VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [606573]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Prof. Univ. Dr. Ioan Gâlcă

Absolvent: [anonimizat] – Alexandru

2016

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE

Cercetări privind diferențele
randamentului de creștere dintre hibrizii
„Ross 308” și „Cobb 500”

Coordonator științific,
Prof. Univ. Dr. Ioan Gâlcă

Absolvent: [anonimizat] – Alexandru

IAȘI
2016

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 6

Partea lI – CONSIDERAȚII lGENERALE ASUPRA HIBRIZILOR DE CARNE

Capitolul I
Factori lcelinfluențează lproducția lde carne llla hibrizii lRossl308 și Cobb 500 ………………………….. . 9
1. Factori interni ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
2. Factori externi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 19

Capitolul II
Descrierea lunității ldelpractică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 24
1. Descrierea societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 24
2. Înființarea și dezvoltarea societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. 25
3. Ciclul de producție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 25
4. Hibrizii utilizați în cadrul fermei ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 30

PARTEA lAlII-A – CONTRIBUȚII lPROPRII ASUPRA CERCETĂRII

Capitolul III
Cercetări proprii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 37
1. Scopul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 37
2. Metoda de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 38
3. Interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 39

Capitolul IV
Rezultate obținute ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 42
1. Evoluția greutății corporale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 42
2. Indicele de conversie a hranei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 44
3. Mortalitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 45
4. Epurarea apelor din unitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 45

Capitolul V
Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 47

Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 48

Lista Figurilor
Figura 1.1 – Cromatometru Minolta CR300 ………………………….. ………………………….. ………………… 13
Figura 1.2 – Dispozitivul G146 Warner – Bratzler ………………………….. ………………………….. ………. 13
Figura 1.3 – Hibridul de carne Ross 308 ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
Figura 1.4 – Hibridul de carne Cobb 500 ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
Figura 1.5 – Hală de creștere a puilor la sol ………………………….. ………………………….. …………………. 20
Figura 1.6 – Marca și emblema fermei „ Doi Cocoși ” ………………………….. ………………………….. ……. 24
Figura 1.7 – Ventilator Air Master ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 28

Lista Tabelelor
Tabelul 1.1 Anomalii ereditare la hibrizii Ross 308 și Cobb 500 ………………………….. ………………… 11
Tabelul 1.2 Indicele de conversie a hranei ………………………….. ………………………….. …………………… 13
Tabelul 1.3 Caracteristicile calitative ale carcaselor de hibrizi ………………………….. ……………………. 14
Tabelul 1.4 Randamentul la sacrificare și proporția regiunilor ana tomice în alcătuirea carcaselor
provenit de la hibrizii Ross 308 și Cobb 500 ………………………….. ………………………….. ………………. 15
Tabelul 1.5 Componentele principale ale carcaselor de pasăre, în raport de calitate …………………… 16
Tabelul 1.6 Nutrețuri combinate utilizate în hrana hibrizilor de carne ………………………….. …………. 17
Tabelul 1.7 Temperaturile tehnologice pentru tineretul hibrizilor Ross 308 și Cobb 500 ……………. 20
Tabelul 1.8 Programul de lumină la hibridul R oss 308 ………………………….. ………………………….. ….. 22
Tabelul 1.9 Parametri ydeymonitorizare yaybunei yfuncționări yayspațiului ydeylucru …………………. 23
Tabelul 2.1 Fluctuațiile greutății corporale și a consumului de hrană la hibrizi, hrăniți cu nutreț
combinat de 3000 kcal/kg ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 26
Tabelul 2.2 Necesarul de apă la hibridul Ross 308 ………………………….. ………………………….. ……….. 27
Tabelul 2.3 Densitatea la popularea halelor cu pui Ross 308 în cadrul fermei „Doi cocoși” ……….. 30
Tabelul 2.4 Performanțele de creștere în greutate la masculi ………………………….. ……………………… 30
Tabelul 2.5 Performanțele de creștere în greutate la femele ………………………….. ……………………….. 31
Tabelul 2.6 Flu ctuația temperaturii din halele cu hibrizi Ross 308 ………………………….. ……………… 32
Tabelul 2.7 Densitatea la popularea halelor cu hibrizi Cobb 500 în cadrul fermei „Doi Cocoși” …. 33
Tabelul 2.8 Indici medii de producție înregistrați în întregul ciclu experimental ……………………….. 39
Tabelul 2.9 Compoziția nutrețurilor utilizate în timpul cercetării ………………………….. ……………….. 40
Tabelul 3.1 Greutatea vie a puilor la o zi ………………………….. ………………………….. …………………….. 42
Tabelul 3.2 Greutatea vie a puilor la vârsta de 7 zile ………………………….. ………………………….. …….. 42

Tabelul 3.3 Greutatea vie a puilor la vârsta de 14 zile ………………………….. ………………………….. …… 43
Tabelul 3.4 Greutatea vie a puilor la vârsta de 21 zile ………………………….. ………………………….. …… 43
Tabelul 3.5 Greutatea vie a puilor la vârsta de 28 zile ………………………….. ………………………….. …… 43
Tabelul 3.6 Greutatea vie a puilor la vârsta de 35 zile ………………………….. ………………………….. …… 44
Tabelul 3.7 Greutatea vie a puilor la vârsta de 42 zile ………………………….. ………………………….. …… 44
Tabelul 3.8 Indicele de conversie a hranei ………………………….. ………………………….. …………………… 45
Tabelul 3.9 Mortalitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 45
Tabelul 4.1 Indicatori de calitate pentru apele uzate ………………………….. ………………………….. ……… 46

6
Introducere

Lucrarea de față, intitulată „Cercetări privind diferențele randamentului de creștere dintre
hibrizii Ross 308 și Cobb 500” are ca scop evidențierea avantajelor, dezavantajelor și nu în ultimul
rând, expunerea consecințelor economice, tehnologice și alimen tare privind utiliz area hibrizilor
menționați anterior în regim de exploatare industrială în cadrul fermelor din România.
Acești doi hibrizi au fost creați cu un singur scop și anume cel de a satisface cererea de carne
de pasăre, o cerere în continuă cre ștere pe piața națională. Încercând a lăsa la o parte controversele și
miturile ce au înconjurat întregul proces tehnologic, de la fecundare la abatorizare și în final,
comercializare, voi aborda cu un grad de obiectivitate ridicat acest subiect și voi pre zenta date ce
uneori am avut surpriza de a constata, că diferă de cele din teorie și din celelalte cercetări științifice
pe care am avut plăcerea de a le consulta și de a aprecia nivelul academic al acestora.
Punându -se întrebarea cum este posibil să obți i producții de peste 250 de ouă consum pe
găină, într -o perioadă de exploatare absolut normală sau, încercând a fi în concordanță cu tema
aleasă, cum este posibil ca un pui cu vârsta cuprinsă între 35 -42 de zile să aibă o greutate medie de 2
kilograme , să fie ceva în totalitate acceptabil la ora actuală, s-a ajuns la concluzia că întreag a
activitate ce se desfășoară în crescătoriile de pui are la bază unificarea și corelarea tuturor eforturilor
științifice depuse până acum de cercetători și mai ales dorința omului de a produce cât mai mult și
cât mai bun din materialul ce îl are la dispoziție.
Un alt răspuns ar fi unul și mai simplu. Creșterea numărului populației, care deja a depășit
cifra ireală de 7,3 miliarde (conform ultimului sondaj realizat în iunie 2015), ce se desfășoară sub
ochii noștri, amestecată cu necesitatea omului de a se hrăni cât mai rațional, a dus la urmări ce în
secolul trecut nici nu puteau a fi gândite, mai ales să fie puse în pratică. Creșterea păsărilor, ca o
consecință de maximă im portanță și demnă de a fi consemnată, a devenit dintr -o ocupație
gospodărească, minoră, una complexă, majoră dar care are încă anumite secrete ce cu siguranță nu
vor mai rămâne mult timp nedescifrate. Abordând modul poetic de a spune, atunci când ne referi m
la creșterea păsărilor, visul a devenit rea litate.
Utilizarea acestor doi hibrizi la un nivel atât de larg are explicații științifice dar și practice. În
primul rând carnea de pasăre este un aliment cu numeroase calități pentru organismul uman și drept
urmare va avea mereu calea deschisă spre creșterea constantă a producției, lucru ce reiese foarte clar
din datele publicate de revistele internaționale de specialitate. Calitatea dietetică ce ajută la
combaterea și prevenirea unor maladii, precum și calita tea socio -culturală, căci indiferent de religie,

7
popor sau așezare , carnea de pasăre este recomandată a fi consumată fără niciun fel de reținere sau
restricție, toate acestea vor conduce la o creștere fabuloasă a producției cărnii de pasăre, mai ales în
țările puternic dezvoltate și industrializate (spre exemplu Statele Unite ale Americii, Germania,
China etc.). Drept urmare, s -a pus accentul pe pregătirea tehnică și temeinică pentru a putea fi
competitivi pe piață, asta însemnând crearea de produse de nive l superior la prețuri reduse și cu,
preferabil, consumuri minime.
Hibridul Ross 308 a fost creat pentru calitatea ridicată a pieptului și a pulpelor, fiind foarte
bine proporționat, în timp ce hibridul Cobb 500 a fost îndreptat mai mult pe producția de pi ept,
având în același timp un randament mai ridicat la sacrificare. Din păcate , termenul „hibrid” ridică
anumite semne de întrebare pentru consumatorul obișnuit și de aceea există obligația de a s e
specifica faptul că, în cazul de față, hibridarea puilor, ca orice altă hibridare animală făcută până
acum la nivel industrial, a avut și are ca ideal și scop intrinsec, nu doar creșterea productivității dar
și a calității specificului ales (pentru că unii sunt hibrizi de carne, de ouă sau micști).
Prin urmare, putem considera hibridul de carne drept o realizare extraordinară a geneticii și
nutriției, deoarece s -au putut aplica programe imunoprofilactice specifice pentru ca acești hibrizi să
aibă o rezistență normală pentru orice stimul, intern sau extern, crește rea lor evoluând de la
exploatarea de tip semi -intensiv la una de tip intensiv -industrială.
Deși se încearcă în continuare crearea de noi hibrizi, prin activarea sau inactivarea anumitor
gene recesive (spre exemplu se dorește a se crea păsări ce nu au cap acitatea de a dezvolta penaj,
considerându -se că o astfel de energie ar putea fi îndreptată spre mărirea masei corporale), cei doi
hibrizi sunt consacrați la nivel internațional și de fapt se dorește o evoluare a acestora decât
formarea de noi hibrizi, cu total alte caractere. Anticiparea, depistarea, izolarea și rezolvarea
problemelor de genetică sunt cu siguranță scopuri primordiale în acest domeniu, căci se dorește și
îmbunătățirea tehnologiilor actuale de creștere și exploatare, acesta fiind un prim cri teriu ce va face
diferența atunci când vorbim de eficiență și profit.
În cele din urmă, nu trebuie uitat aspectul de marketing al producției acestor hibrizi, fiind
necesar cunoașterea destul de intensivă a economiei profilate pe creșterea păsărilor și put erea de a
decide și de a fructifica oportunitățile. Astfel, procesele de producție avicolă au loc prin gruparea cu
procesele naturale (biologice), tehnologice și economice, existând diverși factori ce pot influența
atât negativ cât și pozitiv întreaga acti vitate.

8

PARTEA I – CONSIDERAȚII
GENERALE ASUPRA HIBRIZILOR DE
CARNE

9
CAPITOLUL I
FACTORI CE INFLUENȚEAZĂ PRODUCȚIA DE CARNE LA HIBRIZII
ROSS 308 ȘI COBB 500

1. Factorii interni
Producția cărnii de pasăre este dependentă de anumiți factori ce țin de caracteristile morfo –
fiziologice ale hibrizilor și felul cum reacționează aceștia la stimulii interni: specie, rasă , individ ,
sex, vârstă, prolificitate, indicele de conversie și potențialul de valorificare a hranei, capacitatea
creșterii volumului cor poral și acumularea grăsimilor , randamentul la sacrificare și ponderea
porțiunilor carcasei, viteza dezvoltării penajului și culoarea acestuia, nivelul de ameliorare al
acestora.

1.1 Specia, rasa , individul și hibridul
Atunci când vorbim de păsări, din punct de vedere tehnologic sau industrial, unim foarte
multe specii sub titulatura aceluiași termen, ceea ce nu este tocmai indicat pentru că există diferențe
foarte clare între ele. O primă încadrare logică ar fi faptul că noi facem referire la păsările ce au
suferit procesul milenar de domesticire, ce au trecut de la creșterea în gospodării la creșterea în
unități special amenajate. Putem vorbi aici de curci ( Meleagris gallopavo ), gâști ( Anser ), rațe
(Anas ), găini ( Gallus ) șamd.
Atât natura cât și omul s -au străduit să diversifice păsările domestice în sute de forme,
dimensiuni și culori și să le investească cu genofonduri ce permit evidențiarea anumitor trăsături.
Raportându -ne doar la specia Gallus , întâlnim următoarele rase:
– rase ușoare producătoare de ouă ( Leghorn );
– rase grele pentru carne ( Brahma, Broiler );
– rase mixte pentru carne și ouă ( Amrock, Orloff, Newhampshire, Gât Golaș de Transilvania );
– rase luptătoare ( Combatanta englez ă, Combatanta indiană );
– rase de ornament ( Moțata olandeză, Rasa japoneză, Barac pitic ).
Din punct de vedere producticv, diferențele dintre rase pot fi uneori destul de mari, chiar
între rase înrudite , cum ar fi diferența dintre Neagra de Solange și Neagra de Norfolk. Dacă prima
atinge greutatea co rporală de aproximativ 20 kilograme, cea de -a doua nu depășește pragul de 7
kilograme.

10
Referitor la indivizi, este cunoscut faptul că există exemplare atent selecționate pentru
performanțele de care dau dovadă cu scopul de a păstra dar si perpetua nivelul optim de producție.
Astfel de indivizi formează, în termeni de specialitate, linia. La noi în țară, cea mai celebră linie este
Robro , obținută din rasele Plymouth -Rock , varietatea albă, ca linie maternă și Cornish Alb ca linie
paternă. Desigur, s -au încerc at combinarea a mai multor rase (Sussex, Rhode -Island etc.) ajungând
chiar la crearea hibridului Mini -Robro, obținut prin înlocuirea liniilor de Rock normal cu Mini -Rock .
În mod evident, m area diferență în acest caz este motivul realizării hibridului, dacă este orientat spre
valorificarea cărnii sau pe producerea de ouă .
Hibrizii Ross 308 și Cobb 500, raportându -ne la greutatea corporală, nu prezintă o diferență
majoră. Astfel, la 42 de zile masculii Ross 308 pot avea peste 2, 6 kilograme iar masculii Cobb 500
peste 2,5 kg, asta conform cercetărilor științifice.

1.2 Sexul și vârsta
În cele mai multe cazuri, diferența dintre sexe este mai mult decât evidentă indiferent de
unghiul abordat. În primul rând, hibrizii au caracteristici total diferite față de rasele din care provin
și de astfel reacționează la fel de diferit față de factorii tehnologici ce influențează greutatea lor
corporală, greutatea viscerelor, dimensiunea regiunilor anatomice dar și factorii ce influențează
calitatea în sine a cărnii (comp oziția chimică, trăsături organoleptice etc.). Putem spune că singura
perioadă în care nu există diferențe majore între sexe este cea imediat ecl ozionării, când puii au
mase aproximativ asemănătoare. În cele mai multe cazuri, masculii prezintă o greutate m ai mare cu
40 – 50 % față de femele. Atât pentru Ross 308 cât și pentru Cobb 500, diferența de greutate dintre
masculi și femele, la 42 de zile, este de aproximativ 400 grame . Probabil cea mai mare diferență
dintre sexe, atunci când vorbim de păsări, o găs im la curcan, ce poate ajunge să cântărească de 3 ori
mai mult decât o femelă a aceleiași specii.
Vârsta influențează de astfel și momentul abatorizării, căci sacrificarea puilor este
recomandată a se realiza atunci când valoarea raportului carne – oase este optimă , iar nivelul de
masă a fost atins, conform standardului fiecărei rase în parte.

1.3 Prolificitatea
Acest factor biologic este condiționat de aspectele ereditare ale păsărilor, printre care
fertilitatea, fecunditatea, capacitatea de ecloziune.

11
La păsări, dezvoltarea embrionului în afara organismului a dus implicit la creșterea rezervei
de substanțe nutritive în ovul, și drept urmare, în ou, mai ales că există protecția cojii ce nu permite
pătrunderea altor substanțe din exterior. Fecundarea ovulului are loc la nivelul trompei oviductului.
Procesele prin care are loc dezvoltarea embrionară la pasăre sunt, în mare măsură, asemănătoare cu
cele ale mamiferelor: segmentarea, gastrulația, formarea organelor.
Avem așadar un proces de gamet ogenoză, în urma căruia s -a format zigotul prin unirea
gameților de sex opus, acestea fiind efectiv fertilitatea și fecunditatea.
Capacitatea de ecl oziune este valoarea reprezentată de numărul de pui ce provin din 100 ouă
fecundate. La ambii hibrizi, capacitatea de ecloziune depășește 80%, având una dintre cele mai
superioare valori din rândul hibrizilor pentru carne.
Se pune problema menținerii liniei de performanță, masculii fiind analizați și controlați,
astfel încât materialul lor seminal să prezi nte mereu o concentrație ridicată de spermatozoizi cu un
grad de mobilitate și viabilitate ridicat. De asemenea, se ține sub o strictă evidență capacitatea de
transmitere ereditară a bolilor sau anomaliilor. În cazul acestor găinilor, bolile ereditare sunt
provocate de factori ereditari letali și semiletali, ce determină diferențieri mici față de starea normală
dar și diferențieri majore, precum distrugerea ovulelor fecundate, moartea embrionilor sau moartea
puilor abia eclozionați. De precizat că în cazul hibrizilor 8factorii letali au o 8acțiune 8recesivă.
Tabel 1.1
Anomalii ereditare la hibrizii Ross 308 și Cobb 500
(după Parent 8Stock 8Management 8Manual 8Ross și Broiler Managem ent Guide Cobb , 2000)
Localizarea anomaliei ereditare Tipul anomaliei ereditare
La nivelul capului și gâtului – ciocuri concrescute ;
– cioc încrucișat;
– pupilă crăpată;
– curbarea gâtului (torticolis);
La nivelul trunchiului și al membrelor – micromelie (picioare scurte);
– piticism (chondrodistrofie);
– abrachie (lipsa aripilor);
– polidactilie (numărul degetelor picioarelor este mai
mare decât cel obișnuit);
– sindactilie ( două sau mai multe degete devin lipite
prin sudarea părților moi în timp ce oasele rămân
separate);
– achondroplazie (puf foarte scurt sau deloc) ;
Alte defecte – nervii gâtului paralizați;
– boala somnului (la puii de 7 -14 zile);
– mortalitate embrionară;
– lipsa pereților despărțitori ai inimii.

12
Așadar, o pasăre prolifică este una ce oferă o producție de carne ridicată, hibrizii de față
având niște indici ce îi recomandă ca fiind o bună sursă de exploatare intensivă, având, după cum s -a
evidențiat anterior, o greutate finală de peste 2,5 kg.

1.4 Potențialul de valorificare a hranei
Producerea cărnii de pui în țara noastră se realizează in sistem intensiv in dustrial, în baterii
dar și pe așternut permanent. Puii sunt hrăniți cu nutrețuri combinate, compartimentate în trei faze,
în funcție de vârstă: nutreț de demaraj (pornire) pentru primele două săptămâni de viață, nutreț de
creștere pentru intervalul de tim p cuprins între 16 – 28 (34) zile și nutrețul de finisare folosit până în
ziua 42, care poate fi diferit de la o unitate la alta, în funcție de greutatea la care se dorește să ajungă
puii.
La ora actuală se încearcă găsirea unui echilibru pentru a obține cei mai performanți hibrizi,
să se asigure un microclimat care să nu necesite cerințe mari de energie din partea păsărilor și mai
ales să se obțină produse cu valoare nutritiv -biologică ridicată, cu un conținut minim de colesterol,
cu adaos de vitamine și fără alți agenți ce pot fi dăunători consumatorului final. Valorificarea
digestivă a hranei nu se reduce doar la găsirea alimentului perfect ci implică și combaterea factorilor
ce înlesnesc procesul de digestie, precum efectul polizaharidelor neamidonoase din nutrețurile
combinate. Având în vedere fiziologia aparatului digestiv al găinilor, la care există un deficit de
microorganisme la nivelul tubului digestiv și mai ales sporul nefavorabil de dezvoltare a acestora în
primele zile de viață, s -a recurs la a dăugarea anumitor aditivi ce au o acțiune directă asupra
microflorei digestive (aditivi prebiotici/probiotici/fitogenici), mai ales că în ziua de astăzi puii sunt
sacrificați până la vârsta de șase săptămâni.
Hibrizii necesită de asemenea o atenție sporit ă asupra echilibrului energo -proteic, fiind
imperativ un conținut corespunzător de aminoacizi esențiali dar și substanțe minerale sau vitamine.
Este falsă ideea cum că hrănirea la discreție (ad libidum) va încuraja o dezvoltare rapidă dar în
același timp a rmonioasă a puilor, acest lucru conducând doar la mărirea cantității de țesut adipos ci
nu a țesutului muscular și în cele din urmă gustul, aroma, culoarea și mirosul cărnii vor avea de
suferit Astfel, respectarea rațională a acestui echilibru are consecin țe directe asupra greutății,
consumului specific, calității carcaselor și mai ales asupra însușirilor organoleptice a cărnii.
Potențialul de valorificare a hranei poate fi cuantificat printr -un indice de conversie a hranei,
conform tabelului 1.2.

13
Tabel 1 .2
Indicele de conversie a hranei (după Usturoi M. G. și Păduraru G., 2005 )
Tip hibrid Sex Indice de conversie a hranei
Ross 308 Femelă 1:1,74
Mascul 1:1,66
Cobb 500 Femelă 1:1.71
Mascul 1:1,65

1.5 Capacitatea de formare a țesutului muscular și de depunere a țesutului adipos
Formarea țesutului muscular, a cărnii, este, după cum s -a menționat anterior, în strânsă
legătură cu furajarea și mediul de viață. Deși este evident faptul că această capacitate diferă de la
rasă la rasă , pot apărea similtitud ini datorită faptului că s -a urmărit dezvoltarea unui anumit segment
anatomic la două sau mai multe rase sau hibrizi. În cazul celor doi hibrizi, similtitudinea o reprezintă
gradul ridicat de dezvoltare a pieptului.
Aprecierea culorii pieptului se poate determina colorimetric, utilizând o scară etalon și un
aparat denumit Cromatometru Minolta CR300. De asemenea se poate determina și colorația
pulpelor, cu același aparat.

Figura 1 .1 – Minolta CR300 Figura 1.2 – G146 Warner – Bratzler
Duritatea fibrei musculare se poate aprecia folosind dispozitivul G146 Warner – Bratzler, ce
poate permite măsurarea rezistenței mușchiului la acțiunea de forfecare .
Referitor la grăsime, depunerea acesteia se află în fază accentuată în perioada de demaraj (de
obicei primele 18 -19 zile), perioadă după care ritmul scade și urmeaz ă formarea masei musculare.
Hibrizii Ross 308 ating maturitatea corporală la vârsta de 30 -31 de zile, după care ritmul lor de

14
creștere este mult diminuat . Depunerea grăsimilor nu este uniformă, straturile având grosimi
distincte în diferite regiuni anatomice . Spre exemplu, la nivelul pieptului există circa 8 – 10%
grăsime. Hibrizii Cobb 500 ating maturitatea corporală mult mai repede, dar în final se ajunge la
aproximativ aceleași rezultate ca și la Ross 308. O diferență majoră ar fi faptul că la Cobb 500
grăsimea se găsește în cantitate mai mică decât la celălalt hibrid (cu aproximativ 5 -10%) .
Trendul actual este reducerea cantității de grăsime, astfel se face din nou trimitere la
genetică, dovedind cât de puternică și definitorie este această ramură. La fel cum gena „golden”
este cea care cauzează producerea de pigmenți galben -roșu deschis, la fel și în cazul grăsimilor
putem vorbi de mutații la nivelul trigliceridelor serice (unele fiind sintetizate de ficat, deci are
consecințe și asupra produselor obținute din ficatul păsărilor – pateu). Cercetările au arătat că
grăsimea abdominală prezintă o asociere pozitivă cu lipidele (indice de transfer de 0,54) și una
negativă cu activitatea lipazelor lipoproteice (indice de transfer -0,12).

1.6 Randamentul la sacrificare și ponderea porțiunilor tranșate ale carcaselor
Există trei grupe de calitate î n care pot fi înc adrate carcasele, semicarcasele și porțiunile
anatomice în vederea determinării masei și a celorlalte valori înregistrate , conform tabelului 1.3
Tabel 1.3
Caracteristicile calitative ale carcaselor de hibrizi
(după I. Opriș, 2004 )
Clasa de calitate I II III
Masa
– tipul 1; g minim
– tipul6; g minim
650
800
550
700
450
500
Conformația corporală Normală, piept bine
îmbrăcat în mușchi pe
toată lungimea
sternului, carena
sternală flexibilă,
marginea acesteia se
simte la palpare Normală, piept
îmbrăcat cu mușchi,
carena sternală
flexibilă, cu marginea
vizibilă Normală, carena
sternală proeminentă
Starea de îngrășare Strat de grăsime
accentuat de -a lungul
coloanei vertebrale și
pieptului, mai
abundent în regiunea
târtiței Strat subțire de grăsime
sub formă de fâșie de -a
lungul coloanei
vertebrale, mai
accentuat în regiunea
târtiței Strat subțire de
grăsime în regiunea
târtiței
Culoarea pielii Galbenă sau cu nuanțe
albă-sidefie Galbenă sau cu nuanțe
de albă -sidefie, ușor
violacee Galbenă sa u cu nuanțe
albă-sidefie, cu o tentă
violacee

15
Ponderea părților componente ale carcasei după tranșare se exprimă în grame sau procente
de piept, pulpe, aripi, cantitatea de grăsime din abdomen, greutatea organelor interne șamd.
Sacrificarea poate determina trei tipuri de randamente: la cald, la rece sau comercial (carcasă
și organe comestibile). Randamentul se exprimă în valori ce sunt raportate la greutatea vie și la
greutatea carcasei.
Randamentul la sacrificare la cald și la rece, se poate calc ula după formula:

𝑅%=𝐺𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑠𝑒𝑖
𝐺𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑣𝑖𝑒×100

Randamentul comercial are următoarea formulă:

𝑅𝑐𝑜𝑚 =𝐺𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑠𝑒𝑖 +𝐺𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑠𝑡𝑖𝑏𝑖𝑙𝑒
𝐺𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑣𝑖𝑒×100

Conform calculelor realizate de instituția de cercetare în cadrul căreia s -a realizat practica
pentru această lucrare, a reieșit foarte clar că randamentul la sacrificare este strâns legat de hibridul
folosit și de regiunil e anatomice ale acestora.
Tabelul 1.4
Randamentul la sacrificare și proporția regiunilor anatomice în alcătuirea carcaselor provenit de la
hibrizii Ross 308 și Cobb 500 (%)
(după Baza de date „2 Cocoși” , 2015 )
Tipul de hibrid Ross 308 Cobb 500
Sex Cocoși Găini Cocoși Găini
Randament comercial 82,4 81,9 81,3 81,1
Cap 3,2 2,1 3,6 3,1
Gât 6,5 5,8 7,0 6,9
Fluiere 4,6 3,2 4,3 4,1
Aripi 11,9 9,9 13,0 12,2
Spinare 20,9 24,9 21,6 20,8
Coapsă 32,0 30,9 30,9 29,3
Piept 26,3 26,4 26,2 26,5

16
Tabelul 1.5
Componentele principale ale carcaselor de pasăre, în raport de calitate
(după Usturoi M. G. Și Păduraru G., 2005)
Părți componente Proporțiile diferitelor componente (%)
Calitatea I Calitatea II Calitatea III
Musculatura 42,7 41,2 43,6
Grăsimea internă 4,4 2,1 0,9
Pielea și grăsimea subcutanată 12,4 10,2 8,4
Organele comestibile 7,4 9,0 9,4
Total 66,9 62,5 62,3

Pe lângă factorii enumerați anterior, mai există și alții ce influențează calitatea carcaselor,
unul dintre cei mai importanți fiind calitatea hranei. Astfel, în perioada de creștere sunt indicate
nutrețuri combinate cu o caloricitate de 2900 – 3100 kcal/k g, așadar un aport energetic destul de
mare, suficient pentru a nu scădea coeficientul de calitate.
Hibrizii pentru carne sunt deosebit de sensibili la conținutul ridicat în celuloză al hranei, de
aceea nu se recomandă ca nutrețuril e să conțină mai mult d e 4% celuloză. Prin urmare, șrotul de
floarea soarelui și orzul, plante bogate în celuloză, trebuie folosite în cantități mici, sau dacă este
nevoie, măcar orzul să fie 8decorticat 8iar8șroturile 8să fie 8cernute. Situația se poate îmbunătăți dacă
se adaugă am inoacizi. Pentru realizarea necesarului de aminoacizi sulfurați și lizină, se integrează în
rețete cel puțin 6% nutrețuri de origine animală, din care cea mai mare proporție o oare făina de
pește, la care se adaugă aminoacizii de sinteză, precum DL metioni na și L lizina. Astfel, obiectivul
urmărit este de a îmbunătăți calitatea carcasei printr -o ușoară creștere a depozitului de grăsime
subcutanată, colorarea pielii într -un galben sau galben -oranj și ameliorarea calităților comerciale ale
carcasei. Pentru mo dificarea culorii pielii sau a țesutului muscular, în structura nutrețului se introdc
materii prime ce au un conținut ridicat de xantofile (porumb ) sau produse sintetice, precum β -apo-
carotenalul.
În următorul tabel sunt prezentate câteva rețete de nutreț uri combinate, recomandate pentru
hibrizii de carne.

17
Tabel ul 1.6
Nutrețuri combinate utilizate în hrana hibrizilor de carne
(după I. Opriș, 2002)
Componenți (%) Variante
1 2 3
Porumb 60,4 60 55,6
Orz – – 4,5
Șrot de floarea -soarelui 5 7 6,2
Șrot de soia 24,6 23 23,5
Făină de pește 6 6 6
Ulei vegetal 0,5 0,5 1
Metionină 0,1 0,1 0,1
Lizină – – –
Cretă furajeră 1,3 1,5 1,4
Fosfat monocalcic 0,8 0,6 0,6
Sare 0,3 0,3 0,3
Premix 1 1 1
Total 100% 100% 100%

1.7 Viteza dezvoltării penajului
În general, la găini, penajul reprezintă aproximativ 5 -7% din greutatea vie. Acest procent
este unul interesant deoarece s -a dovedit faptul că păsările ce își acoperă corpul cu penaj într -o
perioadă de timp scurtă, au parte de un confort fizic dar și psihic, deoarece pasărea își rezervă mai
puțin timp pentru problemele de termoreglare și drept urmare, valorifică superior hrana în urma
conservării energiei, avantaje ce conduc la o jumulire eficientă și ușoară, pielea rămânând curată. De
asemenea s -au făcut pro grese tehnice în domeniul procesării penelor, acestea ajungând a fi
considerate materie primă pentru făina furajeră. O astfel de făină prezintă un grad de asimilare
ridicat datorită procesului de hidroliz ă ce are loc în procesul de fabricare. După Cironean u I. și
colab., 1975, produsul finit înglobeaza 87% proteine brute, 1,4 – 3% grăsimi brute și 1,2 – 2%
substanțe minerale. Hidrolizatul are și un conținut ridicat de aminoacizi (leucină, valină, arginină) și
de vitamine (riboflavină, acid patotenic, vitami na B 12, niacină), având astfel o valoare biologică

18
indicată. Prin urmare, viteza dezvoltării penajului a suferit o nouă direcție și a devenit un punct de
maxim interes.

1.8 Culoarea penajului
Încă nu s -a dovedit în mod cert că există diferențe în producția de carne ce pot fi influențate
de culoarea penajului, de pigmenții ce intră în compoziția penelor și a pielii sau a genelor ce
cauzeaza diferite colorituri. Singurul lucru cert este că se preferă, mai mult din considerențe estetice,
culoarea albă, deoarece carca sa puilor cu un asemenea penaj are un aspect curat. În cazul de față,
ambii hibrizi prezint ă un penaj alb.

Figura 1.3 – Ross 308 Figura 1.4 – Cobb 500

1.9 Gradul de ameliorare
Creșterea producției se realizează prin sporirea efectivelor și mărirea producției pe cap de
animal. Acest lucru nu este mereu metoda cea mai economică, deoarece creșterea efectivelor
presupune cheltuieli în plus pentru adăpostirea, hrănirea și îngrijirea animalelor. De dorit este
realizarea producțiilor mari prin mărirea producției pe cap de animal prin îmbunătățirea potențialului

19
genetic. Plecând de la efectivele existente, se formează o generație nouă cu potențial genetic
superior, care să de a producții superioare generației anterioare. Această modificare reprezintă
„ameliorarea”, având ca unitate de lucru populația.
Factorii ce influențează ameliorarea sunt:
 mutația (sursa primară de variație genetică) ;
 migrația ;
 selecția ;
 deriva genetică ;
 consangvinizarea (împerecherea indivizilor mai apropiați ca rude).
Fenotipul păsărilor prezintă însușiri ce nu se pot modifica indiferent de metoda sau gradul de
hibridizare (culoarea penelor, forma ciocului, forma urechilor, culoarea ochilor) dar există însușiri
ce variază chiar și în funcție de mediu sau condițiile de viață (forma oului, masa oului, capacitatea
de ecloziune, greutatea corporală șamd.)
Hibridul Ross 308 a fost produs în Marea Britanie, de către firma „Ross Breeders” și
principala sa car acteristică este rezistența ridicată la condiții de microclimat , în timp ce Cobb 500 a
fost obținut în cadrul firme i „Cobb Breeding Company Ltd”, acesta fiind mai pretențios la condițile
de microclimat .

2. Factori externi
2.1 Temperatura aerului în hală
Spre deosebire de alți hibrizi, atât Cobb 500 cât și Ross 308 nu necesită îngrijri speciale sau
exagerate atunci când vine vorba de tempe ratură, deși trebuie respectați, desigur, anumiți parametri.
Astfel, în primele 3 zile de viață, puii necesită o temperatură de +30OC sub eleveuză, apoi este
recomandat ca temperatura să descrească gradat până se atinge nivelul de 28OC în săptămâna a 6 -a.
Comportamentul bpuilor este probabil cel mai la îndemână ghid de utilizare a
temperaturii bcorecte și anume că în cazul încălzirii bcorespunzătoare, aceștia vor fi distribuiți
uniform pe suprafața halei, hrănindu -se și adăpându -se normal, iar nivelul de zgomot este unul
acceptabil. În contradicție, în cazul supraîncălzirii sau al încălzirii ineficiente, ace știa vor dormi și
vor fi distribuiți neuniform, îndreptându -se spre pereți, mai exact sub grilele de admisie a aerului
unde curenții de aer sunt mai accentuați, distanța fiind cât mai mare față de sistemul de încalzire.
Indivizii nu vor respira normal, ia r poziția capului și a aripilor vor fi îndreptate în jos, zgomotul fiind
abia perceptibil. De asemenea există un real risc de deshidratare sau asfixiere.

20
Tabelul 1.7
Temperaturile tehnologice pentru tineretul hibrizilor Ross 308 și Cobb 500
(după Baza de date „2 Cocoși ”, 2015)
Nr. Crt. Vârsta (săptămâni) Temperatura necesară – OC
Sub eleveuză În restul
halei
1 1 30-31 26-24
2 2 30 23
3 3 29-30 21
4 4 29 20
5 5 28-29 19
6 6 28 19

Figura 1.5 – Hală de creștere a puilor la sol

21
2.2 Ventilația
Circulația 0aerului 0în0halele de creștere se face în 9presiune 9negativă 9(admisie 9liberă și
evacuare forțată). Rata ventilației (aer admis) trebuie să fie de 0,7 m3/kg corp și oră – iarna și de
maxim 5 m3/kg corp și oră – vara. (I. Opriș, 2002)

2.3 Umiditatea relativă a aerului
Încă de la ecloziune, puii trebuie să beneficieze de o umiditate relativă a aerului mai mare
(65-70%), astfel încât să se evite dishidratarea, luând în considerare faptul pcăpînpmomentul
ecloziunii umiditatea relativă este de 80%.(I. Opriș, 2002) În cazul hibrizilor Ross și Cobb,
umiditatea trebuie să se încadreze în intervalul 55 -75%.

2.4 Curenții de aer
Deși curenții de aer nu influențează negativ sănătatea păsărilor din hală, datorită
imperfecțiunilor de proiectare și construcție, microclimatul în sine este influențat de mediul exterior,
vara fiind necesară o intensificare a acestora, în timp ce iarna are loc diminuar ea intensității
curenților. Viteza curenților folosiți poate fi reglată și în funcție de de vârsta păsărilor.

2.5 Poluarea fonică
Zgomotele din interiorul halei pot fi adevărate focare de stres pentru păsări, putând provoca
anxietate și agitație. Cele mai zgomotoase utilaje pot fi ventilatoarele reglate în mod defectuos, dar
și zgomote aparent banale, precum împingerea puternică a ușilor sau nivelul ridicat al vocilor
angajaților din hală. Conform Jensen și col. 1978, s -a încercat dimininuarea agresivit ății factorilor
stresanți din hal ă, fiind administrate păsărilor unele substanțe tranchilizante de tipul: reserpine,
heterocicli cu azot, bromine, fenazina, romergan șamd. Spre surprinderea cercetătorilor, unele
medicam ente au avut succes și nu au produs e fecte secundare nedorite, precum acumularea de
produse reziduale în carne și ouă.

2.6 Iluminatul halelor
Este imperativ ca imediat după ecloziune, lumina să funcționeze în mod continuu timp de 24
ore, pentru a se adapta ușor la condițiile de mediu. Urm ează scăderea treptată a duratei de iluminare,
ajungând până la 10 – 12 ore/zi.

22
Tabelul 1.8
Programul de lumină la hibridul Ross 308
(după Parent Stock Management Manual Ross 308 , 2010)
Vârsta Lumina utilizată
(ore/zi) Intensitatea luminii (lucși)
Săptămâna Ziua
1 1-3 23
30-60
4-7 22
2 8-14 16
60
3 15-21 14
4 21-28 12
30-60 5 28-36 10
6 36-42 10

2.7 Noxe admise
Concentrația amoniacului nu trebuie să depășească 15 -20 ppm în primele săptămâni de viață
a puilor și 30 ppm, în continuare. Cea mai mare concentrație de amoniac se află deasupra
așternutului, la nivelul puilor. Pentru hidrogenul sulfurat se admite o concentrație de maxim 5 ppm,
pentru bioxidul de carbon, de maxim 0,3% iar pentru monoxidul de carbon, de maxim 40 ppm. (I.
Opriș 2002).

2.8 Praful 8din8hală
Pulberile din hală provin din așternutul păsărilor, nutrețul combinat utilizat, dejecțiile uscate
șamd. Normele de igienă prevăd un nivel de maxim 15mg/m3 pentru pulberile din aer și 17 -25 g/m3
pentru pulberile sedimenta re. Când sunt depășite aceste valori, este afectat aparatul respira tor al
puilor și crește inciden ța diferitelor boli. De asemenea, daca nu sunt respectate aceste condiții, se pot
declanșa anumite accidente nedorite, cum ar fi combustia spontană a prafului.
Pulberile uau o compoziție chimică ufoarte diversă, uunele fiind de natură anorganică (pământ,
nisip, cărbune, cuarț), altele au structuri preponderent organice *(amidon, polen, bacterii, fire de păr,
pene, celule descuamate). A cestea *fac*parte *din*rândul *sistemelor *aerodispersate, cu *dimensiuni
variabile și trăsături specifice.
Efectul alergic *al pulberilor asupra organismului păsărilor este foarte puțin cercetat din
punct de vedere științific. Asaj *și*col. (1969) au *cercetat *sensibilitatea *găinilor *la mai mulți

23
alergeni, printre care și praful din adăposturile în care așternutul din talaș, puzderie de in și coji de
semințe de floarea -soarelui era infestat cu miceți aparținând genurilor Aspergillus ,6Penicillium ,
Mucor sau contaminat cu Staphilococcus 6aureus ,6Streptococcus 6sp. Etc. Cel mai nociv s -a dovedit
a fi așternutul 7din7puzderie 7de7in,7infestat 7cu7diverse 7specii 7de7Aspergillus .
Tabelul 1.9
Parametri ydeymonitorizare yaybunei yfuncționări yayspațiului ydeylucru
(după /baza .de.date „2 Cocoși” , 2015)
Perioada
(zile) Viteza aer
(m/s) Temp. hală
(OC) Umiditate
relativă % NH 3 (ppm) CO 2 (ppm) Stare
așternut
1 0 32 65 0 800 uscat
3 0 32 65 0 800 uscat
5 0,01 31,6 63 0 800 uscat
9 0,02 30,8 62 0 800 uscat
13 0,06 29,9 61 1 800 uscat
18 0,09 28,7 60 1 850 uscat
21 0,1 27,8 60 1 850 uscat
28 0,12 26,2 57 2 850 uscat
36 0,15 25 55 2 900 uscat
40 0,2 23,4 54 2 900 uscat
42 0,25 23 53 3 950 uscat

24
CAPITOLUL II
DESCRIEREA .UNITĂȚII .DE.PRACTICĂ

1. Descrierea .societății
Cuantumul datelor și experimentarea făcute pentru lucrarea de față, au fost realizate în cadrul
firmei S.C . DALIS CONSTRUCT GRUP S.R.L . IAȘI, ce deține ferma avicolă „ Doi Cocoși” situată
în comuna Holboca, sat Holboca, județul Iași, sub îndrum area și supravegherea directă a șefului de
fermă, Domnul Inginer Laurențiu Bărăgău.
Localizarea societății S.C. DALIS CONSTRUCT GRUP S.R.L.:
 sediul: Comuna Holboca, sat Holboca, Str. Principală, nr 24, 707251
 telefon: 0752244474
 e-mail: office@doi -cocosi.ro
 cod unic de înregistrare: 1955138
 număr în Registrul Comerțului: J22/1235/1992

Figura 1.6 – Marca și emblema fermei ”Doi Cocoși”

25
2. Înființarea .și.dezvoltarea .societății
Ferma „Doi Cocoși” a fost înființată în 2007, în localitatea Holboca, județul Iași, pe terenul
unde se afla până în anii 2000, fostele construcții ale CAP -ului, însumând niște hale în care se
depozitau produsele agricole obținute în urma exploatației tere nurilor (grâu, porumb, cartofi șamd.).
Achiziționarea și modernizarea acelor construcții a fost primul pas din mulții ce au urmat în
anii imediat următori, având loc investiții serioase și inteligent gestionate. Multe din structurile de
producție avicolă au, chiar și la ora actuală, echipamente și tehnologii cu o uzură fizică înaintată,
ultimele investiții având loc cu 10 -15 ani înainte. Acest aspect a scăzut competivitatea, fapt ce a
avantajat ferma „ Doi Cocoși”, căci într -un timp relativ scurt a ajuns un jucător important pe piața
locală, devenind distribuitor de produse finite (carcase de pui congelați, piept dezosat etc.) atât în
magazinele unor companii terțe cât și în regim de franciză proprie.
Probabil cel mai important aspect asupra succesului rapid al fermei, a fost puterea de a
înțelege faptul că retehnologizarea este baza de la care se poate construi viitorul unei întreprinderi
avicole de succes, căci s -au achiziționat echipamente moderne de la firme cu tradiție, s -au cumpărat
licențe și brevete, s -au asimilat noi tehnologii și mai ales a avut loc o centralizare și informatizare a
activităților .
Codul (CAEN al firmei: 0147 – Creșterea Păsărilor.

3. Ciclul de producție
Ciclul de creștere durează, în cazul ambilor hibrizi, 42 de zile, existând însă situații când
creșterea se extinde până la 44 de zile, în funcție de cerințele consumatorului.
În ferma „Doi Cocoși”, creșterea puilor de carne se face la sol, în hale a căro r populație poate
atinge 15000 capete, cu o greutate medie înainte de sacrificare de 2465 grame.
Furnizarea furajelor și a apei este automatizată, fiind presetate de computerul halei, ce se află
amplasat în punctul de control al acesteia și care coordone ază toate condițiile necesare dezvoltării
puilor, dar care pot fi controlate și manual în anumite situații.

3.1 Hrănirea hibrizilor Ross 308 si Cobb 500 în cadrul fermei „Doi Cocoși”
Ca și în majoritatea fermelor de broileri de găină, se practică hrănir ea „ad libitum”, însă este
o hrănire ce s -a dovedit eficientă datorită condițiilor de calitate ale mediului și a tipurilor de furaje
folosite.

26
Primul furaj folosit este unul brizurat, ce are proprietatea de a nu degaja praf, ce se distribuie
pe tăvițe sau cofraje. Aria de acoperire trebuie să fie mai mare decît 25% din suprafața țarcului.
Imediat după eliminarea acestora, se trece la furajarea din echipamente automatizate. Furajarea în
această fermă se face pe sexe, însă nu s -a mai pus problema diferențier ii puilor ce provin din
efective de parinți diferite . Ulterior, cu cât se înaintează în vârstă, se face trecerea de la furajarea cu
brizură la cea cu granule.
Caloricitatea nutrețurilor starter nu depășesc 2900 -3000 kcal și asta datorită formei de
administrare și a conținutului mai ridicat de microelemente și vitamine. În perioada de creștere,
nutrețurile combinate folosite au o caloricitate de peste 3100 kcal/k g. Ca factor restrictiv, rămâne în
continuare celuloza, ce nu trebuie să depășească 4% și sarea, ce poate fi integrată în proporție de
maxim 0,28 – 0,3%.
În perioada de finisare, alimentația se face cu nutreț F -2, cerințele energetice fiind mai mari
în această etapă. Tot în această perioadă se poate corecta deficiența de aminoacizi, dacă aceasta
există.
Frontul de furajare va fi de 5 cm/cap în prima săptămână de viață a puilor, iar pentru un bun
afront de adăpare vor f i asigurate 15 adăpători la 100 pui, pentru ca acestea, după o săptămână, să fie
înlocuite cu adăpători automate. Ca densitate în perioada de start, se asigură 10,8 -13,5 pui/m2.
Consumul specific de hrană este aproximativ 1,8 kg nutreț combinat/kg spor în greutate la
vârsta puilor de 28, r espectiv 35 de zile și la greutăți corporale de 1 600-1800 g, așa cum se poate
observa în tabelul 2.1. De amintit faptul că hibridul Cobb 500 suferă o creștere mult mai rapidă
decat Ross 308, aceasta stagnând în cele din urmă o dată cu furajarea de finisare .

Tabelul 2.1
Fluctuațiile greutății corporale și a consumului de hrană la hibrizi , hrăniți cu
nutreț combinat de 3000 kcal.kg
(după Baza de date a fermei „Doi Cocoși” )
Hibrid Caracteristici Vârsta (săptămâni)
2 3 4 5 6
Ross 308 Greutate vie (g) 380 730 1510 1940 2590
Consum total (g) 360 780 1660 3500 5850
Indice consum 1,33 1,44 1,71 1,8 2,2

27
Cobb 500 Greutate vie (g) 460 900 1685 1905 2520
Consum total (g) 390 810 1710 3630 6200
Indice consum 1,42 1,51 1,88 2,2 2,4

Tabelul 2.2
Necesarul de apă la hibridul Ross 308
(după normele tehnologice „Ross”, 1996)
Consum/100 păsări/zi
Vârsta (săptămâni) Litri
1 4
2 7
3 9
4 10
5 11
6 12

3.2 Aparatele și utilajele din dotarea fermei
În urma investițiilor și a modernizărilor pe care firma le-a suferit, s -a constatat o reală
preocupare față de înnoire și optimiz are a factorilor de pro ducție , toate acestea având ca scop
creșterea eficienței economice dar și a bunăstării puilor, prin reducerea stresului la care aceștia sunt
supuși în diversele etape de creștere.
Faptul că se practică o creștere forțată, automat se traduce prin o rezistență biologică mai
scăzută. Astfel s -au creat o multitudine de scenarii în care puii suferă atât din punct de vedere social
cât și medical din cauza spațiului re strâns și a supra -populării, sau a ostilităților pentru stabilirea
ierarhiei în grup. Prin repetarea unui experiment propuse de cărțile de specialitate , o pasăre a fost
introduse într -un alt compartiment al halei pentru a se observa dacă există vreo reacți e. Răspunsul
este că mereu a existat un conflict în care pasărea ce a fost mutată a căutat mereu să fugă de ceilalți
pui și mai ales să caute o cale să revină la locul său inițial, fapt ce dovedește că și pui, ca toate
animalele de astfel, au conștiență de sine, având capacitatea de a recunoaște ceilalți pui ce îi
alcătuiau grupul.

28
3.2.1 Ventilator axial de refulare a noxelor „Air Master”

Figura 1.7 – Ventilator Air Master
Structura și modul de funcționare:
– cadrul este din tablă de oțel galvanizat, iar partea de jos are o ieșire integrată pentru apă;
– elicea este formată din 5 -6 pale de inox;
– jaluzelele sunt menținute în poziție deschisă de către forța centrifugă, deci există o rezistență a
aerului foarte mică și un raport de c irculație ridicat a aerului;
– transmisia centrală cu curea;
– capcana de lumină reduce filtrarea luminii prin ventilator la minim absolut.
Astfel 2de2ventilatoare 2pot2asigura ventilare transversală, orizontală sau combinată, în
funcție de dimensiunile halei și a tipului de fabricație. În cadrul fermei, acesta asigură o ventilare
transversală.

3.2.2 Echipamentul de furajare automat „Minimax”
Este produs de firma „Roxell”. Atragerea puilor de o zi spre acest utilaj se bazeaza pe
coloritul puternic pe c are acesta îl afișează, apelând deci la o tactic psihico -submersivă de
convingere a puilor să se hrănească din instinct. Acest utilaj este utilizat chiar din prima zi a puilor.
Sistemul său rapid de distribuire a furajului (350kg/oră) asigură uniformitate și omogenitate în
creșterea puilor. Aripioarele anti -împrăștiere, din interiorul hrănitorilor, creează adevărate locașuri
în care se evită aglomerarea cu furaje, dând șanse egale de hrănire la toate păsările. De asemenea,
acesta, în versiunile cele mai nou , are posibilitatea de a selecta și prepara automat amestecurile, pe
baza unor indicații și rețete existente în baza de date a calculatorului central.

29
3.2.3 Echipamente npentru nadăparea npăsărilor
Liniile de adăpare suspendate oferă numeroase avantaje atât în exploatare halelor de păsări
cât și la populare, depopulare sau executarea igienizărilor periodice.
În general, un echipament de adăpare cu picurători este compus din următoarele piese:
– dispozitiv de reglare a presiunii;
– o țeavă vdevpicurători vSupe r,vSuper -Combi vorivDOS;
– un sistem de aerisire pivotant, cu indicator de nivel;
– unlsistem ldelsuspendare.
În cadrul fermei, adăpătorile folosite erau cele tip Jumbo -T, ele fiind suspendate sau așezate
pe sol, fiind coordonate de computerul central, fapt ce permite folosirea lor și de păsările mari dar și
de păsările mai mici.

3.2.4 Sistemul de cântărire a păsărilor, Swing 20
Controlul greutății păsărilor este un instrument deosebit de important pentru: gestionarea
eficientă, detectarea imediată a primelor semn de boală, aprovizionarea abatorului cu păsări la
greutatea corporală cerută șamd.
După cum 0iese0în evi dență chiar din nume, acest aparat poate cântări păsări cu o greutate
maximă de 20 kg. Platforma este acoperită cu o peliculă rezistentă la apă, putând fi astfel curățată
ușor și mai ales să poate fi folosită un timp îndelungat. Cântarul atârnă de tavan, fiind suspendat cât
mai jos posibil, astfel încât chiar absolut orice găină să poată păși pe platforma de cântărire. De
asemenea, cântarul e ste echipat cu senzori ce transmit date unui computer central:
– greutatea medie zilnică;
– sporul mediu zilnic de creștere a greutății;
– numărul bdeycântăriri tperzi;
– coeficientul de variație
– uniformitatea păsărilor;
– actualizarea automată a greutății corporale medii șamd.

3.2.5 Calculatorul vdezproducție 4MC95
Acesta supraveghează cântarele din hală și pot fi legate în aceeași rețea, astfel încât datele de
greutate din toate halele să poată fi accesate de la distanță, prin modem sau wi -fi.

30
4. Hibrizii utilizați în cadrul fermei
4.1 ROSS 308
Ross 308 este un hibrid cu o constituți edrobustă, perioada sa de dcreștere fiind relativ drapidă
și cu un indice de dconversie a dhrănii excelent . Datorită acestor dperformanțe este utilizat și exploatat
într-un număr extrem de mare în țara noastră și nu numai, deoarece satisface dobținerea unei game
variate de mproduse mfinite. Analizând partea economică și luând în calcul toate mperformanțele
însumate ale acestui mbroiler și cheluielile susținute de către dproducători, Ross 308 s -a dovedit a fi
un hibrid rentabil , dar care depinde în continuare de sexul broilerului.
Tabel 2.3
Densitatea la popularea halelor cu pui Ross 308 în cadrul fermei „Doi cocoși”
Nr. crt. Greutate corporală la sacrificare (kg) Număr pui/m2
1 1 34,2
2 1,1 28,4
3 1,5 24,3
4 1,7 21,2
5 1,9 17,1
6 2,2 15,5

Tabel 2.4
Performanțe le de creștere în greutate la masculi
(după I. Opriș 2002)
Ziua Greutatea Spor ul
mediu
zilnic (kg) Sporul mediu
zilnic/săptămână
(kg) Rația
zilnică
(kg) Cum. 9
Rație
(kg) Conversie
Furaj
1 0,040 – – – – –
7 0,194 0,028 0,021 0,037 0,169 0,0009
14 0,481 0,051 0,041 0,077 0,545 0,0011
21 0,960 0,074 0,062 0,113 1,207 0,0014
28 1,555 0,090 0,083 0,158 2,174 0,001 5
35 2,190 0,097 0,096 0,195 3,417 0,001 6
42 2,895 0,099 0,099 0,220 4,876 0,001 8

31
Tabel 2.5
Performanțele de creștere în greutate la femele
(după I. Opriș , 2002)
Ziua Greutatea Spor ul
mediu
zilnic (kg) Spor ul mediu
zilnic/săptămân ă
(kg) Rația
zilnică
(kg) Cum. 5
Rație
(kg) Conversie
Furaj
1 0,0405 – – – – –
7 0,180 6 0,026 0,01971 – 0,16 0,008 8
14 0,439 8 0,045 0,03700 0,063 0,504 0,0011
21 0,828 3 0,063 0,55570 0,101 1,095 0,0013
28 1,318 3 0,075 0,07000 0,14 1,96 0,0014
35 2,869 3 0,081 0,07817 0,174 3,081 0,0016
42 2,436 3 0,081 0,0810 0,2 4,411 0,0081

Analizând tabelele de mai sus, putem ajunge la concluzia că densitatea la populare nu trebuie
să fie exagerată, mai ales în perioada premergătoare abatorizării deoarece implică reducerea ratei de
creștere, lipsa uniformității, creșterea mortalității, deprecierea calității așternutului, creșterea riscului
de îmbolnăvire, deprecierea organoleptică a cărnii, acoperire slabă cu penaj șamd. (date oferite de
Ministerul wAgriculturii wdinwMarea wBritanie, 1996) .
Succesul în creșterea hibrizilor Ro ss 308 depinde, în mare măsură, de modul în care se
realizează lucrarea de sanitație între ciclurile de producție, precum și de condițiile de pregătire a
halelor ypentru ypopulare, toate acestea putând fi încadrate în domeniul biosecurității și a prevenției
imbolnăvirilor.
În cadrul fermei „Doi Cocoși”, hibrizii se află în număr de aproximativ 1000 de pui/țarc. La
fiecare 100 de pui se află o hrănitoare și o adăpătoare. După 2 săptămâni, țarcurile se desființează și
astfel se trece la furajarea și adăparea a utomată, iar înălțimea utilajelor se va menține în concordanță
cu dezvoltarea puilor.
Așadar se respectă 0directivele 0firme 0producătoare 0a0hibridului, „ROSS”, ce țin cont de
vârstă, greutatea la sacrificare, condițiile de climă din zona în care aceștia trăiesc, anotimpul de
creștere și tipul de adăpost folosit.

32
Tabel 2.6
Fluctuația temperaturii din halele cu hibrizi Ross 308
Vârstă (zile) Temperatură Vârstă (zile) Temperatura (OC)
Sub eleveuză La 2 metri de
elveuză În restul halei
1 29 1 30 27 25
3 28 3 28 26 24
6 27 6 28 25 23
9 26 9 27 25 23
12 25 12 26 25 22
15 24 15 25 24 22
18 23 18 24 24 22
21 22 21 23 26 22
24 21 24 22 22 21
27-42 20 27-42 21 21 21

4.2 COBB 500
Unul dintre cei mai comercializați hibrizi de carne de pe piața românească, hibrid la care
principala însușire este dezvoltarea proeminentă a pieptului. Deși în ultima vreme ferma „Doi
cocoși” a avut producția bazată mai mult pe Ross 308, în trecutul ei a avut parte și de perioade în
care exista o cerere de piață axată pe acest hibrid și prin urmare a avut loc o schimbare de direcție în
ceea ce privește hibridul de exploatare.
Pentru a atinge performanțele superioare specifice hibridului Cobb 500, trebuie respectate
anumite condiții de calitate a furajelor combinate, redate în tabel, care pot fi atinse cu mai multe
variante de astfel de furaje, adaptate fiecărei perioade de creștere.
Furaj combinat tip starter (0 -10 zile)
Comparativ cu hibridul Ross 308, Cobb 500 are cerințe mai reduse în principii nutritivi.
Acestea pot fi atinse folosind următoarea variantă de furaj combinat: porumb 27,45%, grâu 40%,
șrot de soia 24%, făină de pește 5%, D.L. metionină 0,25%, carbonat de calciu 1,2%, fosfat
monocalcic 0, 8%, sare 0,3%, premix vitamino -mineral 1%. Aceste componente asigură următoarele
condiții de calitate ale furajului combinat: energie metabolizabilă 3083 kcal, proteină brută 21,07%,
lizină 1,08%, metionină plus cistină 0,89%, calciu 1,05%, fosfor 0,67%.

33
Furaj ycombinat ytipycreștere y(11-22 zile)
Și în această perioadă de creștere condițiile ydeycalitate yale furajului combinat sunt diferite
comparativ cu Ross 308. Acestea pot fi asigurate de următoarea structură de furaj combinat: porumb
31,95%, grâu 40%, șr ot de soia 20,5%, făină de pește 4%, D.L. metionină 0,25%, carbonat de calciu
1,2%, fosfat monocalcic 0,8%, sare 0,3%, premix vitamino -mineral 1%.
Aceste componente asigură următoarele condiții de calitate pentru furajul combinat: energie
metabolizabilă 30 99 kcal, proteină brută 19,27%, lizină 0,98%, metionină plus cistină 0,84%, calciu
0,98%, fosfor 0,69%.
Furaj combinat tip finisare (23 -42 zile)
În final, pentru perioada de finisare, se poate folosi un furaj combinat având următoarea
structură: porumb 6 0%, grâu 10%, șrot de soia 24,5%, făină de pește 2%, D.L. metionină 0,2%,
carbonat de calciu 1,2%, fosfat monosodic 0,8%, sare 0,3%, premix vitamin -mineral 1%. Aceste
componente asigură următoarele condiții de calitate: energie metabolizabilă 3182 kcal, pr oteină
brută 18,1%, lizină 0,92%, metionină + cistină 0,77%, calciu 0,86%, fosfor 0,6%.
Tabelul 2.7
Densitatea la popularea halelor cu hibrizi Cobb 500 în cadrul fermei „Doi Cocoși”
Nr. crt. Greutate corporală la sacrificare (kg) Număr pui/m2
1 1,25 27,20
2 1,50 22,70
3 1,75 19,40
4 2,00 17,00
5 2,25 15,10
6 2,50 13,60

4.3 Boli și anomalii întâlnite la hibrizii Cobb 500 și Ross 308
Riscul de îmbolnăvire în unitățile avicole este foarte mare, fiind influențat de sensibilitatea
hibrizilor dar și de numeroții agenți de contaminare, ce pot conține atât germeni infecțioși cât și
elemente parazitare. Biosecuritatea are succes doar dacă lan țul epidemologic este perfect controlat și
fiecare segment își păstrează eficiența, asigurând integritatea totală a sistemului. Desigur, un alt
factor important este alimentația, care dacă este dezechilibrată (insuficiența sau excesul unor
substanțe nutrit ive) poate tulbura foarte intens bună funcționare a organismului păsărilor.

34
Sindromul nrinichiului nșinal8ficatului ngrasn(SRFG) – afectează puii de 10 – 30 de zile,
factorul de declanșare fiind de ordin ambiental (hrănire, întreținere). Această maladie se
caracterizează printr -o depunere anormal de ridicată a lipidelor în ficat, rinichi, miocard dar și alte
organe. De asemenea, ar e la bază și o perspectivă genetică, căci s -a dovedit că biotina ce face parte
din unele furaje , influențează negativ procesele de glucogeneză.
Hepatosteatoza toxică – este produsă de obicei de substanțe chimice (toxine vegetale,
compuși chimici artificia li) și se caracterizează prin depuneri lipidice mai mult sau mai puțin
răspândite 6ce6imprimă 6ficatului 6un6colorit specific. Se datorează în mare măsură folosirii excesive
de șroturi ce provin din extracția *uleiului *de soia *sau floarea -soarelui. În cazul cel mai rău, se
poate ajunge la hemoragii *hepatice *ce*determină moartea *subită *a*puilor.
Boli neoplazice aviare (osteopetroza, sarcomatoza, reticuloendotelioza etc.) – cauzate de
retrovirusuri oncologice, care evoluează într -o manieră greu de controlat la hibrizi. Studiile efectuate
au demontrat o mare diversitate a 8țesuturilor și organelor 8afectate, principalele manifestări fii nd
detectabile abia post -mortem: hemangioame, 8mielocitoame, 8limfoame etc. (după I. Bondoc, 2014 )
Laringotraheita infecțioasă – esteăoăviroză ăimportantă ăa păsărilor, cu implicații majore în
sănătatea și bunăstarea animală. Boala este produsă de 8Alphaherpesvirus . Se caracterizează prin
inflamarea căilor respiratorii, urmată de prezența 8exudatului 8hemoragic, ce are forma unui 8mula j
ce obturează parțial sau în totalitate traheea. În cazul de față, s -a constatat o prezență a leziunilor de
0,2% doar la hibrizii Ross 308.
Variola aviară – este o viroză pr odusă de un virus 9din9genul Avipoxvirus . Variola afectează
aproximativ toate speciile de păsări, mai ales cele crescute în sistem industrial. Spre deosebire de
virusul variolei specifice mamiferelor, specia aviară nu se transmite la om. Cu toate acestea,
examinarea cu atenție a mpăsărilor pe tot mparcursul mvieții lor dar și după abat orizare, este foarte
importantă întrucât studii recente au demonstrat că există forme atipice de manifestare a infecției
variolice.
Salmoneloza – este o boală ce a ajuns în atenția publică dar și a programelor europene de
monitorizare a sănătății publice . Este provocată de Salmonella spp. (serotipurile S. gallinarum , S.
pullorum , S. infantis , S. berta etc.). În cazul depistării puilor purtători de Salmonella , nu există altă
variantă decât separarea loturilor de păsări, evacuarea și suprimarea vieții.
Micoplasmoza – provocată de Mycoplasma 7gallisepticum și Mycoplasma 7synoviae , cele
două specii 0fiind0relativ 0răspândite 0în cadrul exploatațiilor industriale de păsări, generând pierderi
importante . Se manifestă prin 2leziuni la nivelul aparatului respirator .

35
Boala udeuNewcastle usauupseudopesta uaviară – reprezintă la momentul actual o
adevărată problemă de sănătate animală. Boala este printre cele imaiigrave viroze, produsă de un
virus din familia 7Paramyxoviridae , genul 7Avulavirus . În caz 0de suspiciune/confirmare a bolii de
Newcastle 8se8instituie 8măsuri 8în8conformitate cu prevederile Ordinului A.N.S.V.S.A nr 153/2006,
cu Planul de contigență 0a0României 0și cu0Manualul 0Operațional. (după -I.-Bondoc, 2014)
Aspergiloza – este o boal ă provocat ă de mucegai. Agentul patogen îl constituie sporii toxici
proveni ți din diversele s pecii de mucegai care se dezvolt ă în așternu tul umed sau în hrana alterată.
Acești spori p ătrund în plămâni și în sacii aerieni, în țesuturi și provoac ă inflama ții grave. La
păsările adulte, boala este greu de stabilit. Pielea g ăinii devine palid ă, albicioas ă, iar ochii devin
apoși. Apare diareea, g âfâiala, oboseala, iar masa corporală scade . Durata bolii este cuprins ă între 4
și 6 s ăptămâni. La p ăsările tinere apar și cazuri mortale. Tratamentul acestei boli este dificil și
apoape f ără șanse de reu șită. Se recomand ă mutarea p ăsărilor într-un ad ăpost curat, cu un a șternut
nou și uscat. Printre m ăsurile de prevenire , se pot lua în considerare instalarea p ăsărilor în adăposturi
igienice și luminoase, bine aerisite (aten ție, fără a provoca curent), cu pere ți și așternuturi curate,
fără resturi de hran ă pe jos ce pot fermenta sau mucegai.

36

PARTEA A II -A – CONTRIBUȚII
PROPRII ASUPRA CERCETĂRII

37
CAPITOLUL III
CERCETĂRI pPROPRII

1. Scopul lucrării
Fiind în plin fenomen de globalizare și datorită faptului ca România este deja membru cu
vechime al Uniunii Europ ene, adică a unei piețe concurențiale, obținerea unor pui de carne cu o
calitate superioară a carcasei, asigurarea aspectului comercial al produselor și a unui preț competitiv
al acestora reprezintă condițiile esențiale pentru dezvoltarea în țara noastră a producției de carne de
pasăre.
La fel ca în restul țărilor dezvoltate ale lumii, și în România a crescut exigența
consumatorului față de calitatea cărnii și a produselor din carne de pasăre. Modificarea permanentă a
potențialului genetic al hibrizilor de carne impune reevaluarea continuă a cerințelor de energie,
protein e, aminoacizi și microelemente în funcție de faza de hrănire și de vârsta de sacrificare a
puilor de carne. Hrana și apa administrată puilor de carne influențează în mod hotărâtor, atât
performanțele bioproductive cât și calitatea carcasei, permițând exprima rea potențialului genetic
ridicat al hibridului. Ca urmare, există recomandări diferite privind cerințele de energie, protein e,
aminoacizi esențiali , macrominerale, oligominerale, vitamine și aditivi ale puilor de carne, respectiv
conținutul în nutrienți al nutrețului combinat care se administrează în funcție de vârsta puilor, astfel
încât să se obțină rezultate de producție cât mai bune, în condiții de eficiență economică.
Se cunoaște faptul că, utilizarea aditivilor constituie o cale sigură de deblocar e a
potențialului productiv al păsărilor. Aportul prin furaje al aditivilor în condiții de creștere intensivă
este insuficient, atât din cauza conținutului foarte variabil al materiilor prime furajere utilizate
pentru producerea nutrețurilor combinate, c ât și a existenței unor probleme de absorbție. Aceasta
face necesară suplimentarea cu ajutorul compușilor de natură anorganică, precum și a unor compuși
chimici de natură organică care se re găsesc în ciclul Krebs, dintre care mai important pentru
protej area ficatului este acidul aspartic sub formă de sare de magneziu, în vederea prevenirii
tulburărilor de metabolism, a prelungirii perioadei de exploatare și pentru îmbunătățirea
performanțelor bioproductive ale puilor de carne. Estimarea icerințelor iînicompuși chimici de natură
organică sau anorganică reprezintă o problemă deosebit de dificilă, atât din cauza neconcordanțelor
rezultatelor metodelor de determinare cât și a multitudinii factorilor 9de influență 9a9acestora.
Numeroase cercetări relevă diferențe mari ale gradului de utilizare digestivă a fiecărui
compus organic sau anorganic, în funcție de forma 0chimică utilizată ca sursă. În acest context, se

38
înscriu cercetările întreprinse în cadrul prezentei lucrări de lic ență, vizând efectul nutrițional și
metabolic în apa și în hrana upuilor de carne, al a ditivilor folosiți, sub diferite forme și cu diferite
grade de solubilitate, pentru ca în final să se poata compara în mod clar randamentul de creștere al
fiecărui hibri d în parte.
Scopul cercetărilor acestei licențe a constat în analiza indicilor de incubație și posibilitățile
de îmbunătățire a acestora; îmbunătățirea performanțelor productive ale puilor de carne (masa
corporală, consum specific, indici biochimic i, co mpoziția chimică a cărnii ) la hibrizii de carne
Cobbu500yșiyRossu308; eficacitatea acțiunilor sanitar -veterinare aplicate, reflectate în pierderile
prin mortalități r eliefate prin analiza uhistologică ușiuepidemologică în vederea elucidării pierderilor;
reducerea lpoluării lprinlîmbunătățirea lvariantei ldelepurare lmecanico -biologică ; cunoașterea limitelor
în care nutrienții, sub formă de furaje, intervin in funcționarea organismului hibrizilor de carne și
aportul pe care îl aduc aceștia sporului de producție

2. Metoda de lucru
Materialul biologic folosit ( Cobby500yșiyRossu308) a provenit de la stația de incubație a
fermei , ouăle fiind procurate de la diverse ferme de reproducție din țară. S -a respectat tehnologia de
creștere , denistatea populației fiind de 19 -20 cap/m2. Perioada de creștere a durat strict 42 de zile.
Pe parcursul perioadei de creștere s -a urmărit cu precădere evoluția sporului mediu zilnic
(SMZ), sporul greutății corporale, evoluția consumului de hrană, consumul specific de furaj și rata
mortalității (pierderi).
Studiile au fost efectuate pe durata unui ciclu de producție, adică 42 de zile, și am urmărit
două serii, câte una pentru fiecare hibrid, aceștia fiind crescuții în condiții de microclilmat identic.
Monitorizarea mediului halei a fost făcută automat, cu ajutorul unor senzori de
temeperatură amplasați în punctele extreme ale halei, valoarea temperaturii fiind afișată pe un panou
electric ce permitea, în condiții -speciale, reglarea manuală a temperaturii pe întreaga perioadă de
creștere. Confortul puilor a depins în foarte mare măsură -de-asigurarea -căldurii interioare, ce în
cazul de față a fost folosit procedeul de convecție -prin-aeroterme. Pe fiecare perete al halei există 40
guri de admisie, fiecare în parte având o suprafață de 0,8 m2, amplasate la î nălțimea de 1,6 metri față
de pardoseală.
Dintre factorii chimici ai microclimatului utilizat, cel mai important a fost concentrația
amoniacului, acțiunea lui fiind una 5caustică, 5iritativă. Prin determinările efectuate cu ajutorul

39
specialiștilor din cadrul fermei, s -a constatat o concentrație de 11 ppm, una ce nu cauzează niciun
disconfort puilor.
Viteza curenților de aer a fost de 0,18 -0,35 m/s.
Ca sistem de iluminat , ferma folosește lămpi 9cu9incadescență 9(tungsten). Suprafaț a
iluminată a fost de 1030 m2, pentru care sunt necesari 2580 wați, adică 2,5 wați/m2. Din păcate nu se
cunoaște încă un program de lumină mai potrivit, astfel încât să aibă influențe considerabile asupra
caracterelor economice.
În ceea ce privește mortalitatea , s-a efectuat inițial un examen histopatologic. S -au prelevat
fragmente de organe de la cadavre, cu leziuni vizibile macroscopic, precum: cecum, rinichi, ficat,
pulmon, inimă . Fragmentele recoltate provin de la pui morți la vârsta de 38 -40 de zile. Analiza lor a
avut loc in formalină neutră de concentrație 10% și fixate în mediu de parafină. Secțiunile vizate au
fost colorate cu Hematoxilină Eozină și examinate la microscop. S -a urmărit existența mucinei
pentru a vedea dacă aceasta conține muco polizaharide acide sau neutre.
În creșterea intensivă a puilor, pierderile de efectiv sunt cauzate în principal de greșeli de
incubație, greșeli făcute la momentul populării, greșeli genetice etc. Pierderile cele mai mari se
înregistrează în primele 14 zi le de viață, datorită defectelor de incubație, accidentelor din timpul
manipulării, transportului, populării/depopulării. În 9restul 9perioadelor, pierderile au fost mici și
sporadice, cauzate în cea mai mare parte de afecțiuni bacteriene, care încă nu se po ate concluzia încă
daca are legătură directă sau nu cu imunitatea diminuată a puilor, așa cum aminteam anterior.

3. Interpretare a rezultate lor
Tabel ul 2.8
Indici medii de producție înregistrați în întregul ciclu experimental
Specificare Cobb 500 Ross 308
Masa medie corporală
La o zi 40,36 39,84
La 21 zile 952,95 942,31
La 42 zile 2396,29 2494,64
Sporul Mediu Zilnic
1-21 zile (g)
(%) 33,87 33,74
98,68 98,31

40
22 zile – 42 zile (g)
(%) 67,26 65,23
99,8 96,96
1 zi – 42 zile (g)
(%) 51,29 47,87
99,8 93,33
Consum mediu lunar pentru 1 kg spor
1-21 zile (kg)
(%) 1,42 1,42
101,42 101,43
22 zile – 42 zile (kg)
(%) 2,16 2,16
104,34 104,34
1 zi – 42 zile (kg)
(%) 1,82 1,88
100 103,29
Cap.
Mortalități (%) 4,34 4,47
106,89 110,09

Tabelul 2.9
Nutrețurile utilizate în timpul cercetării
Materii prime
% Starter
0-10 zile Creștere
11-26 zile Finisare
26-42 zile
Porumb h 56,00 56,00 58,00
Șrot de soia h 26,30 24,30 23,00
Șrot de floarea -soarelui h 3,00 3,00 9,90
Făină de pește h 7,00 5,00 –
DL-Metionină h 0,10 0,10 0,10
L-Lizină j 0,10 – –
Ulei de floarea -soarelui 1,40 2,50 3,30
Cretă furajeră 8 2,20 2,20 2,50
Fosfat monocalcic h 0,60 0,60 0,90
Sareh 0,30 0,30 0,30
Premix h 1,00 1,00 1,00
TOTAL h 100,00 100,00 100,00

41
Analizând tabelele expuse în prima parte și comparându -le cu cele create în urma analizelor
directe și personale asupra hibrizilor, se observă că l a hibridul Cobb 500, comparativ cu hibridul
Ross 308, indicele de conversie a hranei, determinat pe întreaga perioadă de creștere a puilor (1 zi –
42 zil e) a fost mai redus cu 3,58% față de standard și cu 2,32% față de hibridul de referință (Ross
308). Totodată, cota de participare a pieptului din total carcasă a atins un nivel mai ridicat față de
Ross 308 , cu 8,37%. Mai mult decât atât, grosimea fibrelor musculate striate a fost mai redusă,
indicând o textură mai finăa cărnii și o frăgezime mai accentuată a acesteia.
Așadar, deși există diferențe între acești doi hibrizi, cercetările de față nu au făcut decât să
întărească ideea cum că Ross 308 și Cobb 5 00 prezintă cel mai mare interes pentru fermierii români,
profilați pe producerea cărnii.

42
CAPITOLUL IV
REZULTATE OBȚINUTE

1. Evoluția greutății corporale
Din fiecare serie de hibrizi, am stabilit în mod arbitrar un anumit număr de 100 de pui ce au
fost cântăriți, ei fiind reprezentanții fiecărei serii.
La momentul populării halei, masele puilor ce au fost înregistrate s -au dovedit a fi omogene,
valorile fiind cuprinse între 39,20 – 40,28 g/cap. Omogenitatea loturilor a fost foart e bună întrucât
V% a avut valori sub 10% la toate loturile de experiență.
Tabelul 3. 1
Greutatea dviedadpuilor dladodzi
Seria k nr x±s x (g) V % %
Ross 308 100 39,74±0,34 8,20 99,91
Cobb 500 100 39,61±0,5 1 9,18 99,58

Cea mai redusă greutate corporală a fost găsită la lotul Cobb 500 de 39, 61±0,51 g, iar cea
mai mare, la lotul Ross 308 de 39,74±0,34 g. Între loturile experimentale nu s -au găsit diferențe
statistice semnificative.
La cea de -a doua cântărire, când p uii au împlinit vârsta de o săptămână, s -au stabilit valori
medii cuprinse între 1 63,50±1,19 la Cobb 500 și 13 8,69±1,77 g, la lotul Ross 308 .
Tabelul 3.2
Greutatea dviedadpuilor dla vârsta de d7dzile
Seria nr x±s x (g) V % %
Ross 308 100 138,69±1,77 8,69 100
Cobb 500 100 163,50±1,19 10,54 98,83

Din punct de vedere statistic nu s -au găsit diferențe între loturile de pui; omogenitatea
grupelor a fost foarte bună (V %= 8,69 – 10,54).
La vârsta puilor de 14 zile, când s -a făcut cea de -a treia cântărire, puii din cele două loturi
experimentale au avut greutăți medii cuprinse între 3 51,23±2,14 g și respectiv 355,24±2,08 g.

43
Tabelul 3.3
Greutatea dviedadpuilor dla vârsta de d14dzile
Seria nr x±s x (g) V % %
Ross 308 100 455,84±2,24 9,38 100
Cobb 500 100 658,27±2,01 12,05 98,87

Omogenitatea celor două loturi s -a menținut la un nivel bun, coeficientul de variabilitate
înregistrând valor i între 9,38 și 12, 05, în acest moment punându -se în evidență caracterul hibridului
Cobb 500 de creștere explozivă în prima parte a vie ții. Nu s -au determinat diferențe semnificative
între loturile experimentale analizate.
La cea de patra cântărire când puii au avut vârsta de 21 z ile, diferențele nu au fost la fel de
mari. S -au înregistrat greutăți cuprinse între 801±12,04 g și respectiv 957,37 ±12,75 g.
Tabelul 3.4
Greutatea dviedadpuilor dla vârsta de d21dzile
Seria nr x±s x (g) V % %
Ross 308 100 801,03±12, 04 8,97 100
Cobb 500 100 957,37±12,75 9,20 96,26

Se poate observa că Ross 308 s-a evidențiat prin masa medie atinsă de primul lot care este cu
40,85 % comparativ cu masa medie atinsă de al doilea lot.
La fel de bun a fost coeficentul omogenitate și din cadrul cântăririi a cincea, acesta fiind tot
sub 10%, broilerii împlinind vârsta de 28 zile.
Greutatea medie a celor din primul lot a fost 1 578,15±16, 74 g, iar a celor din al doilea lot a
fost 1 655,36±15,82, diferența constând în 43 g (3,69%).

Tabelul 3.5
Greutatea dviedadpuilor dla vârsta de d28dzile
Seria nr x±s x (g) V % %
Ross 308 100 1578,15±16, 74 8,65 100
Cobb 500 100 1655,36±15,82 9,37 96,63

44
După 35 zile, implicit a șasea cântărire, pentru fiecare lot în parte s -au înregistrat valorile
numerice ale masei medii de 1630,69±29,95 g pentru primul lot , respectiv 1 780,23 ±14,33 pentru cel
de-al doilea lot.
Tabelul 3.6
Greutatea dviedadpuilor dla vârsta de d35dzile
Seria nr x±s x (g) V % %
Ross 308 100 1630,69±29,95 8,64 100
Cobb 500 100 1780,23 ±14,33 9,51 96,81

Încă o dată, valorile sunt mai mar i în cazul lotului a cărui tehnologie de creștere este mai
performantă, Cobb 500 , masa medie a acesteia fiind mai mare cu 3,2% față de masa medie a celui
de-al doilea lot. Totuși, în ambele loturi, gradul de omogenitate înregistrat a fost unul foarte bun,
acesta fiind sub nivelul de 10%.
În cadrul celei de -a șaptea cântăriri, implicit ultima cântărire ce a avut loc înaintea
depopulării halei, adică în ziua 42, diferența dintre cele două loturi a fost de 3,36% în favoarea
primului lot.
Tabelul 3.7
Greutatea dviedadpuilor dla vârsta de d42dzile
Seria nr x±s x (g) V % %
Ross 308 100 2205,74±59,33 11,28 100
Cobb 500 100 2134,24 ±49,53 12,41 96,66

Masa medie înregistrată pentru fiecare lot în parte a fost de 2205,74±59,33 g pentru primul
lot, respectiv 2134,24 ±49,53 g pentru cel de -al doilea lot .
Așadar putem spune că rezultatele s -au apropiat de cele din literatura de specialitate , însă s -a
dovedit că practica și teoria nu sunt mereu pe aceeași măsură de undă.

2. Indicele de conversie a hranei
La cele două s erii experimentale a fost calculat și consumul de furaje pe toată perioada
experimentală. La Cobb 500 s -au înregistrat unele pierderi de furaj, datorate imperfecțiunii
hrănitoarelor folosite ce au permis împrăștierea de furaj pe așternut, pierderi ce au av ut urmări atât
asupra indicelui de conversie a hranei, cât și asupra economicității hrănirii puilor studiați . În privința

45
indicelui de conversie a hranei, la vârsta puilor de 42 de zile, acesta a fost 1,84 kg la lotul Ross 308
și respectiv 1,99 kg la lotul Cobb 500.
Tabelul 3.8
Indicele ude8conversie 8a8hranei
Hibridul
experimental Sporul ul total de
creștere în greutate
(kg/cap) Consum ul mediu
de hrană
(kg/cap) I.C.
(kg nc/kg spor) %
Ross 308 82166,07 83,98 81,84 8100
Cobb 500 82094,74 84,17 81,99 891,43

3. Mortalitatea
Tabelul 3.9
Evoluția mortalității
Hibridul
experimental Numărul inițial de
pui Numărul final de
pui Pierderi
(cap) %
Ross 308 100 95 5 5
Cobb 500 100 94 4 4
Pierderile de efectiv partea hibrizilor Ross 308 au fost de 5 pui, iar pierderile celui de -al
doilea sunt de 4 indivizi. În ambele cazuri, numărul pierderilor s -a aflat în limitele normale
prevăzute de Normele de creștere al Hibridului ROSS 308 , care preve de limita maximă a mortalității
de 5 %.
4. Epurarea apelor din unitate
Apele uzate tehnologic sunt colectate în stația de epurare, ce este formată din fosă septică
unicompartimentală, stație de pompare apă, stație de vidanjare nămol și cămin evacuare apă semi –
epurată. Cantitatea maximă de epurare este de 200 m3/zi. În urma procesului tehnologic, indicatorii
de calitate ai apelor uzate rezultați, au valori destul de mari, în special la CBO 5, CCOCr, Amoniu
NH 4+ și alte componente extractibile, fapt ce impune cu precădere îmbunătățirea variantei de epurare
actuale. Datele obținute în urma studiilor probelor de apă arată că nu se menține un debit constant de

46
apă, existând fluctuații, iar nămolul are tendința de aglomerare accentuată, dat fiind că este încărcat
cu o cantitate mare de materii organice, ceea ce conduce la formarea amoniacului.
Tabelul 4.1
Indicatori de calitate pentru apele uzate
Nr.
crt. Indicatori de calitate Unitatea de măsură Limita maximă Valoarea obținută
1 Materii fecale în
suspensie mg/l 60 50
2 Consum biochimic de
oxigen CCOCr mg/l 125 119
3 Consum chimic de
oxigen CBO 5 mg/l 25 23
4 Amoniu NH 4+ mg/l 3 2,1
5 Azotit NH 2- mg/l 2 1,8
6 Azotat NH 3- mg/l 37 34,5
7 Fosfor total mg/l 2 1,1
8 Materii extractibile mg/l 20 14,5
9 Reziduu filtrat la 105OC mg/l 2000 1876
10 pH-ul apei – 6,5 – 8,5 6,95

47
CAPITOLUL V
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Luând în considerare dinamica puilor studiați s -a constatat că pe toată perioada
experimentală, la 5 din 6 cântăriri, hibrizii din al doilea lot au înregistrat masele cele mai mari în
comparație cu hibrizii din primul lot.
Conform literaturii de specialitate consultată, se oboservă că la vârsta de 42 de zile, hibridul
de carne Ross 308 atinge masa corporală medie de 2375 g. Ra portându -ne la cele arătate până acum,
se constată în mod evident că în cercetările de față, exemplarele au atins mase corporale mult mai
scăzute ce pot fi explicate astfel:
 există o tendință de denaturare a furajelor și neglijarea procesului de fabricare a acestora,
fapt ce influențează în mod negativ puii ce primesc o astfel de alimentație.
 condițiile de microclimat asigurate hibrizilor în cadrul experimentului au fost sub nivelul
recomandat de firma ROSS nBreading pentru hibr idul de carne Ross 308 dar și pentru Cobb 500.
Consumul de hrană înregistrat de către puii Ross 308 a fost mai mare cu aproape 5 % față de
puii din Cobb 500. În ceea ce privește indicele de conversie al hranei (IC), pot afirma că acesta a
fost mai bun la Ross 308 cu un procent de aproximativ 8%.
Pierderile din efective înregistrate pe parcursul desfășurării experienței s -au înscris în
limitele normale pentru hibridul pe care s -a lucrat, neexistând absolut nicio problemă.
Din punct de vedere a recomandărilor, există mai multe variabile și teme de abordat. Una ar
fi urmărirea atentă a condițiilor climatice și încadrarea temporală eficientă, căci cele mai bune
performanțe de producție se înregistrează în lunile martie – iunie și septembrie – noiembrie, iar cele
mai slabe perfoman țe au loc în decembrie – februarie și iulie – august, adică indiferent de
modernizările aduse, factorii de macroclimat (frigul de iarnă și arșița verii) influențează negativ
producția și duce la creșterea mortalității.
În urma sacrificării unui pui mascul de Ross 308 de 2,2 kg masă vie a rezultat 1,62 kg
carcasă eviscerată, prin urmare un procent de 73,63% carcasă, 6,9% intestine, 5,8% pene, 4% sânge,
3,1% viscere, 2,8% ficat și 3,77% cap.
În cazul sacrificării unui pui mascul de Ross 308, ce a avut loc î n aceleași condiții, diferența
fiind greutatea vie a acestuia, de 2,34 kg, s -au obținut rezultatea asemănătoarea și efectiv
proporționale : 1,71 kg carcasă eviscerată, adică 73,4% carcasă, 7,5% intestine, 6,1% pene, 4%
sânge, 2,4% viscere, 2,1% ficat și 2,1% cap.

48
Concluzia ce se poate trage în urma acestor porționări este că acești hibrizi se pretează
preferințelor consumatorilor, ce în mare parte doresc să achiziționeze pui categoria I și puiul griller
dar și pulpe de pui sau piep separat, având un raport cantitate – preț favorabil.
Pentru a comasa în câteva rânduri recomandările în ceea ce privește sporirea randamentului
de creștere a hibrizilor, recoman dări atât pesonale cât și enunțate de către marea majoritate a
specialiștilor în domeniu, se vor lua în considerare următoarele afirmații:
 investirea 9în9utilaje 9noi9și9în9procesul 9de9automatizare ;
 realizarea 9unor9rețete 9de9nutrețuri combinate cu niveluri proteic e mai ridicate, mai ales la
nutrețurile starter, deoarece s-a dovedit că perioada de demaraj este cea care are influența cea mai
ridicată asupra calității finale a cărnii de pui.
 investiții în cercetări asupra geneticii avicole.

49
BIBLIOGRAFIE y

1. ALBERT, M.J., M. ANSARUZZAMAN and S. TZIPORI, 1991 – An ELISA for the
detection of localized adherent classical enteropathogenic Escherichia coli serogroups ,
World’s Poultry Congress, Montreal, Canada.
2. BANU 8C. și col., 1980 – Tehnologia ucărnii și produselor . Editura uDidactică uși Pedagocică
București.
3. BÂLTAN, Gh ., Suciu, I., 1974 – Creșterea păsărilor domestice. A.M.D. , Institutul
Agronomic, Cluj – Napoca.
4. BONDOC I., 2014 – Controlul yproduselor yșiyalimentelor de origine animală , Editura Ion
Ionescu de la Brad, Iași .
5. Emmans, G.C., 1977 – Nutrition and the climatic 7environment , Butterworts, London 31 -45.
6. MARIN Gh., BOSOANCĂ D. și CUPARENCU D., 1984 – Creșterea păsărilor, Editura
Ceres, București.
7. MORAR, R. , 1993 – Zootehnie vol I. Tipo. Agronomia, Cluj-Napoca .
8. POPESCU – MICLOȘAN E. , 2007 – Creșterea păsărilor pentru producția de ca rne,
Editura Printech, București.
9. STĂNESCU, Lavinia, PRICOP, Fl. , 2000 – Ameliorarea 8hibrizilor românești, Rev.:
„Avicultorul”, nr. 4, București .
10. STOICA I., STOICA L., 2001 – Bazele nutri ției și alimentației animalelor, Editura Coral
Sanivet, București.
11. STOICA, I. , 1997 – Nutriția ș i alimentația animalelor, Editura Coral – Sanivet, București.
12. STRATULAT GH. și MARIN GH., 1989 – Cartea fermierului – creșterea păsărilor.
Editura 8Ceres, București.
13. USTUROI 8M. G. și PĂDURARU G., 2005 – Tehnologii 8de8creștere a păsărilor , Editura
Alfa, Iași.
14. VACARU – OPRIȘ I. și col., 2005 – Sisteme 8și8tehnologii 8de8creștere a puilor broiler de
găină , Editura 7Ceres, București.
15. VACARU – OPRIȘ I. și col. , 2004 – Tratat de 0avicultură. Vol III , Editura 8Ceres,
București.
16. VACARU – OPRIȘ I. și col. , 2002 – Tratat de 0avicultură. Vol II , Editura 0Ceres, București.
17. VACARU – OPRIȘ I. și col., 2000 – Tratat de 0avicultură. Vol I , Editura 0Ceres, București.

50
18. VAN, I., și col., 2003 – Creșterea 8și8industrializarea 8puilor 8de carne, Editura Ceres ,
București .
19. VANCEA, I., 1978 – Tehnologia creșterii 9intensive 9a păsărilor , Editura Ceres, București .
20. VANCEA, I. , 1978 – Tehnologia creșterii păsărilor. A.M.D. , Institutul Agronomic,
Timișoara.