VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IAȘI [302154]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD” [anonimizat]. Esmeralda CHIORESCU

Absolvent: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA HORTICULTURĂ

Implementarea sistemului de irigare într-o [anonimizat]: [anonimizat]

2018

Declarație,

Cuprins

LISTĂ FIGURI

LISTĂ TABELE

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1- Stadiul actual al cunoașterii la nivel național si internațional

1.1 Aplicabilitatea irigației prin picurare în sere și solarii floricole la nivel național și internațional

1.2. Caracteristicile principale ale irigării prin picurare

1.3. Caracteristicile principale ale irigării prin microaspersie

1.4. Caracteristicile principale ale spațiilor protejate pentru plantațiile floricole (răsadnițe, sere, solarii)

CAPITOLUL 2. DESCRIERE CADRU NATURAL

2.1. Așezare geografică 2.2 Geomorfologie

2.3 Geologie și litologie

2.4 Hidrografia și hidrologia zonei

2.5 Aspecte ale vegetației naturale

2.6 Solul

2.7 Condițiile climatice

2.7.1 Regimul termic

2.7.2 Regimul pluviometric

2.7.3 Lumină și nebulozitate

2.7.4 Regimul eolian

CAPITOLUL 3- Scopul și obiectivele studiului

CAPITOLUL 4- Propunere de înființare a sistemului de irigare prin picurare și microaspersie

4.1. Înființarea sistemului de irigare prin picurare

4.2. Înființarea sistemului de irigare prin microaspersie)

CONCLUZII

Bibliografie

Lista figurilor

INTRODUCERE

Dezvoltarea durabilă a agriculturii impune și o gestiune ecologică a resurselor și a [anonimizat] a fi protejate pe o [anonimizat].

O [anonimizat].

Scopul principal al cercetărilor a fost de a implementa câte un sistem de irigare prin picurare și unul prin microaspersie pentru plantațiile floricole ale serei Sc. FLORSIN SRL. Fălticeni, jud. Suceava și determinarea consumului de apă cât și a regimului de irigare în vederea realizării producției propuse.

[anonimizat], [anonimizat].
Lucrarea este structurată în patru capitole astfel:

Capitolul I [anonimizat]. [anonimizat].

În capitolul III sunt specificate principalele obiective ale studiului:

Precizarea cantității de apă din sol existentă înaintea irigării și întocmirea unui grafic ce are ca scop evidențierea consumului zilnic de apă de către plantă pe durata experienței.

Se va avea în evidență și cantitatea de apă consumată de plantă în timpul perioadei de vegetație in timpul irigării.

Capitolul III prezintă totalitatea lucrărilor care se execută pentru înființare a unei plantații

În capitolul IV este prezentat sistemul de irigare proiectat în seră și evidențiază relatarea concluziilor și recomandărilor prezentate în urma finalizării implementării.

PARTEA I –

CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

1.1 Aplicabilitatea irigației prin picurare în sere și solarii floricole la nivel național și internațional

Irigația reprezintă totalitatea operațiilor și lucrărilor prin care se aduce și se administrează artificial apă pe un teren cu vegetație , fie pentru a ajuta la adiționarea recoltelor agricole, fie pentru a întreține obiective de arhitectură peisagistică, fie pentru regenerarea vegetației pe terenurile afectate prin lucrări de construcții, fie pentru consolidarea solurilor slabe în scopul împiedicării eroziunii eoliene, fie pentru reducerea efectelor înghețurilor târzii, fie pentru formarea unui microclimat mai umed în perioadele secetoase și excesiv de călduroase. Irigația reprezintă principala modalitate de combatere a efectelor secetei către platele cultivate. Este rareori utilizată în combinație cu desecarea (drenajul) cu scopul ameliorării de soluri salinizate ori pentru eludarea salinizării solurilor irigate și/sau desecate.

La nivel global, managementul apei devine un subiect din ce în ce mai delicat. Conform statisticilor ONU (Organizația Națiunilor Unite), populația Globului crește anual cu 80 de milioane de persoane. Acest lucru implică o creștere de 61 de miliarde de metri cubi a necesarului de apă pentru consum anual.

Previziunea legată de competiția pentru apă este cuprinsă în raportul pe anul 2016 al World Water Development Report (WWDR), raportul ONU legat de evoluția apei planetare. Acest raport complex este emis de către ONU o dată la 3 ani.

În general peste 70% din consumul global este folosit de agricultură, pentru irigarea culturilor (Fig. 1.1). Agricultura irigată se extinde pe cca 20% din totalul pământului cultivat (media globală), producând 40% din hrană.

Fig.1.1 Consumul de apă

În prezent, irigarea prin picurare s-a răspândit exponențial și în continuare se află într-o continuă dezvoltare. Dacă până nu demult, irigarea prin picurare era privită ca o soluție pentru culturile anuale legume, flori sau chiar cereale, astăzi nu se mai concep sere, livezi intensive sau super intensive de pomi fructiferi care să nu fie dotate cu instalații de irigare prin picurare. De asemenea, în floricultură se pune tot mai mult problema irigării prin picurare sau microaspersie.

În agricultura modernă fie că este vorba de plante floricole în solar, în câmp sau pomi fructiferi, viță de vie și cereale, controlul apei este extrem de important, în condițiile în care se doresc recolte demne de a susține o populație ce se află într-un ritm alert de creștere.

De asemenea, noile provocări, ce apar din cauza resurselor limitate de apă, nu ne permit să mai irosim cu dărnicie acest element vital, care devine din ce în ce mai valoros. Dacă nu se vor aplica în continuare măsuri inovatoare de management al apei, este posibil ca apa sa devină noul petrol.

În acest context îmi propun să aduc contribuții cu privire la utilizarea rațională și eficientă a resurselor de apă cu un consum minim de energie prin implementarea unui sistem automat de irigare bazat pe tehnologia picurării și microaspersiei.

1.2 Caracteristicile principale ale irigării prin picurare

Având in vedere mișcarea lenta a apei din sol, aerul are foarte puține șanse sa fie scos din sol datorita penetrării apei. Microporii din sol rămân in general uscați si aerisiți, nivelul de umiditate fiind unul cu nu foarte mult peste capacitatea solului, având ca excepție zona saturată, relativ mica aflata in imediata apropiere a picurătorului. Acest lucru permite ca solul sa aibă o respirație corespunzătoare a rădăcinilor plantelor de-a lungul întregului sezon de vegetație.

Aceasta trecere de la metodele de irigații prin aspersive sau brazde la metoda de irigații cu tub sau banda cu picurători se poate face într-un termen scurt de timp și fără ca planta să fie afectată. Retehnologizarea sistemelor de irigații cu aspersoare, nu implică în niciun caz distrugerea sistemelor vechi de irigații, ci doar utilizarea in mare parte a acestora.

Este posibilă irigarea 24 de ore, indiferent de ce situații extreme ar putea fi, în funcție de condițiile de permeabilitate a solului. In general se elimina in totalitate pierderile periferice de apa, udarea drumurilor, udarea solelor adiacente și a zonelor terminale.

Temperatura solului este una mai ridicată pe timpul udării, comparativ cu metoda de irigare cu aspersoare sau brazde, fapt ce duce la o maturitate mult mai timpurie a culturilor, ceea ce reprezintă o importanță deosebită la irigarea spațiilor protejate, cum ar fi solariile sau serele.

Utilizarea acestor echipamente, de sisteme si instalați pentru irigații cu tub sau bandă prin picurare cu picurători, utilizează pe aceasta rețea presiuni scăzute doar de 0,3- 1,05 atmosfere, comparativ cu metoda de irigare prin aspersie, ceea ce conduce la un consum de energie mult mai scăzut la pomparea apei și la o siguranță în exploatare a rețelei de alimentare, evitând-se în acest mod defecțiunile cauzate de utilizarea apei la presiuni ridicate de lucru.

În cazul irigării cu aspersoare, sau pentru realizarea sau întreținerea brazdelor, precum și a manoperei care este deosebit de dificilă pentru a putea fi aplicată udarea pe brazde, aceasta conduce deja la o importantă economie a forței de muncă și a reducerii efortului, utilizând-se astfel muncitori numai pentru supraveghere și pază aproximativ 10% din ce reprezintă forța de muncă utilizată în sistemele de udare prin aspersie și circa 5% din forța de muncă utilizată pentru irigarea pe brazde.

Deficiențe ale acestor echipamente, sisteme și instalații pentru irigare cu tub sau bandă de picurare cu picurători semnalăm următoarele: costul fiind unul mai ridicat al investiției inițiale, însă destul de repede amortizabil (1 -2 ani), prin reducerea cheltuielilor de producție, sporul de producție și calitatea produselor.

Posibilitatea deteriorării acestor echipamente, sisteme și instalații în teren cum ar fi robineții, filtrele, tuburile de picurare , de către unii rău voitori, sau furtul acestora, valoarea acestor pagube este oricum mai mică decât la echipamentele de irigare prin aspersie sau brazde.

1.3. Caracteristicile principale ale irigării prin microaspersie

Microasperia este un sistem de irigat având picături fine (Fig.2.1), proiectat pentru a fi cât mai eficient și mai economic atât în sere/solarii, cât și în livezi sau ferme de melci. Aceasta asigură o uniformitate foarte bună a irigării. In majoritatea cazurilor se preferă funcționarea în regim automatizat.

Figură 1.2 Sistem irigare prin micoaspersie (http://irigatii-profesionale.ro/7-irigatii-agricultura)

Microaspersoarele sunt mai rezistente la șocurile mecanice, precum si la acțiunea îngrășămintelor sau a diferitelor tratamente aplicabile in același timp cu apa. Microaspersoarele pot fi rotative sau fixe, având picurători de diferite dimensiuni.

Microaspesia în general este folosita pentru irigarea culturilor  în solare, având ca avantaj faptul ca asigură o cantitate uniformă de apă în tot solarul. Este recomandată folosirea microaspersoarelor cu regulator de presiune și contragreutate.

CAPITOLUL 2

DESCRIERE CADRUL NATURAL

2.1 Așezarea geografică

Municipiul Fălticeni este situat în podișul având același nume, subunitate geografică a Podișului Sucevei. Localitatea este cantonată în bazinului hidrografic al râului Somuzul Mare și se află la intersecția coordonatelor geografice 47028' latitudine nordica si 26018' longitudine estica, iar altitudinea este medie de 348 m față de nivelul Marii Negre (fig. 1.3). Se află în partea central-sudică a județului Suceava având următorii vecini: la nord – comuna Bunești; la nord-vest-comuna Rădășeni;la nord-est-comuna Hârtop; la sud-vest-comuna Baia; la sud-est- comuna Preutești.

2.2 Geomorfologie

Structura geomorfologică

Are ca fundament, depozite de argilă. Aceasta argilă are o structură nisipoasă cu nisipuri fine gălbui și cenusii cu anumite intercalări de gresii. Pe acestea se găsesc depozite cuaternare alcătuite din luturi gălbui, iar adâncimea aflându-se pe nisipuri fine argiloase. Ca și afluent principal este râul Moldova iar cel secundar pârâul Someșul Mare (http://apmbc-old.anpm.ro/upload/51009_PUG%20FALTICENI%20RAPORT%20MEDIU.pdf)

2.3 Geologie și litologie

Zona este situată in partea nord-vestică a platformei Moldovenești, aceasta platformă reprezintă o unitate geo structurală distinctă, însă aparține platformei Ruse. Din punct de vedere stratigrafic această unitate este reprezentată de două mari complexe stratigrafice:

– fundamentul cristalin, având vârsta proterozoică, este caracterizat prin roci metamorfozate de tip șisturi cristaline cutate, aflate la o adâncime de aproximativ 1000 m;

– această cuvertură sedimentară dispusă discordant și transgresiv peste fundamentul cristalin este alcătuită din depozite sedimentare Fundamentul cristalin. Din punct de vedere al genezei aceste formațiuni de vârstă proterozoică, putem deduce faptul că fundamentul cristalin s-a format într-un stadiu evolutiv de tip geosinclinal.

Din punct de vedere petrografic în interiorul acestei formațiuni, după D. Giușcă și V.Ianovici (1961), distingem patru complexe:

– complexul paragnaiselor cu microclin;

– complexul micașisturilor cu granați, andaluzit si sillimanit;

– complexul micașisturilor cu epidot, a pegmatitelor și al șisturilor amfibolitice;

– complexul epimetamorfic a fost interceptat cu câteva foraje adânci executate la Iași la o distanta de -1121 m, Popești la -1370 m, Bătrânești la -1008m și Todireni la -950 m), Bodești –3950 m. Soclul este exclusiv cristalin, fiind caracterizat din punct pe vedere litologic de roci cuarțo-feldspatice, gnaise oculare, paragnaise cu plagiocalzi, larg cristalizate și intruziuni granitice. Natura soclului variază de la est spre vest, tipul fiind podolic până la falia Siretului, avand natură scitică între faliile Siretului și Solca și probabil de tip moesic sub pânzele Orogenului Carpatic.

2.4 Hidrografia și hidrologia zonei

Localitatea Fălticeni este amplasată în bazinul hidrografic Siret, râul Moldova. La nivelul municipiului Fălticeni Șomuzul Mare, alimentează trei iazuri mari cu o suprafață totală de 600 ha și un volum de 1,2 milioane mc. Captările în vederea alimentării cu apă a municipiului se află localizate pe valea râului Moldova din apele freatice cantonate în depozitele interfluviale și de terasă. Debitul maxim aprobat pentru exploatarea apelor de suprafață este de 350 l/s, iar pentru exploatarea din resurse subterane, de 150l/s. Evaluarea calității apelor de suprafață constă în monitorizarea parametrilor biologici și fizico-chimici. Conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafața în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, sunt distinse 5 clase de calitate. Pentru a evidenția stările de calitate a apelor de suprafață, în cursul anului 2017, reprezentanții Agenției de Protecția Mediului Suceava au luat probe de apă de suprafață din principalele cursuri de apă ce străbat zona municipiului Fălticeni. În urma analizelor facute au reiesit următoarele concluzii: Râul Șomuzul Mare se încadrează în categoria I de calitate pe 107 km din totalul de 142 km străbătuți în județul Suceava, iar pe o lungime de 36 km se încadrează în clasa a II-a de calitate,ca urmare a excesului de nutrienți.

Lacurile pentru evaluarea calității apei în raport cu gradul de troficitate, în cursul anului 2017, reprezentantți Agenției de Protecția Mediului Suceava au prelevat probe de apă din iazurile din zona municipiului Fălticeni. In urma analizelor făcute reies următoarele concluzii: cele trei iazuri de pe cursul pârâului Șomuzul Mare se încadrează în categoria a I-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic și în categoria a IV-a de calitate (eutrof), din punct de vedere biologic; De asemenea, în anul 2008, reprezentanții APM Suceava au monitorizat calitatea apei din lacurile din zona municipiului Fălticeni.

În urma analizelor prelevate în luna iulie 2018 s-a constatat o îmbunatățire a calității acestora, toate cele trei lacuri fiind acum încadrate în categoria I de calitate din punct de vedere fizico-chimic. Factorii care influențează calitatea apelor subterane sunt în general identici cu cei ce influențează calitatea apelor de suprafața. Apele meteorice aduc aport de gaze dizolvate atmosferice cum ar fi oxigenul, azotul, dioxidul de carbon, hidrogenul sulfurat etc. și mineralele dizolvate (bicarbonați și sulfați de calciu și magneziu dizolvați din roci; azotați și cloruri de sodiu, potasiu, calciu și magneziu dizolvate din sol și detritusuri organice; săruri de fier și mangan). Activitățile menajere fac ca aceste substanțe să ajungă în apa subterană, datorită exfiltrațiilor din fosele septice sau canalizările neetanșe, infiltrațiilor din apele de suprafața, dizolvării substanțelor din rețeaua de apă potabilă, detergenți, azotați, sulfați și alți produși de degradare a substanțelor organice, săruri și ioni dizolvați. Apele uzate rezultate în urma activităților industriale sunt evacuate în receptori naturali. Sărurile dizolvate în apele uzate industriale ajung prin intermediul apelor de suprafață în sol, acolo se pot infiltra în subteran putând așadar afecta calitatea pânzei freatice.

2.5 Aspecte ale vegetației naturale .

Flora și fauna conferă județului Suceava o deosebita frumusețe și atractivitate. Ponderea vegetației o alcătuiesc pădurile, care ocupă peste 52% din suprafața județului și peste 7% din întregul potențial silvic al României. Compoziția acestora de 79,4% este reprezentata de rășinoase și 20,6% de foioase. Pădurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei, mesteacăn și o mare diversitate de arborișuri. În acest amestec se găsesc plopul, paltinul, sorbul, mălinul, scorușul și, mai rar, tisa. Dintre acesti arbuști amintim zmeurul, afinul, măceșul și merișorul. Există și câțiva arbori ocrotiți: Stejarul din Cașvana ( avand 500 ani), Stejarul din Botoșana (350 ani), Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani). Pe teritoriul județului Suceava există peste 20 de rezervații naturale: rezervații floristice (fânețele seculare de la Frumoasa, Ponoare, Calafindești, fânețele montane de pe plaiul Todirescu), forestiere (codrul secular de la Slătioara, pădurile seculare de pe Giumalău, făgetul de la Dragomirna, pădurea de pin ce vegetează pe un depozit de turbă de la Tinovul Mare, rezervația de mesteacăn pitic de la Lucina), geologice (Piatra Țibăului, Piatra Pinului și Piatra Șoimului, Cheia Lucavei, Cheia Moara Dracului) și mixte (Pietrele Doamnei, Cheile Zugrenilor, Complexul 12 Apostoli).  Fauna, bogată și destul de prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: veverita,ursul și cerbul carpatin, căpriorul, râsul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, jderul, hermina, dihorul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, fazanul, diverse specii de acvile, corbul, vulturi, bufnițe. Râurile de munte adăpostesc specii rare de pești:, păstrăvul curcubeu, lostrita, lipanul, mreana, cleanul, scobarul, ș.a.m.d.

2.6 Solul

Solurile de pe teritoriul județului Suceava cunosc o gamă foarte variată de tipuri, datorită complexității condițiilor naturale, ca fiind factori pedogenetici. (tabelul 2.1)

TOTAL suprafață agricolă: 349 554 ha (40,86 % din total suprafață), din care sunt:

– arabil 180 551 ha (51,65 % din suprafața agricola);

– pășuni 90 436 ha (25,87% din suprafața agricola);

– fânețe 75 761 ha (21,68% din suprafața agricola);

– livezi 2 806 ha (0,8 % din  suprafața agricola).

Agricultura este bazata pe metode tradiționale și astfel trecerea la agricultura ecologică este una ușoară. Fânețele și pășunile naturale oferă condiții favorabile de creștere a animalelor după modul de producție ecologică.

Resursele esențiale – apa, piatra, lemnul, întinsele suprafețe de pășune, terenurile cultivabile, îmbinate cu talentul, priceperea și perseverența marei majorități a locuitorilor, au favorizat, în ciuda unei zbuciumate istorii, îndeletniciri care au dat un specific aparte spațiului bucovinean.

Resurse naturale existente în județul Suceava se referă la minereuri de fier și mangan în zona Vatra Dornei: – Iacobeni, Dadu, Neagra Șarului, Broșteni, Ciocănești, Orata, Mestecăniș, Argestru, Șaru Dornei, Dealul Rusului, Coșna;

-Minereuri de sulf în zona Munților Călimani, la Fundu Moldovei și Leșul Ursului;

-Oxizi de fier, sideroza, blenda, galena argintiferă, calcopirită și pirită la Iacobeni, Șaru Dornei, Cârlibaba, în bazinul Țibăului și pe cursul superior al Bistriței;

-Sare gemă și săruri delicvescente la Cacica;

-Sulf, silice, opal și cuarț la Gura Haiti;

-Pirita și sulfuri polimetalice la Fundu Moldovei și Leșul Ursului;

-Cariere de piatră, calcar și var la Botuș, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc,  Păltinoasa;

-Turbării oligotrofe la Poiana Stampei,

-Izvoarele minerale carbogazoase cu efecte terapeutice de la Coșna și Dornișoara, până la Șaru Dornei și Neagra Șarului, precum și cele de pe raza localității Vatra Dornei. Clasele de sol

caracteristice localității Falticeni sunt prezentate în (Tab.2.1).

(Tabel 2.1)

Clasele de sol caracteristice localității Falticeni

2.7 Condițiile climatice.

Clima in Falticeni se încadrează tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podiș. Temperatura in medie atinge 7-8 °C, cantitate medie anuală a precipitațiilor este de 621 mm. Cea mai ridicată temperatură înregistrată la Fălticeni a fost de +37 °C (in data de 16 august 1905) (+40*C in 18 iulie 2007) (44°/45° iulie 2008), iar cea mai scăzută −30 °C (in 2 ianuarie 1909 și pe 24 ianuarie 1950). Temperaturile medii anuale de primăvară sunt unele destul de scăzute (+1,5 °C în martie, +8,1 °C în aprilie) ceea ce are drept ca urmare înflorirea târzie a pomilor și prin aceasta se evita înghețurile și brumele. Fenomenul de seceta este mult mai rar și de o scurtă durată. În timpul verii, ploile au uneori caracter de aversa, producând pe terenurile în panta eroziune de suprafață și de versant. Vara se înregistrează accidental fenomenul de grindina. Grosimea stratului de zăpadă are media multianuala de 7,8 cm. Vânturile dominante sunt din sud-est (21,3%) si nord-vest (19,5%). Durata de strălucire a soarelui este în medie de 1.925 ore/an. Primul îngheț timpuriu de toamna se înregistrează în luna octombrie, iar ultimul îngheț târziu de primăvară în luna aprilie.

(Tabelul 2.2)

Temperatura medie anuală a aerului (șC) și normala climatologică la stații meteorologice din județul Suceava

Fig. 2.1 Prognoza meteo Falticeni

În tabelul următor este redată temperatura medie lunară a aerului, din anul 2016, la stații meteorologice din județul Suceava.(Tabel 2.3)

(Tabelul.2.3)

Temperatura medie lunară a aerului (șC), din anul 2016,

la stații meteorologice din județul Suceava

În tabelul următor este redată temperatura maximă anuală a aerului (șC) și temperatura maximă absolută la stații meteorologice din județul Suceava(Tabel 2.4)

(Tabelul .2.4)

Temperatura maximă anuală a aerului (șC) și temperatura maximă absolută

la stații meteorologice din județul Suceava

Fig.2.2 Regimul termic

Maxima medie zilnică linia roșie continua arată temperatura maximă medie a unei zile pentru fiecare lună pentru jud. Suceava. De asemenea, minima medie zilnică, linia albastră continua arată media temperaturii minime. Zilele calde și nopțile reci liniile punctate albastre și roșii arată media celei mai calde zile și a celei mai reci nopți ale fiecărei luni din ultimii 30 de ani. (fig. 2.2)

2.7.2 Regimul pluviometric

Regimul pluviometric are o repartiție neuniformă în cursul anului, ceea ce demonstrează caracterul continental al climatului din zonă, cantitatea de precipitații diminuându-se treptat de la vest la est, respective. Cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie, iar cele mai bogate în intervalul mai-iulie, când se realizează circa 35% din cantitatea anuală de precipitații.

Se poate observa că, în anul 2012, la stațiile meteo din zona montană a județului s-a înregistrat o cantitate de precipitații mai mare decât norma climatologică, iar la cele din zona de podiș s-a înregistrat o cantitate mai mică decât norma climatologică.

În tabelul de mai jos (tabelul 2.5) este redată cantitatea lunară de precipitații și cantitatea maximă lunară de precipitații căzută în 24 de ore la stații meteorologice din județul Suceava, în anul 2012.

(Tabelul 2.5)

Cantitatea lunară de precipitații (mm) și cantitatea maximă lunară de precipitații căzută în 24 de ore (mm) la stații meteorologice din județul Suceava, în anul 2016

2.7.3 Lumină și nebulozitate

Graficul arată numărul lunar de zile de soare, parțial înnorate, înnorate și cu precipitații. Zilele cu mai puțin de 20% acoperire cu nori sunt considerate însorite, cele cu 20-80% acoperire ca parțial înnorate iar cele cu peste 80% ca înnorate. (fig. 2.3)

Fig 2.3 Lumina și nebulozitatea

2.7.4 Regimul eolian

Roza vânturilor pentru judetul, Suceava arată câte ore pe an bate vântul din direcția indicată. Ca de exemplu SV: Vântul bate dinspre Sud-Vest (SV) spre Nord-Est (NE).(fig.2.4)

Fig 2.4 Roza vânturilor

PARTEA A II-A

CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3

OBIECTIVELE STUDIULUI

Tema centrală a prezentei lucrări este proiectarea și implementarea unui sistem de irigații prin mai multe metode de picurare într-o seră floricolă (fig. 3.1). Obiectivele principale avute în vedere sunt:

Precizarea cantității de apă c este enecesară, întocmirea unui grafic ce are ca scop evidențierea consumului zilnic de apă de către plantă pe durata experienței.

Determinarea consumului de apă în timpul perioadei de vegetație din timpul irigării.

Fig. 3.1 Fragment din sistemul de irigații

Suprafața luată în studiu este situată într-o zonă semi-urbană în plină expansiune, situată la 4 km de orașul Fălticeni fiind înconjurată de o zonă pomicolă. Suprafața totală se întinde pe 500m2.

Un sistem automat de irigare oferă o udare uniformă, variată, în funcție de:

cerințele plantelor

o cantitate optimă de apă pentru fiecare centimetru pătrat de teren, în mod omogen și la timpul oportun.

Alegerea unui astfel de sistem s-a datorat numeroaselor avantaje:

repartizarea uniformă a apei

asigură o creștere uniformă a plantelor

conferă aspectul unei sere îngrijite și sănătoase

STRUCTURA METALICA (fig. 3.2)

Structura serei este realizată din țeava galvanizată Z 275 și are următoarele rezistențe:

(Tabel 3.1)

vant : 125 km/ora

zapada 75 kg/mp

grad de incarcare al cuturii: 15 kg/mp

STALPI 60mm x 2,2mm

DISTANTA INTRE FIECARE ANSAMBLU STALP/ARC 2,5 m

JGHEAB Facut din foaie de tabla galvanizata 1,5 mm * 50 cm

Usa este culisanta, din otel galvanizat, cu dimensiunile de 2,2m x 2m

Fig. 3.2 Structura metalică (ansamblu oferit de proprietar din dosarul te proiecție a serei in cauza) sursă https://www.naandanjain.ro/

(Tabelul 3.1)

Elementele principale a structurii

Fig. 3.3 Stâlp de susținere seră. (Sursă din proiectul de înființare al serei Sc. FLORSIN SRL.)

Fig. 3.4 Scheletul metalic al serei. (Sursă din proiectul de înființare al serei Sc. FLORSIN SRL.)

Fig. 3.5 Sera în ansablu (Sursă proprie)

Fig. 3.5 Sera în ansamblu (Sursă proprie).

Sera este acoperita dupa cum urmeaza:

Pe acoperis va fi prevazuta folie dubla gonflabila(Fig. 3.6)

Pe partile laterale, in speta ventilatia laterala, un singur strat de folie

Frontoanele fata – spate vor fi acoperite cu folie dubla gonflabila

Usile vor vi culisante si vor fi acoperite cu policarbonat

Caracteristicile foliei:

Grosime 180 microni

Garantie 3 ani

Durata de viata 7 ani

Efect termic

Efect de difuzie a luminii

Efect antipicurare

3 straturi

Fig. 3.6 Folie dublă gonflabila, sursă https://www.naandanjain.ro/

CAPITOLUL 4

Propunere de înființare a sistemului de irigare prin picurare și microaspersie

4.1. PROIECTAREA INSTALAȚII DE IRIGAT (fig. 4.1)

Suprafața amenajată este într-un stil simplist si are nevoie de irigare permanentă în perioada de vară, datorită orientării sudice. Acest tip de orientare oferă cel mai mare interval de lumină, necesar creșterii și dezvoltării plantelor. Terenul este plan și substratul nu este pretențios, astfel acesta poate reține 35-50mm/h..Sistemul automat de irigat se proiectează personalizat pentru aceasta sera cu scopul de a asigura necesarul de apă a vegetației, o rată a precipitației uniform distribuită și economie de apă, totul corelat cu caracteristicile sursei de apă puse la dipozitie din incinta proprietati.Modalitatile de irigare pentru aceasta sera vor fi dupa cum urmeaza

Irigarea culturilor in terase

Irigarea cu acoperire totala

Sistem de propagare a plantelor (seminte si butasi)

Irigarea plantelor la ghiveci

Fig. 4.1 Proiectarea instalației de irigare sursă https://www.naandanjain.ro/

Irigarea în terase

Dispunera alăturată utilizând dispozitivul anti-ceață a condus la o uniformizare ridicată pe fâșia specifică. Acest tip de dispozitiv improspatează aerul din seră, menține o umiditate constantă și creează un microclimat artificial pentru culturile de begonia semperflores (fig. 4.2)

Figură 4.2 Irigarea in terese sursă https://www.naandanjain.ro/

(Tabel 4.1) sursă https://www.naandanjain.ro/

Irigarea în terase pe baza unor distanțe de 1 m între aspersoare

Acest grafic ne arată procentul de apă din terase, rata de precipitaț și coeficientul de uniformitate, în funcție de diametrul terasei.

Sistem de irigare cu acoperire totala Green Spin

Figură 4.3 Sistem de irigare cu acoperire totală Green Spin (sursă https://www.naandanjain.ro/)

(Tabel 4.2)

Tabel de permormanta Green Spin

Caracteristici tehnice

Presiune recomandată pentru acest dispozitiv este de 4,0 bari. Înălțime minimă de instalare ajunge la distanța de 1,0 m, distanță maximă între unități pe lateral este de 1,2 m Distanță maximă între laterale este de 1,2 m, distanță maximă a lateralei față de marginea terasei ajunge la 0,2 m, iar ca debite multiple ajnge la 8,0 (standard), 14, 21 și 28 l/oră. Cerințe de filtrare: 120 sită,130 µ(fig. 4.4)

Figură 4.4 Generator de ceață sursă https://www.naandanjain.ro/

Emițător bifuncțional Green Mist:

Caracteristicile acestui emitator Green Mist sunt;

Presiune de lucru: 2 – 4 bari
Diametru de udare: 1,2 m
Cerințe de filtrare: 120 sită,130 µ
Ca și instrucțiuni de instalare trebuie să ținem cont de înălțimea unităților deasupra terasei: 1,0 – 1,2 m, distanță maximă între unități pe laterală: 1,0 m, distanță maximă între laterale: 1,0 m, distanță maximă a lateralei față de marginea terasei: 0,2 m. (fig. 4.5)

Figură 4.5 Schema de instalare PVC sursă https://www.naandanjain.ro/

(Tabel 4.3)

Funcționare pulsatorii și consum de apă

Aplicațiile sistemelor de picurare

Cultură în substrat

În general, irigarea culturii în substrat necesită irigarea frecventă a substratului superficial între 10 cm și 20 cm.

Stratificare

Sistem de picurare pentru creșterea florilor pe straturi,ca și criterii de selectare și proiectare a produselor pentru sistemul de picurare (fig. 4.6 și fig. 4.7)

•Debit picurător: 1,1, 1,6, 2,0 l/oră (PC sau obișnuit)

• Distanță picurător: 15 – 30 cm în funcție de distanța dintre plante sau atunci când este necesară udarea în permanență a unei porțiuni.

• Diametru lateral: 15 mm sau 17 mm

• Număr de laterale: 1 per rând sau 1 per 2 rânduri pentru cultivarea densă a florilor.

• În timp ce numărul lateralelor crește iar distanța dintre picurători se reduce, se selectează un picurător cu un debit mai redus pentru a menține o rată a precipitației scăzute.

Figură 4.6 Cultura in substrat trandafiri si garoafe sursă https://www.naandanjain.ro/

Figura 4.7 Irigare in substrat sursă https://www.naandanjain.ro/

(Tabel 4.4)

Debit de apa pentru trandafiri si garoafe

Figura 4.8 Green Mist in sarcina de lucru

Această imagine este realizată în timpul sarcini sale de lucru. Mai exact aceasta pulverizeaza uniform o pelicula de apă densă, irigând astfel plantele din seră, pelagonium zonale, begonia x hybrida.

Irigarea plantelor de ghiveci

Pentru irigarea plantelor la ghiveci ca de exemplu Pelargonium zonale, Calistefus chinensis s-au folosit picuratori tip buton ClickTif

Fig. 4.10 Sistem de irigare tip buton ClickTif

Pentru sere, pepiniere și spații peisagistice

Pentru irigare pulsatorie și la rădăcină

Previne surplusul de drenaj în locurile joase (model CNL)

Instalarea subterană protejează picurătorul împotriva daunelor produse de animale

Pentru irigarea plantelor de ghiveci

PC = Corp negru CNL = Corp maro

Figura 4.11 Cod de culori PC, CNL. Sursă https://www.naandanjain.ro/

DATE TEHNICE

Capacitate de scurgere nominală: 1,3, 2,0, 3,0, 4,0, 8,0, 12,0 l/h

Interval de reglare a presiunii: 0,5-4 bari

Anti-scurgere

Presiune de deschidere: 4,0 m

Presiune de închidere: 2,0 m

Presiune minimă la capătul lateral: 0,5 bari

Figură 4.12 Tije și accesorii sursă https://www.naandanjain.ro/

Tijă labirint

Poate fi utilizată ca picurător independent sau pentru a stabiliza debitul la orificii multiple de evacuare. Ca și accesori sau folosit urmatoarele modele de tije. Tijă stabilizatoare, tijă cu ghidaj, tijă labirint cot. Pe langă accesori sau folosit si conectori (fig. 4.13) ce pot functiona la o presiune cuprinsă între 0,5 si 2,0 ari, avand un debt L/h cuprins între 1,5 si 3,0.

Fig. 4.13 Tijă labirint Sursă https://www.naandanjain.ro/

(Tabel 4.5)

Debit comparativ cu presiune – Tijă indicator

Atunci când se utilizează orificii de evacuare multiple:

Folosiți tije labirint pentru a îmbunătăți uniformitatea

Presiune de lucru minimă recomandată: 1 bar

Debit maxim recomandat per orificiu de evacuare: 2,0 l/h.

4. Debit minim recomandat per orificiu de evacuare:

Suprafață plată și lungime uniformă a tubului – 0,5 l/h

În pantă sau pe teren cu diferențe de nivel – 1,0 l/h

. Figura 4.14 Tije Debit picurător l/h sursa din proiectul de infiintare al serei Sc. FLORSIN SRL.

Doar pe o suprafață plană și cu o lungime uniformă a tubului

În orice fel de condiții, incluzând pante și diferențe de nivel

Fig. 4.15 Sistem de picurare

Fig. 4. 16 Sistem de irigare prin microaspersie (sursa din proiectul de infiintare al serei Sc. FLORSIN SRL. Falticeni)

Figură 4.17 Turbo Line 12 mm sursă https://www.naandanjain.ro/

SCHEMA DE PRINCIPIU

Linii de picurare

12 linii pe travee

16 mm diametru30 cm distanta intre picuratori

Debit pe picurator 2 l/h

Cantitate totala: 15.600 m

Cap control metalic

Diametru racord – 2 1/2”

Vopsit in camp electrostatic

Debit maxim 30 mc/h

Cuprinde: separator hidrociclon, filtru, manometre

Cantitate: 1

Rezervor pentru fertilizare 90 l

Cantitate: 1

Figură 4.20 Rezervor pentru fertilizare

Electrovalve

Diametru 2”

Debit maxim 40 mc/h

Tensiune de lucru 24 VAC

Cantitate: 1

Programator electronic

Numar maxim electrovalve: 9

Tensiune de lucru: 24 VAC

Posibilitatea programarii diferentiate pe zile

Numar maxim de porniri pe zi 4

Cantitate: 1

Conform schemei anexate, de la unitatea centrală, montată în incinta centralei termice, se va pleca cu conducta de 75 mm, pe lângă aleea betonată de pe mijlocul serei. De o parte și de alta a aleei s-au prevăzut câte 3 hidranți de 2”. De la hidrant se va merge cu el îngropat pana la marginea serei, unde se va monta stânga-dreapta conducta de distribuție cu diametrul de 63 mm. Liniile de picurare se vor monta in conducta de distribuție cu ajutorul robineților de 16 mm și vor avea capătul, cu dop pentru spălare, la marginea aleei.(

(Tabel 4.6)

Deviz materiale sistem irigare prin picurare

Sistemul funcționează automat, inclusiv fertilizarea, prin programarea sa în timp, la fel și statța de pompare.

Pe fiecare travee s-au prevăzut cate 12 linii de picurare. Sera a fost împarțită în secțiuni, fiecare fiind deservită de către o electrovalva. Debit total necesar pe fiecare secțiune: 18 mc/h

SCHEMA DE PRINCIPIU

Sera a fost împărțită în secțiuni, fiecare secțiune fiind deservită de către un hidrant echipat cu electrovalvă, robinet PVC, aerisitor si manometru. Secțiunile sunt împărțite după cum urmează secțiunea de producere răsad, secțiunea 1 – 2500 mp, de plante la ghiveci 2 – 2500 mp. Fiecare secțiune este deservită de către un senzor de umiditate care menține pe fiecare secțiune in parte o umiditate constantă.

Pe fiecare travee au fost montate câte doua linii cu aspersoare, la distață de 4 m între ele. Aspersoarele pentru ceață au fost montate din 2 in 2 metri. Sistemul funcționează automat, in funcție de umiditatea din seră

Pe fiecare travee s-au prevăzut cate doua coloane cu aspersoare, la distanța de 4 m între ele.

Pe fiecare linie, lunga de 50 m s-au prevăzut cate 25 aspersoare, montate din 2 in (Tabelul 4.6)

2 m

Debitul necesar unei linii este de 0,7 mc/h

Sera a fost împărțită în trei secțiuni, debitul necesar pe secțiune fiind de 18 mc/h și 0,7 mc/h. Fiecare linie are prevăzută la ambele capete robineți pentru operarea manuală și pentru spălarea periodică.

BIBLIOGRAFIE

Bucur D.,Savu P., Irigarea culturilor, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași 2014

Savu P., Bucur D., Organizarea și amenajarea teritoriului agricol cu lucări de îmbunătațiri funciare, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași 2002.

Savu P., Irigarea Culturilor, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași 1993.

Savu P., Îmbunătățiri funciare: curs volumul I, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași 1985.

Savu P., Îmbunătățiri funciare: curs volumul II, Editura „Ion Ionescu de le Brad”, Iași 1985.

Savu P., Bucur D., Tomiță O., Îmbunătățiri funciare: îndrumător pentru lucrări practice, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași 1999.

Savu P., Bucur D., Tomiță O., Îmbunătățiri funciare: lucrări practice, Editura „Ion Ionescu de la Brad, Iași 1996.

Savu P., Bucur D., Jităreanu S., Îmbunătățiti funciare și irigarea culturilor lucrări practice, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași 2005.

http://apmbc-old.anpm.ro/upload/51009_PUG%20FALTICENI%20RAPORT%20MEDIU.pdf

http://www.horabucovinei.ro/judetul-suceava

file:///C:/Users/alexa/OneDrive/Desktop/Clim%C4%83%20Suceava%20-%20meteoblue.html

https://www.naandanjain.ro/sites/default/files/sere-sistem-irigare-control-climatic-naandanjain.pdf

http://www.hortinform.ro/floricultura-irigare-picurare.htm

http://www.hortinform.ro/floricultura-irigatii.htm

https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/631-cum-incalzim-sera?.html