Veterinară Ion Ionescu de la Brad d in Iași [605678]

Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” d in Iași

Facultatea de Agricultură
Specializarea Agricultură

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat]

2016

Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” d in Iași

Facultatea de Agricultură
Specializarea Agricultură

TEMA PROIECTULUI:

„Comportarea unor soiuri de grâu în condițiile de la
S.C. AGRO Investments Moldova S.R.L., Focșani, județul
Vrancea”

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat]

2016

Declarație,
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
……………………………………………………………………………………….. ………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
………………………………………. ……………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………. ……..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
……………………………………………………………………………….. ………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
……………………………….. ………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………. ……………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
………………………………………………………………………… ……………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
……………………….. …………………………………………………………………………………………………………….. .
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
………………………………………………………………… ……………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
……………….. …………………………………………………………………………………………………………….. ……….
…………………………………………………………………………………………………………. …………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
………………………………………………………… ……………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
………… …………………………………………………………………………………………………………….. ………………
…………………………………………………………………………………………………. …………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
…………………………………………………. …………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
……………………………………………………………………………………………………………….. ………………………
………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
…………………………………………. …………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………. …..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………………
…………………………………. …………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………. …………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………… ………

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………. ………………………………………………. 05
LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR ……………………………………………………………………. 06
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE ………………………………………….. ………………….. 07
CAPITOLUL 1 – STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR …………………….. ……… …….. 08
1.1. Stadiul actual al cercetărilor referitoare la comportarea unor soiuri de grâu în condițiile
din țara noastră ……………………………………………………………………………………………… ………. 08
CAPITOLUL 2 – CONDIȚIILE NATURALE, SOCIALE, ECONOMICE ȘI
TEHNOLOGICE DE REALIZARE A PRODUCȚIEI ÎN CADRUL S.C. AGRO
INVESTMENTS MOLDOVA S.R.L. ………………………………………….. ………… ……………….. …. 10
2.1. Prezentarea unității …………………. ……………………………… ……………. ……………………….. 10
2.2. Situația geografică și social -economică ……………………….. ………………………….. ……….. 12
2.3. Geomorfologia și hidrologia zonei ……………… ……………………….. ………………………… … 14
2.4. Principalele caracteristici ale climei ……………………. …………………………. …………………. 16
2.4.1 . Regi mul termic ………………………………………………… ………………………… …………. 16
2.4.2 . Regimul pluviometric ……………………………………………….. ………………………… 17
2.4.3 . Alte elemente c limatice: lumina, nebulozitatea, um iditatea relativă, vânturile … 19
2.5. Caracterizarea solului ………………………………………………………… ………………………… 20
2.6. Flora cultivată și spontană din zonă …………… …………………………. …………………………. 21
2.7. Concluzii asupra cadrului natural ………………………………………… ………………………… 22
PARTEA A II -A – CONTRIBUȚII PROPRII ………………………….. ……………………………….. .. 23
CAPITOLUL 3 – EXPERIMENTĂRI PRIVIND COMPORTAREA UNOR SOIURI DE
GRÂU ÎN CONDIȚIILE DE LA S.C. AGRO INVESTMENTS MOLDOVA S.R.L. …….. 24
3.1. Scopul, obiectivele și metodica experimentărilor ……………………….. ……………………….. 24
3.1.1 . Scopul și obiectivele …………………………………………………. ……………………….. 24
3.1.2 . Metodica experimentărilor ………………………………………… …………………………. 24
3.1.3 . Soiurile cultivate. Caracterizarea celor din experiență ……….. ……………………….. 26
3.2. Condițiile ecologice din anii expe rimentării …………………………………. ……………………. 29
3.3. Sinteza rezultatelor de producție ………………………………………………… …………………… .. 30
3.3.1 . Rezultatele experimentale obținute în funcț ie de soiurile cultivate ……. ………….. 30
3.3.2 . Rezultatele experimentale obținute în funcție de planta premergătoare ………. …. 31
3.3.3. Evoluția randamentului de boabe în funcție de interacțiunea dintre soiul cultivat și
fertilizare ……. …………………………………………………………………. ……………………….. 31
3.3.4 . Evoluția masei a 1000 boabe în funcție de soi și fertiliz are …… …………………….. 33
3.3.5 . Influența rotației asupra valorii MH …………………………………………………………. 34
3.3.6 . Influența fertilizării asupra valorii MH ……………………………………. ………………. 35
3.4. Analiza eficienței economice ………………………………………………. ………………………… 35

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI …………………………………………………… ……………………….. 37
BIBLIOGRAFIE ………………. …………… ………………………………………………………………………… .. 38

5

INTRODUCERE

În condițiile creșterii demografice, alimentația reprezintă necesitatea primordială a
existenței omului. Încă din antichitate oamenii cultivau cereale utilizate în hrănirea acestora și a
animalelor. Cereala cea mai veche cultivată a fost grâul și rămâne în continuare cultura
principală pe glob, având cel mai mare areal de cultivare, fiind exploatat în peste 100 de țări.
Grâul es te important, în principal, în alimentația umană, apoi ca furaj în domeniul
zootehnic și nu în ultimul rând ca materie primă în industrie. În nutriția omului grâul se
folosește sub formă de produse rezultate din panificație ca pâine și alte produse adiacen te
(covrigi, turte, prăjituri). Compoziția chimică din grâu asigură o importantă cantitate d in
glucidele și proteinele necesare omului și mai mult de jumătate din consumul zilnic de calorii.
Grâul, mai exact pâinea din făină de grâu, se poate defini ca ali mentul care satisface
cel mai economic necesitățile omului în principii nutritive. Mai precis grâul are o multiplă
importanță prin: conținutul mare al boabelor în proteine și hidrați de carbon în raport
corespunzător nevoilor organismului uman; conservarea pe termen lung a boabelor; transportul
fără dificultăți; plasticitate ecologică mare, cultivându -se pe zone cu climate diferite și
mecanizarea integrală a culturii.
Cunoscându -se importanța economică și rolul nutritiv din alimentația omului, s -a
realizat prezentul studiu care are ca scop aprecierea comportării unor soiuri de grâu în
condițiile existente la S.C. Agro Investments Moldova S.R.L. din zona Focșani, județul Vrancea.
Prezentul proiect de diplomă este structurat în două părți, partea întâi cuprinz ând
considerații generale, iar partea a doua include contribuțiile proprii. Prima parte este
reprezentată de capitolele unu și doi, care cuprind informații cu privire la stadiul actual al
cercetărilor și descrierea condițiilor existente la S.C. Agro Invest ments Moldova S.R.L. din
Focșani, Vrancea. Partea a doua conține un singur capitol în a cărui cupri ns sunt incluse date
obținute în urma experimentării privind comportarea soiurilor de grâu cultivate la S.C. Agro
Investments Moldova S.R.L. din Focșani, Vra ncea în anii 2014, 2015.
Proiectul se finalizează cu ilustrarea concluziilor și recomandărilor ce au rezultat din
studiu și enumerarea referințelor bibliografice.

6
LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR

LISTA TABELELOR
Tab. 1.1. Clasificarea suprafeței din județul Vrancea ………………………………………………………… 12
Tab. 1.2. Lungimea principalelor râuri din județul Vrancea ………………………………………………. 15
Tab. 1.3. Principalele lacuri de pe arealul județul ui Vrancea ……………………………………………… 15
Tab. 1.4. Durata medie de strălucire a soarelui în Focșani …………………………………………………. 19
Tab. 1.5. Date agrometeorologice din anii 2014, 2015 ………………………………………………………. 29
Tab. 1.6. Influența soiului cultivat asupra producției în anul 2014 ……………………………………… 30
Tab. 1.7. Influența soiului cultivat asupra producției în anul 2015 ……………………………………… 30
Tab. 1.8. Influența soiului cultivat asupra producției în perioada 2014 – 2015 …………………….. 30
Tab. 1.9. Influența rotației asupra producției ……………………………………………………………………. 31
Tab. 2.0. Influența interacțiunii dintre soiul cultivat și fertilizare asupra producției de boabe în
anul 2014 ……………………………………………………. ………………………………………………………………. 32
Tab. 2.1. Influența interacțiunii dintre soiul cultivat și fertilizare asupra producției de boabe în
anul 2015 …………………………………………………………. …………………………………………………………. 33
Tab. 2.2. Evoluția MMB în funcție de soi și fertilizare ……………………………………………………… 34
Tab. 2.3. Influența rotației asupra valorii MH …………… …………………………………………………….. 34
Tab. 2.4. Influența fertilizării asupra valorii MH ……………………………………………………………… 35
Tab. 2.5. Analiza eficienței economice …………………… ………………………………………………………. 36

LISTA FIGURILOR
Fig. 1.1. Lanțul valoric al companiei Premium Porc Grup …………………………………………………. 11
Fig. 1.2. Așezarea geografică a orașului Focșani, județul Vrancea ……………………………………… 13
Fig. 1.3. Temperatura medie anuală în 2014 ……………………………………………………………………. 16
Fig. 1.4. Temperatura medie anuală în 2015 …………………. ………………………………………………… 17
Fig. 1.5. Precipitațiile medii anuale din 2014 …………………………………………………………………… 18
Fig. 1.6. Precipitațiile medii anuale din 2015 ………………. ………………………………………………….. 18

7

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERAL E

8

CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR

1.1. Stadiul actual al cercetărilor referitoare la comportarea unor soiuri de
grâu în condițiile din țara noastră
Cercetările actuale privind comportarea soiurilor de grâu în condițiile din țara noastră se
realizează atât în stațiunile de cercetare cât și în c âmpurile experimentale ale unor ferme de către
studenți, ingineri, tehnologi și alți specialiști agronomi. Cunoașterea comportării soiurilor de
grâu constituie baza din tehnologia de cultivare care poate spori cel mai mult producția.
Studierea practică a comportării soiurilor de grâu în condiții pedoclimatice diferite din
fermele țării noastre constituie, în prezent, cea mai bună metodă în cercetarea factorilor naturali
și tehnologici care conduc la obținerea de producții scontate.
La exploatația Agricost din Insula Mare a Brăilei s -a reușit în 2015 performanța
obținerii la cultura de grâu a unui maxim de 10 400 kg/ha și un minim de 8000 kg/ha cu soiul
românesc Glosa creat de INCDA Fundulea . Inginerul Lucian Buzdugan de la Agricost a
exemplificat faptul că pentru obținerea acestei producții foarte bune s -a modificat în tehnologia
de cultivare densitatea și distanța între rânduri.
Densitatea s -a diminua t și s-au semănat un număr de 380 boabe germinabile/m² .
Expilicația inginerului B uzdugan în privința densității reduse a constat în faptul că pentru grâu
semănatul a 300 boabe germinabile/m² fac ca fiecare bob să facă un frate, deci 600 spice/m² la
recoltare, fiecare spic are 40 boabe cu MMB de 40g și rezultă o producție de 8400 kg/ha.
Distanța de 25 centimetri între rânduri a contribuit la realizarea producțiilor mari de la
Agricost. Prin experiența de semănat la 25 centimetri între rânduri, inginerul Buzdugan a
confirmat că astfel plantele garantează rezistență la cădere și înfrățire puternică și productivă.
Pe lângă „secretele” anterioare menționate, densitate mică și distanță între rânduri mai
mare, Agricost mai menționează ca condiție de bază la obținerea de producții mari, menținerea
întregului ansamblu de verigi tehnologice la nivelul maxim de 100%.

9
Soiurile de grâu cultivate de Agricost în Insula Mare a Brăilei pe suprafața de 18000
hectare au fost: Glosa, Mirada și Otilia. Vârfurile de producție obținute s -au realizat în condiții
de teren irigat și au fost următoarele:
– 10 40 0 kg/ha la Glosa;
– 10 200 kg/ha la Mirada;
– 9 950 kg/ha la Otilia.
Alte producții performante se mai remarcă la Combinatul Agroindustrial Curtici, unde
inginerul D imitrie Muscă obține în medie 8000 – 9000 kg/ha boabe grâu.
La cultura de grâu din ferma C urtici, secretul obținerii performanțelor productive atât
cantitative cât și calitative constă în cultivarea soiurilor românești valoroase, create de INCDA
Fundulea care aparț in clasei de calitate A, cu potențialul producției foarte mare și calitatea de
panificație deosebită. Ca exemplu, se po ate menționa realizarea din anul agricol 2011, când pe
suprafața de 2237 ha, cu soiul de grâu GLOSA în cultură, s -a obținut o producție medie de 8 011
kg/ha, cu parametrii calitativi următori: proteină 14,5 – 14,7%, gluten 32 – 38%, indice W
280-330, deformare 7.
Comparativ cu fermele din țară la care s -au obținut producții foarte mari la grâu, în
județ ul Vrancea s -au remarcat producț ii mari, în primul rând la ferma pe baza căreia s -a realizat
prezentul proie ct de diplomă, S.C. Agro Investments Moldova S.R.L., apoi la alte ferme
importante vrâncene s -au obținut producții mari la grâu și sunt reprezentate de:
– S.C. Agroind S.A.;
– S.C. Comcereal Vrancea S.A.;
– S.C. Agromec Sihlea S.A.;
– S.C. Viorelo Interna tional Com S.R.L.;
– S.C. V & G Oil 2002 S.R.L.;
– S.C. Delta Agroprest S.R.L.
Fermele importante, menționate mai sus din Vrancea obțin producții medii la grâu de
peste 5000 kg/ha. Maximul de producție a fost înregistrat în anul 2015 la S.C. Comcereal
Vrancea S.A. rezultând, pe unele sole, 7300 kg/ha, după declarațiile făcute de administratorul
Gelu Scutaru.
În comparație cu fermele de top din țară de la Insula Mare a Brăilei și Curtici, se poate
remarca faptul că județul Vrancea are un potențial bun de producție pentru grâu după rezultatele
obținute până în prezent la fermele importante din județ.

10

CAPITOLUL 2
CONDIȚIILE NATURALE, SOCIALE, ECONOMICE ȘI
TEHNOLOGICE DE REALIZARE A PRODUCȚIEI ÎN CADRUL
S.C. AGRO INVESTMENTS MOLDOVA S.R.L.

2.1. Prezentarea unității
S.C. Agro Investmen ts Moldova S.R.L. este o fermă vegetală cu peste 2000 hectare din
județul Vrancea. Ferma face parte din compania Premium Porc Group, fiind singura fermă
vegetală, restul fermelor din companie sunt de porcine.
S.C. Agro Investmen ts Moldova S.R.L. s -a înființat în 2006 pentru a suplimenta
necesarul de cereale la obținerea de furaje pentru fermele porcine din cadrul companiei.
Premium Porc Group cumpără, gestionează și ia în arendă terenuri agricole î n Romania
pentru creșterea productivității de cereale a fermei S.C. Agro Investmen ts Moldova S.R.L. Țara
noastră se caracterizează prin parcele mici aflate în proprietate privată, ceea ce face ca compania
să fie nevoită a cumpăra terenuri de mici suprafețe ca ulteri or, să l e unească pentru a avea o tarla
compactă, potrivită pentru o agricultură profitabilă.
S.C. Agro Investments Moldova S .R.L. dispune de competențele legale și conforme
pentru achiziționarea, arendarea și comercializarea terenurilor di n Romania, fiind renumită în
județul Vrancea prin utilizarea, în mare parte a tehnologiei de lucrări minime.
Strategia de ges tionare a terenurilor se bazează pe o agricultură împărțită în
convențional și „low cost”. Sitemul „low cost” reprezintă o nouă tehnologie utiliz ată, remarcată
prin costuri minime cu mașinle și utilajele agricole, excluderea arăturii ca lucrare de bază ș i
menținerea costuril or variabile la un nivel minim.
Cu scopul de a -și mări performanța, S.C. Agro Investments Moldova S.R.L. are ca
obiective vii toare achiziționa rea mai multor mașini și utilaje agricole, cum ar fi tractoare,
remorci, cultivatoare și altele pentru a mări suprafața cultivată în sistem convențional.

11
În prezent, 2000 hectare de ter en agricol sunt exploatate de că tre S.C. Agro Investme nts
Moldova S .R.L. Producția include grâu de toamnă, muștar, porumb, rapiță, floarea -soarelui și
orz. Toate culturile cerealiere sunt vâ ndute la fabrica de nutrețuri combinate, denumită Premium
Porc Feed S .R.L. la prețurile curente de pe piață .
Culturile de muștar, rapiță, floarea -soarelui ce nu sunt utiliza te ca hrană la nutrețurile
combinate pentru porci sunt vândute clienților cunoscuți în domeniu l comerțului ca Cargill ori
Bungee. Obiectivul companiei este de a ating e stadiul de autonomie în cereale ș i independența
față de contracte selective cu diverși producători . S.C. Agro Investments Moldova S.R.L. mai are
în plus atribuția de transport al dejecțiilor de la fermele de porci, acestea reprezentând o parte din
îngrășămintele utilizate la fertilizarea terenurilor.
Agro Investments Moldova S.R.L. este administrată de managerul Viorel Pricoiu.
Ferma vegetală reprezintă partea agricolă din lanțul valoric (figura 1. 1.).

Figura 1.1. Lanțul valoric al companiei Premium Porc Group
(conform companiei Premium Porc Group)
După figura 1.1. la compania Premium Porc reiese că prima zală a lanțul ui valoric este
reprezentată de investițiile în terenuri (land investments), urmează culturile agricole (crops), apoi
moara de furaje (feed mill) pentru obținerea furajului necesar creșterii porcinelor ( pig breeding)
și capătul lanțului se materializează în livrarea porcilor la abatoare (hogs delivered to
slaughterhouses).
Partea agricolă din compania Premium Porc Grup este reprezentată de ferma vegetală
S.C. Agro Investment s Moldova S. R. L. și se remarcă printr -o suprafață mare de cultură care
asigură cea mai mare parte din necesarul cerealelor utilizate în obținerea furajului la fermele de
porcine ale companiei. Principalele cereale cultivate sunt grâul, orzul și porumbul.

12
2.2. Situația geografică și social -economică
Orașul Focșani este municipiul reședință a județului Vrancea (figura 1. 2.) și este situat
în partea sudică a Moldovei, mai exact între regiunile istorice Muntenia și Moldova.
Din punct de vedere geografic Focșani ul este localizat la intersecția paralelei 45°42’
latitudine nordică cu meridianul 26°13’ longitudine estică , fiind situat în partea de sud -est a
Carpaților de Curbură în zona cuprinsă într e Câmpia Siretului Inferior și dealurile s ubcarpat ice.
Localitatea Focșani este de dimensiune medie, având un areal de 4815 hectare și reprezintă un
procent de 1% din suprafața județului Vrancea (tabelul 1.1.).
Tabelul 1.1.
Clasificarea suprafeței din județul Vrancea (focsani.info)
Suprafața Ha
Total 4 815
Intravilan 1 645
Extravilan 3 170
Mândrești Moldova 43
Mândrești Munteni 62

Orașul Focșani se mai poate localiza și prin intersecția dintre căile de comunicație
rutiere și feroviare europene. Magistrala feroviară București -Ploiești -Buzău -Suceava trece prin
gara Focșaniului, iar drumul european E85 este drumul de centură al orașului.
Din punct de vedere economico -social, la nivelul municipiului Focșani sunt peste 3000
de agenți economici care au activități diverse în majoritatea domeniilor de pe pi ață ca
agricultură, industrie, comerț, transporturi și multe altele.
Industria este ramura de bază care contribuie la dezvoltarea orașului fiin d preponderentă
industria confecțiilor textile în detrimentul celorlalte industrii cum sunt producția de vinuri,
prelucrarea de produse agro -alimentare, mobilă din material lemnos, tricotaje și altele.
În domeniul comerțului și serviciilor, municipiul Focșani cuprinde patru hoteluri, cel
mai bun fiind cotat la trei stele și o pensiune de două stele. Alte servicii ca cele financiar -bancare
sunt de interes în oraș, existând un număr de opt instituții cu renume.
Agricultura este ramura mai puț in reprezentativă a orașului Focșani, remarcându -se prin
culturi mici și creșterea păsărilor în fermele din jur. Partea agricolă d eși nu este dezvoltată prea
mult în oraș sau în îmorejurimi se remarcă totuși o agricultură destul de dezvoltată în județ, mai
ales în cultivarea viței -de-vie și a cerealelor, iar partea zootehnică cuprinde creșterea păsărilor,
ovinelor, porcinelor și taur inelor.

13

Fig. 1.2. Așezarea geografică a orașului Focșani, județul Vrancea (pe -harta.ro)

14
2.3. Geomorfologia și hidrologia zonei
Județul Vrancea este situat la exteriorul Carpaților de Curbură și din punct de vedere
geologic, zona vrânceană aparține de platforma Moesică și este alcătuită din două etaje
structurale: unul inferior cu fundament cristalin și unul superior de cuvertură sedimentară.
Șisturile cristaline alături de ceva înveliș sedimentar sunt străpunse de rocile bazice și
de cele v ulcanice (eruptive), care în mare parte sunt acide. Fundamentul format din șisturi
cristaline are o vârstă mai învechită ca Ordovicianul (a doua perioadă a paleozoicului cu
aproximativ 488,3 milioane ani în urmă ), posibil Precambrian (circa 542 milioane ani în urmă) .
Cuvertura sedimentară din Platfo rma Moesică a început să se formeze în Silurian (circa
443,7 milioane ani în urmă) și s-a terminat în Cuaternar (ultima eră geologică din istoria
Pământului) .
Lacunele cu caracter regional au contribuit la sep ararea sedimentelor în numeroase
cicluri de sedimentare după erele geologice în care s -au depozitat începând cu Ordovician,
Carbonifer și până la Cuaternar.
Ultima eră, cea Cuaternară se remarcă prin nisipuri, pietrișuri și lentile argiloase
rezultate în urma depunerii de material transportat din zona Carpaților de Curbură.
Cuaternarul este format în partea bazală de nisipuri, pietrișuri și lentile argiloase
rezultate din depunerea materialului transportat de nemărginitele conuri de dejecție a zonei
carpatice de curbură.
Peste materialul de bază format se suprapune relieful specific depozitelor din fostele
albii, respectiv nisipuri și pietrișuri cu grosimi de 3 – 7 metri în zona de câmpie. După migrația
albiilor, depozitele sedimentare au fost acoperite de sedimente loessoide al căror conținut este de
natură deluvial – proluvial și au grosimi de 2 – 8 metri.
Altă remarcă geologică reprezentativă pentru județul Vrancea este activitatea seismică.
Zona Vrancei este regiunea seismică cea mai activă din România, epicentrul fiind în localitatea
Vrâncioaia. Conform statisticilor, în această zonă se produc în medie 2 cutremure/zi, cele mai
multe fiind interceptabile pentru simțurile omului.
După stația seismică modernă de la Vrâncioaia se deosebesc două zone seismice, prima
zonă se situează aproape de curbura arcului carpatic , în triunghiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja
unde cutremurile se produc la adâncimi de 80 – 160 km, iar a doua zonă este de câmpi e și se
localizează între Mărășești, Râmnicu – Sărat și Tecuci unde cutremurile se produc la adâncimi
mai mici.
Cutremurile cu epicentrul situat în Vrancea sunt de origine tectonică și sunt provocate
prin deplasarea de blocuri ale scoarței sau alte înveliș uri superioare ale Pământului.

15
Seismitatea României este medie com parativ cu continentul European, deși în unele
cazuri particulare se pot provoca distrugeri pe arii întinse chiar și în țările învecinate.
Din punct de vedere hidrologic, județul Vrancea este amplasat pe bazinul hidrografic
Siret. Din perspectiva curgerii, rețeaua hidrografică a bazinului Siret se definește printr -un regim
de curgere permanent la principalele râuri și la afluenții regiunilor montane, iar la regiunile
deluroase și de câmpie regimul de curgere este nepermanent. Lungimea rețelei hidrografice este
1756 km cursuri de apă înregistrate în principalele sub -bazine: Siret (1230 km²), Trotuș (130
km²), Putna (2480 km²), Râmnicu – Sărat (673 km²).
Lungimea principalelor râuri de pe teritoriul județului Vrancea este de 509 km ( tabelul
1.2.), iar ca lacuri județul se remarcă prin 7 lacuri principale redate în tabelul 1.3 .
Tabelul 1.2.
Lungimea principalelor râuri din arealul județului Vrancea (focsani.info)
Râul Lungime (km) în județul Vrancea
Siret 111
Trotuș 14
Putna 153
Milcov 79
Râmna 66
Râmnicu – Sărat 86
Total 509

Tabelul 1.3.
Principalele lacuri de pe arealul județului Vrancea (focsani.info)
Tipul lacului Numele lacului Suprafața (ha) Locația
Lac artificial de barare
din zona colinară Călimănești 749,9 Pufești
Lac artificial de barare
din zona de câmpie Balta Mândrești 19 Focșani
Lac natural de barare din
zona de munte Lacul Căpățânelor 43,4 Țipău
Lac natural de barare din
zona de munte Lacul Negru 58,3 Nistorești
Lac natural de barare din
zona de munte Lacul Negru 42,1 Nănești
Lac natural de barare din
zona de munte Lacul fără Nume 34,8 Nereju
Lac natural de barare din
zona de munte Lacul Verde 10 Soveja

16
Rezerva apei subterane de pe teritoriul județului Vrancea este estimată la valoarea de
circa 345 milioane m³ din care se poate utiliza o cantitate de aproximativ 156 milioane m³.
Prezenta rezervă de apă subterană definește potențialul acvifer din conul alu vionar al Putnei și al
straturilor din Cândești.

2.4. Principalele caracteristici ale climei
2.4.1 . Regimul termic
Teritoriul orașului Focșani din județul Vrancea dispune, per ansamblu, de un climat
temperat -continental influenț at de Carpații de Curbură, înregistrându -se variații mari de
temperatură . Cea mai mare temperatură înregistrată la Focșani a fost de 42,3° C în iulie 1990 și
temperatura minimă a fost de 33° C în februarie 1987.
Relieful are cea mai mare influență asupra regimului termic prin traseul izotermelor.
Temperatura medie este de peste 9° C în zona de câmpie a Focșaniului. Iulie este luna cea mai
caldă în care se înregistrează tem peraturi medii de 22° C, iar cea mai rece lună este ianuarie cu
temperaturi medii sub 0° C. Prima zi de îngheț apare la data aproximativă de 21 octombrie, iar
ultimul îngheț se înregistrează la circa 11 aprilie.

Fig. 1.3. Temperatura medie anuală din 2014 ( meteoromania.ro )

17
La nivelul anului 2014, orașul Focșani a înregistrat o temperatură medie de peste 24° C
(figura 1.3.), iar următorul an, 2015, temperaturile medii au fost cuprinse între 24,1 – 26° C
(figura 1.4. ).

Fig. 1.4. Temperatura medie anuală din 2015 ( meteoromania.ro )

2.4.2 . Regimul pluviometric
Precipitațiile atmosferice medii sunt destul de variate de la un an la altul, iar în ultmii
ani peste arealul orașul ui Focșani s-au înregistrat precipitații cuprinse între 600 – 1000 mm /an.
Căderile abundente de precipitații au avut loc în anul 2014 și au fost de 900 – 1000 mm
preponder ente în lunile ianuarie, martie, mai, iunie, august și septembrie ( figura 1.5. ). Următorul
an, 2015 s-a remarcat prin precipitații puține de 600 – 700 mm (figura 1.6.).
Precipitațiile atmosferice variază de la un loc la altul datorită atât a altitudinii câ t și a
mișcărilor fluctuante a meselor de aer.
În privința distribuției sezoniere a precipitațiilor, la Focșani, anotimpul cu cele mai
multe ploi este vara când precipitațiile cad în jur de 34 -44% din cantitatea anuală , iar primăvara
se înregistrează ponderi mai reduse de precipitații de circa 23-25%. Cantitățile cele mai mici de
precipitații cad primăvara și iarna (sub 20% ). Cantitatea de precipitații căzută pe sol este în
strânsă legătură cu temperatura aerului .

18

Fig. 1.5. Precipitațiile medii anuale din 2014 ( meteoromania.ro )

Fig. 1.6. Precipitațiile medii anuale din 2015 ( meteoromania.ro )

19
2.4.3 . Alte elemente climatice: lumina, nebulozitatea, umiditatea relativă, vânturile
Lumina este principalul factor ecologic ce face posibilă existența procesului de
fotosinteză a plantelor cu clorofilă. Pe lângă fotosinteză, lumina mai influențează formarea
clorofilei, transpirația și respirația plantelor.
Lumina reprezintă, de fapt, durata de strălucire a soarelui și este influențată de
nebulozitate a existentă în zonă. O rașului Focșani înregistrează o durată de strălucire a soarelui de
2114,2 ore/an (tabelul 1.4).
Tabelul 1.4.
Durata medie de strălucire a soarelui în Focșani
Stația
meteo LUNI
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Focșani 101,3 124,5 148,4 168,7 207,8 243,8 256,7 234,2 221,1 192,3 114,2 101,2
– TOTAL ORE/AN = 2114,4
Nebulozitatea este fenomenul influențat direct de umiditatea aerului și temperatura
acestuia , media anuală se situează la valoarea de 4 zecimi, mai mare în sud, sud-vest și mai
scăzută în nord și nord -est. La Focșani media anuală privind nebulozitatea este de 4,2 zecimi, cu
media maximă în noiembrie (6,2) și media minimă fiind în august (3,2). Numărul de zile cu cer
senin este în medie de circa 124, cu cer acoperi t de 131 și cu cer înnorat de 87 .
Umiditatea aerului este alt element climatic de influență asupra plantelor cultivate.
Umiditatea reprezintă cantitatea vaporilor de apă prezenți în atmosferă. Vaporii de apă, în urma
proces elor de condensare și sublimare se transfrmă în nori care la rândul lor dau naștere la
precipitații.
Umiditatea relativă a aerulu i are o medie anuală de circa 45 % în nord și nord -vest și
între 75 -78% în restul arealului vrâncean, medii lunare cele mai mari depășesc 75% în anotimpul
rece, iar cele minime ajung la 45 – 56 % primăvara și în decursul verii. La Focșani media anuală
privind umiditatea relativă a avut valoarea procentuală de 65 %, cu o medie maximă în luna
decembrie (75%) și o medie minimă în lunile iunie -iulie ( 56%).
Vânturile se definesc prin dinamică diferită privind direcț ia și vitez a, fiind condiț ionate
de circuitul maselor de aer din zona Moldovei și de prezentul relief . Regimul eolian se poate
caracteriza prin dominanța vânturilor de nord și nord -vest, acestea având intensitatea și frecvența
cea mai mare. Vânturile pe direcț ia nord sunt dominante și au frecvența cea mai mare (28,4%) ,
urmate apoi cele dinspre nord -vest (14,7%). Alte vânturi cu frecvență medie destul de
semnificativă sunt vânturile dinspre est (11,2%). Pe lângă vânturile menționate anterior, cu cele
mai mici frecvențe sunt vânturile dinspre vest (1,8%) și sud (2,3%) .

20
Calmul atmosferic înregistrează valori medii spre ridicate (24,1 – 29,2%) și sunt create
condiții favorabile de adăpost aerodinamic. Vitez a medie/lună a vânturilor dominante are valori
cuprinse între 1,7 m/s și 2,9 m/s (dinspre sud -est).

2.5. Caracterizarea solului
Din punct de vedere agronomic, solurile reprezintă o mare importanță privind cultivarea
cerealelor. În arealul culturilor fermei S.C. Agro Investments Moldova S.R.L. din apropierea
orașului Focșani se întâlnesc cernoziomurile și cernoziomurile cambice.
Cernoziomul, cunoscut ca „pământ negru” face parte din clasa molisolurilor și profilul
pedologic al acestui tip de sol cuprin de orizonturile „Am”, „A/C” și „Cca”. În compoziția
cernoziomului intră o mare cantitate de material organic rezultat în urma încheierii ciclului
vegetativ al plantelor. Materialul organic este transformat sub influența bacteriilor și rezultă un
tip de hum us denumit „mull calcic” care se găsește pe adâncimi mari și imprimă solului culoare
închisă. Sărurile ușor solubile din profilulul de sol sunt levigate de apa provenită din precipitații
către orizontul „A/C”, dar se pot regăsi și în orizontul „Am”.
Profilul cernoziomului se structurează pe orizonturile „Am”, „A/C” și „Cca”. Orizontul
„Am” se regăsește în primii 40 – 50 centimetri caracterizându -se prin: culoare negricioasă,
textură de tip lutos sau luto -argilos, strucură poliedrică subangulară (în pătura a rabilă) și destul
de multe neoformații biogene. Orizontul „A/C” coboară după orizontul „A/C”, regăsindu -se pe
un strat de 15 – 25 centimetri și se deosebește prin culoarea brun -închis, structură de tip
glomerural cu frecvente formațiuni cu carbonat de calc iu. Ultimul orizont, „Cca” se găsește la
adâncimea cea mai mare, după orizonturile anterioare, pe un strat de 60 – 70 centimetri, având
culoarea gălbuie și carbonat de calciu în mici formațiuni albicioase.
Cernoziomul conține un procent de 6 – 10% humus s ub vegetație ierboasă, iar în cazul
terenurilor cultivate, conținutul în humus este mai mic cu câteva procente. Solul cernoziom se
definește printr -o bună aerație și permeabilitate a apei și aerului, capacitate bună de reținere a
apei utile și o mică rezis tență la prelucrarea solului, datorită texturii echilibrate și structurii
granulare stabile.
Seceta din perioada verii afectează cernoziomurile, remarcându -se un deficit de apă și
se impune aplicarea irigațiilor. Refacerea și menținerea fertilității solulu i după cultivarea
plantelor cerealiere se realizează prin fertilizare organică și minerală. Cernoziomurile mai sunt
cunoscute ca soluri specifice culturilor de grâu, porumb, floarea -soarelui, sfeclă de zahăr, legume
și chiar pentru plantații pomicole.

21
Cernoziomurile cambice (CC), cunoscute și ca cernoziomuri levigate sunt din aceeași
clasă cu cernoziomurile și sunt formate din trei orizonturi. Primul orizont, „Am” este închis la
culoare, al doilea orizont „Bv” are în partea superioară culoare brun -închisă cu crome în stare
umedă, iar ultimul orizont „Cca” este de culoare deschisă.
Aceste cernoziomuri levigate s -au format prin procese de bioacumulare și argilizare.
Procesul de bioacumulare este favorizat de excesul de precipitații, iar cel de argilizare const ă în
alterarea mineralelor primare.
Profilul solului de cernoziom cambic are orizonturile structurate astfel: Am – Bv – Cca.
Orizontul „Am” se găsește în primii 40 – 55 centimetri, deosebindu -se prin culoarea brun -închis
până la negru în condiții de umezea lă, textura mijlocie spre fină, structura glomerurală și
existența neoformațiilor biogene. Orizontul Bv urmează după orizontul Am în următorii 30 – 60
centimetri adâncime și are ca trăsături specifice culoarea închisă în zona superioară, apoi
culoarea brun ă spre gălbuie, textura mijlocie spre fină, structura prismatic -columnoidă și
numeroase neoformațiuni biogene. Ultimul oriz ont, „Cca” este de culoare desc hisă, datorită
petelor și concrețiunilor de carbonat de calciu, remarcându -se în plus prin structura m asivă.
În general, cernoziomurile cambice se caracterizează prin textură mijlocie spre fină și în
rare cazuri cuprind soluri nisipoase sau argiloase. Structura glomerulară cu o bună dezvoltare
face ca solurile din categoria cernoziomurilor cambice să aibă o bună permeabilitate a apei și
aerului, iar valorile indicilor hidrofizici sunt medii (capacitatea de reținere a apei utile și de
câmp). Humusul se găsește ca procent în sol de 3 – 5%, este foarte bun calitativ, fiind de tipul
„mull calcic”. Reacția solul ui se încadrează în slab acidă ori neutră, ph -ul este de 6 – 7.
Culturile cerealiere (grâu, porumb), plantele tehnice (floarea -soarelui, sfeclă pentru
zahăr), legumele, vița -de-vie sunt productive, datorită fertilității bune pe care o au
cernoziomurile cam bice, iar pentru sporirea producțiilor se recomandă aplicarea îngrășămintelor
și utilizarea irigării în perioadele secetoase cu deficit de apă.

2.6. Flora cultivată și spontană din zonă
Suprafața agricolă a întregului județ Vrancea cuprinde 255 626 ha. Zona Vrancei se
remarcă ca fiind bazin ul agricol cel mai mare din România cultivat cu viță -de-vie existând 27235
hectare de vie. Flora cultivată din zona vrânceană se împarte în următoarele categorii:
 teren ar abil cultivat cu cereale 148 112 h a
 viță-de-vie 2 7 235 ha
 livadă 3 782 ha
 pășuni 43 720 ha
 fânețe 32 777 ha

22
În flora spontană din zona Vrancei s-au identificat 1375 specii și 99 subspecii de plante
superioare, car aparțin de 109 familii botanice ș i 515 ge nuri, printre care 34 specii de ferigi, 9
specii de gimnosperme ș i 1332 specii angiosperme.
Asociațiile vegetale determinate în zonă sunt în număr de 150, iar în relieful montan se
regăsesc numeroase specii endemice ca Ranunculus carpaticus (gălbenele de munte),
Campanula carpatica (cadelnița), Cardamine glanduligera (breabăn), Thymus comosus
(cimbrișor), Aconitum moldavicum (omag), Hepatica transsilvanic a (crucea voinicului) și altele.
Pentru frumusețea și raritatea cu care se găsesc unele specii sunt declarate și protejate
prin lege ca monumente ale naturii. Printre speciile protejate din zona Vrancei se remarcă:
floarea de colț, papucul doamnei, angelica, tisa, jneapăn.
O imensã resursã a județului o reprezintã p ãdurea, care ocupã aproxima tiv 40% din
suprafața județului.

2.7. Concluzii asupra cadrului natural
Poziționarea la intersecția dintre paralela de 45°42’ latitudine nordică cu meridianul
26°13’ longitudine estică și așezarea geografică în partea de sud -est a Carpaților de Curbură în
zona cuprinsă între Câmpia Siretului Inferior și dealurile s ubcarpatice fac ca pe teritoriul orașului
Focșani să se regăsească climatul temperat -continental cu variații semnificative de temperatură.
Caracteristici le climatic e generale care se găsesc în arealul orașului Focșani sunt:
– temperatura medie/an este de 9° C, maxima în iulie (22 ° C) și minima în ianuarie (sub 0 ° C);
– temperatura maximă istorică înregistrată a avut valoarea de 42,3 ° C în iulie 1990 , iar cea
minimă de – 33° C în februarie 1987 ;
– precipitațiile se situează în intervalul 600 – 1000 mm/an;
– durata de strălucire a soarelui este de 2114,2 ore/an;
– nebulozitatea înregistrează valoarea medie de 4,2 zecimi;
– umiditatea relativă este de 65%;
– vânturile cu frecvență mare sunt de pe direcțiile nord și nord -vest, calmul atmosferic având
valori medii spre ridicate (24,1 – 29,2%) , iar v iteza medie lunară a vânturilor dominante are
valori cuprinse între 1,7 m/s și 2,9 m/s .
Pe lângă caracteristicile climatice, alte trăsături specifice cadrului natural sunt:
– solurile fertile reprezentate de cernoziomuri și cernoziomurile cambice;
– flora cultivată cu areal mare agricol (148 112 ha);
– flora spontană cu numeroase specii vegetale superioare.

23

PARTEA A II -A
CONTRIBUȚII PROPRII

24

CAPITOLUL 3
EXPERIMENTĂRI PRIVIND COMPORTAREA UNOR SOIURI
DE GRÂU ÎN CONDIȚIILE DE LA S.C. AGRO INVESTMENTS
MOLDOVA S.R.L.

3.1 Scopul, obiectivele și metodica experimentărilor
3.1.1 Scopul și obiectivele
Proiectul de diplomă a avut următorul scop: comportarea unor soiuri de grâu în
condițiile de la S.C. Agro Investments Moldova S.R.L, Focșani, județul Vrancea.
Prin experimentările efectuate la S.C. Agro Investments Moldova S.R.L . s-au obținut
informații concrete din cultivarele de grâu în vederea selecționării celui mai potrivit soi în
privința potențialului productiv. Cercetătările s -au realizat în ani i 2014, 2015 cu un sortiment de
soiuri de grâu a căror plasticitate ecologică este mare și se găsesc preponderent pe suprafețele de
cultură a grâului în România.
Obiectivele studiului au fost:
• influența soiului cultiva t asupra producției la grâul de t oamnă;
• influența plantei premergătoare asupra producției la grâul de toamnă;
• evoluția randamentului de boabe în funcție de interacțiunea dintre soiul cultivat și fertilizare;
• evoluția masei a 1000 boabe în funcție de soi și fertilizare;
• influența rotației asupra valorii MH;
• influența fertilizării asupra valorii MH.

3.1.2 Metodica experimentărilor
Factorii luați în cercetare la cultura de grâu au fost:
Factorul A , soiul cultivat, cuprinde patru graduări:
– Glosa (martor);
– Izvor;
– Litera;
– Otilia .

25
Factorul B , fertilizarea, cuprinde patru graduări:
– Nefertilizat (martor);
– N32P32;
– N96P96;
– N128Pl28.

Factorul C, rotația, cuprinde patru graduări:
– porumb -grâu (martor)
– rapiță -grâu
– floare -grâu
– orz-grâu

Lucrările de pregătire solului s -au realizat în conform itate cu agrotehnica specifică
condițiilor climatice din anul respectiv și s -a obținut un pat germinativ uniform și bine pregă tit.
Îngrășămintele s -au administrat înainte de semănat, odată cu pregătirea patului g erminativ și cu
o atenție deosebită în privința uniformității distribuției. Buruienile au fost combătute cu erbicide
specifice și aplicarea acestora s -a încadrat în epoca optimă de combatere. Experiențele au fost
poziționate după metoda de parcele subdivizate în număr de 3 repetiții, cu aria 10 m² de recoltare
pe variantă.
Producția obținută în kilograme boabe pe parcelă a fost cântărită la o precizie de 2
zecimale și s-a înregistrat la oricare repetiție. Imediat, după recoltarea și cântărirea fiec ărei
repetiții s -a înregistrat u miditatea boabelor prin determinarea cu ajutorul umidometrul ui.
Ulterior s -a efectuat calculul producției corectate la 14% umiditate și determinată în
kg/ha fără zecimale. Corectarea s -a realizat cu formula :

ă â
ă

Probele luate din câmp au fost analizate în laborator pentru a se determina: masa a 1000
boabe (MMB) și masa hectolitrică (MH).
S-a determinat masa a 1000 boabe prin cântărirea a 2 probe cu un număr 500 boabe
fiecare provenind din sacul de comasare a prod ucției repetițiilor din fiecare variantă, înainte de a
fi condiționate, pentru a nu se pierde boabe șiștave, etc.
Masa hectolitrică s -a obținut dintr -o probă medie a fiecărei variante cu ajutrul balanței
hectolitrice.
Rezultatele de producție s-au interpr etat statistic prin analiza variantelor și calcularea
diferențelor limitative .

26
3.1.3 . Soiurile cultivate. Caracterizarea celor din experiență
Soiurile de grâu cercetate în decursul a doi ani de experimentare, 2014 -2015, în cadrul
S.C. Agro Investments Moldova S.R.L., au fost:

Glosa – 2005, I .N.C.D.A. FUNDULEA
Soiul de grâu Glosa este cel mai răspândit soi românesc în producție și ocupă circa 35%
din suprafața totală cul tivată în România. Acest soi a fost înregistrat în 2005 și s -a obținut la
I.N.C.D.A. Fundulea
Glosa este un soi perfecționat cu o adaptabilitate foarte bună. Acest soi este înregistrat
în Turcia, Ungaria și alte țări fiind foarte bine adaptat și are stabiltate productivă indiferent de
fluctuațiile climatice. Fermierii preferă Glosa, deoarece este mult mai constant în comparație cu
alte soiuri și nu înregistrează aproape niciodată pierderi.
Caracteristicile morfologice ale soiul de grâu Glosa sunt dist incte față de alte soiuri.
Planta de grâu Glosa are în faza de înfrățire tufa semierectă. După înflorit frunza steag are portul
semiaplecat, iar limbul și teaca au puțină cerozitate în partea a doua din perioada umplerii
boabelor. Plantele au înălțimea med ie de 85 – 95 centimetri, rezistență la făinare, sensibilitate
mijlocie la rugina brună și galbenă, septorioză și fuzarioză. Spicul este de culoare albă, aristat, cu
formă cilindrică și are o densitate mijlocie.
Boabele sunt de dimensiune mijlocie cu formă alungită, culoarea este roșie , iar în
condiții normale de cultură, au masa a 1000 de boabe (MMB) de 42 – 43 grame și masa
hectolitrică de 76 – 79 kg/hl.
Caracteristici fiziologice: este un soi precoce cu rezistență bună la cădere, rezistență la
iernare, secetă, arșiță și rezistă bine la încolțirea în spic. Alte caracteristici fiziologice care sunt
remarcate la acest soi sunt rezistența mijlocie la rugina brună și rezistența la făinare și rasele
actuale de rugină galbenă.
Capacitatea de producție a soiului Glosa se încadrează între 4520 kg/ha și 9266 kg/ha,
datorită capacității soiului de a forma lanuri bine încheiate și mai dese.
Calitatea grâului Glosa se definește printr -un gluten tare și un conținut proteic favorabil
cu indici foarte buni în privința mo răritului și panificației apreciindu -se o bună constanță a
calității de panificație.
Zona de cultură la soiul de grâu Glosa este foarte extinsă dar cele mai favorabile zone
sunt cele din sudul, vestul și estul României. Se mai poate remarca faptul ca soiul Glosa s -a
comportat bine în experimentările făcute în alte țări, fiind înregistrat și în Ungaria sub numele de
Khungloria.

27
Izvor – 2009, I .N.C.D.A. FUNDULEA
Morfologic soiul Izvor se caracterizează printr -o serie de particularități. Tufa plantei
este semiculcată înspre culcată în faza înfrățirii, cu frunzele colorate în verde -deschis. Frunza
steag se remarcă prin port semiaplecat după faza de înflorit, celelalte frunze sunt mai înguste cu
un srat ceros vizibil. Paiul este elastic, de grosime medie și cu o talie cuprinsă între 90 și 110
centimetri. Spicul este semilax, de culoare albă, aristat, având formă piramidală și la maturitate
poziție seminutantă (unghiul de apleca re = 45°). Boabele sunt de mărime mijlocie, cu formă
alungită, de culoare roșie, iar în condiții prieln ice cultivării au masa a 1000 boabe de 40 – 45
grame și masa hectolitrică de 77 – 79 kg/hl.
Fiziologic , soiul Izvor se remarcă prin precocitate și rezist ență bună la cădere și iernare.
Acest soi are o rezistență foarte bună la secetă, dovedindu -se prin testele fiziologice faptul că
soiul Izvor are o rezistență bună la stresul creat de deficitul hidric datorită capacității superioare
de reglare osmotică. Iz vor este un soi cu sensibilitate mijlocie la rugina galbenă și făinare, dar cu
o bună rezistență la rugina brună și septorioză. Se mai remarcă faptul că soiul Izvor rezistă bine
la încolțirea în spic.
Capacitatea de producție a soiului Izvor este cu circa 6 – 9% peste cea a soiurilor
Flamura 85, Dropia, Fundulea 4 care au capacitatea productivă de 4000 – 8200 kg/ha și în
condiții de secetă sporul de producție poate crește până la 19 – 29%.
Din punct de vedere calitativ soiul de grâu Izvor se definește prin indici buni în
privința morăritului și panificației. În panificație se poate aprecia faptul că acest soi are o calitate
ușor inferioară soiului Dropia, dar îi este superior în ceea ce privește volumul pâinii și indicele
de cădere.
Ca zonă de cultură soiul Izvor este recomandat în zonele din sudul și estul României,
deoarece acest soi are o producție bună în aceste zone unde este frecventă seceta.

Litera – 2010, I .N.C.D.A. FUNDULEA
Soiul de grâu Litera a fo st obținut la I .N.C.D.A.-Fundulea în anul 2010.
Caracteristici morfologice. Litera se remarcă prin tufa semiculcată spre culcată, în faza
înfrățirii. Frunza steag are o poziție semiaplicată, după înflorit. Frunzele sunt de dimensiuni
medii în privința lungimii, lățimii și sunt acoperite de strat ceros s lab intens în a doua parte din
perioada de umplere a boabelor.
Talia medie a plantei se încadrează între 95 și 105 cm. Spicul are culoarea albă, este
semidens, aristat, cu formă piramidală și cu o poziție seminutantă la maturitate.
Boabele au o mărime med ie, forma este alungită, c uloarea roșie și au, de obicei î n
condiții normale de cultură, MMB de 42 -45 g și MH de 77 -79 kg/hl.

28
Caracteristici fiziologice. Litera este un soi precoce cu rezistență bună la cădere,
iernare, secetă și arșiță.
La rugina brună , soiul de grâu Litera este rezistent și la actualele rase de rugină galbenă
și la făinare are o rezistență mijlocie. Pentru fuzarioză nivelul rezistenței este mijlociu și pentru
încolțirea în spic nivelul de rezistență este mediu .
Capacitatea de producți e. În condițiile testării la I .N.C.D.A. Fundulea, alături de
soiurile martor, Dropia și Flamura 85 , soiul Litera a obținut sporuri medii de producție mai mari
cu 6-11% față de celelalte soiuri martor.
Calitatea . Soiul Litera are caracteristici bune de panifi cație. Indicii calitativi ai acestui
soi sunt foarte apropiați de indicii soiului Dropia, soi remacat prin caracteristici bune la morărit
și panificație.
Zona de cultură . Se recomandă s oiul Litera pentru zonele de cultură din Moldova,
Dobrogea, vestul și s udul României .

Otilia – 2013, I .N.C.D.A. FUNDULEA
Soiul de grâu comun de toamnă Otilia s-a obținut la I.N.C.D.A. Fundulea în 2013.
Morfologie. Soiul Otilia are tufa semierectă, în faza înfrățirii . Frunza steag are un port
semiaplecat după faza de înflorit. Frunzele au lungime și lățime medii și sunt acoperite cu un
strat slab ceros în partea a doua din perioada umplerii boabelor. Talia plantei are o medie
cuprinsă în intervalul 75 -92 cm. Spicul are culoare a albă, este semidens, aristat, cu formă
piramidală, mare și cu poziție seminutantă la faza maturității. Boabele sunt medii ca mărime, cu
formă alungită, culoare roșie și a u, în mod normal, MMB de 43-45 g și MH de 78 -80 kg/hl.
Caracteristici fiziologice. Soiul Otilia este precoce, are rezistență b ună la cădere,
iernare, secetă ș i arșiță. Rezistă la rugina galbenă și septorioză și este mijlociu rezistent la act uale
rase de rugină brună și făinare. La fuzarioză are un nivel mijlociu de rezistență și o bună
rezistență la încolțirea in spi c.
Capacitatea de producție. Soiul Otilia are un potențial bun de producție, fiind superior
soiului Dropia cu 9 -14% și soiului Glosa cu 5 -6%. Sporurile de producție sunt mai mari în
condiții le favorabile privi nd atacul de boli foliare.
Calitatea. Conform testărilor efectuate la stațiunle de cercetare, soiul Otilia are
caract eristici calitative foarte bune , fiind din acestă perspectivă superior soiului Glosa și soiului
Dropia, soi martor al calității di n testările oficiale ale I.S.T.I.S.

29
3.2. Condițiile ecologice din anii experimentării
Datele agro meteorologice (tabelul 1.5.) din cei doi ani ai experimentării, respeciv 2014,
2015 au fost obținute de la stația locală de meteorologie Focșani. În aproximativ tot decursul
perioadei de studiu s-au înregistrat temperaturi mai mari decât media anilor anteriori cu 0,2 -3,4°
C, iar precipitațiile medii din fiecare lună au avut influență negativă prin deficit (luna septembrie
din 2014 și lunile mai, iulie, august din 2015 cu limite cuprinse între 26,6 ș i 60,4 mm), dar și
influență pozitivă prin surplus în perioade favorabile (luna decembrie din 2014 și lunile martie,
iunie din 2015, având limite cuprinse între 20,2 și 51,7 mm).
Tabelul 1.5.
Temperaturile medii ale aerului (°C) și suma precipitațiilor lunare (mm) în anul perioada
1 septembrie 2014 – 30 noiembrie 2015
Anul agricol 2014 – 2015
Luna Temperaturi (°C) Precipitații (mm)
Normală Înregis. Difer. Normală Înregis. Difer.
Septembrie 13,9 15,6 + 1,7 28,4 1,8 – 26,6
Octombrie 9,1 8,8 + 0,3 32,8 41,4 + 8,6
Noiembrie 3,0 3,3 + 0,3 28,6 27,4 – 1,2
Decembrie – 1,8 – 0,7 + 1,1 27,3 52,4 + 25,1
Ianuarie – 4,1 – 1,3 + 2,6 21,8 36,8 + 15,0
Februarie – 2,4 -1,9 + 0,5 19,6 28,9 + 9,3
Martie 2,3 3,4 + 1,1 25,5 44,6 + 19,1
Aprilie 9,4 9,6 + 0,2 48,2 44,7 – 3,5
Mai 14,1 16,5 + 2,4 67,8 7,4 – 60,4
Iunie 19,5 21,3 + 1,8 88,3 34,6 – 53,7
Iulie 19,6 23,7 + 3,1 81,0 53,4 – 27,6
August 19,4 22,3 + 2,9 62,4 31,3 – 31,1
Anul agricol 2014 – 2015
Luna Temperaturi (°C) Precipitații (mm)
Normală Înregis. Difer. Normală Înregis. Difer.
Septembrie 13,9 16,8 + 3,9 28,4 24,7 – 3,7
Octombrie 9,1 7,9 – 1,2 32,8 41,4 + 8,6
Noiembrie 3,0 6,2 + 3,2 28,6 36,3 + 7,7
Decembrie – 1,8 – 0,6 + 1,2 27,3 38,6 + 11,3
Ianuarie – 4,1 – 3,4 + 0,7 21,8 34,2 + 12,4
Februarie – 2,4 – 1,3 + 1,1 19,6 24,3 + 4,7
Martie 2,3 4,2 + 1,9 25,5 37,6 + 12,1
Aprilie 9,4 10,3 + 0,9 48,2 44,4 – 3,8
Mai 14,1 17,2 + 3,1 67,8 13,2 – 54,6
Iunie 19,5 21,1 + 1,6 88,3 24,9 – 63,4
Iulie 19,6 21,6 + 2,0 81,0 36,8 – 44,2
August 19,4 22,3 + 2,9 62,4 33,5 – 28,9

30
3.3. Sinteza rezultatelor de producție
3.3.1 . Rezultatele experimentale obținute în funcție de soiurile cultivate
Conform rezultatelor obț inute la S.C. Agro Investments Moldova S.R.L., Focșani , în
anul 2014, la grâului de toamnă s-au obținut producții cuprinse între 3806 kg/ha la soiul Glosa
(varianta martor) și 5 340 kg/ha la soiul Litera, rezultând o diferență distinct semnificativă. Chiar
și în cazul soiurilor Izvor și Otilia s -au obținut diferenț e statistic e semnificative și distinct
semnificative ( tabelul 1.6.).
Tabelul 1.6.
Influența soiului cultivat asupra producției în anul 2014
Varianta Producția
(kg/ha) Diferența Semnificația Kg/ha %
Glosa (mt.) 3806 Martor 100 Martor (mt .)
Izvor 4865 1059 127,8 **
Litera 5340 1534 140,3 ***
Otilia 5120 1314 134,5 **

În anul 2015 ( tabelul 1.7.), s-au înregistrat producții variate între 3682 kg/ha la soiul
Glosa (varianta martor) și 5130 kg/ha la soiul Litera. Din punct de vedere statistic, diferențele
față de varianta martor, Glosa s -au înregistrat doar la soiurile Litera și Otilia. Aceste diferențe au
fost distinct semnificative.
Tabelul 1. 7.
Influența soiului cultivat asupra producției în anul 2015
Varianta Producția
(kg/ha) Diferența Semnificația Kg/ha %
Glosa (mt .) 3682 Martor 100 Martor (mt .)
Izvor 4600 918 124,9 **
Litera 5130 1448 139,3 ***
Otilia 4925 1243 133,7 ***

În medie, în decursul anilor 2014, 2015 s -au obținut următoarele producții de: 3744
kg/ha la soiul Glosa (variantă martor), 4732,5 kg/ha la soiul Izvor, 5235 kg/ha la soiul Litera și
5022,5 kg/ha la soiul Otilia. Chiar dacă diferențele dintre varianta mart or au fost cuprinse între
26,4% și 39,8 %, au fost distinct semnif icative doar cele remarcate de soiurile Litera și Otilia
(tabelul 1.8.).
Tabelul 1.8
Influența soiului cultivat asupra producției în perioada 2014 -2015
Varianta Producția medie
(kg/ha) Diferența Semnificația Kg/ha %
Glosa (mt .) 3744 Martor 100 Martor (mt.)
Izvor 4732,5 988,5 126,4 **
Litera 5235 1491 139,8 ***
Otilia 5022,5 1278,5 134,1 ***

31
3.3.2 . Rezultatele experimentale obținute în funcție de planta premergătoare
Planta premergătoare din rotația practicată la cultura de grâu influențează în mod diferit
producția onținută ( tabelul 1.9.).
Tabelul 1.9.
Influența rotației asupra producției
Rotația Producția
(kg/ha) % față de
martor Diferența
(kg/ha) Semnificația
porumb -grâu (mt.) 4600 100 –
rapiță -grâu 5340 140,3 1534 ***
floare -grâu 4865 127,8 1059 **
orz-grâu 5130 139,3 1448 ***

Astfel, producț ia maximă de 5340 kg/ha s-a înregistrat la varianta rapiță -grâu, unde a
înregistrat un spor al producție i de 40,3% față de varianta martor (porumb -grâu), diferența fiind
distinct semnificativă. Producția minimă de 4865 kg/ha a fost înregistrată la varianta martor
floare -grâu.

3.3.3 . Evoluția randamentului de boabe în funcție de interacțiunea dintre soiul
cultivat și fertilizare
În cadrul S.C. Agro Investments Moldova S.R.L., Foc șani, în anul 2014, la interacțiunea
dintre soiul cultivat și fertilizare a aplicată s-au obținut diferențe semnificative în comparație cu
soiul Glosa , variantă martor nefertilizat ă. Diferențele rezultate în privința interacțiunii dintre
soiul cultivat și varianta de fertilizare au fost între 20,6% (soiul Izvor nefertilizat) și 235,9 %
(soiul Litera fertilizat cu N128Pl28 ). Exceptând varianta reprezentată de soiul Izvor nefer tilizat,
unde diferența rezultată față de varianta martor nu a fost semnificativă, l a toate celelalte variante
s-au obținut diferențe din punct de vedere statistic. Se poate remarca, din analiza obținută, faptul
că soiurile Izvor, Litera și Otilia fertilizate cu cantități de NP cuprinse între 32 -128 kg/ha au
obținut diferențe foarte semni ficative față de varianta martor , Glosa (tabelul 2.0 .)
În general, tendința a fost de a crește producția de boabe odată cu creșterea cantităților
de îngrășăminte minereale, pe bază de azot și fosfor . Coeficientului de regresie în cazul cel or
patru soiuri de grâu cercetate a fost cuprins între 0,943 -0,997, valori le mari, cu semnificație
statistică fiind la soiurile Glosa, Izvor și Otilia. Din datele rezultate se poate observa faptul că la
doze mai mari de fertilizanți, de peste 96-128 kg/ha substa nță activă producția de boabe aferentă
culturii de grâu, are tendință de a se stabiliza .

32
Tabelul 2.0.
Influența interacțiunii dintre soiul cultivat și ferti lizare asupra producției de boabe în anul
2014
Varianta Producția
(kg/ha) Diferența Semnific
ația Kg/ha % a1 – Glosa
(mt.) b1 – N0P0 (mt.) 2168 Mt. 100 Mt.
b2 – N32P32 3178 1010 146,6
b3 – N96P96 4066 1898 187,5 **
b4 – N128P128 4210 2042 194,2 ** a2 –Izvor b1 – N0P0 2614 446 120,6
b2 – N32P32 3978 1810 183,5 **
b3 – N96P96 5618 3450 259,1 ***
b4 – N128P128 5974 3806 275,6 *** a3 –Litera b1 – N0P0 3350 1182 154,5 **
b2 – N32P32 5230 3062 241,2 ***
b3 – N96P96 6316 4148 291,3 ***
b4 – N128P128 7282 5114 335,9 *** a4 –Otilia b1 – N0P0 3098 930 142,9
b2 – N32P32 5318 3150 245,3 ***
b3 – N96P96 5910 3742 272,6 ***
b4 – N128P128 6078 3910 280,4 ***

În anul 2015 , interacțiunea dintre soiul cultivat și varianta de fertilizare aplicată s -a
remarcat prin diferențe cu varianta martor, soiul Glosa nefertilizat, cuprinse între 20 ,6% (soiul
Glosa fertilizat cu N32P32) și 132,7% (soiul Litera fertilizat cu N128P128). Deși producțiile
rezultate au fost mai mici decât în anul 2014, diferențele di ntre variante nu au fost chiar
semnifica tive, la multe dintre ele fiind nesemnifica tive din punct de vedere statistic. Totuși, în
urma analizelor obținute , s-au remarcat prin diferențe foarte semnificative soiurile Litera și Otilia
fertilizate cu cantități de NP cuprinse între 32 -128 kg/ha (tabelul 2.1 .)
Asemănă tor anului 2014, în anul 2015 a fost aceeași tendință de creștere a producț iei de
boabe obținute odată cu mărirea cantității de îngrășămin te minereale cu azot și fosfor. În cazul
anului 2015, valorile coeficien tului de regresie la cele patru soiuri de grâu cercetate au fost între
0,867 -0,966, valori mari, semnifica tive statistic doar la soiul Glosa.

33

Tabelul 2.1.
Influența interacțiunii dintre soiul cultivat și fertilizare asupra producției de boabe în anul
2015
Varianta Producția
(kg/ha) Diferența Semnificația Kg/ha % a1 – Glosa
(mt.) b1 – N0P0 (mt.) 2633 Mt. 100 Mt.
b2 – N32P32 3201 568 121,6
b3 – N96P96 3516 882 133,5 **
b4 – N128P128 3744 1111 142,2 ** a2 –Izvor b1 – N0P0 3225 592 122,5
b2 – N32P32 3412 779 129,6
b3 – N96P96 3555 922 135,0 **
b4 – N128P128 3821 1188 145,1 ** a3 –Litera b1 – N0P0 3408 774 129,4
b2 – N32P32 4675 2042 177,5 ***
b3 – N96P96 4924 2290 187,0 ***
b4 – N128P128 6127 3494 232,7 *** a4 –Otilia b1 – N0P0 3430 796 130,2 **
b2 – N32P32 4576 1943 173,8 ***
b3 – N96P96 4915 2281 186,6 ***
b4 – N128P128 5507 2873 209,1 ***

3.3.4 . Evoluția masei a 1000 boabe în funcție de soi și fertilizare
Din analiza influenței atât a soiului cât și a fertilizării asupra MMB ( tabelul 2.2 .) se
remarcă faptul că, odată cu creșterea dozelor de îngrășăminte indiferent de soi, este influențată
destul de semnificativ masa a 1000 de boabe.
Astfel, masa cea mai mare a 1000 de boabe, de 46 g s-a înregistrat la soiul Litera
fertilizat cu N128P128, cu o diferenț ă de 4 g față de soiu l martor Glosa (nefertilizat), iar valoarea
cea mai mică de MMB s -a înregistrat la soiul Izvor (nefertilizat ).

34
Tabelul 2.2 .
Evoluția MMB în funcție de soi și fertilizare
Soi Fertilizare MMB
(g) % față de
martor
Diferența
(g) Semnificația
Glosa
(mt.) b1 – N0P0 (mt.) 42 100 – Mt.
b2 – N32P32 43 102,3 1 **
b3 – N96P96 43,5 103,5 1,5 **
b4 – N128P128 44 104,7 2 ***
Izvor b1 – N0P0 40 Mt. –
b2 – N32P32 42 105 2 **
b3 – N96P96 44 110 4 ***
b4 – N128P128 45 112,5 5 ***
Litera b1 – N0P0 42 Mt. –
b2 – N32P32 43 102,3 1 **
b3 – N96P96 45 107,1 3 ***
b4 – N128P128 46 109,5 4 ***
Otilia b1 – N0P0 43 Mt. –
b2 – N32P32 44 102,3 1 **
b3 – N96P96 44,5 103,4 1,5 **
b4 – N128P128 45 104,6 2 ***

3.3.5 . Influenț a rotației asupra valorii MH
Cerccetând influența rotaț iei privind valoarea masei hectoli trice, se poate remarca faptul
că, rotația culturii din schema realizată nu a influențat foarte semnificativ această însușire
cantitativă , valoarea maximă a masei hectoli trice s-a înreg istrat la varianta, grâu după rapiță unde
MH a fost de 80 kg/hl, diferenț ă distinct semnificativă față de varianta martor , iar valoarea
minimă a MH a fost de 77 kg/hl și s-a înregistrat la varianta martor , grâu în monocultură
(tabelul 2.3.).
Tabelul 2.3.
Influența rotației asupra valorii MH
Rotație MH
(kg) % față de
martor Diferența
(kg) Semnificația
Monocultură (mt.) 77 100 – Mt.
Grâu după orz 78,5 101,9 1,5 **
Grâu după porumb 77,8 101,0 1,8
Grâu după rapiță 80 103,8 3 ***

35
3.3.6 . Influența fertilizării asupra valorii MH
În privința influenței f ertilizării asupra masei hectoli trice se poate observa faptul că ,
caracter ul de MH a fost influențat pozitiv și semnificativ de mărirea dozelor de îngrășă minte
(tabelul 2.4.).
Astfel, valoa rea maximă a masei hec tolitrice 79,5 kg/hl s-a înregistrat la varianta cu
N128P128, diferența față varianta nefertilizată fiind semnificativ . Valoarea minimă a masei
hectolitrice a fost de 76,5 kg/hl și a rezultat la varianta martor ( cea nefertilizată). Corelațiile
fertilizare – masă hectolitrică sunt pozitive, conform statistic ilor.
Tabelul 2.4.
Influența fertilizării asupra valorii MH
Variantă de f ertilizare MH
(kg) % față de
martor Diferența
(kg) Semnificația
N0P0 (mt.) 76,5 100 – Mt.
N32P32 77 100,6 0,5
N96P96 78,5 102,6 2 **
N128P128 79,5 103,9 3,5 ***

3.4. Analiza eficienței economice
În cadrul S.C. Agro Investments Moldova S.R.L., în urma calculelor efectuate a rezultat
în analiza economică faptul că costurile maxime de producție s -au înregistrat la variantele
fertilizate cu N32P32, iar profitul maxim brut s -a realizat la varianta a 3b4 – soiul Litera fertilizat
cu N128P128 (2214 lei/ha), iar maximul ratei profit ului de 128,1% s-a obținut la varianta
a3b2 – soiul Litera fertilizat cu N32P32 (tabelul 2.5).
Eficiența economică s-a calculat cu următoarele operațiuni :
Cheltueli le totale (Ct) s -au calculat după relația Ct = Cf + Cs, în care:
Cf – cheltuieli tehnologice fixe (lei/ha);
Cs – reprezintă suma cheltuielilor efectuate pentru factorii utilizați (lei/ha);
Venitul net (Vn) s-a obținut prin relația: Vn (lei) = (Pv Qt) – Ct, în care:
Pv = prețul de vânzare (lei/kg);
Qt – producția totală (kg).
Ct = Cheltueli totale (lei/kg);
Rata rentabilității a reieșit din formula : R (%) =
100

36
Tabelul 2.5 .
Analiza eficienței economice
Varianta Prod.
(kg/ha) Preț
vânzare
(lei/kg) Venit
total
(lei/ha) Chelt.
totale
(lei/ha) Venitul
net
(lei/ha) Rata
prof.
(%) a1 – Glosa
(mt.) b1 – N0P0 (mt.) 2401 0,7 1681 1200 481 40,1
b2 – N32P32 3190 0,7 2233 1520 713 46,9
b3 – N96P96 3791 0,7 2654 2160 494 22,9
b4 – N128P128 3977 0,7 2784 2480 304 12,3 a2 –Izvor b1 – N0P0 2920 0,7 2044 1200 844 70,3
b2 – N32P32 3695 0,7 2587 1520 1067 70,2
b3 – N96P96 4587 0,7 3211 2160 1051 48,7
b4 – N128P128 4898 0,7 3429 2480 949 38,3 a3 –Litera b1 – N0P0 3379 0,7 2365 1200 1165 97,1
b2 – N32P32 4953 0,7 3467 1520 1947 128,1
b3 – N96P96 5620 0,7 3934 2160 1774 82,1
b4 – N128P128 6705 0,7 4694 2480 2214 89,3 a4 –Otilia b1 – N0P0 3264 0,7 2285 1200 1085 90,4
b2 – N32P32 4947 0,7 3463 1520 1943 127,8
b3 – N96P96 5412 0,7 3788 2160 1628 75,4
b4 – N128P128 5792 0,7 4054 2480 1574 63,5

37

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Scopul cercetărilor realizate în perioada 2014 -2015 a constat în studiul comportării unor
soiuri de grâu cultivate în condițiile pedoclimatice ale S.C. Agro Invesments Moldova S.R.L. din
Focșani, județul Vrancea iar obiectivele principale au fost reprezentate de cercetarea : influenței
soiului culti vat asupra producției, influenței plantei premergătoare asupra producției, evoluției
randamentului de boabe în funcție de interacțiunea dintre soiul cultivat și fertilizare, evoluției
masei a 1000 boabe în funcție de so i și fertilizare, influenței rotației asupra valorii MH și
influenței fertilizării asupra valorii MH.
În perioada experimentărilor au fost cultivate patru soiuri de grâu de toamnă : soiul Glosa
înregistrat în anul 2005 la INCDA Fundulea (variantă martor), soiul Izvor înregistrat în anul 2009 la
INCDA Fundulea, soiul Litera înregistrat în anul 2013 la INCDA Fundulea și soiul Otilia înregistrat
în anul 2013 la INCDA Fundulea .
Din analiza influenț ei soiului de grâu cultivat asupra producț iei, în perioada 2014 -2015 au
fost obținute următoarele producț ii: 3744 kg/ha la soiul Glosa (variantă martor), 4732,5 kg/ha la soiul
Izvor, 5235 kg/ha la soiul Litera și 5022,5 kg/ha la soiul Otilia. Chiar dacă diferențele față de
varianta martor , Glosa au fost de 26,4 -34,1%, au avut semnificație mai mare soiurile Litera și Otilia .
În medie, î n decursul anilor 2014-2015, din analiza interacțiunii dintre soiul cultivat și
fertilizare asupra producției s-au înregistrat producții le la Glosa : 2400 ,5 kg/ha la varianta martor,
nefertilizată, 3189,5 kg/ha la varianta fertilizată cu N32P32, 3791 kg/ha la varianta fertilizată cu
N96P96 și 3977 kg/ha la varianta fertilizată cu N128P128. Diferențele remarcate între variantel e
fertilizate și varianta nefertilizată, au va riat între 21 ,6 și 179,2 %, iar ca statistică au fost
semnificative (**) sau foarte (distinct) semnificative (***) .
În perioada de cercetare , 2014 -2015 s-a remarcat o tendință de creștere a producției obținute
odată cu pulsarea cantității de în grășăminte minereale cu azot și f osfor, aplicate. Astfel, coeficientul
de regresie în cazul soiuri lor de grâu cerceta te a avut valori cuprinse între 0,867 -0,997, cu
semnificație statistică finnd doar la soiurile Glosa și Izvor .

38
Din datele rezultate se mai poate remarca faptul că la doze mari de îngrășăminte minerale,
ce trec de 96-128 kg/ha substanță activă, pr oducția de boabe, la cultura de grâu, nu mai cunoaște
creșteri atât de mari, tendința ar fi de stabilizare.
În urma studiului efectuat la S.C. Agro Investments Moldova S .R.L. se recomandă folosirea
în cultură a soiuri lor de grâu zonate, productive, precum și utilizarea îngrășăminte lor de tipul
complexe lor minera le conduc la succesul oricărui fermier privind obținerea de producții mai mari .

39

BIBLIOGRAFIE

1. Axinte M., 2016 – Fitotehnie . Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
2. Axinte M., Antonescu M., Moglan C., 2005 – Influența combaterii chimice a
buruienilor asupra producției grâului de toamnă. Cercetări agronomice în Moldova.

3. Axinte M., Roman Gh. V., Borcean I., Muntean L.S., 2006 – Fitotehnie . Editura „Ion
Ionescu de la Brad”, Iași.

4. Bandici G.E., 1997 – Contribuții la stabilirea influenței premergătoarei și a fertilizării
asupra dinamicii acumulării biomasei, la grâul de toamnă, cultiv at pe soluri cu exces
temporar de umiditate, în centrul Câmpiei de Vest a României. Teză de doctorat,
U.S.A.M.V. Cluj Napoca.

5. Bîlteanu Gh., 1998 – Fitotehnie , vol. I. Editura Ceres, București.

6. Bran M., 2002 – Agrofitotehnie – Cereale. Editura ASE, București.

7. Jităreanu G., Onisie T., Zaharia M., 2001 – Influența diferitelor sisteme de lucrare a
solului asupra producției de grâu și porumb într -un asolament de 3 ani . Lucrări
științifice, Seria Agronomie, vol. 44, USAMV Iași.

8. Marin Ș., 2014 – Fitotehnie.Cerealele . Editura Universitaria, Craiova.

9. Mogârzan Aglaia, Robu T., Zaharia M., 2010 – Fitotehnie – Îndrumător pentru lucrări
practice. Ed. „Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 160p.

10. Robu T., 2014 – Fitotehnie – Modul I. Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

40
11. Roman G.V., Tabără V., Robu T., Pîrșan P., Ștefan M., Axinte M., Morar G.,
Cernea S., 2011 – Fitotehnie – Vol. I – Cereale și leguminoase pentru boabe . Editura
Universitară, București.

12. Zaharia M. S., 2011 – Tehnologia culturilor de câmp . Editura „Ion Ionescu de la Brad”,
Iași.

13. Zaharia M.S., Mogârzan A., Robu T., 2011 – Fitotehnie – Lucrări de laborator .
Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

14. Dragomir N. , Grâul – Triticum aestivum L , http://www.revista -ferma.ro/articole –
tehnologii -agricole/graul -triticum -aestivum -l.html [accesat la 12.08.2015]

15. INCDA – Fundulea – Soiul de grâu de toamnă Glosa, http://www.incda –
fundulea.ro/fise/glosa.pdf [accesat la 15.08.2016]

16. INCDA – Fundulea – Soiul de grâu de toamnă Izvor , http://www.incda –
fundulea.ro/fise/izvor.pdf [accesat la 16.08.2016]

17. INCDA – Fundulea – Soiul de grâu de toamnă Litera, http://www.incda –
fundulea.ro/fise/litera.pdf [accesat la 20.08.2016]

18. ISTIS – Ghidul de bune practici agricole pentru testarea soiurilor ,
http://istis.ro/image/data/download/publicatii/GAP.pdf [accesat la 09.09.2015]

19. MADR – Rezultate activitate de cercetare,
http://www.madr.ro/docs/cercetare/Rezultate_activitate_de_cercetare/INCDA_Fundulea.
pdf [accesat la 24.08.2016]