VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [604623]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Andy Felix JITĂREANU
Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA: CONTROLUL ȘI EXPERTIZA
PRODUSELORALIMENTARE

ANALIZA MIXULUI DE MARKETING PENTRU
UN PRODUS ALIMENTAR PE PIAȚA DIN
ROMÂNIA. STUDIU DE CAZ

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Andy Felix JITĂREANU
Absolvent: [anonimizat]
2017

CUPRINS

Lista figurilor 5
Lista tabelelor 6
INTRODUCERE 7

PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE 9
CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND MIXUL DE
MARKETING 10
1.1. Conceptul de marketing mix și dezvoltarea acestuia 10
1.2. Componentele mixului de marketing 13
1.3. Rolul mixului de marketing în creșterea competitivității firmelor actuale 19

CAPITOLUL 2. SITUAȚIA ACTUALĂ A S.C. VEL PITAR S.A. 22
2.1. Scurt istoric și obiectul activității firmei 22
2.2. Managementul și structura organizatorică a S.C. VEL PITAR S.A. 25
2.3. Gama de produs a S.C. VEL PITAR S.A. 26

PARTEA A II – A CONTRIBUȚII PROPRII 37
CAPITOLUL 3. EFICIENTIZAREA MIXULUI DE MARKETING
A S.C. VEL PITAR S.A. 38
3.1. Particularitățile politicii de produs și de preț implementate la
S.C. VEL PITAR S.A. 38
3.2. Analiza activității de promovare și a sistemului de distribuție a produs dezvoltat 41
3.3. Stretegii d e eficientizare a mixului de marketing agroalimentar 46

CAPITOLUL 4 ANALIZA POTENȚIALULUI UNUI NOU PRODUSELOR
AGROALIMENTAR – CHESTIONAR 49
4.1. Analiza pieței agroalimentare 49
4.2. Chestionar și rezultate 51
4.3. Fișă de produs 56

CONCLUZII 58
BIBLIOGRAFIE 60

Lista figurilor

Figura 2.1. Firma Vel Pitar S.A. 22
Figura 2.2. Pâine de grâua French Toast 27
Figura 2.3. Cozonaci și cozonăcel Vel Pitar S.A. 28
Figura 2.4. Napolitane Almadolce 29
Figura 2.5. Rulada Almadolce, miniruladele Roll4ever și miniprejituri Clopoțel 32
Figura 3.1. Rețeaua de magazine Vel Pitar S.A. 44
Figura 3.1. Motivul achiziționătii unui tip de pâine 50
Figura 3.2. Procentul de clienți mul țumiți de ambalajele produselor de panificație
Vel Pitar S.A. 51
Figura 3.3. Accesibilitatea prețului pâinii 52
Figura 3.4. Pâine feliată sau nefeliată 52
Figura 3.5. Preferința populației în funcție de gremajul pâinii 53
Figura 3.5. Preferința populației în funcție de tipul pâinii 54

7 Lista tabelelor

Tabelul 2.1 Gruparea produselor de panificație ambalată 26
Tabelul 2.2. Tipuri de produse agroalimentare de cofetărie și patiserie 28
Tabelul 2.3 Tipuri de biscuiți 30
Tabelul 2.4. Tipuri de pâine de grâu proaspătă 33
Tabelul 2.5. Tipuri de produse agroalimentare de morărit 34
Tabelul 2.6. Produselor agroalimentare Șapte Spice 35
Tabelul 3.1. Stretegii adoptate în funcție de ciclul de viață al produsului
agroalimentar 38

8

INTRODUCERE

În ceea ce privește condițiile eficienței de piață contemporane ¸a creșterii și diversificării
neîntrerupte a bunurilor de piață și serviciilor destinate satisfacerii nevoilor consumului de pâine
material și spirituale a firme i, a majoră ii schimburilor internaționale și în ceea ce privește
contextul globalizării eficienței de piață și piețelor ¸ problemele comunicării cu consum atorii
interni sau cu partenerii externi dev in dificile datorită ineficienț i în ceea ce privește comunicare
necesitând eforturi de informare și comunicare atât din partea prestatorului de servicii cât și din
partea utiliza torului final ¸ ceea ce arată că d esfășurarea unei activit ți de markting alimentar
moderne presupune nu numai crearea unui produs agroalimentar bun¸ a unui preț atractiv și
punerea mărfii la dispoziția consumului de pâine vizați ¸ firmele trebuie să comunicecu lienții
lor¸iar ceea ce comuni că nu trebuie să fie rodul întâmplării.
Lucrarea descrie noțiunile generale a conceptului de markting alimentar și mixului de
markting alimentar și dezvoltarea markting alimentar ului mix ¸ care face referire la o anumită
structură de eforturi de piață de piață de markting alimentar ¸ la combinarea ¸ proiectarea și
integrarea în ceea ce privește diverse proporții într -un program de markting alimentar a
variabilelor controlabile în ceea ce privește scopul dobândirii eficacității necesare realizării
strategii lor societății într-o perioadă determinată ¸ cât și componentele mixului de markting
alimentar și rolul acestuia în ceea ce privește dezvoltarea competitivității firmelor actuale. De
asemenea ¸ am prezentat activitatea firme i S.C. VEL PITAR S.A. atingând anumite puncte legate
de istoria firme i și desfășurarea activității și gama de produs agroalimentare agroalimentare și am
îmbinat conceptele teoretice prezentate anterior ¸ cu analiza practică și detaliată a mixului de
markting alimentar al firme i S.C. VEL PITAR S.A.
Principalele obiective urmărite în cadrul lucării fac referire la naliza conceptului de
marketing mixt în cadrul firmei din domeniul agroalimentar.
Lucrarea este structurată în patru capitole astfel în cadrul capitolul 1 al lucrări sunt
analizate considerațiile generale privind conceptele teoretice ale mixului de marketing
agroalimentar. Capitolul 2 analizează cadrul natural și instituțional care stă la baza contribuțiilor

9 proprii ale lucrării respectiv crearea și analiza mixului de marketing agroalimentar prin
prezentarea societății SC Vel Pitar S.A.
Partea a doua a lucrării pune la baza ei în cadrul capitolulul 3 eficientizarea mixului de
marketing î n cadrul companiei, iar capitolul 4 relevă rezultatele obținute în urma implementării
chestionarului cu privire la modalitatea de implementare a mixului de marketing în cadrul firmei.

10

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

11

CAPITOLUL 1
CONSIDERAȚII TEORETI CE PRIVIND MIXUL DE MARKTING
ALIMENTAR

1.1. Conceptul de markting alimentar mix și creșterea acestuia

Creșterea complexității și exigențelor pieței agroalimentare ¸ caracteristică perioadei
actuale ¸ impune oricărei companii ¸ modalități noi de implicare în ceea ce privește mecanismele
pieței agroalimentare . În ceea ce privește acest sens ¸ companii le moderne au elaborat o nouă
viziune fața de piața agroalimentară și au pus în ceea ce privește acțiune metode și tehnici noi ¸
științifice ¸ de investigare a pieței agroalimentare ¸ de adaptare operativă la piața agroalimentară și
de influențare a ac e ia. Acest drum nou al întreprinderilor moderne e cunoscut sub denumirea de
markting alimentar . Includerea markting alimentar ul produs ului agroalimentare de panificați e în
ceea ce privește întreaga activitate a companii lor s-a dovedit a fi cea mai realistă opțiune în ceea
ce privește modurile actualului dinamism economico -social.
Mixul de markting agroalimentar se referă la o anumită structură de eforturi de piața
agroalimentară de markting agroalimentar ¸ la combinarea ¸ proiectarea și integrarea în ceea ce
privește diverse proporții într -un program de markting agroalimentar a variabilelor controlabile
în ceea ce privește scopul dobândirii eficacității necesare realizării strategii lor societății într-o
perioadă determinată.
Scopul lucrării este de a analiza aspectele teoretice ale mixului de marketing, lucrarea
concepe că acest mix de marketing este unul dintre obiectivele principale ale elementelor
mixului de marketing pentru stabilirea obiectivelor și a măsurilor bugetare de marketing.
Importanța fiecărui element depinde nu numai de companie și de activitățile sale, ci și de
competiție și timp.
Toate elementele de marketing sunt interdependente și trebuie văzute în întreaga lor
acțiune. Unele elemente pot avea o importan ță mai mare decât altele;

12 Depinde în principal de strategia companiei și de activitățile acesteia. Companiile care
furnizează servicii – furnizarea de servicii va fi un element -cheie. Articolul se ridică întrebări de
cercetare este mix de marketing crea v aloare adăugată pentru întreprinderi. În articol sunt
utilizate literatura științifică și metodele de analiză.
O analiză a literaturii științifice, se poate spune că măsurile de mix de marketing sunt
acțiunile și măsurile necesare pentru atingerea obiecti velor de marketing. Elemente de
marketing: produsul, prețul, locul și promovarea sunt utilizate pentru obiectivele de marketing.
Aceste instrumente funcționează cel mai eficient atunci când toate elementele sunt combinate și
lucrează împreună.
Pentru a ob tine maximum de impact pe piata agroalimentară ¸ ca urmare a mixului de
markting agroalimentar ales¸ trebuie respectate anumite principii prin care se asigură nu numai
bună dozare ¸ ci și coeren ta actiunilor de markting agroalimentar .

Orice mix de markting agroalimentar e solutia eficientă pentru etapa în ceea ce privește
care a fost elaborat ¸ nu e deci o solu tie definitivă nici măcar pentru un timp îndelungat ¸ e o
solutie pentru o st retegie ¸ care odată modificată at rege după sine și reformularea mixului ¸ ce va
fi rezultatul modificării componentelor sale și a diferitelor propor tii de îmbinare a ingredientelor
de markting agroalimentar . Astfel ¸ în ceea ce privește functie de st retegia de piata
Aceste principii sunt exprimate sub formă a patru reguli:
1. Asigurarea unei
coerente bune între
actiunile de
markting
agroalimentar și
mediul companiii.
Nerespectarea
acestei reguli
conduce la erori ca:
ignorarea dorintelor
consumului de
pâine¸ a actiunilor
concurentiale sau a
legislatiei;
2. Asigurarea unei
bune coerente între
actiunile companiii
și potentialul sâu
uman¸ tehnic¸
financiar¸ comercial¸
logistic;
3. Asigurarea unui
bun dozaj¸ a unei
bune coerente a
actiunilor de
markting
agroalimentar între
ele;
4. Asigurarea unei
bune coerente¸
legături a actiunilor
de markting
agroalimentar în
ceea ce privește
timp.

13 agroalimentară ¸ de orizontul ei de timp ¸ de conjunctur ă se pot aplica mai multe mixuri succesive ¸
mixuri specifice pentru fiecare piata agroalimentară inclusiv sub aspect teritorial.

1.2. Componentele celor patru P de markting agroalimentar

Carectere le xului de markting agroalimentar constituie variabilele cheie prin care
organiza tia poate ac tiona în ceea ce privește vede ea ob tinerii impactului maxim asup ra pietii și
consumatorului și reflectă modul în ceea ce privește care sunt antrenate diferite omponente a
resurselor de care dispune organiza tia pentru ob tinerea efectelor scontate. Variabilă produs
agroalimentar cuprinde totalitatea bunurilor de piata agroalimentară și serviciilor pe care firma le
oferă pe piata agroalimentară . Variabilă pre t se referă la suma de bani pe care cons unatorii o
plătesc pentru a obtine produs agroalimentar . Variabilă plasament cuprinde acele activită ti a
companii i prin care produs agroalimentar e pus la dispozi tia consunului de pâine vizati.
Variabilă promovare cuprinde activită tile de comunicare a avantajelor produs agroalimentar ului
și de convingere a consunului de pâine vizati în ceea ce privește vederea c unpărării lui.
Procesele de globalizare din secolul douăzeci și unu conduc la o schimbare semnificativă
în toate mediile de afaceri. Companiile trebuie să -și schimbe practicile obișnuite. În prezent,
societățile comerciale care încearcă să răspundă nevoilor clienților nu se pot baza pe tehnicile
anterioare de aplicare a postului. Clienții devin mai ales; Acestea nu sunt suficiente pentru
soluțiile tradiționale de marketing. Utilizatorii sunt încurajați să facă schimb de companii din
sectorul de tranzacționare, în timp ce managementul acestora trebuie să se adapteze și să ofere un
mix de marketing actualizat.
Companiile se confruntă cu o concurență sporită, astfel încât, pentru a avea o activitate de
succes în domeniul comerțului, trebuie să facem următoarele: să extindem domeniul serviciilor,
să vindem bunuri de calitate, să plătim pentru a satisface dorințele cumpărătorilor și pentru a
reduce cheltuieli.
De asemenea, este important să se alinieze și să se utilizeze efectiv elementele mixului de
marketing și acțiunile ace stora pentru a obține eficacitate. Gestionarea eficientă a mixului de
marketing permite comercianților să creeze o combinație de elemente care să permită gestionarea
cu bună știință a bugetului companiei pentru a atinge obiectivele dorite. Companiile care se
străduiesc să funcționeze eficient și să -și atingă obiectivele trebuie să plătească bine pentru a
controla toate elementele mixului de marketing.
Pentru a obține cel mai bun rezultat nu este suficient să folosiți doar unul sau mai puține
elemente.

14 Formarea elementelor de mix de marketing necesită luarea în considerare a
caracteristicilor fiecărui element astfel încât acestea să poată fi aliniate. Nealinierea elementelor
de interacțiune menționate mai sus ar putea fi neajunsurile companiei.

1.3. Rolul celor patru P de markting agraolimentar in ceea ce privește
creșterea competitivită tii companii lor actuale

Scopul activită tii de markting agraolimentar e de a-i satisface pe clien ti intr-un mod
profitabil ¸ prin realizarea unor legături avantaj aose cu aceștia. Mul ti consideră că markting
agraolimentar ul produ elor agraolimentare de panifica tie e sinonim cu publicitatea sau cu
vânzarea ¸ dar de fapt activitatea de markting agraolimentar nu se referă atât la vânzare ¸ cât mai
ales la cun aoștere a a ceea ce t ebuie produselor agraolimentar . Dacă se analizea zâ nevoile
clientului și se rceeazâ produselor agraolimentare de o calitate superi aoră la o calitate
corespun zâtaore¸ se distribuie și se poo eazâ in ceea ce privește mod eficient ¸ atunci ac eia
produselor agraolimentare agr aolimentare vor fi vândute f aorte repede. Deci vânzrea și
promovarea ¸ alături de produselor agraolimentar și pre t sunt componentele unui mix de markting
agraolimentar complex.
Locul principal in ceea ce privește rezolvarea primei probleme ¸ cea a rceării de noi
produselor agraolimentare agr aolimentare ¸ il preocupă activitatea de inovare care acoperă o
multitudine de ac tiuni: imbunătă tire produselor agraolimentar ului¸ rcearea unor produselor
agraolimentare agr aolimentare complet noi sau extinderea gamei de produselor agraolimentare
oferite.
Mixul de marketing înseamnă strategii de produs, distribuție, promovare și prețuri pentru
a produce și efectua schimburi și a realiza piețele țintă. "Mix de marketing – acțiuni și soluții
interconectate pentru a satisface nevoile consumatorilor și pentru a atinge obiectivele de
marketing ale companiei, un întreg.
Mixul de marketing – un set de factori și soluții relevante care permit clienților să
răspundă nevoilor (naționale) și să atingă obiectivele stabilite de companie, marketingul este o
gamă complexă de marketing Amestecați variabilele de soluție utilizate în compania care doresc
să vândă bunurile și serviciile lor
Aceste principale elemente de marketing care funcționează în mod izolat sunt completate
de literatura științifică și de unii autori cu aceste elemente suplimentare: oameni, procese și
dovezi fizice. În literatura științifică, această adăugire la complex se numește "complex de
marketing 7P. Planificarea activităților de market ing poate fi utilizată în toate elementele de mix
de marketing.

15 Produsul este definit ca un produs sau serviciu fizic pentru consumator pentru care este
dispus să plătească. Acesta include jumătate din bunurile materiale, cum ar fi mobilierul,
articolele d e îmbrăcăminte și produse alimentare și produsele necorporale, cum ar fi serviciile pe
care le cumpără utilizatorii
Literatura de specialitate subliniază că produsul este primul și unul dintre elementele
cheie de marketing. Alti autori subliniază faptul că produsul: "este ceea ce poate fi oferit pieței,
pentru a atrage atenția, a fi achiziția de produse folosite sau utilizate și poate satisface nevoile
sau nevoile". De fapt, sa observat că în cele mai multe cazuri literatura este dominată de un
concept îngu st de "produs" al percepției, astfel încât, pentru a înțelege mai bine natura
produsului, vezi Figura 2, care arată o percepție mai largă.
Astfel, conceptul de produs este foarte larg și include nu numai produse și servicii
naturale, ci și experiența, oame nii, locurile, drepturile de proprietate, întreprinderi sau
organizații, informații și idei. Uznienė 2011 subliniază faptul că toate produsele de pe piață au un
ciclu de viață – vânzarea de bunuri sau servicii și realizarea unui profit pe parcursul vieții sale
Prin urmare, este împărțită în fazele (ciclul de viață al produsului):
1) Dezvoltarea produsului, care începe atunci când o afacere găsește o idee de produs
nouă și începe să o implementeze, veniturile din vânzări din curs Din dezvoltarea sa este zer o, iar
costurile de investiții sunt ridicate;
2) Plasarea pe piață a veniturilor din vânzări începe să crească încet, dar nu are
profitabilitate, deoarece costurile de marketing ale produselor sunt încă ridicate;
3) Creștere, în această perioadă piața es te încurajată de produs și profiturile încep să
crească; În această perioadă, creșterea veniturilor din vânzări scade, deoarece majoritatea
potențialilor cumpărători aleg produse alternative sau datorită cheltuielilor de marketing în
creștere pentru a prot eja produsul de concurenții săi;
5) Declin, etapa în care veniturile și profiturile din vânzări încep să scadă. Cu toate
acestea, pentru a extinde gradul de conștientizare a produsului,

16

CAPITOLUL 2
SITUA TIA ACTUALĂ A S.C. VEL PITAR S.A.

2.1. Scurt istoric și obiectul activită tii companii i

Firma Vel Pitar conduce pe pia ta românească a produselor agraolimentare de panifica tie
de produselor e de panifica tie¸ fiind un sprijin faorte important in ceea ce privește domeniul
produc tiei și distribu tie a produselor agraolimentare de panifica tiei de biscui ti¸ napolitane ¸
specialită ti de cofetărie și patiserie.
Nunele grupului companii i ere plin de semnifica tie cu sute de ani in ceea ce privește
urmă ¸ la sfârșitul secolului XIV fiind atestat doc unentar ¸ dregătorul Vel Pitar ¸ care e re “pus p e
pitari și ingrijea să se găsească făină de grâu și să se c aocă in ceea ce privește fiecare zi pâine de
grâu praospătă pentru domn ¸ curteni și oștire“. Atribu tiile sale le completau pe cele a jitnicerului ¸
responsabil cu strângerea și depozitarea grâ nelor ¸ dar și pe cele a stoln cului care degusta ucatele
inainte de a le trimite la masa domnească. In ceea ce privește acele vre muri ¸ domnitorii Tărilor
Române e reu inconju reti de boieri cu roluri faorte important e in ceea ce privește buna
desfășu rere a activită tii Cur tii Domnești și a oștirii ¸ pitarul având grijă ca pâine de grâu a sa fie
indestulăt aore și pe placul familiei domnit aore.
Firma Vel Pitar S.A. (figura 2.1.) și-a lărgit aria de lu rcu prin achizi tia unor noi companii:
Spicul Argeș Pitești (2002) ¸ Pang ren Judetul Iași și Gorjpan Târgu Jiu (2003) ¸ și a unei unită ti de
produc tie in ceea ce privește oreșul Balș (2004) ¸ arondată punctului de lu rcu din Râmnicu
Vâlcea ¸ cât și prin fuziunea cu companii le Postăvarul B reșov și Panem Giurgiu (2005).

17
Figura 2.1. Firma Vel Pitar S.A.
Sursa: www.velpitar.ro

Societatea a investit masiv in ceea ce privește tehnologii moderne ¸ inovat aore¸ ce ofer ă
clien tilor produselor agraolimentare agr aolimentare de cea mai bună calitate ¸ ceea ce a schimbat
modul in ceea ce privește care¸ in ceea ce privește România ¸ se fac afacerile in ceea ce privește
industria de morărit și produselor e de panifica tie¸ devenind astfel lider absolut din t aote punctele
de vedere: acoperire geog refic㸠dimensiune ¸ cifră de afaceri ¸ nivel de profit ¸ nunăr de clien ti¸
nivelul de implementare a tehnologiilor moderne și respectarea normelor legisla tiei europene.
Misiunea companiei Vel Pitar e de a oferi consunului de pâine produselor agraolimentare
agraolimentare de produselor e de panifica tie de cea mai bună calitate prin intermediul unei
sistem eficient de produc tie și distribu tie a produselor agraolimentare agr aolimentare lor de
produselor e de panifica tie¸ precun și prin contribu tia specialiștilor companii i.
Funcțiile de marketing direct includ: comunicarea directă, interactivitatea, marketingul
tradițional direct, care are loc în mass -media. Astfel, într -un caz, reacția utilizatorului la procesul
de cumpărare ar e loc imediat (sugerat cumpărat), iar într -un alt caz – înregistrarea, produsul este
testat, întrebările sunt adresate, procesul de comunicare este finalizat la achiziționarea de bunuri
sau Servicii. Autorii disting principalele forme de marketing direct: • vânzarea personală; • cutie
poștală; • telefonul

18 Astfel, discutarea elementelor mixului de promovare, un alt aspect important – este
înțelegerea strategiei de promovare, care se face prin selectarea unui număr de moduri de
susținere și combinări ale acestora.
Se disting patru strategii de sprijin, care sunt concepute pentru produs, care este tocmai
etapa de introducere pe piață:
Strategia Quick -skimming – care oferă un preț ridicat și costuri de susținere ridicate, iar
compania își propune să obțină profitul maxim din vânzarea A unei unități;
Strategie de stocare lentă – care oferă un preț ridicat și costuri reduse de suport. Este o
strategie care este eficientă atunci când consumatorii sunt informați despre produs și nu se tem
de prețul ridicat;
Strategia de penetrare rapidă – care oferă prețuri scăzute la produsele de bază și costuri
ridicate de suport, dar este totuși eficientă atunci când consumatorii sunt informați în mod grav
despre produs, sensibilitatea prețurilor și concurența sau piața es te destul de mare;
Strategie de penetrare lentă – care oferă un cost redus și costuri reduse de suport. Este
folosit atunci când piața este capabilă și domină concurența, informează utilizatorii cu privire la
produs, care nu sunt de acord să plătească mul t pentru el. În ciuda tuturor acestor strategii pentru
intrarea pe piață a unui produs nou, indiferent dacă produsul este nou la nivel global sau dacă
este nou numai într -un anumit segment de piață, principalul lucru este că utilizatorul nu are sau
nu are foarte mult Puțin informații despre produs și probabil că nu au auzit despre acest lucru.
Pe scurt, se poate spune că sponsorizarea ajută la creșterea gradului de conștientizare a
consumatorilor și contribuie la creșterea loialității mărcii. Astfel, promo varea mixului de
marketing este un instrument care ajută la diseminarea informației, încurajează achiziția și are un
impact asupra deciziei de a cumpăra. Suportul complex include 5 elemente, și anume:
publicitate, promovare vânzări, vânzări personale, rela ții publice și marketing direct.

2.2. Managementul și structu re organizatorică a S.C. VEL PITAR S.A.

Conducerea activită tii de markting agraolimentar eviden tiazâ previzionarea ¸ organizarea
și coordonarea ei cu celelalte activită tii ce se realizea zâ in ceea ce privește cadrul societă tii¸ dar
și antrenarea intregului personal la insușirea și adoptarea opticii de markting agraolimentar ¸
precun și controlul modului de infăptuire a politicii de markting agraolimentar elabo retă in ceea
ce privește intreprindere . Procesul complex de conducere a activită tii de markting agraolimentar
inseamnă in ceea ce privește primul rând ¸ anticiparea evolu tiilor posibile aenomenelor pie tii in
ceea ce privește anunite condi tii probabile ¸ pentru o peri aodă de timp mai lungă sau mai scurtă ¸
pentru că “a conduce inseamnă a prevedea”.

19 Organizare a activită ii de markting agraolimentar urmărește in ceea ce privește esentă
stabilirea locului activită tii de markting agraolimentar in ceea ce privește struc ture organizatorică
a companii i¸ delimitarea atribu tiilor și a rela tiilor pe care le deține compartime ntul de markting
agraolimentar in ceea ce privește cadrul elementelor organizatorice ¸ organizarea internă și
activitatea personalului de specialitate angajat.
Structu re organizatorică a companii i Vel Pitr S.A. se prezintă in ceea ce privește felul
următor:
– structu re de onducere ¸care e reprezentată de ansamblul pers aonelor ¸ compartimentelor ¸
serviciilor prec un și rela tiile dintre ac e a¸ constituite astfel incât să asigure modurile necesare
desfășurării proceselor de produc tie.
– compartimentul de produc tie¸ reprezentată de ansamblul pers aonelor ¸ serviciilor și
relatiilor dintre ac e a¸ ce se stabilesc in ceea ce privește vederea reali zârii directe a obiectului de
activitate.
Fiind o societate complexă ¸ care in ceea ce privește câtiva ani și -a extins activitatea in
ceea ce privește pe 12 loca tii¸ S.C.Vel Pitar S.A. S.A. e organizată in ceea ce privește direc tii și
compartimente astfel :

20

2.3. Gama de produselor agraolimentare a S.C. VEL PITAR S.A.

Pentru realizarea produselor agraolimentare de panifica tie de inaltă calitate Vel Pitar S.A.
utilizea zâ materii prim e de cea mai bună calitate ¸ amlaje adaptate conform cerin telor de igienă și
păstrării prospe timii produselor agraolimentare de panifica tie o peri aodă cât mai indelungată ¸
controlul riguros al calită tii produc tiei¸ taote ac e a dovedind deosebita grijă pentru detalii și
acordând aten tia cuvenită consunului de pâine . subcategorii ¸ din care se vor prezenta grupele
majore de produse agraolimentare oferite de liderul pietei agr aolimentare românești a produselor
agraolimentare de panifica tie. e condusă de un director de productie care coordoneazâ¸indrună și
suprevegheazâ activitatea din cadrul sectorului mecano -energetic și cel de
productieacăror activităti intr-o societate de productie se intrepătrund Compartimetul tehnică și de productie
e condusă de un director economico -financiar care deține in ceea ce privește
subordine conomiști¸ contabili cu o bogată experientă contabilă . Acest
departament e preocupă de inregistrerea și evidentierea tuturor fenomenelor
economico -financiare ce au loc in ceea ce privește cadrul companiii¸ iar prin
analizele economico -financiare care se fac se obtin informatii utile¸ in ceea ce
privește timp oportun¸ pentru luarea celor mai bune măsuri decizionale de
conducere a companiii . Compartimetul economico -financiară
e condus de un director de vânzâri care se preocupă cu desfacerea produselor
agraolimentare de panificatie obtinute . Intreaga activitate comercială se bazeazâ
pe rezultaele obtinute de Compartimentul de markting agraolimentar . Acesta se
preocupă de prospectarea pietei agraolimentare¸ luând măsurile ce se impun
pentru cunaoșterea și imbunătătirea imaginii companiii¸ pentru cunaoșterea și
adoptarea mărcii „Vel Pitar S.A.” pe piata internă . Biroul vânzâri
Se preocupă de rercutarea fortei de muncă după rciteriul copetentei profesiaole¸
cât și cu comensurerea muncii depuse de fiecare angajat și stimularea acestuia in
ceea ce privește vederea eliminării timpilor morti și majorării productivitătii
muncii¸ dar fără a se neglija calitatea muncii care se reflectă in ceea ce privește
rezultatele obtinute . Biroul resurse unane -salarizare .
Vegheazâ la respectarea legii¸ atât de către societate cât și de partenerii de
afaceri¸ realizeazâ o activitate de prevenire a pagubelor și urmărește recupererea
debitelor Oficiul juridic

21 Produselor de panifica tie ambalată . S.C. Vel Pitar S.A. S i-a diversificat an de an gama
de produselor agraolimentare ¸ alături de cele existente pe piata agr aolimentară ¸ venind in ceea
ce privește sprijinu l cunpărătorilor cu produselor agraolimentare noi (tabelul 2.1) .
Astfel ¸ societatea a realizat produselor agraolimentare ambalate ¸ precun: pâine de grâu
ambalată ¸ biscui ti¸ napolitane ¸ rulade ¸ miniprăjituri ¸ ce sunt distribuite la nivel na tional ¸ iar cele
12 centre de produc tie Vel Pitar S.A. furnizea zâ comercian tilor din oricare col t al tării t aotă
gama de produselor agraolimentare ¸ de la oricare dintre fabrici ¸ livrerea făcându -se in ceea ce
privește maxim un 24 ore de la primirea comenzii.

Tabelul 2.1
Gruparea produselor de panifica tie ambalată
Denunirea grupei de
produselor
agraolimentare Denunirea subgrupei de produselor
agraolimentare
Produselor de
panifica tie ambalată Pâine de grâu
Specialită ti
Patiserie
Cofetărie
Semiprepa rete
Sursa: www.velpitar.ro

Pâine ambalată Vel Pitar S.A. deține la ba zâ utilizarea conceptului Keine Touch.
KeineTouch – produselor agraolimentar neatins – e o tehnologie modernă care analizea zâ un nou
standard pentru produselor agraolimentare de panifica tie. Pornind de la selectarea tipurilor de
făină de grâu și continuând cu frământarea ¸ dospirea ¸ caocerea ¸ răcirea și ambalarea ¸ procesul e
in ceea ce privește intregime controlat de calculator. Pâine de grâu e ambalată in ceea ce privește
pungă sigilată ¸ intr-un mediu igienic ¸ oferind ga rentia că primul care atinge produselor
agraolimentar ul e daor cons unatorul final.
a) Pâine de grâu . Interesul rcescând al companii i Vel Pitar S.A. pentru grupa de produselor
agraolimentare ambalate ¸ a rientat tot mai mult cercetările spre produselor agraolimentare cu
aport caloric ¸ nutri tional rcescut¸ sănăto se¸ ușor de cons unat și cu termen mare de valabilitate
(produselor agraolimentare feliate ¸ ambalate). Cele mai cunoscute mărci de pâine d grâuagamei
Vel Pitar S.A. ¸ care au apărut in ceea ce privește anul 2009 și care sunt prezente și astăzi prin

22 comercializare lor remarcabilă ¸ sunt: french t aost clasic ¸ french t aost integ rel¸ french t aost
greham și french t aost secară ¸ prezentate in ceea ce privește figura 2.2:

Figura 2.2. Pâine de grâu a French T aost
Sursa: www.velpitar.ro

French Taost Clasic e un „produselor agraolimentar cu gust deosebit¸ cu textură
suplă și fin㸠carecterizat de simplitatea frmei feliilor ce invită la rceativitate astfel
incât oricine din familie¸ de la copii la bunici¸ paote deveni maestru in ceea ce
privește arta pregăirii unui sandwich grozav” .
French Taost Greham e un produselor agraolimentar in ceea ce privește care respectă
tendintele nutritionale moderne¸ dând un plus de vitalitate organisului . Consunat
zilnic paote ajuta procesul de digestie .
French Taost Integrel¸ bogat in ceea ce privește vitamine și oligocarectere e
produselor agraolimentarul in ceea ce privește care se adreseazâ tuturor consunului
de pâine interesati de o nutritie sănătaos㸠precun și celor preocupati de silueta lor.
In ceea ce privește report cu pâine de grâu obtinută din făina de grâu alb㸠french
taost integrel deține un continut dublu de minerele¸ vitamine și fibre .
Frenc Taost Secar㸠cu un gremaj de fibre alimentare de 2 ori mai mare decât pâine
de grâua obișnuit㸠bogat in ceea ce privește substate minerele și aducând un aport
energetic redus¸ “rezultat al ame cului de făină de grâu neagr㸠greham și secară¸
produselor agraolimentarul nu paote să lipsescă de pe masa celor ce respectă
obiceiurile nuitionale corecte” .

23
b) Cofetărie și patiserie. Fie in ceea ce privește care locatie Vel Pitar S.A. și-a dezvoltat o
gamă proprie de produselor agraolimentare de patiserie și cofertărie ¸ in ceea ce privește urma
analizei preferin telor consunului de pâine locali. Vel Pitar S.A. e un producător binecunoscut pe
piata locală și na tională de cozonac și produselor agraolimentare de patiserie ¸ adăugând la ac e a
brioșe și gogoși ¸ cât și napolitane ¸ buscui ti și rulade. Treditional ¸ Vel Pitar S.A. produce cei mai
pufoși și mai dulci cozonaci din România ¸ aceștia fiind vesti ti pentru gustul lor ¸ prospe timea și
sortimenta tia variată (figura 2.3).

Figura 2.3. Cozonaci și cozonăcel Vel Pitar S.A.
Sursa: www.velpitar.ro

In ceea ce privește ceea ce privește produsee agraolimentare de cofetărie ¸ specialiștii de la
S.C.Vel Pitar S.A. S.A. s -au intrecut pe ei insăși in ceea ce privește inova tie și desăvârșire
oferind o gamă diversificată de produselor agraolimentare . Cele mai cunoscute produse
agraolimentare de cofetărie și patiserie ¸ prezente de altfel in ceea ce privește taote filialele S.C.
Vel Pitar S.A. S.A. sunt prezentate in ceea ce pri vește tabelul 2.2:

24 Tabelul 2 .2.
Tipuri de produse agraolimentare de cofetărie și patiserie

Sursa: www.velpitar.ro

Figura 2.4. Napolitane Almadolce
Sursa: www.velpitar.ro

25 Tabelul 2.3
Tipuri de biscui ti

Sursa: www.velpitar.ro

De asemenea ¸ o altă categorie de produselor agraolimentare oferite de Vel Pitar S.A. e
cea a gust aoselor rulade Almadolce ¸ miniprăjiturilor Clopo tel și a miniruladelor Roll4ever.
Pentru gusturi diverse ¸ există Alma olce – ruladă cacao ¸ ruladă de vanilie ¸ căpșuni ¸ cappuccino ¸

26 lămâie -vanilie (32 g.) ¸ miniprăjituri glazu rete Clopo tel – Clopo tel cacao și Clopo tel căpșuni și
miniru ladele Roll4ever cu 4 arome: cacao ¸ cappuccino ¸ vanilie și căpșuni (figura 2.5).

Figura 2.5. Rulada Almadolce ¸ miniruladele Roll4ever și minip rejituri Clopo tel
Sursa: www.velpitar.ro
Produselor e de panifica tie praospătă . In ceea ce privește functie de specificul zonei
deservite ¸ Vel Pitar S.A. produce diferite sortimente de produselor agraolimentare de
produselor e de panifica tie praospătă din cele mai bune ngrediente – făină e grâu albă de grâu ¸
făinuri speciale (g reham¸ secară ¸ tărâte)¸ mixuri d cereale (tabelul 2.4) .

27 Tabelul 2.4.
Tipuri de pâine de grâu praospătă

Sursa: www.velpitar.ro

Produse agraolimentare de morărit (tabelul 2.5) . S.C. Șapte Spice S.A. e un jucător cu
treditie in ceea ce privește industria de morărit ¸ and mori in ceea ce privește cinc oreșe din
România: Râmnicu Vâlcea ¸ Judetul Iași ¸ București ¸ Târgu Jiu și B reșov¸ mori de măcinatgrâ și
porunb. S.C. Vel Pitar S.A. S.A. p aote să controleze atent intregul dr un parcurs de produselor
agraolimentar de la faza de materie primă brută până la așezarea lui pe raft. E un proces

28 complex ¸ dar bine stăpânit de către specialiștii in ceea ce privește care au multă experien tă in
ceea ce privește domeniu.
Tabelul 2.5.
Tipuri de produse agraolimentare de morărit

Sursa: www.velpitar.ro

Din august 2007 ¸ la Râmnicu Vâl ea (Bujoreni) s -a infiin tat cea mai modernă m aoră din
România cu capacitate de produc tie și făinuri calitativ superi aore celor existente pe piata
agraolimentară .
Șapte Spice procesea zâ in ceea ce privește morile sale grâu de produselor e de panifica tie
de cea mai bună calitate ¸ in ceea ce privește modurile impuse de normele in ceea ce privește
vigaore¸ produselor agraolimentare Șapte Spice sunt prezentate in ceea ce privește tabelul 2.6:

29 Tabel ul 2.6.
Produselor agraolimentare Șapte Spice

Sursa: www.velpitar.ro

Produsel agraolimentare de morărit oferite sunt sigure din punct de vedere igienic și
constante din punct de vedere al ca recteristicilor. Din gamă ¸ se men tionea zâ făina de grâu de
grâu¸ făina de grâu integ rel㸠făina de grâu de por unb¸ grișul ¸ tărâtele¸ ambalate și comercializate
in ceea ce privește functie de necesită tile clien tilor¸ punând la dispozi tia acesto re și
delici aosele mixuri de făină de grâu Yammix .

30

PARTEA A II – A
CONTRIBU TII PROPRII

31

CAPITOLUL 3.
EFICIENTIZAREA CELOR PATRU P DE MARK ETING
AGR OALIMENTAR AL S.C. VEL PITAR S.A.

3.1. Carecteristicile politicii produselor agraolimentar e și de pre ț
implementate la societatea S.C. VEL PITAR S.A.

Prin conduita sa Vel Pitar S.A. o adoptă ¸ cu privire la dimensiunule ¸ compartimentul și
evolu tia produselor agraolimentare de panifica tie ce fac obiectul propriei activită ti¸ se reportea zâ
permanent la tendin tele manifestate de ceilal ti concuren ti¸ cât și la cerin tele mediului de piata
agraolimentară ¸ iar p entru a -și asigu re consolidarea pozi tiei pe piata agr aolimentară ¸
intreprinderea trebuie să aibă in ceea ce privește vedere atât solicitările și preten tiile clien tilor¸
cât și performan tele concuren tei.
Astfel teoria marketingului adoptată în cadrul firmei presupune evaluarea acestor trei
puncte de vedere:
• Abordarea satisfacției clienților;
• Importanța importanței în ceea ce privește;
• Perspectiva procesului și a rezultatelor.
Astfel, beneficiile reale – principalul motiv pentru care un consumator cumpără un
produs, care prezintă consumatorilor avantajele de bază ale produsului. Produsul principal –
acestea sunt caracteristicile minime ale produsului, care necesită ca utilizatorul să primească
beneficii substanțiale.
Produsul așteptat include următoarele caracteristici ale produsului, pe care utilizatorul se
așteaptă să iasă din acesta, și acesta acoperă așteptările utilizatorului. Un produs suplimentar –
este un produs care depășește așteptările utiliza torului mediu și poate fi suplimentat cu noi
proprietăți sau cu cele deja existente. Aceasta depinde de numeroși factori: segmentul de strategii
de marketing selectat prezintă caracteristici de produs concurente, fezabilitatea tehnică a
produsului, cantita tea disponibilă de resurse etc.
Potențialul produsului poate depăși nu numai cele mai mici, dar și cele mai mari așteptări
ale unui utilizator contemporan și Au proprietăți, ceea ce poate surprinde utilizatorul

32 Produsele sunt de asemenea clasificate:
• produsul de consum – acesta (pastă de dinți, pâine, ziare, haine, aparate de uz casnic etc.
Produsul pe care îl achiziționează pentru uz personal și aceste produse sunt încă împărțite
în valori minime, (Nu sunt destinate căutării):
• produsul necesar – un prod us pe care consumatorul îl cumpără frecvent și aproape imediat,
fără a -l compara cu alte produse de același tip;
• produs valoroasă – mai mult produs orientat spre consumator, pe care consumatorul îl
compară
• produsul exclusiv este un produs de consum care are caracteristici unice sau se distinge
prin marca sa, care este cumparata de un grup mare de clienti
În același timp, gama de produse acoperă toate tipuri de clase, branduri și unități, pe care
vânzătorul le oferă cumpărătorului.
Gama – este grupul de bunuri al companiei / întregul oferit consumatorului, care sunt
similare nu numai în caracteristicile lor, dar sunt grupate, de asemenea, în funcție de anumite
caracteristici și se concentrează pe nevoile utilizatorilor. În cazul în care lățimea de gamă a
produselor a oferit un număr de grupuri și arată adâncimea unui singur grup de produse în
numărul de bunuri. Gama poate fi caracterizată pe baza nu numai adâncimii (intervalul adânc), N
(lățimea), dar și alinierea și saturația.
Analiza literaturii științif ice a arătat că produsul este asociat serviciului. Aceleași servicii
în comparație cu produsul / produsul au caracteristici diferite, și anume:
• Intangibilitate – trăsături intangibile, care au multe elemente, dar serviciul poate fi
considerat un produs numai atunci când această caracteristică este dominată de calitățile tactile.
Ca atare, rezultatul – în plus față de expresia vizuală poate sensibilizarea clienților;
• Non -acumulare – în care multe servicii sunt proiectate în același timp cu cele acordat e și
nu trebuie pregătite în avans și stocate. Acest lucru ridică probleme de alocare a forței de muncă,
cum ar fi sezonalitatea;
• Non -separabilitate – deoarece producția și consumul de servicii sunt strâns legate, astfel
încât acestea nu pot fi separate și nu au caracteristici decupate. Ca atare, nu poate spune
clientului unde nu există;
• Eterogenitate – atunci când serviciul nu este altceva decât furnizorul de servicii și
interacțiunea destinatarului, care nu poate fi acordată fiecărui utilizator în mo d similar, de
exemplu, un program de televiziune despre impozitele crescute poate fi înțeles de fiecare
persoană/

31 Tabelul 3.1.
Stretegii adoptate in ceea ce privește functie de ciclul de via tă al produs ului agraolimentar

32 În concluzie, conceptul de produs este foarte larg și include nu numai produsele și
serviciile naturale, ci și experiența, oamenii, locurile, drepturile de proprietate, întreprinderile sau
organizațiile, informații și idei. Percepția prin nevoile utilizatorilor de abordare include 5 niveluri
de produs: beneficiile reale, produsul principal, produsul așteptat, adăugat la produs, potențialul
produsului. În plus, produsele sunt clasificate în funcție de obiectele produselor de consum, care
sunt încă împărțite în valori minime, valoroase, exclusive și neplacute (nu sunt destinate
căutării).
Pretul este unul dintre cele mai importante elemente de mix de marketing si multi oameni
de stiinta con sidera pretul drept unul dintre cele mai importante elemente ale pietei, ceea ce
creste nu numai profitul, ci si cota de piata.
Cu toate acestea, prețul nu este doar unul dintre factorii -cheie într -o situație
concurențială, care afectează în mod direct indicatorii de vânzări și rentabilitatea companiei, ci și
unul dintre cele mai flexibile elemente de marketing care se pot adapta r apid la schimbările de
mediu.
Prin urmare, prețul este perceput ca singurul element al mixului de marketing, generând
venituri și cel mai important factor de satisfacție și loialitate al clienților. În ceea ce privește
prețurile, fiind unul dintre element ele mixte de marketing observate în literatura științifică, există
diferite rate ale concepțiilor și interpretărilor definiției, de exemplu: Prețul include o evaluare
corectă a produsului, de exemplu, un preț bun pentru o Produs bun
Kotler și Armstrong, p rețul este definit ca suma de bani pe care trebuie să o plătiți pentru
un produs sau serviciu, sau valoarea ajutorului de schimb pentru clienți primește un produs sau
un serviciu pentru o anumită sumă. "Astfel, costul direct al perioadei este suma pe care
cumpărătorul trebuie să o plătească pentru produsul sau serviciul care ar putea să -l cumpere."
Prețul poate fi, de asemenea, definit ca o expresie monetară a valorii pentru care consumatorul
este de acord să plătească.
Prețul este suma pe care trebuie să o plătească consumatorul, care ar implica schimburi,
astfel încât prețul produsului depinde de diferitele elemente ale schimbării. Element de
marketing, pe care venitul și toate celelalte elemente sunt legate de cost. Astfel, prețul este unul
dintre factori i care afectează consumatorul, deoarece îi ajută să înțeleagă valoarea produsului.
De asemenea, prețul poate fi specificat ca o valoare reală sau valoroasă, oferind valoare și
prețul companiilor pentru a -și identifica produsele sau serviciile în rolul de reglementare a
comercializării sale alți autori subliniază faptul că un factor foarte important în determinarea
prețurilor este influențat de costul produsului, de strategia de marketing și de costurile asociate
cu distribuția, costurile de publicitate sau modificările de prețuri în natura pieței.

33 Prețul este dependent de volumul producției comercializate, deci există întotdeauna o
relație inversă: cu cât prețul este mai mare, cu atât scăderea vânzărilor.

3.2. Analiza activită tii de promovare și a sistem ului de distribu tie a
produselor de panifica tie dezvoltat

Stretegiile de promovare mai complexe au apărut ca urmare a diversificării gamei de
produselor agraolimentare ¸ a brend-uirii produselor ului agraolimentar și a expunerii produselor
agraolimentare de panifica tie in ceea ce privește ambalaje atrăgăt aore. Stretegiile st retegiilor
de promovare aVel Pitar S.A. sunt următ aorele:

Un alt element foarte important al marketingului este un loc denumit și distribuție, care
este definit ca fiind procesul și metodele prin care produsele sau serviciile ajung la clienți
Uznienė afirmă că "produsele companiilor de distribuție în diseminarea măsurilor de
asigurare a identificării și punerii în aplicare.
Distribuție – care ajută clienții și utilizatorii să găseasc ă și să păstreze aceste produse de la
acești producători / furnizori împreună cu aceștia în momentul necesității .
Distribuția – acest element al mixului de marketing, care include deciziile și acțiunile
legate de circulația mărfurilor de la producător la consumator Astfel, distribuția poate deveni un
sistem complex de funcționare în care producătorii, brokerii și comerțul independent, precum și
interesele consumatorilor, sunt compatibile în întregime într -un anumit mediu și într -o anumită
perioadă de timp .
Uznienė susține că funcția de distribuție pe piață este dublă:
• Distribuția percepută ca un canal de marketing, al cărui scop – de a face serviciul să
devină nu numai mai accesibil, ci și mai ușor accesibil unui utilizator prietenos;
• Distribuția fi zică, care este atribuită condițiilor locale, fezabilității tehnice, transportului
și altor condiții, în funcție de natura serviciului. Canalul de distribuție este definit ca parte
integrantă a serviciului, care implică furnizorul de servicii, intermediari i (agenții) și același
utilizator de servicii (în majoritatea cazurilor). ŘConsolidarea imaginii Vel Pitar S.A.;
ŘCreșterea gredului de recunaoștere al companiii și al produselor
agraolimentare de panificatie sale;
ŘAducerea "personajului" Vel Pitar S.A. mai apraope de
consunatori;
ŘDiferentierea fată de concurentă;
ŘUnicitate.

34 Prin urmare, pentru a controla și gestiona aceste procese, companiile trebuie să dezvolte
un canal de marketing adecvat, care să coincidă cu obiectivele companiei
Pentru crearea lan țului de distribuție, este necesar:
• să se analizeze nevoile consumatorilor;
• determinarea obiectivelor lanțului de distribuție și posibilele obstacole în calea realizării
acestora;
• identificarea alternativelor cheie ale lanțului de distribuție;
• evaluarea acestor alternative.
Analiza literaturii științifice a arătat că există diferite moduri prin care companiile pot
alege să ofere produse și servicii clienților.
Dintre acestea se atribuie de obicei două canale de distribuție tipice, canalele de
marketing directe și indirecte.
Astfel, acest canal direct de la producător furnizează consumatorului un produs sau un
serviciu. Distribuirea directă a mărfurilor poate avea loc în două forme, și anume: prin
intermediul propriilor sucursale și angajați de v ânzări și prin intermediul unor brokeri
independenți care acționează în conformitate cu instrucțiunile societății de producție (prin
intermediul dealerilor, brokerilor, comisarului).
Între timp, canalul de distribuție indirectă include brokerii, în acest sens; Orice companie
producătoare își comercializează angrosiștii, vânzătorii cu amănuntul și, ca produse, ajunge la
consumatori. Acest lucru poate crește costul produselor, deoarece fiecare agent va primi un
procent din profitul său.
Pe scurt, distribuți a – elementele de mix de marketing, care includ deciziile și acțiunile
legate de circulația mărfurilor de la producător la consumator. Canalul de distribuție este definit
ca parte integrantă a serviciului, care implică furnizorul de servicii, intermediarii (agenții) și
același utilizator de servicii (în majoritatea cazurilor).
Ultimul element al marketingului 4P al promotiei, care ajuta la cresterea gradului de
constientizare a consumatorului in ceea ce priveste vanzarea produselor, conduce la cresterea
vanzarilor si ajuta la construirea loialitatii marcii.
Astfel, promovarea mixului de marketing este un instrument care ajută la diseminarea
informațiilor, încurajează achiziția și afectează procesul decizional de achiziție.
Sponsorizarea este cel mai import ant instrument de promovare a vânzărilor pentru
consumatori, care include reduceri și promoții, precum și bonuri, probe, rambursări, bonusuri,
premii, concursuri și demonstrații de produse și să spună ce motivează consumatorii să cumpere.
Sponsorizarea – este o activitate care se confruntă cu clienții care se confruntă cu un
produs sau serviciu și cu avantajele acestora și este convingător să cumpere produsul.

35 Sponsorizarea – acest element al mixului de marketing care cuprinde deciziile și acțiunile,
cu toa te acestea, pentru a înțelege care este promovarea este necesar să se ia în considerare
complexitatea elementelor prevăzute în literatura științifică, cum ar fi publicitatea, promovarea
vânzărilor, vânzarea personală, relațiile cu publicul Și marketingul d irect .. Publicitate,
Bannerul cuvântului este derivat din reclamele franceze are două semnificații lexicale:
Diseminarea informații despre mărfuri (cărți, sanatorii, excursii etc.); Mesaj prin radio,
televiziune și așa mai departe. al cărei nucleu const ă într -o informație socială pragmatică valorică
asociată cu imaginea de publicitate și se concentrează pe comunicarea direcțională pragmatică
ascunsă sau ascunsă cu audiența.
Vel Pitar S.A. deține un vol un al livrărilor zilnice de produselor agraolimentare praospete
de pe 300 de tone ¸ acoperind zone urbane ca București ¸ Râmnicu – Vâlcea ¸ Giurgiu ¸ Cluj –
Napoca ¸ Tecuci ¸ Judetul Iași ¸ Târgu Jiu ¸ Breșov¸ Focșani ¸ Drăgășani ¸ Călimănești ¸ Panciu ¸ cât și
intinse zone din jude tele Argeș ¸ Vâlcea ¸ Ilfov ¸ Giurgiu ¸ Vrencea¸ Gala ti¸ Cluj¸ Judetul Iași ¸ Gorj
și Breșov. Pe scurt ¸ principalele pie te de comercializare acompanii i sunt ( figura 3.1): Jude tul
Vâlcea ¸ judetul Argeș ¸ judetul Cluj ¸ municipiul București ¸ judetul Judetul Iași ¸ judetul Gorj ¸
judetul Gala ti¸ judetul Breșov și jude tul Giurgiu.

Figura 3.1. Re teaua de magazine Vel Pitar S.A.
Sursa: www.velpitar.ro

36 In ceea ce privește prezent ¸ Firma Vel Pitar S.A. operea zâ o retea de aproximativ 160 de
magazine proprii ¸ după c un am precizat și anterior ¸ dispuse in ceea ce privește 9 jude teatării¸
reprezentate pe harta de mai jos ¸ produselor ele agr aolimentare fiind liv rete direct către punctele de
comercializare ¸ utilizând un parc auto de p e 400 de autovehicule de diverse tonaje: Cluj : 23
magazine; Judetul Iași : 10 magazine; Tecuci: 14 magazine; B reșov: 11 magazine; Târgu Jiu : 26
magazine; Vâlcea: 21 magazine; Pitești: 16 magazine; București (inclusiv parteneriatul cu centrele
Libertatea): 32 magazine; Giurgiu: 8 magazine.

3.3. St retegii de eficientizare a celor patru P de markting agraolimentar

Analizând politicile și st retegiile de markting agraolimentar din cadrul companii i Vel
Pitar S.A. observăm că aceasta depune eforturi de piata agr aolimentară conside rebile pentru a
găsi c ele mai eficiente combina tii al ixului ¸ astfel incât să iși atingă stretegiile.
Prin urmare, stabilirea prețului produsului poate fi complicată și, prin urmare, este posibil
să se folosească următoarele măsuri:
• Cost -plus – sunt însoțite de un procent standard de profit pentru costurile viitoare de
fabricare a produsului, de exemplu, evaluarea costurilor fixe și costuri variabile;
• Valoarea bazei – unele se bazează pe percepția cumpărătorului asupra valorii (m ai
degrabă decât a costului). Aici, percepția cumpărătorului depinde de toate aspectele produsului,
inclusiv prețul factorilor precum calitatea imaginii și prestigiul;
• Competiția – care se bazează pe prețul produselor concurente ale altor companii. Aici ,
prețurile companiei compară prețurile concurenților lor și pot astfel să își monitorizeze direct
concurenții și să răspundă prețurilor la schimbările apărute pe piață. De altfel, clienții pot selecta
alți furnizori pe baza propunerilor depuse;
• Dimensi une intrare – La intrarea pe piață se stabilește un preț comun al produsului.
Apoi, majoritatea companiilor trebuie să reducă sau să nu mărească prețurile pentru a păstra
controlul asupra pieței; • Reducerea – care se bazează pe publicitate, ajută la reduc erea prețurilor
și astfel poate atrage noi clienți și poate extinde cota de piață;
• Ghid neprofitabil – care se bazează pe presupunerea că vânzarea are loc la un preț mai
mic decât costul de producție pentru a atrage clienții în magazin pentru a cumpăra alte produse;
• Psihologic – care are un impact asupra comportamentului consumatoru lui, cum ar fi un
preț care arată mai bine: 4,99 $ pe kilogram în loc de 5,00 USD per kilogram. În concluzie, se
poate spune că prețul este unul dintre factorii care afectează consumatorul, deoarece îi ajută să
înțeleagă valoarea produsului.

37 Prin urmare, costul ar trebui să includă următoarele în termeni de bani care vor da valoare
consumatorului dispus să plătească. Pretul este singurul element al marketingului pentru venit si
toate celelalte elemente sunt legate de cost. Nivelul său depinde de volumul pr oducției
comercializate, deci există întotdeauna o relație inversă: cu cât prețul este mai mare, cu atât
scăderea vânzărilor.
Publicitatea este orice formă de informare și promovare a unui set de idei care ajută la
informarea clienților despre produsele no i și ajută la reducerea barierelor dintre clienți și
organizații.
Promovarea vânzărilor – Promovarea vânzărilor este atribuită acțiunilor și deciziilor care
oferă măsuri specifice pe termen scurt, dar încurajează achiziționarea, utilizarea și facilitarea
achiziționării de bunuri și poate fi direcționată către utilizatorul final sau către intermediar.
Acest instrument de promovare folosit de o provocare a unui consumator sau a unui
cumpărător – pentru a cumpăra mai mult și mai rapid. Împrumuturile includ bo nuri, premii,
reduceri, articole promoționale etc.
Astfel, vânzările pot fi direcționate către:
• utilizator (exemple, bonuri, bonusuri, premii, garanții);
• comercianți (inclusiv reduceri de preț, alocații promoționale și produse gratuite);
• personalul de vânzări corporative (expoziții de vânzări, concursuri de reprezentanți de
vânzări și promovare speciale)
În pofida măsurilor de promovare a diversității, acestea pot fi grupate după cum urmează:
• organizarea de concursuri între dealeri și cumpărători, acord area de premii;
• rafturi demonstrative de produse;
• trimiterea probelor gratuit;
• cupoane care garantează reduceri de preț pentru cumpărarea unui produs, utilizare;
• cadouri cumpără alte bunuri în aceeași companie;
• reduceri către angrosiști;
• reducerea pr ețului de vânzare.
Motivele pentru vânzări includ: vizuale (tabloul de bord în magazin sau ecrane sunt
folosite nu numai ca produse de afișaj publicitar, ci și loterii, contestă locul și, de asemenea,
machete de produse, loterii cutii și altele asemenea);
Prezentări de produse și demonstrații – este o nouă livrare de bunuri în magazin, unde
clienții nu numai că descoperă, ci și că testează mărfurile; Jocuri de noroc și jocuri de noroc,
cupoane – care vizează atragerea cumpărătorilor prin emoții pozitive) și reduceri și rabaturi (cel
mai comun instrument de promovare, în care utilizatorii sunt deosebit de interesați.)

38

CAPITOLUL 4
ANALIZA POTEN TIALULUI UNUI NOU PRODUSELOR
AGR AOLIMENTAR – CHESTIONAR

4.1. Analiza pietei agr aolimentare

Datorită faptului că panifica tia face parte din alimenta tia zilnică a aomenilor ¸ piata ace ia
e in ceea ce privește continuă rceștere. Majoritatea consunului de pâine preferă să c unpere pâine
de grâu de la un an unit nune de marcă impus pe piata agr aolimentară ¸ pentru că aceștia asocia zâ
in ceea ce privește mintea lor produselor agraolimentar cu b rend-ul sau cu marca. Există și
cunpărători in ceea ce privește care nu aleg produselor agraolimentar in ceea ce privește functie
de marcă sau de b rend¸ insă n unărul acesto re e mai mic. Sunt câteva mărci in ceea ce privește
care polarizea zâ vânzârile¸ printre in ceea ce privește care Boromir ¸ DobrogeaGroup ¸ Titan sau
Pambac acest lu rcu determinând ca ei să reprezinte concuren ta naostră directă pe piata
agraolimentară .
In ceea ce privește ceea ce privește cererea de produselor e de panifica tie¸ trebuie puncta ti
câtiva factori de succes ¸ și an une: calitatea ¸ pretul¸ gustul și ambalajul. Lu rcul pe in ceea ce
privește care piata va pune intotdeauna accent e calitatea produselor agraolimenta r. Degeaba
scaotem pe piata agr aolimentară un produselor agraolimentar cu ambalaj fr unos¸ destul de sc unp¸
dacă e de calitate pr aostă. Cons unatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru a mânca un
produselor agraolimentar de calitate superi aor㸠iar la rândul lor ¸ producătorii vor răspunde
cererilor consunului de pâine .
Segmentare
A segmenta pia ta inseamnă a alege o an unită clientelă ¸ fată de ca recteristicile căreia pot fi
adaptate și armonizate ¸ in ceea ce privește cel mai inalt g red¸ ofertele și st retegiile de markting
agraolimentar acompanii i. Dacă in ceea ce privește alte domenii ¸ piata paote fi văzută și inteleasă
ca o entitate globală și nediferen tiat㸠in ceea ce privește markting agraolimentar ea e cunoscută

39 ca una compartimentul tă pe an unite grupuri de clien ti¸ omogene sub aspectul ca recteristicilor de
consun. Ace grupuri de clien ti paortă den unirea de segmente de piata agr aolimentară .
In ceea ce privește cazul produselor agraolimentar e a naostre¸ segmentarea pornește de la
piata produselor e de panifica tiei și deține ca scop decuparea ac eia in ceea ce privește
subansambluri și găsirea unor oportunită ti pentru produselor agraolimentar in ceea ce privește
care urmea zâ să-l lansăm.
Există mai multe tipuri de segmentare: socio -demog refic㸠socio -cultu rel㸠segmentarea
comportamentală și atitudinală și segmentarea după avantajele căutate de cons unatori¸ insă noi
ne vom opri asup re segmentării de pozi tionare.
Concluzii și premise pentru lansarea produselor agraolimentar ului nou
Analizând pia ta produselor e de panifica tiei din România ¸ am ajuns la concluzia că deși
există suficient de multe produselor agraolimentare in ceea ce privește care se eviden tiazâ că ar
satisface nevoile consunului de pâine ¸ se mai pot face imbunătă tiri. Ceea ce aduce nou
produselor agraolimentar ul e ambalajul etanș in ceea ce privește care e mult mai p rectic¸e
calitatea ne indoielnică și prospe timea ga rentată. De ac ea avantaje se vor bucu re in ceea ce
privește special femeile ¸ pentru că nu vor mai fi nevoite să apeleze la alte metode de conservare
produselor agraolimentar rezistând mult mai mult decât in ceea ce privește ambalajul
conven tional folosit in ceea ce privește trecut.
Din punct de vedere al comportamentului de cons un – 70% din achizi tiile de produselor
agraolimentare de panifica tie sunt efectuate in ceea ce privește hiper și supermarketuri de către
cei cu venituri mari sau medii.
Cei cu venituri mai mici se indreaptă mai ales către chioșcuri și magazine alimentare
mici. In ceea ce privește zonele urbane exista tendin ta trecerii de la achizi tiile zilnice a coșului de
consun la achizi tii pe o peri aodă mai lungă de timp (4 -7 zile) ¸ astfel incât se caută produselor
agraolimentare cu termene de valabilitate extinse.
Obiectivul:
Aflarea dorin telor¸ nemul tunirilor in ceea ce privește legătu re cu produselor
agraolimentare VelPitar și ambalajele existente pe pia ta.
Desrcierea metodei
Primul pas pe in ceea ce privește care l-am urmat a fost fixarea scopului interviului ¸ după
in ceea ce privește care am formulat planul interviului cu intrebări deschise in ceea ce privește
care au permis răspunsuri libe re. Au fost intervievate un n unr de 8 pers aone. Am inregist ret
răspunsurile subiec tilor¸ observa tiile de la fa ta locului prec un și eventualel reflec tii in ceea ce
privește care au apărut ulterior.

40 Responden tii au fost din landul prietenilor sau rudelor având in ceea ce privește vedere
faptul că pâine de grâu a e un produselor agraolimentar universal folosit de t aotă lunea.
Interviurile au avut loc la domiciliul acesto re.
Planul interviului
Prima parte a chestionarului a fost rezevata datelor de identifi icare ceea ce privește care a
respondentului ¸ a datei și locului unde s -a desfășu ret interviul. A doua parte a fost formată din 9
intrebări (teme de discu tie) iar ultima parte a cuprins f aoia de comentarii și observa tii.

4.2. Chestionar și rezultate

1.Ce vă determină să c unpăreti un an unit tip de pâine? ( in ceea ce privește fata
standului)
Obiectiv: dorim să aflăm dacă clientul e fidel unei mărci și merge direct la standul unde
găsește acea marcă sau studia zâ atent și ce a mai apărut nou in ceea ce privește ceea ce privește
ambalajul ¸ functiile produsului; dacă ambalajul (materialul din care e confec tionat ¸ forma
culaore)¸ pretul sau altceva ii va determina să ia decizia de c unpărere.
Prin răspunsurile la această intrebare am observat că fenomenul de fidelizară in ceea ce
privește domeniul acestui produs e faorte răspândit ¸ majoritatea răspunzând că sunt fideli unei
mărci insa mai diferă tipul.
 33¸33 % cunpăre produsul in ceea ce privește functie de marcă .
 31¸11 % cunpăre produsul in ceea ce privește functie de calitate și prospe time.
 22¸22 % sunt influen tati de pret (având in ceea ce privește vedere că sunt insemnate
diferen te de pre t pentru același b rend dar cu altă func tie).
 13¸34% iși aleg produsul după ambalaj ¸ reclame sau mereu caută ceva nou apărut pe
piata agr aolimentară .

41
Figura 3.1. Motivul achizi tionătii unui tip de pâine
2.Sunte ti mul tuniti de ambalajele produselor de panifica tie Vel Pitar S.A. de pe piata
agraolimentară ?
Obiectiv: dorim să aflăm ce procentaj din popula tie e multunit de ambalajele produselor
de panifica tie Vel Pitar S.A. .
 75¸31 % sunt multuniti de ambalaj.
 25.69 % afirmă faptul că nu sunt mul tuniti¸ si că ar prefe re o formă inovat aore care
sa men tină pâinea mai mult timp pr aospătă.

Figura 3.2. Procentul de clien ti mul tuniti de ambalajele produselor de panifica tie Vel Pitar S.A.
33%
31% 22% 14%
Marcă
Calitate și prospețime
Preț
Ambalaj și reclame
75% 25%
Multumiți
Nemultumiți

42 12. Care este caracteristica principală a Vel Pitar ?
a) gust plăcut
b) preț accesibil
c) ambalaj atractiv
d) culoare placută
e) altele

Figura 3.11. Caracteristica principală a Vel Pitar
14. Care este părerea dumneavoastră despre calitatea produselor Vel Pitar ?
a) foarte slabă
b) slabă
c) satisfăcătoare
d) bună
e) foarte bună
52%
22% 17% 6% 3%
gust plăcut
preț accesibil
ambalaj atractiv
culoare placută
altele

43
Figura 3.12. Părerea consumatorilor despre calitatea produselor Vel Pitar
15. Care este cel mai important motiv pentru care cumpărați produselor Vel Pitar?
a) prețul
b) calitatea
c) încrederea în produs
d) marca
4%
9%
21%
44% 22%
foarte slabă
slabă
satisfăcătoare
bună
foarte bună

44
Figura 3.13. Motivul principal pentru care se achiziționează produselor Vel Pitar
16. Care este părerea dumneavoastră despre raportul calitate/preț al produselor Vel Pitar?
a) foarte slab
b) slab
c) satisfăcător
d) bun
e) foarte bun

Figura 3.14. Raportul calitate/preț al produselor Vel Pitar
17%
46% 21% 16%
prețul
calitatea
încrederea în produs
marca
2%
5%
24%
42% 27%
foarte slab
slab
satisfăcător
bun
foarte bun

45
13. Cărui sex aparțineți?
a) masculin
b) feminin

14. Care este ultima școală pe care ați absolvit -o dumneavoastră?
a) mai puțin de 7 clase
b) 7-8 clase
c) școală profesională / 10 clase
d) liceu
e) postliceală
f) facultate
g) postuniversitară

Figura 3.15. Ultima școală pe care ați absolvită

3. Rcedeti că utilitatea și calitatea pâinii Vel Pitar S.A. justifică pre turile actuale?
Obiectiv: dorim să aflăm cât de important e acest produs pentru ei și cam ce procent ar fi
dispuși să aloce din bugetul lor unei pâini de calitate.
 Un procent de 84¸28 % afirm ă că “da”¸ calitatea pâinii justific ă preturile actuale.
 Restul de indivizi ¸ mai exact 15.72 % precizea zâ faptul că produsele ar putea fi pu tin mai
accesibile de aorece e un aliment de ba zâ.
3% 5%
9%
36%
16% 23% 8%
mai puțin de 7 clase
7-8 clase
școală profesională / 10 clase
liceu
postliceală
facultate
postuniversitară

46
Figura 3.3. Accesibilitatea pre tului pâinii

4. Cun prefe reti să fie pâinea (feliată sau nefeliată)?
Obiectiv: dorim să aflăm ce fel de pâine prefer ă responden tii și de ce.
 87% din persaonele care au participat la acest interviu au spus că prefer ă pâinea feliată:
e mai p rectică (sandwich -uri¸ pâine prăjit ă etc.)
 Restul de 13% au precizat că prefer ă frenzela de aorece se păstrea zâ mai bine.


Figura 3.4. Pâine feliată sau nefeliată
84% 16%
Da
Ar putea fi mai accesibil
87% 13%
Feliată (mai practică)
Nefeliată (tip franzelă)

47 5. Ce g remaj prefe reti la pâinea feliată Vel Pitar S.A. ?
Obiectiv: dorim să aflăm ce cantitatea preferă cons unatorii și in ceea ce privește functie
de ce iși achizi tionea zâ o anunită cantitate.
Pentru această intrebare nu există un răspuns care să mul tunească majoritatea
persaonelor ¸ părerea acesto re oscilând in ceea ce privește functie de mai multe rciterii printre
care: banii pe care ii au in ceea ce privește momentul c unpărării ¸ dacă au familie sau locuiesc
singuri.
 42¸15 % preferă pâinea de 400g;
 34¸40 % preferă pâinea de 500 -600g;
 23¸45% preferă pâinea de 300g.

Figura 3.5. Preferin ta popula tiei in ceea ce privește functie de g remajul pâinii

6. Cărui tip de pâine ii sunte ti fidel din gama Vel Pitar S.A. ? Pâine albă ¸ neagră ¸
integ relă
Obiectiv: dorim să aflăm ce tip de pâine preferă ¸ care dintre func tiile ei e cea mai
căutată (dacă există un tip de pâine pentru care să opteze majoritatea)
Și in ceea ce privește acest caz părerile sunt impăr tite astfel că:
 47.10 % dintre responden ti optea zâ pentru pâinea albă ;
 25.25 % optea zâ pentru pâine neagră integ relă.
 15.10 % dintre responden ti optea zâ pentru pâinea neagră ;
 13.55 % optea zâ pentru alt tip de pâine .
24%
42% 34%
300g
400g
500-600g

48
Figura 3.5. Preferin ta popula tiei in ceea ce privește functie de tipul pâinii
7. Ati dori un produs de panifica tie 100% din faina integ relă?
Obiectiv: dorim să aflăm dacă produsul pe care dorim să il introducem pe pia ta e dorit
de către cons unatori și pre tul nu va fi o problemă dacă va fi ușor mai ridicat.
100% au răspuns că DA așteaptă de mult timp un astfel de produs de aorece nu exist ă
incă pe pia ta naostră.

8. Ati dori un ambalaj revolu tionar care ar păst re pâinea mai mult timp pr aospăta?
Obiectiv: dorim să aflăm dacă produsul pe care dorim să il introducem pe pia ta e dorit
de către cons unatori.
100% au răspuns că DA .

Concluzii:
In ceea ce privește concluzie ¸ persaonele respondente consideră c ă pâinea e un aliment
de ba zâ in ceea ce privește alimenta tia lor ¸ prefer ă pâinea feliată ambalat ă la pung ă și la un pre t
accesibil ¸ fiind influen tati de pre t și brend¸ majoritatea c unpărând de la aceeași firmă ¸ chiar dacă
pretul e un pic mai ridicat fata de concuren tă. Prefer ă pâinea feliată de 400g de aorece o
consider ă mai p rectică ¸ fie albă sau integ relăă și ar dori introducerea unei pâini 100% integ rele
cu un ambalaj nou care să o păstreze pr aospăta mai mult timp.

47%
15% 25% 13%
Pâine albă
Pâine neagră
Pâine integrală
Alt tip de pâine

49 4.3. Fișă de produs

Măsurile de promovare a vânzărilor în afara magazinului din magazin cuprind cupoane
distribuite , Ziare sau reviste, pe stradă) și scheme de loialitate (evenimente cumpărători, carduri
de clienți, cluburi de cumpărători, excursii etc.)
Vânzare privată – vânzare privată – este o comunicare personală pentru a convinge un
potențial cumpărător să cumpere produsul propus Aceasta este cea mai scumpă formă de
sponsorizare, deoarece include un contact cu o persoană mai degrabă decât cu o audiență largă,
dar aceast ă măsură are, în general, o influență decisivă asupra deciziei cumpărătorului.
Vânzarea privată – este interacțiunea dintre cumpărător și vanzator
Cercetatorii de marketing, cum ar fi Pajuodis, Albrechtas si altii, identifica urmatoarele
obiective cheie de vanzari personale:
• sa informeze potentialii cumparatori ai ofertei;
Stabilirea și menținerea relației cu clienții;
• să provoace interesul cumpărătorilor pentru ofertele lor;
• a face cumpărătorul să evalueze pozitiv bunurile și serviciile propuse;
• necesitatea de a trezi ascunse;
• să ajute clienții să rezolve problemele;
• atribuirea vânzării.
Următoarele obiective principale ale mixului de marketing, care sunt necesare pentru
punerea în aplicare a vânzărilor:
• dezvoltarea și sporirea credibilității și a acceptării organizației;
• creșterea interesului public, luând în considerare interesele și nevoile;
• dezvoltarea și menținerea comunicării și cooperării cu publicul;
• obțineți înțelegerea și aprobarea activităților organizației;
• organizații care exprimă interes, livrare și ajustare;
• funcționarea opiniei publice;
• rezolvarea și negocierea conflictelor;
• consens, armonie a creației.
Comunicarea cu publicul este importantă atât pentru comunicările interne, cât și pentru
cele extern e. Comunicările interne, răspândirea afectează în continuare opinia angajaților
companiei cu privire la firma și producția acestora, deoarece fiecare lucrător transmite
informațiile pentru multe persoane cu care interacționează. Și relațiile publice extern e,
contribuind la formarea opiniei publice prin mijloace externe, și anume: promovarea (în principal
diverse evenimente, acțiuni, activități caritabile), relațiile cu oamenii influenți, relațiile cu presa,

50 conferințele de presă, contactele cu diverse organ izații, De exemplu, capacitatea copiilor de a se
dezvolta).
Astfel, activitățile de relații publice pot contribui la atingerea obiectivelor legate de
reputația și încrederea companiei în piață, dar compania trebuie să anticipeze și să aleagă
mijloacele ad ecvate de comunicare, și anume: •
Promovarea (propaganda) – este o informație gratuită despre afaceri Produse, servicii sau
difuzare în mass -media – a atins un efect pe termen scurt. Grupele de măsuri de promovare
includ: buletine de știri, articole carac teristice, conferințe de presă, opinii autoritare privind
livrarea acestora;
Expoziții și târguri. Târg – În anumite locații a organizat periodic un eveniment în care
participanții, diferitele domenii de activitate ale companiei, oferind potențialilor uti lizatori ai
produselor sau serviciilor lor. Expoziția poate fi definită ca un eveniment care are scopul de a
arăta publicului și specialiștilor familiarizați cu realizările lor de afaceri și cu ideile noi;
Publicitate – aici informația despre companie a t recut prin intermediul personalului de
business, al clienților și așa mai departe. Fără utilizarea canalelor de comunicare sau a altor
canale de comunicare;
Event Marketing – este un produs, un serviciu și / sau o prezentare de companie
impresionantă într -un anumit eveniment, promovare corporativă;
Demonstrație indirectă – reprezintă produse, servicii "neintenționate" ale companiilor, care
prezintă emisiuni de filme, teatru și televiziune. Marketing direct – Marketingul direct implică
comunicarea directă între client și producător.

51

CONCLUZII

Implementarea și punerea in ceea ce privește operă a planurilor și prog remelor de
markting alimentar presupun ac tiuni specifice pe segmente de piata agr aolimentară ¸ produse ¸
zone geog refice ca de exemplu lansarea unor produse noi ¸ publicitate ¸ reclamă ¸ promovarea
vânzârilor¸ rceșterea fortei canalelor de distribu tie. Ace actiuni implică eforturi unane¸
materiale ¸ financiare ¸ intr-un cuvânt costuri. Pe de altă parte se așteaptă rezultate care să conducă
la atingerea obiectivelor planurilor și procesului de markting alimentar . Locul principal in ceea
ce privește rezolvarea primei probleme ¸ cea a rceării de noi produse ¸ il ocupă a ctivitatea de
inovare care acoperă o multitudine de ac tiuni: imbunătă tirea produsului ¸ rcearea unor produse
complet noi sau extinderea gamei de produse oferite.
Mix de marketing – anumite acțiuni și decizii care vizează obiectivele companiei și
satisfacerea nevoilor clienților. În aceste vremuri moderne, compania operează într -un mediu în
continuă schimbare.
Pentru a stabili cu succes și a rămâne profitabil, este necesar să se ofere servicii care să
răspundă nevoilor clienților.
În acest scop, experții în marketing care monitorizează în permanență mediul și
schimbările sale pot răspunde în mod corespunzător și se pot adapta la acestea.
Întreprinderile sunt foart e importante pentru utilizatori, ale căror dorințe ar trebui
satisfăcute. Satisfacția este implementată în deciziile și acțiunile legate de elementele complexe
4p. Acest complex este compus din variabila companiei.
Produsul – este un element de marketing care acoperă deciziile și acțiunile legate de
vânzarea dezvoltării sau schimbării proprietății. Element de preț – element al mixului de
marketing, care cuprinde deciziile și acțiunile legate de prețuri și variații.
Distribuție – acest element al mixului d e marketing, care include deciziile și acțiunile
legate de circulația mărfurilor de la producător la consumator.
Sponsorizare – acțiuni și decizii pentru a crea o relație mai lină între furnizor și
utilizatorul final.

52 În urma cercetării de piaț ă asupra produselor Vel Pitar recomand urm ătoare:
1. Atragerea de investitori străini;
2. Posibilitatea creșterii vânzărilor cu oc azia sărbătorilor deoarece pâinea este un
produs cu tradiție considerat necesar în orice casă;
3. Participarea la târguri, expoziții și degust ări;
4. Pătrunderea pe noi piețe.

53

BIBLIOG RAFIE

1. Anghel L. ¸ Markting alimentar ¸ Ed. A.S.E. ¸ București ¸ 2000;
2. Balaure V. (coord.) ¸ Markting alimentar ¸ editia a II -a¸ Ed. U renus¸ București ¸ 2002;
3. Brândușu P. ¸ Cernușă D. ¸ Markting alimentar ¸ editia I¸ Ed. Universită tii Lucian Blaga ¸
Sibiu ¸ 2001;
4. Danciu V. ¸ Markting alimentar interna tional : de la t reditional la global ¸ Ed. Economică ¸
București ¸ 2001;
5. Danciu V. ¸ Markting alimentar interna tional. Provocări și tendin te la inceputul
mileniului III¸ editia a II -a¸ Ed. Economică ¸ București ¸ 2009;
6. Diaconescu M. ¸ Markting alimentar ¸ Ed. Universitară ¸ București ¸ 2008;
7. Enache Elena (coord) ¸ Markting alimentar ¸ Ed.Independen ta Economică ¸ Pitești ¸ 2008;
8. Kotler Ph. ¸ Keller K. L. ¸ Managementul markting alimentar ului¸ editia a V -a¸ Ed. Teo re¸
București ¸ 2008;
9. Kotler Ph. ¸ Armstrong G. ¸ Principiile markting alimentar ului¸ Ed. Teo re¸ București ¸
2008 ;
10. Pânzaru Florina ¸ Manual de markting alimentar :Principii clasice și p rectici actuale
eficiente ¸ Ed. C.H. Beck ¸ București ¸ 2009;
11. Prutianu Ș. ¸ Munteanu C. ¸ Caluschi C. ¸ Inteligen ta markting alimentar plus¸ Ed.
Polirom ¸ București ¸ 2004;
12. Puiu A. (coord.) ¸ Management si tehnici de afaceri economice ¸ Ed. Independen ta
Economică ¸ Pitești ¸ 2010;
13. Russu C. (coord.) ¸ Calitatea managementului companii i. Evaluare și interpretare ¸ Ed.
Economică ¸ București ¸ 2008 ;
14. Adăscăli tei V.¸ 1999. Euro markting alimentar – fundamente . Editu re Urenus¸ București.
15. Balaure V.¸ 2002. Markting alimentar . Editu re Urenus¸ București.
16. Brezuleanu S. ¸ 2009 – Management in ceea ce privește agricultură. Ed. Tehnopress ¸ Iași.
17. Cătoiu I.¸ 2002. Cercetări de markting alimentar . Editu re Urenus¸ București.

54 18. Cârstea Gh. ¸ Pârvu ¸ F.¸ 1999 Economia și gestiunea intreprinderii. Ed. Economică ¸
București.
19. Chiren A. și colab. ¸ 2007 – Markting alimentar in ceea ce privește agricultură ¸ Ed. Alma
Print ¸ Gala ti.
20. Chiren A.¸ Gindu Elena ¸ 1997 – Markting alimentar agrer¸ Ed. Periscop ¸ Iași.
21. Constantin M. și colab. ¸ 2009 – Markting alimentar ul produc tiei agr aolimentare . Ed.
Agrotehnica ¸ București.
22. Diaconescu M. ¸ 2003 – Markting alimentar agraolimentar ¸ Editia a II -a revăzută ¸
Ed. U renus¸ București.
23. Diaconescu M.¸ 2003 Markting agraolimentar . Edi tia a IIa revăzută ¸ Editu re Urenus¸
București.
24. Epuren G.¸ 2002 – Comunicarea in ceea ce privește afaceri. St retegii¸ tehnici ¸ modele de
decizie . Editu re Alma Mater ¸ Bacău.
25. Gindu Elena ¸ 2006 – Markting alimentar organizare ¸stretegii¸ decizii ¸ comportamentul
consunului. Ed. Tehnopress ¸ Iași.
26. Ilieș L. ¸ C. Osoian ¸ A. Petelean – Managementul resurselor unane¸ Ed. Dacia ¸ Cluj-
Napoca.
27. Kotler Ph. ¸ Nancy L. ¸ 2008 – Markting alimentar in ceea ce privește sectorul public ¸ Ed.
Meteor Press ¸ București.
28. Lefter V. ¸ Gavrilă T. ¸ 1998 – Economia intreprinderii . Ed. Economică ¸ București.
29. Lefter ¸ V.¸ Manolescu A. ¸ 1995 – Managementul resurselor unane. Ed. Didactică și
Pedagogică ¸ București.
30. Manole V.¸ Stoian Maria ¸ 2003 – Agro markting alimentar . Editu re ASE ¸ București.
31. Manole V. ¸ Stoian Maria ¸ Doroban tu H. ¸ 2002 – Markting alimentar ¸ Ed. A.S.E. ¸
București.
32. Mâlcomete P. și colab. ¸ 1976 – Stretegii de markting alimentar . Ed. Junimea ¸ Iași.
33. Mâlcomete P. ¸ 1993 – Markting alimentar ¸ Ed. Funda tia Academică “Gheorghe Zane” ¸
Iași.
34. Munteanu V. ¸ 1996 – Markting alimentar pentru to ti. Ed. Meridianul 28 ¸ Chișinău.
35. Nedelea Al. ¸ 2003 – Markting alimentar . Ed. Didactică și Pedagogică ¸ R.A. București.
36. Niculescu Elena ¸ 2000 – Markting alimentar modern . Ed. Polirom ¸Iași.
37. Olaru Adriana ¸ 1994 – Formarea pre turilor pe diferite tipuri de pie te. Rev. ¸ Tribuna
Economică ¸ nr. 25 – 27¸ București.
38. Pânzaru R.L. ¸ Medelete D.M. ¸ Ștefan G. ¸ 2007 Elemente de management și markting
alimentar in ceea ce privește agricultură . Ed. Universitaria ¸ Rceiova.

55 39. Pekar V. ¸ 1995 – Stretegii de markting alimentar . Ed. Sedcom Libris ¸ Iași.
40. Pricop O. ¸ 2006 – Markting alimentar ul valorii concuren tiale. Ed. Junimea ¸ Iași.
41. Redu Stelu ta¸ 2008 – Tehnologii de prelu rcere a produselor de origine vegetală. vol. I ¸
Ed. Universitas XXI ¸ Iași.
42. Sasu C. ¸ 1995 – Markting alimentar ¸ Ed. Universită tii Alexandru I. Cuza ¸ Iași.
43. Unguru I. 1998 Managementul produc tiei intreprinderii . Ed. L unina Lex ¸ București.
44. Zahiu Letitia¸ Dachin Anca ¸ 2001 – Politici agr aolimentare compa rete. Ed. Economică ¸
București.
45. www.velpitar.ro .