VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [604627]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Andy Felix JITĂREANU
Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA: CONTROLUL ȘI EXPERTIZA
PRODUS ELOR ALIMENTARE

ANALIZA MIXUL UI DE MARKETING PENTRU
UN PRODUS ALIMENTAR PE PIAȚA DI N
ROMÂNIA. STUDIU DE CAZ

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Andy Felix JITĂREANU
Absolvent: [anonimizat]
2017

CUPRINS

Lista figurilor
Lista tabelelor
INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND MIXUL DE MARKETING
1.1. Conceptul de marketing mix și dezvoltarea acestuia
1.2. Componentele mixului de marketing
1.3. Rolul mixului de marketing în creșterea competitivității firmelor actuale

CAPITOLUL 2. SITUAȚIA ACTUALĂ A S.C. VEL PITAR S.A.
2.1. Scurt istoric și obiectul activității societății
2.2. Managementul și structura organizatorică a S.C. VEL PITAR S.A.
2.3. Gama de produse a S.C. VEL PITAR S.A.

CAPITOLUL 3. EFICIE NTIZAREA MIXULUI DE MARKETING A S.C. VEL PITAR
S.A.
3.1. Particularitățile politicii de produs și de preț implementate la S.C. VEL PITAR S.A.
3.2. Analiza activității de promo vare și a sistemului de distribuție dezvoltat la S.C. VEL PITAR
S.A.
3.3. Strategii de eficientizare a mixului de marketing

CAPITOLUL 4. ANALIZA POTENȚIALULUI UNUI NOU PRODUS –CHESTIONAR
4.1. Analiza pieței
4.2. Chestionar și rezultate
4.3. Fișa de produ s

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Lista figurilor

Figura 2.1. Compania Vel Pitar S.A.
Figura 2.2. Pâinea French Toast
Figura 2.3. Cozonaci și cozonăcel Vel Pitar
Figura 2.4. Napolitane Almadolce
Figura 3.1. Rețeaua de magazine Vel Pitar
Figura 4.1. Motivul achiziționătii unui tip de pâine
Figura 4.2. Procentul de clienți mulțumiți de ambalajele produselor de panificație Vel Pitar
Figura 4.3. Accesibilitatea prețului pâinii
Figura 4.4. Pâine feliată sau nefeliată
Figura 4.5. Preferința populației în funcție d e gramajul pâinii
Figura 4.6. Preferința populației în funcție de tipul pâinii

Lista tabelelor

Tabelul 2.2. Tipuri de produse de cofetărie și patisserie
Tabelul 2.3. Tipuri de biscuit
Tabelul 2.4. Tipuri de pâine proaspătă
Tabelul 2.5. Tipuri de produse de morărit
Tabelul 2.6. Produse Șapte Spice
Tabelul 3.1. Strategii adoptate în funcție de ciclul de viață al produsului

7

INTRODUCERE

În condițiile eficienței de piață contemporane, ale creșterii și diversificării neîntrerupte a
bunurilor de piață și serviciilor destinate satisfacerii nevoilor consumului de pâine material și
spirituale ale firme i, ale majorării schimburilor internaționale și în contextul globalizării
eficienței de piață și piețelo r, problemele comunicării cu consumatorii interni sau cu partenerii
externi dev in dificile datorită ineficienț i în comunicare necesitând eforturi de informare și
comunicare atât din partea prestatorului de servicii cât și din partea utiliza torului final, c eea ce
arată că d esfășurarea unei activit ți de marketing alimentar moderne presupune nu numai crearea
unui produs agroalimentar bun, a unui preț atractiv și punerea mărfii la dispoziția consumului de
pâine vizați, firmele trebuie să comunice cu clienții lo r, iar ceea ce comunică nu trebuie să fie
rodul întâmplării.
Lucrarea descrie noțiunile generale ale conceptului de marketing alimentar și mixului de
marketing alimentar și dezvoltarea marketing alimentar ului mix, care face referire la o anumită
structur ă de eforturi de piață de piață de marketing alimentar , la combinarea, proiectarea și
integrarea în diverse proporții într -un program de marketing alimentar a variabilelor controlabile
în scopul dobândirii eficacității necesare realizării strategii lor societății într-o perioadă
determinată , cât și componentele mixului de marketing alimentar și rolul acestuia în dezvoltarea
competitivității firmelor actuale. De asemenea, am prezentat activitatea firme i S.C. VEL PITAR
S.A. atingând anumite puncte legate d e istoria firme i și desfășurarea activității și gama de produs
agroalimentare agroalimentare și am îmbinat conceptele teoretice prezentate anterior, cu analiza
practică și detaliată a mixului de marketing alimentar al firme i S.C. VEL PITAR S.A.
În prezent, marketing alimentar ul produs agroalimentare de panificație reprezintă o
fliozofie a activităților economice care vede, în satisfacerea cerințelor efective și potențiale ale
clienților, cheia succesului în afaceri. Așadar, putem defini marketing alimentar ul produs
agroalimentare agroalimentare lor de produse de panificație ca un întreg sistem de activități
economice referitoare la programarea, prețurile, promovarea și distribuția produs agroalimentare
de panificație și serviciilor menite să satis facă cerințele consumului de pâine actuali și
potențiali.În condițiile eficienței de piață contemporane, ale majorării și diversificării

8
neîntrerupte a bunurilor de piață și serviciilor destinate satisfacerii nevoilor consumului de pâine
material și spirituale ale firme i, ale majorării schimburilor internaționale și în contextul
globalizării eficienței de piață și piețelor, problemele comunicării cu consumatorii interni sau cu
partenerii externi devin dificile datorită ineficienței în com unicare necesitând eforturi de piață de
informare și comunicare atât din partea prestatorului de servicii cât și din partea utilizatorului
final.
Soluția adoptată de companiile moderne pentru satisafcerea acestor cerințe constă în
instituirea unui sistem c are să asigure o permanentă comunicare între producători și comercianți
pe de o parte și consumatori pe de altă parte. Desfășurarea unei activități de marketing alimentar
moderne presupune nu numai crearea unui produs agroalimentar bun, a unui preț atracti v și
punerea mărfii la dispoziția consumului de pâine vizați, firmele trebuie să comunice cu clienții
lor, iar ceea ce comunică nu trebuie să fie rodul întâmplării.
Tema acestei lucrării este analiza mixului de marketing alimentar pentru un produs
agroalim entar având ca studiu de caz S.C VEL PITAR S.A. Am ales și am tratat cu multă
plăcere și interes această temă, principala motivație fiind importanța foarte mare a mixului de
marketing alimentar în derularea unei afaceri.

9

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

10

CAPITOLUL 1
CONSIDERAȚII TEORETI CE PRIVIND MIXUL DE MARKETING
ALIMENTAR

1.1. Conceptul de marketing alimentar mix și creșterea acestuia

Creșterea complexității și exigențelor pieței agroalimentare , caracteristică perioadei
actuale, impune oricărei companii , modalități noi de implicare în mecanismele pieței
agroalimentare . În acest sens, companii le moderne au elaborat o nouă viziune fața de piața
agroalimentară și au pus în acțiune metode și tehnici noi, științifice, de investigare a pieței
agroalimentare , de adaptare operativă la piața agroalimentară și de influențare a acesteia. Acest
drum nou al întreprinderilor moderne este cunoscut sub denumirea de marketing alimentar .
Includerea marketing alime ntarul produs ului agroalimentare de panificați e în întreaga activitate a
companii lor s -a dovedit a fi cea mai realistă opțiune în modurile actualului dinamism
economico -social.
Adoptarea strategiei de marketing alimentar este un proces dificil, ce se realizează printr –
un complex de acțiuni practice, ce reflectă viziunea societății cu privire la modalitățile concrete
de atingere a strategii lor stabilite, concentrată în noțiunea de mix de marketing agroalimentar .
Concept es ențial al teoriei moderne a marketing alimentar produs agroalimentare de panificație ,
mixul de marketing agroalimentar reprezintă "ansamblul de instrumente tactice de marketing
agroalimentar controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe p iața țintă reacția
dorită”. El reunește proprietățile caracter stice ale societății , elementele pe care aceasta le poate
folosi pentru a influența cererea pentru produs agroalimentar ul său în general, vânzările în mod
special, și anume: produ s groalimentar ul însuși, n velul prețului, activitatea promoți onală și
distribuția sau plasar a produs agroalimentar ului. Acest set de variabile controlabile de către
organizație, cunoscut și sub numele de cei “4P” are rolul de a detalia strategiile de marketing
agroaliment ar și de a influența piața în vederea asigurării eficienței maxime.
Mixul de marketing agroalimentar se referă la o anumită structură de eforturi de piața
agroalimentară de marketing agroalimentar , la combinarea, proiectarea și integrarea în diverse

11
propo rții într -un program de marketing agroalimentar a variabilelor controlabile în scopul
dobândirii eficacității necesare realizării strategii lor societății într-o perioadă determinată.
Dintre forțele interne ce -și pun amprenta asupra elementelor mixului de marketing
agroalimentar și a modificări acestuia, se remarcă: resursele tehnice, financiare, de marketing
agroalimentar, precum și struc ura or ganizatorică, metodele și calit tea conducerii. Esențială este
capacitatea companii i de a delimita rolul fiecărui f actr și mani ra să de adoptare pentru a -i orientă
spre atingerea scopului propus. Trebuie avut în vedere că forțele endogene sunt potențate de cele
exogene, care sunt factori externi, pe care organizația nu -i poate controla, dar pe unii îi poate
influența p rin acțiuni promoționale de exemplu, sau prețul pieții mondiale, pentru a obține o
ajustare a acțiunilor de marketing agroalimentar .
În conceperea mixului de marketing agroalimentar se au în vedere: natura și numărul
variabilelor utilizate la un moment da t, modul de dozare a acestora pentru atingerea scopului
propus, relațiile ce apar între org nizație și macromediu, târziată a acțiunilor de marketing
agroalimentar, solicită ile pieții, posibilitățile societății etc. Astfel încât să se poată atinge
obiectivu l primar “de a efectua grupului companii i țintă de clienții produs agroalimentare de
panificație , atent selectat, moti convingător pentru a cumpăra de a noi și nu de la concurenții
noștri. Eviden t, se urmărește realizara comb nației optime a celor “4P”, ca re este dependentă de
viziunea societății , vis-à-vis de poziționarea ei față de rivali. De aceea elaborarea mixurilor de
marketing agroalimentar este o problemă de maximă importanță.
În prima etapă se analizează și se aleg variabilele de marketing agroalimentar prin
integrarea informațiilor privitoare la piața agroalimentară și în concordanță cu caracteristicile
procesului și ale implementării mixului. În orice combinație, se analizează prezența s imultană a
celor patru variabil clasice, alături de c are pt apare și altele, dar nici u a dintre cele patru n u poate
lipsi. Deși prezența ce or patru caractere este obligatorie, importanța pe care o are fiecare, diferă
în funcție de obiectul societății și de manier în care este manipulată în raport cu scopul u rmărit.
De aceea, se determină mai multe var ante, ținând seama de faptul, că mixul de marketing
agroalimentar poate fi privit ca un vector cu patru dimensiuni ( produs agroalimentar , preț,
distribuție a produs agroalimentare de panificație , promovare), fiec are cunoscând o anumită
dinamică.
În efectuarea și apoi alegerea mixului de marketing agroalimentar optim se apreciază de
către specialiști, că are mare i mportanță: logica, imaginația, unul simț economic, dar și
modelarea matematică. Un proces cunoscu se bazează pe ecuația ce leagă strategii le, mij oacele și
bugetul necesar elaborări mixului de marketing agroalimentar . Acest proces evidențiază
caracterul experimental și empiric al mixului de marketing agroalimentar , care este de fapt o
revenire a variab ilelor endogene într -un program integrat de adoptare , reprezentat sub forma

12
vectorului: produs agroalimentar , preț, distribuție a produs agroalimentare de panificație ,
promovare. El constă în alegerea mijloacelor, evaluarea urmărilor aplicării acestora și aprecierea
gradului în care răspunsul pieți i și costurile preconizate se îscriu în lim tele stabilite.
În a doua etapă e integrează în cele mai bune condiții combinația de mix considerată
optimă pentru perioada respectivă, care se înscrie în programul de marketing agroalimentar și se
aplică prin utilizarea unor practici operaționale.
Pentru a obține maximum de impact pe piața agroalimentară , ca urmare a mixului de
marketing agroalimentar ales, trebuie respectate anumite principii prin care se asigură nu nu mai
bună dozare, ci și
Coerența acțiunilor de marketing agroalimentar .
Aceste principii sunt exprimate sub formă a patru reguli:
1. Asigurarea unei coerențe bune între acțiunile de marketing agroalimentar și mediul companii i.
Nerespectarea acestei reguli conduce la erori ca: ignorarea dorințelor consumului de pâine , a
acțiunilor concurențiale sau a legislației;
2. Asigurarea unei bune coerențe între acțiunile companii i și potențialul său uman, tehnic,
financiar, comercial, logistic;
3. Asigurarea unui bun dozaj, a unei bune coerențe a acțiunilor de marketing agroalimentar între
ele;
4. Asigurarea unei bune coerențe, legături a acțiunilor de marketing agroalimentar în timp.

Orice mix de marketing agroalimentar este soluția eficientă pentru etapa în care a fost
elaborat, nu este deci o soluție definitivă nici măcar pentru un timp îndelungat, este o soluție
pentru o st retegie, care odată modificată at rege după sine și reformularea mixului, ce va fi
rezultatul modificării componentelor s ale și a diferitelor proporții de îmbinare a ingredientelor de
marketing agroalimentar . Astfel, în funcție de st retegia de piața agroalimentară , de orizontul ei
de timp, de conjunctură se pot aplica mai multe mixuri succesive, mixuri specifice pentru fieca re
piața agroalimentară inclusiv sub aspect teritorial.
În a treia etapă a procesului de elabo rere a mixului de marketing agroalimentar , are loc
evaluarea cantitativă și calitativă a acestuia. Aceasta permite aprecierea măsurii în care au fost
realizate stretegiile stretegice fixate, descoperirea disfuncționalităților oferind și sugestii pentru o
nouă combinare mai eficientă a ingredientelor mixului de marketing agroalimentar .
În practică, mixul de marketing agroalimentar joacă un rol esențial, întrucât e l crează pe
de o parte dife rențierea în percepția consumat rului, iar pe de altă parte, crează instrumentele
specifice înfăptuirii stretegiilor st rategice, ce se concretizează în cei “4P”, care la rândul lor,
fiecare în parte constituie un submix de marketing agroalimentar ce reprezintă un joc de st retegii

13
și combinații de variabile. Între cei “4P”, există o inter ependență, o intercondiționare reciprocă
de care trebuie să se țină seama în efectuarea și aplicarea mixului de marketing agroalimentar .
De asemenea, trebuie ținut seamă, de faptul că cei “4P” “reflectă concepția ofertanților
referitoare la instrumentele de marketing agroalimentar disponibile în v derea influențării
cumpărătorului și de ace ea dacă întreprinderea privește cu ochiul consumatorului , atunci când
concepe cei “4P” ( Produs agroalimentar , Preț, Plasame nt, proovare), trebuie să con apă și cei
“4C” ai cumpărătorului (Cumpărătorul cu cerințele și dorințele sale, Cost suportat de cumpărător,
Comodiatatea achiziționării, Comunicare). Numai companii le care vor ține seama de această
corelație directă între cei “4P” și cei “4C” vor reuși să manipuleze în așa fel ingredientele
mixului de marketing agroalimentar, încât să obțin avantajul competitiv pe piața agroalimentară și
în final, un profit mare, întrucât, în etapa actuală, pentru companiile producătoare, prezintă mare
interes cunoașterea tendințelor ce se manifestă în mixul de marketing agroalimentar , întrucât le
oferă posibilitatea ajustării variabilelor mixului de marketing agroalimentar și dec i modificării
stretegiilor pe termen scurt, mediu și lung în vederea creării condițiilor pentru obținerea unui
profit relativ stabil pe termen lung.

1.2. Componentele mixului de marketing agroalimentar

Carectere le xului de marketing agroalimentar constituie variabilele cheie prin care
organizația poate acționa în vede ea obținerii impactului maxim asup ra pieții și consumatorului și
reflectă modul în care sunt antrenate diferite omponente ale resurselor de care dispune
organizația pentru obținerea e fectelor scontate. Variabilă produs agroalimentar cuprinde
totalitatea bunurilor de piața agroalimentară și serviciilor pe care firma le oferă pe piața
agroalimentară . Variabilă preț se referă la suma de bani pe care consumatorii o plătesc pentru a
obține produs agroalimentar . Variabilă plasament cuprinde acele activități ale companii i prin
care produs agroalimentar este pus la dispoziția consumului de pâine vizați. Variabilă promovare
cuprinde activitățile de comunicare a avantajelor produs agroalimentar ului și de convingere a
consumului de pâine vizați în vederea cumpărării lui.
Politica de produs agroalimentar are în vedere conduita pe care o adoptă o
întreprindere referitor la dimensiunile, structu re și evoluția gamei de bunuri materiale și servicii
ce fac obiectul propriei activități. Stretegiile urmărite de politica de produs agroalimentar trebuie
să slujească scopulu i activității econmi e a companii i. Dincolo de specificitatea imprimată
acesto re de orizontul de timp pentru care se stabilesc, de profilu l activitățiiîtreprinde ii sau de
nature pieței agroalimentare căreia i se adresează, stretegiile politicii de produs agroalimentar

14
privesc modul concret de alocare a resurselor pentru dimensionarea adec vată a elementelor
fabricației sau a sortimentulu i comerc alizat.
Politicii de produs agroalimentar , la nivel de întreprindere i se pot atribui trei sarcini
principale:
 Introducerea produs ag oalimentare de panificație noi în fabricație și pe piața
agroalimentară pentru câștigarea de noi segmente de clientela sau umplerea unor nișe de piața
agroalimentară, sarcina ce reprezintă un fa tor cent rel pentru întreprindere.
 Modernizarea produs agroalimenta e de panificație introduse pe piața agroalimentară
reprezintă sarcina politicii de produs agroalimentar prin care întreprinderea se pre preocupă
permanent de proces area prestațiilor sale în așa fel încât să răspundă cât mai bine mod ificărilor
survenite în deprind rile de cumpă rere și obiceiurile de consum, con semnate în timp, la grupel e
țintă de clientela vizată pen ru respectivele produs agroalimentare agroalimentare .
 Eliminarea produs agroalimentare de p nificație “îmbătrânite” în cazul celor la care
acceptanta clientului este î n vădită descreștere și care nu ai posedă factori st retegici de success,
să constituie, de asemenea, într -o sarcină a politicii de produs agroalimentar , ce nu trebuie
neglijată de întreprindere.
Activitățile componente ale politicii de produs agroalimentar pot fi grupate, după
conținutul lor tematic, în următoarele ansambluri:
a) Cercetarea produs agroalimentar ului are în vedere analiza calității produs agroalimentare
de panificație aflate în fabricație și/sau în vânzare, studiul învechirii economice a acesto re,
analiza circulației prous agroalimentare de panificație și urmărirea lor în utilizare sau în consum.
b) Activ itatea de inovație privește nu umai podus agroalimentar ul, ci și crearea unui climat
novator în toate compartimentele companii i.
c) Proces area produs agroalimentar ului are în vedere conceperea și realiz area sub forma de
prototip sau achetă a tuturor componentelor ce dau conturul viitorului produs agroalimentar .
d) Asigu rerea leg ă a produs agroalimentar ului semnifică ansamblul de acțiuni juridice prin
care acesta este protejat împotriva afacerilor.
e) Atitudinea față de produs ag oalimentare agroalimentare le vechi privește preocuparea
întreprinderilor față de soarta mărfurilor agroalimentare cu gred ridicat de obolescență și nivel
scăzut de rentabilit ate
Definirea ope rețională a politicii de produs agroalim ntar are în vedere departajarea
produs agroalimentar ului nou de cel modernizat sau perfecționat, definirea nivelului de inovare
și evalu area criteriilor de di ersificare și diferențiere de alte produs agr oalimentare

15
Gama de produs agroalimentare reprezintă o sumă de produs agroalimentare
agroalimentare înrudite prin destinația lor comună în consum și prin ca recteristicile esențiale
similare.
Pornind de la această definiție, dimensiunile gamei de produs agroalimentar se pot defini
prin următoarele coordonate:
– Lărgimea gamei, constând în numărul de linii de produs agroalimentar ce o compun;
– Profunzimea gamei, dată de numărul sortimentelor distincte;
– Lungimea gamei, constând în sup refața pe car e o acoperă gama de produs agroalimentare
agroalimentare pentru satisfacerea unor cerințe.
În gama de produs agroalimentar , un produs agroalimentar îi are un loc bine definit, prin
harta de pozițtionare, care îi determină aportul la volu ml be ficiilor, dinamica de vânzare și cota
de piața agroalimentară .
Politica de preț. Prețul reprezintă valoarea de schimb pentru produs agroalimentare sau
serviciile oferite și cuprinde costurile de producție și de vânzare, incluzând un adaos comercial
din care o parte reprezintă profitul vânzătorului. El constituie rezultatul confruntării intereselor
economice ale purtă orilor cererii și a ofertei, sub i nfluența producției și a pieței agroalimentare .
Din perspectiva unei întrepr nderi, prețul constituie un mijloc de măsură a g redului de
valorificare a resurselor companii i, un barometru al c pacității companii i de adaptare la cerințele
mediului și de influen țare a acestuia, cât și un instrument de recupe rere a cheltuielilor e fectuate și
de cuntificare a p ofitului încorpo ret în valoarea produs agroalimentar ului.
Importanța prețlui în combinația mixulu i variaă în funcție de împrejurări, deoarece în unele
cazuri, el poate avea un rol decisiv în atingerea stretegiilor companii i, alteori îi revine o
contribuție minoră sau poate chiar lipsi cu totul din arsenalul pus în mișcare. Se apreciază că
rolul lui este modest, dată fii nd flexibilitatea mai redusă a rețului – și deci posibilitățile mai
limitate ale companii i de a-l manev re – în compa reție cu celelalte variabile ale mixului.
În diferențierea prețurilor se ține cont de următoarele:
 Prețurile stabilite pe categorii de clienți. Pentru același produs agroalimentar său serviciu
firma p rectică prețuri diferite de la o categorie de cumpărători la alta
 Prețurile stabilite în report cu locul vânzãri. Chiar dacă cheltuielil e de comercializare sunt
aceleai în iecare zonă se poate p rectica un preț diferit at unci când intensitatea cererii este diferită.
 Prețuri stabilit e în funcție de momentul cumpărri . Se bazează pe funcțiile sezoniere ale cererii,
putând d eri chiar în funcție de zi sau de oră. De exemplu, prețurile articolelor vestimentare pot fi
mai ridic ate la începutul sezonului și reduse apoi treptat.

16
 Prețuri stabilite în funcție de imaginea produs agroalimentar ului. Vânzătorii se pot baza pe
deosebirile existente între produs agroalimentare , provenite din modalitățile diferite de
prezentare sau comercializate sub diferite mărci precum și apariția unei noi variante a produs
agroalimentar ului.
Managementul de preț se află într -o strânsă legătură cu st retegia de piața agroalimentară
și cu cele lalte componente ale mixului de marketing agroalimentar (managementul de produs
agroalimentar , distribuție a produs agroalim ntare de panificație și promovare). St retegia de piața
agroalimentară constituie pnc ul de plecare pentru întregul mix de marketing ag roalimentar , deci
și pentru managementul de produs agroalimentar . Pentru managementul de preț, acest lucru
presupune încad rerea acesteia în st retegia globală a companii i față de piața agroalimentară și
reportarea la stretegiile procesului de piața agroalimentară .
Alegerea procesului de preț nu este o sarcină ușoară pentru conducerea companii i, pentru
că aceasta trebuie să aibă în vedere o serie de carectere ca: elasticitatea cererii în funcție de preț;
etapă din ciclul de viață al produs agroalimen tarului; sezonalitatea produs agroalimentar ului;
categoriile de consumatori căro re i se adresează; poziția deținută de întreprindere pe piața
agroalimentară ; structu re costurilor companii i; estimarea profitului la diferite nivele de preț;
stretegiile urmărite de concurenți.
Ca stretegii urmărite de managementul de preț, pot fi: maximizarea profitului actual,
maximizarea volumului vânzărilor, fructificarea avantajului de piața agroalimentară , promovarea
unui produs agroalimentar superior etc. În stabil irea unui anumit nivel al prețului întreprinderea
se poate orienta după costuri, după concurență sau după cerere.
Orientarea după costuri evidențiază că prețul să acopere integ rel costurile de producție și
să permită obținerea unui profit net. Orientarea după concurență evidențiază compa rerea
prețurilor produs agroalimentare de panificație companii i cu cele ale principalilor săi concurenți.
Orientarea după cerere eviden ază stabilirea acelui nivel al prețului pe care piața îl poate suporta,
adică nivelul la care consumatorii percep valoarea produs agroalimentar ului oferit.
Deciziile referitoare la preț trebuie să fie subordonate deciziilor referitoare la st retegia de
marketing agroalimentar a comp niii, ținând cont și de stretegiile de marketing agroalimentar ale
acesteia, ceea ce evidțiază în prectică adoptarea unui proces liniar, care progresează etapă cu
etapă până la stabilire a nui nivel final al prețului. Decizia de preț poate fi luată și printr -o
abordare st retegică, care încearcă să țină co nt atât de stretegiile gene rele ale companii i și situația
ei competitivă, cât și de ca recteristicile consumului de pâine .
Managementul de distribuție a produs agroalimentare de panificație . Modul în care
mărfurile parcurg t reseul distribuție a produs agroalimentare de panificație i, pentru a ajunge la
consumatorii finali, prezintă importanța nu numai pentru funcționarea mecanismului economic al

17
companii i, în gene rel, dar și pentru soarta fiecărei întreprinderi în parte. Ca variabilă a mixului de
marketi ng agroalimentar , distribuția este luată în conside reție, în deciziile companii i, în diferite
variante, apreciate ca fiind cele mai indicate într -o etapă dată, pentru anumite categorii de produs
agroalimentare agroalimentare , de piețe etc.
Distribuția este un proces mult mai complex, mult mai larg decât mișcarea mărfurilor
agroalimentare (depalsare a fizica). P incipalul rol al distribuție a produs agroalimentare de
panificație i răm ne acela de regularizare a ișcării bunurilor de piața agroalim entară și serviciilor
între producție și consum, satisfacerea nevoilor consumului de pâine , furnizându -le acesto re o
serie de servicii.
Funcțiile distribuție i de produs e agroalimentare de panificație i alcătuiesc un anasamblu
interdependent, format din:
a) Schimbarea propietății, respectiv t rensferul dreptului;
b) Deplasarea produs agroalimentare de panificație de la producător la consumator prin
intermediul activităților de t rensporturi, prin stocare, depozitare, manipulare, etalare și
vânzare;
c) Informarea și consilierea consumatorului;
d) Organizarea service -ului după vânzare;
e) Finanțarea unor ope rețiuni comerciale .
Analiza t reseului parcurs de produs agroalimentare , într -un anumit interval de timp, între
producție și consum, este cuantificată în accepțiunea mark eting agroalimentar ul de panificație ui
de o noțiune cuprinzătoare , incluzând procese și ac ivități eterogene, numită distribuție a produs
agroalimentare de panificație . În terminologia economică se folosesc, în mod fre cvent și alte
noțiuni pentr activitatea desfășu retă în sfe re economică în d scuție, între care: “mișcarea
mărfurilor agroalimentare ”, “circulația mărfurilor agroalimentare ”, “ vânzarea mărfurilor
agroalimentare ” sau „plasamentul mărfurilor agroalimentare ”.
Conceptul de distribuție a produs agroalimentare de panificație are în vedere, în primul
rând, “itine rerul” pe care îl parcurg mărfurile pe piața agroalimentară , de la producător
consumatorul final (producători, intermediarii și consumatori). Acești participanți la deplasarea
succesivă a mărfurilor agroalimentare de-a lungul acestui t reseu alcătuiesc, ceea ce în
terminologia agroalimentare de panificație ui se num ește un “canal de distribuție a produs
agroalimentare de panificație ”.
Deci, cu alte cuvinte putem spune că managementul de distribuție a produs de panificație
a companii i are drept scop st retegic analizei variantei (variantelor) optime atât pentru circui tul
fizic cât și pentru cel ecnomi co-fianciar al mărfurilor agroalimentare . Acest proces are în vedere
analizei modului în care se realizează actele de vânzare -cumpă rere, prin intermediul căro re,

18
odată cu mișcarea efectivă a mărfurilor agroalimentare are loc și schimbarea proprietății asup re
lor, respectiv t rensfererea succesivă a dreptului de proprietar de la producător la consumator.
Conectarea unui sistem de canale de distribuție a produs de panificație la trăsăturile mediului
extern are implicații majore asup re aspectului acestuia și anume, asup re unor aspecte precum:
componentele, amploarea, costul, etc. Unui canal de distribuție a produs agroalimentare de
panificație .
În toate cazurile, un canal de distribuție a produs agroalimentare de panificație cuprinde
sigur cel puțin două carectere : producătorul și consumatorul. Celor doi, care reprezintă punctele
extre me – de în eput și de sfârșit – ale unui canal de istribuție a produs agroalimentare de
panifica ție, li se pot alătu re un lanț de erigi succesive pe care mărfurile le parcurg. Alegerea
canalelor de distribuție a produs agroalimentare de panificație , selectarea intermediarilor,
stabilirea formelor de distribuție a produs agroalimentare de panificație adecvate fiecărei
categorii de produs agroalimentare agroalimentare constituie decizii de marketing agroalimentar
de maximă importanță, care au efecte pe termen lung asup re întregii activități a companii i.
Deciziile care vizează managementul de distribuție a produs agroalimentare de panificație
și stretegiile corespunzătoare acesteia, trebuie să acopere mai multe probleme: dimensiunile
canalului de distribuție a produs agroalimentare de panificație , amploarea procesului de
distribuție a produs de panificație , grdul de participare a companii i la activitățile de distribuție a
produs de panificație , controlul asup re procesului de distribuție a prdus de panificație ,elsticitatea
distribuție a produs de panificație i, ca recteristicile logisticii mărfurilor agroalimentare . Toate
aceste carectere reprezintă și criterii în funcție de care întreprinderea își fundamentează st retegia
de distribuție a produs de panificație .
Rolul economico -financiar și social al distribuție a produselor de panificație i este în
continuă creștere, pe măsu re majorării companii i, a progresului economico -financiar și social
gene rel. Este suficient să se reporteze activitatea desfășu retă în sfe re distribuție a produselor
agroalimentar agroalimen arelor de produselor e de panificație i la dinamismul forțelor de
producție, al producției materiale,pe de o parte, al onsumului pe de altă parte. Având menirea să
asigure difuzare a nei mase de produselor agroalimentare și servicii în continuă creștere și
diversificare și să răspund ă, totodată, exigențelor tot mai ridicate ale consumului de pâine ,
distribuția trebuie să -și perfecționeze formele și metodele.
Managementul promoțională. Toate companii le trebuie să comunice, să distribuie sau
să schimbe informație, într -un mod clar și rezonabil. Cumpărătorii produselor agroalimentare
agroalimentarelor potențiali și actuali trebuie să cunoască produselor agroalimentare
agroalimentare le și serviciile care li se oferă; furnizorii și distribuitorii trebuie să fie complet

19
informați, iar angajații trebuie să știe ce se întâmpla în cadrul societății , care este misiunea
acesteia și în ce direcție se îndreaptă.
În cazul gene rel, există un emițător și un receptor, emițătorul încearcă să trimită un mesa j
în așa fel încât receptorul s -l înțeleagă și să acționeze conform intenției emițătorului. Din acest
motiv, em ițătorul trebuie să odifice me ajul și să îl trimită printr -un mijloc (sau canal), astfel
încât , să fie deco dificat de reepto . Scopul este că mesajul “emis” să fie același cu cel recepționat,
cu toate că, în prectică, există mult zgomot și disto siuni. În multe cazuri, mesajul poate să nu fie
deloc recepionat. T ți acești factori accentuează nec sitatea celor care c omunică d e a-și cunoaște
auditoriul -țint, de av ao idée clară a mesajului pe care doresc să îl t rensmită și a acțiunii de
adoptat, de a cunoaște mijlocul cel mai adecvat pentru a t rensmite mesajul, iar apoi de a lua notă
de orice relație care poate fi rece ționată. Se face distincție clară între auditorul intern și cel
extern.

1.3. Rolul mixului de marketing agroalimentar în creșterea competitivității
companii lor actuale

Scopul activității de marketing agroalimentar este de a -i satisface pe clienți într -un mod
profitabil, prin realizarea unor legături avantajoase cu aceștia. Mulți consideră că marketing
agroalimentar ul produ elor agroalimentare de panificație este sinonim cu publicitatea sau cu
vânzarea, dar de fapt activitatea de marketing agroalimentar nu se referă atât la vânzare, cât mai
ales la cunoaștere a a ceea ce t ebuie produselor agroalimentar . Dacă se analizează nevoile
clientului și se creează produ selor agroalimentare de o calitate superioară la o calitate
corespunzătoare , se distribuie și se poo ează în mod eficient, atunci aceste produselor
agroalimentare agroalimentare vor fi vândute foarte repede. Deci vânzrea și promovarea, alături
de produselor agroalimentar și preț sunt componentele unui mix de marketing agroalimentar
complex.
Locul principal în rezolvarea primei probleme, cea a creării de noi produselor
agroalimentare agroalimentare , îl preocupă activitatea de inovare care acoperă o multitudine de
acțiuni: îmbunătățire produselor agroalimentar ului, crearea unor produselor agroalimentare
agroalimentare complet noi sau extinderea gamei de produselor agroalimentare oferite.
Procesul de creare a noil or produselor agroalimentare este format din nouă etape
principale:
1. Stretegia de produselor agroalimentar noi care are patru scopuri principale: concentrează
efortul la nivelul echipei; re alizează int grerea eforturi de piața agroalimentară lor
funcționale s au departamentale; joacă rolul nui instrument de delegare lăsând membrii

20
echipei să lucreze independent și eficient; actul de pricepere și implicare al conducerii în
realizarea procesului necesită un management bazat pe inițiativă și nu pe reacție, care să
sporească posibilitatea găsirii oportunităților de inovare.
2. Gene rerea ideilor noi r trebuie să fie sistematică și nu întâmplătoare. O companie trebuie
să genere ze multe id i pentru a găsi câteva bune. Principalele surse includ: surse interne,
Cumpărătorii produselor agralimentare , concurenții, distribuitorii, furnizorii.
3. Selectarea ideilor noi r are dre pt scop dep rtajarea în idei bune și idei proaste cât mai
repede posibil pentru că costurile de creare a produselo agroalimentar ului cresc enorm.
4. Crearea și testarea conceptului; este foarte importa t să se distingă între ideea de
produselor agroalimentar , conceptul acestuia și imaginea sa. Ideea de produselor
agroalimentar este o idee privind un posibil produselor consumatorii percep un
produselor agroalimentar actual său potențial.
5. Stretegia de mrketi g agroalimentar ; expunerea procesului de marketing agroalimentar
conține trei părți:
 Piața țintă, poziția planificată și vânzările;
 Cote de piața agroalimentară , cuprinde prețul, distribuția și bugetul de marketing
agroalimentar pentru primul an;
 Profiturile pentru primii ani: se referă la vânzările, profiturile planificate și mixul de
marketing agroalimentar pe termen lung.
6. Analiza economico -financiar ă evidenția ză o reevaluare a vânzărilor, costurilor,
profiturilor corespunzătoare unui produselor agroalimentar nou pentru a afla dacă acesta
satisface stretegiile companiei. Dacă răspunsul este afirmativ produselor ul agroalimentar
avansează în etapa creării sale efe ctive.
7. Crearea rototip care să satisfacă și să at regă consumatorii și care să poată fi produselor
agroalimentar repede, încadrându -se în cheltuielile planificate. Prototipul trebuie să aibă
carecteristicile funcționale necesare și pe cele psihologice inten ționate. Când prototipurile
sunt gata, ele tre buie testate. Proiect le sunt trimise compartimentului de producție.
8. Testul de piața agroalimentară ; acum produselor ului agroalimentar și prog remul de
marketing agroalimentar sunt introduse în situații de piața agroalimentară mai concrete.
Amploarea testului de piața agroalimentară depinde de natu re produselor
agroalimentar ului. Testul de piața agroalimentară permite companii i să identifice
eventualele neajunsuri ale produselor agroalimentar ului. Există trei vari ante de teste de
piața agroalimentară : testul standard, testul controlat sau simularea.
Vânzarea -introducerea noului produselor agroalimentar pe piața agroalimentară , evidențiază
costuri ridicate.

21

22

CAPITOLUL 2
SITUAȚIA ACTUALĂ A S.C. VEL PITAR S.A.

2.1. Scurt istoric și obiectul activității companii i

Firma Vel Pitar conduce pe pia ța românească a produselor agroalimentare de panificație
de produselor e de panificație , fiind un sprijin foarte important în domeniul producției și
distribuție a produselor agroalimentare de panificație i de biscuiți, napolitane, specialități de
cofetărie și patiserie.
Numele grupului companii i ere plin de semnificație cu sute de ani în urmă, la sfârșitul
secolului XIV fiind atestat documentar, dregătorul Vel Pitar , care e re “pus peste pitari și îngrijea
să se găsească făină de grâu și să se coacă în fiecare zi pâine de grâu proaspătă pentru domn,
curteni și oștire“. Atribuțiile sale le completau pe cele ale jitnicerului, responsabil cu strângerea
și depozitarea grâ nelor, dar și pe cele ale stoln cului care degusta ucatele înainte de a le trimite la
masa domnească. În acele vre muri, domnitorii Țărilor Române e reu înconju reți de boieri cu roluri
foarte important e în buna desfășu rere a activității Curții Domnești și a oștirii, pitarul având grijă
ca pâine de grâu a sa fie îndestulătoare și pe placul familiei domnitoare.
Firma Vel Pitar preia t redițiile pâinii bine făcute, ale satisfacerii gusturilor celor mai
pretențioase, pentru a aduce bucate alese pe mesele românilor.Povestea grupului companii i
începe atunci când fondul de investiții Broadhurst Investments Limited, administ ret în România
de către New Century Holdings (NCH), achiziționează două mari companii de morărit și
produselo re de panificație , Mopariv Râmnicu Vâlcea și Berceni București. În decembrie 2001 se
formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morărit și produselor e
de panificație : Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni București, Mopariv Cluj Napoca și G renpan
Tecuci. Sediul companii i este în România, județul Vâlcea, localitatea Rm.Vâlcea, st reda Timiș,
nr. 22. Sediul local se poate schimba în orice alt loc din țară, pe baza Hotărârii Adunării Gene rele
a Acționarilor (AGA).
Firma Vel Pitar S.A . (figura 2.1.) și-a lărgit aria de lucru prin achiziția unor noi companii:
Spicul Argeș Pitești (2002), Pang ren Județul Iași și Gorjpan Târgu Jiu (2003), și a unei unități de
producție în o reșul Balș (2004), arondată punctului de lucru din Râmnicu Vâlcea, cât și prin
fuziunea cu companii le Postăvarul B reșov și Panem Giurgiu (2005).

23

Figura 2.1. Firma Vel Pitar S.A.
Sursa: www.velpitar.ro
Totodată trecerea timpului a modificat organizarea companii i, divizându -se în trei
companii autonome care au ca obiect de activitate panificația – S.C. Vel Pitar S.A., morăritul –
S.C. Șapte Spice S.A. și retailul – S.C. VP Magassin S.A. (2007); activități care s -au dezvoltat
continuu în ultimii ani, astfe l încâ t um beneficiază de modurile necesare pentru a funcționa
autonom. Această oportunitate, a apariți i noilor companii fructifică mai bine șansele oferite de
piața agroalimentară în domeniile lor, gestionează mai bine resursele și utilizează în mod direc t
veniturile obținute. Fondul de investiții Broadhurst Investments Ltd., administ ret în România de
Firma New Century Holdings (NCH), deține aproximativ 80% din toate cele trei companii
rezultate în urma divizării. La începutul anului 2007, grupul Vel Pitar lărgindu -și rețeaua de
centre de producție și în județul Dâmbovița, în o rasul Târgoviște.
În prezent, Grupul Vel Pitar deține centre de producție în București (două) și în 10 județe
din România (Vâlcea, Argeș, B rașov, Cluj, Galați, Județul Iași , Giurgiu, Gorj, Olt și Dâmbovița),
unități de morărit și o rețea de magazine în marile o reșe din România. Astfel, grupul Vel Pitar
cuprinde:
 12 fabrici de produselor e de panificație , specialități de produselor e de panificație ,
patiserie, biscuiți și napolitane;
 unități de morărit;

24
 o rețea proprie de 157 de spații comerciale în marile o reșe din România; acoperire
națională;
 5000 de angajați;
 peste 2,5 milioane de clienți zilnic.
Societatea a investit masiv în tehnologii moderne, inovatoare, ce ofer ă clienților
produselor agroalimentare agroalimentare de cea mai bună calitate, ceea ce a schimbat modul în
care, în România, se fac afacerile în industria de morărit și produselor e de panificație , devenind
astfel lider absolut din toate punctele de vedere: acoperire g eogrefică, dimensiune, cifră de
afaceri, nivel de profit, număr de clienți, nivelul de implementare a tehnologiilor moderne și
respectarea normelor legislației europene.
Misiunea companiei Vel Pitar este de a oferi consumului de pâine produselor
agroalimentare agroalimentare de produselor e de panificație de cea mai bună calitate prin
intermediul unei sistem eficient de producție și distribuție a produselor agroalimentare
agroalimentare lor de produselor e de panificație , precum și prin contribuția specialiștilor
companii i.
Pentru că Vel Pitar S.A. recunoaște importanța specificului local ca o valoare
suplimentară în adoptare a sa de a oferi con umatorului produselor agroalimentare dorite, este o
companie aflată între liderii industriei alimentare, ce ralizează activități la nivel național prin cele
12 puncte de producți e fiind prezentă pe segmentele: produselor e de panificație ; morărit; biscuiți;
napolitane; paste făinoas e; vânzare cu amănuntul.
S.C. Vel Pitar S.A. realizează activități conform cu obiectul de activitate aprobat de către
acționari, respectiv:
 Producerea și vânzarea de produse de panificație de morărit;
 Producerea și vânzarea de produse de panificație de produselor e de panificație ;
 Vânzarea en-gross și en -detaille a mărfurilor agroalimentare ;
 Comercializare cu amănuntul;
 Prestarea de servicii.
Valori fundamentale, precum integritate, loialitate, răspundere , eficiența, performanța,
etica, sunt promovate de către Vel Pitar S.A. , iar esența majorării companii i se bazează pe
utilizarea eficientă a resurselor sale cu scopul de a obține produselor agroalimentare sănătoase.
Păstrându -și astfel t rensparența și dovedind răspundere , prin implică rile activ e în viața
comuniății. De aceea, a ngajații companii i manifestă întotdeauna cu integritate și corectitudine,
iar inițiativa personală, creativitatea și respectarea standardelor etice sunt la mare preț în Vel
Pitar S.A. . Având angajați pregătiți la nivel european și printr -un sistem eficient și profesional de
producție ș i distribuție a produselor agroalimentare de panificație , Vel Pitar S.A. asigură

25
produselor agroalimentare de produselor e de panificație și morărit de calitate superioară, în
acord cu cerințele legale și de reglementare naționale și europene.

2.2. Managementul și structu re organizatorică a S.C. VEL PITAR S.A.

Conducerea activității de marketing agroalimentar evidențiază previzionarea, organizarea
și coordonarea ei cu celelalte activității ce se realizează în cadrul societății , dar și antrenarea
întregului personal la însușirea și adoptarea opticii de marketing agroalimentar , precum și
controlul modului de înfăptuire a politicii de marketing agroalimentar elabo retă în întreprindere .
Procesul complex de conducere a activității de marketing agroalimentar înseamnă în primul rând,
anticiparea evoluțiilor posibile ale enomenelor pieții în anumite condiții probabile, pentru o
perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă, pentru că “a conduce înseamnă a prevedea”.
Organizare a activită ii de marketing agroalimentar urmărește în esență stabilirea locului
activității de marketing agroalimentar în struc ture organizatorică a companii i, delimitarea
atribuțiilor și a relațiilor pe care le are compartime ntul de marketing agroalimentar în cadrul
elementelor organizatorice, organizarea internă și activitatea personalului de specialitate angajat.
Structu re organizatorică a companii i Vel Pitr S.A. se prezintă în felul următor:
– structu re de onducere ,care este reprezentată de ansamblul persoanelor, compartimentelor,
serviciilor precum și relațiile dintre acestea, constituite astfel încât să asigure modurile necesare
desfășurării proceselor de producție.
– compartimentul de producție, reprezentată de ansamblul persoanelor, serviciilor și relațiilor
dintre acestea, ce se stabilesc în vederea realizării directe a obiectului de activitate.
Fiind o societate complexă, care în câțiva ani și -a extins activitatea în peste 12 loc ații,
S.C.Vel Pitar S.A. S.A. este organizată în direcții și compartimente astfel :
 Compartimetul tehnică și de producție este condusă de un director de producție care
coordonează, îndrumă și sup reveghează activitatea din cadrul sectorului mecano –
energetic și cel de producție ale căror activități într -o societate de producție se
întrepătrund
 Compartimetul economico -financiar ă este condusă de un director economico –
financiar care are în subordine conomiști, contabili cu o bogată experienț ă contabilă.
Acest dep artament e preocupă de înregist rerea și evidențierea tuturor fenomenelor
economico -financiar e ce au loc în cadrul companii i, iar prin analizele economico –
financiar e care se fac se obțin informații utile, în timp oportun, pentru luarea celor
mai bune măsuri decizionale de conducere a companii i.

26
 Biroul vânzări este condus de un director de vânzări care se preocupă cu desfacerea
produselor agroalimentare de panificație obținute. Întreaga activitate comercială se
bazează pe re zulta ele obținute de Compartimentul de marketing agroalimentar .
Acesta se preocupă de prospectarea pieței agroalimentare , luând măsurile ce se impun
pentru cunoașterea și îmbunătățirea imaginii companii i, pentru cunoașterea și
adoptarea mărcii „ Vel Pitar S.A. ” pe piața internă.
 Biroul resurse umane -salarizare .Se preocupă de recrutarea forței de muncă după
criteriul copetenței profesio ale, cât și cu comensu rerea muncii depuse de fiecare
angajat și stimularea acestuia în vederea eliminării timpilor morți și majoră rii
productivității muncii, dar fără a se neglija calitatea muncii care se reflectă în
rezultatele obținute.
 Oficiul juridic. Veghează la respectarea legii, atât de către societate cât și de
partenerii de afaceri, realizează o activitate de prevenire a pagubelor și urmărește
recupe rerea debitelor.
2.3. Gama de produselor agroalimentare a S.C. VEL PITAR S.A.

Pentru realizarea produselor agroalimentare de panificație de înaltă calitate Vel Pitar S.A.
utilizează materii prim e de cea mai bună calitate, am laje adaptate conform cerințelor de igienă și
păstrării prospețimii produselor agroalimentare de panificație o perioadă cât mai îndelungată,
controlul riguros al calității producției, toate acestea dovedind deosebita grijă pentru detalii și
acordând atenția cuvenită consumului de pâine .
Calitatea superioară a produselor agroalimentare de panificație , respectarea măsurilor de
sigurență alimentară, ingredientele atent selecționate fac ca peste 1,5 milioane de clienți din toată
țare să cumpere zilnic pâine de grâu a proaspătă Vel Pitar S.A. . Fiind un partener foarte important
al marilor rețele de retail din România, Vel Pitar S.A. , prin echipele de vânzări și distribuție a
produselor agroalimentare de panificație , asigură prezența produselor agroalimentare de
panificație sale în peste 10.000 puncte de liv rere din întreaga țară .
Produselor agroalimentare Vel Pitar S.A. ajung la locațiile de desfacere (supermarketuri,
hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici și mijlocii, rețeaua VP Magassin) fie prin sistemul
propriu de distribuț e de produselor e de panificație (Vel Pitar S.A. beneficiază de un parc auto
format din apr ox. 340 de mașini), fie prin intermediul partenerilor. St retegia VP Magassin este
axată pe trei direcții principale:
1) acoperire națională, creșterea de noi concepte de magazine specializate;
2) magazin de proximitate;
3) introducerea de servicii noi destinate clientilor.

27
Gama de produse agroalimentare a companii i Vel Pitar S.A. , se împarte în trei mari
categorii ( produse deanificație ambalată, produse de panificație proaspătă și produse
agroalimentare de morărit), acestea fiind la rândul lor divizate în mai multe subcategorii, din care
se vor prezenta grupele majore de produse agroalimentare oferite de liderul pieței agroalimentare
românești a produselor agroalimentare de panificație .
Produselor de panificație ambalată . S.C. Vel Pitar S.A. S i-a diversificat an de an gama
de produselor agroalimentare , alături de cele existente pe piața agroalimentară , venind în
sprijinu l cumpărătorilor cu produselor agroalimentare noi (tabelul 2.1) .
Astfel, societatea a realizat produselor agroalimentare ambalate, precum: pâine de grâu
ambalată, biscuiți, napolitane, rulade, miniprăjituri, ce sunt distribuite la nivel național, iar cele
12 centre de producție Vel Pitar S.A. furnizează comercianților din oric are colț al țării toată
gama de produselor agroalimentare , de la oricare dintre fabrici, liv rerea făcându -se în maximum
24 ore de la primirea comenzii.

Tabelul 2.1
Gruparea produselor de panificație ambalată
Denumirea grupei de
produselor
agroalimentare Denumirea subgrupei de produselor
agroalimentare
Produselor de
panificație ambalată Pâine de grâu
Specialități
Patiserie
Cofetărie
Semiprepa rete
Sursa: www.velpitar.ro

Panificația ambalată Vel Pitar S.A. are la bază utilizarea conceptului Keine Touch.
KeineTouch – produselor agroalimentar neatins – este o tehnologie modernă care analizează un
nou standard pentru produselor agroalimentare de panificație . Pornind de la selectarea tipurilor
de făină de grâu și continuând cu frământarea, dospirea, coacerea, răcirea și ambalarea, procesul
este în întregime controlat de calculator. Pâine de grâu este ambalată în pungă sigilată, într -un
mediu igienic, oferind ga renția că primul care atinge produselor agroaliment arul este doar
consumatorul final.

28
a) Pâine de grâu . Interesul crescând al companii i Vel Pitar S.A. pentru grupa de produselor
agroalimentare ambalate, a rientat tot mai mult cercetările spre produselor agroalimentare cu
aport caloric, nutrițional cre scut, s ănăto se, ușor de consumat și cu termen mare de valabilitate
(produselor agroalimentare feliate, ambalate). Cele mai cunoscute mărci de pâine d grâu ale
gamei Vel Pitar S.A. , care au apărut în anul 2009 și care sunt prezente și astăzi prin
comercializare lor remarcabilă, sunt: french toast clasic, french toast integ rel, french toast
greham și french toast secară , prezentate î n figura 2.2:

Figura 2.2. Pâine de grâu a French Toast
Sursa: www.velpitar.ro
French Toast Clasic este un „ produselor agroalimentar cu gust deosebit, cu textură suplă
și fină, ca recterizat de simplitatea f rmei feliilor ce invită la creativitate astfel încât oricine din
familie, de la copii la bunici, poate deveni maestru în arta pre găirii unui sandwich grozav” .
French Toast G reham este un produselor agroalimentar în care respectă tendințele
nutriționale moderne, dân d un plus de vitalitate organis ului. Consumat zilnic poate ajuta procesul
de digestie.
French Toast Integ rel, bogat în vitamine și oligo carectere este produselor agroalimentar ul
în care se adresează tuturor consumului de pâine interesați de o nutriție sănătoasă, precum și
celor preocupați de silueta lor. În report cu pâine de grâu obținută din făina de grâu albă, french
toast integ rel are un conținut dublu de mine rele, vitamine și fibre.
Frenc Toast Secară, cu un gremaj de fibre alimentare de 2 ori mai mare decât pâine de
grâua obișnuită, bogat în su bstațe mine rele și aducând un aport energetic redus, “rezultat al
amestecului de făină de grâu neagră, g reham și secară, produselor agroalimentar ul nu poate să
lipsescă de pe masa celor ce re spectă obiceiurile nu iționale corecte”.
b) Cofetărie și patiserie. Fie în care locație Vel Pitar S.A. și-a dezvoltat o gamă
proprie de produselor agroalimentare de patiserie și cofertărie, în urma analizei preferințelor
consumului de pâine locali. Vel Pitar S.A. este un producător binecunoscut pe piața locală și

29
națională de cozonac și produselor agroalimentare de patiserie, adăugând la acestea bri oșe și
gogoși, cât și napolitane, buscuiți și rulade. Tredițional, Vel Pitar S.A. produce cei mai pufoși și
mai dulci cozonaci din România, aceștia fiind vestiți pentru gustul lor, prospețimea și
sortimentația variată (figura 2.3).

Figura 2.3. Cozonaci și cozonăcel Vel Pitar S.A.
Sursa: www.velpitar.ro
În ceea ce privește produsee agroalimentare de cofetărie, specialiștii de la S.C. Vel Pitar
S.A. S.A. s -au întrecut pe ei însăși în inovație și desăvârșire oferind o gamă diversificată de
produselor agroalimentare . Cele mai cunoscute produse agroalimentare de cofetărie și patiserie,
prezente de altfel în toate filialele S.C. Vel Pitar S.A. S.A. sunt prezentate în tabelul 2.2:
Tabelul 2 .2.
Tipuri de produse agroalimentare de cofetărie și patiserie
Grupa Denumire produselor
agroalimentare Masa
Cofetărie Cozonac cu nucă, stafide și cacao 0,700 kg.
Cozonac cu nucă, stafide și cacao 0,500 kg.
Cozonac cu stafide și scorțișoară 0,500 kg.
Cozonac cu cacao și rehat 0,500 kg.
Cozonac de post cu rehat 0,500 kg.
Cozonăcel 0,500 kg.

30
Patiserie Minipateuri cu mere 0,100 kg.
Minipateuri cu vișine 0,100 kg.
Minipateuri cu vanilie 0,100 kg.
Minipalmieri cu vanilie 0,150 kg.
Saleuri cu chimen 0,100 kg.
Saleuri cu susan 0,100 kg.
Ștrudel cu brânză 0,300 kg.
Minipateuri cu ciuperci 0,100 kg.
Minipateuri cu brânză 0,100 kg.
Melci cu nucă și cacao 0,250 kg.
Saleuri cu cașcaval 0,100 kg.
Pateu cu brânză 0,200 kg.
Sursa: www.velpitar.ro

Lansate la începutul lun ii septembrie 2008, napolitanel Almadolce în două variante de
cremă – cacao și lămâie beneicază de o rețetă nouă, un ambalaj atrăgător și de un b rend feminin.
Napolitanele Almadolce se adreează în specialfemeilor din mediu urban, cu vârste între 18 și 35
ani, în care adoră să -șifacă timp pentru o pauză delicioasă. Napolitanele Almadolce au trei
streturi de napolitană crocantă și două st returi de cremă (cacao și lămâie). Sunt ambalate în
pungi de 200 g.

Figura 2.4. Napolitane Almadolce

31
Sursa: www.velpitar.ro
O altă gamă de produselor agroalimentare oferite de societatea Vel Pitar S.A. este
alcătuită din biscuiții ambalaț i i neambalați în care sunt produși la Județul Iași și distribuiți în
toată ța re. Gama de biscuiți dulci și croc nți, biscuiți cu glazură de ciocalată sau v anilie cuprinde
diverse feluri, , prezentată dataliat în tabelul 2.3. gustare delicioasă, la îndemana oricui, fie că
ești copil sau adult te poți răsfața cu biscuitți Petit Beurre cu aromă de vanilie. Biscuiții aurii,
crocanți pot fi s erviți u o cană de ceai sau o ceașcă de cafea.
Pentru o digestie sănătoasă recomandăm biscuiții din gama Tabiet în care au în
compoziție faină g reham și faină neagră. Biscuiții Tabiet se regăsesc în patru variante: Biscuiți
Tabiet cu g reham, Biscuiți Tabiet digestivi, Biscuiți Tabiet cu susan, Biscuiți Tabiet cu mac.O
gusta re repidă într -o bine meritată auză sunt biscuiții 5 minute, în are se regăsesc î n două
variante: bisciți 5 minte cu acao(200g și biscți 5 miute u aromă de nt (200g). Simpla gustare s au
desert în toată regula, bisc iții Poieni sunt accesi ili oricui dorește să -și îndulcea că puțin ziua.
Biscuiții Poieni se regăsesc în două variante: Poieni cacao cu glazură de ciocolată cu lapte (55g)
și Poieni vanili e cu glazură de ciocolată amăru e (55g). Biscui ii sandwih duci și deli ioși sunt
prefe reți școlarilor. Gama de biscuiți 2B+C a fost relans ată la începutul lunii i ni sortimente :
biscuiți 2B+C cu crmă de cac o și biscuiți 2B+C cu cremă aroma de vanilie. Bscuiții neambalați
Vel Pitar S.A. sunt grupați în trei mari categorii: speciali (biscu ți digestivi și biscuiți g reham)
desert simpli (ext refini, cacao, fursec, spritați, cu miere, Dănut, Delicia cu cacao,
Delia, obișnuiți); desert cu cremă sau glazu reți (2B+C cu cacao, 2B+C cu lamaie, Poieni, Poieni
cu ciocolată albă, Delicios cu cremă cacao).
Tabelul 2.3
Tipuri de biscuiți
Grupa Categoria Denumire produselor agroalimentar

Biscuiți Biscuiți
ambalați Biscuiți din făină Petit Beurre
Biscuiți din făină 5 minute cu cacao
Biscuiți din făină 5 minute cu unt
Biscuiți din făină Tabiet cu g reham
Biscuiți din făină Tabiet digestivi
Biscuiți din făină Tabiet cu susan
Biscuiți din făină Tabiet cu mac
Biscuiți din făină Poieni cacao cu glazură de

32
ciocolată cu lapte
Biscuiți din făină Poieni vanilie cu glazură
de ciocolată amăruie
Biscuiți din făină 2B+C cu cremă de cacao
Biscuiți din făină 2B+C cu aromă de vanilie
Biscuiți din
făină
neambalați Biscuiți din făină speciali (digestive și
greham
Biscuiți din făină desert simpli (ext refini,
cacao, fursec, spritați, cu miere, Dănuț,
Delicia cu cacao, Delia, obișnuiți)
Biscuiți din făină desert cu cremă sau
glazu reți (2B+C cu cacao, 2B+C cu lămâie,
Poieni, Poieni cu ciocolată albă, Delicios cu
cremă cacao)
Sursa: www.velpitar.ro

De asemenea, o altă categorie de produselor agroalimentare oferite de Vel Pitar S.A. este
cea a gustoaselor rulade Almadolce, miniprăjiturilor Clopoțel și a miniruladelor Roll4ever.
Pentru gusturi diverse, există Alma olce – ruladă cacao, ruladă de vanilie, căpșuni, cappuccino,
lămâie -vanilie (32 g.), miniprăjituri glazu rete Clopoțel – Clopoțel cacao și Clopoțel căpșuni și
minirul adele Roll4ever cu 4 arome: cacao, cappuccino, vanilie și căpșuni (figura 2.5).

33

Figura 2.5. Rulada Almadolce, miniruladele Roll 4ever și minip rejituri Clopoțel
Sursa: www.velpitar.ro
Produselor e de panificație proaspătă . În funcție de specificul zonei deservite, Vel Pitar
S.A. produce diferite sortimente de produselor agroalimentare de produselor e de panificație
proaspătă din cele mai bune ngrediente – făină e grâu albă de grâu, făinuri speciale (g reham,
secară, tărâțe), mixuri d cereale (tabelul 2.4) .
Pâinile pentru utriție specială sunt prezente în toate locațiile Vel Pitar S.A. , într -o gamă
variată ce core spund celor mai diverse gusturi și nevoi nutrțtionale. Pâine de grâu de calitate
superioară: pâine de grâu neagră Vel Pitar S.A. , pâine de grâu greham Vel Pitar S.A. , pâine de
grâu integ relă, pâine de grâu neagră cu cartofi, pâine de grâu fără sare, pâine de grâu cu semințe,
pâine de grâu cu tărâțe și multe alte asemenea sortimente.

34
Tabelul 2.4.
Tipuri de pâine de grâu proaspătă
Felul pâinii Denumire produselor
agroalimentar Masa
Pâine de
grâu
proaspătă Pâine de grâu
proaspătă
din făină de
grâu
specială Pâine de grâu București 0,400 kg.
Pâine de grâu Pave 0,450 kg.
Gama f renzeluțe 0,280 kg.
Pâine de grâu cu semnițe 0,200 kg.
Pâine de grâu Spicul 0,280 kg.
Pâine de grâu albă simplă 0,450 kg.
Pâine de grâu albă 0,350 kg.
Pâine de grâu
pentru
nutriție
specială Pâine de grâu specialitate
albă cu tărâțe 0,400 kg.
Pâine de grâu neagră cu
tărâțe 0,350 kg.
Pâine de grâu neagră cu
cartofi 0,750 kg.
Digesta 0,500 kg.
Panfibro 0,200 kg.
Proteică 0,300 kg.
Pâine de grâu Panem fără
sare 0,300 kg
Pâine de grâu integ relă 0,280 kg
Sursa: www.velpitar.ro

Produse agroalimentare de morărit (tabelul 2.5) . S.C. Șapte Spice S.A. este un jucător
cu trediție în industria de morărit, and mori în cinc oreșe din România: Râmnicu Vâlcea, Județul
Iași, București, Târgu Jiu și B reșov, mori de măcinatgrâ și porumb. S.C. Vel Pitar S.A. S.A.
poate să controleze atent întregul drum parcurs de produselor agroalimentar de la faza de materie

35
primă brută până la așezarea lui pe reft. Este un proces complex, dar bine stăpânit de către
specialiștii în care au multă experiență în domeniu.
Tabelul 2.5.
Tipuri de produse agroalimentare de morărit
Sursa: www.velpitar.ro

Din august 2007, la Râmnicu Vâl ea (Bujoreni) s -a înființat ce a mai modernă moară din
România cu capacitate de producție și făinuri calitativ superioare celor existente pe piața
agroalimentară .
Moare e la Râmnicu Vâlcea, unică în România datorită tehnologiei Buhler, a beneficiat
de inv estiții în valoare de peste 4 mlioane Euro. Printr avantajele ei se numără îmbunătățirea
fluxurilor de curățare, de co ndițio are și măci nre a masei e grâu, micșo rerea timpilor de liv rere și
ambalare și capacitatea de măcinare superioară. Moa re dspune și de un depozit de produselor
agroa limentare finite performant. De as menea, moa re de la Județul Iași a trecut printr -un proces
de retehno ogizare, investindu -se peste 2,5 milioane de Euro în cele mai performante utilaje de pe
piața mondială. Investiția, asigu retă în totalitate din fonduri proprii, include și un labo retor
dedicat corectării făinurilor. Șapte Spice procesează în morile sale grâu de produselor e de Grupa Denumire
produselor
agroalimentar Tipuri
Produselor
agroalime
ntare de
morărit Făină de grâu de
grâu Făină de grâu tip 480
Făină de grâu tip 650
Făină de grâu semialbă tip 800
Făină de grâu neagră tip 1350
Făină de grâu de
porumb Mălai superior
Mălai ext re
Gris Gris la pachet de 500 g.
Gris sub formă v rec
Tărâțe Tărâțe din grâu sub formă v rec
Tărâțe din porumb sub formă v rec

36
panificație de cea mai bună calitate, în modurile impuse de normele în vig oare, produselor
agroalimentare Șapte Spice sunt prezenta te în tabelul 2.6:
Tabel ul 2.6.
Produselor agroalimentare Șapte Spice
Grupa Denumire produselor agroalimentar
Mixuri de făină de grâu
(Yammix) Mix pentru pâine de grâu albă
Mix pentru pâine de grâu greham
Mix pentru pâine de grâu neagră
Făină de grâu Făină de grâu integ relă 7 Spice pentru pâine de grâu și patiserie
Făină de grâu albă de grâu superioară 000 pentru cozonaci
Făină de grâu albă de grâu superioară 000 pentru prăjituri
Sursa: www.velpitar.ro

Produsel agroalimentare de morărit oferite sunt sigure din punct de vedere igienic și
constante din punct de vedere al ca recteristicilor. Din gamă, se menționează făina de grâu de
grâu, făina de grâu integ relă, făina de grâu de porumb, grișul, tărâțele, ambalate și comercializate
în funcție de necesitățile clienților, punând la dispoziția acesto re și delicioasele mixuri de făină
de grâu Yammix .

37

PARTEA A II – A
CONTRIBUȚII PROPRII

38

CAPITOLUL 3.
EFICIENTIZAREA MIXULUI DE MARKETING AGROALIMENTAR
AL S.C. VEL PITAR S.A.

3.1. Carecteristicile politicii de produselor agroalimentar și de preț
implementate la
S.C. VEL PITAR S.A.

Prin conduita pe în care Vel Pitar S.A. o adoptă, cu privire la dimensiunule,
compartimentul și evoluția produselor agroalimentare de panificație ce fac obiectul propriei
activități, se reportează permanent la tendințele manifestate de ceilalți concurenți, cât și la
cerințele mediului de piața agroalimentară , iar p entru a -și asigu re consolidarea poziției pe piața
agroalimentară , întreprinderea trebuie să aibă în vedere atât solicitările și pretențiile clienților,
cât și performanțele concurenței.
Cladită pe experiena în a ta morăritului și a brutăriei, Firma Vel Pitar S.A. se mândreș te
astăzi cu angajați de elită regătiți la nivel european și cu sisteme eficiente și profesionale de
producție și distribuție a produselor roalimentare de panificație , având ca misiune satisfacerea
celor mai exigente gusturi, oferind clienților săi din toa tă ța re produselor agroalimentare de
morărit și produselor e de panificație de calitate superioară.
Marca este un element contributiv la deciziile consumului de pâine de a op ta pentru
produselor agroalimentare Vel Pitar S.A. . Pentru că această societate se diferențiază de piața
agroalimentară rin mărime, notorietate, tehnologii performante, rețea națională de distribuție a
produselor agroalimenta e atorii asociază Vel Pitar S.A. cu trediția unei pâini bine făcute și nu
ezită să cumpere și alte produselor agroalimentare agroalimentare ale companii i.
Tehnologia. Firma Vel Pitar S.A. a investi t în linii tehnologice de ultimă gene reție,
complet automatiz ate, de la ope reția de mixare până la procesul de ambalare pentru a realiza
produselor agroalimentare de calitate su rioară (prospețime îndelungat ă, culoare și formaă
constante); astfel c osturile sunt mult căzute, iar productivitatea este mărita. Produs ele
agroalimentare Vel Pitar S.A. se încadrează în diferite cicluri de viață în funcție de destinația de

39
consum a acesto re. În tabelul următor voi prezenta schematic st retegiile adoptate de societate ,
bazate pe ciclul de viață al produselor agroalimentare de panificație din fie în care linie.
Tabelul 3.1.
Stretegii adoptate în funcție de ciclul de viață al produs ului agroalimentar
Linie de
produselor
agroalimentare Sortimente Etapă în c iclul de viață Stretegie adoptată
Produs e de
panificație
proaspătă Pâine de grâu ,
specialități,
patiserie și
cofetărie Maturitate (constant) Menținerea sortimentelor
Produs e de
panificație
ambalată Produselor e de
panificație
ambalată Maturitate în creștere Diversifi cat în care
sortimentală
(lansarea gamei de pâine
de grâu feliată și a
pâinilor speciale
Panissimo)

Specialități Maturitate stabilă Menținerea sortimentelor
Patiserie și
cofetărie Maturitate stabilă (pentru
produselor agroalimentare
de patiserie)
Declin (pentru cozonaci)
Menținerea sortimentelor
Relansare (de exemplu,
relansarea, într -o formula
îmbunătățită, a gamei de
cozonaci)
Semiprepa rete Maturitate în creștere Diversifi în care a
sortimentală
Biscuiți din făină
și napolitane Ambalate Declin Relansare și schimbarea
ambalajului ( de
exemplu, în cazul biscuiți
din făină lor Clopoțel)
Vrec Maturitate în declin Diversifi în care a
sortimentelor

40
Paste Maturitate(constant) Menținerea sortimentelor
Produselor
agroalimentare de
morărit Maturitate (constant) Menținerea sortimentelor
Roll4Ever Creștere Extinderea liniei de
produselor
agroalimentare (Firma
urmărește să lanseze noi
arome) Almadolce Creștere
French Rolls Creștere
Sursa: www.velpitar.ro

După cum se poate observa, produsele agroalimentare de morărit, pâine de grâu și
produselor agroalimentare de panificație , fiind bunuri de larg consum, se încadrează în etapa de
maturitate, această încad rere fiind constantă. De altfel, majoritatea produselor agroalimentare de
panificație Vel Pitar S.A. se încadre ază n perioada de maturitate a ciclului de viață, datorită
faptului că produselor agroalimentare sunt mere u îmbu ătățite și sunt cerute de consumatori.
Stretegiile de preț sunt stabilite atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Astfel, stretegiile pe termen scurt sunt legate de vânzări, mai precis, maximizarea cantitativă a
acesto re, iar cele pe temen ung vizează lărgirea clientelei și consolidarea și creșterea poziției
concurențiale pe piața agroalimentară .
Prețurile se stabilesc după metoda bazată pe costuri, prin adaos (în cazul produselor
agroalimentare de panificație , prețul acesto re fiin influențat mult de evoluția prețului materiei
prime), metoda bazată pe compa rețiacu concurența, în funcție de prețul pieței agroalimentare și
metoda bazată pe valoarea percepută de consumator. Ultimă metodă este utilizată doar pentru
produselor agroalimentare le noi în care urmează a fi lansate pe piața agroalimentară și în care se
află în faza de testare analizându -se astfel și cât este dispus potențialul consumator să plătească
pentru noul produselor agroalimentar . De obicei, prețurile se determină astfel încât să fie
acoperite cheltuielile de producție, de distribuție a produselor agroalimentare de panificație și de
comercializare .
Vel Pitar S.A. adoptă st retegii de preț în care se diferențiază însă pe fie în care tip de
produselor agroalimentar , ținând cont de domeniul de activitate al acestei companii, segmentele
de piața agroalimentară vizate de aceasta, natu re și tipul produselor agroalimentare de panificație
comercializate, având astfel prețuri mai ridicate pentru produselor agroalimentare noi pe piața
agroalimentară și prețuri joase pentru at regerea clienților.

41
Prețur ile promoționale pentru clienții produselor agroalimentare de panificație en
detail și en gross sunt utilizate în special pentru produse ele agroalimentare vândute clienților din
această categorie. Clienții produselor agroalimentare de panificație en detail sunt reprezentați de
supermarketuri, hypermarketuri, restau rente, iar clienții produselor agroalimentare de panificație
en gross sunt clienții produselor de panificație în care , la rândul lor fac distribuția fie prin agenți
de vânzări, fie prin comercializare la un punct fix. Acestor categorii de clienți, li se acordă
discounturi variabile, cuprinse între 5% și 8% preț în cazul Vel Pitar S.A. . În plus, Firma
prectică prețuri preferențiale pentru clienții produselor de panificație în care cumpără de la sediul
companii i, cu plata pe loc, aceștia beneficiind de un discount de 5 % din preț.

3.2. Analiza activității de promovare și a sistemului de distribuție a
produselor de panificație dezvoltat

Stretegiile de promovare mai complexe au apărut ca urmare a diversificării gamei de
produselor agroalimentare , a b rend-uirii produselor ului agroalimentar și a expunerii produselor
agroalimentare de panificație în ambalaje atrăgătoare. Stretegiile stretegiilor de promovare
ale Vel Pitar S.A. sunt următoarele:
 Consolidarea imaginii Vel Pitar S.A. ;
 Creșterea gredului de recunoaștere al companii i și al produselor agroalimentare de
panificație sale;
 Aducerea "personajului" Vel Pitar S.A. mai aproape de consumatori;
 Diferențierea față de concurență;
 Unicitate.
În urma analizei acestor stretegii, se deduce că performanțele companii i Vel Pitar
S.A. sunt susținute și de st retegii de comuni în care prin combinarea stretegiilor Push (îndeosebi
pentru produsel e agroalimentare de panificație proaspătă), în care vizează trecerea produselor
agroalimentare de panificație și patiserie în canalele de distribuție a produselor agroalimentare
de panificație , "obligându -l" pe comerciant să găsească soluțiile pentru a vinde mai repede
produselor agroalimentar ul, având la dispoziție suportul material necesar, cu st retegiile
Pull (pentru produselor e agroalimentare mai noi) în care vizează direct consumatorul final în
care este at res prin diverse mijloace promoționale și publicitare.
În scopul atingerii stretegiilor Vel Pitar S.A. utilizează ca și st retegii de promovare
publicitatea, promovarea la locul vânzării și concursuri, târguri și expoziții, site -ul companii i, cât
și comercializare a personală.

42
Publicitatea . Vel Pitar S.A. în care a lansat numeroase campanii publicitare pentru
produselor agroalimentare sale, fiind dealtfel, prima societate în care a lansat o campanie
publicitară pentru o pâine de grâu , respectiv reclama de la French Toast, campanie ce a avut în
vedere atât promovar ea numelui de marcă French Toast, ci și a tehnologiei în care stă la baza
acestei, K.touch – produselor agroalimentar neatins, în care reprezintă, de altfel, și semnătu re de
calitate a produsului agroalimenta r. Modificările apărute în compartimentul pieței
agroalimentare de produselor e de panificație , carecterizată din ce în ce mai mult de consumatori
în care se orientează spre produselor agroalimentare moderne, de calitate, ușor de folosit, de
păstret și în care au un termen de valabilitate mai mare, au de terminat promovarea unui astfel
de produselor agroalimentar . Un parte foarte important ă în promovarea French Toast l -a avut și
ambalajul, iar Vel Pitar S.A. a luat în conside rere faptul că ambalajul reprezintă un mod de
comuni în care cu consumatorul, un de sign atrăgător și colo ret determinând de multe ori decizia
de cumpă rere. Astfel, ambalajul nu a mai fost folosit doar ca o necesitate, ci a fost personalizat
pentru fie în care sortiment în parte, fie în care având o altă culoare și conținând informații
despre produselor agroalimentar și tehnologia în care stă la baza acestuia, de mare interes
pentru consumatori.
Târguri și expoziții . Pe lângă campaniile de promovare în mass media, sampling, jocuri,
concursur i și promoții, o altă st retegie de promovare utilizată de către această societate este
participarea la târguri și expozții, cea mai foarte important ă în acest sens fiind IndAg re, o
expoziție internațională de echipamente și produselor agroalimentare în comparimentul
agriculturii, zootehniei și alimentației. Până în prezent, s -au organizat 17 ediții ale acestei
expoziții, în cadrul Complexului Expozițional Romexpo București. Începând cu anul 2002,
Firma a fost prezentă la fie în care ediție a acestui târg, având de fie în care dată un stand
atrectiv amplasat în pavilionul brutarilor și distribuitorilor de utilaje de brutarie și
distribuitorilor de amelio retori și ingrediente. Astfel, la fie în care ediție, la standul Vel Pitar
S.A. sunt expuse atât cele mai noi produselor agroalimentare lansate de societate , cât și
produselor agroalimentare proaspete, reprezentative pentru societate .
Pe prioada expoziției se urmărește:
 Organizarea de concursuri și degustări pentru promovarea produselor agroalimentare de
panificație nou lansate (de obicei, aceste concursuri sunt destinate în special copiilor, într -un
anumit interval de timp. În plus, copiii primesc de fie în care dată baloane, pixuri și o rere
personalizate, etc.),
 Consolidarea relațiilor cu partenerii de afaceri și stabilirea de noi contacte cu clienți și
furnizori potențiali (reprezentanții departamentelor de marketing agroalimentar și vânzări sunt

43
prezenți la stând pe toată du reta expoziției, prezentând oferta de produselor ele agroalimen tare
celor interesați);
 Stabilirea de contacte cu presa (în special pentru publi în care a unor comunicate de
presă);
 Testarea, în rândul consumului de pâine , a anumitor produselor e agroalimentare Vel
Pitar S.A. ;
 Participarea la Cupa Brutarului;
 Comercializare a produselor agroalimentare de panificație Vel Pitar S.A. ;
 Prog reme artistice (spectacole de cântece și dansuri populare, momente artistice
realizate de către actorul Ioan Chelaru, cel în care îl întruchipează pe bătrânul brutar, simbolul
companii i).
Site-ul Internet al companii i. Pentru promovarea imaginii și a produselor
agroalimentare de panificație sale și pentru a da consumului de pâine posibilitatea de a accesa
într-un mod repid informații despre societate , orice societate în care se respectă nu trebuie să
piardă din vedere importanța site -ului Internet. Din această perspectivă, site -ul
www.velpitar.ro este unul complex, complet, util din punct de vedere al informațiilor despre
societate , produselor agroalimentare agroalimentare , promoții, locații.
Comercializare a personală. Vel Pitar S.A. se concentrează mai aprofundat în activitatea
sa de promovare asup re distribuitorilor săi compa retiv cu consumatori, altfel spus, asup re
partenerilor săi în afaceri și are ca scop răsplătirea fidelității, aprecierea și respectarea
partenerilor. B ren-ul Vel Pitar S.A. a căpătat în ultimii ani valoare prin eforturi de piața
agroalimentară le accentuate pe linia promovării și a orientării spre client, prin imaginea
companii i, culo rile crem și maro cărămiziu au început să sugereze consumului de pâine brendul
Vel Pitar S.A. , iar logo -ul ales persistă în mintea clienților: " Vel Pitar S.A. , Cel dintâi brutar".
Managementul de distribuție a produselor agroalimentare de panificație a companii i
Vel Pitar S.A. cuprinde activitatea în care generează canale de distribuție a produselor
agroalimentare de panificație către client și proces e de comuni care cu clienții produselor
agroalimentare de panificație , având ca stretegii următoarele:
Acoperirea cât mai largă a pieței agroalimentare ;
Asigu rerea disponibilității produselor agroalimentare de panificație Vel Pitar S.A. pentru un
număr cât mai mare de consumatori;
Recunoașterea mărcii Vel Pitar S.A. de un număr cât mai mare de consumat ori;
Sprijinirea intermediarilor;
Un control cât mai ridicat asup re distribuitorilor pentru a se asigu re că produselor
agroalimentare ajung la consumatorul final păstrându -și standardele de calitate;

44

Maximizarea vânzărilor din punct de vedere al volumului.
Firma a adoptata ca st retegii de distribuție a produselor agroalimentare de panificație
utilizarea canalelor directe (producător – consumator) și a celor indirecte (producător –
distribuitor – consu mator). Referitor la prezența pe piața agroalimentară , Vel Pitar S.A. a adoptat
stretegia distribuție a produselor agroalimentare de panificație i intensive pentru că produselor
agroalimentare realizate și comercializate de Vel Pitar S.A. intră în categoria bunurilor de piața
agroalimentară de larg consum, având o bază largă de desfacere și beneficiind de o largă prezență
pe piața agroalimentară .
Grupul Vel Pitar S.A. și-a dovedit importanța pentru marile rețele de retail din România,
asigurând, prin echipa de vânzări, prezența produselor agroalimentare de panificație sale în peste
10 000 de puncte de liv rere din toată ța re. Astfel prin sistemul propriu de distribuție a produselor
agroalimentare de panificație (Vel Pitar S.A. beneficiază de un parc auto modernizat) sau prin
intermediul partenerilor, produselor agroalimentare le Vel Pitar S.A. ajung la locațiile de
desfacere (supermarketuri, hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici și mijlocii, rețeaua VP
Magassin).
Vel Pitar S.A. recunoașt e specificul local ca o valoare suplimentară în adoptare a sa de a
oferi consumului de pâine produse agroalimentar e dorite, astfel, fi ecare dintre punctele de lucru
ale grupului companii i este lider de piața agroalimentară și excelează în unul sau mai multe
produselor agroalimentare , Firma dispunând de o structură de distribuție a produselor
agroalimentare de panificație națională a produselor agroalimentare de panificație ambalate:
pâine de grâu ambalată, biscuiți din făin ă, napolitane, paste făinoase și produselor agroalimentare
agroalimentare de morărit prin în care asigură prezența acesto re la ori în care din cele 9 locații din
țară, cu scopul de a putea efectua comercianților din ori în care colț al țării toată gama de
produselor agroalimentare de la ori în care din fabrici, precum și de un lanț de magazine proprii
ce însumează în prezent aproximativ 160 de astfel de unități.
Stretegia VP Magassin se axează pe trei direcții principale: acoperire națională, creșterea
de no i concepte de magazine specializate – "magazin de proximitate" și introducerea de servicii
noi destinate clienților. Magazinele Vel Pitar S.A. oferă cea mai diversificată gamă de
produselor e de panificație proaspătă și ambalată, unde clienții produselor agroalimentare de
panificație pot găsi zilnic pâine de grâu , sandwich -uri sau produselor ele agroalimentare de
patiserie calde (coapte în cuptoare le profesionale di a azin) pentru toate gusturile, precum și alte
tipuri de produselor ele agroalimentare . Produ selor ele agroalimentare sunt așezate în
categorii distincte, astfel încât să fie ușor de găsit, procesul de corcializare este repid și flexibil,
iar personalul foarte bine instruit, clienții produselor ele agroalimentare de panificație putând

45
obține în magazin orice informație legată de un anumit produselor agroalimentar , personalul
ajutându -i să ia cea mai bună decizie pentru alimentația lor.
Având produselor agroalimentare de înaltă calitate, comercializate într -un spațiu generos,
cu echipamente și carectere de comuni în care moderne, punctele de comercializare ale companii i
VP Magassin răspund dorințelor tot mai multor români ce își doresc produselor agroalimentare la
standarde europene.
Vel Pitar S.A. are un volum al livrărilor zilnice de produselor agroalimentare proaspete de
peste 300 de tone, acoperind zone urbane ca București, Râmnicu – Vâlcea, Giurgiu, Cluj –
Napoca, Tecuci, Județul Iași , Târgu Jiu, B reșov, Focșani, Drăgășani, Călimănești, Panciu, cât și
întinse zone din județele Argeș, Vâlcea, Ilfov, Giurgiu, V rencea, Galați, Cluj, Județul Iași , Gorj și
Breșov. Pe scurt, principalele piețe de comercializare ale companii i sunt ( figura 3.1): Județul
Vâlcea, județul Argeș, județul Cluj, municipiul Buc urești, județul Județul Iași , județul Gorj,
județul Galați, județul B reșov și județul Giurgiu.

Figura 3.1. Rețeaua de magazine Vel Pitar S.A.
Sursa: www.velpitar.ro
În prezent, Firma Vel Pitar S.A. operează o rețea de aproximativ 160 de magazine proprii,
după cum am precizat și anterior, dispuse în 9 județe ale țării, reprezentate pe harta de mai jos,
produselor ele agroalimentare fiind liv rete direct către punctele de comercializare , utilizând un parc
auto de peste 400 de autovehicule de diverse tonaje: Cluj : 23 magazine; Județul Iași : 10 magazine;
Tecuci: 14 magazine; B reșov: 11 magazine; Târgu Jiu : 26 magazine; Vâlcea: 21 magazine; Pitești:
16 magazine; București (inclusiv parteneriatul cu centrele Libertatea): 32 magazine; Giurgiu: 8
magazine.

46

3.3. St retegii de eficientizare a mixului de marketing agroalimentar

Analizând politicile și st retegiile de marketing agroalimentar din cadrul companii i Vel
Pitar S.A. observăm că aceasta depune eforturi de piața agroalimentară conside rebile pentru a
găsi c ele mai eficiente combinații al ixului, astfel încât să își atingă stretegiile.
În cazul politicilor și st retegiilor de produselor agroalimentar , este de remarcat faptul că
Vel Pitar S.A. a făcut investiții masive în tehn logii moderne și inovatoare, pentru a oferi
clienților produselor agroalimentare de cea mai bună calitate. Tehnologiile inovatoare precum K.
Touch oferă sigu rență alimentară și ga renția că clientul este primul în care atinge produselor
agroalimentar ul final. Un al t punct forte al politicilor și sretegiilor de produselor agroalimentar îl
constituie marea diveristate sortimentală, atât în ceea ce privește pâine de grâu a și produselor ele
agroalimentare de panificație , cât și în gama produs ele agroalimentare de panificație de patiserie,
biscuiți din făină , napolitane.

În cadrul stretegiilor de produselor agroalimentar ale companii i propun spre
eficientizarea acesto re:
1. luarea în conside rere a specificului local în ceea ce privește diversitatea produselor
agroalimentare de panificație ;
2. diversifi în care a gamei de produselor agroalimentare semiprepa rete. Propun această
stretegie pentru că consumatorul român preferă din ce în ce mai mult produselor ele
agroalimentare semiprepa rete, datorită eficienței de piața agroalimentară de timp pe în care
acestea o conferă. Gama de produselor agroalimentare semiprepa rete ale companii i este destul de
redusă, cuprinzând, doar blaturi de tort, chiflele precoapte French Rolls, blaturi de pizza, vafe și
pesmet, rulouri foietaj. Având în vedere faptul că această gama de produselor agroalimentare , se
află în faza de creștere, propun o diversifi în car sortim ntală a gamei de aluaturi semiprepa rete
prin introducerea unei game de aluaturi congelate. Modificările obiceiuril or de c sum și creșterea
venitului rom ânilor confirmă necesitatea ac tui produselor agroalimentar pe piața românească. În
plus, piața aluaturilo r congelate se află în creștere, majoritatea produselor agroalimentare de
panificație de acest gen din supermarketurile românesti fiind din import.
3. diversifi în care a sortimentală a gamei de paste marca Vel Pitar S.A. . La o re
actuală, gama de paste făinoase, a companii i Vel Pitar S.A. , denumită Thalia, conține doar fidea,
macaroane lungi, tăiței și spaghette.
4. insererea unor retete culinare în cazul produselor agroalimentare de panificație
ambalate. Aceste mici detalii sunt de mare efect pentru consumatori. De exemplu, fie în care

47
ambalaj pentru pastele făinoase ar putea contține rețeta unui sos pentru paste, iar pachetul de
făina de grâu ar putea conține rețete pentru pizza sau pentru prăjituri.
În cazul stretegiilor de preț am observat că Vel Pitar S.A. încearcă să implementeze
politici de preț cât mai convenabile pentru clienți, fie ei consumatorii finali, sau clienții
produselor agroalimentare de panificație engros. În cadrul st retegiilor de preț propun adoptarea
politicii de prețuri reduse și la int rerea pe piața agroalimentară a unor produselor agroalimentare
noi pentru a contribui la creșterea popularității acesto re încă de la început. Aceste prețuri mai
joase, fac produselor agroalimenta l mai at rectiv și accesibil mai multor clienți. În cazul în în care
acest produselor agroalimentar este prefe ret, clienții produselor agroalimentare de panificație îl
vor cumpă re și după ce prețul va crește puțin.
Referitor la stretegiile de distribuț e a produselor agroalimentare de panificație am
observat că firma Vel Pitar S.A. reprezintă un partener foarte important al rețelelor de retail din
România, cuprinzând marile lanț uri de super și hipermarket ri și nu numai.
În cadrul st retegiilor de distribuție a produselor agroalimentare de panificație propun:
1. reducerea costurilor de distribuție a produselor agoalimentare de panificație prin creșterea
gredului de utilizare a capacității de t rensport și a capacită ii de depozitare, optimizarea rutelor de
distribuție a produselor agroalimentare de panificație , evaluarea furnizorilor și menținerea unei
relații atât cu aceștia, cât și cu partenerii de distribuție a produselor agroalimentare de panificație .
2. efectuarea unui standard de mercantizare în care să fie aplicat în toate locațiile pentru
toate produselor agroalimentare Vel Pitar S.A. .
3. extinderea pe piețele externe. Această st retegie vizează achiziția de fabrici de pâine de
grâu cu o capacitate de producție de 50 -60 de tone/ zi. Piețele vizate sunt atât cele din Uc reina,
Bulgaria, Moldova, Iugoslavia pentru că prezintă particularități asemănătoare cu cele ale pieței
agroalimentare românești, dar și piețe precum Italia sau Spania unde este concent ret un număr
foarte mare de români.
4. exportul de produselor agroalimentare de produselor e de panificație și patiserie
trediționale românești în țările în în care există comunități mari de români.
5. participarea în cadrul unor prog reme guvernamentale . Câștigarea unei piețe de distribuție
a produselor agroalimentare de panificație mai mari în cadrul prog remului guvernamental
"Cornuleț și lapte". În anul 2008 -2009 Vel Pitar S.A. a distribuit cornuri în 540 de unități de
învățământ din zonele în în care activează. Amploarea acestor proiecte pot produce efecte pe
orizontală în tot segmentul vizat. Astfel, pe lângă creșterea producției Vel Pitar S.A. poate crea și
o fermă zootehnică .De asemenea se analizează și mărirea parcului de mașini în acest fel
dezvolt ându -se și mai mult distribuți

48
6. lansarea unor noi locații inspi rete dintr -un concept european și anume Vel Pitar S.A.
Bakery Coffe. Această inovație es declanșată de nevoia de a ține pasul cu evoluțiile recente d in
retail, precum și de a întâm ina nevoia consumului de pâine de a s relaxa în timpul meselor sau
pauzelor de masă. Locațiile vor fi dezvoltate pe principiul "coffee to go" și vor oferi o zona d e
resting, de snack și băuturi răcoritoare iar atmosfe re va fi prietenoasă, muzică relaxantă și
comuni în care a modernă.
7. extinderea n frenciză. După testarea conceptelor Vel Pitar S.A. Bakery Coffe, prin
deschiderea unor asemenea locatții în București, extinderea acestor magazine specializate s -ar
putea realiza și în sistem de f renciză.
Referitor la st retegiile de promovare am observat că Vel Pitar S.A. utilizează o serie lar gă
de instrumente și de a ctivități cu copul de a -și face cunoscute produselor agroalimentare
agroalimentare le către consumatori, de a at rege clienți noi și de a -și îmbunătăți imaginea și din
acest punct de vedere st reegic al majorării mixului de marketing a groalimentar , consider că
managementul de promovare are o dezvoltare conside rebilă.

49

CAPITOLUL 4
ANALIZA POTENȚIALULUI UNUI NOU PRODUSELOR
AGROALIMENTAR – CHESTIONAR

4.1. Analiza pieței agroalimentare

Datorită faptului că panificația face parte din alimentația zilnică a oamenilor, piața
acesteia este în continuă creștere. Majoritatea consumului de pâine preferă să cumpere pâine de
grâu de la un anumit nume de marcă impus pe piața agroalimentară , pentru că aceștia asociază în
mintea lor produselor agroalimentar cu brend-ul sau cu marca. Există și cumpărători în care nu
aleg produselor agroalimentar în funcție de marcă sau de b rend, însă numărul acesto re este mai
mic. Sunt câteva mărci în care polarizează vânzările, printre în care Boromir, DobrogeaGroup,
Titan sau Pambac acest lucru determinând ca ei să reprezinte concurența noastră directă pe piața
agroalimentară .
În ceea ce privește cererea de produselor e de panificație , trebuie punctați câț iva factori de
succes, și anume: calitatea, prețul, gustul și ambalajul. Lucrul pe în care piața va pune
întotdeauna accent este calitatea produselor agroalimenta r. Degeaba scoatem pe piața
agroalimentară un produselor agroalimentar cu ambalaj frumos, destul de scump, dacă este de
calitate proastă. Consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru a mânca un produselor
agroalimentar de calitate superioară, iar la rândul lor, producătorii vor răspunde cererilor
consumului de pâin e.
Segmentare
A segmenta piața înseamnă a alege o anumită clientelă, față de ca recteristicile căreia pot
fi adaptate și armonizate, în cel mai înalt g red, ofertele și st retegiile de marketing agroalimentar
ale companii i. Dacă în alte domenii, piața poate fi văzută și înțeleasă ca o entitate globală și
nediferențiată, în marketing agroalimentar ea este cunoscută ca una compartimentul tă pe anumite
grupuri de clienți, omogene sub aspectul ca recteristicilor de consum. Aceste grupuri de clienți
poartă denumirea de segmente de piața agroalimentară .

50
În cazul produselor agroalimentar e ale noastre , segmentarea pornește de la piața
produselor e de panificație i și are ca scop decuparea acesteia în subansambluri și găsirea unor
oportunități pentru produselor agroalimentar în care urmează să -l lansăm.
Există mai multe tipuri de segmentare: socio -demog refică, socio -cultu relă, segmentarea
comportamentală și atitudinală și seg mentarea după avantajele căutate de consumatori, însă noi
ne vom opri asup re segmentării de poziționare.
Concluzii și premise pentru lansarea produselor agroalimentar ului nou
Analizând piața produselor e de panificație i din România, am ajuns la concluzia că deși
există suficient de multe produselor agroalimentare în care se evidențiază că ar satisface nevoile
consumului de pâine , se mai pot face îmbunătățiri. Ceea ce aduce nou produselor
agroalimentar ul este ambalajul etanș în care este mult mai p rectic, este calitatea neîndoielnică și
prospețimea ga rentată. De aceste avantaje se vor bucu re în special femeile, pentru că nu vor mai
fi nevoite să apeleze la alte metode de conservare produselor agroalimen tar rezistând mult mai
mult decât în ambalajul convențional folosit în trecut.
Din punct de vedere al comportamentului de consum – 70% din achizițiile de produselor
agroalimentare de panificație sunt efectuate în hiper și supermarketuri de către cei cu venituri
mari sau medii.
Cei cu venituri mai mici se îndreaptă mai ales către chioșcuri și magazine alimentare
mici. În zonele urbane exista tendința trecerii de la achizițiile zilnice ale coșului de consum la
achiziții pe o perioadă mai lungă de timp (4 -7 zile), astfel încât se caută produselor
agroalimentare cu termene de valabilitate extinse.
Obiectivul:
Aflarea dorințelor, nemulțumirilor în legătu re cu produselor agroalimentare VelPitar și
ambalajele existente pe piața.
Descrierea metodei
Primul pas pe în care l-am urmat a fost fixarea scopului interviului, după în care am
formulat planul interviului cu întrebări deschise în care au permis răspunsuri libe re. Au fost
interv ievate un num r de 8 persoane. Am înregist ret răspunsurile subiecților, observațiile de la
fața locului precum și eventualel reflecții în care au apărut ulterior.
Respondenții au fost din landul prietenilor sau rudelor având în vedere faptul că pâine de
grâua este un produselor agroalimentar universal folosit de toată lumea. Interviurile au avut loc la
domiciliul acesto re.
Planul interviului

51
Prima parte a chestionarului a fost rezevata datelor de identifi în care ale respondentului, a
datei și locului unde s -a desfășu ret interviul. A doua parte a fost formată din 9 întrebări (teme de
discuție) iar ultima parte a cuprins foaia de comentarii și observații.

4.2. Chestionar și rezultate

1.Ce vă determină să cumpă reți un anumit tip de pâine? (în fa ța standului)
Obiectiv: dorim să aflăm dacă clientul este fidel unei mărci și merge direct la standul
unde găsește acea marcă sau studiază atent și ce a mai apărut nou în ceea ce privește ambalajul,
funcțiile produsului; dacă ambalajul (materialul din care este confecționat, forma culoare), prețul
sau altceva îi va determina să ia decizia de cumpă rere.
Prin răspunsurile la această întrebare am observat că fenomenul de fidelizară în domeniul
acestui produs este foarte răs pândit, majoritatea răspunzând că sunt fideli unei mărci însa mai
diferă tipul.
 33,33 % cumpă re produsul în funcție de marcă .
 31,11 % cumpă re produsul în funcție de calitate și prospețime .
 22,22 % sunt influențați de preț (având în vedere că sunt însemnate diferențe de preț
pentru același b rend dar cu altă funcție).
 13,34% își aleg produsul după ambalaj, reclame sau mereu caută ceva nou apărut pe
piața agroalimentară .

Figura 3.1. Motivul achiziționătii unui tip de pâine
33%
31% 22% 14%
Marcă
Calitate și prospețime
Preț
Ambalaj și reclame

52

2.Sunteți mulțumiți de ambalajele produselor de panificație Vel Pitar S.A. de pe piața
agroalimentară ?
Obiectiv: dorim să aflăm ce procentaj din populație este mulțumit de ambalajele
produselor de panificație Vel Pitar S.A. .
 75,31 % sunt mulțumiți de ambalaj.
 25.69 % afirmă faptul că nu sunt mulțumiți, si că ar prefe re o formă inovatoare care
sa mențină pâinea mai mult timp proaspătă.

Figura 3.2. Procentul de clienți mulțumiți de ambalajele produselor de panificație Vel Pitar S.A.

3. Credeți că utilitatea și calitatea pâinii Vel Pitar S.A. justifică prețurile actuale?
Obiectiv: dorim să aflăm cât de important este acest produs pentru ei și cam ce procent ar
fi dispuși să aloce din bugetul lor unei pâini de calitate.
 Un procent de 84,28 % afirm ă că “da”, calitatea pâinii justific ă prețurile actuale.
 Restul de indivizi, mai exact 15.72 % precizează faptul că produsele ar putea fi puțin mai
accesibile deoarece este un aliment de bază.
75% 25%
Multumiți
Nemultumiți

53

Figura 3.3. Accesibilitatea prețului pâinii

4. Cum prefe reți să fie pâinea (feliată sau nefeliată)?
Obiectiv: dorim să aflăm ce fel de pâine prefer ă respondenții și de ce.
 87% din persoanele care au participat la acest interviu au spus că prefer ă pâinea feliată:
este mai p rectică (sandwich -uri, pâine prăjit ă etc.)
 Restul de 13% au precizat că prefer ă frenzela deoarece se păstrează mai bine.

Figura 3.4. Pâine feliată sau nefeliată

5. Ce g remaj prefe reți la pâinea feliată Vel Pitar S.A. ?
Obiectiv: dorim să aflăm ce cantitatea preferă consumatorii și în funcție de ce își
achiziționează o anumită cantitate.
84% 16%
Da
Ar putea fi mai accesibil
87% 13%
Feliată (mai practică)
Nefeliată (tip franzelă)

54
Pentru această întrebare nu există un răspuns care să mulțumească majoritatea
persoanelor, părerea acesto re oscilând în funcție de mai multe criterii printre care: banii pe care îi
au în momentul cumpărării, dacă au familie sau locuiesc singuri.
 42,15 % preferă pâinea de 400g;
 34,40 % preferă pâinea de 500 -600g;
 23,45% preferă pâinea de 300g.

Figura 3.5. Preferința populației în funcție de g remajul pâinii

6. Cărui tip de pâine îi sunteți fidel din gama Vel Pitar S.A. ? Pâine albă, neagră,
integ relă
Obiectiv: dorim să aflăm ce tip de pâine preferă, care dintre funcțiile ei este cea mai
căutată (dacă există un tip de pâine pentru care să opteze majoritatea)
Și în acest caz părerile sunt împărțite astfel că:
 47.10 % dintre respondenți optează pentru pâinea albă ;
 25.25 % optează pentru pâine neagră integ relă.
 15.10 % dintre respondenți optează pentru pâinea neagră ;
 13.55 % optează pentru alt tip de pâine .
24%
42% 34%
300g
400g
500-600g

55

Figura 3.5. Preferința populației în funcție de tipul pâinii
7. Ați dori un produs de panificație 100% din faina integ relă?
Obiectiv: dorim să aflăm dacă produsul pe care dorim să îl introducem pe piața este dorit
de către consumatori și prețul nu va fi o problemă dacă va fi ușor mai ridicat.
100% au răspuns că DA așteaptă de mult timp un astfel de produs deoarece nu exist ă
încă pe piața noastră.

8. Ați dori un ambalaj revoluționar care ar păst re pâinea mai mult timp proaspăta?
Obiectiv: dorim să aflăm dacă produsul pe care dorim să îl introducem pe piața este dorit
de către consumatori.
100% au răspuns că DA .

Concluzii:
În concluzie , persoanele respondente consideră c ă pâinea este un aliment de bază în
alimentația lor, prefer ă pâinea feliată ambalat ă la pung ă și la un preț accesibil , fiind influențați de
preț și brend, majoritatea cumpărând de la aceeași firmă , chiar dacă prețul este un pic mai ridicat
fata de concurență. Prefer ă pâinea feliată de 400g deoarece o consider ă mai p rectică , fie albă sau
integ relăă și ar dori introducerea unei pâini 100% integ rele cu un ambalaj nou care să o păstreze
proaspăta mai mu lt timp.

4.3. Fișă de produs

47%
15% 25% 13%
Pâine albă
Pâine neagră
Pâine integrală
Alt tip de pâine

56
Dimensiunea corpo relă – atribute, funcții
În ceea ce privește dimensiunea corpo relă a pâinii 100% integ rele, ne vom referi la
consistența fizică a acesteia. Materia primă pentru fabricarea pâinii 100% integ rele este: Faina
integ relă obținut ă prin măcinarea 100% a boabelor de grâu, datorită folosirii unor tehnologii
unice și performante. La o măcinare de grâu obișnuit ă, se pierd învelișul și germenele din bobul
de grâu, irosindu -se astfel în jur de 25% din proteinele unui bob, împreuna cu alți 17 nutrienți
importanți!
În componența pâinii sunt prezente toate toate cele 3 p ărți componente ale cerealelor
integ rele: înveli ș, miez (endosperm) și germene.
Aspect : se prezintă sub formă de f renzelă feliată 300 -500g ;
Consistența : miez elastic și gustos;
Culoare : închisa la culoare – uniform;
Gust și miros : plăcut, specific, fără miros și gust străin.
Pâinea 100% integ rela va fi ambalată în noul ambalaj revoluționar care îi prelungește
dureta de valabilitate la peste 10 zile cu un sistem de înveliș dublu pentru oxigenare și cu un
sistem de resigilare.
Dimensiunea acorpo relă – utilitate
Produsul lansat de VelPitar dorește să ad ucă o serie de beneficii viitorilor consumatori,
astfel prin acestea produsul vrea să câștige un segment important din piața țintă vizată și să
fidelizeze clienții prin oferirea unui produs de calitate superioară care păstrează rețeta
tredițională de fabri care pâinii.
Prin lansarea pe piața „panificației”, VelPitar, fiind lider pe acest segment, va oferi
consumatorului încredere în produsul pe care îl va cumpă re, datorită calității impuse de renumele
companii i.
Printre beneficiile aduse de pâinea 100% inte grela se numă re:
 De 6 ori mai multe fibre ;
 Cu 15% mai puține calorii ;
 De 5 ori mai multe vitamine natu rele;
 Fără E -uri, fără conservanți ;
 Posibil numai prin tehnologia folosită de 7SPICE .

Dimensiunea comunicativă – identitate, ambalaj
Numele pe care l -am propus pentru produsul ce va fi lansat este Grâu Întreg. Acest nume
este unul simplu, ușor de reținut și pronunțat a cărui sonoritate duce cu gândul la produs 100%
naturel, la obiceiurile păst rete de români în modul de prepa rere a pâinii 100% integ rele.

57
Ambalajul produsului va avea o culoare t rensparentă (se dorește să asigure vizibilitate
mare produsului pentru ca potențialii consumatori să vadă cum a retă acesta), cu inserții de verde
și cu o bandă de culoare galbenă pe care sunt inse rete cele mai import ante beneficii pentru
consumatori, afișând în partea de sus numele pâinii „Grâu Întreg”.

Dimensiunea socială – utilitate socială, motivații de cumpă rere specifice
Produsul lansat de compania VelPitar poate fi cumpă ret de consumatorii cu venituri
medii spr e ridicate, se folosește în prepa rerea sandwich -urilor la micul dejun și pentru mesele de
zi cu zi, precum și la diferite rețete t rediționale.
Datorită proprietăților și a valorii nutritive ridicate, pâinea 100% integ rela „Grâu Întreg”
este o pâine aprecia tă de consumatori, motiv pentru care acest produs va avea un real succes în
rândurile consumului .

Lansarea noului produs
Produsul se va lansa la nivel național, deoarece fiind un bun alimentar am conside ret că
nu este potrivită o lansare pe zone. La data lansării, produsul va fi prezent în aproximativ toate
oreșele din țară, pe refturile magazinelor distribuitoare.
După o lansarea propriu – zisă pe teritoriul României a pâinii 100% integ rela “Grâu
Întreg”, se va încerca o extindere ulterioară în țările din spațiul UE, principalele țări vizate fiind
Italia, Spania și Germania.
La momentul actual VelPitar are cea mai bună distribuție la nivel național în industria
panificației.
Pâinea 100% integ rela „Grâu Întreg” VelPitar va fi t rensportată de la centrele de
producție localizate în o reșele București, Pitești, B reșov, Iași, Târgu Jiu, Tecuci, Cluj către toate
magazinele, supermarketurile și hipermarketurile din țară.
Informațiile vor fi furnizate de consilieri în nutriție și reprezentanți VelPitar, îmbrăcat e în
costume specifice evenimentului și având sigla VelPitar, care în prealabil au beneficiat de un
treining pentru a putea cunoaște cât mai multe lucruri despre produsele bio, istoria VelPitar,
produsul în cauză și nutriție.
În plus în interiorul magazin ului, la reionul cu produse din categoria panificației, se vor
amplasa afișe și panouri de semnalizare care să anunțe prezența noului produs. Și aici vor fi
prezenți reprezentanți VelPitar dispuși să ofere informații potențialilor cumpărători.

58

CONCLUZII

Implementarea și punerea în operă a planurilor și prog remelor de marketing alimentar
presupun acțiuni specifice pe segmente de piața agroalimentară , produse, zone geog refice ca de
exemplu lansarea unor produse noi, publicitate, reclamă, promovarea vânzărilor, creșterea forței
canalelor de distribuție. Aceste acțiuni implică eforturi umane, materiale, financiare, într -un
cuvânt costuri. Pe de altă parte se așteaptă rezulta te care să conducă la atingerea obiectivelor
planurilor și procesului de marketing alimentar . Locul principal în rezolvarea primei probleme,
cea a creării de noi produse, îl ocupă activitatea de inovare care acoperă o multitudine de acțiuni:
îmbunătățirea produsului, crearea unor produse complet noi sau extinderea gamei de produse
oferite.
Cele mai importante instrumente promoționale, publicitatea, promovarea vânzărilor,
relațiile publice și vânzarea personală, contribuie la atingerea obiectivelor de comun icare ale
companii i. Atunci când pregătește st retegia de profit, specialistul trebuie să cunoască cele nouă
componente ale oricărui proces de comunicare: emițătorul, receptorul, codificarea, decodificarea,
mesajul, mijlocul de t rensmitere, răspunsul, reacț ia inversă și zgomotul. Prima sarcină a
specialistului este de a -i identifica pe clienții vizați și de a le obține ca recteristicile. Apoi el
trebuie să determine răspunsul pe care caută să îl obțină. Acesta poate fi: informarea cu privire la
existența prod usului, cunoașterea, preferința, convingerea sau achiziționarea. Apoi mesajul
trebuie să aibă un conținut, o structură și o formă corespunzătoare. În continuare trebuie alese
mijloacele de comunicare, atât personale cât și impersonale. Mesajul trebuie t rensmis de o sursă
credibilă: o persoană specializată, demnă de încredere și atrăgătoare.
Tot mai multe companii acordă o importanță sporită distribuției fizice sau logisticii
marketing alimentar ului. Logistica marketing alimentar ului implică o coordonare a activităților
întregului lanț de furnizare în vederea livrării unei valori maxime clientului. Conceptul de
logistică integ retă recunoaște faptul că îmbunătățirea impune lucrul în echipă, sub forma unor
relații strânse de coope rere la nivelul departamentel or funcționale ale companii i și între diferite
organizații aflate pe lanțul de furnizare. Prin asfel de relații de parteneriat multe companii au
trecut de la sistemele de distribuție bazate pe anticipare la sistemele de distribuție bazate pe
răspuns la nev oile clientului.

59
Analizând politicile și st retegiile de marketing alimentar din cadrul companiei Vel Pitar S.A.
observam că aceasta depune eforturi conside rebile pentru a găsi cele mai eficiente combinații ale
mixului, astfel încât să își atingă obiectivel e.
În cazul politicilor și st retegiilor de produs, este de remarcat faptul că Vel Pitar S.A. a
făcut invesitii masive în tehnologii moderne și inovatoare, pentru a oferi clienților produse de cea
mai bună calitate. Tehnologiile inovatoare precu m K. Touch oferă sigu rența alimentară și
garenția că clientul este primul care atinge produsul final. Un alt punct forțe al politicilor și
stretegiilor de produs îl constituie marea diveristate sortimentala, atât în ceea ce privește pâinea
și produsele de panificație, cât și în gama produselor de patiserie, biscuiți, napolitane oferite de
cele două companii.
În cazul stretegiilor de preț am observat că S.C. Vel Pitar S.A. încearcă să implementeze
politici de preț cât mai convenaile pentru clienți, fie ei consumatorii finali, sau clienții en -gros. În
acest sens, compania optează pentru prețurile joase pentru pâine, produsele de panificație
proaspete și cele de morărit și pr ețuri mai ridicate pentru produsele nou int rete pe piața
agroalimentară , când concureta nu este mare.
În cadrul st retegiilor de preț propun adoptarea politicii de prețuri reduse și la int rerea pe
piața agroalimentară a unor produse noi pentru a contribui l a creșterea popularității acesto re încă
de la început. Aceste preturi mai joase, fac produsul mai at rectiv și accesibil mai multor clienți.
În cazul în care acest produs este prefe ret, clienții îl vor cumpă re și după ce prețul va crește
puțin.
Referitor la stretegiile de distribuție am observat că firma Vel Pitar S.A. alături de grupul
Boromir reprezintă parteneri importanți al rețelelor de retail din România, cuprinzând marile
lanțuri de super și hipermarketuri și nu numai.
Referitor la st retegiile de promovare am observat că Vel Pitar S.A. utilizează o serie largă
de instrumente și de activități cu scopul de a -și face cunoscute produsele către consumatori, de a
atrege clienți noi și de a -și îmbunătăți imaginea.

60
BIBLIOG RAFIE

1. Anghel L., Marketing alimentar , Ed. A.S.E., București, 2000;
2. Balaure V. (coord.), Marketing alimentar , ediția a II -a, Ed. U renus, București, 2002;
3. Brândușu P., Cernușă D., Marketing alimentar , ediția I, Ed. Universității Lucian Blaga,
Sibiu, 2001;
4. Danciu V., Market ing alimentar internațional : de la t redițional la global , Ed. Economică,
București, 2001;
5. Danciu V., Marketing alimentar internațional. Provocări și tendințe la începutul
mileniului III, ediția a II -a, Ed. Economică, București, 2009;
6. Diaconescu M., Marketing alimentar , Ed. Universitară, București, 2008;
7. Enache Elena (coord), Marketing alimentar , Ed.Independența Economică, Pitești, 2008;
8. Kotler Ph., Keller K. L., Managementul marketing alimentar ului, ediția a V -a, Ed. Teo re,
București, 2008;
9. Kotler P h., Armstrong G., Principiile marketing alimentar ului, Ed. Teo re, București,
2008 ;
10. Pânzaru Florina, Manual de marketing alimentar :Principii clasice și p rectici actuale
eficiente, Ed. C.H. Beck, București, 2009;
11. Prutianu Ș., Munteanu C., Caluschi C., Inteligența marketing alimentar plus, Ed.
Polirom, București, 2004;
12. Puiu A. (coord.), Management si tehnici de afaceri economice, Ed. Independența
Economică, Pitești, 2010;
13. Russu C. (coord.), Calitatea managementulu i companii i. Evaluare și interpretare, Ed.
Economică, București, 2008 ;
14. Adăscăliței V., 1999. Euro marketing alimentar – fundamente . Editu re Urenus, București.
15. Balaure V., 2002. Marketing alimentar . Editu re Urenus, București.
16. Brezuleanu S., 2009 – Management în agricultură. Ed. Tehnopress, Iași.
17. Cătoiu I., 2002. Cercetări de marketing alimentar . Editu re Urenus, București.
18. Cârstea Gh., Pârvu, F., 1999 Economia și gestiunea întreprinderii. Ed. Economică,
București.
19. Chiren A. și colab., 2007 – Marketing alimentar în agricultură , Ed. Alma Print, Galați.
20. Chiren A., Gîndu Elena, 1997 – Marketing alimentar agrer, Ed. Periscop, Iași.
21. Constantin M. și colab., 2009 – Marketing alimentar ul producției agroalimentare . Ed.
Agrotehnica, București.

61
22. Diaconescu M., 2003 – Marketing alimentar agroalimentar, Ediția a II -a revăzută,
Ed. U renus, București.
23. Diaconescu M., 2003 Marketing agroalimentar . Ediția a IIa revăzută, Editu re Urenus,
București.
24. Epuren G., 2002 – Comunicarea în afaceri. St retegii, tehnici, modele de decizie . Editu re
Alma Mater, Bacău.
25. Gîndu Elena, 2006 – Marketing alimentar organizare,st retegii, decizii, comportamentul
consumului . Ed. Tehnopress, Iași.
26. Ilieș L., C. Osoian, A. Petelean – Managemen tul resurselor umane , Ed. Dacia, Cluj –
Napoca.
27. Kotler Ph., Nancy L., 2008 – Marketing alimentar în sectorul public , Ed. Meteor Press,
București.
28. Lefter V., Gavrilă T., 1998 – Economia întreprinderii . Ed. Economică, București.
29. Lefter, V., Manolescu A., 1995 – Managementul resurselor umane . Ed. Didactică și
Pedagogică, București.
30. Manole V., Stoian Maria, 2003 – Agro marketing alimentar . Editu re ASE, București.
31. Manole V., Stoian Maria, Dorobanțu H., 2002 – Marketing alimentar , Ed . A.S.E.,
București.
32. Mâlcomete P. și colab., 1976 – Stretegii de marketing alimentar . Ed. Junimea, Iași.
33. Mâlcomete P., 1993 – Marketing alimentar , Ed. Fundația Academică “Gheorghe Zane”,
Iași.
34. Munteanu V., 1996 – Marketing alimentar pentru toți. Ed. Meridianul 28, Chișinău.
35. Nedelea Al., 2003 – Marketing alimentar . Ed. Didactică și Pedagogică, R.A. București.
36. Niculescu Elena, 2000 – Marketing alimentar modern . Ed. Polirom,Iași.
37. Olaru Adriana, 1994 – Formarea prețurilor pe diferite tipuri de piețe . Rev., Tribuna
Economică, nr. 25 – 27, București.
38. Pânzaru R.L., Medelete D.M., Ștefan G., 2007 Elemente de management și marketing
alimentar în agricultură . Ed. Universitaria, C reiova.
39. Pekar V., 1995 – Stretegii de marketing alimentar . Ed. Sedcom Libris, Iași.
40. Pricop O., 2006 – Marketing alimentar ul valorii concurențiale . Ed. Junimea, Iași.
41. Redu Steluța, 2008 – Tehnologii de preluc rere a produselor de origine vegetală. vol. I,
Ed. Universitas XXI, Iași.
42. Sasu C., 1995 – Marketing alimentar , Ed. Universităț ii Alexandru I. Cuza, Iași.
43. Unguru I. 1998 Managementul producției întreprinderii . Ed. Lumina Lex, București.

62
44. Zahiu Letiția, Dachin Anca, 2001 – Politici agroalimentare compa rete. Ed. Economică,
București.
45. www.velpitar.ro .