VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [604643]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Andy Felix JITĂREANU
Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA: CONTROLUL ȘI EXPERTIZA
PRODUS ELOR ALIMENTARE

ANALIZA MIXUL UI DE MARKETING PENTRU
UN PRODUS ALIMENTAR PE PIAȚA DI N
ROMÂNIA. STUDIU DE CAZ

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Andy Felix JITĂREANU
Absolvent: [anonimizat]
2017

CUPRINS

Lista figurilor
Lista tabelelor
INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND MIXUL DE MARKETING
1.1. Conceptul de marketing mix și dezvoltarea acestuia
1.2. Componentele mixului de marketing
1.3. Rolul mixului de marketing în creșterea competitivității firmelor actuale

CAPITOLUL 2. SITUAȚIA ACTUALĂ A S.C. VEL PITAR S.A.
2.1. Scurt istoric și obiectul activității firme i
2.2. Managementul și structura organizatorică a S.C. VEL PITAR S.A.
2.3. Gama de produs a S.C. VEL PITAR S.A.

CAPITOLUL 3. EFICIE NTIZAREA MIXULUI DE MARKETING A S.C. VEL PITAR
S.A.
3.1. Particularitățile politicii de produs și de preț implementate la S.C. VEL PITAR S.A.
3.2. Analiza activității de promovare și a sistemului de distribuție a produs dezvoltat

CONCLUZII

Lista figurilor

Figura 2.1. Compania Vel Pitar S.A.
Figura 2.2. Pâinea French Toast
Figura 2.3. Cozonaci și cozonăcel Vel Pitar
Figura 2.4. Napolitane Almadolce
Figura 3.1. Rețeaua de magazine Vel Pitar
Figura 4.1. Motivul achiziționătii unui tip de pâine
Figura 4.2. Procentul de clienți mulțumiți de ambalajele produselor de panificație Vel Pitar
Figura 4.3. Accesibilitatea prețului pâinii
Figura 4.4. Pâine feliată sau nefeliată
Figura 4.5. Preferința populației în funcție d e gramajul pâinii
Figura 4.6. Preferința populației în funcție de tipul pâinii

Lista tabelelor

Tabelul 2.2. Tipuri de produse de cofetărie și patisserie
Tabelul 2.3. Tipuri de biscuit
Tabelul 2.4. Tipuri de pâine proaspătă
Tabelul 2.5. Tipuri de produse de morărit
Tabelul 2.6. Produse Șapte Spice
Tabelul 3.1. Strategii adoptate în funcție de ciclul de viață al produsului

7

INTRODUCERE

În condițiile economiei de piață contemporane, ale sporirii și diversificării neîntrerupte a
bunurilor de piață și serviciilor destinate satisfacerii nevoilor consumatorilor de pâine material și
spirituale ale firme i, ale creșterii schimburilor internaționale și în contextul globalizării
economiei de piață și piețelor, problemele comunicării cu consumatorii interni sau cu partenerii
externi dev in dificile datorită ineficienț i în comunicare necesitând eforturi de info rmare și
comunicare atât din partea prestatorului de servicii cât și din partea utiliza torului final, ceea ce
arată că d esfășurarea unei activit ți de marketing moderne presupune nu numai crearea unui
produs agroalimentar bun, a unui preț atractiv și punere a mărfii la dispoziția consumatorilor de
pâine vizați, firmele trebuie să comunice cu clienții lor, iar ceea ce comunică nu trebuie să fie
rodul întâmplării.
Lucrarea descrie noțiunile generale ale conceptului de marketing și mixului de marketing
și dezv oltarea marketingului mix, care face referire la o anumită structură de eforturi de piață de
piață de marketing, la combinarea, proiectarea și integrarea în diverse proporții într -un program
de marketing a variabilelor controlabile în scopul dobândirii efi cacității necesare realizării
strategii lor societății într-o perioadă determinată , cât și componentele mixului de marketing și
rolul acestuia în dezvoltarea competitivității firmelor actuale. De asemenea, am prezentat
activitatea firme i S.C. VEL PITAR S.A. atingând anumite puncte legate de istoria firme i și
desfășurarea activității și gama de produs agroalimentare agroalimentare și am îmbinat
conceptele teoretice prezentate anterior, cu analiza practică și detaliată a mixului de marketin g al
firme i S.C. VEL PITAR S.A.
În prezent, marketingul produs agroalimentare de panificație reprezintă o fliozofie a
activităților economice care vede, în satisfacerea cerințelor efective și potențiale ale clienților,
cheia succesului în afaceri. Așadar, putem defini marketingul produs agroalimentare
agroalimentare lor de produse de panificație ca un întreg sistem de activități economice
referitoare la programarea, prețurile, promovarea și distribuția produs agroalimentare de
panificație și serviciilor menite să satisfacă cerințele consumatorilor de pâine actuali și
potențiali.În condițiile economiei de piață contemporane, ale sporirii și diversificării neîntrerupte

8
a bunurilor de piață și serviciilor destinate satisfacerii nevoilor consumatorilor de pâine material
și spirituale ale firme i, ale creșterii schimburilor internaționale și în cont extul globalizării
economiei de piață și piețelor, problemele comunicării cu consumatorii interni sau cu partenerii
externi devin dificile datorită ineficienței în comunicare necesitând eforturi de piață de informare
și comunicare atât din partea prestator ului de servicii cât și din partea utilizatorului final.
Soluția adoptată de companiile moderne pentru satisafcerea acestor cerințe constă în
instituirea unui sistem care să asigure o permanentă comunicare între producători și comercianți
pe de o parte și consumatori pe de altă parte. Desfășurarea unei activități de marketing moderne
presupune nu numai crearea unui produs agroalimentar bun, a unui preț atractiv și punerea mărfii
la dispoziția consumatorilor de pâine vizați, firmele trebuie să comunice cu cl ienții lor, iar ceea
ce comunică nu trebuie să fie rodul întâmplării.
Tema acestei lucrării este analiza mixului de marketing pentru un produs agroalimentar
având ca studiu de caz S.C VEL PITAR S.A. Am ales și am tratat cu multă plăcere și interes
această temă, principala motivație fiind importanța foarte mare a mixului de marketing în
derularea unei afaceri.

9

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

10

CAPITOLUL 1
CONSIDERAȚII TEORETI CE PRIVIND MIXUL DE MARKETING

1.1. Conceptul de marketing mix și dezvoltarea acestuia

Dezvoltarea complexității și exigențelor pieței, caracteristică perioadei actuale, impune
oricărei firme , modalități noi de implicare în mecanismele pieței. În acest sens, firme le moderne
au elaborat o nouă viziune fața de piață și au pus în acțiune metode și tehnici noi, științifice, de
investigare a pieței, de adaptare operativă la piață și de influențare a acesteia. Acest drum nou al
întreprinderilor moderne este cunoscut sub denumirea de marketing. Includerea marketingul
produs ului agroalimentare de panificați e în întreaga activitate a firme lor s-a dovedit a fi cea mai
realistă opțiune în condițiile actualului dinamism economico -social.
Adoptarea strategiei de marketing este un proces dificil, ce se realizează printr -un
complex de acțiuni practice, ce reflectă viziunea societății cu privire la modalitățile concrete de
atingere a strategii lor stabilite, concentrată în noțiunea de mix de marketing a groalimentar .
Concept esențial al teoriei moderne a marketing produs agroalimentare de panificație , mixul de
marketing agroalimentar reprezintă "ansamblul de instrumente tactice de marketing
agroalimentar controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piața țintă reacția
dorită”. El reunește proprietățile caracteristice ale societății , elementele pe care aceasta le poate
folosi pentru a influența cererea pentru produs agroalimentar ul său în general, vânzările în mod
special, și anume: produ s agroalimentar ul însuși, nivelul prețului, activitatea promoțională și
distribuția sau plasarea produs agroalimentar ului. Acest set de variabile controlabile de către
organizație, cunoscut și sub numele de cei “4P” are rolul de a detalia strategiile de marketing
agroalimentar și de a influența piața în vederea asigurării eficienței maxime.
Mixul de marketing agroalimentar se referă la o anumită structură de eforturi de piață de
marketing agroalimentar , la combinarea, proiectarea și integrarea în diverse proporții într -un
program de marketing agroalimentar a variabilelor controlabile în scopul dobândirii eficacității
necesare realizării strategii lor societății într-o perioadă determinată.

11
Dintre forțel e interne ce -și pun amprenta asupra elementelor mixului de marketing
agroalimentar și a modificării acestuia, se remarcă: resursele tehnice, financiare, de marketing
agroalimentar , precum și structura organizatorică, metodele și calitatea conducerii. Esenț ială este
capacitatea firmei de a delimita rolul fiecărui factor și maniera să de adoptare pentru a -i orientă
spre atingerea scopului propus. Trebuie avut în vedere că forțele endogene sunt potențate de cele
exogene, care sunt factori externi, pe care orga nizația nu -i poate controla, dar pe unii îi poate
influența prin acțiuni promoționale de exemplu, sau prețul pieții mondiale, pentru a obține o
ajustare a acțiunilor de marketing agroalimentar .
În conceperea mixului de marketing agroalimentar se au în ved ere: natura și numărul
variabilelor utilizate la un moment dat, modul de dozare a acestora pentru atingerea scopului
propus, relațiile ce apar între organizație și macromediu, reacția întârziată a acțiunilor de
marketing agroalimentar , solicitările pieții, posibilitățile societății etc. Astfel încât să se poată
atinge obiectivul primar “de a efectua grupului firmei țintă de clienții produs agroalimentare de
panificație , atent selectat, un motiv convingător pentru a cumpăra de la noi și nu de la concurenții
noștri. Evident, se urmărește realizarea combinației optime a celor “4P”, care este dependentă de
viziunea societății , vis-à-vis de poziționarea ei față de rivali. De aceea elaborarea mixurilor de
marketing agroalimentar este o problemă de maximă importanț ă.
În prima etapă se analizează și se aleg variabilele de marketing agroalimentar prin
integrarea informațiilor privitoare la piață și în concordanță cu caracteristicile strategiei și ale
implementării mixului. În orice combinație, se analizează prezența simultană a celor patru
variabile clasice, alături de care pot apare și altele, dar nici una dintre cele patru nu poate lipsi.
Deși prezența celor patru caractere este obligatorie, importanța pe care o are fiecare, diferă în
funcție de obiectul societății și de maniera în care este manipulată în raport cu scopul urmărit. De
aceea, se determină mai multe variante, ținând seama de faptul, că mixul de marketing
agroalimentar poate fi privit ca un vector cu patru dimensiuni ( produs agroalimentar , preț,
distrib uție a produs agroalimentare de panificație , promovare), fiecare cunoscând o anumită
dinamică.
În efectuarea și apoi alegerea mixului de marketing agroalimentar optim se apreciază de
către specialiști, că are mare importanță: logica, imaginația, bunul sim ț economic, dar și
modelarea matematică. Un proces cunoscut se bazează pe ecuația ce leagă strategii le, mijloacele
și bugetul necesar elaborării mixului de marketing agroalimentar . Acest proces evidențiază
caracterul experimental și empiric al mixului de marketing agroalimentar , care este de fapt o
revenire a variabilelor endogene într -un program integrat de adoptare , reprezentat sub forma
vectorului: produs agroalimentar , preț, distribuție a produs agroalimentare de panificație ,

12
promovare. El constă în ale gerea mijloacelor, evaluarea urmărilor aplicării acestora și aprecierea
gradului în care răspunsul pieții și costurile preconizate se înscriu în limitele stabilite.
În a doua etapă se integrează în cele mai bune condiții combinația de mix considerată
optimă pentru perioada respectivă, care se înscrie în programul de marketing agroalimentar și se
aplică prin utilizarea unor practici operaționale.
Pentru a obține maximum de impact pe piață, ca urmare a mixului de marketing
agroalimentar ales, trebuie respec tate anumite principii prin care se asigură nu numai bună
dozare, ci și
Coerența acțiunilor de marketing agroalimentar .
Aceste principii sunt exprimate sub formă a patru reguli:
1. Asigurarea unei coerențe bune între acțiunile de marketing agroalimentar și mediul firmei .
Nerespectarea acestei reguli conduce la erori ca: ignorarea dorințelor consumatorilor de pâine , a
acțiunilor concurențiale sau a legislației;
2. Asigurarea unei bune coerențe între acțiunile firmei și potențialul său uman, tehnic, financ iar,
comercial, logistic;
3. Asigurarea unui bun dozaj, a unei bune coerențe a acțiunilor de marketing agroalimentar între
ele;
4. Asigurarea unei bune coerențe, legături a acțiunilor de marketing agroalimentar în timp.

Orice mix de marketing agroalimentar este soluția eficientă pentru etapa în care a fost
elaborat, nu este deci o soluție definitivă nici măcar pentru un timp îndelungat, este o soluție
pentru o strategie, care odată modificată atrage după sine și reformularea mixului, ce va fi
rezultatul modificării componentelor sale și a diferitelor proporții de îmbinare a ingredientelor de
marketing agroalimentar . Astfel, în funcție de strategia de piață, de orizontul ei de timp, de
conjunctură se pot aplica mai multe mixuri succesive, mixuri specifice pentru fiecare piață
inclusiv sub aspect teritorial.
În a treia etapă a procesului de elaborare a mixului de marketing agroalimentar , are loc
evaluarea cantitativă și calitativă a acestuia. Aceasta permite aprecierea măsurii în care au fost
realizate strategii le strategice fixate, descoperirea disfuncționalităților oferind și sugestii pentru o
nouă combinare mai eficientă a ingredientelor mixului de marketing agroalimentar .
În practică, mixul de marketing agroalimentar joacă un rol esențial, înt rucât el crează pe
de o parte diferențierea în percepția consumatorului, iar pe de altă parte, crează instrumentele
specifice înfăptuirii strategii lor strategice, ce se concretizează în cei “4P”, care la rândul lor,
fiecare în parte constituie un submix de marketing agroalimentar ce reprezintă un joc de strategii
și combinații de variabile. Între cei “4P”, există o interdependență, o intercondiționare reciprocă

13
de care trebuie să se țină seama în efectuarea și aplicarea mixului de marketing agroalimentar .
De asemenea, trebuie ținut seamă, de faptul că cei “4P” “reflectă concepția ofertanților
referitoare la instrumentele de marketing agroalimentar disponibile în vederea influențării
cumpărătorului și de aceea dacă întreprinderea privește cu ochiul consumator ului, atunci când
concepe cei “4P” ( Produs agroalimentar , Preț, Plasament, promovare), trebuie să conceapă și cei
“4C” ai cumpărătorului (Cumpărătorul cu cerințele și dorințele sale, Cost suportat de cumpărător,
Comodiatatea achiziționării, Comunicare). Nu mai firme le care vor ține seama de această
corelație directă între cei “4P” și cei “4C” vor reuși să manipuleze în așa fel ingredientele
mixului de marketing agroalimentar , încât să obțină avantajul competitiv pe piață și în final, un
profit mare, întrucât, în etapa actuală, pentru companiile producătoare, prezintă mare interes
cunoașterea tendințelor ce se manifestă în mixul de marketing agroalimentar , întrucât le oferă
posibilitatea ajustării variabilelor mixului de marketing agroalimentar și deci modificării
strategiilor pe termen scurt, mediu și lung în vederea creării condițiilor pentru obținerea unui
profit relativ stabil pe termen lung.

1.2. Componentele mixului de marketing agroalimentar

Caractere le mixului de marketing agroalimentar constituie variabilele cheie prin care
organizația poate acționa în vederea obținerii impactului maxim asupra pieții și consumatorului
și reflectă modul în care sunt antrenate diferite componente ale resurselor de care dispune
organizația pentru obținerea efectelor scontate. Variabilă produs agroalimentar cuprinde
totalitatea bunurilor de piață și serviciilor pe care firma le oferă pe piață. Variabilă preț se referă
la suma de bani pe care consumatorii o plătesc pentru a obține produs agroalimentar . Variabilă
plasament cuprinde acele activități ale firme i prin care produs agroalimentar este pus la
dispoziția consumatorilor de pâine vizați. Variabilă promovare cuprinde activitățile de
comunicare a avantajelor produs agroalimentar ului și de convingere a consumatorilor de pâine
vizați în vederea cumpărării lui.
Politica de produs agroalimentar are în vedere conduita pe care o adoptă o
întreprindere referitor la dimensiunile, structura și evoluția gamei de bunuri materiale și servicii
ce fac obiectul propriei activități. Strategii le urmărite de politica de produs agroalimentar trebuie
să slujească sc opului activității economice a firmei . Dincolo de specificitatea imprimată acestora
de orizontul de timp pentru care se stabilesc, de profilul activității îtreprinderii sau de natura
pieței căreia i se adresează, strategii le politicii de produs agroalimentar privesc modul concret de
alocare a resurselor pentru dimensionarea adecvată a elementelor fabricației sau a sortimentului
comercializat.

14
Politicii de produs agroalimentar , la nivel de întreprindere i se pot atribui trei sarcini
principale:
 Introducerea produs agroalimentare de panificație noi în fabricație și pe piață pentru
câștigarea de noi segmente de clientela sau umplerea unor nișe de piață, sarcina ce reprezintă
un factor central pentru întreprindere.
 Modernizarea produs agroalimentare d e panificație introduse pe piață reprezintă
sarcina politicii de produs agroalimentar prin care întreprinderea se pre preocupă permanent de
proces area prestațiilor sale în așa fel încât să răspundă cât mai bine modificărilor survenite în
deprinderile de cum părare și obiceiurile de consum, consemnate în timp, la grupele țintă de
clientela vizată pentru respectivele produs agroalimentare agroalimentare .
 Eliminarea produs agroalimentare de panificație “îmbătrânite” în cazul celor la care
acceptanta clientului e ste în vădită descreștere și care numai posedă factori strategici de
success, să constituie, de asemenea, într -o sarcină a politicii de produs agroalimentar , ce nu
trebuie neglijată de întreprindere.
Activitățile componente ale politicii de produs agroali mentar pot fi grupate, după
conținutul lor tematic, în următoarele ansambluri:
a) Cercetarea produs agroalimentar ului are în vedere analiza calității produs agroalimentare
de panificație aflate în fabricație și/sau în vânzare, studiul învechirii economice a a cestora,
analiza circulației produs agroalimentare de panificație și urmărirea lor în utilizare sau în
consum.
b) Activitatea de inovație privește nu numai produs agroalimentar ul, ci și crearea unui
climat novator în toate compartimentele firmei .
c) Proces area produs agroalimentar ului are în vedere conceperea și realizarea sub forma de
prototip sau machetă a tuturor componentelor ce dau conturul viitorului produs agroalimentar .
d) Asigurarea legală a produs agroalimentar ului semnifică ansamblul de acțiuni juridice prin
care acesta este protejat împotriva afacerilor.
e) Atitudinea față de produs agroalimentare agroalimentare le vechi privește preocuparea
întreprinderilor față de soarta mărfurilor agroalimentare cu grad ridicat de obolescență și nivel
scăzut de rentabilit ate.
Definirea operațională a politicii de produs agroalimentar are în vedere departajarea
produs agroalimentar ului nou de cel modernizat sau perfecționat, definirea nivelului de inovare
și evaluarea criteriilor de diversificare și diferențiere de alte produs agroalimentare
Gama de produs agroalimentare reprezintă o sumă de produs agroalimentare
agroalimentare înrudite prin destinația lor comună în consum și prin caracteristicile esențiale
similare.

15
Pornind de la această definiție, dimensiunile gamei de produs agroalimentar se pot defini
prin următoarele coordonate:
– Lărgimea gamei, constând în numărul de linii de produs agroalimentar ce o compun;
– Profunzimea gamei, dată de numărul sortimentelor distincte;
– Lungimea gamei, constând în suprafa ța pe care o acoperă gama de produs agroalimentare
agroalimentare pentru satisfacerea unor cerințe.
În gama de produs agroalimentare , un produs agroalimentar îi are un loc bine definit, prin
harta de pozițtionare, care îi determină aportul la v olumul beneficiilor, dinamica de vânzare și
cota de piață.
Politica de preț. Prețul reprezintă valoarea de schimb pentru produs agroalimentare sau
serviciile oferite și cuprinde costurile de producție și de vânzare, incluzând un adaos comercial
din care o parte reprezintă profitul vânzătorului. El constituie rezultatul confruntării intereselor
economice ale purtătorilor cererii și a ofertei, sub influența producției și a pieței.
Din perspectiva unei întreprinderi, prețul constituie un mijloc de măsură a gr adului de
valorificare a resurselor firmei , un barometru al capacității firmei de adaptare la cerințele
mediului și de influențare a acestuia, cât și un instrument de recuperare a cheltuielilor efectuate și
de cuantificare a profitului încorporat în valoar ea produs agroalimentar ului.
Importanța prețlui în combinația mixului variază în funcție de împrejurări, deoarece în
unele cazuri, el poate avea un rol decisiv în atingerea strategii lor firmei , alteori îi revine o
contribuție minoră sau poate chiar lipsi c u totul din arsenalul pus în mișcare. Se apreciază că
rolul lui este modest, dată fiind flexibilitatea mai redusă a prețului – și deci posibilitățile mai
limitate ale firme i de a-l manevra – în comparație cu celelalte variabile ale mixului.
În diferenț ierea prețurilor se ține cont de următoarele:
 Prețurile stabilite pe categorii de clienți. Pentru același produs agroalimentar său serviciu
firma practică prețuri diferite de la o categorie de cumpărători la alta
 Prețurile stabilite în raport cu locul vânzãri. Chiar dacă cheltuielile de comercializare sunt
aceleași în fiecare zonă se poate practica un preț diferit atunci când intensitatea cererii este
diferită.
 Prețuri stabilite în funcție de momentul cumpărării. Se bazează pe funcțiile sezoniere ale
cererii, putând diferi chiar în funcție de zi sau de oră. De exemplu, prețurile articolelor
vestimentare pot fi mai ridicate la începutul sezonului și reduse apoi treptat.
 Prețuri stabilite în funcție de imaginea produs agroalimentar ului. Vânzătorii se pot baza pe
deosebirile existente între produs agroalimentare , provenite din modalitățile diferite de

16
prezentare sau comercializate sub diferite mărci precum și apariția unei noi variante a produs
agroalimentar ului.
Politica de preț se află într -o strânsă legătură cu strategia de piață și cu celelalte
componente ale mixului de marketing agroalimentar (politica de produs agroalimentar ,
distribuție a produs agroalimentare de panificație și promovare). Strategia de piață constituie
punctul de plecare pentru întregul mix de marketing agroalimentar , deci și pentru politica de
produs agroalimentar . Pentru politica de preț, acest lucru presupune încadrarea acesteia în
strategia globală a firme i față de piață și raportarea la strategii le strateg iei de piață.
Alegerea strategiei de preț nu este o sarcină ușoară pentru conducerea firmei , pentru că
aceasta trebuie să aibă în vedere o serie de caractere ca: elasticitatea cererii în funcție de preț;
etapă din ciclul de viață al produs agroalimentar ului; sezonalitatea produs agroalimentar ului;
categoriile de consumatori cărora i se adresează; poziția deținută de întreprindere pe piață;
structura costurilor firmei ; estimarea profitului la diferite nivele de preț; strategii le urmărite de
concurenți.
Ca strategii urmărite de politica de preț, pot fi: maximizarea profitului actual,
maximizarea volumului vânzărilor, fructificarea avantajului de piață, promovarea unui produs
agroalimentar superior etc. În stabilirea unui anumit nivel al prețului întreprind erea se poate
orienta după costuri, după concurență sau după cerere.
Orientarea după costuri evidențiază că prețul să acopere integral costurile de producție și
să permită obținerea unui profit net. Orientarea după concurență evidențiază compararea
prețur ilor produs agroalimentare de panificație firmei cu cele ale principalilor săi concurenți.
Orientarea după cerere evidențiază stabilirea acelui nivel al prețului pe care piața îl poate
suporta, adică nivelul la care consumatorii percep valoarea produs agro alimentar ului oferit.
Deciziile referitoare la preț trebuie să fie subordonate deciziilor referitoare la strategia de
marketing agroalimentar a firmei , ținând cont și de strategii le de marketing agroalimentar ale
acesteia, ceea ce evidențiază în practică adoptarea unui proces liniar, care progresează etapă cu
etapă până la stabilirea unui nivel final al prețului. Decizia de preț poate fi luată și printr -o
abordare strategică, care încearcă să țină cont atât de strategii le generale ale firmei și situația ei
competitivă, cât și de caracteristicile consumatorilor de pâine .
Politica de distribuție a produs agroalimentare de panificație . Modul în care
mărfurile parcurg traseul distribuție a produs agroalimentare de panificație i, pentru a ajunge la
consumatorii finali, prezintă importanța nu numai pentru funcționarea mecanismului economic al
firme i, în general, dar și pentru soarta fiecărei întreprinderi în parte. Ca variabilă a mixului de
marketing agroalimentar , distribuția es te luată în considerație, în deciziile firmei , în diferite

17
variante, apreciate ca fiind cele mai indicate într -o etapă dată, pentru anumite categorii de produs
agroalimentare agroalimentare , de piețe etc.
Distribuția este un proces mult mai complex, mult mai larg decât mișcarea mărfurilor
agroalimentare (depalsarea fizica). Principalul rol al distribuție a produs agroalimentare de
panificație i rămâne acela de regularizare a mișcării bunurilor de piață și serviciilor între
producție și consum, satisfacerea nevoilor consumatorilor de pâine , furnizându -le acestora o
serie de servicii.
Funcțiile distribuție i de produs e agroalimentare de panificație i alcătuiesc un anasamblu
interdependent, format din:
a) Schimbarea propietății, respectiv transferul dreptului;
b) Deplasarea produs agroalimentare de panificație de la producător la consumator prin
intermediul activităților de transporturi, prin stocare, depozitare, manipulare, etalare și
vânzare;
c) Informarea și consilierea consumatorului;
d) Organizarea service -ului după vânzare;
e) Finanțarea unor operațiuni comerciale .
Analiza traseului parcurs de produs agroalimentare , într -un anumit interval de timp, între
producție și consum, este cuantificată în accepțiunea mark eting agroalimentar ul de panificație ui
de o noțiune cuprinzătoare, incluzând procese și activități eterogene, numită distribuție a produs
agroalimentare de panificație . În terminologia economică se folosesc, în mod frecvent și alte
noțiuni pentru activitatea desfășurată în sfera economică în discuție, între care: “mișcarea
mărfurilor agroalimentare ”, “circulația mărfurilor agroalimentare ”, “ vânzarea mărfurilor
agroalime ntare ” sau „plasamentul mărfurilor agroalimentare ”.
Conceptul de distribuție a produs agroalimentare de panificație are în vedere, în primul
rând, “itinerarul” pe care îl parcurg mărfurile pe piață, de la producător consumatorul final
(producători, interm ediarii și consumatori). Acești participanți la deplasarea succesivă a
mărfurilor agroalimentare de-a lungul acestui traseu alcătuiesc, ceea ce în terminologia
agroalimentare de panificație ui se numește un “canal de distribuție a produs agroalimentare de
panificație ”.
Deci, cu alte cuvinte putem spune că politica de distribuție a produs de panificație a
firmei are drept scop strategic analizei variantei (variantelor) optime atât pentru circuitul fizic cât
și pentru cel economico -financiar al mărfurilor agr oalimentare . Acest proces are în vedere
analizei modului în care se realizează actele de vânzare -cumpărare, prin intermediul cărora,
odată cu mișcarea efectivă a mărfurilor agroalimentare are loc și schimbarea proprietății asupra
lor, respectiv transferare a succesivă a dreptului de proprietar de la producător la consumator.

18
Conectarea unui sistem de canale de distribuție a produs de panificație la trăsăturile mediului
extern are implicații majore asupra aspectului acestuia și anume, asupra unor aspecte prec um:
componentele, amploarea, costul, etc. Unui canal de distribuție a produs agroalimentare de
panificație .
În toate cazurile, un canal de distribuție a produs agroalimentare de panificație cuprinde
sigur cel puțin două caractere : producătorul și consumatorul. Celor doi, care reprezintă punctele
extreme – de început și de sfârșit – ale unui canal de distribuție a produs agroalimentare de
panificație , li se pot alătura un lanț de verigi succesive pe care mărfurile le parcurg. Alege rea
canalelor de distribuție a produs agroalimentare de panificație , selectarea intermediarilor,
stabilirea formelor de distribuție a produs agroalimentare de panificație adecvate fiecărei
categorii de produs agroalimentare agroalimentare constituie decizi i de marketing agroalimentar
de maximă importanță, care au efecte pe termen lung asupra întregii activități a firmei .
Deciziile care vizează politica de distribuție a produs agroalimentare de panificație și
strategiile corespunzătoare acesteia, trebuie să acopere mai multe probleme: dimensiunile
canalului de distribuție a produs agroalimentare de panificație , amploarea procesului de
distribuție a produs de panificație , gradul de participare a firme i la activitățile de distribuție a
produs de panificație , controlul asupra procesului de distribuție a produs de panificație ,
elasticitatea distribuție a produs de panificație i, caracteristicile logisticii mărfurilor
agroalimentare . Toate aceste caractere reprezintă și criterii în funcție de care întreprinderea îș i
fundamentează strategia de distribuție a produs de panificație .
Rolul economico -financiar și social al distribuție a produselor de panificație i este în
continuă creștere, pe măsura creșterii firme i, a progresului economico -financiar și social general.
Este suficient să se raporteze activitatea desfășurată în sfera distribuție a produselor
agroalimentare agroalimentare lor de produselor e de panificație i la dinamismul forțelor de
producție, al producției materiale, pe de o parte, al con sumului pe de altă parte. Având menirea
să asigure difuzarea unei mase de produselor agroalimentare și servicii în continuă creștere și
diversificare și să răspundă, totodată, exigențelor tot mai ridicate ale consumatorilor de pâine ,
distribuția trebuie să -și perfecționeze formele și metodele.
Politica promoțională. Toate firmele trebuie să comunice, să distribuie sau să schimbe
informație, într -un mod clar și rezonabil. Cumpărătorii produselor agroalimentare
agroalimentarelor potențiali și actuali trebuie să cunoască produselor agroalimentare
agroalimentare le și serviciile care li se oferă; furnizorii și distribuitorii trebuie să fie complet
informați, iar angajații trebuie să știe ce se întâmpla în cadrul societății , care est e misiunea
acesteia și în ce direcție se îndreaptă.

19
În cazul general, există un emițător și un receptor, emițătorul încearcă să trimită un mesa j
în așa fel încât receptorul s -l înțeleagă și să acționeze conform intenției emițătorului. Din acest
motiv, em ițătorul trebuie să odifice me ajul și să îl trimită printr -un mijloc (sau canal), astfel
încât , să fie decodificat de recepto . Scopul este că mesajul “emis” să fie același cu cel
recepționat, cu toate că, în practică, există mult zgomot și distorsiuni. În mul te cazuri, mesajul
poate să nu fie deloc recepionat. T ți acești factori accentuează necesitatea celor care comunică d e
a-și cunoaște auditoriul -țint, de a avea o idée clară a mesajului pe care doresc să îl transmită și a
acțiunii de adoptat, de a cunoaște m ijlocul cel mai adecvat pentru a transmite mesajul, iar apoi de
a lua notă de orice relație care poate fi receționată. Se face distincție clară între auditorul intern și
cel extern.

1.3. Rolul mixului de marketing agroalimentar în dezvoltarea competitivității
firme lor actuale

Scopul activității de marketing agroalimentar este de a -i satisface pe clienți într -un mod
profitabil, prin realizarea unor legături avantajoase cu aceștia. Mulți consideră că marketing
agroalimentar ul produselor agroalimentare de panificație este sinonim cu publicitatea sau cu
vânzarea, dar de fapt activitatea de marketing agroalimentar nu se referă atât la vânzare, cât mai
ales la cunoașterea a ceea ce trebuie produselor agroalimentar . Dacă se analizează nevoile
clientului și se creează produselor agroalimentare de o calitate superioară la o calitate
corespunzătoare, se distribuie și se promovează în mod eficient, atunci aceste produselor
agroalimentare agroalimentare vor fi vândute foarte repede. Deci vânzrea și promovarea, alături
de produselor agroalimentar și preț sunt componentele unui mix de marketing agroalimentar
complex.
Locul principal în rezolvarea primei probleme, cea a creării de noi produselor
agroalimentare agroalimentare , îl preocupă activitatea d e inovare care acoperă o multitudine de
acțiuni: îmbunătățirea produselor agroalimentar ului, crearea unor produselor agroalimentare
agroalimentare complet noi sau extinderea gamei de produselor agroalimentare oferite.
Procesul de creare a noilor produselo r agroalimentare este format din nouă etape
principale:
1. Strategia de produselor agroalimentare noi care are patru scopuri principale: concentrează
efortul la nivelul echipei; realizează integrarea eforturi de piață lor funcționale sau
departamentale; joacă rolul unui instrument de delegare lăsând membrii echipei să
lucreze independent și eficient; actul de pricepere și implicare al conducerii în realizarea

20
strategiei necesită un management bazat pe inițiativă și nu pe reacție, care să sporească
posibilitatea găsirii oportunităților de inovare.
2. Generarea ideilor noi r trebuie să fie sistematică și nu întâmplătoare. O companie trebuie
să genereze multe idei pentru a găsi câteva bune. Principalele surse includ: surse interne,
Cumpărătorii produselor agroalimentar e, concurenții, distribuitorii, furnizorii.
3. Selectarea ideilor noi r are drept scop departajarea în idei bune și idei proaste cât mai
repede posibil pentru că costurile de creare a produselor agroalimentar ului cresc enorm.
4. Crearea și testarea conceptului; e ste foarte important să se distingă între ideea de
produselor agroalimentar , conceptul acestuia și imaginea sa. Ideea de produselor
agroalimentar este o idee privind un posibil produselor agroalimentar pe care Firma îl
vede oferit pe piață. Conceptul de produselor agroalimentar reprezintă o versiune
detaliată a ideii exprimată în termeni clari pentru consumatori. Imaginea produselor ului
agroalimentar reprezintă modul în care consumatorii percep un produselor agroalimentar
actual său potențial.
5. Strategia de marketing agroalimentar ; expunerea strategiei de marketing agroalimentar
conține trei părți:
 Piața țintă, poziția planificată și vânzările;
 Cote de piață, cuprinde prețul, distribuția și bugetul de marketing agroalimentar
pentru primul an;
 Profiturile pen tru primii ani: se referă la vânzările, profiturile planificate și mixul de
marketing agroalimentar pe termen lung.
6. Analiza economico -financiar ă evidențiază o reevaluare a vânzărilor, costurilor,
profiturilor corespunzătoare unui produselor agroalimentar nou pentru a afla dacă acesta
satisface strategii le companiei. Dacă răspunsul este afirmativ produselor ul agroalimentar
avansează în etapa creării sale efective.
7. Crearea produselor ului agroalimentar necesită investiții foarte important e.
Compartimentul de cercetare dezvoltare va realiza una sau mai multe versiuni ale
conceptului de produselor agroalimentar pentru a crea un prototip care să satisfacă și să
atragă consumatorii și care să poată fi produselor agroalimentar repede, încadrându -se în
cheltuielile planificate. Prototipul trebuie să aibă caracteristicile funcționale necesare și
pe cele psihologice intenționate. Când prototipurile sunt gata, ele trebuie testate.
Proiectele sunt trimise compartimentului de producț ie.
8. Testul de piață; acum produselor ului agroalimentar și programul de marketing
agroalimentar sunt introduse în situații de piață mai concrete. Amploarea testului de piață
depinde de natura produselor agroalimentar ului. Testul de piață permite firme i să

21
identifice eventualele neajunsuri ale produselor agroalimentar ului. Există trei variante de
teste de piață: testul standard, testul controlat sau simularea.
Vânzarea -introducerea noului produselor agroalimentar pe piață, evidențiază costuri ridicate.

22

CAPITOLUL 2
SITUAȚIA ACTUALĂ A S.C. VEL PITAR S.A.

2.1. Scurt istoric și obiectul activității firme i

Firma Vel Pitar conduce pe pia ța românească a produselor agroalimentare de panificație
de produselor e de panificație , fiind un sprijin foarte important în domeniul producției și
distribuție a produselor agroalimentare de panificație i de biscuiți, napolitane, specialități de
cofetărie și patiserie.
Numele grupului firmei era plin de semnificație cu sute de ani în urmă, la sfârșitul
secolului XIV fiind atestat documentar, dregătorul Vel Pitar, care era “pus peste pitari și îngrijea
să se găsească făină de grâu și să se coacă în fiecare zi pâine de grâu proaspătă pentru domn,
curteni și oștire“. Atribuțiile sale le completau pe cele ale jitnicerulu i, responsabil cu strângerea
și depozitarea grânelor, dar și pe cele ale stolnicului care degusta bucatele înainte de a le trimite
la masa domnească. În acele vremuri, domnitorii Țărilor Române erau înconjurați de boieri cu
roluri foarte important e în buna desfășurare a activității Curții Domnești și a oștirii, pitarul având
grijă ca pâine de grâu a sa fie îndestulătoare și pe placul familiei domnitoare.
Firma Vel Pitar preia tradițiile pâinii bine făcute, ale satisfacerii gusturilor celor mai
pretențioase, pentru a aduce bucate alese pe mesele românilor.Povestea grupului firmei începe
atunci când fondul de investiții Broadhurst Investments Limited, administrat în România de către
New Century Holdings (NCH), achiziționează două mari companii de morărit și produselor e de
panificație , Mopariv Râmnicu Vâlcea și Berceni București. În decembrie 2001 se formează S.C.
Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morărit și produselor e de panificație :
Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni București, Mopar iv Cluj Napoca și Granpan Tecuci. Sediul
firme i este în România, județul Vâlcea, localitatea Rm.Vâlcea, strada Timiș, nr. 22. Sediul local
se poate schimba în orice alt loc din țară, pe baza Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor
(AGA).
Firma Vel Pitar S.A. (figura 2.1.) și-a lărgit aria de lucru prin achiziția unor noi companii:
Spicul Argeș Pitești (2002), Pangran Județul Iași și Gorjpan Târgu Jiu (2003), și a unei unități de
producție în orașul Balș (2004), arondată punctului de lucru din R âmnicu Vâlcea, cât și prin
fuziunea cu firme le Postăvarul Brașov și Panem Giurgiu (2005).

23

Figura 2.1. Firma Vel Pitar S.A.
Sursa: www.velpitar.ro
Totodată trecerea timpului a modificat organizarea firme i, divizându -se în trei firme
autonome care au ca obiect de activitate panificația – S.C. Vel Pitar S.A., morăritul – S.C. Șapte
Spice S.A. și retailul – S.C. VP Magassin S.A. (2007); activități care s -au dezvoltat continuu în
ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de condițiile n ecesare pentru a funcționa autonom.
Această oportunitate, a apariției noilor companii fructifică mai bine șansele oferite de piață în
domeniile lor, gestionează mai bine resursele și utilizează în mod direct veniturile obținute.
Fondul de investiții Broadh urst Investments Ltd., administrat în România de Firma New Century
Holdings (NCH), deține aproximativ 80% din toate cele trei firme rezultate în urma divizării. La
începutul anului 2007, grupul Vel Pitar lărgindu -și rețeaua de centre de producție și în jud ețul
Dâmbovița, în orașul Târgoviște.
În prezent, Grupul Vel Pitar deține centre de producție în București (două) și în 10 județe
din România (Vâlcea, Argeș, Brașov, Cluj, Galați, Județul Iași , Giurgiu, Gorj, Olt și Dâmbovița),
unități de morărit și o reț ea de magazine în marile orașe din România. Astfel, grupul Vel Pitar
cuprinde:
 12 fabrici de produselor e de panificație , specialități de produselor e de panificație ,
patiserie, biscuiți și napolitane;
 unități de morărit;

24
 o rețea proprie de 157 de spații c omerciale în marile orașe din România; acoperire
națională;
 5000 de angajați;
 peste 2,5 milioane de clienți zilnic.
Societatea a investit masiv în tehnologii moderne, inovatoare, ce ofer ă clienților
produselor agroalimentare agroalimentare de cea mai b ună calitate, ceea ce a schimbat modul în
care, în România, se fac afacerile în industria de morărit și produselor e de panificație , devenind
astfel lider absolut din toate punctele de vedere: acoperire geografică, dimensiune, cifră de
afaceri, nivel de profit, număr de clienți, nivelul de implementare a tehnologiilor moderne și
respectarea normelor legislației europene.
Misiunea companiei Vel Pitar este de a oferi consumatorilor de pâine produselor
agroalimentare agroaliment are de produselor e de panificație de cea mai bună calitate prin
intermediul unei sistem eficient de producție și distribuție a produselor agroalimentare
agroalimentare lor de produselor e de panificație , precum și prin contribuția specialiștilor firme i.
Pentru că Vel Pitar recunoaște importanța specificului local ca o valoare suplimentară în
adoptare a sa de a oferi consumatorului produselor agroalimentare dorite, este o companie aflată
între liderii industriei alimentare, ce realizează activități la nivel național prin cele 12 puncte de
producți e fiind prezentă pe segmentele: produselor e de panificație ; morărit; biscuiți; napolitane;
paste făinoas e; vânzare cu amănuntul.
S.C. Vel Pitar S.A. realizează activități conform cu obiectul de activitate aprobat de către
acționari, respectiv:
 Producerea și vânzarea de produse de panificație de morărit;
 Producerea și vânzarea de produse de panificație de produselor e de panificație ;
 Vânzarea en-gross și en -detaille a mărfurilor agroalimentare ;
 Comercializare cu amănuntul;
 Prestarea de servicii.
Valori fundamentale, precum integritate, loialitate, răspundere , eficiența, performanța,
etica, sunt promovate de către Vel Pitar, iar esența creșterii firmei se bazează pe utilizarea
eficientă a resurselor sale cu scopul de a obține produselor agroalimentare sănătoase. Păstrându –
și astfel transparența și dovedind răspundere , prin implică rile activ e în viața comuniății. De
aceea, a ngajații firme i manifestă întotdeauna cu integritate și corectitudine, iar inițiativa
personală, creativitatea și respectarea standardelor etice sunt la mare preț în Vel Pitar. Având
angajați pregătiți la nivel european și printr -un sistem eficient și profesional de producție și
distri buție a produselor agroalimentare de panificație , Vel Pitar asigură produselor

25
agroalimentare de produselor e de panificație și morărit de calitate superioară, în acord cu
cerințele legale și de reglementare naționale și europene.

2.2. Managementul și structura organizatorică a S.C. VEL PITAR S.A.

Conducerea activității de marketing agroalimentar evidențiază previzionarea, organizarea
și coordonarea ei cu celelalte activității ce se realizează în cadrul societății , dar și antrenarea
întregului persona l la însușirea și adoptarea opticii de marketing agroalimentar , precum și
controlul modului de înfăptuire a politicii de marketing agroalimentar elaborată în întreprindere.
Procesul complex de conducere a activității de marketing agroalimentar înseamnă în primul rând,
anticiparea evoluțiilor posibile ale fenomenelor pieții în anumite condiții probabile, pentru o
perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă, pentru că “a conduce înseamnă a prevedea”.
Organizarea activității d e marketing agroalimentar urmărește în esență stabilirea locului
activității de marketing agroalimentar în struc tura organizatorică a firme i, delimitarea atribuțiilor
și a relațiilor pe care le are compartime ntul de marketing agroalimentar în cadrul elementelor
organizatorice, organizarea internă și activitatea personalului de specialitate angajat.
Structura organizatorică a firmei Vel Pitar se prezintă în felul următor:
– structura de conducere, care este reprezentată de ansamblul persoanelor, compartimentelor,
serviciilor prec um și relațiile dintre acestea, constituite astfel încât să asigure condițiile necesare
desfășurării proceselor de producție.
– compartimentul de producție, reprezentată de ansamblul persoanelor, serviciilor și relațiilor
dintre acestea, ce se stabilesc î n vederea realizării directe a obiectului de activitate.
Fiind o societate complexă, care în câțiva ani și -a extins activitatea în peste 12 locații,
S.C.Vel Pitar S.A. este organizată în direcții și compartimente astfel :
 Compartimetul tehnică și de produc ție este condusă de un director de producție care
coordonează, îndrumă și supraveghează activitatea din cadrul sectorului mecano –
energetic și cel de producție ale căror activități într -o societate de producție se
întrepătrund.
 Compartimetul economico -finan ciară este condusă de un director economico –
financiar care are în subordine economiști, contabili cu o bogată experiență contabilă.
Acest departament se preocupă de înregistrarea și evidențierea tuturor fenomenelor
economico -financiar e ce au loc în cadrul firme i, iar prin analizele economico –
financiar e care se fac se obțin informații utile, în timp oportun, pentru luarea celor
mai bune măsuri decizionale de conducere a firme i.

26
 Biroul vânzări este condus de un director de vânzări care se preocupă cu desfacerea
produselor agroalimentare de panificație obținute. Întreaga activitate comercială se
bazează pe rezultatele obținute de Compartimentul de marketing agroalimentar .
Acesta se preocupă de prospectarea pieței, luând măsurile ce se impun pentru
cunoașterea și îmbunătățirea imaginii firme i, pentru cunoașterea și adoptarea mărcii
„Vel Pitar” pe piața internă.
 Biroul resurse umane -salarizare. Se preocupă de recrutarea forței de muncă după
criteriul competenței profesionale, cât și cu comensurarea mu ncii depuse de fiecare
angajat și stimularea acestuia în vederea eliminării timpilor morți și creșterii
productivității muncii, dar fără a se neglija calitatea muncii care se reflectă în
rezultatele obținute.
 Oficiul juridic. Veghează la respectarea legii, atât de către societate cât și de
partenerii de afaceri, realizează o activitate de prevenire a pagubelor și urmărește
recuperarea debitelor.

2.3. Gama de produselor agroalimentare a S.C. VEL PITAR S.A.

Pentru realizarea produselor agroalimentare de panificație de înaltă calitate Vel Pitar
utilizează materii prime de cea mai bună calitate, ambalaje adaptate conform cerințelor de igienă
și păstrării prospețimii produselor agroalimentare de panificație o perioadă cât mai îndelungată,
controlul riguros al calității producției, toate acestea dovedind deosebita grijă pentru detalii și
acordând atenția cuvenită consumatorilor de pâine .
Calitatea superioară a produselor agroalimentare de panificație , respectarea măsurilor de
siguranță alimentară, ingredientele atent selecționate fac ca peste 1,5 milioane de clienți din toată
țara să cumpere zilnic pâine de grâu a proaspătă Vel Pitar. Fiind un partener foarte important al
marilor rețele de retail din România, Vel Pitar, prin echipele de v ânzări și distribuție a produselor
agroalimentare de panificație , asigură prezența produselor agroalimentare de panificație sale în
peste 10.000 puncte de livrare din întreaga țară .
Produselor agroalimentare Vel Pitar ajung la locațiile de desfacere (supermarketuri,
hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici și mijlocii, rețeaua VP Magassin) fie prin sistemul
propriu de distribuție de produselor e de panificație (Vel Pitar beneficiază de un parc auto format
din aprox. 340 de mașini), fie prin intermediul partenerilor. Strategia VP Magassin este axată pe
trei direcții principale:
1) acoperire națională, dezvoltarea de noi concepte de magazine specializate;
2) magazin de proximitate;

27
3) intro ducerea de servicii noi destinate clientilor.
Gama de produse agroalimentare a firmei Vel Pitar, se împarte în trei mari categorii
(produse de panificație ambalată, produse de panificație proaspătă și produse agroalimentare de
morărit), acestea fiind la rândul lor divizate în mai multe subcategorii, din care se vor prezenta
grupele majore de produse agroalimentare oferite de liderul pieței românești a produselor
agroalimentare de panificație .
Produselor de panificație ambalată . S.C. Vel Pitar S.A. și -a diversificat an de an gama
de produselor agroalimentare , alături de cele existente pe piață, venind în sprijinu l
cumpărătorilor cu produselor agroalimentare noi (tabelul 2.1) .
Astfel, societatea a realizat produselor agroalimentare ambalate, precum: pâine de grâu
ambalată, biscuiți, napolitane, rulade, miniprăjituri, ce sunt distribuite la nivel național, iar cele
12 centre de producție Vel Pitar furnizează comercianților din oricare colț al țării toată gama de
produs elor agroalimentare , de la oricare dintre fabrici, livrarea făcându -se în maximum 24 ore
de la primirea comenzii.

Tabelul 2.1
Gruparea produselor de panificație ambalată
Denumirea grupei de
produselor
agroalimentare Denumirea subgrupei de produselor
agroalimentare
Produselor de
panificație ambalată Pâine de grâu
Specialități
Patiserie
Cofetărie
Semipreparate
Sursa: www.velpitar.ro
Panificația ambalată Vel Pitar are la bază utilizarea conceptului Keine Touch.
KeineTouch – produselor agroalimentar neatins – este o tehnologie modernă care analizează un
nou standard pentru produselor agroalimentare de panificație . Pornind de la selectar ea tipurilor
de făină de grâu și continuând cu frământarea, dospirea, coacerea, răcirea și ambalarea, procesul
este în întregime controlat de calculator. Pâine de grâu este ambalată în pungă sigilată, într -un
mediu igienic, oferind garanția că primul care atinge produselor agroalimentar ul este doar
consumatorul final.

28
a) Pâine de grâu . Interesul crescând al firmei Vel Pitar pentru grupa de produselor
agroalimentare ambalate, a orientat tot mai mult cercetările spre produselor agroalimentare cu
aport caloric, nutrițional crescut, sănătoase, ușor de consumat și cu termen mare de valabilitate
(produselor agroalimentare feliate, ambalate). Cele mai cunoscute mărci de pâine de grâu ale
gamei Vel Pitar, care au apărut în anul 2009 și care sunt prezente și astăzi pri n comercializare lor
remarcabilă, sunt: french toast clasic, french toast integral, french toast graham și french toast
secară , prezentate î n figura 2.2:

Figura 2.2. Pâine de grâu a French Toast
Sursa: www.velpitar.ro
French Toast Clasic este un „ produselor agroalimentar cu gust deosebit, cu textură suplă
și fină, caracterizat de simplitatea formei feliilor ce invită la creativitate astfel încât oricine din
familie, de la copii la bunici, poate deveni maestru în arta pregătirii unui sandwich grozav” .
French Toast Graham este un produselor agroalimentar în care respectă tendințele
nutriționale moderne, dând un plus de vitalitate organismului. Consumat zilnic poate ajuta
procesul de digestie.
French Toast Integral, bogat în vitamine și oligo caractere este produselor agroa limentar ul
în care se adresează tuturor consumatorilor de pâine interesați de o nutriție sănătoasă, precum și
celor preocupați de silueta lor. În raport cu pâine de grâu obținută din făina de grâu albă, french
toast integral are un conținut dublu de minerale, vitamine și fibre.
French Toast Secară, cu un gramaj de fibre alimentare de 2 ori mai mare decât pâine de
grâua obișnuită, bogat în substanțe minerale și aducând un aport energetic redus, “re zultat al
amestecului de făină de grâu neagră, graham și secară, produselor agroalimentar ul nu poate să
lipsescă de pe masa celor ce respectă obiceiurile nutriționale corecte”.
b) Cofetărie și patiserie. Fie în care locație Vel Pitar și -a dezvoltat o gamă pro prie de
produselor agroalimentare de patiserie și cofertărie, în urma analizei preferințelor consumatorilor
de pâine locali. Vel Pitar este un producător binecunoscut pe piața locală și națională de cozonac

29
și produselor agroalimentare de patiserie, adăugâ nd la acestea brioșe și gogoși, cât și napolitane,
buscuiți și rulade. Tradițional, Vel Pitar produce cei mai pufoși și mai dulci cozonaci din
România, aceștia fiind vestiți pentru gustul lor, prospețimea și sortimentația variată (figura 2 .3).

Figura 2.3. Cozonaci și cozonăcel Vel Pitar
Sursa: www.velpitar.ro
În ceea ce privește produsee agroalimentare de cofetărie, specialiștii de la S.C.Vel Pitar
S.A. s -au întrecut pe ei însăși în inovație și desăvârșire oferind o gamă diversificată de produselor
agroalimentare . Cele mai cunoscute produse agroalimentare de cofetărie și patiserie, prezente de
altfel în toate filialele S.C. Vel Pitar S.A. sunt prezentate în tabelul 2.2:
Tabelul 2 .2.
Tipuri de produse agroalimentare de cofetărie și patiserie
Grupa Denumire produselor
agroalimentare Masa
Cofetărie Cozonac cu nucă, stafide și cacao 0,700 kg.
Cozonac cu nucă, stafide și cacao 0,500 kg.
Cozonac cu stafide și scorțișoară 0,500 kg.
Cozonac cu cacao și rahat 0,500 kg.
Cozonac de post cu rahat 0,500 kg.
Cozonăcel 0,500 kg.

30
Patiserie Minipateuri cu mere 0,100 kg.
Minipateuri cu vișine 0,100 kg.
Minipateuri cu vanilie 0,100 kg.
Minipalmieri cu vanilie 0,150 kg.
Saleuri cu chimen 0,100 kg.
Saleuri cu susan 0,100 kg.
Ștrudel cu brânză 0,300 kg.
Minipateuri cu ciuperci 0,100 kg.
Minipateuri cu brânză 0,100 kg.
Melci cu nucă și cacao 0,250 kg.
Saleuri cu cașcaval 0,100 kg.
Pateu cu brânză 0,200 kg.
Sursa: www.velpitar.ro

Lansate la începutul lun ii septembrie 2008, napolitanel Almadolce în două variante de
cremă – cacao și lămâie beneicază de o rețetă nouă, un ambalaj atrăgător și de un brand feminin.
Napolitanele Almadolce se adresează în special femeilor din mediul urban, cu vârste între 18 și
35 ani, în care adoră să -șifacă timp pentru o pauză delicioasă. Napolitanele Almadolce au trei
straturi de napolitană crocantă și două straturi de cremă (cacao și lămâie). Sunt ambalate în
pungi de 200 g.

Figura 2.4. Napolitane Almadolce

31
Sursa: www.velpitar.ro
O altă gamă de produselor agroalimentare oferite de societatea Vel Pitar este alcătuită din
biscuiții ambalați și neambalați în care sunt produși la Județul Iași și distribuiți în toată țara.
Gama de biscuiți dulci și crocanți, biscuiți cu glazură de ciocalată sau v anilie cuprinde diverse
feluri, , prezentată dataliat în tabelul 2.3. O gustare delicioasă, la îndemana oricui, fie că ești
copil sau adult te poți răsfața cu biscuitți Petit Beurre cu aromă de vanilie. Biscuiții aurii,
crocanți pot fi s erviți u o cană de ceai sau o ceașcă de cafea.
Pentru o digestie sănătoasă recomandăm biscuiții din gama Tabiet în care au în
compoziție faină graham și faină neagră. Biscuiții Tabiet se regăsesc în patru variante: Biscuiți
Tabiet cu graham, Biscuiți Tabiet digestivi, Biscuiți Tabiet cu susan, Biscuiți Tabiet cu mac.O
gusta re rapidă într -o bine meritată auză sunt biscuiții 5 minute, în care se regăsesc î n două
variante: bisciți 5 minte cu acao(200g și biscuiți 5 minute cu aromă de nt (200g). Simpla gustare
sau desert în toată regula, bisc iții Poieni sunt accesibil i oricui dorește să -și îndulcea că puțin ziua.
Biscuiții Poieni se regăsesc în două variante: Poieni cacao cu glazură de ciocolată cu lapte (55g)
și Poieni vanili e cu glazură de ciocolată amăru e (55g). Biscui ii sandwich duci și delicioși sunt
preferaț i școlarilor. Gama de biscuiți 2B+C a fost relansată la începutul lunii iuni sortimente :
biscuiți 2B+C cu crmă de cac o și biscuiți 2B+C cu cremă aroma de vanilie. Bscuiții neambalați
Vel Pitar sunt grupați în trei mari categorii: speciali (biscuiți digestivi și biscuiți graham); desert
simpli (extrafini, cacao, fursec, spritați, cu miere, Dănut, Delicia cu cacao, Delia, obișnuiți);
desert cu cremă sau glazurați (2B+C cu cacao, 2B+C cu lamaie, Poieni, Poieni cu ciocolată albă,
Delicios cu cremă cacao) .
Tabelul 2.3
Tipuri de biscuiți
Grupa Categoria Denumire produselor agroalimentar

Biscuiți Biscuiți
ambalați Biscuiți din făină Petit Beurre
Biscuiți din făină 5 minute cu cacao
Biscuiți din făină 5 minute cu unt
Biscuiți din făină Tabiet cu graham
Biscuiți din făină Tabiet digestivi
Biscuiți din făină Tabiet cu susan
Biscuiți din făină Tabiet cu mac
Biscuiți din făină Poieni cacao cu glazură de

32
ciocolată cu lapte
Biscuiți din făină Poieni vanilie cu glazură
de ciocolată amăruie
Biscuiți din făină 2B+C cu cremă de cacao
Biscuiți din făină 2B+C cu aromă de vanilie
Biscuiți din
făină
neambalați Biscuiți din făină speciali (digestive și
graham
Biscuiți din făină desert simpli (extrafini,
cacao, fursec, spritați, cu miere, Dănuț,
Delicia cu cacao, Delia, obișnuiți)
Biscuiți din făină desert cu cremă sau
glazurați (2B+C cu cacao, 2B+C cu lămâie,
Poieni, Poieni cu ciocolată albă, Delicios cu
cremă cacao)
Sursa: www.velpitar.ro

De asemenea, o altă categorie de produselor agroalimentare oferite de Vel Pitar este cea a
gustoaselor rulade Almadolce, miniprăjiturilor Clopoțel și a miniruladelor Roll4ever. Pentru
gusturi diverse, există Alma olce – ruladă cacao, ruladă de vanilie, căpșuni, cappuccino, lămâie –
vanilie (32 g.), miniprăjituri glazurate Clopoțel – Clopoțel cacao și Clopoțel căpșuni și
minirul adele Roll4ever cu 4 arome: cacao, cappuccino, vanilie și căpșuni (figura 2.5).

33

Figura 2.5. Rulada Almadolce, miniruladele Roll4ever și miniprajituri Clopoțel
Sursa: www.velpitar.ro
Produselor e de panificație proaspătă . În funcție de specificul zonei deservite, Vel Pitar
produce diferite sortimente de produselor agroalimentare de produselor e de panificație proaspătă
din cele mai bune ingrediente – făină de grâu albă de grâu, făinuri speciale (graham, secară,
tărâțe), mixu ri de cereale (tabelul 2.4) .
Pâinile pentru nutriție specială sunt prezente în toate locațiile Vel Pitar, într -o gamă
variată ce corespunde celor mai diverse gusturi și nevoi nutrțtionale. Pâine de grâu de calitate
superioară: pâine de grâu neagră Vel Pitar, pâine de grâu graham Vel Pitar, pâine de grâu
integrală, pâine de grâu neagră cu cartofi, pâine de grâu fără sare, pâine de grâu cu semințe,
pâine de grâu cu tărâțe și multe alte asemenea sortimente.

34
Tabelul 2.4.
Tipuri de pâine de grâu proaspătă
Felul pâinii Denumire produselor
agroalimentar Masa
Pâine de
grâu
proaspătă Pâine de grâu
proaspătă
din făină de
grâu
specială Pâine de grâu București 0,400 kg.
Pâine de grâu Pave 0,450 kg.
Gama franzeluțe 0,280 kg.
Pâine de grâu cu semnițe 0,200 kg.
Pâine de grâu Spicul 0,280 kg.
Pâine de grâu albă simplă 0,450 kg.
Pâine de grâu albă 0,350 kg.
Pâine de grâu
pentru
nutriție
specială Pâine de grâu specialitate
albă cu tărâțe 0,400 kg.
Pâine de grâu neagră cu
tărâțe 0,350 kg.
Pâine de grâu neagră cu
cartofi 0,750 kg.
Digesta 0,500 kg.
Panfibro 0,200 kg.
Proteică 0,300 kg.
Pâine de grâu Panem fără
sare 0,300 kg
Pâine de grâu integrală 0,280 kg
Sursa: www.velpitar.ro

Produse agroalimentare de morărit (tabelul 2.5) . S.C. Șapte Spice S.A. este un jucător
cu tradiție în industria de morărit, având mori în cinci orașe din România: Râmnicu Vâlcea,
Județul Iași , București, Târgu Jiu și Brașov, mori de măcinat grâu și porumb. S.C. Vel Pitar S.A.
poate să controleze atent întregul drum parcurs de produselor agroalimentar de la faza de materie

35
primă brută până la așezarea lui pe raft. Este un proces complex, dar bine stăpânit de către
specialiștii în care au multă experiență în domeniu.
Tabelul 2.5.
Tipuri de produse agroalimentare de morărit
Sursa: www.velpitar.ro

Din august 2007, la Râmnicu Vâl ea (Bujoreni) s -a înființat ce a mai modernă moară din
România cu capacitate de producție și făinuri calitativ superioare celor existente pe piață.
Moara e la Râmnicu Vâlcea, unică în România datorită tehnologiei Buhler, a beneficiat
de inv estiții în valoare de peste 4 mlioane Euro. Printr avantajele ei se numără îm bunătățirea
fluxurilor de curățare, de co ndiționare și măcinare a masei e grâu, micșorarea timpilor de livrare
și ambalare și capacitatea de măcinare superioară. Moara dispune și de un depozit de produselor
agroalimentare finite performant. De asemenea, moara de la Județul Iași a trecut printr -un proces
de retehno ogizare, investindu -se peste 2,5 milioane de Euro în cele mai performante utilaje de pe
piața mondială. Investiția, asigurată în totalitate din fonduri proprii, include și un laborato r
dedicat corectării făinurilor. Șapte Spice procesează în morile sale grâu de produselor e de Grupa Denumire
produselor
agroalimentar Tipuri
Produselor
agroalime
ntare de
morărit Făină de grâu de
grâu Făină de grâu tip 480
Făină de grâu tip 650
Făină de grâu semialbă tip 800
Făină de grâu neagră tip 1350
Făină de grâu de
porumb Mălai superior
Mălai extra
Gris Gris la pachet de 500 g.
Gris sub formă vrac
Tărâțe Tărâțe din grâu sub formă vrac
Tărâțe din porumb sub formă vrac

36
panificație de cea mai bună calitate, în condițiile impuse de normele în vig oare, produselor
agroalimentare Șapte Spice sunt prezentate în tabelul 2.6:
Tabel ul 2.6.
Produselor agroalimentare Șapte Spice
Grupa Denumire produselor agroalimentar
Mixuri de făină de grâu
(Yammix) Mix pentru pâine de grâu albă
Mix pentru pâine de grâu graham
Mix pentru pâine de grâu neagră
Făină de grâu Făină de grâu integrală 7 Spice pentru pâine de grâu și patiserie
Făină de grâu albă de grâu superioară 000 pentru cozonaci
Făină de grâu albă de grâu superioară 000 pentru prăjituri
Sursa: www.velpitar.ro

Produsel agroalimentare de morărit oferite sunt sigure din punct de vedere igienic și
constante din punct de vedere al caracteristicilor. Din gamă, se menționează făina de grâu de
grâu, făina de grâu integrală, făina de grâu de porumb, grișul, tărâțele, ambalate ș i comercializate
în funcție de necesitățile clienților, punând la dispoziția acestora și delicioasele mixuri de făină
de grâu Yammix .

37

PARTEA A II – A
CONTRIBUȚII PROPRII

38

CAPITOLUL 3.
EFICIENTIZAREA MIXULUI DE MARKETING AGROALIMEN TAR
AL S.C. VEL PITAR S.A.

3.1. Caracteristicile politicii de produselor agroalimentar și de preț
implementate la
S.C. VEL PITAR S.A.

Prin conduita pe în care Vel Pitar o adoptă, cu privire la dimensiunule, compartimentul și
evoluția produselor agroalimentare de panificație ce fac obiectul propriei activități, se raportează
permanent la tendințele manifestate de ceilalți concurenți, cât și la cerințele mediului de piață, iar
pentru a -și asigura consolidarea poziției pe piață, întreprinderea trebuie să aibă în vedere atât
solicitările și pretențiile clienților, cât și performanțele concurenței.
Cladită pe experiența în arta morăritului și a brutăriei, Firma Vel Pitar se mândr ește astăzi
cu angajați de elită pregătiți la nivel european și cu sisteme eficiente și profesionale de producție
și distribuție a produselor agroalimentare de panificație , având ca misiune satisfacerea celor mai
exigente gusturi, oferind clienților săi di n toată țara produselor agroalimentare de morărit și
produselor e de panificație de calitate superioară.
Marca este un element contributiv la deciziile consumatorilor de pâine de a op ta pentru
produselor agroalimentare Vel Pitar. Pentru că această societate se diferențiază de piață prin
mărime, notorietate, tehnologii performante, rețea națională de distribuție a produselor
agroalimentare de panificație , inovație, dar mai ales prin produselor agroalimentare și servicii de
calitate, c onsumatorii asociază Vel Pitar cu tradiția unei pâini bine făcute și nu ezită să cumpere
și alte produselor agroalimentare agroalimentare ale firmei .
Tehnologia. Firma Vel Pitar a investi t în linii tehnologice de ultimă generație, complet
automatiz ate, de la operația de mixare pân ă la procesul de ambalare pentru a realiza produselor
agroalimentare de calitate superioară (prospețime îndelungat ă, culoare și formaă constante);
astfel costurile sunt mult scăzute, iar productivitatea este mărita. Produs ele agroalimentare Vel
Pitar se încadrează în diferite cicluri de viață în funcție de destinația de consum a acestora. În

39
tabelul următor voi prezenta schematic strategiile adoptate de societate , bazate pe ciclul de viață
al produselor agroalimentare de panificație din fie în care linie.
Tabelul 3.1.
Strategii adoptate în funcție de ciclul de viață al produs ului agroalimentar
Linie de
produselor
agroalimentare Sortimente Etapă în c iclul de viață Strategie adoptată
Produs e de
panificație
proaspătă Pâine de grâu ,
specialități,
patiserie și
cofetărie Maturitate (constant) Menținerea sortimentelor
Produs e de
panificație
ambalată Produselor e de
panificație
ambalată Maturitate în creștere Diversifi cat în care
sortimentală
(lansarea gamei de pâine
de grâu feliată și a
pâinilor speciale
Panissimo)

Specialități Maturitate stabilă Menținerea sortimentelor
Patiserie și
cofetărie Maturitate stabilă (pentru
produselor agroalimentare
de patiserie)
Declin (pentru cozonaci)
Menținerea sortimentelor
Relansare (de exemplu,
relansarea, într -o formula
îmbunătățită, a gamei de
cozonaci)
Semipreparate Maturitate în creștere Diversifi în care a
sortimentală
Biscuiți din făină
și napolitane Ambalate Declin Relansare și schimbarea
ambalajului ( de
exemplu, în cazul biscuiți
din făină lor Clopoțel)
Vrac Maturitate în declin Diversifi în care a
sortimentelor

40
Paste Maturitate(constant) Menținerea sortimentelor
Produselor
agroalimentare de
morărit Maturitate (constant) Menținerea sortimentelor
Roll4Ever Creștere Extinderea liniei de
produselor
agroalimentare (Firma
urmărește să lanseze noi
arome) Almadolce Creștere
French Rolls Creștere
Sursa: www.velpitar.ro

După cum se poate observa, produsele agroalimentare de morărit, pâine de grâu și
produselor agroalimentare de panificație , fiind bunuri de larg consum, se încadrează în etapa de
maturitate, această încadrare fiind constantă. De altfel, majoritatea produsel or agroalimentare de
panificație Vel Pitar se încadrează în perioada de maturitate a ciclului de viață, datorită faptului
că produselor agroalimentare sunt mereu îmbunătățite și sunt cerute de consumatori.
Strategii le de preț sunt stabilite atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Astfel, strategii le pe termen scurt sunt legate de vânzări, mai precis, maximizarea cantitativă a
acestora, iar cele pe termen lung vizează lărgirea clientelei și consolidarea și dezvoltarea poziției
concurențiale pe piață.
Prețurile se stabilesc după metoda bazată pe costuri, prin adaos (în cazul produselor
agroalimentare de panificație , prețul acestora fiind influențat mult de evoluția prețului materiei
prime), metoda bazată pe comparația cu concurența, în funcție de prețul pieței și metoda bazată
pe valoarea percepută de consumator. Ultimă metodă este utilizată doar pentru produselor
agroalimentare le noi în care urmează a fi lansate pe piață și în care se află în faza de testare
analizându -se astfel și cât este dispus potențialul consumator să plătească pentru noul produselor
agroalimentar . De obicei, prețurile se determină astfel încât să fie acoperite cheltuielile de
producție, de distribuție a produselor agroalimentare de panificație și de comercializare .
Vel Pitar adoptă strategii de preț în care se diferențiază însă pe fie în care tip de
produselor agroalimentar , ținând cont de domen iul de activitate al acestei companii, segmentele
de piață vizate de aceasta, natura și tipul produselor agroalimentare de panificație comercializate,
având astfel prețuri mai ridicate pentru produselor agroalimentare noi pe piață și prețuri
joase pentru atragerea clienților.
Prețurile promoționale pentru clienții produselor agroalimentare de panificație en
detail și en gross sunt utilizate în special pentru produse ele agroalimentare vândute clienților din

41
această categorie. Clienții produselor agroalimentare de panificație en detail sunt reprezentați de
supermarketuri, hypermarketuri, restaurante, iar clienții produselor agroalimentare de panificație
en gross sunt clienții produselor de panificație în care , la rândul lor fac distribuția fie pri n agenți
de vânzări, fie prin comercializare la un punct fix. Acestor categorii de clienți, li se acordă
discounturi variabile, cuprinse între 5% și 8% preț în cazul Vel Pitar. În plus, Firma
practică prețuri preferențiale pentru clienții produselor de pan ificație în care cumpără de la sediul
firme i, cu plata pe loc, aceștia beneficiind de un discount de 5 % din preț.

3.2. Analiza activității de promovare și a sistemului de distribuție a
produselor de panificație dezvoltat

Strategiile de promovare mai complexe au apărut ca urmare a diversificării gamei de
produselor agroalimentare , a brand -uirii produselor ului agroalimentar și a expunerii produselor
agroalimentare de panificație în ambalaje atrăgătoare. Strategii le strategiilor de promovare
ale Vel Pitar sunt următoarele:
 Consolidarea imaginii Vel Pitar;
 Dezvoltarea gradului de recunoaștere al firmei și al produselor agroalimentare de
panificație sale;
 Aducerea "personajului" Vel Pitar mai aproape de consumatori;
 Diferențierea față de concurență;
 Unicitate.
În urma analizei acestor strategii , se deduce că performanțele firme i Vel Pitar sunt
susținute și de strategii de comuni în care prin combinarea strategiilor Push (îndeosebi pentru
produsel e agroalimentare de panificație proaspătă), în care vizează trecerea produselor
agroalimentare de panificație și patiserie în canalele de distribuție a produselor agroalimentare
de panificație , "obligându -l" pe comerciant să găsească soluțiile pentru a vinde mai repede
produs elor agroalimentar ul, având la dispoziție suportul material necesar, cu strategiile
Pull (pentru produselor e agroalimentare mai noi) în care vizează direct consumatorul final în
care este atras prin diverse mijloace promoționale și publicitare.
În scopul atingerii strategii lor Vel Pitar utilizează ca și strategii de promovare
publicitatea, promovarea la locul vânzării și concursuri, târguri și expoziții, site -ul firmei , cât și
comercializare a personală.
Publicitatea . Vel Pitar în care a lansat n umeroase campanii publicitare pentru
produselor agroalimentare sale, fiind dealtfel, prima societate în care a lansat o campanie
publicitară pentru o pâine de grâu , respectiv reclama de la French Toast, campanie ce a avut în

42
vedere atât promovarea numelui de marcă French Toast, ci și a tehnologiei în care stă la baza
acestei, K.touch – produselor agroalimentar neatins, în care reprezintă, de altfel, și semnătura de
calitate a produsului agroalimenta r. Modificările apărute în compartimentul pieței de
produselor e de panificație , caracterizată din ce în ce mai mult de consumatori în care se
orientează spre produselor agroalimentare moderne, de calitate, ușor de folosit, de păstrat și în
care au un termen de valabilitate mai mare, au determinat promovarea unui astfel de produselor
agroalimentar . Un parte foarte important ă în promovarea French Toast l -a avut și ambalajul, iar
Vel Pita r a luat în considerare faptul că ambalajul reprezintă un mod de comuni în care cu
consumatorul, un design atrăgător și colorat determinând de multe ori decizia de cumpărare.
Astfel, ambalajul nu a mai fost folosit doar ca o necesitate, ci a fost personaliz at pentru fie în
care sortiment în parte, fie în care având o altă culoare și conținând informații despre produselor
agroalimentar și tehnologia în care stă la baza acestuia, de mare interes pentru consumatori.
Târguri și expoziții . Pe lângă campaniile de p romovare în mass media, sampling, jocuri,
concursuri și promoții, o altă strategie de promovare utilizată de către această societate este
participarea la târguri și expozții, cea mai foarte important ă în acest sens fiind IndAgra, o
expoziție internațională de echipamente și produselor agroalimentare în comparimentul
agriculturii, zootehniei și alimentației. Până în prezent, s -au organizat 17 ediții ale acestei
expoziții, în cadrul Complexului Expozițional Romexpo București. Începând cu anul 2002,
Firma a fost prezentă la fie în care ediție a acestui târg, având de fie în care dată un stand
atractiv amplasat în pavilionul brutarilor și distribuitorilor de utilaje de brutarie și
distribuitorilor de amelioratori și ingrediente. Astfel, la fie în care ediție, la standul Vel Pitar
sunt expuse atât cele mai noi produselor agroalimentare lansate de societate , cât și produselor
agroalimentare proaspete, reprezentative pentru societate .
Pe prioada expoziției se urmărește:
 Organizarea de concursuri și degustări pentru promovarea produselor agroalimentare de
panificație nou lansate (de obicei, aceste concursuri sunt destinate în special copiilor, într -un
anumit interval de timp. În plus, copiii primesc de fie în care dată balo ane, pixuri și orare
personalizate, etc.),
 Consolidarea relațiilor cu partenerii de afaceri și stabilirea de noi contacte cu clienți și
furnizori potențiali (reprezentanții departamentelor de marketing agroalimentar și vânzări sunt
prezenți la stând pe toată durata expoziției, prezentând oferta de produselor ele agroalimentare
celor interesați);
 Stabilirea de contacte cu presa (în special pentru publi în care a unor comunicate de
presă);

43
 Testarea, în rândul consumatoril or de pâine , a anumitor produselor e agroalimentare Vel
Pitar;
 Participarea la Cupa Brutarului;
 Comercializare a produselor agroalimentare de panificație Vel Pitar;
 Programe artistice (spectacole de cântece și dansuri populare, momente artistice
realizate de către actorul Ioan Chelaru, cel în care îl întruchipează pe bătrânul brutar, simbolul
firmei ).
Site-ul Internet al firmei . Pentru promovarea imaginii și a produselor agroalimentare de
panificație sale și pentru a da consumatorilor de pâine posibilitatea de a accesa într -un mod
rapid informații despre societate , orice societate în care se respectă nu trebuie să piardă din
vedere importanța site -ului Internet. Din această perspectivă, site -ul www.velpitar.ro este unul
complex, complet, util din punct de vedere al informațiilor despre societate , produselor
agroalimentare agroalimentare , promoții, locații.
Comercializare a personală. Vel Pitar se concentrează mai aprofundat în activitatea sa de
promovare asupra distribuitorilor săi comparativ cu consumatori, altfel spus, asupra partenerilor
săi în afaceri și are ca scop răsplătirea fidelității, aprecierea și respectarea partenerilor. Bran -ul
Vel Pitar a căpătat în ultimii ani valoare prin eforturi de piață le accentuate pe linia promovării și
a orientării spre client, prin imaginea firmei , culorile crem și maro cărămiziu au început să
sugereze consumatorilor de pâine brandul Vel Pitar, iar logo -ul ales persistă în mintea
clienților: "Vel Pitar, Cel dintâi brutar".
Politica de distribuție a produselor agroalimentare de panificație a firmei Vel Pitar
cuprinde activitatea în care generează canale de distribuție a produselor agroalimentare de
panificație către client și proces e de comuni care cu clienții produselor agroalimentare de
panificație , având ca strategii următoarele:
Acoperirea cât mai largă a pieței;
Asigurarea disponibilității produselor agroalimentare de panificație Vel Pitar pentru un număr
cât mai mare de consumatori;
Recunoașterea mărcii Vel Pitar de un număr cât mai mare de consumatori;
Sprijinirea intermediarilor;
Un control cât mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura că produselor
agroalimentare ajung la consumatorul final păstrându -și standardele de calitate;
Maximizarea vânzărilor din punct de vedere al volumului.
Firma a adoptata ca strategii de distribuție a produselor agroalimentare de panificație
utilizarea canalelor directe (producător – consumator) și a celor indirecte (producător –
distribuitor – consumator). Referitor la prezența pe piață, Vel Pitar a adoptat strategia distribuție

44
a produselor agroalimentare de panificație i intensive pentru că produselor agroalimentare
realizate și comercializate de Vel Pitar intră în categoria bunurilor de piață de larg consum, având
o bază largă de desfacere și beneficiind de o largă prezență pe piață.
Grupul Vel Pitar și -a dovedit importanța pentru marile rețele de retail din România,
asigurând, prin echipa de vânzări, prezența produselor agroalimentare de panificație sale în peste
10 000 de puncte de livrare din toată țara. Astfel prin sistemul propriu de distribuție a produselor
agroalimentare de panificație (Vel Pitar beneficiază de un parc auto modernizat) sau prin
intermediul partenerilor, produselor agroalimentare le Vel Pitar ajung la locațiile de desfacere
(supermarketuri, hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici și mijlocii, rețeaua VP
Magassin).
Vel Pitar recunoaște specificul local ca o valoare suplimentară în adoptare a sa de a oferi
consumatorilor de pâine produse agroalimentar e dorite, astfel, fi ecare dintre punctele de lucru ale
grupului firmei este lider de piață și excelează în unul sau mai multe produselor agroalimentare ,
Firma dispunând de o structură de distribuție a produselor agroalimentare de panificație națională
a produselor agroalimentare de panificație ambalate: pâine de grâu ambalată, biscuiți din făină ,
napolitane, paste făinoase și produselor agroalimentare agroalimentare de morărit prin în care
asigură prezența acestora la ori în care din cele 9 locații din țară, cu scopul de a putea efectua
comercianților din ori în care colț al țării toată gama de produselor agroalimentare de la ori în care
din fabrici, precum și de un lanț de magazine proprii ce însumează în prezent aproximativ 160 de
astfel de unități.
Strategia VP Magassin se axează pe trei direcții principale: acoperire națională,
dezvoltarea de noi concepte de magazine specializate – "magazin de proximitate" și introducerea
de servicii noi destinate clienților. Magazinele Vel Pitar oferă cea mai diver sificată gamă de
produselor e de panificație proaspătă și ambalată, unde clienții produselor agroalimentare de
panificație pot găsi zilnic pâine de grâu , sandwich -uri sau produselor ele agroalimentare de
patiserie calde (coapte în cuptoarele profesionale din magazin) pentru toate gusturile, precum și
alte tipuri de produselor ele agroalimentare . Produselor ele agroalimentare sunt așezate în
categorii distincte, astfel încât să fie ușor de găsit, procesul de comercializare este rapid și
flexibil, iar personalul foarte bine instruit, clienții produselor ele agroalimentare de panificație
putând obține în magazin orice informație legată de un anumit produselor agroalimentar ,
personalul ajutându -i să ia cea mai bună decizie pent ru alimentația lor.
Având produselor agroalimentare de înaltă calitate, comercializate într -un spațiu generos,
cu echipamente și caractere de comuni în care moderne, punctele de comercializare ale firmei VP
Magassin răspund dorințelor tot mai multor români ce își doresc produselor agroalimentare la
standarde europene.

45
Vel Pitar are un volum al livrărilor zilnice de produselor agroalimentare proaspete de
peste 300 de tone, acoperind zone urbane ca București, Râmnicu – Vâlcea, Giurgiu, Cluj –
Napoca, Tecuci, Județul Iași , Târgu Jiu, Brașov, Focșani, Drăgășani, Călimănești, Panciu, cât și
întinse zone din județele Argeș, Vâlcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galați, Cluj, Județul Iași , Gorj și
Brașov. Pe scurt, principalele piețe de comercializare ale firme i sunt (f igura 3.1): Județul Vâlcea,
județul Argeș, județul Cluj, municipiul București, județul Județul Iași , județul Gorj, județul
Galați, județul Brașov și județul Giurgiu.

Figura 3.1. Rețeaua de magazine Vel Pitar
Sursa: www.velpitar.ro
În prezent, Firma Vel Pitar operează o rețea de aproximativ 160 de magazine proprii, după
cum am precizat și anterior, dispuse în 9 județe ale țării, reprezentate pe harta de mai jos,
produselor ele agroalimentare fiind livrate direct către punctele de comercializare , utilizând un parc
auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje: Cluj : 23 magazine; Județul Iași : 10 magazine;
Tecuci: 14 magazine; Brașov: 11 magazine; Târgu Jiu : 26 magazine; Vâlcea: 21 magazine; Pitești:
16 magazine; București (inclusiv parteneriatul cu centrele Libertatea): 32 magazine; Giurgiu: 8
magazine.

3.3. Strategii de eficientizare a mixului de marketing agroalimentar

Analizând politicile și strategiile de marketing agroalimentar din cadrul firmei Vel Pitar
observăm că aceasta depune eforturi de piață considerabile pentru a găsi cele mai eficiente
combinații ale mixului, astfel încât să își atingă strategii le.

46
În cazul politicilor și strategiilor de produselor agroalimentar , este de remarcat faptul că
Vel Pitar a făcut investiții masive în tehnologii moderne și inovatoare, pentru a oferi clienților
produselor agroalimentare de cea mai bună calitate. Tehnologiile inovatoare precum K. Touch
oferă siguranță alimentară și garanț ia că clientul este primul în care atinge produselor
agroalimentar ul final. Un alt punct forte al politicilor și strategiilor de produselor agroalimentar
îl constituie marea diveristate sortimentală, atât în ceea ce privește pâine de grâu a și
produselor ele agroalimentare de panificație , cât și în gama produs ele agroalimentare de
panificație de patiserie, biscuiți din făină , napolitane.

În cadrul strategiilor de produselor agroalimentar ale firmei propun spre eficientizarea
acestora :
1. luarea în considerare a specificului local în ceea ce privește diversitatea produselor
agroalimentare de panificație ;
2. diversifi în care a gamei de produselor agroalimentare semipreparate . Propun această
strategie pentru că consumatorul român preferă din ce în ce mai mult produselor ele
agroalimentare semipreparate, datorită economiei de piață de timp pe în care acestea o conferă.
Gama de produselor agroalimentare semipreparate ale firmei este destul de redusă, cuprinzând,
doar blaturi de tort, chiflele precoapte French Rolls, blaturi de pizza, vafe și pesmet, rulouri
foietaj. Având în vedere faptul că această gama de produselor agroalimentare , se află în faza de
creștere, propun o diversi fiîn care sortimentală a gamei de aluaturi semipreparate prin
introducerea unei game de aluaturi congelate. Modificările obiceiurilor de consum și dezvoltarea
venitului românilor confirmă necesitatea acestui produselor agroalimentar pe piața
românească. În plus, piața aluaturilor congelate se află în creștere, majoritatea produselor
agroalimentare de panificație de acest gen din supermarketurile românesti fiind din import.
3. diversifi în care a sortimentală a gamei de paste marca Vel Pitar. La ora actuală,
gama de paste făinoase, a firmei Vel Pitar, denumită Thalia, conține doar fidea, macaroane
lungi, tăiței și spaghette.
4. inserarea unor retete culinare în cazul produselor agroalimentare de panificație
ambalate. Aceste mici detalii sunt de mare efect pentru consumatori. De exemplu, fie în care
ambalaj pentru pastele făinoase ar putea contține rețeta unui sos pentru paste, iar pachetul de
făina de grâu ar putea conține rețete pentru pizza sau pentru prăjituri.
În cazul strategiilor de preț am observat că Vel Pitar încearcă să implementeze politici de
preț cât mai convenabile pentru clienți, fie ei consumatorii finali, sau clienții produselor
agroalimentare de panificație engros. În cadrul strategiilor de preț propun adoptarea politicii de
prețuri reduse și la intrarea pe piață a unor produselor agroalimentare noi pentru a contribui la

47
dezvoltarea popularității acestora încă de la început. Aceste prețuri mai joase, fac produselor
agroalimentar ul mai atractiv și accesibil mai multor clien ți. În cazul în în care acest produselor
agroalimentar este preferat, clienții produselor agroalimentare de panificație îl vor cumpăra și
după ce prețul va crește puțin.
Referitor la strategiile de distribuție a produselor agroalimentare de panificație am
observat că firma Vel Pitar reprezintă un partener foarte important al rețelelor de retail din
România, cuprinzând marile lanțuri de super și hipermarketuri și nu numai.
În cadrul strategiilor de distribuție a produselor agroalimentare de panificație propun:
1. reducerea costurilor de distribuție a produselor agroalimentare de panificație prin
dezvoltarea gradului de utilizare a capacității de transport și a capacității de depozitare,
optimizarea rutelor de distribuție a produselor agroalimentare de panificație , evaluarea
furnizorilor și menținerea unei relații atât cu aceștia, cât și cu partenerii de distribuție a
produselor agroalimentare de panificație .
2. efectuarea unui standard de mercantizare în care să fie aplicat în toate locațiile pentru
toate produselor agroalimentare Vel Pitar.
3. extinderea pe piețele externe. Această strategie vizează achiziția de fabrici de pâine de
grâu cu o capacitate de producție de 50 -60 de tone/ zi. Piețele vizate sunt atâ t cele din Ucraina,
Bulgaria, Moldova, Iugoslavia pentru că prezintă particularități asemănătoare cu cele ale pieței
românești, dar și piețe precum Italia sau Spania unde este concentrat un număr foarte mare de
români.
4. exportul de produselor agroalimentare de produselor e de panificație și patiserie
tradiționale românești în țările în în care există comunități mari de români.
5. participarea în cadrul unor programe guvernamentale . Câștigarea unei piețe de distribuție
a produselor agroalimentare de panificație mai mari în cadrul programului guvernamental
"Cornuleț și lapte". În anul 2008 -2009 Vel Pitar a distribuit cornuri în 540 de unități de
învățământ din zonele în în care activează. Amploarea acestor proiecte pot produce efecte pe
orizontală în tot segment ul vizat. Astfel, pe lângă dezvoltarea producției Vel Pitar poate crea și o
fermă zootehnică. De asemenea se analizează și mărirea parcului de mașini în acest fel
dezvoltându -se și mai mult distribuția.
6. lansarea unor noi locații inspirate dintr -un concept european și anume Vel Pitar Bakery
Coffe. Această inovație es declanșată de nevoia de a ține pasul cu evoluțiile recente d in retail,
precum și de a întâm ina nevoia consumatorilor de pâine de a s relaxa î n timpul meselor sau
pauzelor de masă. Locațiile vor fi dezvoltate pe principiul "coffee to go" și vor oferi o zona de
resting, de snack și băuturi răcoritoare iar atmosfera va fi prietenoasă, muzică relaxantă și
comuni în care a modernă.

48
7. extinderea n franc iză. După testarea conceptelor Vel Pitar Bakery Coffe, prin deschiderea
unor asemenea locatții în București, extinderea acestor magazine specializate s -ar putea realiza și
în sistem de franciză.
Referitor la strategiile de promovare am observat că Vel Pitar utilizează o serie largă de
instrumente și de a ctivități cu copul de a -și face cunoscute produselor agroalimentare
agroalimentare le către consumatori, de a atrage clienți noi și de a -și îmbunătăți imaginea și din
acest punct de vedere stra egic al creșterii mixului de marketing agroalimentar , consider că
politica de promovare are o dezvoltare considerabilă.

49

CAPITOLUL 4
ANALIZA POTENȚIALULUI UNUI NOU PRODUSELOR
AGROALIMENTAR – CHESTIONAR

4.1. Analiza pieței

Datorită faptului că panificația face parte din alimentația zilnică a oamenilor, piața
acesteia este în continuă creștere. Majoritatea consumatorilor de pâine preferă să cumpere pâine
de grâu de la un anumit nume de marcă impus pe piață, pentru că aceștia asociază în mintea lor
produselor agroalimentar cu brand -ul sau cu marca. Există și cumpărători în care nu aleg
produselor agroalimentar în funcție de marcă sau de brand, însă numărul acestora este mai mic.
Sunt câteva mărci în care polarizează vâ nzările, printre în care Boromir, DobrogeaGroup, Titan
sau Pambac acest lucru determinând ca ei să reprezinte concurența noastră directă pe piață.
În ceea ce privește cererea de produselor e de panificație , trebuie punctați câțiva factori de
succes, și anum e: calitatea, prețul, gustul și ambalajul. Lucrul pe în care piața va pune
întotdeauna accent este calitatea produselor agroalimenta r. Degeaba scoatem pe piață un
produselor agroalimentar cu ambalaj frumos, destul de scump, dacă este de calitate proastă.
Consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru a mânca un produselor agroalimentar de
calitate superioară, iar la rândul lor, producătorii vor răspunde cererilor consumatorilor de pâine .
Segmentare
A segmenta piața înseamnă a alege o anumită clientelă, față de caracteristicile căreia pot
fi adaptate și armonizate, în cel mai înalt grad, ofertele și strategiile de marketing agroalimentar
ale firmei . Dacă în alte domenii, piața poate fi văzută și înțel easă ca o entitate globală și
nediferențiată, în marketing agroalimentar ea este cunoscută ca una compartimentul tă pe anumite
grupuri de clienți, omogene sub aspectul caracteristicilor de consum. Aceste grupuri de clienți
poartă denumirea de segmente de pi ață.
În cazul produselor agroalimentar e ale noastre , segmentarea pornește de la piața
produselor e de panificație i și are ca scop decuparea acesteia în subansambluri și găsirea unor
oportunități pentru produselor agroalimentar în care urmează să -l lansăm.

50
Există mai multe tipuri de segmentare: socio -demografică, socio -culturală, segmentarea
comportamentală și atitudinală și segmentarea după avantajele căutate de consumatori, însă noi
ne vom opri asupra segmentării de poziționare.
Concluzii și premise pentru lansarea produselor agroalimentar ului nou
Analizând piața produselor e de panificație i din România, am ajuns la concluzia că deși
există suficient de multe produselor agroalimentare în care se evidențiază că ar satisface nevoile
consumatorilor de pâine , se mai pot face îmbunătățiri. Ceea ce aduce nou produselor
agroalimentar ul este ambalajul etanș în care este mult mai practic, este calitatea neîndoielnică și
prospețimea garantată. De aceste avantaje se vor bucura în special femeile, pentru că nu vor ma i
fi nevoite să apeleze la alte metode de conservare produselor agroalimentar rezistând mult mai
mult decât în ambalajul convențional folosit în trecut.
Din punct de vedere al comportamentului de consum – 70% din achizițiile de produselor
agroalimentare de panificație sunt efectuate în hiper și supermarketuri de către cei cu venituri
mari sau medii.
Cei cu venituri mai mici se îndreaptă mai ales către chioșcuri și magazine alimentare
mici. În zonele urbane exista tendința trecerii de la achizițiile zilnice ale coșului de consum la
achiziții pe o perioadă mai lungă de timp (4 -7 zile), astfel încât se caută produselor
agroalimentare cu termene de valabilitate extinse.
Obiectivul:
Aflarea dorințelor, nemulțumirilor în legătura cu produselor agroalimentare VelPitar și
ambalajele existente pe piața.
Descrierea metodei
Primul pas pe în care l-am urmat a fost fixarea scopului interviului, după în care am
formulat planul interviului cu întrebări deschise în care au permis răspunsuri libere . Au fost
intervievate un număr de 8 persoane. Am înregistrat răspunsurile subiecților, observațiile de la
fața locului precum și eventualele reflecții în care au apărut ulterior.
Respondenții au fost din landul prietenilor sau rudelor având în ved ere faptul că pâine de
grâua este un produselor agroalimentar universal folosit de toată lumea. Interviurile au avut loc
la domiciliul acestora.
Planul interviului
Prima parte a chestionarului a fost rezevata datelor de identifi în care ale respondentului, a
datei și locului unde s -a desfășurat interviul. A doua parte a fost formată din 9 întrebări (teme de
discuție) iar ultima parte a cuprins foaia de comentarii și observații.

51
4.2. Chestionar și rezultate

1.Ce vă determină să cumpărați un anumit tip de pâine? (în fa ța standului)
Obiectiv: dorim să aflăm dacă clientul este fidel unei mărci și merge direct la standul
unde găsește acea marcă sau studiază atent și ce a mai apărut nou în ceea ce privește ambalajul,
funcțiile produsului; dacă ambalajul (materialul din care este confecționat, forma culoare), prețul
sau altceva îi va determina să ia decizia de cumpărare.
Prin răspunsurile la această întrebare am observat că fenomenul de fidelizară în domeniul
acestui produs est e foarte răspândit, majoritatea răspunzând că sunt fideli unei mărci însa mai
diferă tipul.
 33,33 % cumpăra produsul în funcție de marcă .
 31,11 % cumpăra produsul în funcție de calitate și prospețime .
 22,22 % sunt influențați de preț (având în vedere că sunt însemnate diferențe de preț
pentru același brand dar cu altă funcție).
 13,34% își aleg produsul după ambalaj, reclame sau mereu caută ceva nou apărut pe
piață.

Figura 3.1. Motivul achiziționătii unui tip de pâine

2.Sunteți mulțumiți de ambalajele produselor de panificație Vel Pitar de pe piață?
Obiectiv: dorim să aflăm ce procentaj din populație este mulțumit de ambalajele
produselor de panificație Vel Pitar.
 75,31 % sunt mulțumiți de ambalaj.
33%
31% 22% 14%
Marcă
Calitate și prospețime
Preț
Ambalaj și reclame

52
 25.69 % afirmă faptul că nu sunt mulțumiți, si că ar prefera o formă inovatoare care
sa mențină pâinea mai mult timp proaspătă.

Figura 3.2. Procentul de clienți mulțumiți de ambalajele produselor de panificație Vel Pitar

3. Credeți că utilitatea și calitatea pâinii Vel Pitar justifică prețurile actuale?
Obiectiv: dorim să aflăm cât de important este acest produs pentru ei și cam ce procent ar
fi dispuși să aloce din bugetul lor unei pâini de calitate.
 Un procent de 84,28 % afirm ă că “da”, calitatea pâinii justific ă prețurile actuale.
 Restul de indivizi, mai exact 15.72 % precizează faptul că produsele ar putea fi puțin mai
accesibile deoarece este un aliment de bază.

Figura 3.3. Accesibilitatea prețului pâinii

75% 25%
Multumiți
Nemultumiți
84% 16%
Da
Ar putea fi mai accesibil

53
4. Cum preferați să fie pâinea (feliată sau nefeliată)?
Obiectiv: dorim să aflăm ce fel de pâine prefer ă respondenții și de ce.
 87% din persoanele care au participat la acest interviu au spus că prefer ă pâinea feliată:
este mai practică (sandwich -uri, pâine prăjit ă etc.)
 Restul de 13% au precizat că prefer ă franzela deoarece se păstrează mai bine.

Figura 3.4. Pâine feliată sau nefeliată

5. Ce gramaj preferați la pâinea feliată Vel Pitar?
Obiectiv: dorim să aflăm ce cantitatea prefer ă consumatorii și în funcție de ce își
achiziționează o anumită cantitate .
Pentru această întrebare nu există un răspuns care să mulțumească majoritatea
persoanelor, părerea acestora oscilând în funcție de mai multe criterii printre care: banii pe care îi
au în momentul cumpărării, dacă au familie sau locuiesc singuri.
 42,15 % preferă pâinea de 400g;
 34,40 % preferă pâinea de 500 -600g;
 23,45% preferă pâinea de 300g.
87% 13%
Feliată (mai practică)
Nefeliată (tip franzelă)

54

Figura 3.5. Preferința populației în funcție de gramajul pâinii

6. Cărui tip de pâine îi sunteți fidel din gama Vel Pitar? Pâine albă, neagră, integrală
Obiectiv: dorim să aflăm ce tip de pâine preferă, care dintre funcțiile ei este cea mai
căutată (dacă există un tip de pâine pentru care să opteze majoritatea)
Și în acest caz părerile sunt î mpărțite astfel că:
 47.10 % dintre respondenți optează pentru pâinea albă ;
 25.25 % optează pentru pâine neagră integrală.
 15.10 % dintre respondenți optează pentru pâinea neagră ;
 13.55 % optează pentru alt tip de pâine .

Figura 3.5. Preferința populației în funcție de tipul pâinii
24%
42% 34%
300g
400g
500-600g
47%
15% 25% 13%
Pâine albă
Pâine neagră
Pâine integrală
Alt tip de pâine

55
7. Ați dori un produs de panificație 100% din faina integrală?
Obiectiv: dorim să aflăm dacă produsul pe care dorim să îl introducem pe piața este dorit
de către consumatori și prețul nu va fi o problemă dacă va fi ușor mai ridicat.
100% au răspuns că DA așteaptă de mult timp un astfel de produs deoarece nu exist ă
încă pe piața noastră.

8. Ați dori un ambalaj revoluționar care ar păstra pâinea mai mult timp proaspăta?
Obiectiv: dorim să aflăm dacă produsul pe care d orim să îl introducem pe piața este dorit
de către consumatori.
100% au răspuns că DA .

Concluzii:
În concluzie , persoanele respondente consideră c ă pâinea este un aliment de bază în
alimentația lor, prefer ă pâinea feliată ambalat ă la pung ă și la un preț accesibil , fiind influențați de
preț și brand, majoritatea cumpărând de la aceeași firmă , chiar dacă prețul este un pic mai ridicat
fata de concurență. Prefer ă pâinea feliată de 400g deoarece o consider ă mai practică , fie albă sau
integrală ă și ar dori introducerea unei pâini 100% integrale cu un ambalaj nou care să o păstreze
proaspăta mai mult timp.

4.3. Fișă de produs

Dimensiunea corporală – atribute, funcții
În ceea ce privește dimensiunea corporală a pâinii 100% integrale, ne vom referi la
consistența fizică a acesteia. Materia primă pentru fabricarea pâinii 100% integrale este: Faina
integrală obținut ă prin măcinarea 100% a boabelor de grâu, datorită folosirii unor tehnologii
unice și performante. La o măcinare de grâu obișnuit ă, se pierd învelișul și germenele din bobul
de grâu, irosindu -se astfel în jur de 25% din proteinele unui bob, împreuna cu alți 17 nutrienți
importanți!
În componența pâinii sunt prezente toate toate cele 3 p ărți componente ale cerealelor
integrale: înveliș, miez (endosperm) și germene.
Aspect : se prezintă sub formă de franzel ă feliată 300 -500g ;
Consistența : miez elastic și gustos;
Culoare : închisa la culoare – uniform;
Gust și miros : plăcut, specific, fără miros și gust străin.

56
Pâinea 100% integrala va fi ambalată în noul ambalaj revoluționar care îi prelungește
durata de valabilitate la peste 10 zile cu un sistem de înveliș dublu pentru oxigenare și cu un
sistem de resigilare.
Dimensiunea acorporală – utilitate
Produsul lansat de VelPitar dorește să aducă o serie de beneficii viitorilor consumatori,
astfel prin acestea produsul vrea să câștige un segment important din piața țintă vizată și să
fidelizeze clienții prin oferirea unui produs de calitate superioară care păstrează rețeta
tradițională de fab ricare pâinii.
Prin lansarea pe piața „panificației”, VelPitar, fiind lider pe acest segment, va oferi
consumatorului încredere în produsul pe care îl va cumpăra, datorită calității impuse de renumele
firmei.
Printre beneficiile aduse de pâinea 100% integ rala se număra:
 De 6 ori mai multe fibre ;
 Cu 15% mai puține calorii ;
 De 5 ori mai multe vitamine naturale ;
 Fără E -uri, fără conservanți ;
 Posibil numai prin tehnologia folosită de 7SPICE .

Dimensiunea comunicativă – identitate, ambalaj
Numele pe care l -am propus pentru produsul ce va fi lansat este Grâu Întreg. Acest nume
este unul simplu, ușor de reținut și pronunțat a cărui sonoritate duce cu gândul la produs 100%
natural, la obiceiurile păstrate de români în modul de preparare a pâinii 100% integrale.
Ambalajul produsului va avea o culoare transparentă (se dorește să asigure vizibilitate
mare produsului pentru ca potențialii consumatori să vadă cum arată acesta), cu inserții de verde
și cu o bandă de culoare galbenă pe care sunt inserate cele mai importan te beneficii pentru
consumatori, afișând în partea de sus numele pâinii „Grâu Întreg”.

Dimensiunea socială – utilitate socială, motivații de cumpărare specifice
Produsul lansat de compania VelPitar poate fi cumpărat de consumatorii cu venituri
medii spre ridicate, se folosește în prepararea sandwich -urilor la micul dejun și pentru mesele de
zi cu zi, precum și la diferite rețete tradiționale.
Datorită proprietăților și a valorii nutritive ridicate, pâinea 100% integrala „Grâu Întreg”
este o pâine apreciată de consumatori, motiv pentru care acest produs va avea un real succes în
rândurile consumatorilor.

57
Lansarea noului produs
Produsul se va lansa la nivel național, deoarece fiind un bun alimentar am considerat că
nu este potrivită o lansare pe zone. La da ta lansării, produsul va fi prezent în aproximativ toate
orașele din țară, pe rafturile magazinelor distribuitoare.
După o lansarea propriu – zisă pe teritoriul României a pâinii 100% integrala “Grâu
Întreg”, se va încerca o extindere ulterioară în țările din spațiul UE, principalele țări vizate fiind
Italia, Spania și Germania.
La momentul actual VelPitar are cea mai bună distribuție la nivel național în industria
panificației.
Pâinea 100% integrala „Grâu Întreg” VelPitar va fi transportată de la centrele de
producție localizate în orașele București, Pitești, Brașov, Iași, Târgu Jiu, Tecuci, Cluj către toate
magazinele, supermarketurile și hipermarketurile din țară.
Informațiile vor fi furnizate de consilieri în nutriție și reprezentanți VelPitar, îmbrăcat e în
costume specifice evenimentului și având sigla VelPitar, care în prealabil au beneficiat de un
training pentru a putea cunoaște cât mai multe lucruri despre produsele bio, istoria VelPitar,
produsul în cauză și nutriție.
În plus în interiorul magazin ului, la raionul cu produse din categoria panificației, se vor
amplasa afișe și panouri de semnalizare care să anunțe prezența noului produs. Și aici vor fi
prezenți reprezentanți VelPitar dispuși să ofere informații potențialilor cumpărători.

58

CONCLUZII

Implementarea și punerea în operă a planurilor și programelor de marketing presupun
acțiuni specifice pe segmente de piață, produse, zone geografice ca de exemplu lansarea unor
produse noi, publicitate, reclamă, promovarea vânzărilor, dezvo ltarea forței canalelor de
distribuție. Aceste acțiuni implică eforturi umane, materiale, financiare, într -un cuvânt costuri. Pe
de altă parte se așteaptă rezultate care să conducă la atingerea obiectivelor planurilor și strategiei
de marketing. Locul prin cipal în rezolvarea primei probleme, cea a creării de noi produse, îl
ocupă activitatea de inovare care acoperă o multitudine de acțiuni: îmbunătățirea produsului,
crearea unor produse complet noi sau extinderea gamei de produse oferite.
Cele mai importante instrumente promoționale, publicitatea, promovarea vânzărilor,
relațiile publice și vânzarea personală, contribuie la atingerea obiectivelor de comunicare ale
firmei. Atunci când pregătește strategia de profit, specialistul trebuie să c unoască cele nouă
componente ale oricărui proces de comunicare: emițătorul, receptorul, codificarea, decodificarea,
mesajul, mijlocul de transmitere, răspunsul, reacția inversă și zgomotul. Prima sarcină a
specialistului este de a -i identifica pe clienții vizați și de a le obține caracteristicile. Apoi el
trebuie să determine răspunsul pe care caută să îl obțină. Acesta poate fi: informarea cu privire la
existența produsului, cunoașterea, preferința, convingerea sau achiziționarea. Apoi mesajul
trebuie să a ibă un conținut, o structură și o formă corespunzătoare. În continuare trebuie alese
mijloacele de comunicare, atât personale cât și impersonale. Mesajul trebuie transmis de o sursă
credibilă: o persoană specializată, demnă de încredere și atrăgătoare.
Tot mai multe firme acordă o importanță sporită distribuției fizice sau logisticii
marketingului. Logistica marketingului implică o coordonare a activităților întregului lanț de
furnizare în vederea livrării unei valori maxime clientului. Conceptul de logist ică integrată
recunoaște faptul că îmbunătățirea impune lucrul în echipă, sub forma unor relații strânse de
cooperare la nivelul departamentelor funcționale ale firmei și între diferite organizații aflate pe
lanțul de furnizare. Prin asfel de relații de pa rteneriat multe firme au trecut de la sistemele de
distribuție bazate pe anticipare la sistemele de distribuție bazate pe răspuns la nevoile clientului.

59
Analizând politicile și strategiile de marketing din cadrul companiei Vel Pitar observam că
aceasta dep une eforturi considerabile pentru a găsi cele mai eficiente combinații ale mixului,
astfel încât să își atingă obiectivele.
În cazul politicilor și strategiilor de produs, este de remarcat faptul că Vel Pitar a făcut
invesitii masive în tehnolo gii moderne și inovatoare, pentru a oferi clienților produse de cea mai
bună calitate. Tehnologiile inovatoare precum K. Touch oferă siguranța alimentară și garanția că
clientul este primul care atinge produsul final. Un alt punct forțe al politicilor și s trategiilor de
produs îl constituie marea diveristate sortimentala, atât în ceea ce privește pâinea și produsele de
panificație, cât și în gama produselor de patiserie, biscuiți, napolitane oferite de cele două
companii.
În cazul strategiilor de preț am observat că S.C. Vel Pitar încearcă să implementeze
politici de preț cât mai convenaile pentru clienți, fie ei consumatorii finali, sau clienții en -gros. În
acest sens, compania optează pentru prețurile joase pentru pâine, produsele de panificație
proaspet e și cele de morărit și prețuri mai ridicate pentru produsele nou intrate pe piață, când
concureta nu este mare.
În cadrul strategiilor de preț propun adoptarea politicii de prețuri reduse și la intrarea pe
piață a unor produse noi pentru a contribui la cr eșterea popularității acestora încă de la început.
Aceste preturi mai joase, fac produsul mai atractiv și accesibil mai multor clienți. În cazul în care
acest produs este preferat, clienții îl vor cumpăra și după ce prețul va crește puțin.
Referitor la strategiile de distribuție am observat că firma Vel Pitar alături de grupul Boromir
reprezintă parteneri importanți al rețelelor de retail din România, cuprinzând marile lanțuri de
super și hipermarketuri și nu numai.
Referitor la strategiile de promo vare am observat că Vel Pitar utilizează o serie largă de
instrumente și de activități cu scopul de a -și face cunoscute produsele către consumatori, de a
atrage clienți noi și de a -și îmbunătăți imaginea.

60

BIBLIOGRAFIE

1. Adăscăliței V., 1999. Euromarketing – fundamente . Editura Uranus, București.
2. Balaure V., 2002. Marketing . Editura Uranus, București.
3. Brezuleanu S., 2009 – Management în agricultură . Ed. Tehnopress, Iași.
4. Cătoiu I., 2002. Cercetări de marketing . Editura Uranus, București.
5. Cârstea Gh., Pârvu, F., 1999 Economia și gestiunea întreprinderii. Ed. Economică,
București.
6. Chiran A. și colab., 2007 – Marketing în agricultură , Ed. Alma Print, Galați.
7. Chiran A., Gîndu Elena, 1997 – Marketing agrar , Ed. Periscop, Iași.
8. Constantin M. și colab., 2009 – Marketingul producției agroalimentare . Ed. Agrotehnica,
București.
9. Diaconescu M., 2003 – Marketing agroalimentar , Ediția a II -a revăzută, Ed.
Uranus, București.
10. Epuran G., 2002 – Comunicarea în afaceri. Strategii, tehnici, modele de decizie . Editura
Alma Mater, Bacău.
11. Gîndu Elena, 2006 – Marketing organizare,strategii, decizii, comportamentul
consumatorilor . Ed. Tehnopress, Iași .
12. Kotler Ph., Armstrong G., Principiile marketingului , Ed. Teora, București, 2008 ;
13. Kotler Ph., Nancy L., 2008 – Marketing în sectorul public , Ed. Meteor Press, București.
14. Lefter V., Gavrilă T., 1998 – Economia întreprinderii . Ed. Economică, București.
15. Lefter, V., Manolescu A., 1995 – Managementul resurselor umane . Ed. Didactică și
Pedagogică, București.
16. Manole V., Stoian Maria, 2003 – Agromarketing . Editura ASE, București.
17. Manole V., Stoian Maria, Dorobanțu H., 2002 – Marketing , Ed. A.S.E., București.
18. Mâlcomete P. și colab., 1976 – Strategii de marketing . Ed. Junimea, Iași.
19. Mâlcomete P., 1993 – Marketing , Ed. Fundația Academică “Gheorghe Zane”, Iași.
20. Munteanu V., 1996 – Marketing pentru toți. Ed. Meridianul 28, Chișinău.
21. Nedelea Al., 2003 – Marketing. Ed. Didactică și Pedagogică, R.A. București.
22. Niculescu Elena, 2000 – Marketing modern . Ed. Polirom,Iași.
23. Pânzaru R.L., Medelete D.M., Ștefan G., 2007 Elemente de management și marketing în
agricultură . Ed. Universitaria, Craiova.

61
24. Pekar V., 1995 – Strategi i de marketing . Ed. Sedcom Libris, Iași.
25. Pricop O., 2006 – Marketingul valorii concurențiale . Ed. Junimea, Iași.
26. Radu Steluța, 2008 – Tehnologii de prelucrare a produselor de origine vegetală. vol. I,
Ed. Universitas XXI, Iași.
27. Russu C. (coord.), Calitate a managementului firmei. Evaluare și interpretare , Ed.
Economică, București, 2008 ;
28. Unguru I. 1998 Managementul producției întreprinderii . Ed. Lumina Lex, București.
29. Zahiu Letiția, Dachin Anca, 2001 – Politici agroalimentare comparate . Ed. Economică,
București.
30. www.velpitar.ro .