VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [615565]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific,
Prof. dr.conferențiar Valeriu V. Cotea
Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE HORTI CULTURĂ
SPECIALIZAREA TEHNOLOGIA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII
BĂUTURILOR

EVOLUȚIA PARAMETRILOR FIZICO -CHIMICI PE PARCURSUL
PERIOADEI DE MATURARE LA UNELE SOIURI AUTOHTONE ÎN
CONDIȚIILE ANILOR 2015 -2016 ÎN PODGORIA DEALU BUJORULUI

Coordonator științific,
Prof. dr. conferențiar Valeriu V. Cotea
Absolvent: [anonimizat]
2017

CUPRINS

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ………… 9
CAPITOLUL 2 GENERALITĂȚI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SOIURILE DE STRUGURI
ANALIZATE ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. ……………….. …
10
2.1 Fetească albă …………………………………………………………………………….. 10
2.2 Fetească regală …………………………………………………………………………… 14
2.3 Băbească gri …………… ………………………………………………………………… 18
2.4 Fetească neagră …………………………………………………………………………… 19
2.5 Băbească neagră …………………………………………………………………………. 22
2.6 Particularitățile vinurilor obținute din strugurii analizați ………………………………… 25
CAPITOLUL 3 DESCRIER EA PODGORIEI DEALU BUJORULUI ……………….. …………… 28
3.1 Etimologie și poziționare geografică …………………………………………………… 28
3.2 Cadrul natural ……………………………………………………………………………. 29
3.3 Istoricul SCDVV Bujoru ………………………………………………………………… 30
CAPITOLUL 5 MATERIALE ȘI METODE UTILIZATE ÎN E LABORAREA LUCRĂRII 32
4.1 Determinarea acizilor ……………………………………………………………………. 33
4.2 Determinarea concentrației de zaharuri …………………………………………………. 35
4.3 Determinarea masei a 100 de boabe …………………………………………………….. 37
CAPITOLUL 5 REZULTATE EXPERIMENTALE – EVOLUȚIA PARAMETRILOR
FIZICO -CHIMICI ÎN PERIOADA DE MATURARE, LA SOIURILE ANALIZATE 38
CAPITOLUL 5 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ……………………………………….. 43
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………….. 54

LISTA FIGURILOR ȘI CEA A TABELELOR

Lista figurilor

Figura 2.1 – Frunze tinere de Fetească albă …………………………………………………………………. 10
Figura 2.2 – Frunza matură de Fetească albă ……………………………………………………………….. 11
Figura 2.3 – Strugure de Fetească albă ……………………………………………………………………….. 11
Figura 2.4 – Frunză tânără de Fetească regală ……………………………………………………………… 14
Figura 2.5 – Frunza matură de Fetească regală ……………………………………………………………. 15
Figura 2.6 – Strugure de Fetească regală ……………………………………………………………………. 15
Figura 2.7 – Frunză matură și strugure de Băbească gri ……………………………………………….. 18
Figura 2.8 – Frunză tânără de Fetească neagră ………… ………………………………………………….. 22
Figura 2.9 – Frunză matură de Fetească neagră …………………………………………………………… 22
Figura 2.10 – Strugure de Fetească neagră ………………………….. …………………………………….. 23
Figura 2.11 – Sticlă de vin Fetească neagră de la SCDVV Bujoru ………………………………….. 26
Figura 2.12 – Sticlă de vin Fetească albă de la SCDVV Bujoru ……………………………………… 27
Figura 2.13 – Sticlă de vin Băbească gri de la SCDVV Bujoru ………………………………………. 27
Figura 3.1 – Poziționarea geografică a podgoriei …………………………………………. …………….. 28
Figura 3.2 – SCDVV Bujoru …………………………………………………………………………………….. 30
Figura 3.3 – Intrarea în SCDVV Bujoru ……………………………………………………………………… 30
Figura 4.1 – Determinarea acidității totale la struguri …………………………………………………… 34
Figura 4.2 – Colorația obținută la finalul titrări i…………………………………………………………… 34
Figura 4.3 – Refractometru de mână ………………………………………………………………………….. 36
Figura 4.4 – Refractometru de mână și scala refractometr ului………………………………………. 36

Lista tabelelor

2.1 Descriptori ampelografici pentru soiul Fetească albă ………………………………………………. 12
2.2 Descriptori agrobiologici pentru soiul Fetească albă ……………………………………………….. 13
2.3 Descriptori tehnologici pentru soiul Fetească albă ………………………………………………….. 14
2.4 Descriptori ampelografici pentru soiul Fetească regală …………………………………………… 16
2.5 Descriptori agrobiologici pentru soiul Fetească regală …………………………………………….. 17
2.6 Descriptori tehnologici pentru soiul Fetească regală ………………………. ………………………. 18
2.7 Descriptori ampelografici pentru soiul Băbească neagră …………………………………………. 19
2.8 Descriptori agrobiologici pentru soiul Băbească neagră ………………………………………….. 21
2.9 Descriptori tehnologici pentru soiul Băbească neagră …………………………………………….. 21
2.10 Descriptori ampelografici pentru soiul Fetească neagră ………………………………………… 23
2.11 Descriptori agrobiologici pentru soiul Fetească neagră ………………………………………….. 25
2.12 Descriptori tehnologici pentru soiul Fetească neagră …………………………………………….. 25
5.1 Dinamica maturării în anul 2015 ………………………………………………………………………….. 38
5.2 Dinamica maturării în anul 2016 …………………………………………………………………………. 40

PARTEA I
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII

9

CAPITOLUL I: INTRODUCERE

Materia primă utilizată în industria vinicolă este reprezentată de struguri. Aceștia sunt
alcătui ți din două părți: boabele, sau fructele propriu -zise, care reprezintă 90 -98% din masa
strugurelui și care constituie partea folositoare a strugurelui și ciorchinele, sau scheletul strugurelui,
cu o pondere de 2 -10% din masa totală. (după Pomohaci N și colab. , 1990)
Stabilirea momentului optim pentru recoltarea strugurilor se realizează în f uncție de starea
lor de maturitate fiziologică, deplină, tehnologică și comercială. Se consideră că un soi oarecare a
atins maturitatea completă atunci când boabele au ajuns la greutatea maximă, când aciditatea și
conținutul în zaharuri stagn ează sau evo luează foarte lent. (după Cotea V., 1985)
În condițiile țării nostre, maturitatea tehnologică poate sa preceadă maturitatea deplină
(vinuri pentru distilare), sa coinidă cu ea (vinuri de consum curent sau superioare seci), sau să o
urmeze (vinuri demiseci, demidulci și dulci naturale) . (Cotea Victoria, Cotea V., 1995)
Avem o industrie a vinului dezvoltată, iar vinurile românești sunt bine cotate pe piața UE și
în alte zone ale globului. (Țârdea și colab., 2000)
În această lucrare am urmărit evoluția paramen trilor fizico -chimici pe parcursul perioadei de
maturare la unele soiuri autohtone de struguri, în condițiile anilor 2015 -2016, în podgoria Dealu
Bujorului.
Soiurile urmărite în acest sens au fost Feteasca regală, Feteasca albă, Feteasca neagră,
Băbeasca gri și Băbeasca neagră.
Principalul scop a fost acela de a observa variația conținutului de zaharuri, a acidității și a
masei a 100 de boabe, în funcție de soi, an, condiții meteorologice, în perioada maturării, pentru a
putea stabili momentul optim de rec oltare, în vederea obținerii unor vinuri de calitate superioară.
În acest scop am recoltat probe în zile diferite, am efectuat analize de laborator pentru a
determina conținutul de zaharuri, aciditatea, exprimată în acid tartric si masa a 100 de boabe.
Detalierea metodelor utilizate și rezultatele obținute în urma analizelor efectuate pentru
fiecare soi se regasesc în capitolul IV.

10

CAPITOLUL II: GENERALITĂȚI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SOIURILE DE
STRUGURI ANALIZATE

Soiurile de struguri folosite la obținerea vinurilor prezintă o rezistență mai mare la secetă și
ger, în comparație cu soiurile de struguri de masă. Cerințele în ceea ce privește temperatura, lumina
și nutriția sunt mai mici, motiv pentru care cultura lor se realizează pe areale mult mai mari.
La majoritatea soiurilor de struguri pentru vin, maturarea se realizează în epocile IV -V, astfel
că recoltarea lor și prelucrarea în vederea vinificării se realizează, în general, în perioada 15
septembrie – 15 octombrie.
La maturitate deplină, conținutul de zaharuri ajunge la 140 -180 g/l în cazul soiurilor folosite
pentru obținerea de vinuri de consum curent si 200 -280 g/l zaharuri la strugurii pentru vinuri de
calitate superioară. Prin supramaturare, se poate atinge la unele soiuri și un conținut de zaharu ri de
300-450 g/l.
În ceea ce privește aciditatea, ea poate fi cuprinsă între 4,5 -6 g/l H 2SO 4 și este mai ridicată
decât la soiurile de struguri de masă.
2.1 Feteasca albă este unul dintre primele soiuri cultivate, ca și suprafață, în România.
Dezmugur irea glabră, are culoare verzuie, lucioasă. Vârful lăstarului și frunzele tinere sunt și
ele de culoare verde lucios, ușor bronzat. (Figura 2 .1)

Figura 2.1 Frunze tinere de Fetească albă
(Sursa: https://cepage.sunphoto.ro/FETEASCA_ALBA/97855606)

11
Frunza matură este mijlocie ca și dimensiuni, mai mult lată decât lungă, pentalobată, având
lobul terminal scurt și lățit, iar limbul frunzei este verde, glabru pe ambele fețe. (Figura 2 .2)

Figura 2.2 Frunza matură de fetească albă (Sursa: http://www.horticultorul.ro/category/vita -de-vie/)

Floarea este hemafrodită normală, cu polen fertil și abundent. Strugurii sunt medii
(aproximativ 100g), cu boabe mici, verde -gălbui, de mărime neuniformă, cu o pieliță subțire și
acoperită cu u n strat de pruină fin (Figura 2 .3). Pulpa este zemoasă, cu gust plăcut, armonios (Tabel
2.1).

Figura 2.3 Strugure de Fetească albă (Sursa: http://vin24.blogspot.ro/2013_09_01_archive.html )

12

Tabel 2.1
Descriptori ampelografici pentru soiul Fetească albă (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.
crt. Descriptorul Notația
caracteristicilor
1 Lăstarul tânăr
1.1 Forma vârfului lăstarului deschis
1.2 Distribuția pigmentației antocianice pe vârful lăstarului în dungi
1.3 Intensitatea pigmentației antocianice mijlocie
2 Lăstarul adult
2.1 Pigmentația antocianică a mugurilor slabă
3 Frunza tânără
3.1 Culoarea frunzei verde bronzat
3.2 Intensitatea pigmentației antocianice la primele frunze slabă
4 Frunza adultă
4.1 Mărimea frunzei mijlocie
4.2 Lungimea frunzei mijlocie
4.3 Forma limbului reniformă
4.4 Numărul lobilor 3-5 lobi
4.5 Culoarea frunzei verde deschis
5 Inflorescența
5.1 Tipul florii hermafrodită normală
6 Strugurele
6.1 Numărul de struguri pe lăstar 1-2 struguri
6.2 Mărimea strugurelui mică/mijlocie
6.3 Lungimea strugurelui scurtă/mijlocie
6.4 Numărul de boabe pe ciorchine mijlociu
7 Bobul
7.1 Mărimea bobului mic
7.2 Lungimea bobului scurtă
7.3 Uniformitatea mărimii boabelor neuniforme
7.4 Forma bobului sferică

13

Dezmugurirea are loc devreme, la începutul lunii aprilie, iar pârga de la sfârșitul lunii iulie,
până la începutul lunii august. Maturitatea deplină a acestui soi are loc în epoca a IV -a. Din punct de
vedere biologic, este rezistent la ger și secetă, dar este sensibil la putregaiul cenuș iu (Botritys
Cinerea) și mană (Tabelul 2.2).
Tabel 2.2
Descriptorii agrobiologici pentru Feteasca albă (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.
crt. Descriptorul Notația caracteristicilor
1 Fenologia
1.1 Epoca dezmuguritului timpurie
1.2 Pârga strugurilor mijlocie
1.3 Maturarea strugurilor timpurie/mijlocie
2 Rezistența la factorii abiotici
2.1 Rezistența la secetă bună
3 Rezistența la factorii biotici
3.1 Rezistența la mană foarte slabă
3.2 Rezistența la făinare slabă
3.3 Rezistența la putregaiul cenușiu foarte slabă

Datorită vigorii mari de creștere, este de evitat cultura acestui soi pe terenuri fertile, foarte
umede. Fertilizarea se realizează cu doze mici de îngrășăminte (de preferat cu azot, pentru 7.5 Culoarea pieliței verde -gălbui
7.6 Uniformitatea culorii uniformă
7.7 Pruina foarte slabă
7.8 Grosimea pieliței subțire
7.9 Colorația pulpei necolorată
7.10 Suculența pulpei suculentă
7.11 Randamentul în must foarte mare
7.12 Consistența pulpei moale
7.13 Gustul pulpei franc
7.14 Aroma pulpei neutrală

14
favorizarea creșterii vegetative), iar încetinirea creșterii se po ate face prin plivirea lăstarilor sterili și
alegrea momentului potrivit pentru executarea cârnitului, în vederea evitării răbufnirii creșterii
copililor.
Din punct de vedere tehnologic, soiul Fetească albă atinge la maturitate deplină o
concentrație de z aharuri de 180 -200 g/l și o aciditate care variază între 4,5 -7,0 g/l H 2SO 4, astfel încât
vinurile obținute sunt echilibrate. La supramaturare, concentrația în zaharuri poat e ajunge până la
peste 250 g/l (Tabel 2.3).
Tabel 2.3
Descriptorii tehnologici pentru Feteasca albă (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.
crt. Descriptorul Notația caracteristicilor
1 Greutatea strugurelui mică/mijlocie
2 Greutatea bobului mică
3 Producția de struguri la hectar mijlocie
4 Conținutul mustului în zahăr mare
5 Conținutul mustului în aciditate mare

2.2 Feteasca regală este un soi rezultat din hibridarea naturală între Feteasca albă și Grasa
de Cotnari. Spre deosebire de Feteasca albă, dezmugurirea acestui soi este scămoasă, vârful
lăstarului are nuanțe albicio ase, (Tabel 2.4) din cauza perișorilor lungi. (Figura 2.4)

Figura 2.4 Frunza tânără de Fetească regală (Sursa: http://www.info -delta.ro/viticultura -in-tulcea –
24/feteasca -regala –38.html )

15
Frunza matură este de dimensiune mijlocie, mai mult lată decât lungă, la fel ca și în cazul
soiului Fetească albă. (Figura 2.5)

Figura 2.5 Frunza matură de fetescă regală (Sursa: http://www.horticultorul.ro/vita -de-vie/feteasca –
regala/ )

Strugurii sunt mijlocii, cu bobul sferic, pielița subțire, verde -gălbui, suculentă și nearomata.
(Figura 2 .6)

Figura 2.6 Strugure de Fetească regală (Sursa: http://www.winemakingtalk.com/grapes/feteasca –
regala.html )

16
Tabel 2.4
Descriptorii ampelografici pentru soiul Fetească regală (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.
crt. Descriptorul Notația caracteristicilor
1 Lăstarul tânăr
1.1 Forma vârfului lăstarului deschis
1.2 Distribuția pigmentației antocianice pe vârful lăstarului în dungi
1.3 Intensitatea pigmentației antocianice slabă
2 Lăstarul adult
2.1 Pigmentația antocianică a mugurilor foarte slabă
3 Frunza tânără
3.1 Culoarea frunzei verde gălbui
3.2 Intensitatea pigmentației antocianice la primele frunze slabă
4 Frunza adultă
4.1 Mărimea frunzei mijlocie
4.2 Lungimea frunzei mijlocie
4.3 Forma limbului orbicular/cuneiformă
4.4 Numărul lobilor 3 lobi
4.5 Culoarea frunzei verde
5 Inflorescența
5.1 Tipul florii hermafrodită normală
6 Strugurele
6.1 Numărul de struguri pe lăstar 2-3 struguri
6.2 Mărimea strugurelui mijlocie
6.3 Lungimea strugurelui mijlocie
6.4 Numărul de boabe pe ciorchine mijlociu
7 Bobul
7.1 Mărimea bobului mijlocie
7.2 Lungimea bobului mijlocie
7.3 Uniformitatea mărimii boabelor neuniforme
7.4 Forma bobului sferică
7.5 Culoarea pieliței galben verzui

17
7.6 Uniformitatea culorii uniformă
7.7 Pruina foarte slabă
7.8 Grosimea pieliței subțire
7.9 Colorația pulpei necolorată
7.10 Suculența pulpei suculentă
7.11 Randamentul în must mare
7.12 Consistența pulpei moale
7.13 Gustul pulpei franc
7.14 Aroma pulpei neutrală

Dezmugurirea are loc devreme, la începutul lunii aprilie, pârga se realizează în primele zile
ale lunii august, iar maturitatea deplină la sfârșitul epocii a IV -a, începutul celei de -a V-a.
Din punct de vedere biologic, soiul are rezistență mijlocie față de ger, secetă, mană și ridicată
față de putregaiul cenușiu (Botritys Cinerea) , (tabel 2.5) .
Tabel 2.5
Descriptorii agrobiologici pentru soiul Fetească regală (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.
crt. Descriptorul Notația caracteristicilor
1 Fenologia
1.1 Epoca dezmuguritului mijlocie
1.2 Epoca strugurilor mijlocie
1.3 Maturarea strugurilor mijlocie
2 Rezistența la factorii abiotici
2.1 Rezistența la secetă slabă
3 Rezistența la factorii biotici
3.1 Rezistanța la mană foarte slabă
3.2 Rezistența la făinare slabă
3.3 Rezistența la putregaiul cenușiu slabă

Din punct de vedere tehnologic, soiul Fetească regală atinge la maturitate o concentrație în
zaruri de 170 -210 g/l, cu o aciditate a mustului de 4,5 -7 g/l H2SO 4 (tabel 2.6).

18
În anii în care există condiții climatice favorabile, vinurile obținute din acest soi sunt de
calitate, dar pot fi utilizate și în vederea obținerii vinurilor materie primă pentru distilate sau
spumante.
Tabel 2.6
Descriptorii tehnologici pentru soiul Fet ească regală (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.crt. Descriptorul Notația caracteristicilor
1 Greutatea strugurelui mijlocie
2 Greutatea bobului mijlocie
3 Conținutul mustului în zahăr mijlociu/mare
4 Conținutul mustului în aciditate mijlociu/mare
Soiul este prezent în majoritatea centrelor viticole în care se obțin vinuri albe, fiind cel mai
popular soi din această categorie.

2.3 Băbeasca gri este o variație mugurală a celei negre. A fost omologată în 1965, după ce a
fost obținută la SCDVV Odobești.
Dezmugurirea este peroasă, frunza matură este medie ca și dimensiuni, pentalobată și ușor
asimentrică, limbul este lucios, verde închis, nervuril e sunt de culoare roșiatică și prezintă perișori
scurți pe partea inferioară. (Figura 2 .7)

Figura 2.7 Frunza matură și strugurele de Băbească gri (Sursa:
http://www.agro.basf.ro/agroportal/ro/ro/stiri/stirile_agricole/vita -de-vie-instructiuni -plantare –
intretinere -taiere -tratamente -297472.html )

19
Strugurii de Băbească gri sunt mari, rămuroși, cu boabele dispuse des pe ciorchine. Bobiul
este mediu, sferic, are pielița gri, groasă și puternic pruinată, cu pulpa nearomată, zemoasă,
acrișoară.
Spre deosebire de soiul din care provine (Băbeasca neagră), Băbeasca gri este mai rezistent
la secetă, ger și putregaiul cenușiu (Botritys Cinerea).
Maturarea strugurilor are loc la începutul lunii octombrie, în epoca a IV -a, aceștia atingând
concentrații de zaharuri de 160 -175 g/l și o aciditate totală a mustului destul de pronunțată, de 6 -6,7
g/l H2SO 4. În cazurile în care nivelul de producție crește, acumularea de zahar uri este mai redusă.
Acest soi se regăsește în podgoriile din Moldova (Odobești, Panciu, Dealurile Bujorului etc),
dar și pe solurile nisipoase ale județelor Brăila și Buzău.
Din Băbeasca gri se pot obține vinuri albe de masă, dar și vinuri materie primă pentru
obținerea distilatelor învechite din vin.

2.4 Băbeasca neagră este un soi cunoscut, vechi, românesc. Frunza matură este medie ca
dimensiune, asimetrică și pentalobată, limbul este verde închis, nervurile principale au culoare roșie.
Floarea acestui soi este hermafrodită, strugurii mari (tabel 2.9) , boabele dispuse r ar pe ciorchine, cu
dimensiuni neuniform e, pulpa suculentă, necolorată (tabel 2.7)
Tabel 2.7
Descriptorii ampelografici (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.
crt. Descriptorul Notația caracteristicilor
1 Lăstarul tânăr
1.1 Forma vârfului lăstarului deschis
1.2 Distribuția pigmentației antocianice pe vârful lăstarului în dungi
1.3 Intensitatea pigmentației antocianice slabă
2 Lăstarul adult
2.1 Pigmentația antocianică a mugurilor mijlocie
3 Frunza tânără
3.1 Culoarea frunzei verde cafeniu
3.2 Intensitatea pigmentației antocianice la primele frunze slabă
4 Frunza adultă
4.1 Mărimea frunzei mijlocie

20
4.2 Lungimea frunzei mijlocie
4.3 Forma limbului orbicular/reniformă
4.4 Numărul lobilor 5 lobi
4.5 Culoarea frunzei verde închis
5 Inflorescența
5.1 Tipul florii hermafrodită normală
6 Strugurele
6.1 Numărul de struguri pe lăstar 1-2 struguri
6.2 Mărimea strugurelui mare
6.3 Lungimea strugurelui mare
6.4 Numărul de boabe pe ciorchine mare
7 Bobul
7.1 Mărimea bobului mijlociu
7.2 Lungimea bobului mijlociu
7.3 Uniformitatea mărimii boabelor neuniforme
7.4 Forma bobului discoidală
7.5 Culoarea pieliței negru roșietic
7.6 Uniformitatea culorii neuniformă
7.7 Pruina mijlocie
7.8 Grosimea pieliței subțire
7.9 Colorația pulpei necolorată
7.10 Suculența pulpei suculentă
7.11 Randamentul în must mare
7.12 Consistența pulpei moale
7.13 Gustul pulpei franc
7.14 Aroma pulpei neutrală

Dezmugurirea are loc târziu, la sfârșitul lunii aprilie, iar pârga la finalul lunii august.
Maturitatea deplină este atinsă în epoca a VI -a, când ajunge la 160 -17 g/l zaharuri si o aciditate de 4 –
5 g/l H2SO 4 (tabel 2.8).
Soiul are toleranță scăzută la ger și medie la secetă și mană. Este foarte senzibil la putregaiul
cenușiu (Botritys Cinerea) și la făinare.

21
Tabel 2.8
Descriptorii agrobiologici pentru soiul Băbească neagră (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.
crt. Descriptorul Notația caracteristicilor
1 Fenologia
1.1 Epoca dezmuguritului târzie
1.2 Epoca strugurilor târzie
1.3 Maturarea strugurilor târzie
2 Rezistența la factorii abiotici
2.1 Rezistența la secetă mijlocie
3 Rezistența la factorii biotici
3.1 Rezistanța la mană mijlocie
3.2 Rezistența la făinare slabă
3.3 Rezistența la putregaiul cenușiu slabă

Din punct de vedere pedologic, Băbeasca neagră se adaptează ușor pe diverse tipuri de sol,
însă comportarea îi este influiențată. De exemplu, pe soluri slab fertile, scheletice, dă vinuri de
calitate, în timp ce pe solurile nisipoase, fertile, dă vinuri ca re se încadrează în categoria celor de
masă.
Tabel2.9
Descriptorii tehnologici pentru soiul Băbească neagră (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.
crt. Descriptorul Notația caracteristicilor
1 Greutatea strugurelui mare
2 Greutatea bobului mijlocie
3 Conținutul mustului în zahăr mijlociu
4 Conținutul mustului în aciditate mijlociu/mare

În cazul producției masive, aproximativ 30 % din totalul boabelor nu se maturează uniform,
astfel încât vinurile obținute nu sunt colorate suficient.
Băbeasca neagră este întâlnită în deosebi în podgoriile din sudul Moldovei și al Olteniei, în
nordul Dobrogei, în județețe Buzău și Brăila.

22
2.5 Feteasca neagră. Originea acestui vechi soi românesc este considerată a fi în localitatea
Uricani, județul Iași.
Dezmugurire a este glabră, frunzele tinere sunt verzi cu un luciu metalic ș i lipsite de perișori.
(Figura 2 .7)

Figura 2.8 Frunza tânără de Fetească neagră (Sursa: http://www.horticultorul.ro/vita -de-vie/feteasca –
neagra/ )

Frunza matură este de dimensiuni medii, pentalobată. Lobul terminal este ascuțit și alungit,
iar limbul frunzei este verde și nu prezintă perișori. (Figura 2 .8)

Figura 2.9 Frunza matură de Fetească neagră (Sursa: http://www.horticultorul.ro/vita -de-vie/soiul –
de-vie-feteasca -neagra/ )

23
Strugurii de Fetească neagră au aproximativ 200 g, având boabe multe pe ciorchine, așezate
des, de dimensiune mijlocie, cu pielița groasă și colorată negru -violet. (Figura 2.9)

Figura 2.10 Strugure de Fetească neagră (Sursa: http://www.horticultorul.ro/vita -de-vie/soiul -de-vie-
feteasca -neagra/ )

Pulpa este suculentă și decolorată, astfel încât mustul obținut este necol orat (tabel 2.10)
Tabel 2.10
Descriptorii ampelografici (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.
crt. Descriptorul Notația caracteristicilor
1 Lăstarul tânăr
1.1 Forma vârfului lăstarului deschis
1.2 Distribuția pigmentației antocianice pe vârful lăstarului în dungi
1.3 Intensitatea pigmentației antocianice foarte slabă
2 Lăstarul adult
2.1 Pigmentația antocianică a mugurilor slabă
3 Frunza tânără
3.1 Culoarea frunzei verde cafeniu
3.2 Intensitatea pigmentației antocianice la primele frunze slabă
4 Frunza adultă
4.1 Mărimea frunzei mijlocie

24
4.2 Lungimea frunzei mijlocie /mare
4.3 Forma limbului cuneiformă
4.4 Numărul lobilor 5-3 lobi
4.5 Culoarea frunzei verde
5 Inflorescența
5.1 Tipul florii hermafrodită normală
6 Strugurele
6.1 Numărul de struguri pe lăstar 0-1 struguri
6.2 Mărimea strugurelui mijlocie/ mare
6.3 Lungimea strugurelui mijlocie
6.4 Numărul de boabe pe ciorchine mijlociu
7 Bobul
7.1 Mărimea bobului mijlocie
7.2 Lungimea bobului Mijlocie
7.3 Uniformitatea mărimii boabelor uniforme
7.4 Forma bobului sferică
7.5 Culoarea pieliței negru violaceu
7.6 Uniformitatea culorii uniformă
7.7 Pruina subțire
7.8 Grosimea pieliței subțire /mijlocie
7.9 Colorația pulpei necolorată
7.10 Suculența pulpei suculentă
7.11 Randamentul în must mare
7.12 Consistența pulpei moale
7.13 Gustul pulpei franc
7.14 Aroma pulpei neutrală

Dezmugurirea are loc la începutul lunii aprilie, iar pârga strugurilor în august, în epoca a IV –
a. Soiul are rezistență bună la ger și secetă, medie la putregaiul cenușiu, acarieni și molii și este
sensibil la făinare și la mană (t abel 2.11).

25
Tabel 2.11
Descriptorii agrobiologici pentru soiul Fetească neagră (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.
crt. Descriptorul Notația caracteristicilor
1 Fenologia
1.1 Epoca dezmuguritului timpurie
1.2 Epoca strugurilor timpurie/mijlocie
1.3 Maturarea strugurilor mijlocie
2 Rezistența la factorii abiotici
2.1 Rezistența la secetă bună
3 Rezistența la factorii biotici
3.1 Rezistanța la mană slabă
3.2 Rezistența la făinare mijlocie
3.3 Rezistența la putregaiul cenușiu slabă
La maturitate cantitatea de zaharuri acumulată este de 200 -250 g/l, aciditatea este echilibrată,
4,5-5,5 g/l H 2SO 4. Vinurile obținut e din acest soi sunt armonioase (tabel 2.12).
La supramaturare, concentrația de zahăr poate atinge și 270 g/l, iar vinurile o bținute fac parte
din categoria DOCC (denumire de origine și trepte de calitate).
Tabel 2.12
Descriptorii tehnologici pentru soiul Fetească neagră (Cotea Victoria, Cotea V. V, 1996) :
Nr.
crt. Descriptorul Notația caracteristicilor
1 Greutatea strugurelui mijlocie/mare
2 Greutatea bobului mijlocie
3 Conținutul mustului în zahăr mare
4 Conținutul mustului în aciditate mijlociu

2.6 Particularitățile vinurilor obținute din stugurii analizați, în cadrul Stațiunii de
Cercetare -Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru
Vinurile obținute din strugurii podgoriei Dealu Bujorului sunt destul de populare, deși au
intrat în circuitul vinicol al țării de puțină vreme. Mai întâi, podgoria s -a remarcat prin vinurile roșii,
iar apoi a început să fie apreciat ă de asemenea și pentru vinurile albe.

26
Feteasca neagră este un vin care expune foarte bine aptitudinile naturale pe care această
podgorie le are. Factorii determinanți se consideră a fi solul feruginos și lumina și căldura solară.
Culoarea acestui vin est e roșu -rubiniu, iar gustul și aroma se definitivează după maturarea în butoaie
de stejar.
Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Bujoru a castigat punctaj
pentru 3 medalii de argint la Concursul International de Vinuri Bucuresti 2016 (IWCB 2016) cu
soiurile Feteasca neagra, Sarba si Burgund mare. (Figura 2.11)

Figura 2.11 Sticlă de vin Fetească neagră de la SCDVV Bujoru (Original)

Băbeasca neagră este un vin roșu, are culoarea mai puțin intensă, dar rezistentă în timp.
Fructuozitatea și savoarea sa sunt cu totul speciale, iar aroma asemănătoare cu stugurele bine copt își
definitivează forma după maturarea timp de un an la butoi. Învechirea se real izează în butelii de
sticlă, buchetul căpătând astfel nuanțe ușor eterate, specifice vinurilor roșii de calitate.
Feteasca albă este, de cele mai multe ori, un vin sec, având rar zahăr remanent, cu o culoare
galben -verzui, asemănătoare paiului. Se prefer ă de obicei ca vin tânăr, când are aciditate pronunțată,
frunctuozitate și aromă tipică. (Figura 2.12)

27

Figura 2.12 Sticlă de vin Fetească albă de la SCDVV Bujoru (Original)

Feteasca regală este, ca și cea albă, de obicei un vin sec, cu o culoare galben -verzui.
Aciditatea este crescută, iar conținutul alcoolic scăzut, vinul având longevitate medie. Apogeul
calitativ al acestui vin este atins dupa o perioadă de păstrare de 2 -3 ani, însă este preferat de
majoritatea consumatorilor ca vin tânăr, datorită pr ospețimii și efectului răcoritor.
Băbeasca gri este un vin nepretentios , cu aromă simplă, cu gust agreabil de cireșe, caise ș i
ceai alb. (Figura 2.13)

Figura 2.13 Sticlă de vin Băbească gri de la SCDVV Bujoru (Original)

28

CAPITOLUL III: DESCRIEREA PODGORIEI DEALU BUJORULUI

3.1. Etimologie și poziționarea georafică
În ceea ce privește originea numelui podgoriei Dealu Bujorului, există controverse. S -a presupus ca
numele s -ar trage de la haiducul Bujor, de la un cârciumar, de la un cioban, de la flo area de bujor
(Paeonia peregrina).
Mare om politic, Lascăr Catargiu, fiind proprietar al unor suprafețe mari de teren, a realizat
in Târgu Bujor școala, biserica, spitalul și gara pe propria cheltuială.
Întinderea plantațiilor viticole corespunde cu subu nitatea geografică Colinele Covurluiului,
spațiu în care se află și Dealu Bujorului, care dă numele întregii podgorii, fiind nucleul viticol
principal.
Din punct de vedere geografic, podgoria realizează legătura dintre podgoria Colinele
Fălciului și cea a Covurluiului. (Figura 3.1 )

Figura 3.1 Poziționarea geografică a podgoriei Dealu Bujorului (Sursa: Valeriu V. Cotea și colab.
”Podgoriile și vinurile României”, București, 2003)

29
Coordonatele geografice ale acestei podgorii (Dealu Bujorului) sunt 460 latitudine nordică,
de o parte și de alta a paralelei, în sud -estul platoului Moldovei.
Centrele viticole grupează mai multe plaiuri; astfel, întâlnim: cen trul Bujoru, cu zonele
Dealu Bujorului, Vârlezi, Jorăști, Fârțănești, Foltești și Mastacani, centrul Oancea, cu plaiurile
Oancea, Vlădești, Suceveni, Cavadinești, centrul Berești, cu Slivna, Berești și Balintești și centrul
viticol Smulți, cu Drăgușeni și Smulți.

3.2 Cadrul natural
Cadrul natural al zonei nu limitează viticultura. Substratul litologic este compus din nisipuri
și din argile nisipoase în partea nordică, iar în partea nordică și sud, la cele de mai sus se adaugă
pietrișuri, toate acestea constituind un substrat agreat de vița de vie.
Cernoziomurile levigate sunt solurile cu cea mai largă răspândire în teritoriu, având o textură
de nisip lutos, lut -nisipos, lut nisipos lutos si un pH între 7,4 și 8,1.
O pondere dețin și solurile slab evoluate, situate pe versanții supuși eroziunii din cauza
intensei fragmentări a reliefului. Efectul antierozional și productivitatea au crescut în sistem terasat,
introdus pe mulți din versanții podgoriei, cu consecințele inerente transformării solului na tural în
entitate antropică.
Deși deficitul de umiditate și dinamica versanților ridică probleme privind îmbunătățirea
funciară, condițiile naturale, în general, și cele pedoclimatice, în special, reprezintă o ofertă
ecosistemică viabilă pentru dezvoltarea podgoriei.
Relieful se constituie din coline larg rotunjite, văi de separație. Climatul temperat -continental
al zonei este caracterizat de veri secetoase și foarte călduroase, ierni foarte reci, temperatura medie
anuală fiind de 9,50C în partea de nord ș i 100C în cea de sud. Cantitatea de precipitații este
insuficientă (aproximativ 450 mm media anuală), la aceasta adăugându -se și evotranspirația ridicată
(680 mm/an) și vântul arid, fapt ce explică deficitul mare de umiditate aero -edafică din timpul
perioa delor de secetă prelungită din lunile iulie -august.
În cei doi ani în care am realizat studiul (2015 -2016), precipitațiile au avut valori care s -au
apropiat de media multianuală (de 448 mm) în perioada de vegetație: 454 mm.
Sub aspect termic, în această perioadă (iulie -septembrie), temperatura medie a fost de 28,3°C
în iulie, 25,8°C în august și 20,4°C în septembrie.
Temperaturi foarte apropiate s -au semnalat în lunile mai, iunie și august, fiind un an
echilibrat din punct de vedere termic.

30
3.3 Istoricul Stațiunii de Cercetare -Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru
Stațiunea de Cercetare -Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru (figura 3.2 ) s-a
înființat în 1977, prin Decretul Prezidențial nr.41, fiind cea mai tânără staț iune viticolă.
Scopul înființării a fost de a promova și susține cultura viței de vie în întreg județul Galați,
valorificându -se potențialul natural reprezentat de nenumărate dealuri și terenuri nisipoase improprii
altor culturi.
SCDVV Bujoru este una dintre unitățile de cercetare științifică din domeniul viticulturii și
vinificației care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în
sectorul de dezvoltare, ce reprezintă, în același timp, un câmp experimental.

Figura 3.2 SCDVV Bujoru (Sursa: http://www.scdvvbujoru.ro/istoric.html )

Figura 3.3 Intrarea în SCDVV Bujoru (Sursa: http://www.scdvvbujoru.ro/istoric.html )

31

PARTEA A II -A
CONTRIBUȚII PROPRII

32

CAPITOLUL IV: MATERIALE ȘI METODE UTILIZATE ÎN ELABORAREA
LUCRĂRII

Pe parcursul celor doi ani am urmărit determinarea maturității depline a strugurilor și, în
general a maturității tehnologice a acestora. Astfel se stabilește momentul culesului strugurilor,
gradul de coacere, factor imp ortant al tipicității și calității vinurilor ce urmează a fi obținute.
Maturitatea tehnologică a strugurilor este exprimată printr -o anumită compoziție chimică a
strugurilor care să asigure obținerea unui anumit tip de vin: vin de masă curent, de calitate
superioară, licoros, ș.a. Maturitatea deplină este un caz particular al maturității tehnologice și este
redată de valorile următorilor indici: creșterea maximă a boabelor corelată în conținutul maxim de
zahăr și cu o valoare relativ constantă a acidității strugurilor. Funcție de soi și condițiile
pedoclimatice, maturitatea deplină a strugurilor poate asigura fie obținerea vinurilor curente de
masă, fie a vinurilor de calitate superioară.
Probele de struguri s -au recoltat începând de la intrarea strugurilor în pargă, din fiecare soi și
din fiecare parcelă. Probele culese trebuie sa fie reprezentative pentru parcela respectivă în ceea ce
priveste coacerea. În acest scop, strugurii se culeg de la baza, mijlocul și vârful butucului .
Probele de strug uri s-au recoltat după evaporarea apei de rouă, iar analizele s -au efectuat în
aceeași zi.
Dinamica coacerii strugurilor se urmărește prin determinarea din timp în timp, după intrarea
strugurilor în faza de pârgă, a indicilor:
-masa a 100 boabe;
-conținut ul în zaharuri;
-conținutul în aciditate.

33
4.1 DETERMINAREA ACIZILOR
Băutura alcoolică cea mai bogată î n acizi este vinul. În must ș i în vin se regă sesc peste 50 de
acizi organici. Cei mai importanț i dintre aceștia sunt: acidul tartric, citric, mal ic, lactic, succinic,
oxalic, acetic, glioxilic, glutaric, glicolic, citramalic, oxiglut aric etc. O parte din ei se regăsesc în
stare liberă , dar majoritatea se prezintă sub formă de să ruri acide.
Principala surs ă de proveniență a acizilor din vin, aproximativ trei sferturi, o reprezintă
materia prima, strugurii. Restul se formează în urma procesului de fermentaț ie (acid ul succinic,
acetic, lactic etc.) sau prin adaugare a în timpul diverselor faze ale procesului tehnologic, la
formarea, p ăstrarea, stabilizarea și condiț ionarea vinurilor (acid citric, ascorbic, s orbic etc.).
Prezența acizilor organici reprezintă un element fundamental în constituirea calității vinului,
asigurând, alături de alcool, conservarea ș i culoarea acestuia, conferindu -i prospețime și un gust
placut, racoritor în același timp.
Având în vedere influența lor aupra însuș irilor organoleptice și a evoluț iei vinurilo r, analiza
acizilor are un rol foarte important în cadrul analizelor efectuate atât pe struguri, cât și pe must și
vin.
Determinar ea acidității totale se poate realiza prin urmă toarele metode:
– titrare potențiometrică sau electrotitrimetrică (se folosește î n caz de litigiu sau titr ări de
mare precizie);
– titrare în prezenț a indicatorilor, cu trei variante:
– titrare in prezența fenolftaleinei ca indicator (s e foloseste la must pentru determinari
orientative);
– titrare in prezen ța albastru lui de bromtimol;
– titrare in prezenț a roșului de fenol.
Indicatorii fenolftaleină ș i alb astru de bromtimol se introduc în paharul în care se face
titrare a, iar roș ul de fenol se pune, sub formă de picături, pe o placă de faianță albă, parafinată , pe
care se urmărește virajul culorii.
Determin area aciditatii prin titrare in prezenta fenolftaleinei ca indicator
Principiul metodei : neutalizarea acizilo r din vin/must/suc de struguri cu o soluție alcalină,
cu titru cunoscut , în prezenț a fenolftaleinei ca indicator.
Materiale și reactivi :
– NaOH 0,1 n;
– fenolftaleina 1%;
– biuretă gradată ;

34
– pipete gradate de 10 ml;
– pahar Erlenmeyer.
Modul de lucru
Din sucul obținut din strugurii albi, limpezit , se ia, cu o pipetă , un volum de 10 ml ș i se
introduce în pahar ul Erlenmeyer. Se adaugă 10 ml de apă distilată și două picături de fenolftaleină
1%, apoi se face titrarea.

Figura 4.1 Determinarea acidității totale la struguri (Original)
Dintr -o biuretă se adauga soluție de NaOH 0,1 n, picatură cu picatur ă (figura 4.1), agitâ nd
prin mișcări de rotație lichidul din pahar, pâna când acesta capătă o culoare roz , care persistă circa 1
minut (figura 4.2).

Figura 4.2 Colorația obținută la finalul titrării (Original)

35
În cazul sucului obținut din struguri roșii, se procedează astfel: peste cei 10 ml de suc se
adaugă o cantitate dublă de apa distilată, sau chiar mai multă, pâna se obține o culoare roșie mai
deschisă, apoi se titrează în același mod pâ na la neutralizare, momen t marcat prin apariția culorii
verde -măsliniu sau verde mâ los.

Calculul aciditatii se face dupa formulele:
N x F x 0,0075 x 100 = g/l aciditate exprimată î n acid tartric;
N = ml solutie NaOH folosiț i la titrare;
F = factorul soluț iei;
0,0075 = cantitatea de acid tartric, in g, corespunzătoare unui ml soluț ie NaOH 0,1 n cu
F=1,000;
100 = coeficient pe ntru raportare la un lit ru soluție.
Am realizat d eterminare a acidității totale cu scopul de a putea preciza momentul optim de
recoltare a strugurilor , pentru tipul de vin dorit , pentru a putea face corecția acidității musturilor ș i
chiar a vinurilor care ar fi mai sărace în acizi , sau cu o aciditate prea ridicată și pentru a putea
aprecia calitatea vinurilor care urmează a fi obținute : cele cu aciditate mai redusă sunt plate,
neplacute la gust, iar c ele prea acide sunt dure și se învechesc mai greu.

4.2 DETERMINAREA CONCE NTRAȚIEI DE ZAHARURI

Conținutul de zaharuri din struguri reprezintă, alături de aciditate, un parametru foarte
important în oenologie. Aceasta ne poate indica momentul optim de recoltare a strugurilor de vin și
ne ajută să stabilim strategia de vinificare, în vederea obțineri i tipului de vin dorit: sec, demisec,
demidulce sau dulce.
Cantitatea de zaharuri din strugure este foarte importantă, deoarece, în urma procesului de
fermentare, din acestea se obține alcoolul etilic; 17g/l de zaharuri se transformă într -un grad alcoolic
(10 tărie alcoolică).
Pentru a determina conținutul de zaharuri din strugurii analizați, am folosit un refractometru
(figura 4.1) , iar rezultatele obținute sunt exprimate în grame zaharuri/litru de suc.

36

Figura 4.3 Refractometru (Original)
Refractometrul este un echipament optic care măsoară indicele de refracție al substanțelor,
format dintr -un tub optic cu lentile, care prezintă în interior o scară gradată și o prismă de refracție
din sticlă, acoperită cu o plăcuță transparentă, care culis ează. Lumina pătrun de în tub p rin prisma de
sticlă (figura 4.4 ).

Figura 4.4 Refractometrul de mână și scala refractometrului: (Sursa:
http://documents.tips/documents/evaluarea -continutului -de-zaharuri -din-must.html )
1 – lunetă; 2 – ocular; 3 – șurub de reglare; 4 – prismă; 5 – placă rabatabilă

Înainte de efectuarea analizei, am calibrat aparatul cu apă distilată, la 200C. În cazul în care
termperatura este diferită, se realizează corecțiile necesare, în funcție de temperatură.
După recoltarea probei (2 -3 boabe), am strans boabele între degete și am adăugat pe prismă
2-3 picături de suc, am acoperit cu lamela transparentă și am realizat citirea de pe scara gradată.

37
Valoarea citită este exprimată în grade Brix, iar transformarea î n g/l se poate realiza cu ajutorul
formulei:
g/l zaharuri= (
-2,5)*10, în care:
S-conținutul sucului în substanță uscată solubilă la 200C;
4,25-raportul dintre densitatea și indicele de refracție al sucului;
2,5-conținutul mediu al sucului în procente s.u. nezaharată;
4,0-coeficient empiric stabilit pe baza unui număr mare de determinări;
10-coeficient de raportare la un litru .
Astfel, 1 grad Brix este echivalent cu 10,04g/l, la 200C.
Corectarea citirii în funcție de temperatura mustului este necesară deoarece aparatul este
etalonat la temperatura de 200C. Dacă temperatura mustului este mai mare de 200C , pentru fiecare
30C în plus la citire se adaugă 0,2% , iar daca temperatura mustului este mai mică de 200C , pentru
fiecare 30C în minus se sc ade 0,2 %.

4.3 DETERMINATREA MASEI A 100 DE BOABE

Determinarea masei a 100 boabe se face pentru a determina momentul c ând boabele au atins
masa maximă. După atingerea greut ății maxime, aceasta ramâne constantă un timp, după care începe
să scadă (tabelul 5.1, tabelul 5 .2).
Pentru de terminarea masei a 100 de boabe , se taie boabele de pe ciorchini i care formează
proba , cu o forfecuță , astfel încât pedicelul sa rămână pe bob .
Boabele se pun î ntr-un vas de sticl ă de tară cunoscut ă, se cântăresc și după ce se scade tara ,
se raportează la 100 de boabe .
Astfel, aplicând formula
masa a 100 de boabe =(
)*100, unde:
M-masa boabelor+masa vasului;
m-masa vasului;
x-numărul boabelor,
am obținut v alorile prezentate în tabelele 5.1 și 5 .2.

38

CAPITOLUL V: EVOLUȚIA PARAMETRILOR FIZICO -CHIMICI ÎN
PERIOADA DE MATURARE LA SOIURILE URMĂRITE

Pentru elaborarea lucrării de disertație, am studiat pe o perioadă de doi ani (2015 -2016)
evoluția a cinci soiuri autohtone de struguri, și anume: Fetească albă, Fetească regală, Fetească
neagră, Băbească gri și Băbească neagră.
În vederea stabilirii evol uției parametrilor fizico -chimici în perioada de maturare la soiurile
luate în studiu, am efectuat analizele de laborator necesare la Stațiunea de Cercetare -Dezvoltare
pentru Viticultură și Vinificație Bujoru, pe eșantioane de probe recoltate în perioade d iferite.
Astfel, în anul 2015, am recoltat probe pentru analize în zilele: 17 august, 24 august, 31
august, 7 septembrie, 14 septembrie, 21 septembrie și 28 septembrie.
Tabel 5.1
Dimanica maturării în 2015:
Data Soiul Masa a 100 boabe Concentrația de
zaharuri g/L Aciditatea g/L
acid tartric 17 august Feteasca Albă 141 183 6,1
Fetească Regală 142 148 7,9
Băbească Gri 192 122 11,1
Băbească Neagră 170 124 12,7
Fetească Neagră 122 188 9,1 24 august Fetească Albă 143 188 5,4
Fetească Regală 149 161 6,9
Băbească Gri 206 134 10,8
Băbească Neagră 180 148 11,9
Fetească Neagră 128 196 7,2

39

31 august Fetească Albă 148 194 4,7
Fetească Regală 157 180 6,5
Băbească Gri 239 154 7,6
Băbească Neagră 192 170 9,8
Fetească Neagră 133 212 6,8 07 septembrie Fetească Albă 146 210 4,4
Fetească Regală 159 196 6,1
Băbească Gri 240 188 6,5
Băbească Neagră 198 189 9,1
Fetească Neagră 126 252 5,5 14 septembrie Fetească Albă 139 215 3,8
Fetească Regală 157 199 5,8
Băbească Gri 238 196 6,1
Băbească Neagră 197 202 7,6
Fetească Neagră – – – 21 septembrie Fetească Albă – – –
Fetească Regală 154 210 5,1
Băbească Gri 230 202 5,2
Băbească Neagră 195 210 6,8
Fetească Neagră – – – 28 septembrie Fetească Albă – – –
Fetească Regală – – –
Băbească Gri 228 220 4,1
Băbească Neagră 193 222 5,3
Fetească Neagră – – –

Am obervat, în urma analizelor efectuate (tabelul 5.1), că la Feteasca albă, evoluția
parametrilor urmăriți (conținut de zaharuri, aciditate și masa a 100 de boabe) încetează după data de
14 septembrie, valorile rămânând relativ constante și putându -se rea liza recoltarea, în vederea
vinificării. Masa a 100 de boabe are valoare maximă în data de 31 august (148g), deci concluzionăm
că, pentru acest soi, maturitatea deplină are loc în jurul acestei date. După maturitatea deplină, masa
începe să scadă, ajungând la 139g, boabele pierd din apa acumulat ă și astfel are loc o concentrare a

40
zaharuruilor, valoarea acestora crescând de la 194g/l până la 215g/l, iar aciditatea scade de la 4,7g/l,
la 3,8 g/l acid tartric.
La Feteasca regală, maturitatea deplină are loc în jurul zilei de 7 septembrie, când masa a
100 de boabe atinge 159g, apoi scade foarte puțin, până la 154g, valoare observată în ziua de 21
septembrie, când concentrația de zaharuri a crescut, comparativ cu valoarea maturității depline, de la
196g/l, la 210g/l, iar aciditatea, exprimată în acid t artric a scăzut de la 6,1g/l, la 5,1g/l.
Înregistrându -se valoarea maximă a concentrației de zaharuri în această dată, se poate realiza și
recoltarea.
Băbeasca gri înregistrează valoarea maximă a masei a 100 de boabe în aceeași perioadă cu
Feteasca regală, 240g, fiind și cea mai mare valoare a acestui parametru dintre cele ale celor 5 soiuri
analizate, din cei doi ani. Aceasta scade până la 228g/l, concentrația de zaharuri crește de la 188g/l,
la 220g/l, iar aciditatea scade de la 6,5g/l, la 4,1g/l acid tar tric până în data de 28 septembrie, când se
realizează recoltarea. Dintre soiurile urmărite, acesta are cea mai mare valoare pentru masa a 100 de
boabe la recoltare, având astfel cel mai ridicat randament în must.
Băbeasca neagră atinge maturitatea deplină tot în aceeași perioadă, având pe 7 septembrie
198g masa a 100 de boabe, apoi scade până la 193g până pe 28 septembrie, cănd zaharurile ajng de
la 189g/l, la 222g/l, iar aciditatea de la 9,1g/l, la 5,3g/l acid tartric.
Feteasca neagră ajunge la maturitat e in jurul zilei de 31 septembrie, la fel ca și Feteasca albă.
Ajunge la o masă a 100 de boabe de 133g, apoi, prin supramaturare, aceasta scade la 126g și soiul
atinge 252g/l zaharuri, 5,5g/l acid tartric, fiind soiul cu cea mai mare concentrație de zaharu ri dintre
cele cinci, în anul 2015.
În anul 2016, am recoltat probe în zilele de 16 august, 22 august, 29 august, 5 septembrie, 12
septembrie, 19 septembrie și 26 septembrie. În urma analizelor, am observat: (tabelul 5.2)
Tabel 5.2
Dimanica maturării în 20 16:
Data Soiul Masa a 100 boabe Concentrația de
zaharuri g/L Aciditatea g/L
acid tartric 16 august Feteasca Albă 121 172 8,9
Fetească Regală 125 154 11,2
Băbească Gri 163 119 18,4
Băbească Neagră 148 119 22,7
Fetească Neagră 120 160 13,4

41

22 august Fetească Albă 129 186 6,6
Fetească Regală 131 160 10,7
Băbească Gri 186 143 13,7
Băbească Neagră 170 138 16,8
Fetească Neagră 132 197 10,2 29 august Fetească Albă 134 199 5,9
Fetească Regală 146 168 8,2
Băbească Gri 188 148 12,6
Băbească Neagră 180 152 12,1
Fetească Neagră 130 220 9,6 05 septembrie Fetească Albă 130 210 4,8
Fetească Regală 151 176 7,1
Băbească Gri 191 164 9,6
Băbească Neagră 182 174 10,5
Fetească Neagră – – – 12 septembrie Fetească Albă 129 218 4,5
Fetească Regală 154 188 6,5
Băbească Gri 194 180 8,1
Băbească Neagră 189 187 7,2
Fetească Neagră – – – 19 septembrie Fetească Albă 127 220 4,4
Fetească Regală 152 202 5,9
Băbească Gri 192 188 7,6
Băbească Neagră 185 204 6,8
Fetească Neagră – – – 26 septembrie Fetească Albă – – –
Fetească Regală – – –
Băbească Gri 190 202 7,1
Băbească Neagră – – –
Fetească Neagră – – –

42
La soiul Fetească albă, maturitatea are loc aproximativ în aceeași perioadă ca și în anul
precedent, însă a înregistrat o scădere a masei 100 boabe, de la 148g la 134 g, ajungănd până la 127g
la recoltare. Concentrația de zaharuri ajunge de la 220g/l până pe 19 septembrie, ziua recoltării,
valoare apropiată de cea înregistrată în 2015. Aciditatea este ușor mai p ronunțată, ajungănd la 5,9 la
maturitate, pentru ca mai apoi să scadă la 4,4 la recoltare.
La Feteasca regală, perioda de maturare și cea de recoltare și valorile celor trei parametri
rămân foarte apropiate de cele din anul precedent. Astfel, maturitatea este înregistrată în data de 12
septembrie, recoltarea se face la o săptămână diferență, pe 19 septembrie. Concentrația de zaharuri
crește de la 188g/l la 202g/l, aciditatea scade de la 6,5g/l la 5,9g/l acid tartric, iar masa a 100 de
boabe scade de la 154 g la 152g.
În cazul soiului Băbească gri, am observat diferențe semnificative în ceea ce privește valorile
acidității și ale masei 100 boabe. Aciditatea la maturitate este foarte pronunțată, 8,1g/l acid tartric,
iar până la recoltare (26 septembrie) ajunge la 7,1g/l acid tartric, valoare mai mare decât cea din
perioada maturității depline a anului precedent. Masa a 100 de boabe este mai mică, de 194g la
maturitate și 190g la recoltare, iar zaharurile ating o concentrație maximă de 202g/l.
Băbeasca neagră nu mai înregistrează variații după 19 septembrie, iar maturitatea deplină o
atinge cu o săptămână mai devreme, pe 12 septembrie. Față de anul precedent, am obținut valori mai
mari ale acidității și mai mici pentru masa a 100 de boabe și zaharuri. Având la maturitate o masă de
189g, zaharuri de 187g/l și o aciditate de 7,2g/l acid tartric, atinge după o săptămână masa de 185g,
zaharuri de 204g/l și aciditatea de 6,8g/l acid tartric.
Feteasca neagră progresează mai repede în 2016 decât în 2015, maturitatea de plină are loc pe
22 septembrie, iar după data de 29, nemaiînregistrând nicio variațiea valorilor, se face recoltarea. Ca
și în cazul celorlalte soiuri negre analizate, am observat o masă mai scăzută a 100 de boabe, zaharuri
mai puține și o aciditate mai pr onunțată. Astfel, la maturitate atinge 10.2g/l acid tartric, apoi această
valoare scade la 9,6g/l acid tartric. Valoarea maximă a zaharurilor este de 220g/l la momentul
recoltării.

43

CAPITOLUL VI: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În general, comparând v alorile obținute în urma analizelor efectuate pe probele recoltate în
cei doi ani, am observat valori mai ridicate ale acidității în anul 2016, iar în 2015, concentrațiile de
zaharuri au fost mai ridicate.
În ceea ce privește masa a 100 de boabe, aceasta a avut valori mai scăzute în anul 2016 ,
deoarece precipitațiile au fost mai puține în perioada de vegetație.
Putem recomanda ca, urmărind evoluția acestor trei parametri (aciditate, concentrație de
zaharuri și masa a 100 de boabe), recoltarea să se realiz eze la fiecare soi în momentul în care
conținutul de zaharuri are valoare maximă, adică atunci când strugurii au atins maturitatea
tehnologică.
Concentrația de zaharuri este foarte importantă deoarece în urma procesului de fermentare,
zaharurile sunt cel e care se transformă în alcool etilic și astfel putem obține tipul de vin dorit: sec,
demisec, demidulce sau dulce.
Maturitatea tehnologică poate să preceadă, sa coincidă sau să aibă loc după maturitatea
deplină. În condițiile podgoriei Dealu Bujorului, în cei doi ani în care am realizat studiul, maturitatea
tehnologică a fost atinsă după cea deplină. Astfel, după ce strugurii au atins valoarea maximă a
masei 100 de boabe la maturitatea deplină, aceasta a început să scadă, concentrând astfel zaharurile.
Foarte important de urmărit este și aciditatea , pentru a putea face eventuale corecții ale
acidității musturilor ș i chiar a vinurilor care ar fi mai sărace î n acizi , sau cu o aciditate prea ridicată
și pentru a putea aprecia calitatea vinurilor care urmează a fi obținute : cele cu aciditate mai redusă
sunt plate, neplacute la gust, iar c ele prea acide sunt dure și se învechesc mai greu .
În anii mai secetoși, pentru a nu înregistra valori foarte scăzute a masei a 100 de boabe,
recomand să se realizeze copilit ul. Totodată, această lucrare se realizează și pentru reducerea
pierderilor de producție.

44
În cazul în care seceta este persistentă, se pot realiza și alte lucrări în verde: plivitul,
reducerea numărului de inflorescențe, în vedrea echilibrării sarcinii de producție a butucilor.
Deasemenea, pentru creșterea producției se poate face irigarea în cursul perioadei de
vegetație.

45

Bibliografie

1. Alexandrescu I., Oșlobeanu M., Jianu L., Pițuc P. – Mica Enciclopedie de viticultură, Editura
Glasul Bucovinei, Iași, 1994.
2. Ciubucă A., Birliga N., Elena Postolache,. Indreica E,1999 – Evolution of grape maturity in
the Dealurile Bujorului vineyard. Lucrări științifice vol. 1(42), Seria Horticultură,
Universitatea Agronomică și Medicină Vet erinară,, Ion Ionescu de la Brad ’’ Iași.p. 154 -160.
3. Cotea D. Valeriu – Vinul în existența umană, Editura Academiei Române, 1995.
4. Cotea D. Valeriu, Neculai Barbu, Constantin C. Grigorescu, Valeriu V. Cotea – Podgoriile și
vinurile României, Ediția a II -a (Revizuită), Editura Academiei Române, București, 2003.
5. Cotea V. V, Grigorescu C. C. – Performanțele românești în viticultură și oenologia secolului
XX, Iași, 1997
6. Cotea Victoria, Cotea V. V – Viticultură, Ampelografie și oenologie, Editura Didactică și
Peda gigică, București, 1996.
7. Garoglio P. – Enciclopedia vitivinicola mondiale, Vol. 3, Milano, 1973.
8. Martin T. – Viticultura generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968.
9. Odobeșteanu R. – Delimitarea zonelor viticole, în numărul 1 al revistei ”Român ia Viticolă”,
1937.
10. Oprean M. – Viticultura generală, Editura Didactică și Pedagigică, București, 1975.
11. Rotaru Liliana – Soiuri de vi ță de viepentru struguri de vin, Editura ”Ion Ionescu de la Brad”,
Iași, 2009.
12. Teodorescu I. C. – Caracterizarea diferitelor p odgorii ale României Tiparul Românesc, 1925.
13. Teodorescu I. C. – Viile României, Editura Bucovina, București, 1929.
14. Teodorescu I. C. – Viticultura, Editura Cartea Românească, București, 1942

46
15. Teodorescu I. C. – Metode de interpretare a elementelor climatice, cu aplicarea lor la cultura
viței de vie, București, 1954.
16. Teodorescu Șt., Popa A., Sandu Gh. – Oenoclimatul României, Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1987.
17. Tudosie A., Tudosie L. – Dicționar viti -vinicol, Editura Semne, București, 1977.
18. Tudosie A. – Via și vinul, Editura Gramar, București, 1994.
19. https://cepage.sunphoto.ro/FETEASCA_ALBA/97855606
20. http://documents.tips/documents/evaluarea -continutului -de-zaharuri -din-must.html
21. http://vin24.blogspot.ro/2013_09_01_archive.html
22. http://www.agro.b asf.ro/agroportal/ro/ro/stiri/stirile_agricole/vita -de-vie-instructiuni –
plantare -intretinere -taiere -tratamente -297472.html
23. http://www.horticultorul.ro/category/vita -de-vie
24. http://www.horticultorul.ro/vita -de-vie/feteasca -neagra
25. http://www.horticultorul.ro/vita -de-vie/feteasca -regala
26. http://www.winemakingtalk.com/grapes/feteasca -regala.html
27. http://www.horticultorul.ro/vita -de-vie/soiul -de-vie-feteasca -neagra
28. http://www.info -delta.ro/viticultura -in-tulcea -24/feteasca -regala –38.html
29. http://www.scdvvbujoru.ro/istoric.htm l.