VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD DIN IA ȘI [612111]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IA ȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator științific
Asist. dr. Eduard Boghiță
Absolvent: [anonimizat] – Andreea Baciu

Iași
2018

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ

POLITICI ȘI STRATEGI I DE
DEZVOLTARE A JUDEȚULUI IAȘI.
STUDIU DE CAZ – COMUNA CIUREA

Coordonator științific,
Asist. univ. dr. Eduard BOGHIȚĂ
Absolvent: [anonimizat]
2018

CUPRINS

LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR ………………………….. ………………………….. …………………. 5
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE ………………………….. ………………………….. ……………… 9
CAPITOLUL I – CUNOAȘTEREA POLITICILOR ȘI STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 10
Aspecte teoretice privin d politicile europene de dezvoltare ………………………….. ……………… 10
Contextul politicii regioanale a Uniunii Europene de dezvoltare ………………………….. ………. 12
Fondurile structurale și de investiții europene ………………………….. ………………………….. ……. 14
CAPITOLUL II – MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE ………………………….. ………… 19
Analiza situației mediului rural din România ………………………….. ………………………….. …….. 19
Metode ale dezvoltării rurale ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
PARTEA A II -A – CONTRIBUȚII PROPRII ………………………….. ………………………….. ………….. 21
CAPITOLUL III – DESCRIEREA CADRULUI NATURAL ȘI SOCIO -ECONOMIC AL
ZONEI CIUREA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 22
Așezarea geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 22
Caracteristicile social – economice ale zonei ………………………….. ………………………….. ……… 23
Obiectivele, prioritățile și domeniile de intervenție ………………………….. …………………………. 25
CAPITOLUL IV – MĂSURI DE FINANȚARE ÎN CADRUL ASOCIAȚIEI GRUPUL DE
ACȚIUNE LOCALĂ „COLINELE IAȘILOR” ………………………….. ………………………….. …….. 30
Definirea măsurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 30
Flux pro cedural pentru accesarea fondurilor nerambursabile ………………………….. ……………. 44
Proiect modernizare fermă apicolă ………………………….. ………………………….. …………………… 45
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………… 49
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 50

LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR

Figura 2.1 – Suprafața agricolă a primelor 10 țări din Uniunea Europeană
Figura 3.1 – Harta teritoriului GAL „Colinele Iașilor” 2014 -2020
Figura 4.1 – Pași pentru accesarea fondurilor
Tabelul 3.1 – Obiective, priorități și domenii de intervenție
Tabelul 3.2 – Indicatori de monitorizare specifici domeniilor de intervenție
Tabelul 4.1 – Măsura 1 – Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare
Tabelul 4.2 – Beneficiar i Măsura 1
Tabelul 4.3 – Măsura 2 – Îmbunătățirea performanței economice a fermelor mici
Tabelul 4.4 – Tip de sprijin M3
Tabelul 4.5 – Măsura 4 – Reînnoirea generațiilor de agricultori
Tabelul 4.6 – Măsura 5 – Sprijin pentru înființarea activităților neagricole în teritoriul GAL
Tabelul 4.7 – Măsura M6 – Dezvoltarea de întreprinderi mici
Tabel 4.8 – Măsura M7 – Dezvoltare locală în zonele rurale
Tabel 4.9 – Măsura M8 – Susținerea incluziunii sociale
Tabelul 4.10 – Beneficiari M8
Tabel 4.11 – Cheltuieli înregistrate în 2017

INTRODUCERE

De-a lungul timpului, termenul de „politică” a fost intens folosit, el desemnând
numeroase concepte, ideologii, teorii sau fenomene, așadar este o noțiune căreia cu greu îi poate
fi atribuită o definiție specifică. Cu toate acestea, în încercarea de a explica acest termen, acest
concept, putem spune că „politica”, în ansamblul său, reprezintă o unealtă ce are rol de a ajuta
diferite sisteme și subsisteme. Concret, politica are un rol determinant în dezvoltarea societății
prin aceea că grupeaza entități cu ideologii comune și le oferă posibilitatea de a schimba
societatea în bine. În ceea ce privește noțiunea de „strategie”, ace asta poate fi descrisă, mult mai
succint, ca fiind calea de transformare a prezentului în viitor.
Creșterea și dezvoltarea economică a devenit o preocupare dominantă a secolului al XX –
lea, constituind în momentul de față un obiectiv de maximă importanță al politicilor economice.
Practica dovedește că orice om, indiferent de nivelul de pregătire, la întrebarea „ce înțelegeți prin
creștere și dezvoltare economică?” poate răspunde în sensul realităților economice prezente –
locuri de muncă, nivelul venituril or, modul de viață, nivelul de trai ș.a.. Putem fi siguri că
majoritatea populației știe ce ar vrea și simte când apare un progres în viața ei, simte când o duce
mai bine sau mai rău. Acești oameni, sunt capabili să facă și previziuni pentru perioada
următ oare, însă bazate pe viața prezentă. Dacă au un prezent mediocru, viitorul va fi prezentat de
regulă în termeni mediocri.
Dezvoltare a exprimă fenomenul de transformare calitativă , necuantificabil direct prin
indicatori statici, a condițiilor de producție (investiții) a structurilor economice, politice și
sociale, a modului de viață, a calității vieții, a conștiinței umane (se au în vedere schimbările de
concepții și mentalități față de actul producției, al consumului etc), a mediului înconjurător etc, a
coportamentului general al sistemului economico -social considerat ca un tot.
Așadar, rezumând și concluzionând cele spuse mai sus, putem afirma faptul că unul din
stâlpii evoluției sociale, economice și umane, reprezintă politicile și strategiile de dezvolt are.
Cele mai eficiente, benefice și impulsionante dintre acestea, la momentul actual, sunt fondurile

europene, având rolul de a contribui la dezvoltarea în ansamblu a societății europene și, implicit,
a societății românești.
Fondurile europene sunt acele instrumente financiare create de Uniunea Europeană,
pentru România (și nu numai, România nu este singurul stat european care beneficiază de aceste
instrumente), segmentul privat și/sau public, cu scopul de a dezvolta anumite domenii și a
sprijini țările m embre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atat economică, cât și
socială sau culturală.
„Uniunea Europeană și -a asumat angajamentul de a crea locuri de muncă mai numeroase
și de calitate mai bună și o societate favorabilă incluziunii sociale.
În timp ce misiunile generale ale fondurilor ESI – fonduri structurale și de investiții – sunt
definite clar în tratate, reformele în materie de politici în perioada 2014 -2020 sunt cuprinse de
strategia Europa 2020. În ceea ce privește politica de coeziune , în urma reformei s -au stabilit
două obiective cheie:

• investiții pentru creștere economică și creare de locuri de muncă, un obiectiv
comun tuturor celor trei categorii de regiuni: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni
de tranziție și regiuni mai dezvolta te;
• cooperarea teritorială europeană, care va fi sprijinită din FEDR .”1

Pentru România, fondurile Europene reprezintă șansa de a recupera decalajele de
dezvoltare și de a deveni competitivă alături de celelate țări europene și, bineînțeles, ce a reocupa
un binemeritat loc fruntaș.
„Conform Perspectivei Financiare 2014 -2020, României i -a revenit din partea Uniunii
Europene aproximativ 22.4 mld. Euro fonduri structurale și de coeziune, o creștere de 20% față
de perioada 2007 -2013.”2
De menționat este faptul că tineri i ar fi cei mai avantajați în atragerea de fonduri, au
capacitatea de a învața demersurile într -un timp mai scurt, sunt deschiși provocărilor, dorința de
dezvoltare fiind mult mai mare decat la cei trecu ți de o anumită vârstă ; de asemenea, avantajul
vârstei constă și într -o mai bună receptivitate în ceea ce privește inovația și, în special,
tehnologia .

1 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/blue_book/blueguide_ro

2 https://www.openpolitics.ro/subiect/alegeri -2016/fonduri -ue/

Mi-am propus să împart această lucrare în 4 capitole, structurate în 2 părți, și anume:

• Partea I – în care voi prezenta aspecte cu caract er teoretic referitor la politicile europene de
dezvoltare, contextul politicii regionale a UE de dezvoltare, fondurile europene, analiza
contextului mediului rural din România, precum și metode de dezvoltare;
• Partea II – va cuprinde contribuțiile și cerce tările proprii referitoare la cadrul natural și socio –
economic al zonei ciurea și măsuri de finanțare în cadrul asociației Grupul de Acțiune Locală
„Colinele Iașilor”;

Cu această ocazie, doresc să aduc mulțumiri domnului Asist. Univ. Dr. Eduard B oghiță ,
care a supervizat realizarea prezentei lucrări, memrilor Grupului de Acțiune Locală „Colinele
Iașilor”, care mi -au acordat șansa de a efectua stagiul de practică în cadrul GAL -ului și mi -au
furnizat toate materialele necesare, personalului binevoitor al bi bliotecii USAMV Iași,
conducerii universității, care a asigurat studenților cele mai bune condiții didactice și , nu în
ultimul rând, profesorilor care m -au format și îndrumat de -a lungul celor IV ani de facultate.

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL I
CUNOAȘTEREA POLITICILOR ȘI STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE

1.1. Aspecte teoretice privind politicile europene de dezvoltare

Politica, prezentată la modul general , poate fi definită ca o intervenție a statului în
economia de piață. Astfel, termenul de „politică ” se interpretează ca fiind „cursul acțiunii alese
de guvern în ceea ce privește un aspect al economiei (ex. industria, agricultura, servicii, venituri,
prețuri etc.), incluzând scopurile alese de guvern a fi realizate și metodele alese pentru a realiza
aceste scopuri ”.
În esență, Uniunea Europeană este reprezentată de partea economică și politică. Aceasta
s-a creat în imediata perioadă a celui de -al Doilea Război Mondial, având ca scop primordial
consolidarea relațiilor economice ș i crearea unei singure piețe, astfel facilitându -se libera
circulație a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor și a persoanelor.
Prin termenul de „coeziune ” se înțelege unitate, astfel că, la nivelul UE , acestuia i -a fost
atribuit înțelesul de coeziune economic ă și socială. Pentru comunitatea europeană, coeziunea este
un stâlp important, fiind obiectivul mișcărilor desfășurate în domeniul dezvoltării regionale.
Această p olitic ă de coeziune economică și socială generează, la nivel comunitar,
demersuri ce includ atât politica de dezvoltare re gională ( care este orientată, în special , către
reducerea disparităților teritoriale, regenerarea zonelor industriale în declin), anumite aspecte ale
politicii sociale (precum combaterea șomajului pe termen lung, spriji nirea procesului educațional
și de formare cont inuă), dar și asistență în vederea dezvoltării rurale.
Cea mai importantă componentă a Politicii de coeziune economică și socială este
reprezentată de politica de dezvoltare regională (PDR).
Politica regională a Uni unii Europene cuprinde totalitatea instrumentelor și metodelor
aplicate ce au ca țintă creșterea gradului de coeziune economico -socială a ansamblului
comunitar. Coeziunea indică acel nivel de convergență reală între economiile și r egiunile unui

sistem aflat în proces de integrare , ce asigură funcționarea optimă, echilibrarea și promo varea
dezvoltării în condiții minime în ceea ce privește costul economic și social.

Pentru îmbunătățirea acestora sunt folosite următoarele instrumente (fonduri europene
structurale și de investiții ): Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social
european (FSE), Fondul de Coeziune (FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) .
Cea mai importantă componentă a Politicii de coeziune economică și socială o reprezintă,
evident, politica de dezvoltare regională (PDR).
Dezvoltarea regională urmărește impulsionarea și diversificarea act ivităților economice,
încurajarea investițiilor în sectorul privat, participarea la reducerea șomajului ; în principiu , se
dorește îmbunătățirea condițiilor de viață.
Fiind reprezentată de un ansamblu de proceduri evidențiate de autoritățile administrației
publice și centrale în colaborare cu multiplii actori (publici, privați sau/și voluntari), politica de
dezvoltare regională are ca scop creșterea economică prin valorificarea eficientă a potențialului
regional și local, dar și a mediului de trai.
Principalele domenii în care ac este politici pot lua parte cu succes sunt: întreprinderile
aflate în plină dezvoltare, piața forței de muncă, atragerea de investiții, transferuri de tehnologii,
îmbunătățirea căilor de comunicații, dezvoltarea IMM -urilor, ameliorarea mediul înconjurător,
dezvoltarea durabilă rurală, sănătate, cultură, învățământ.
Politica de dezvoltare regională cuprinde un caracter complex, dar este evidențiat modul
în care aceasta înglobează trei obiectivele primordiale ale Uniunii Europene: coeziunea
economică și socia lă, extinderea aplicării principiului subsidiarității (suplimentării) și
dezvoltarea durabilă. Principiul subsidiarității reprezintă gradul crescut de implicare a Statelor

Membre în progresul și implementarea politicilor comunitare. Acest principiu are apl icabilitate
în negocierea finanțării din fondurile de solidaritate de către fiecare stat în parte.
Politica regională se adresează tuturor teritoriilor din Uniunea Europeană, aceasta fiind
contribuind la creacrea de noi locuri de muncă, competitivitate înt re întreprinderi, creștere
economică, dezvoltare durabilă și îmbunătățirea permanentă a calității vieții.
”În perioada 2014 -2020, au fost alocate 351,8 miliarde € – aproximativ o treime din
bugetul total al Uniunii Europene – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor
obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.”3
Politica regională este îmbrățișată de multe domenii de activitate. Investițiile sale ajută la
îndeplinirea obiectivelor propuse de către Uniunea Europeană, dar și a celor locale. Fondurile
structurale și de investiții europene susține în mod direct planul de investiții și prioritățil e
Comisiei .
”Politica regională asigură cadrul de investiții necesar îndeplinirii obiectivelor strategiei
Europa 2020 pentru creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea
Europeană.”4

1.2. Contextul politicii regioanale a Uniunii Europ ene de dezvoltare

Obiectivele propuse de politicile regionale sunt îndeplinite cu sprijinul a trei fonduri
principale: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) , Fondul de coeziune
(FC) și Fondul social european (FSE) . Împreună cu Fondul European agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și faceri maritime (EMFF), formează
Fondurile Structurale și de Investiții Europene (ESI).

3 http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/investment -policy/

4 http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/investment -policy/

Acestea sunt cele cinci obiective propuse de Uniunea Eur opeană, dar fiecare stat
membru, pe baza acestora, și -a cre at propriile obiective naționale în aceste domenii.
”Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către
țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea
recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și terit oriale existente în continuare la
nivelul Uniunii Europene.”5
Cu ajutorul investițiilor publice și a celor de la Uniunea Europeană, politica regioanlă
prin reprogramarea fonduriloe sau prin creșterea ratei de cofinanțare a diminuat efectele crizei
financiare ce a debutat în 2008, în țări precum Grecia, Cipru, Portugalia, Ungaria, Irlanda și
România. În lipsa acestor politici de coeziune, investițiile publice ar fi înregistrat scăderi cu încă
45% în perioada de criză.
Politica de coeziune este un cat alizator pentru finanțări suplimentare din fonduri publice
și private, deoarece aceasta impune statelor membre cofinanțarea din bugetul național și
generează totodată încredere în rândul investitorilor.
Luând în calcul contribuțiile naționale și alte inves tiții private, impactul politicii de
coeziune pentru perioada 2014 -2020 este estimat la aproximativ 450 de miliarde de euro.

5 http://ec.eur opa.eu/regional_policy/ro/policy/what/investment -policy/

1.3. Fondurile structurale și de investiții europene

Politica regională beneficiază de cea mai mare parte din bugetul U niunii Europene pentru
perioada 2014 -2020 (351,8 miliarde de euro dintr -un total de 1 082 de miliarde de euro) și este
principalul instrument de investiții al Uniunii.
Aceste resurse sunt utilizate pentru a finanța infrastructuri strategice de transport și de
comunicații , pentru a favoriza tranziția către o economie mai ecologică, pentru a ajuta
întreprinderile mici și mijlocii (IMM) să devină mai inovatoare și mai competitive, pentru a crea
oportunități de locuri de muncă noi și durabile, pentru a consolida și moderniza sistemele de
învățământ și pentru a construi o societate mai favorabilă incluziunii.
Politica regională devine catalizator pentru fonduri le publice și private suplimentare, nu
numai pentru că obligă statele membre să cofinanțeze proiecte din bugetele lor naționale, ci și
pentru că sprijină la consolidarea înc rederii investitorilor. Luând în considerare această
contribuție națională și efectul de levier al instrumentelor financiare, impactul global al
investițiilor U niunii Europene pentru 2014 -2020 s -ar pute a ridica la peste 500 de miliarde de
euro.
Politica regională reflectă expresia solidarității dintre statele membre ale Uniunii
Europene, întrucât dirijează cea mai mare parte a fondurilor disponibile către regiunile mai puțin
dezvoltate ale Uniunii. Astfe l, acestea își pot valorifica întregul potențial economic, ceea ce va
duce la atenuarea disparităților regionale existente la nivel european și național. Un exemplu ar fi
cifrele din 2011, ce arată că în regiunile Uniunii Europene produsul intern brut (PI B) varia între
29 % din media UE -27 (în regiunea bulgară Severozapaden și nord -estul României) și 321 % (în
centrul Londrei). Această constatare evidențiază nevoia unei politici de investiții bine orientate și
strategice, care adaptează investițiile Uniuni i Europene la necesitățile fiecărei regiuni în parte.
În conformitatea cu obiectivele strategice Europa 2020 sunt cinci Fonduri princcipale ce
conlucrează pentru susținerea dezvoltării economice a tuturor țărilor din Uniunea Europeană:

Fiecare regiune din Uniunea Europeană poate beneficia de sprijin din partea FEDR și
FSE, însă de Fondul de coeziune (FC) pot beneficia doar regiunile mai puțin dezvoltate .

FEDR acordă o atenție specială și caracteristicilor teritoriale specifice, de exemplu
zonelor dezavantajate din punct de vedere geografic (izolate, muntoase, cu densitate scăzută a
populației). Nu în ultimul rând, regiunile ultraperiferice ale Uniunii (de exemplu, Insulele
Canare, Réunion și Guade lupa) beneficiază de asistență specifică din partea FEDR pentru a
compensa posibilele dezavantaje create de distanțele mari.
De asemenea, FEDR promovează și finanțează cooperarea transfrontalieră, t ransnațional ă
și interregională, acoperind o gamă largă de aspecte, inclusiv infrastructura comună de transport,
inovarea și rețelele de comunicație, comerțul transfrontalier, gestionarea comună a resurselor
naturale și conectarea zonelor urbane și rurale.
Fondul soci al european (FSE) – cel mai vechi fond structural, înființat în 1958 are ca
scop ajutarea și îndrumarea persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, oferindu -le acces la
o formare corespunzătoare în vederea îmbun ătățirii capacității profesionale , astfe l să
dobândească noi competențe și să se adapteze la noi situații profesionale. La nivelul U niunii
Europene , aproximativ 15 milioane de persoane iau parte anual la mii de proiecte cofinanțate
prin FSE.
FSE investeșt e în proiecte ce urmăresc combaterea discriminării în t oate formele sale și
susține comunitățile marginalizate în v ederea integrării în societate. I nvestește în creșterea
eficienței administrațiilor și ser viciilor publice pentru obținerea de rezultate măsurabile de către
instituțiile care răspund de educație, ocuparea forței de muncă, politici sociale etc.
Fondul de coeziune – creat în 1994, investește în mediu și rețele de transport în țările din
Uniunea Europeană al căror PIB se situează sub 90 % din media UE -28 (în special țări din
Europa Centrală și de Est, precum și Cipru, Grecia, Portugalia și Malta). Acesta promovează în
mod activ creșterea economică ecologică, reducând în același timp disparitățile economice și
sociale prin îmbunătățirea accesibilității și conectivității regionale.
Fondul susține în special Rețeaua transeuropeană de transport (TEN -T), esențială pentru
buna funcționare a pieței interne și pentru facilitarea circulației terestre, maritime și aeriene a
persoanelor și mărfurilor. Investește pentru o mai bună adaptare la schimbările climatice și în
prevenirea riscurilor, în sectoarele apei și deșeur ilor. P oate sprijini i proiecte regeritoare la

eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile în infrastructurile și companiile
publice.

Cum sunt investite fondurile?

Politica regională a U niunii Europene este implementată de către organisme naționale și
regionale, în parteneriat cu Comisia Europeană, în cadrul unui sistem cunoscut sub numele de
„gestiune partajată”. Bugetul pentru politica regională este stabilit pe o perioadă de șapte ani,
fiind o resursă valoroasă și în același timp sigura pentru investițiile private.

De gestionarea și implementarea programelor se ocupă administrațiile publice naționale,
dar și cele subnaționale, cum sunt cele regionale și locale. Comisia Europeană trebuie să
primească garanția țărilor Uniunii Europene că fondurile vor fi cheltuite în m od efcient și în
conformitate cu legislația Uniunii. Atfel, pentru a se putea garanta siguranța Comisiei se pun la
dispoziție sisteme corecte de gestionare, monitorizare și rapoarte financiare, urmând să se
stabilească organismele responsabile. După aceste a, este desemnată o autoritate de audit pentru

fiecare program operațional . Comisia va primii strategia de audit, iar anual un aviz de audit și un
raport de control.
Comisia se ocupă cu aprobarea programelor generale ce acoperă o gamă largă de proiecte
potențiale, nu intră în atribuțiile ei selectarea și gestionarea proiecte lor individuale. De plățile
individuale către beneficiari se ocupă țările Uniunii prin intermediul agenților de plată, acreditate
la nivel național și regional .

Direcționarea investiți ilor Uniunii Europene

Condiții prealabile pentru investiții eficiente

Înain te ca finanțarea să fie repartizată către orașe și regiuni , potențialii beneficiari trebuie
să îndeplinească o serie de condiții prealabile menite să garanteze că toate investițiile puse la
dispoziție de Uniunea Europeană sunt clar direcționate ș i eficiente. Spre exemplu , aceste
investiții prevăd :

Trebuie să existe concordanță între strategiile propuse și „programele naționale de
reformă” . Starea economică a sistemului Uniunii Europene se verifică anual, sunt convocate țări
și instituții europene pentru a li se oferi individual recomandări cu privire la realizarea de
reforme. Această întâlnire anuală se numește Semestrul European.
Comisia poate solicita unei țări din U niunea Europeană să -și modifice programul, dacă
acesta nu este în concordanță cu programele naționale de reformă sau nu este capabil să permită
realizarea reformelor relevante discutate în cadrul semestrului european. De asemenea, Comisia
este cea care poa te suspenda alocarea fondurilor dacă recomandările economice sunt încălcate în
mod repetat, iar situația nu este sub control (de exemplu, în cazul în care o țară se confruntă cu
dezechilibre economice majore sau cu deficite bugetare excesive).
Perspective – Politica regională a U niunii Europene 2014 -2020: o nouă epocă a
cheltuielilor strategice
Politica regională este principala politică europeană de investiții pentru dezvoltarea și
creșterea regională și urbană, reprezentând o treime din bugetul Uniunii. P e parcursul anilor,
această politică a cofinațat o multitudine de proiecte pentru fiecare țară din Uniunea Europeană,
cu multe beneficii, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi .

CAPITOLUL II
MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE

2.1. Analiza situației mediului rural din România

Spre deosebire de restul țărilor europene, în România 43,6% din populație trăiește în
mediul rural. În Germania, spre exemplu, doar 24,9% din populație trăiește în mediul rural, în
timp ce î n Franța rezultatul este de 20,7%.

Reprezentarea grafică a primelor 10 țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește
suprafața agricolă utilizată :

Aproximativ 60% (8.2 milioane ha) din totalul terenului a gricol utilizat reprezintă teren
arabil cultivat; din această suprafață, circa 66% (5.4 milioane ha) este cultivată cu cereale , în
principal grâu și porumb.

2.2. Metode ale dezvoltării rurale

Având în vedere faptul că eliminarea sau reducerea sărăciei rurale, inegalit ății și
șomajului, reflectă un indice important al dezvoltării rurale, se încearcă promovarea micilor
întreprinderi prin care cei interesați pot beneficia de sprijin financiar, dar și informativ cu privire
la domeniul în care dorește să activeze.
Pentru în deplinirea obiectivelor, au necesitat multe întâlniri cu cei din asociație. Întâlniri
ce constau în găsirea de noi soluții pentru atragerea localnicilor să -și valorifice terenurile și
cunoștințele.

Metodele folosite au fost:

PARTEA A II-A
CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL III
DESCRIEREA CADRULUI NATURAL ȘI SOCIO -ECONOMIC AL ZONEI
CIUREA

1.1. Așezarea geografică

Potrivit statisticilor, România se află pe poziția a 6-a cu cea mai mare suprafață agricolă
utilizată dintre țările U niunii Europene , însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al
producției agricole .
În regiunea Nord -Est, zona montană ocupa 28% din teritoriu, zona subcarpatică – 12% și
zona de podiș – 60%, oferind posibilități variate de amenajare a teritoriului. Întreaga hidrografie
aparține bazinelor hidrografice ale Siretului și Prutului.
Comuna Ciurea , fiind zona ce urmează a fi analizată, este situată în apropierea
Municipiului Iași, în partea central -sudică, la o distanță de 7 km. Suprafața comunei Ciurea este
de 4772 ha din care: 2876 ha teren agricol , iar 1896 ha teren neagricol.
De asemenea, „Asociația Grupului de Acțiune Locală „Colinele Iașilor” este situat în
Nord – Estul României și cuprinde 15 comune din județele Iași și N eamț: Bârnova, Ciurea,
Dagâța, Drăgușeni, Grajduri, Ipatele, Mironeasa, Mogoșești, Scânteia, Șcheia, Tansa, Țibana,
Țibănești, Voinești (din județul Iași) și Pâncești – din județul Neamț. Populația totală este de
71.119 locuitori6, iar suprafața teritoriul ui7 este de 732,70 km2, fiind delimitat de următoarele
referințe cardinale:

6 conform Recensământului Populației și al Locuințelor din anul 2011
7 conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică

„Microregiunea GAL „Colinele Iașilor” este un spațiu o mogen datorită aspectelor
specifice, fizico -geografice (din punct de vedere geografic fiind un ter itoriu compact ), socio –
economice, specificității activităților desfășurate în această zonă (agricultură, industrie,
meșteșuguri, comerț etc.). ” 8

1.2. Caracteristicile social – economice ale zonei

Întrucât Asociația Grupului de Acțiune Locală „Colinele Iașilor” își are sediul în incinta
clădirii administrative a comunei Ciurea, mai mulți locuitori au fost atrași de posibilitățile de
dezvoltare a micilor afaceri.
Economia Grupului de Acțiune Locală „Colinele Iașilor” are un caracter preponderent
agricol, în special în dom eniul zootehniei, viticulturii și apiculturii. Suprafața agricolă totală a
GAL „Colinele Iașilor”, conform datelor furnizate de INS înregistrate în anul 2014, este de
46.133 ha, din care terenul arabil este 29.864 ha.

8 https://www.colineleiasilor.ro

Înființarea Grupurilor de Acțiune Loca lă a luat naștere de la ideea dezvoltării satelor
românești. Astfel , Grupul de Acțiune Locală „Colinele Iașilor” și -a început activitatea în
februarie 2013 și a reușit până la momentul de față să finanțeze, prin Programul LEADER din
cadrul Programului Naț ional de Dezvoltare Rurală, un număr de 51 de proiecte cu o valoare
totală de peste 2,3 milioane de euro, realizându -se un grad de absorbție a fondurilor europene
de 91%. Proiectele depuse au acoperit întreg teritoriul GAL „Colinele Iașilor”.

Un domeniu cu potențial ridicat de dezvoltare este clar agricultura, dar și cu nevoi mari
de finanțare în vederea rentabilizării și eficientizării acesteia. Valorificarea superioară a
potențialului agricol este completată de dezvoltarea economiei și diversifi cării activităților
economice. Antreprenorul are nevoie de sprijinul autorităților publice, instituțiilor specializate,
dar și de societatea civilă pentru a -și realiza obiectivele, de aceea trebuie sa existe o colaborare
cât mai eficientă între aceste inst ituții. Noile afaceri trebuie susținute cu management
profesionist, aducând un plus de valoare mediului privat local.
O mare parte a societăților non agricole din Grupul de Acțiune Locală „Colinele Iașilor”
au ca obiect de activitate comercializarea bunuri lor de larg consum. Codul CAEN dominant este
comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
alimentare și nealimentare, comerțul cu amănuntul al fructelor și legumelor proaspete, comerțul
cu ridicata al animalelor vii, comerțul cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne.

1.3. Obiectivele, prioritățile și domeniile de intervenție

În elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a teritoriului GAL „Colinele Iașilor” ,
primul pas a fost evaluarea situației curente a teritoriului din p erspectiva domeniilor cheie, ce a
permis cercetarea în detaliu a tuturor aspectelor pozitive și negative ale evoluției sale. Evaluarea
situației curente s -a realizat prin consultări între toți partenerii relevanți (publici, privaț i, ONG)
din teritoriu, prin activități de animare, consultare publică, informare și grupuri de lucru.
Au fost propuse o serie de măsuri pentru dezvoltarea locală, în vederea dezvoltării
microregiunii prioritizând nevoile acesteia. Măsurile propuse se regăsesc în tabelul de mai jos, ce
redă schematic logica intervenției în PROGRAMARE .

Din măsurile prezentate mai sus reiese logica intervenției, care va fi monitorizată prin
intermediul indicatorilor. Aceștia se împart în două categorii, astfel: indicatorii locali (Tabelul 1),
care sunt stabiliți în conformitate cu specificul local și indicatori de monitorizare (Tabelul 2)
specifici domeniilor de intervenție.

CAPITOLUL IV
MĂSURI DE FINANȚARE ÎN CADRUL ASOCIAȚIEI GRUPUL DE
ACȚIUNE LOCALĂ „COLINELE IAȘILOR”

4.1. Definirea măsurilor

Măsura 1

Prioritatea acestei măsuri este de a stimula transferul de cunoștințe, dar și cel al inovării
în domenii precum agricultură, silvicultură și zonele rurale.

Tipuri de acțiuni eligibile și neeligibile

Organizarea cursurilor de formare profesională de scurtă durată și acțiuni de
dobândire a competenț țelor în domeniul agricol;
Diversificarea activităților în exploatațiile agricole, îmbunătățirea calității
producției, igiena și sigur ranța alimentelor, crearea de condiții pentru a asigura
bunăstarea anima llelor și sănătatea plantelor, siguranța muncii, folosirea
fertilizanților și amendamentelor în agricultură în concordanță cu standardele
Uniunii Europene;
Îmbunătățirea și încurajarea af facerilor;
Îmbunătățirea cunoștințelor privind protecția mediului;
Pregătire te hnică (noi tehnologii informaționale, introducerea de inovații,
difuzarea rezultatelor cercetării și a gestionării durabile a resurselor naturale etc.);
Managementul durabil al terenurilor agricole;
Dezvoltarea unor capacități inovative în lanțul agro -alimentar;
Însușirea cerințelor privind eco -condiționalitatea și aplicarea unor metode de
producție compatibile cu întreținerea și ameliorarea peisaju lui, respectiv cu
protecția mediului.
Costurile eligibile în cadrul acestei masuri sunt costurile legate de organizarea și
de furnizarea transferului de cunoștințe sau ale acțiuni de informare, etc.
Îmbunătățirea cun oștințelor fermierilor în în scopul pra cticării de tehnici și
tehnologii agricole și inovative;

Acțiuni neeligibile:

Toate cheltuielile trebuie să fie rezonabile, justificate și să corespundă principiilor unei
bune gestionări financiare, în special din punct de vedere al raportului preț/calitate .

Măsura 2

Creșterea viabișotății exploatației agricole și a competitivității tuturor tipurilr de
agriculturăă este prioritatea acesteii măsuri, de asemenea și promovarea tehnologiilor agricole
innovatoare șia gestionării durabile a pădurilor.
Pentru aceasta măsură beneficiarii direcți sunt : entitățile private (fermă mică , conform
definiției relevante cu excepția persoanelor fizice neautorizate).

Măsura 3

Denumirea măsurii: Îmbunătățirea performanței economice a exploatațiilor agricole
Acest tip de măsură este reprezentat de investiții . În cadrul acestei măsuri vor fi sprijinite
investițiile orientate spre creșterea competitivității exploatațiilor agricole , prin dotarea cu utilaje
și echipamente performante în ra port cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru
modernizarea fermelor (prioritate va fi acordată asocierilor de ferme mici și medii) și
îmbunătățirea calității activelor fixe.
Măsura 3 – Îmbunătățirea performanței economice a exploatațiil or agricole , este similară
cu submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole folosită de Programul Național de Dezvoltare
Rurală.

Obiective specifice ale măsurii:

Măsura contribuie la prioritatea P2 – Creșterea viabilității fermelor și a competitivității
tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și pr omovarea tehnologiilor agricole inovatoare
și a gestionării durabile a pădurilor.
Măsura M3 contribui e la Domeniul de intervenție 2A – Îmbunătățirea performanței
economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării
exploatațiilor, în special în vederea creșterii participării pe piață și a orientării spre piață, precum
și a diversificării activităților agricole .

Valoarea adăugată a măsurii

Măsura M3 susține dotarea, având ca scop adaptarea la standarde ridicate, eficientizărea
costurilor și creșterea veniturilor. Prin această măsură se realizează accesul la inovare și
dezvoltare economică , cu necesitatea îmbunătățirii calității vieții, crear ea și păstrarea locurilor de

muncă, stimularea populației să rămână în mediul rural sau să se înt oarcă și să dezvolte o
afacere.
Această măsură se adresează în special proprietarilor de ferme cu experiență, ei constituie
un model pentru noua generație și u n etalon pentru calitate și competitivi tate. Sunt cei care
doresc să introducă inovarea și noile tehnologii din agricultură și sunt la curent cu noile tendințe
de dezvoltare în sectorul agricol.

Beneficiarii direcți pot fi:

Tipuri de acțiuni eligibil e și neeligibile

Investiții în înființarea, extinderea și/sau modernizarea fermelor zootehnice, aici
fiind incluse și tehnologii le eficiente de reducere a emisiilor poluării și respectarea
standardelor Uniunii Europene, care vor deveni obligatorii pentru exploatații în
viitorul apropiat, dar și cele pentru depozitarea/gestionarea adecvată a gunoiului
de grajd în acele zone unde această cerință este în curs de aplicare;
Investiții în înființarea, extinderea și/sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv
a capacități lor de stocare, condiționare, sortare, ambalare a producției vegetale
pentru creșterea valorii adăugate a produselor;
Investiții în înființarea/înlocuirea pla ntațiilor pentru strugurii de masă și alte
culturi perene;
Înființare și/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv utilități și
racordări;
Investiții pentru înființarea și/sau modernizarea instalațiilor pentru irigații în
cadrul fermei, i nclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, cu condiția ca
acestea să reprezinte o componentă secundară într -un proiect de investiții la nivel
de fermă;
Investiții în vederea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile, cu
excepți a biomasei, (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură,

geotermală) în cadrul f ermei, ca componentă secundară în cadrul unui proiect de
investiții, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu;
Investiții pentru insta lații în vederea producerii de energie electrică și/sau termică;
Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea
de brevete, licențe, drepturi de aut or, mărci în conformitate cu art. 45 (2) (d) din
Reg. 1305/2013.

Cheltuieli neeligibile specifice

Condiții de eligibilitate

✓ Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;
✓ Investiția trebuie să se realizeze în cadrul unei ferme cu o dimensiune economică
de minimum 8.000 € SO;
✓ Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una din acțiunile eligibile prevăzute
prin măsură;
✓ Solicitantul are obligația să demonstreze asigurarea cofinanțării investiției;
✓ Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată în baza
documentației teh nico-economice;
✓ Investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului
dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu
legislația în vigoare;
✓ Investițiile utile adaptării la noi cerințe impuse fermieril or de legislația europeană
se vor realiza în termen de 12 luni de la data la care aceste cerințe au devenit

obligatorii pentru exploatația agricolă (conform art 17, alin. 6 din R(UE)
nr.1305/2013);
✓ Investiția va respecta legislația în vigoare din domeniul: sănătății publice, sanitar –
veterinar și de siguranță alimentară;
✓ Solicitantul va trebuii să justifice că profitul mediu anual (ca medie a ultimilor trei
ani fiscali) nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului solicitat;
✓ În cazul procesării la nivel de fer mă, materia primă procesată va fi produs agricol
(conform Anexei I la Tratat) și produsul rezultat va fi doar produs Anexa I la
Tratat.
✓ Investiția să se realizeze în teritoriul GAL „Colinele Iașilor”;
✓ Investiția trebuie să participe la atingerea obiectivel or prevăzute în Strategia de
Dezvoltare Locală GAL „Colinele Iașilor”.

Criterii de selecție

„Criteriile de selecție ce se vor aplica la selecția proiectelor depuse pe această măsură
trebuie să respecte următoarele principii:

Principiul dimensiunii ex ploatației care vizează exploatațiile de dimensiuni medii;
Principiul potențialului agricol al zonei care vizează zonele cu potențial
determinate în baza studiilor de specialitate;
Principiul nivelului de calificare în domeniul agricol al managerului expl oatației
agricole;
Principiul raselor/soiurilor autohtone;
Proiectul conține componente inovative sau de protecția mediului;
Proiectul creează locuri de muncă. ”9

Sume aplicabile și rata sprijinului

Rata spriji nului public nerambursabil este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu
va depăși: 200.000 euro pentru ferme mari, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici , în cazul
proiectelor ce prognozează achiziții simple .

9 www.colineleiasilor.ro

Intensitatea sprijinului nerambursabil se poate majora cu 20 punct e procentuale
suplimentare, însă rata sprijinului combinat nu poate depăși 90% , acest lucru fiind posibil în
cazul fermelor mici și medii (c u dimensiunea până la 250.000 euro ), respectiv 70% în cazul
fermelor a vând între 250.000 și 500.000 euro, dacă :

Se vor folosi regulile minime în vigoare de ajutor , conform prevederilor Regulamentului
Uniunii Europene nr. 1407/2013.
În cazul proiectelor care prevăd achiziții simple, maximum oferit este 200.000 euro,
respectiv 100.000 euro pentru fermele mici;

Indicatori de monitorizare
Numărul de exploatații agricole/beneficiari sprijiniți;
Numărul de proiecte ce cuprind componente inovative sau de protecția mediului;
Numărul de locuri de muncă create.

Măsura 4

Această m ăsură contribuie la „Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității
tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare
și a gestionării durabile a pădurilor”.

Beneficiar i:

„Tânăr fermier” reprezintă acea persoană cu vârsta de până la 40 de ani (inclusiv cu o zi
înainte de a împlini 41 de ani) în momentul depunerii cererii, care deține competențele și
calificările profesional e adecvate și care se instalează pentru prima dată într -o exploatație
agricolă ca șef al respectivei exploatații.

Măsura 5

Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele
rurale este prioritatea măsurii 5.

Beneficiar i:

Măsura 6

Măsura 6 este cea care contribuie la „promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei
și a dezvoltării economice în zonele rurale” .10

Beneficiari :

10 www.colineleiasilor.ro

Măsura 7

Beneficiari :

Comunele și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare ;
ONG -uri definite conform legislației în vigoare;
Unități de cult conform legislației în vigoare;
Persoane fizice autorizate/societăți comerciale , care dețin în administrare
obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B.

Măsura 8

4.2. Flux procedural pentru accesarea fondurilor nerambursabile

Pentru accesarea fondurilor există un traseu ce trebuie urmat de fiecare potențial
beneficiar. Avem următorii pași:

4.3. Proiect modernizare fermă apicolă

Investiția : Măsura 3 – Îmbunătățirea performanțelor economice ale exploatațiilor
agricole (similar cu submăsura 4.1. PNDR) .
Prin intermediul acestui proiect s -a urmărit accesarea unor resurse de finanțare pentru
modernizarea unei firme apicole ce se ocupă cu analize în ceea ce privește calitatea mierii de
albine.
Scopul princ ipal al proiectului este reprezentat de achiziția unor echipamente ce vor ajuta
la realizarea anal izelor de laborator pentru verificarea calității mieri de albine.

Obiectivul propus este cel de a îmbunătății capacitatea întreprinderii de analizare și
verificare a calității mierii de albine prin utilizarea fondurilor nerambursabile de 70% obținute
prin accesarea Măsurii 3 – “ Îmbunătățirea performanțelor economice exploatațiilor agricole .”
Suprafața pe care este amplasată stupină și labratorul în care se realizează analizelle este
de 2200 mp în localitatea Ciurea, comuna Ciurea, județul Iași.

Cheltuielile aferente anului 2017

Materiale consumabile = 36 lei/familie de albine * 403 familii de albine = 14 508 lei
Stup de lemn = 4 buc * 220 lei/buc = 880 lei

Biostimulatori = 40 lei/familie de albine * 403 familii de albine = 16 120 lei
Medicamen te = 24 lei/familie de albine * 403 familii de albine = 9 672 lei

Venituri din vânzări 2017

Miere de albine = 17 kg/ familie * 403 familii de albine * 18 lei/kg = 123 318 lei
Ceară = 20 lei/kg * 39 kg = 780 lei
Propolis = 200 lei/kg * 2 kg = 400 lei
Total: 124 498 venituri

Producția albinelor depinde într -o mare proporție de mediul în care trăiesc și de climă. De
aceeea se recomandă amplasarea acestora în apropierea zonelor arabile, deoarece practicarea
monoculturilor pe scară largă în agricultură reprezintă un factor negativ și astfel este amplificat
efortul albinelor de a găsi nectarul pentru hrană.
Cu toată că țara noastră are o climă prielnică pentru desfășurarea activităților micilor
viețuitoare, răcirea bruscă și defrișările necontrolate pot a fecta serios cantitatea și calitatea
nectarului, așa cum ploile pot reduce procentul de zahăr sub 8%.
Probleme nu se întâlnesc doar în ceea ce privește cantitatea și calitatea mierii de albine, ci
și la nivelul pieței. Instabilitatea pieței și fluctuția pr ețurilor sunt probleme ce crează dificultăți
apicultorului, la fel și accesul redus pe piața externă.

Acte necesare la depunerea proiectului

Studiu de fezabilitate;
Situații financiare, fiind firmă veche are nevoie de toate situațiile financiare din
ultimii 3 ani fiscali – Bilanțul contabil, formularul 10 ( decalarație de înregistrare
fiscală/declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără
personalitate juridică), contul de profit și pierderi –formularul 20, 30, 40;
Actul d e proprietate;
Documentul efectiv de animale – adeverință de la medicul veterianr pentru cele
403 de familii;
Certificat care atestă lipsa datoriilor;
Autorizare/notificare DSP;

Declarația privind obiectivele transversale – document specific măsurii de la
Grupul de Acțiune Locală pentru indicatorii de strategie;
Obiectivele: Proiecte de inovație și/sau proiecte cu elemente de protecția mediului
și a climei.
Extras din strategia Grupului de Acțiune Locală (obligatoriu – obiectivele trebuie
să fie în conformi tate cu cele din strategia GAL);
CIF-ul firmei;
Certificatul constatator;
Oferte de preț;
Adeverință cod. de indetificare stupi;
Adeverință DSVSA;
Adeverință APIA.

Acte necesare la semnarea contractului

Beneficiarul proiectului deține :

✓ Diplomă de bacalaureat;
✓ Certificat calificare și diplomă de apicultor – Galați.

Termenul de așteptare în ceea ce privește aprobarea finanțării – În cadrul Grupul de
Acțiune Locală se va aștepta o perioadă de 30 de zile de la apelul de selecție, apoi încă 15 zile
pentru raportul de selecție și depunerea. La AFIR fiind iar o perioadă de așteptare de 30 de zile,
perioadă în care este avaluat proiect urmând să fie semnat.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE