VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [604640]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ
ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Prof. univ. dr. Stejărel BREZULEANU

Absolvent: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

STUDII PRIVIND DEZVOLTAREA
AGRICULTURII JUD EȚULUI IAȘI ÎN
PERIOADA 2015 -2017

Coordonator științific,
Prof. univ. dr. Stejărel BREZULEANU

Absolvent: [anonimizat] , 2019

CUPRINS

LISTA FIGURILOR ________________________________ __________________________ 5
LISTA TABELELOR ________________________________ _________________________ 6
INTRODUCERE ________________________________ _____________________________ 7
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1. STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI STUDIATE ____ 10
1.1. Particularitățiile dezvoltării agriculturii și a producției agroalimentare ________________ 10
1.2. Contextul socio -economic general din zona rurală ________________________________ 13
1.3. Situa ția actuală a agriculturii în România ________________________________ _______ 15
1.4. Analiza situației sectorului agricol din România ________________________________ __ 17
CAPITOLUL 2. OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII ______________ 23
2.1. Scopul și obiectivele urmărite ________________________________ ___________________ 23
2.2. Metode de culegere a datelor ________________________________ ____________________ 23
2.3. Implicații practice ale cercetării ________________________________ _________________ 25
PARTEA A -II-A – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL ÎN CARE S-AU
EFECTUAT CERCETĂRILE ________________________________ _________________ 27
3.1. Caracteristicile fizico -geografice și climatice ale județului Iași ________________________ 27
3.1.1. Caracteristici fizico -geografice ________________________________ ________________________ 27
3.1.2. Relieful ________________________________ ________________________________ __________ 27
3.1.3. Climă ________________________________ ________________________________ ____________ 28
3.1.4. Resurse naturale ________________________________ ________________________________ ___ 28
3.2. Preze ntarea unității cercetate ________________________________ ___________________ 29
3.2.1. Date generale ________________________________ ________________________________ ______ 29
3.2.2. Așezarea geografică a unității ________________________________ _________________________ 30
3.2.3. Relieful ________________________________ ________________________________ __________ 31
3.2.4. Hidrologia și hidrografia ________________________________ ____________________________ 31
3.2.5. Caracteristici climatice ________________________________ ______________________________ 32
3.3.6. Aspecte pedologice ________________________________ ________________________________ _ 33
3.3. Structura culturilor și a producțiilor realizate ________________________________ _____ 34
3.4. Managementul unității cercetate ________________________________ _________________ 42
CAPITOLUL 4. REZULTATELE CERCETĂRILOR ____________________________ 45
4.1. Caracterizarea spațiului rural din județul Iași ________________________________ _____ 45
4.2. Posibilități de dezvoltare a agriculturii în România ________________________________ _ 48
CONCLUZII ________________________________ _______________________________ 51
BIBLIOGRAFIE ________________________________ ____________________________ 53

LISTA FIGURILOR

Figura 1. 1 Evoluția producției principalelor cereale din România ………………………….. ………….. 18
Figura 1. 2 Producția ramurii agricole în România ………………………….. ………………………….. ……. 19
Figura 1. 3 Producția principalelor produse agricole, pe locuitor ………………………….. …………….. 20

Figura 3. 1 Suprafețele cultivate cu grâu, porumb, floarea soarelui și cartofi, în România și în
unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2017 ………………………….. ……………………….. 36
Figura 3. 2 Producțiile realizate la grâu, porumb, floarea soarelui și cartofi, în România și în
unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2017 ………………………….. ……………………….. 37
Figura 3. 3 Suprafața cultivată (ha) în perioada 2015 -2017 ………………………….. …………………….. 39
Figura 3. 4 Producția medie la hectar (kg/ha) în perioada 2015 -2017 ………………………….. ………. 40
Figura 3. 5 Producția totală (tone) ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 40
Figura 3. 6 Prețurile (lei/ha) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 41
Figura 3. 7 Venitul total din vânzarea producției (lei) ………………………….. ………………………….. .. 42

LISTA TABELELOR

Tabelul 1. 1 Suprafața agricolă utilizată în U.E. (anul 2016) ………………………….. …………………… 17

Tabelul 3. 1 Temperaturile lunare în anul 2018 în județul Iași ………………………….. ………………… 28
Tabelul 3. 2 Utilaje S.C. Plumbus Company S.R.L. ………………………….. ………………………….. ….. 29
Tabelul 3. 3 Regimul vânturilor la stația meteorologică Iași ………………………….. …………………… 33
Tabelul 3. 4 Suprafața cultivată și producția principalelor culturi din România …………………….. 34
Tabelul 3. 5 Parcele le din cadrul fermei agricole S.C. Plumbus Company S.R.L. ………………….. 38
Tabelul 3. 6 Analiza indicatori de producție agricolă ai societății în perioada 2015 -2017 ……….. 39
Tabelul 3. 7 Prețuri și venituri totale din vânzarea producției culturilor agricole în perioada 2015 –
2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 41

Tabelul 4. 1 Puncte tari și slabe ale spațiului rural din județul Iași ………………………….. …………… 46
Tabelul 4. 2 Oportunități și amenințări ale spațiului rural din județul Iași ………………………….. … 47

7

INTRODUCERE

România este una dintre țările europene cu cele mai favorabile condiții pedo -climatice
pentru agricultură. Condițiile naturale ale Românie i ne indică faptul că mai mult de 40% din
suprafața totală a țării poate fi folosită pentru agricultură, în plus, dacă vom extinde zonele agricole
și le vom completa cu zone forestiere, vom vedea că România are condiții care nu multe țări au.
Deși România are un potențial agricol ridicat, atât fermierii, cât și guvernul nu -l pot
exploata la adevărata sa valoare, datorită unor probleme cum ar fi fragmentarea terenurilor,
tehnologia de nivel scăzut în sectorul agricol, atât pentru mașinile agrico le, cât și pentru sistemele
de irigații, gradul de atracție a fondurilor de investiții.
Sectorul producției agricole din România poate produce produse de calitate în cantități
semnificative care pot acoperi un segment important al cererii interne de produ se agroalimentare.
Prin intermediul unor instrumente legislative la nivel național și european, s -a încercat
utilizarea influențelor pe care centrele urbane le exercită direct și indirect asupra localităților
rurale prin intermediul fluxurilor socio -econom ice. Astfel, a fost creată la nivelul Programului
Național de Dezvoltare Rurală și al Planului Național Strategic o serie de măsuri menite să
asigure dezvoltarea uniformă a mediului rural românesc prin intermediul activării legăturilor
rural -urban prezente la diferite niveluri ale societății românești.
Pornind de la aceste aspecte, consider că este necesar studiul dezvoltării rurale durabile la
nivelul colectivităților locale și, respectiv, cel al politicilor publice care influențează în mod
tranzitoriu dez voltarea socio -economică a spațiului rural. Transformarea mediului rural într -un
spațiu activ din punct de vedere socio -economic trebuie să fie realizată prin intermediul
focalizării acțiunilor factorilor de decizie locali asupra procesului strategic de de zvoltare durabilă
a acestuia.
Importanța mediul rural în România reiese din funcțiile socio -economice pe care le are.
Astfel, spațiul rural românesc, cu o întindere de 59.3% – regiuni predominant rurale conform
clasificării Comisiei Europene, este considerat principalul furnizor de hrană pentru populația
României și, totodată, oferă o valoare adăugată întregii economii naționale, creând locuri de
muncă atât în industriile situate în amonte de aceasta, cât și în aval. Fiind un mare consumator de
resurse și factori de producție, spațiul rural participă activ la circuitul economic național,
activând o serie de verigi ale acestuia.

8
La nivelul colectivităților locale, procesul de dezvoltare rur ală durabilă este văzut ca unul
de integrare a comunității în contextul multitudinii de programe apărute odată cu aderarea
României la Uniunea Europeană. Privită mai mult ca o obligație a autorităților locale decât ca o
necesitate a comunității, nevoia de dezvoltare a procesului de management strategic la nivel local
întâmpină dificultăți din cauza reticenței locuitorilor rurali la schimbare, aceștia fiind rezistenți la
inovație în domeniul politicilor publice, respectiv la introducerea unor noi perspective de
dezvoltare la nivel local.

9

PARTEA I –
CONSIDERAȚII GENERALE

10

CAPITOLUL 1. STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL
TEMEI STUDIATE

1.1. Particularitățiile dezvoltării agriculturii și a producției agroalimentare

Rolul agriculturii este unul extrem de important pentru societatea de astăzi, furnizând
producția de hrană necesară pentru populație și reprezentând o sursă de materii prime pentru
diferite industrii. Agricultura este unul dintre sectoarele în care țările membre ale Uniunii
Europene au convenit să împartă atât finanțarea publică, câ t și responsabilitățile. În timp ce
agricultorii europeni au acces la întreaga piață europeană, existența unei abordări comune în
sprijinul sectorului agricol asigură condiții de egalitate pentru agricultorii care operează pe piețele
europene și internațio nale. România este unul dintre principalii producători de culturi agricole la
nivel european și are al șaselea cel mai mare teren agricol utilizat în țările Uniunii Europene.
România este, de asemenea, unul dintre primii zece exportat ori mondiali de grâu ș i porumb.
Potențialul agricol al țării rezultă din structura utilizării terenurilor, în timp ce, în funcție
de calitățile și poziția geografică a terenurilor agricole, diferitele sectoare ale agriculturii au fost,
de asemenea, structurate și dezvoltate.1
Sectorul agricol este unul dintre puținele sectoare ale economiei care a pus România în
fruntea clasamentelor europene datorit ă producțiile generoase de cereale și semințe oleaginoase
obținute în fiecare an. De exemplu, în 2016, România s -a clasat pe locul întâi în topurile Uniunii
Europene în producția de floarea -soarelui și pe locul al doilea în producția de grâu și porumb, după
Franța, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. La nivel național, agricultura este una
dintre ramurile importante ale economiei românești, având în vedere că contribuția agriculturii,
silviculturii și pisciculturii la formarea produsului intern brut (PIB) este de aproximat iv 6%, iar în
țara europeană , contribuția sectorului agricol la PIB este de aproximativ 1,7%.2

1 Rotaru, R., 2017. Agricultura, asul din mânecă al României, Ziarul Financiar, [online]. Available at:
<https://www.zf.ro/suplimente/agricultura -asul-din-maneca -al-romaniei -16394254> [Accessed on 6 November
2018].
2 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, 2015, Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen
mediu și lung orizont 2020 -2030, [online]. [Accesat la data de 2 .10.2018].

11
În general, politica agricolă a țărilor din Europa de Sud -Est se caracterizează printr -o
volatilitate ridicată, exprimată în termeni de instrumente și măsuri aplicate, precum și în ceea ce
privește produsele la care se referă. În prima fază a liberalizării prețurilor și a comerțului,
majoritatea țărilor au eliminat sau au redus semnificativ barierele netarifare la importul și exportul
unei game largi de produse. De asemenea, majoritatea țărilor au redus sau au desființat subvențiile
de producție și au lăsat tarifele de import ca instrument principal pentru protejarea producătorilor.
Acest capitol subliniază că dezvoltarea în continuare a PAC în multe privințe depinde de
negocierile cu țările din Europa de Sud -est. Unele dintre aceste țări se află deja în UE ș i unele țări
candidate care se află la niveluri diferite de negociere cu UE. Țările din Europa de Sud -Est sunt,
în principiu, țări agricole cu productivitate scăzută și prețuri scăzute ale produselor agricole pentru
a fi complet restructurate. Aceste țări pot fi reintegrate în PAC doar cu respectarea regulilor și cu
ajutorul statelor membre ale UE.
Cu toate acestea, agricultura României nu poate atinge întregul său potențial din cauza
fragmentării masive a zonelor agricole, a lipsei de tehnologie și a unui sistem de irigare vechi și
depășite, motive pentru care România înregistrează unele dintre cele mai slabe randamente pe
hectar pentru culturile sale principale, alte stat e membre din Uniunea Europeană.3
Agricultura a devenit unul dintre sectoarele cele mai vulnerabile la schimbările climatice,
iar previziunile viitoare sunt că această tendință va crește. Actualul sistem de irigare continuă să
se confrunte cu o serie de probleme cauzate de amplasarea și starea tehnică a infrastructurii de
irigații, ceea ce d uce la un cost ridicat al apei, pe care numai fermierii mari îl pot plăti și este
prohibitiv pentru fermierii mici.
Resursele funciare ale României sunt imense, însă anumite legi privind proprietatea
funciară au cauzat o fragmentare a zonelor agricole. Rom ânia suferă din cauza fragmentării
proprietății agricole, în timp ce în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene,
România deține o dimensiune medie similară celei a Maltei sau a Ciprului, țărilor insulare cu
terenuri agricole mult mai redu se decât România.
Aproape 75% din fermele din România sunt sub 2 hectare, iar ponderea fermelor sub 10
hectare reprezintă circa 98% din numărul total și 38% din suprafața agricolă utilizată. La capătul
opus, fermele cu o dimensiune mai mare de 100 de hecta re reprezintă doar 0,5% din total, dar
exploatează 49% din suprafața agricolă.4
Sectorul agricol joacă un rol important în România, aproximativ 30% din populația totală
fiind implicată în activități agricole, comparativ cu aproximativ 3% până la 14% în sta tele membre

3 Deacu, E., 2017. România are potențial agricol ridicat, dar îi lipsește productivitatea, Adevarul.ro, [online].
[Accesat la data de 22 .10.2018].
4 Institul Național de Statistică , 2018, www.insse.ro, [ Accesat la data de 1.10. 2018].

12
ale UE. Există o diferență majoră între zonele rurale și cele urbane, în timp ce persoanele care
trăiesc în zonele rurale sunt marcate de un nivel semnificativ mai ridicat al sărăciei și de un nivel
scăzut de trai în comparație cu persoanele ca re trăiesc în zonele ur bane.
Majoritatea fermierilor români suferă de lipsa unui statut profesional clar definit, cu
implicații negative sau ambigue asupra planului fiscal și a asigurărilor sociale și de sănătate. Acest
lucru se reflectă și în faptul că ce i mai mulți dintre cei implicați în agricultură în România nu au
pregătirea profesională necesară pentru a le oferi un nivel corespunzător de cunoștințe, abilități și
abilități potrivite pentru sectorul agricol competitiv. Prin urmare, majoritatea fermieri lor români
se bazează numai pe experiența lor practică, iar doar 7% din agricultori au pregătire agricolă
elementară sau completă. Deși nu este neobișnuit în UE, lipsa educației în agricultură este mai
pronunțată în România.5
În România sunt 3,9 milioane d e exploatații agricole, dintre care majoritatea sunt Ferme de
Familie cu sisteme pastorale de pajiști semi -naturale și sisteme agricole mixte. Aceste peisaje
semi -naturale, de tip smallsale, sunt de importanță economică semnificativă. De exemplu, cele 1
milioane de expl oatații între 1 și 10 ha (3,1 ha, 20% din suprafața agricolă a României) sunt clase
ca ferme de semi -subzistență care produc consumul casnic, vânzările locale și pentru familiile lor
extinse. Cu toate acestea, se estimează că aceste ferme produc 25 -30% din consumul alimentar
național. Ele oferă, de asemenea, vitalitate rurală, în comparație cu cele mai mari ferme asociate
cu sărăcia rurală. Importanța lor nu este numai economică. Sunt furnizori de bunuri publice:
utilizarea durabilă a terenurilor; conservarea biodiversității; alte benef icii de mediu, sociale,
culturale și economice.
Importanța peisajelor de fermă familială în furnizarea de bunuri publice merită sprijin
politic pentru comunitățile agricole mici care le mențin. România este bogată în ferme familiale.
Sperăm în această luc rare să arătăm că numărul mare de exploatații la scară mică este o sursă
importantă de putere economică, culturală, socială și naturală pentru România.
Obiectivul principal al managementului lanțului de aprovizionare este de a satisface
cerințele cliențilo r prin utilizarea cea mai eficientă a resurselor, inclusiv a capacității de distribuție,
a inventarului și a forței de muncă. O varietate de aspecte de optimizare a lanțului de aprovizionare
include acționarea ca furnizor pentru a reduce blocajele. Planifi carea vânzărilor și operațiunilor
devine o cerință pentru realizarea implementării lanțului de aprovizionare. Există numeroase
oportunități -cheie pentru îmbunătățirea performanțelor de export și competitivitate ale sectorului
produselor alimentare și a pro duselor ecologice certificate.

5 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, 2015, Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen
mediu și lung orizont 2020 -2030, [online]. [Accesat la data de 2.10.2018].

13
România are mari deschideri pentru promovarea și dezvoltarea agriculturii ecologice
datorită unei suprafețe agricole de 14,8 milioane de hectare și a solurilor nepoluate. Unul dintre
aspectele majore este acela de a limita ș i de a menține o parte mai mare a elementului național al
lanțului de valori în timpul orientării producției și vânzărilor către produsele primare. De
asemenea, este nevoie de o mai bună promovare a produselor alimentare românești pe piețele
externe, precu m și de un marketing mai intens și de consolidare a celor existente.
O altă preocupare este crearea unui sistem adecvat de fabricație, prelucrare și
comercializare a produselor alimentare, care să vizeze nevoile piețelor naționale și externe.
Dezvoltarea zonei de cercetare a activităților legate de produsele alimentare și piețele trebuie, de
asemenea, să fie sporită.

1.2. Contextul socio -economic general din zona rurală

Agricultura continuă să joace un rol important în zonele rurale, iar în unele regiuni
contribuie și ea la creșterea economică. Întreprinderile mici și mijlocii sunt, cu siguranță, de o
relevanță și mai mare, însă multe dintre ele sunt din nou strâns legate de agricultură atât în
procesele din amonte, cât și în aval.
Viitorul lumii rurale a făcut obiectul multor cercetări în Europa și un număr mare de
rapoarte au fost scrise pe această temă. Pentru Uniunea Europeană, care are drept scop sprijinirea
dezvoltării rurale, este esențial să se definească cu precizie ce este o zonă rurală și chiar să se facă
distincția între diferitele tipuri de zone rurale. Zonele rurale se confruntă astăzi cu provocări
majore, care apar în principal din cauza globalizării, a schimbărilor demografice și a migrației
rurale a tinerilor, bine pregătiți. Politicile pe ntru zonele rurale au ca scop să contribuie la
recunoașterea și valorificarea punctelor tari și a oportunităților. Inovațiile au o influență directă
asupra nivelului de bunăstare și satisfacție a fiecărui cetățean rural și a întregii societăți. Politicile
UE privind inovațiile vizează transformarea Uniunii Europene într -o economie de vârf bazată pe
cunoaștere.6
În statele membre ale Uniunii Europene, peste 90% din producția și prelucrarea
agroalimentară se realizează încă într -un mod convențional (industria l). Comisia Europeană,
recunoscând disfuncționalitatea socială și ecologică a acestei soluții (confirmată în cercetarea
Eurostat), promovează agricultura ecologică și așa -numita agricultură integrată (agricultura
extensivă modernă). Acesta este cel de -al doilea model, mai strâns legat de inovare și, într -o
oarecare măsură, cel puțin în ceea ce privește aplicarea de soluții inovatoare, similar cu ideea de

6 Ministerul Agriculturii și Dezvoltă rii Rurale, 2015, Strategia pentru dez voltarea sectorului agroalimentar pe
termen mediu și lung orizont 2020 -2030, [online]. [Accesat la data de 1 2.03.2019 ].

14
"agricultură de precizie", care, în cele din urmă, poate și ar trebui să devină o poziție dominantă în
Europa integrată.
Politica agricolă și rurală a UE pentru a asigura o creștere a productivității sale în legătură
cu activitățile de îmbunătățire a calității și protecția ecosistemului va necesita, ceea ce dă puține
îndoieli, subvenții semnificative și în noua perspectivă financiară pentru Uniunea Europeană
pentru anii 2014 -2020. O afirmație similară se referă la resursele politicii de coeziune utilizate
pentru modernizarea și dezvoltarea rurală a spațiului rural european.
Realizarea obiectivelor ambițioas e ale programului Europa 2020 nu poate și nu ar trebui,
prin urmare, să se facă pe seama reducerii cheltuielilor cu fondurile agricole și de coeziune,
deoarece obiectivele sale principale legate de inovare pot fi implementate cu succes în agricultură
și în zonele rurale, în Europa. Așadar, relația dintre realizările obiectivelor ambițioase ale
Programului "Europa 2020" există mai întâi și, în al doilea rând, este de natură bilaterală. Într –
adevăr, este dificil să ne imaginăm o viziune a unei economii europe ne moderne bazate pe
cunoaștere, fără a ține seama de condițiile de viață și de muncă ale a milioane de oameni angajați
în agricultură, industria agroalimentară sau alte profesii din mediul rural. Dezvoltarea lor adecvată
ar putea afecta în mod semnificati v creșterea PIB -ului agregat al Comunităților. 7
Pentru a valorifica potențialul de dezvoltare al legăturilor economice mai profunde cu UE,
reducând în același timp riscurile asociate, guvernul și întreprinderile din România trebuie să ia în
considerare o serie de acțiuni:
1. În ciuda resurselor financiare și tehnice mari, precum și a timpului necesar face ca
sectorul agroalimentar să -și alinieze standardele SPS internaționale, factorii de decizie ar trebui să
ia în consider are ca priorități imediate ajustările standardelor de calitate pentru fructe și legume,
care sunt printre sectoarele cele mai importante din punct de vedere economic și social.
Introducerea SPU în aceste sectoare nu ar trebui să fie foarte dificilă din pun ct de vedere financiar,
deoarece standardele nu sunt foarte exigente.
2. Politica comercială din România ar trebui să se concentreze asupra creșterii
competitivităț ii producătorilor agroalimentari , în loc să protejeze piețele interne prin barierele
tarifa re pe un orizont de timp nedefinit. Aducerea standardelor interne în concordanță cu cele
internaționale și impunerea infrastructurii interne de calitate reprezintă acțiunile -cheie necesare
pentru atingerea potențialului de export al sectorului agroalimenta r din România . Aceasta se referă
în special la standardele SPS pentru produsele din carne, produsele lactate și animalele vii, care
sunt în prezent interzise pe piața europeană. Deoarece acest lucru se datorează în principal

7 Babiak, J., Baczko, T., 2011, European Innovation: Theory and Practice. Warsaw – Brussels, 2011, p. 90 – 109.

15
investițiilor reduse în sectoru l agroalimentar, creșterea atractivității investiționale a acestor
sectoare ar trebui să reprezinte un obiectiv politic principal.
3. Într-un aspect mai tehnic, dar mai important, este necesar să se relaxeze cerințele pentru
îndeplinirea criteriilor de re guli de origine pentru piața UE, ceea ce ar avea o contribuție
semnificativă la explorarea potențialului de export al sectorului industrial. Această problemă
devine și mai importantă, având în vedere importanța reexporturilor pentru sector, în special pent ru
îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte – cea mai importantă categorie de produse exportate
către UE.

1.3. Situa ția actuală a agriculturii în România

În calitate de membru UE din 2007 și membru al NATO din 2004, România este în prezent
una dintre cele mai dinamice piețe mari din Europa, cu o populație de aproximativ 20 de milioane
de persoane.
Economia românească a cunoscut o creștere solidă în ultimii ani, plasându -se printre cele
mai rapide crescânde din Europa. În anul 2016, creșterea PIB -ului sa bazat în principal pe
consumul privat, în principal datorită creșterii salariilor și relaxării fiscale (ceea ce ar fi pus la
îndoială vulnerabilitatea piețe i marcată de o creștere a deficitului comercial); 2017 a adus o
creștere puternică a producției industriale și servicii, ceea ce a dus la una dintre cele mai puternice
și consistente creșteri în perioada post -criză, estimându -se o creștere de peste 5,5%, p otrivit
cercetării Erste Group. În același timp, o contribuție semnificativă provine din sectoarele cu
valoare adăugată medie și ridicată, cum ar fi cele de înaltă tehnologie.
România este o țară agricolă tradițională și joacă un rol unic și important în a gricultura
europeană. Solul este fertil, iar clima este favorabilă agriculturii, zootehniei și horticulturii. Cu o
suprafață totală de 238.000 mp, România este una dintre țările cu cel mai pronunțat profil agrar
din Uniunea Europeană. Având aproximativ 15 milioane de hectare de teren agricol, din care peste
9 milioane ha sunt destinate culturilor arabile, România deține aproape 1/3 din totalul terenurilor
agricole din UE (33,5% din totalul fermelor din UE – actualizări ale Comisiei Europene, aprilie
2017 ). Astfel, România ar putea fi (după Polonia cu 17 milioane de hectare de suprafață agricolă)
al doilea mare producător de produse agricole din regiunea ECE.
Într-un spațiu geografic, administrativ și socio -economic predominant rural, agricultura a
fost și c ontinuă să fie un sector de primă importanță în România, 66% din teritoriul României fiind
ocupat de agricultură, cu 46% din populația care trăiește în regiunile predominant ru rale. În același
timp, contribuția sectorului la economie și ponderea ocupării f orței de muncă joacă un rol
semnificativ în economia românească.

16
Agricultura ecologică este încă mică în România, reprezentând doar 0,4% din terenul
agricol din România, dar începe să câștige teren.
Cu toate acestea, performanțele nu s -au ridicat la nivelu l potențialului natural, România
beneficiind de un potențial de dezvoltare substanțial, insuficient exploatat. Structura fermelor din
România este dominată, ca și în UE, de fermele familiale, dar dimensiunea lor este foarte mică, în
medie de 3,66 ha, Român ia având cea de -a treia dimensiune medie a fermei (mai presus de Malta
și Cipru). Cu 98% din fermele care utilizează mai puțin de 10 hectare de teren, România este cu
adevărat o țară agricolă țărănească.
Terenurile agricole sunt fragmentate în milioane de parcele care nu permit agricultura
intensivă. România ocupă locul 1 în UE pentru numărul de exploatații, respectiv 3630 mii ferme,
dar ultimul în UE pentru producția medie pe exploatație, și anume 3303 de euro.
Prin urmare, agricultura României este încă o subzistență și o semi -subzistență, practicată
în ferme mici, care nu permit integrarea orizontală și verticală în lanțul de producție. Fermele din
România se caracterizează printr -un sistem agricol tradițional, îmbătrânirea populației, resurse
materiale ș i financiare limitate, echipamente agricole învechite, productivitate scăzută și
autoconsum. Prin urmare, performanța modestă a sectorului agricol românesc face România
departe de a avea competitivitatea agricolă a celorlalte state membre ale UE. În UE -28 în 2015
producția agricolă a fost estimată la 411 156 milioane euro, contribuția României cu un procent de
aproximativ 4% (± 13 500 milioane Euro) fiind destul de mică. România se află pe poziția a opta
în UE -28 după Franța, Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Olanda, Polonia.
În România, agricultura contribuie semnificativ la performanțele economice naționale.
Ponderea semnificativă a sectorului agricol în economia românească are ca rezultat și exportul
produselor sale la nivel mondial. În anul 2016, comerțul exterior total cu produse agricole, în
principal grâul și porumbul urmat de semințe de floarea -soarelui și ulei, rapiță, orz, ovine și caprine
vii, carne de pui și vii vii, a constituit 6,2 miliarde de euro, peste 9% exporturi. România este pe
primul loc în UE pentru creșterea exporturilor agricole. Datorită localizării și dimensiunilor relativ
mari între țările europene, România a devenit un exportator de cereale care concurează cu vecinii
săi din Marea Neagră. Portul Constanța este poarta princi pală pentru transportul agricol,
capacitatea de stocare în port fiind în continuă creștere.
În același timp, importurile de produse agricole din România au crescut semnificativ
datorită creșterii consumului și a cererii ca urmare a stimulentelor fiscale (r educerea TVA pentru
produsele alimentare de la 24% la 9%, urmată de o reducere generală a TVA de la 24% la 19%) și
creșterea salariilor. În anul 2016, importurile totale în produse agricole, în principal preparate
alimentare și produse prelucrate (carne, m ezeluri, carne, fructe și zahăr), s -au ridicat la aproximativ
6,7 miliarde de euro, ceea ce a generat un deficit comercial de 412 milioane euro.

17
Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al României pentru 60 -70% din
exporturile totale și pest e 80% din importuri. Ungaria, Germania, Polonia și Bulgaria sunt
principalii parteneri comerciali ai României pentru importuri, în timp ce Italia, Bulgaria, Olanda
și Germania sunt principalele piețe pentru exporturi.
România are un potențial imens în agri cultură, 2017 a fost un an excepțional cu cifre
ridicate în agricultură, însă România trebuie să -și valorifice potențialul într -un mod inteligent și
durabil.
Este necesar să se acorde o mai mare atenție productivității și eficienței în agricultura
româneas că, pentru a depăși decalajul dintre România și celelalte state membre ale UE și pentru a
îmbunătăți competitivitatea externă pe termen mediu și lung. În acest scop, este necesar să se
diversifice activitățile economice din zonele rurale, să se integreze m ai bine economia rurală în
economia de piață, prin sprijinirea investițiilor locale și crearea de locuri de muncă, precum și prin
aplicarea inovației tehnice și modernizarea agriculturii.
Flota agricolă din România este insuficientă, iar majoritatea fermel or din România se
confruntă cu un nivel foarte scăzut al mecanizării echipamentelor agricole. Oferta de echipamente
agricole din România este diversificată, piața fiind dominată de mașini importate, importurile (atât
tractoare, cât și alte mașini pentru pr egătirea și cultivarea solului) au înregistrat peste 20 milioane
de euro, în timp ce exporturile au fost foarte scăzute, circa 80 milioane euro .

1.4. Analiza situației s ectorului agricol din Români a

România are o poziție importantă în ansamblul agriculturii europene, situându -se pe locul
5 în U.E. din perspectiva suprafeței agricole utilizate. Dar în același timp, are una dintre cele mai
slabe randamente la producție, terenurile pe care se practică agricultură f iind extrem de
fragmentate și găzduind, de cele mai multe ori, exploatații de subzistență. Astfel , 57% din
suprafața totală a României este folosită din punct de vedere agricol, în comparație cu Germania,
spre exemplu, unde doar puțin peste un sfert din su prafața țării este destinată agriculturii, sau, la
polul opus , cu Marea Britanie, unde exploa tațiile agricole dețin aproape trei sferturi din țară
(tabelul 1.1) .

Tabelul 1. 1
Suprafața agricolă utilizată în U.E. (anul 2016)

18

România deține o poziție importantă în agricultura europeană, cu aprox. 13.5 milioane
hectare în anul 201 6, aflându -se pe poziția a cincea la nivelul Uniunii Europene din acest punct de
vedere, după Franța (29 mili oane de hectare), Spania (23,8 milioane de hectare), Marea Britanie
(17,4 milioane de hectare), Germania (16,7 milioane de hectare) și Polonia (14,4 milioane de
hectare), potrivit datelor pe anul 2016 de la agenția de statistică a Uniunii Europene, Eurostat
(tabelul 1.1).

Figura 1. 1 Evoluția producției principalelor cereale din România
Din figura 1.1 putem observa faptul că în perioada analizată (2015 -2017), toate cerealele
pentru boabe a u prezentat o creștere.

19
Porumbul boabe a înregistrat o creștere sem nificativă de la 9021,4 mii tone în 2015 la
10746,4 mii tone în 2016, respectiv 14326,1 mii tone în 2017.
Producția (mii tone) la grâu și secară a crescut de la 7986,7 în anul 2015 la 10063,2 în anul
2017.
De asemenea orzul și orzoaica au înregistrat o cre ștere a producției din 2015 (1626,3 mii
tone) în 2017 (1906,7 mii tone).

Figura 1. 2 Producția ramurii agricole în România
În perioada 2015 -2017 struc tura vegetală a crescut de la 63,4 % la 67,8 %, pe când structura
animală a scăzut de la 35,4 % la 31,0 % , serviciile agricole menținându -se la o valoare de 12 %.
Conform indicilor producției ramurii agricole se observă de asemenea o creștere de 20 %
în 2017 față de 2015 pentru producția vegetală, producția animală prezintă o ușo ară scădere de 2
% în anul 2017 față de 2015, iar serviciile agricole cresc cu 17 % în 2016 față de 2015, iar în 2017
scad cu 3,5 %.

20

Figura 1. 3 Producția principalelor produse agricole, pe locuitor
Conform figurii 1.3 producția principalelor produse agricole, pe locuitor în perioada 2015 –
2017 este în creștere la :
 cerealele pentru boabe (de la 975,4 kg la 1385,5 kg) ;
 floarea soarelui (de la 90,1 kg la 148,7 kg);
 sfeclă de zahăr (de la 52,5 kg la 60,0 kg);
 cartofi (de la 136,2 kg la 1 59,1 kg).
În cazul legumelor, acestea au avut o scădere în 2016 de 15 kg pe cap de locuitor, revenind
la peste 185 kg/locuitor în 2017. Fructele au înregsitrat o scădere de la 61,8 kg/locuitor în 2015 la
54 kg/locuitor în 2017.
Carnea, laptel e și lână nu au înregis trat fluctuații semnificative, menținându -se la
aproximativ aceleași valori pe parcursul anilor analizați, iar ouăle au avut o scădere în perioada
2015 -2017 de 25 bucăți/locuitor.
În ceea ce privește aspectul fizico -geografic, princ ipalii factori de risc pentru zona rurală
sunt inundațiile, alunecările de teren, seismicitatea ridicată, precipitațiile reduse și sursele reduse
de apă. Deși aceste riscuri sunt comune în mediul rural, doar aproximativ 1/5 din suprafața țării
este expusă unor situații mai dificile în acest sens.

21
Referitor la aspectele demografice din mediul rural, sa înregistrat o tendință de scădere a
populației și de creștere a dezechilibrelor demografice (ponderea populației vârstnice continuă să
crească, ceea ce duce l a o mortalitate generală foarte mare).8
Din punct de vedere economic, există o diversificare limitată a activităților economice,
deoarece localitățile cele mai rurale au o economie bazată exclusiv pe agricultură, iar activitățile
neagricole sunt în principal activități industriale legate de exploatarea resurselor naturale. Datorită
contracției activităților industriale și a construcției orașelor, ofertele de locuri de muncă au scăzut
în mediul rural, ceea ce a dus la lipsa de atractivitate a tinerilo r pentru a rămâne în zonele rurale.
Agricultura practicată este subperformantă, unde predomină exploatațiile agricole mici,
fără echipamentul adecvat, care poate oferi doar subzistența familială.9
Criteriile de locuire din mediul rural sunt caracterizate d e condiții de locuit proaste pentru
aprox. 38% din populație, unde lipsa de echipamente cu instalații sanitare în interiorul casei a fost
înregistrată în 84% din gospodării, ceea ce reprezintă o proporție ridicată de clădiri rezidențiale
din materiale nesu stenabile și un fond de locuințe învechit, cu aprox. 75% loc uințe au mai mult de
30 de ani.
De asemenea, în ceea ce privește aspectul social, România este un caz specific al UE -28,
deoarece aproximativ 45% din populația sa locuiește în zonele rurale, unde agricultura reprezintă
principala sursă de venit.
În ceea ce privește echipamentul tehnic din mediul rural, există o stare de drumuri
necorespunzătoare (majoritatea drumurilor nu sunt modernizate și mai mult de 61% din populația
rurală nu are acces la pri ncipalele rețele rutiere și feroviare). Aprovizionarea cu apă est e inadecvată
(52% din populație nu beneficiază de sistemul public de alimentare cu apă și acolo unde există
instalații, cantitatea de apă furniz ată este de obicei insuficientă ).10
În ceea ce privește infrastructura socială și serviciile conexe din mediul rural, numărul de
medici este insuficient (numărul de persoane pe un medic este de trei ori mai mare decât în mediul
urban). Rețeaua de învățământ este puțin diversificată, calitatea clădiri lor este inadecvată și
echipamentul specializat este slab, mortalitatea infantilă este ridicată, ca rezultat direct al
standardelor de viață limitate și al îngrijirii medicale.11
În ceea ce privește calitatea degradării mediului înconjurător a solurilor pr edomină în
zonele rurale, în principal datorită acțiunilor umane, aproape 50% din totalul comunelor sunt
afectate de degradarea puternică a solului, iar 37% din comunități sunt afectate de degradarea
moderată a solurile.

8 Anuarul Statistic al R omâniei, 2018 – Institutul Național de Statistică .
9 Otiman, P. I., 2012, Revista de Economie Agrară și Dezvoltarea Rurală, Editurata Academiei Române, București .
10 Anuarul Statistic al României, 2018 – Institutul Național de Statistică
11 Otiman, P. I., 20 12, Revista de Economie Agrară și Dezvoltarea Rurală, Editurata Academiei Române, București.

22
În ceea ce privește degradarea pă durilor, aceasta este în principal o cauză a exploatării
forestiere necontrolate , a poluării și a dăunătorilor. Aceste fenomene și procese se manifestă diferit
pe teritoriu, în raport cu natura , dezvoltarea istorică și relațiile cu centrele industriale urb ane.

23

CAPITOLUL 2. OBIECT IVELE ȘI METODOLOGIA
CERCETĂRII

2.1. Scopul și obiectivele urmărite

Scopul proiectului de diplomă intitulat ”studii privind dezvoltarea agriculturii județului Iași
în perioada 2015 -2017” este de a evidenția aspecte fundamentale specifice științei
managementului agricol.
Obiectivele lucrării de licență :
 prezentarea și analiza situației agricole a S.C. Plumbus Company S.R.L. ;
 managem entul firmei analizate;
 situația agri culturii în mediul rural, în mod special în județul Iași;
 managementul tehnnic o-economic a producției agricole obținute de către firmă.
Din indicatorii de producție agricolă a societății analizate am calculat pentru 3 ani
consecutivi (perioada 2015 -2017) suprafața cultivată (ha), producția medie la hectar, producția
totală (tone) și diferențele (± ) anului 2017 față de anul 2015.
Întregul proiect l -am realizat pe baza informațiilor bibliografice din lucrări de specialitate,
cercetare de teren prin observare directă, monitorizarea f ermelor etalon, proiectarea modelelor noi
de exploatații agricole precum și prin elaborarea unor lucrări de informare, documentare și
diseminare a rezultatelor obținute pentru promovarea exploatațiilor agricole model, compatibile
cu cerințele Uniunii Europ ene.

2.2. Metode de culegere a datelor

Metodele de cercetare utilizate în acest studiul au fost structurate în legătură cu demersurile
întreprinse, începând cu elaborarea unui plan de analiză până la elaborarea unor soluții pentru acest
domeniu de activitate.

24
Depistarea indic atorilor de avantaj economic are încă numeroase lacune la nivelul
societăților agricole din România. Acest lucru ar putea fi ilustrat prin următoarele aspecte: în
fermele agricole există încă o lipsă de atenție reală pentru determinarea posibilitaților de
îmbunătățire ; în prezent, ca urmare a deficiențelor existente în evidența contabilă, lipsesc datele
statistice din marea majoritate a societăților agricole.
Prin urmare, este obligatoriu ca, pe baza da telor operative și a contului, să se realizeze o
concretizare a indic atorilor care să permită o viziune generală asupra acestui aspect pentru consiliul
de administrație al societății și, implicit, efectuarea analizei profitabilității deoarece există încă
ideea că importanța este cantitatea obținută, pentru o vânzare imediată și obținerea unui profit mai
mare, indiferent dacă aceasta este obținută sau nu în condiții avantajoase.12
Pentru elaborarea planului de cercetare avem în vedere nivelul de dezvoltare al societăților
agroalimentare în România și în zona studiată, județul Iași, precum și prioritatea strategică a
acestui domeniu de activitate în contextul creării de noi locuri de muncă în mediul rural.
Au fost consultate baze de date din România (Institutu l Național de Statist ică) și rapoarte
științifice și site -uri ale instituții lor publice.
Realizarea unui management performant în agricultură, ca și în orice ramură a economiei
naționale, este posibilă numai cu o bună cunoaștere a evoluției diferitelor fenomene economico –
financiare pe parcursul unui an sau mai mulți ani de activitate, variația lor față de predicție și
dinamică și, de asemenea, diagnosticul peri oadei.13
Metodologia de cercetare a presupus utilizarea studiilor de birou și de teren, prin car e au
fost urmărite urmatoarele aspecte:
 analiza stadiului cunoasterii domeniului de cercetare, respectiv analiza performanței
economice în baza literaturii de specialitate studiată,
 stabilirea metodelor de cercetare,
 analiza și interpretarea rezultatelor p e baza datelor economico -financiare din cadrul
firmei,
 gruparea, procesarea și prezentarea rezultatelor obținute în tabele, figuri,
 analiza datelor, interpretarea acestora, formularea concluziilor și a recomandărilor.
Lucrarea cuprinde aspecte practice referitoare la importanța și modalitațile de stabilire a
performanței economice ale întreprinderii prin:
 analiza și prezentarea aspectelor referitoare la imaginea, scurt istoricul firmei, structura
organizatorică a acesteia,

12 Brezuleanu, S., 2009, Underlying the decision by the calculus of maximum economic effects for the optimization of
some production processes. Lucrări Științifice 2009, Seria I, vol XI
13 Alecu,I. și colab., 200 1, Managementul exploatațiilor agricole. Editur a Ceres, București.

25
2.3. Implicații practice ale ce rcetării

Pe baza date lor din acest studiu se pot stabili măsurile corective pentru aspectele negative
observate și extinderea celor pozitive, pentru a îmbunătăți avantajul întregii activități economico –
financiare a exploatațiilor agricole, la nivelul competitivității impuse de cererile pieței și exigențele
economice.
Dezvoltarea sectorului agricol este un proces multisectorial c are include nu numai
schimbarea economică, necesitând totodată și dezvoltarea resurselor umane și a structurii sociale.
Bineînțeles, procesul dezvoltării sectorului agricol poate fi durabil doar da că este adaptat
condițiilor biofizice ale zonei rurale, folosește eficient resursele aceste ia și nu dăunează grav
mediului ambiant. Dar trebuie, de asemenea, știut că dezvoltarea durabilă a agriculturii județului
Iași necesită o anumită infrastructură esen țială, precum cea rutieră, energetic ă, apă și canalizare,
care este necesară pentru a dezvolta sistemele (economice) umane. Trebuie totodată să luăm în
considerare posibilitatea implicării politicului care reprezintă o componentă esențială în cadrul
proces ului de dezvoltare durabilă. Astfel, se disting multiple dimensiuni ale dezvoltării
sectorului agricol :
 Dezvoltarea resurselor umane;
 Resurse naturale și mediu ambiant;
 Creșterea competitivității economice;
 Dezvoltarea infrastructurii;
 Știință și tehnologi e;
 Politici publice și administrație locală.
Dezvoltarea durabilă, caracterizată de dimensiunile prezentate anterior, poate fi prezentată ca un
proces ciclic caracterizat de patru activități fundamentale:
1. Analiza situației curente;
2. Politici publice ale actorilor locali;
3. Modelarea dezvoltărilor posibile;
4. Implementarea măsurilor ce urmează a fi utilizate.

26

PARTEA A II -A
CONTRIBUȚII PROPRII

27

CAPITOLUL 3. CARACT ERIZAREA CADRULUI NA TURAL
ÎN CARE S -AU EFECTUAT CERCETĂR ILE

3.1. Caracteristicile fizico -geografice și climatice ale județului Iași

3.1.1. Caracteristici fizico -geografice
Județul Iași se află situat în partea de nord -est a României și central -estică a Moldovei,
mărginit la vest de râul Moldova și Siret, iar spre est de râul Prut, care este și granița cu Republica
Moldova.
Suprafața totală a județului este de 5 476 km2. Județul Iași se află situat în jumătatea de
nord-est a României, pe o câmpie între râul Siret și Prut, râurile Jijia și Bahlui traversând județul
de la nord la sud. Partea de sud este ocupată de dealurile Podișului Central Moldovenesc, cu
altitudini de peste 400 m și partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, județul Iași
este traversat de Culoarul Siretului și de către ultimele fragm ente ale Podișului Fălticenilor și, de
asemenea, de Dealul Mare cu altitudini de peste 500 m.
Teritoriul județului se situează la intersecția paralelei 47°N cu meridianele 27 -28°E,
învecinându -se cu județele Suceava – la nord – vest, Botoșani – la nord, N eamț – la vest și Vaslui
– la sud.

3.1.2. Relieful
Relieful județului Iași este alcătuit din dealuri prelun gi (cu înălțimi între 200 și 594 m) și
văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Sucevei, Podișului Bârladului (Central –
Moldovenesc) și Câmpiei Moldovei. Relieful din cadrul județului este parte integrantă din Podișul
Moldovenesc.
Județul Iași este plasat, din punct d e vedere geografic, pe trei bazine hidrografice: Prut
(3551 km2), Bârlad (1013 km2) și Siret (912km2). Lungimea codificată a rețele i hidrografice din
județul este de 2.231 km, respectiv b.h. Prut – 1481 km, b.h. Bârlad – 378 km și b.h. Siret 372 km.
Princi palele cursuri de apă sunt: Prut (211 km), Bahlui (119 km), Jijia (131 km), Sacovăț, Stavnic,
Rebricea, Siret (76 km), Moldova (24 km).

28
Lacurile completează sistemul hidrografic al județului, marea majoritate fiind artificiale,
realizate prin bararea văil or. Cele mai multe se întâlnesc în zona câmpiei colinare, fiind o
caracteristică atât prin numar cât și prin dispunerea lor „în salbă”. Pe r total, în județ sunt 22 de
acumulări de apă complexe (permanente și nepermanente). Ce le permanente au un volum de 55,5
mil. m3 și o suprafață de 1922 ha, la care se adaugă 71 iazuri piscicole, cu un volum de 6,65 mil.
m3 și o suprafață de 4255 ha. Mai importante sunt acumulările: Tansa, Ciurbești, Hǎlceni,
Tungujei, Podu Iloaiei și amenajările piscicole Vlădeni, Osoi, Borșa, Cârniceni, Gorban.

3.1.3. Climă
Teritoriul județului aparține zonei de climat temperat -continental pronunțat, aflat sub
influența anticiclonilor atlantic și euro -asiatic. Caracterul continental este scos în evidență de
valorile extreme ale tempe raturilor: +40oC – Iași, iulie 1909 și -32,3oC – Podu Iloaiei, ianuarie
1963. În anul 2018 temeperaturile lunare ale județului Iași sunt ( tabel 3.1):
Tabelul 3. 1
Temperaturile lunare în anul 2018 în județul Iași

Analizând temperaturile lunare din anul 2018 rezultă o medi e anuală de 16 oC în timpul
zilei și 6 oC pe timp de noapte; media anuală fiind de 11 oC. Cele mai ridicate temperaturi
înregistrându -se în lunile iulie și august, 29 oC și 30 oC.
În anul 2018 avem o medie lunară de 3 zile ploioase , cele mai multe înregistrându -se în
lunile mai și iunie, respectiv 6 zile. Zilele de zăpadă sunt predominante în lunile ianuarie (5 zile)
și februarie (3).

3.1.4. Resurse naturale
În regiunea Nord -Est a României , zona montană ocupă 28% din teritoriu, zona subcarpatică
– 12% și zona de podiș – 60%, oferind posibilități diverse de amenajare a teritoriului. Întreaga
hidrografie aparț ine bazinelor hidrografice ale S iretului și Prutului.
Din punct de vedere biogeograf ic, flora și fauna regiunii aparțin regiunii alpine (în vest),
regiunii continentale (în centru și nord -est) și din regiunea stepică (în est și sud), cu o gamă variată

29
de plante și animale. Regiunea dispune de o gamă vastă , diversificată de resurse ale sub solului:
minereuri (uranifer, polimetalic), mangan, sare gemă, tuf ardezic, nisip cuartos, nămoluri, turbă,
gips, săruri de potasiu, roci utile (andezite, călcare, argile, gresii, nisipuri și pietrișuri), cărbune
brun, petrol și gaze naturale, șisturi bitu minoase, ape minerale (terapeutice, carbogazoase, plate).
În ceea ce privește riscurile naturale, există unele zone cu risc potențial mare la inundații
pe râurile Șiret, Prut, Moldova, Jijia, Bistrița, dar și pe unii afluenți ai acestora, în timp ce județe le
Vaslui, Bacău și Iași se află în zona cea mai puternic afectată de un potențial cutremur de mare
intensitate.
Județul Iași dispune de variate resurse naturale reprezentate de apele minerale sulfuroase
(Strunga și Nicolina -Iași) și de materiale de const rucții ( argile, calcare, nisipuri).
Vegetația naturală este specifică silvo -stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de
foioase. Fauna include și specii de interes cinegetic (capra roșie, vulpea, lupul, mistrețul, iepurele
etc.).

3.2. Prezentarea unității cercetate

3.2.1. Date generale
S.C. Plumus Company S.R.L. se află în parte de Sud -Est a Câmpiei Moldovei pe partea
dreaptă a Jijiei inferioare. Societatea este înregistrată din data de 21 octombrie 1998, CUI:
RO11092069.
S.C. Plumb us Company S.R.L. își are sediul pe strada Emil Iordache Nr. 50 -52 cu punctul
de lucru în comuna Movileni, județul Iași. Așezată geogrfic într -o importantă zona agricolă a țării,
cu forme de relief variate permite răspândirea unei game largi de culturi.
Tipul de activitate al firmei este: cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, Cod Caen: 0111.
Societatea deține un număr 14 angajați pentru anul 2019 : 1 paznic, 1 electrician, 1 femeie
de servici, 1 funcționar economic, 1 inginer și 9 mecanizatori.
În perioada de primăvară -vară (martie -septembrie) se angajează între 5 și 10 zilieri.
Ferma exploateaz ă o suprafață de 1050 hectare având în dotare următoarele utilaje:

Tabelul 3. 2

30
Utilaje S.C. Plumbus Company S.R.L.
Nr. crt Denumire utilaj Cantitate
1 Tractor Claas Arion 840 1
2 Tractor Claas Arion 530 2
3 Tractor Valtra T 190 1
4 Tractor Valtra N 123 2
5 Combină Claas Tucano 450 1
6 Combină Claas Lexion 420 1
7 Tractor Belarus 820 2
8 Tractor Universal 650 M 1
9 Instalație Erbicidat Amazone UG 3000 1
10 Semănătoare Gaspardo Pinta 2
11 Semănătoare Gaspardo MT 8 2
12 Plug Lemken EurOpal 4
13 Plug Vogel&Noot 3
14 Grapa cu dicuri GD -3,2 2
15 Combinator Lemken Triolent 1
16 Combinator Lemken Kristal 9 1
17 Scarificator Atilla 1
18 Cultivator De Sfoggia 2
19 Combinator Lemken Korund 1
20 Mașină de administrat îngrăsământ solid Gaspardo 1
21 Tractor Valtra T 234 1
22 Tractor Slobozaneth 1
23 Mașină de administrat îngrășămâ nt solid Boquballe 1

Societatea comercială Plumbus Company S.R.L. dispune de o serie întreagă de utilaje
necesare pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a aactivității firmei.

3.2.2. Așezarea geografică a unității
Pentru a se înlătura influența negativă a reliefului variat asupra concentrării și specializării
producției și asupra agrotehnici culturi lor, se aplică o agrotehnică diferențiată ce se completează
cu măsuri organizatorice corespunzătoare.

31
Ferma se învecinează la Nord cu S.C. Agromec Movileni S.A ., la Vest cu S.C. Rogipa
S.R.L. , la Est cu S.C. Vic -Start S.R.L. și la Sud -Est cu S.C. Agricola 96-Țigănași.
Teritoriul fermei este străbătut de drumul județean 282 Iași -Hârlau și de calea ferată Iași –
Dorohoi.

3.2.3. Relieful
Ca aspect, zona se p rezintă ca o câmpie deluroasă. Î n zonă apar dealuri cu altitudini de cca.
100-200 m cu pante domoale.
Altitudinea maximă apare în dealul Movila Mare, situat în partea de sud – vest a localității,
la granița cu localitatea Românești, unde cota este de 193,1m. S -a observat că terasele înclina ușor
spre r. Jijia și r. Jijioara și prezintă văi orientate N -S.
Versanții au înclinări diferite și sunt puternic afectați de procese de degradare, formațiunile
argilo -marnoase -nisipoase de la suprafață fiind alterate și transformate în luturi de pantă, ori sunt
acoperite de deluvii de alunecare.
Așezare geografică a ter enurilor deținue de S.C. Plumbus Company S.R.L. au o înclinare
ușoară care permite lucrare mecanizată a acestora în proporție de 100 %.

3.2.4. Hidrologia și hidrografia
Rețeaua hidrografică ce străbate zona de amplasare a S.C. Plumbus Company S.R.L. este
formată din pâraele: Focuri, Fântânele, Bulbucani, Forăști, Mălăești și Potângeni, care sunt
afluienți ai râurilor Jijia și Jijioara.
Aceste pâraie au un debit cu foarte mari fluctuații datorită faptului că alimentarea lor se
face în principal pe baza apei din precipitații și topirea zăpezilor. Uneori debitul lor se micșorează
până la oprirea temporară a scurgerii.
În cursul unui an se disting trei faze ale scurgerii: apele mari, viiturile, apele mici.
Apele mari apar în perioada primăverii când se înregistrează cele mai mari debite
zilnice.Viiturile se produc de obicei în timpul verii datorită ploilor torențiale. Aceste carecateristici
au dus la construirea de baraje care pe lânga scopul economic au urmărit și regularizarea
scurgerilor pârurilor în aval de aceste amenajari.
Apa freatică se află la adâncime de 4 metri și de aceea franja capilară nu are posibiltatea să
se ridice la suprafață pentru a umecta stratul activ de sol.

32
3.2.5. Caracteristici climatice
 Regimul pluviometric
Alături de regim ul termic al aerului, precipitațiile au o mare importanță climatică
constituind unul dintre elementele de bază ale climei. În cea mai mare parte a anului ele cad sub
formă de ploi.
Cantitate medie de precipitații variază între 505 mm și 612 mm, media anual ă este de 585
mm înregistrată la stația meteorologic din Iași, mai ridicată decât în restul Câmpiei Moldovei.
O repartiție mai neuniformă se observă în distribuția precipitațiilor în timpul anului. Luna
cea mai bogă în precipitații în anul 2015 a fost iuni e cu o medie de 85 mm, iar în 2016 media este
de 55 mm înregistrată în luna iulie, aceste cantități sunt duble față de cantitățile înregistrate în
timpul iernii când se înregistreaza medii de 20 -31 mm lunar.
În a doua jumătate a verii precipitațiile scad, pentru ca o ușoară creștere să se observe din
nou în luna octombrie.
Precipitațiile din octombrie si noiembrie, corelate cu o coborâre sensibilă a temperaturii
aerului, favorizează creșterea umidității aerului și al solului.
 Regimul temperaturilor
În timpul verii predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate a căror valori maxime
poate ajunge uneori pâna la 40°C. În timpul ierinii teritoriul, ca dealtfel întreg teritoriul Moldovei
este străbătut de mase de aer venite dinspre Nord și Nord -Est fiind e xpusă viscolelor.
Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 8°C și 9°C în vest și sud și între
9°C și 10°C în nord și nord -est, scăzând odată cu creșterea altitudinii. Cele mai mari valori medii
lunare se înregistrează în iulie acestea oscilân d între 19°C – 21°C în zonele înalte și 21°C -22,5°C
în zonele joase, iar cele mai mici valori se înregistrează în ianuarie – 3°C – 4°C și chiar sub – 4°C
pe văi.
În legătura directă cu variația temperaturii aerului stau și datele medii și extreme ale
primu lui și ultimului îngheț, care prezintă interes deoseit pentru agricultură. Primul îngheț se
produce în apropierea datei de 15 noiembrie, iar ultimul în jurul datei de 14 martie.
 Regimul vânturilor
Întrega atmosferă este dominată de masele de aer dinspre Nord -Vest, Nord și Sud -Est,
care au o frecvență de 22,7 (NV), 10,5( N), 14,3(SE) și o viteză medie 5,3 -4,1 și 3,5 m/s.
Cu toate că vânturile din Nord -Est și Est au o frecvență mai redusă, ele se manifestă
destul de activ, mai ales în timpul iernii sub form a Crivătului rece, care își are originea din
anticiclonul euro -asiatic.

33
Tabelul 3. 3
Regimul vânturilor la stația meteorologică Iași
Frecvența vânturilor pe direcții
N-V N S-E Calm Viteză
22,7 10,5 14,3 23,4 ˃ 12 m/s ˃ 15 m/s
Viteaza vântului
5,3 4,1 3,5 – 44,3 4,2

La stația meteorologică Iași se prezintă vânturi medii și puternice și turbulențe scăzute .
Viteza vântului este medie și nu creează probleme teritoriului analizat.

3.3.6. Aspecte pedologice
 Geologia și geomorfologia solurilor
Teritor iul pe care este amplasată ferma agricolă S.C . Plumbus Company S.R.L. aparține
din punct de vedere geologic unității structurale a Platformei Moldovenești, reprezentată de o
mobilitate tectonică redusă, o structură și o constituție litologică relativ simplă.
 Solurile
Multitudinea de condiții de pedogeneză a determinat evolu ția în zonă a unei game destul
de variate de soluri zonale și intrazonale.
1.Soluri zonale.
a.-Cernoziomul levigat s-a format pe depozite loessoidale și prezintă profilul de tipul
A,B,C,D.
Orizontul A prezintă o grosime de 41 -52 cm, culoarea brun -cenușie, textură lutoasă,
structură gromerulară medie, conținut în humus de 3,2%, reacție neutră spre slab acidă.
b.-Cernoziomul semicarbonatic . Depozitele loessoide unde s -au format aceste soluri au o
structură mai fină și o alterare mai accentuată datorită umidit ații ridicate. Textura acestui sol este
luto-argiloasă cu un conținut în humus de aproximativ 3,4%.
c.-Cernoziomul carbonatic de pantă . Este reprezentat prin marne și argile cu carbonat de
calciu în cantități însemnate, cu o textură luto -nisipoasă sau luto -argiloasă, conținutul de humus
este cuprins între 2 -5%. Nu sunt recomandate prășitoarele, deoarece prin lurcarile de îngrijire se
intensifică procesul de eroziune.

34
3.3. Structura culturilor și a producțiilor realizate

Producția agricolă vegetală în Ro mânia a crescut în anul 2017 față de anul 2016, la toate
culturile. Suprafața cultivată a crescut la leguminoase pentru boabe, plante uleioase, sfeclă de zahăr
și a scăzut la cereale pentru boabe, cartofi și legume.
Producția agricolă vegetală a crescut î n anul 2017, comparativ cu anul precedent, la
principalele culturi (cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante uleioase, sfeclă de
zahăr, cartofi și legume).
Tabelul 3. 4
Suprafața cultivată și producția principalel or culturi din România

Cultura Diferențe (±)
Suprafața
cultivată Producția anul 2017
-mii ha – -mii tone – față de anul 2016
2016 2017 2016 2017 -mii ha – -mii
tone-
Cereale pentru boabe 5487 5107 21765 24464 -380 2699
din care:
-grâu 2138 2027 8431 9877 -111 1446
-orz și orzoaică 482 443 1817 1857 -39 40
-ovăz 170 166 381 408 -4 27
-porumb boabe 2581 2402 10746 14326 -179 3580
Leguminoase pentru
boabe 59 116 99 291 57 192
Plante uleioase 1629 1741 3597 4657 112 1060
din care:
-floarea soarelui 1040 986 2032 2913 -54 881
-soia boabe 127 151 263 365 24 102
-rapiță 456 598 1293 1672 142 379
Sfeclă de zahăr 25 27 1012 1115 2 103
Cartofi 182 168 2690 3129 -14 439
Legume 228 224 3358 3631 -4 273

Conform datelor din tabelul 3.4 putem extrage următoarele diferențe dintre anii 2017 și
2016:
Cereale pentru boabe
În anul 2017 s uprafața cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 6,9%, în timp ce
producția a crescut cu 12,4% față de anul 2016 , datorită în principal creșterii randamentelor la
hectar (producția medie la hectar). Suprafața cultivată cu porumb boabe în anul 2017 este 47,0%
din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,7%. În 2017 p roducția

35
totală a crescut cu 17,2% la grâu, 33,3% la porumb boabe, 7,1% la ovăz și cu 2,2% la orz și
orzoaică.
Leguminoase pentru boabe
Producția a crescu t de aproape 3 ori, ca rezultat atât a creșterii suprafeței cultivate, cât și a
randamentului la hectar, față de anul 2016 .
Plante uleioase
Producția a crescut cu 29,5%, datorită atât creșterii suprafeței cultivate (+6,9%), cât și a
randamentelor la hect ar. Creșteri ale producției s -au înregistrat și la floarea soarelui (+43,4%), soia
boabe (+38,8%) și rapiță (+29,3%).
Sfecla de zahăr
Producția a crescut cu 10,2%, ca reultat în principal a creșterii suprafeței cultivate cu
(8,0%), față de anul precedent .
Cartofi
Producția a crescut cu 16,3%, ca rezultat al creșterii randamentului la hectar, deși suprafața
cultivată a scăzut ( -7,7%), față de anul 2016 .
Legume
Producția a crescut cu 8,1%, fapt datorat creșterii randamentului la hectar, deși suprafața
cultivată a scăzut ( -1,8%), față de anul precedent.
Cu ajutorul figurilor 3.1 și 3.2 putem compara România cu unele State Membre ale Uniunii
Europene în anul 2017:
 La floarea soarelui locul I, atât la suprafața cultivată, cât și la producția realizată.
 La porumb boabe locul I la suprafața cultivată și locul II la producția realizată, după
Franța.
 La grâu locul V la suprafața cultivată , după Franța, Germania, Polonia, Spania și la
producția realizată, după Franța, Germania, Regatul Unit și Polonia
 La cartofi locul IV la suprafața cultivată după Polonia, Germania, Franța și locul VI
la producția realizată , după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Regatul Unit.

36

Figura 3. 1 Suprafețele cultivate cu grâu, porumb, floarea soarelui și cartofi, în România și în
unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2017
20271111832587533832035771807812116237820724729621791
24024208651441432143650101255733829885
986817220578188511400371707040
168122350177251184915163316742515145
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000RomâniaBulgariaRepublica CehăDanemarcaFranțaGermaniaGreciaItaliaLituaniaOlandaPoloniaSpaniaSuediaUngariaRegatul Unit al Marii Britanii
Cartofi Floarea soarelui Porumb boabe Grâu

37

Figura 3. 2 Producțiile realizate la grâu, porumb, floarea soarelui și cartofi, în România și în
unele State M embre ale Uniunii Europene, în anul 2017

9877599147184757382592448217657139391710301142651563299523714664
1432624875883214369454814876068571243910375411677224
29131876460160740245245005812018700
3129168615213979871172049913651957436900623668954096525
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000RomâniaBulgariaRepublica CehăDanemarcaFranțaGermaniaGreciaItaliaLituaniaOlandaPoloniaSpaniaSuediaUngariaRegatul Unit al Marii Britanii
Cartofi Floarea soarelui Porumb Grâu

38
Ferma agricolă din cadrul S.C. Plumbus Company S.R.L. deține peste 1000 de hectare
cultivate în principal cu cereale, împărțite în următoarele parcele:
Tabelul 3. 5
Parcelele din cadrul fermei agricole S.C. Plumbus Company S.R.L.
Nr.
crt. Denumire populară Suprafață
APIA (ha)
1 Valea carului 20,84
2 Budăi 60,19
3 Deleanu 56,70
4 Bostan 5,36
5 Tarla 86,03
6 Hârtop 11,14
7 Clin 105,53
8 Corduneanu 8,99
9 Lanu mare I 118,69
10 Misești 369,72
11 Fânaț 20,09
12 Față sat 13,55
13 Șosea Vale Mircea 25,74
14 I.A.S. 19,79
15 Via Bârzu 29,59
16 Lanu mare II 57,63
17 După pădure 20,01
18 Frigider 7,75
19 Bombeuca I 4,43
20 Bombeuca II 5,55

Conform tabelului 3.5, societatea dispune de o suprafață totală de 1048 ha, din care cea
mai mare parte este ocupată de parcela Misești cu 370 ha și Lanu mare I cu 119 ha.
Din indicatorii de producție agricolă a societății analizate am calculat pentru 3 an i
consecutivi (perioada 2015 -2017) : suprafața cultivată (ha), producția medie la hectar, producția
totală (tone) și diferențe le (±) anului 2017 față de anul 2015 (tabelul 3.6).

39
Tabelul 3. 6
Analiza indicatori de producție agricolă ai societății în perioada 2015 -2017
Cultura
Suprafața cultivată
(ha)
Producția medie la
hectar (kg/ha) Producția totală
(tone) Diferențe (±)
anul 2017
față de anul
2015
2015 2016 2017 2015 2016 2017 2015 2016 2017 2017/2015
Grâu 180 200 250 4200 4300 4600 756 860 1150 394
Orz 80 100 80 4500 4700 4900 360 470 392 32
Floarea
soarelui 200 150 150 2250 2450 2850 450 367,5 427,5 -22,5
Rapiță 180 150 220 2050 1950 1850 369 292,5 407 38
Porumb 150 250 240 3900 4400 4800 585 1100 1152 567

Figura 3.3 prezintă suprafața cultivată (ha) în perioada 2015 -2017, unde se observă faptul
că grâul și porumbul ocupă cele mai mari suprafețe în perioada analizată

Figura 3. 3 Suprafața cultivată (ha) în perioada 2015 -2017
Producția medie la hectar (kg/ha) în perioada 2015 -2017 este prezentată grafic în figura
3.4, unde putem observa o creștere în perioada analizată la culturile analizate, excepție făcând
cultura de rapiță. 180
80200
180
150200
100150 150250 250
80150220240
050100150200250300
Grâu Orz Floarea soarelui Rapiță Porumb
2015 2016 2017

40

Figura 3. 4 Producția medie la hectar (kg/ha) în perioada 2015 -2017
În perioada 2015 -2017 la societatea Plumbus Company S.R.L. producția totală se situează
la nivelul producției naționale pentru culturile analizate. Producția de grâu înregistrează în anul
2017 o creștere semnificativă ajungând la 1150 tone (figura 3.5) .

Figura 3. 5 Producția totală (tone)

42004500
22502050390043004700
2450
1950440046004900
2850
18504800
0100020003000400050006000
Grâu Orz Floarea soarelui Rapiță Porumb
2015 2016 2017
756
360450
369585860
470
367.5
292.511001150
392427.5 4071152
0200400600800100012001400
Grâu Orz Floarea soarelui Rapiță Porumb
2015 2016 2017

41
Ferma agricolă din cadrul S.C. Plumbus Company S.R.L. prezintă următoarele prețuri și
venituri totale din vânzarea producției culturilor agricole (tabelul 3.7):
Tabelul 3. 7
Prețuri și venituri totale din vânzarea producției culturilor agricole în perioada 2015 -2017
Cultura
Producția
totală
(tone)
Prețurile
(lei/ha) Venitul total din vânzarea
producției (lei ) Diferențe (±)
anul 2017
față de anul
2015
2015 2016 2017 2015 2016 2017 2015 2016 2017 2017/2015
Grâu 756 860 1150 0,7 0,6 0,7 529200 516000 805000 275800
Orz 360 470 392 0,6 0,6 0,7 216000 282000 274400 58400
Floarea
soarelui 450 367,5 427,5 1,5 1,6 1,4 675000 588000 598500 -76500
Rapiță 369 292,5 407 1,7 1,6 1,6 627300 468000 651200 23900
Porumb 585 1100 1152 0,6 0,6 0,7 351000 660000 806400 455400

Prețurile produselor agricole analizate nu au înregistrat fluctuații mari, fiind redate în figura
3.6.

Figura 3. 6 Prețurile (lei/ha)
Deoarece pentru cultura de grâu producția totală a crescut în anul 2017, prețul fiind același,
venitul total din vânzarea producției a crescut semnificat, ajungând la 805000 lei (figura 3.7).
0.7
0.61.51.7
0.6 0.6 0.61.6 1.6
0.60.7 0.71.41.6
0.7
00.20.40.60.811.21.41.61.8
Grâu Orz Floarea soarelui Rapiță Porumb
2015 2016 2017

42

Figura 3. 7 Venitul total din vânzarea producției (lei)

3.4. Managementul unității cercetate

Unitatea este situată în partea de nord -est a județului, în bazinul hidrografic al Prutului
mijlociu, reprezentând partea finală a intersecției Jijia -Prut. În condițiile geomorfologice, teritoriul
societății este plasat în partea de sud -est a Câmpiei Moldo vei. Relieful predominant este deluros
și simplu, altitudinea maximă fiind de 142 de metri și minimă de 40,5 metri. Clima este specifică
zonei silvo -stepice deluroase din sud -estul Europei.
În ceea ce privește solurile, unitatea analizată este plasată în zona de cernoziomuri levigate
dintr -o silvo -stepă puțin mai aridă.
În conformitate cu Regulamentul UE 1257/1999 au fost delimitate trei tipuri de zone
defavorabile, teritoriul companiei analizate făcând parte din mediul nefavorabil în funcție de
condițiil e naturale specifice.
Activitatea principală a societ ății este cultivarea cerealelor, a legumelor și a plantelor cu
semințe oleaginoase (CAEN 0111).
Structura organizatorică a acestei unități este de tip funcțional deoarece în cadrul
sectoarelor se reali zează câte o funcțiune a unității agricole. În cadrul unei subdiviziuni
organizatorice se cuprind în principal activități specifice unei anumite funcțiuni a unității agricole.
În cadrul fermelor, a atelierelor predomină funcția de producție, în timp ce în cadrul
departamentului funcția financiar –contabilă. Pe lângă o funcție care este predominantă, într -un 529200
216000675000
627300
351000516000
282000588000
468000660000805000
274400598500651200806400
Grâu Orz Floarea soarelui Rapiță Porumb2015 2016 2017

43
compartiment sunt înglobate și activități corespunzătoare altor funcții cum ar fi: de personal, de
cercetare -dezvoltare.
Conducerea societății se realiz ează prin asociatul unic, care are următoarele atribu ții – să
aprobe situația financiară anuală și să stabilească repartizarea beneficiului să desemneze pe
administratori și cenzori sau după caz, auditorii interni, să -i revoce și să le dea descărcare de
activitatea lor, precum și să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are
carac ter obligatoriu, potrivit legii:
1. Să decidă urmărirea administratorilor și cenzorilor, sau după caz, a auditorilor interni,
pentru daunele pricinuite societă ții, desemnând și persoana însărcinată să o exercite;
2. Să modifice actul constitutiv.
Deciziile asociatului unic se consemnează într -un proces verbal în registrul societății ce
este num erotat. Sigilat și parafat. Administrarea societății se face de către as ociatul unic, în cazul
în care nu a numit unul sau administratori. Administratorul poate înființa puncte de lucru, în limita
împuternicirii acordate de către asociat.
Societatea este administrată cu puteri depline de reprezentare și administrare, nelimitat,
care îndeplinește condițiile legii pentru calitatea de administrator. Exercifiul economico – financiar
începe la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie al fiecărui an. Primul exercițiu va începe la data
constituirii societății. Angajarea personalului societății se face cu respectarea legislației în vigoare.
Amortizarea fondurilor fixe se stabilește prin aplicarea normelor de amortizare asupra valorilor de
amortizare a fondurilor fixe.
Societatea va întocmi situația financiară anuală și contul de profit și pierderi, va ține
evidența activităților economico – financiare, conform dispozițiilor legale. Societatea va depune
situațiile financiare anuale la Registrul Comer țului conform legii.
Beneficiul societății se stabilește prin situația financiară anuală aprobată de asociatul unic.
Din beneficiile societății se va prelua în fiecare an cel puțin 5% pentru formarea fondului
de rezervă până ce acesta va atinge minimum a c incea parte din capitalul social.
Dacă fondul de rezervă după constituire s -a micșorat din orice cauză, va fi completat cu
respectarea prevederilor legale . Plata efectivă a beneficiului se face cu respectarea prevederilor
legale.
Societatea va putea înfiin ța sucursale, filiale, agenții, reprezentanțe, puncte de lucru sau
alte asemenea unități în țară, sau în străinătate, pe baza hotărârii asociatului unic și cu respectarea
prevederilor legale. Durata de func ționare a societății este nelimitată începând cu d ata înregistrării
în Registrul Comerțului.

44
În cadrul acestui capitol este analizată activitatea societ ății S.C. Plumbus Company
S.R.L. din Iași, aceasta e ste o societate cu capit al privat al cărei obiectiv principal const ă în
exploatarea terenului arabil preluat în arenda de la proprietari, persoane fizice, în concesiune de la
Agenția Domeniilor Statului și în participarea cu terțe persoane fizice și juridice. Cultivarea
pământului se face în principal cu cereale.
Activita tea de început a constat în cultivarea terenurilor prorpietate privată cât și a
terenurilor din localitate luate în arendă. Treptat, pe măsura acumulări i de resurse financiare proprii
care au fost orientate, către dezvoltare – și prin resurse atrase – constând din credite bancare,
societatea și-a diversificat activitatea oferind și sprestări servicii în domeniul agricol persoanelor
interesate.
În ceea ce privește baza tehnico -materială a activității domeniului producției agricole prin
intermediul creditelor bancare s -au asigurat în timp numărul și gama de mașini agricole necesare
acoperirii întregului volum de lucrări mecanice.
Structura organizatorică a acestei unități este de tip funcțional deoarece în cadrul
sectoarelor se realizează câte o funcțiune a unității agricole. În cadrul unei subdiviziuni
organizatorice se cuprind în principal activități specifice unei anumite funcțiuni a unității agricole.
În cadrul fermelor, a atelierelor predomină funcția de producție, în timp ce în cadrul
departamentului fu ncția financiar -contabilă. Pe lângă o funcție care este predominantă, într -un
compartiment sunt înglobate și activități corespunzătoare altor funcții cum ar fi: de personal, de
cercetare -dezvoltare.

45

CAPITOLUL 4 . REZULTATELE CERCETĂR ILOR

4.1. Caracterizarea spațiului rural din județul Iași

În mediul rural există elemente valoroase de teren potențial (teren agricol cu calități
superioare de producție, care să permită diversificarea culturilor și realizarea unor producții
majore, terenuri forestiere, rezervații și monumente naturale, zone cu valori de amenajare a
teritoriului), potențial uman, calificată parțial în activitățile neagricole, rezervele de tineret care
asigură regenerarea acesteia) și patrimoniul (istoric, cultural, arhitectura l și etnografic).14
În ciuda acestor elemente potențial valoroase, perturbările mari care au avut loc în zonele
rurale în ultimele decenii, au afectat toate componentele vieții economice și sociale, au schimbat
relațiile economice, sistemul de valori, compo rtamentul individual și fundamentele vieții în
comunitati rurale. În aceste condiții, zona rurală a cunoscut un proces regresiv.
În continuare, zona rurală este analizată prin diverse criterii, cum ar fi: fizico -geografice,
demografice, economice, de habit at, echipamente tehnice, criterii sociale și ecologice.15 În urma
analizei resurselor naturale, umane, economice și socio -culturale am realizat o analiză SWOT a
zonei rurale din județul Iași.
Așa cum e ste prezentat în t abelul 4.1, punctele tari și punctele slabe ale zonelor rurale din
județul Iași evidențiază potențialul său în ceea ce privește resursele naturale, varietatea formelor
de relief și a peisajelor tradiționale, bogăția rețelei hidrografice și a biodiversității înconjurătoare .
De asemenea, o mare varietate de condiții sol și climatice este favorabilă pentru o gamă
largă de culturi. Agricultura ecologică este o nișă pentru agricultura românească de a produce
bioproduse. Bogat a moștenire culturală și tradițiile păstrate sunt o altă caracteristică a peisajului
județului Iași și o atracție sporită pentru turiști.

14 Bran, F., 2001, Spațiul rural – suport de curs, Editura Economică;
15 Vincze, M., 2000, Dezvoltarea regională și rurală, Editura Presa Universitară Clujeană.

46

Tabelul 4. 1
Puncte tari și slabe ale spațiului rural din județul Iași
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Resursele naturale sunt în general în stare
bună de conservare; Media anuală a precipitațiilor este inegal
distribuită și variază;
Formele de relief sunt preponderent câmpii și
dealuri; Sporul natural negativ și migrația tinerilor din
mediul rural;
Biodiversitatea este valoroasă; Nivel scăzut de dezvoltare a activit ăților
turistice și a agroturismului;
Există o bogată varietate de peisaje
tradiționale; Cultura antreprenorială subdezvoltată, există
un număr redus de IMM -uri în mediul rural;
Rețeaua hidrografică este bogată; Procent ridicat de agricultori în vârstă;
Procentul ridicat al populației din mediul rural
( peste 40%); Nivelul scăzut al vieții și rata înaltă a sărăciei;
Suprafața agricolă și forestieră este
semnificativă și condițiile pedoclimatice sunt
favorabile pentru diversificarea culturilor; Numărul mare de ferme mici, fragmentarea
excesivă și dimensiunea medie spre mică a
terenurilor agricole și forestiere;
Creșterea numărului de ferme și a noilor
unități de procesare și modernizare, aduse la
standardele europene de către PDR 2007 –
2013; Nive l scăzut de asociere între agricultori;
Dinamica pozitivă a agriculturii ecologice în
județul Iași și existența unei varietăți de
produse și alimente tradiționale de calitate,
produse certificate pe plan național și de
valoare ridicată, date de zona de pr oveniență; Nivel scăzut al productivității în agricultură și
industria alimentară;
Ponderea mare a terenurilor agricole și
forestiere care generează servicii ecosistemice
caracterizate printr -o mare diversitate
biologică; Îngrășămintele organice sunt util izate în
cantități reduse;
Patrimoniul rural bogat (patrimoniu cultural
natural, material și imaterial); Echipamentele tehnice sunt puține și de slabă
calitate pentru industria agricolă, forestieră și
alimentară;
Menținerea tradițiilor și a obiceiurilor vii. Infrastructura de irigație este limitată;
Infrastructura rurală de bază este subdezvoltată
și accesul la serviciile sociale, de sănătate și de
cultură sunt limitate;
Există un procent ridicat de produse
neprelucrate care sunt exportate;
Niveluri scăzute de educație și de formare
continuă în agricultură și silvicultură cauzate

47
de numărul redus de școli (licee) cu profil
agricol.
Cu toate acestea, în ciuda punctelor forte, zonele rurale ale județului au și puncte slabe
printre care cele mai import ante sunt: migrația tinerilor în orașe și în alte țări unde locuri le de
muncă sunt mai bine plătite, îmbătrânirea populației și nivelul scăzut de instruire, nivelul scăzut
de trai, numărul mare de ferme mici și un număr redus de forme asociative, productivitatea scăzută
din cauza dotării reduse, infrastructura subdezvoltată, lipsa sistemelor de irigare, accesul limitat la
diverse servicii (sănătate, educație, transport, etc. ).16
Tabelul 4. 2
Oportunități și ameninț ări ale spațiului rural din județul Iași
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Existența Programului Național de Dezvoltare
Rurală 2014 -2020; Migrația tinerilor din zonele rurale și populația
rămasă în vârstă poate duce în timp la
depopularea satelor (în special în zonele
montane);
Condiții naturale favorabile pentru
dezvoltarea agroturismului, vânătoare, pescuit
și activități care generează venituri
alternative; Tendințe de intensificare în agricultură, în
special în zonele cu potențial agricol, ceea ce
implică creșterea contribuțiilor;
Dezvoltarea infrastructurii (drumuri,
alimentare cu apă potabilă și canalizare) poate
genera apariția investitorilor; Concurența producătorilor externi;
Accesul la programele de formare de bază și
la învățarea pe tot parcursul vieții, pen tru
dezvoltarea spiritului antreprenorial; Scăderea puterii de cumpărare a
consumatorilor;
Sprijinul Uniunii Europene în ceea ce privește
instrumentele de gestionare a riscurilor în
agricultură (asigurarea culturilor, asigurarea
animalelor și a plantelor, înființarea de
fonduri mutuale, stabilizarea veniturilor); Efectele negative ale schimbărilor climatice
generează fenomene naturale disruptive care
pot provoca dezastre, cum ar fi seceta,
inundațiile, alunecările de teren, tornadele,
incendiile;
Sprijin financiar prin intermediul fondurilor
comunitare pentru dezvoltarea rețelelor locale
și a lanțurilor scurte de produse alimentare; Migrația în mediul urban și în străinătate
(există riscul accentuării acestei tendințe);
Conservarea și promovarea resurselo r locale
(agricultura, silvicultura, patrimoniul cultural,
patrimoniul natural); Modificarea și pierderea patrimoniului și a
tradițiilor rurale;
Capitalizarea unei game de surse regenerabile
de energie din agricultură și silvicultură
(resturi vegetale, cu lturi energetice, lemn); Extinderea crizei economico -financiare;

16 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2015, Strategia pentru dezvo ltarea sectorului agroalimentar pe
termen mediu și lung orizont 2020 -2030, [on line]. [Accesat la data de 22.04 .2019].

48
Capacitatea de absorbție a pieței comune
pentru produsele agro -alimentare de nișă; Tendință negativă în zonele ocupate cu livezi .
Promovarea mărcilor locale. biologică;

Un fapt deosebit de vizibil în ceea ce privește zona rurală din județul Iași este sărăcia ,
reflectând un nivel de trai scăzut și lipsa surselor alternative de venit.
În economia județului , agricultura este una dintre principalele ramuri care pot contribui la
relansarea creșterii economice, în special datorită rolului său, care nu poate fi recuperat prin nici o
altă activitate economică, deoarece cererea de alimente este esențială și permanentă pentru
existența umană, pe de o parte, și, pe de altă parte, ag ricultura oferă materii prime necesare
revigorării multor altor industrii, cum ar fi industria agroalimentară, textile, chimice, farmaceutice,
cosmetice, meșteșuguri etc.
Economia rur ală este slab diversificată și încă dependentă de activitățile agricole, ceea ce
conduce la venituri scăzute pentru antreprenorii rurali.

4.2. Posibilități de dezvoltare a agriculturii în România

România are un mare avantaj agricol, dar în prezent țara nu are capacitatea de a exploata
la maxim potențialul său.
Deși România are avantajele naturale pentru producerea unui volum mare de culturi, lipsa
tehnologiei și absența sistemelor de irigare afectează în mod semnificativ sectorul producției
agricole. În timp ce România produce cantități importante de culturi, țara noastră nu poate ține
pasul cu sectorul producției agricole din țările dezvoltate, cum ar fi Franța sau Germania.
România trebuie să adopte o poziție strategică pentru a aborda provocările și oportunitățile
cu care se confruntă sectorul agricol. În acest mod, Români a trebuie să maximizeze tendințele
globale și europene favorabile, precum și propriile sale avantaje competitive prin participarea
activă pe piața agricolă europeană și pe piețele țărilor terțe.17
Prin urmare, România trebuie să încerce să identifice și să gestioneze constrângerile sale
interne și, de asemenea, să identifice cele mai bune modalități de abordare a factorilor externi, cum
ar fi schimbările climatice. Sectorul agricol trebuie să se îndrepte către o viziune pe termen mediu
și lung, având în vede re că România beneficiază de numeroase inițiative de reformă atât din partea
guvernului său, cât și din partea Uniunii Europene.18

17 Deacu, E., 2017. România are potențial agricol ridicat, dar îi lipsește productivitatea, Adevarul.ro, [online].
[Accesat la data de 22.1 0.2018].
18 Anghelache, C. (2015). România 2015. Starea economică în continuă creștere, Editura Economică, București.

49
Pentru a relansa agricultura românească mai eficient și pentru a influența piața comunitară
a UE, reducerea numărului fermelor de agricultură de subzistență ar trebui să fie unul dintre
principalele obiective ale politicii de dezvoltare rurală. Fermele pot fi mai eficiente numai prin
asocierea și cooperarea dintre agricultori, cooperativele agricole care se califică drept benefic iari
solvativi ai programelor UE.
România, ca urmare a aderării sale la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, a intrat în
politica agricolă comună (PAC), specifică Uniunii Europene. Accesul la UE a fost probabil cel
mai puternic factor de presiune pentru o reformă rapidă a agriculturii și economiei rurale din
România, dată fiind necesitatea unei integrări reușite în economia rurală europeană.
Guvernul român a lucrat la gestionarea unei implementări corecte a Politicii Agricole
Comune (PAC 2014 -2020) și a su sținut mecanismele plăților directe în agricultură ca să se facă la
timp. În plus, una dintre priorități este de a încuraja asociațiile și cooperarea pentru a asigura o
canalizare adecvată a produselor agricole către consumatori și, de asemenea, pentru a î mbunătăți
absorbția fondurilor UE.
Prin intermediul Programului european pentru dezvoltare rurală 2014 -2020 (Fondul
european agricol pentru dezvoltare rurală – FEADR), România beneficiază de o alocare de 8,13
miliarde de euro, adăugând 1,34 miliarde de eur o din bugetul național, ajungând astfel la 9,47
miliarde de euro. Este o sumă semnificativă care va fi alocată investițiilor în zonele rurale prin
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 -2020. Actualul PNDR este vorba doar de
modernizarea ferme lor. În ansamblu, întregul program este mai dinamic și mai concentrat asupra
dezvoltării zonelor rurale, nu numai a agriculturii. Întreprinderile agricole mici și mijlocii, care
investesc în produse cu valoare adăugată mai mare și care acoperă mai mult de unul din segmentele
lanțului de aprovizionare cu alimente, vor beneficia cel mai mult de oportunitățile de finanțare
generate de programul național 2014 -2020. În același timp, băncile susțin și sectorul agricol, silvic
și pescuit prin acordarea de împrumut uri.
Potențial de dezvoltare – oportunități:
 mecanizare, automatizare – fermele continuă să investească din ce în ce mai mult în
utilajele și utilajele agricole noi. România are puțini producători locali de mașini
agricole și echipamente agricole, prin u rmare, există o cerere crescută de m ărci
importate;
 know -how și tehnologie pentru producerea de produse prelucrate. În prezent România
este un furnizor net d e produse agricole neprelucrate;
 extinderea serviciilor (servici i financiare și de consultanță);
 dezvoltarea exploatării agricole;
 agricultura ecologică;

50
 tehnologia și echipamentele de irigații.

51

CONCLUZII

Potențialul agricol al țării rezultă din structura utilizării terenurilor, în timp ce, în funcție
de calitățile și poziția geografică a terenurilor agricole, diferitele sectoare ale agriculturii au fost,
de asemenea, structurate și dezvoltate
România are o poziție importantă în ansamblul agriculturii europene, situându -se pe locul
5 în U.E. din perspectiva suprafeței agricole utilizate. Da r în același timp, are una dintre cele mai
slabe randamente la producție, terenurile pe care se practică agricultură fiind extrem de
fragmentate și găzduind, de cele mai multe ori, exploatații de subzistență. Astfel, 57% din
suprafața totală a României est e folosită din punct de vedere agricol, în comparație cu Germania,
spre exemplu, unde doar puțin peste un sfert din suprafața țării este destinată agriculturii, sau, la
polul opus, cu Marea Britanie, unde exploatațiile agricole dețin aproape trei sferturi din țară.
S.C. Plumus Company S.R.L. se află în parte de Sud -Est a Câmpiei Moldovei pe partea
dreaptă a Jijiei inferioare. Tipul de activitate al firmei este: cultivarea cerealelor (exclusiv orez),
plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semin țe oleaginoase, Cod Caen: 0111.
Structura organizatorică a acestei unități este de tip funcțional deoarece în cadrul
sectoarelor se realizează câte o funcțiune a unității agricole. În cadrul unei subdiviziuni
organizatorice se cuprind în principal activită ți specifice unei anumite funcțiuni a unității agricole.
Societatea comercială Plumbus Company S.R.L. dispune de o serie întreagă de utilaje
necesare pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a aactivității firmei. Firma dispune de o
suprafață totală de 1048 ha, din care cea mai mare parte este ocupată de parcela Misești cu 370 ha
și Lanu mare I cu 119 ha.
În perioada 2015 -2017 la societatea Plumbus Company S.R.L. producția totală se situează
la nivelul producției naționale pentru culturile analizate. Producția de grâu înregistrează în anul
2017 o creștere semnificativă ajungând la 1150 tone.
Dezvoltarea durabilă poate fi prezentată ca un proces ciclic caracterizat de patru activități
fundamentale:
1. Analiza situației curente;
2. Politici publice ale actorilor locali;

52
3. Modelarea dezvoltărilor posibile;
4. Implementarea măsurilor ce urmează a fi utilizate.

53

BIBLIOGRAFIE

1. Alecu I., (coordonator), 2001. Managementul exploatațiilor agricole . Editura Ceres, București.
2. Angelescu Coralia, Stănescu Ileana, 1999. Economie politică (Elemente fundamentale) ,
Editura Oscar Print, București.
3. Baghinschi V., 1979. Funcțiile de producție și aplicațiile lor în agricultură , Editura Ceres,
București.
4. Balei T., Biji Elena și colab. 199 6. Statistica teoretică și economică , Editura Didactică și
Pedagogică – R.A. București.
5. Bărbulescu C., 1997. Managementul producției industriale, vol.1 -3, Editura Sylvi, București.
6. Betbeze P., 1989. Economia întreprinderii contemporane (Lb. franceză) , Nathan économie.
7. Bold I., Crăciun A., 1995. Exploatația agricolă – organizare, dezvoltare, exploatare -, Editura
Mirton, Timișoara.
8. Bold I., Crăciun A., 1999. Organizarea teritoriului , Editura Mirton, Timișoara.
9. Bran Florina, 2002. Componenta ecologică a de ciziilor de dezvoltare economică , Editura ASE,
București.
10. Bran P. 2002. Economia valorii , Editura ASE, București.
11. Brezuleanu S., 2009. Management în agricultură. Editura Tehnopress, Iași.
12. Burloiu P., 1990. Economia și organizarea ergonomică a muncii, Editu ra Didactică și
Pedagogică, București.
13. David N., Istudor, N. 2000. Asigurarea și gestionarea resurselor materiale în agricultură și
industrie alimentară , Editor Tribuna Economică , București.
14. Davidovici I., 2002. Procese decizionale și performanță economi că în exploatația agricolă ,
IRLI , București.
15. Davidovici I., Baghinschi V., Bold I. 1989. Utilizarea economică a factorilor de producție în
întreprinderile agricole , Editura Ceres, București.
16. Deacu, E., 2017. România are potențial agricol ridicat, dar îi lipsește productivitatea,
Adevarul.ro, [online]. [Accesat la data de 22.10.2018].
17. Dumitru D., și colab. 1997. Agricultura României – Tendințe pe termen mediu și lung, . Editura
Expert, București.

54
18. Găina I., 1982. Metode moderne de studiu al timpului de muncă din agricultură , Editura Ceres,
București.
19. Gavrilescu D., 1996. Economia agroalimentară – delimitări, premise, anticipări , Editura
Expert, București.
20. Gheorghiță M., 2001. Modelarea și simularea proceselor economice, Editura ASE.
21. Institul Național de Stati stică, 2018, www.insse.ro, [Accesat la data de 15.10.2018].
22. Istudor N., 2000. Modele de organizare a piețelor agroalimentare, Editura Economică,
București.
23. Lefter V., Manolescu A. 1995. Managementul resurselor umane, Editura Didactică și
Pedagogică R.A., B ucurești.
24. Manolescu A., 1998. Managementul resurselor umane , Editura RAI. București.
25. Marian Margareta, Merce E., Merce Elena, 1994. Introducere în managementul exploatațiilor
agricole, Editura Intelcredo, Deva.
26. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, 2015, Strategia pentru dezvoltarea sectorului
agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020 -2030, [online]. [Accesat la data de
2.10.2018].
27. Moldovan –Scholz Maria, 2000. Managementul resurselor umane , Editura Economică.
28. Nica, S. și alții 1983. Optimizarea sistemului de cultură a plantelor în unitățile agricole, Editura
CERES, București.
29. Nicolescu O., Verboncu I., 1995. Management , Editura Economică, București.
30. Oancea Margarteta, 2000. Tratat de management agricol , Editura Ceres, București.
31. Până Viorica, Scriosteanu Adriana, 1997. Organizarea și strategia dezvoltării unităților
agricole, Reprografia Universității din Craiova.
32. Pârpala O., 1995. Economia agriculturii sau Politica agrară la români, ASE, București.
33. Popesc G., 1999. Politici agr icole (Acorduri europene), Editura Economică, București.
34. Tănăsescu Rodica, 1995. Managementul în unitățile agricole , Societatea Comercială Rtc paper
converting S.A., București.
35. Toderoiu F., 1998. Optimizarea utilizării resurselor materiale și umane în agri cultură, Teza de
doctorat, ASE, București.