VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRA D DIN IAȘI [618095]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRA D” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Dan BODESCU
Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRA D” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

CĂI DE CREȘTERE A
PERFORMANȚELOR ECONOMICE ÎN
CADRUL SERVICIIL OR AGRICOLE

Coordonator științific,
Șef lucr. dr. Dan BODESCU
Absolvent: [anonimizat]
2017

CUPRINS

INTRODUCERE 6
Lista figurilor 4
Lista tabelelor 5

PARTEA I CONSIDE RAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1 CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND PERFORMANȚA
ECONOMICĂ 9
1.1 Concepte privind performanța economico -financiară a întreprinderii 9
1.2. Determinări privind analiza performanței economice 15
1.3. Metode de analiză a performanțelor economice ale întreprnderii 18

CAPITOLUL 2 OBIECTIVELE ȘI METODA DE CERCETARE 20
2.1 Obiective 20
2.2 Metoda de cercetare 20

PARTEA A II A CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3 PREZENTAREA ȘI DESCRIEREA ACTIVITĂȚII FI RMEI
S.C. ANDO EXPERT AGROFARM S.R.L. 24

CAPITOLUL 4 ANALIZA PERFORMANȚELOR ÎNTREPRINDERII 29
4.1.Analiza resurselor umane 29
4.2.Analiza resurselor materiale 34
4.3. Analiza principalilor indicatori economici 38
4.4. Analiza rentabilității 51

CONCLUZII 57

BIBLIOGRAFIE 59

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1 – Procesul de analiză a performanțelor economico – financiare 10
Figura 1.2 – Raportul performanței privit din punct de vedere al managerilor ș i
al investitorilor 11
Figura 1.3 – Accepțiunea performanței în domeniul economic 12
Figura 1.4 – Relația noțiunii de performanță 14
Figura 1.5 – Orientări în definirea performanței 15
Figura 4.1 – Evoluția productivității muncii a nuale în perioada 2015 -2016 31
Figura 4.2 – Evoluția productivității muncii zilnice în perioada 2015 -2016 33
Figura 4.3 – Evoluția productivității muncii orare în perioada 2015 -2016 33
Figura 4.4 – Evoluția coeficienților de strucutră a mijloacelor fix e 36
Figura 4.5 – Ponderea veniturilor și cheltuielilor totale 40
Figura 4.6 – Ponderea cheltuielilor 44
Figura 4.7 – Valoarea adăugată 50
Figura 4.8 – Evoluția ratei medii a profitului 52
Figura 4.9 – Evoluția ratei rentabilități i capitalului 53
Figura 4.10 – Evoluția ratei rentabilității economice și a activului 55
Figura 4.11 – Evoluția ratei rentabilității cheltuielilor și a veniturilor 55

LISTA TABELELOR

Tabelul 3.1 Mijloacele unității economice 24
Tabe lul 3.2 Utilajele agricole ale unității economice 25
Tabelul 4.1 Analiza intrărilor și ieșirilor de personal 29
Tabelul 4.2 Analiza productivității muncii anuale 30
Tabelul 4.3 Analiza productivității muncii zilnice 32
Tabelul 4.4 Analiza mijloacelor de producție 34
Tabelul 4.5 Analiza coeficientului de structură a mijloacelor de producție 35
Tabelul 4.6 Analiza gradului de utilizare a mijloacelor de producție 36
Tabelul 4.7 Analiza nivelului de productivitate a mijloacelor de pro ducție 37
Tabelul 4.8 Contul de profit și pierdere 39
Tabelul 4.9 Analiza structurii cheltuielilor 41
Tabelul 4.10 Analiza structurii cheltuielilor 42
Tabelul 4.11 Analiza structurii cheltuielilor 42
Tabelul 4.12 Analiza dinamicii cheltuielilor 43
Tabelul 4.13 Analiza cifrei de afaceri 45
Tabelul 4.14 Analiza dinamicii cifrei de afaceri 46
Tabelul 4.15 Dinamica producției 47
Tabelul 4.16 Analiza dinamicii valorii adăugate 49
Tabelul 4.17 Analiza factori lor de influență a valorii adăugate 50
Tabelul 4.18 Analiza ratelor de profitabilitate 52
Tabelul 4.19 Analiza ratelor de rentabilitate 53
Tabelul 4.20 Analiza rentabilității economice 54

6

INTRODUCERE

Analiza evoluției economi ei din ultimii ani a presupus o anumită evaluare a aspectelor
referitoare la valori le economiei globale precum și a diversificării continue a surselor sale de
formare. Situați a economic ă a întreprinderii, din punct de vedere a evoluției acesteia s -a
manifes tat atât la nivel de producție, cât și la nivel comercial , care include reorientare atenției
aspura datel or e conomice fundamentale în procesul de evaluare și de analiză a performanței.
Astfel s-a definit termenul de performanță și necesitatea ca acesta să nu fie doar urmărită ci și
gestionată, prin metodele analizei economico -financiare ale cărei rezultate se concretizează în
indica tori de performanță financiară.
Lucrarea a fost struct urată în patru capitole, organic legate între ele, gândite în ideea de a
răspunde obiectivelor propuse prin studiul realizat privind analiza performanței economice a
întreprinderii , obiective ce duc la concluzia că nu trebuie înlăturat ă performanța dacă se
dovedește util ă realizării țelurilor propuse, dar poate fi particula rizată pe segmente de producție
și eficacitate .
Conceptul de performanță include în literatura de specialitate măsur area acesteia în baza a
trei categorii de aspecte și anume :
• în prima categorie de indicatori se încadrează lucrările teoretice menite să cla rifice
conceptul de măsurare a performanței,
• în a doua categorie de indi catori se încadrează studiile care au drept obiectiv identificarea
modului în care organiz ațiile își măsoară performanța,
• în a treia catego rie de indicatori se încadrează studiile o rientate spre identificarea
determinanților performanței, în esența o anumită reflectare a modului în care este măsurată
performanța în literatura de specialitate .
S-au prezentat de asemenea, întreprinderea de producție agricolă analizat ă, făcând parte
din categoria întreprinde rilor mijlocii ș i mari. S -a accentuat faptul că abordările manageriale
privind eficiența trebuie să se des rindă de rutină anterioară și să se orienteze spre practici care
asigură succesul, respectiv câștigul, pentru satisfacția tutu ror deținătorilor de interese – clienții,
angajații, furnizorii, comuni tatea, investitorii, managerii.

7 Consider că aceste aspecte conferă temei de cercetare alese un context actual, care
urmează a fi valorificat sub aspect practic dar și teoretic, consecin ță a complexității problematicii
analizei și gestiunii alorii întreprind rii prin reliefarea aspectelor privitoare la performanța
economică a acesteia.
Capitolul doi al proiectului de diplomă cuprinde aspecte referitoare la obiectivele și
metodele de cercet are utilizate, privind modul de evidențiere a principalilor indicatori economici.
Capitolul patru al lucrării se conc tizează pe definirea unui element cheie al performanței
economice și anume analiza cotulu de profit și pierdere dar și a rentabi lității eco nomice ale
unității.
Acest capitol pune n evidență principalii indicatori și a surselor acestora pentru evaluarea
performanței, felul în care ei trebuie abordați, ce anume oferă în scopul unei cât mai bune
înțelegeri a cerințelor utilizatorilor, în vederea îmbunătățirii activi tății.
Aceste metode noi de abordare a performantelor firmei, dintr -o anumită perspectivă mai
largă, repre zintă direcții ale crcetării v itoare, ce vizează extinderea rezultatelor lucrării, prin
investigarea șanselor de unificare a celo r două moduri de măsurare a performanței -tradițională și
modernă combinație unică de soluții practice provenite din experiența în analiza sisteme lor de
evaluare a performanțe
Realizarea cu bune rezultate a activității întreprinderii include o anumită organ izare
corespunzătoare, în strânsă concordanță cu cerințele mediului ambient, astfel întreprinderea
trebuie să proiecteze și să dezvolte o anumită structură organizatorică proprie care să fie
caracterizată de o anumită organizare armonioasă, flexibilă care să depindă de gradul de
cunoaștere al managerilor .

8

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

9

CAPITOLUL 1
CONSIDERAȚ II GENERALE PRIVIND PERFORMANȚA ECONOMICĂ

1.1 Concepte privind performanța economico -financiară a întreprinderii

În ceea ce privește abordarea noțiunii de performanță din punct de vedere economic și dar
financiar teoria și practica din domeniu pune acest aspect sub două considerente: performanța din
punct de vedere conceptual și perf romanța economică a întreprinderii din pu nct de vedere al
analizei indicat roilro determinanți ai acesteia ( Achim Monica Violeta, 2009).
Conceptul de perf romanță este definit de aut roii M. Niculescu și G. Lavalette ca fiind
“echilibrul instabil rezultat din evoluția conceptel ro de eficiență și eficacitate ( Niculescu M.,
Lavalette G., 1999) .
Cu alte cuvinte conceptul de perf romanță trebuie privit ca fiind capacitatea unui sistem
prin modul de comp rotare a acestuia de a obține un rezultat care poate fi val roic situat la un nivel
de referința pe care să îl poată defini.
În ceea ce privește o anumită entitate economică sau financiară poate să furnizere
perfromanțe economic o anumită – financiare numai în urma efecturării unei activități lucrative.
Procesul de f romare a acest or performante este un p orces obiectiv, separat de modul de reflectare
sau de calcul al nivelului de perf ormanță. Se poate astfel afirma că din p orcesul de f ormare a
performanțel or economico -financiare derivă conținutul economic al indicat orilor ce reflectă
aceste perf ormante ( Aidis R. , Mickiewicz T., Sauka A., 2008).
Mai trebuie menționat faptul că în p orcesul de evaluare a perf ormanțe lor unei
întreprinderi este destul de riscant să tragem concluzii ferme. Aceste investigații au mai degrabă
un caracter relativ deoarece condițiile aface rii diferă de la o anumită întreprindere la alta și de la
o anumită industrie la alta. În același timp sistemul indicat orilor de perf ormanță trebuie conceput
pentru a satisface nevoia de inf ormare a doua principale grupuri: managerii și investit ori.

10
Figura 1.1 – Procesul de analiză a perf ormanțe lor economic o anumită – financiare

În figura de mai sus sunt sintetizate principalele aspecte referitoare la modalitatea de
analiză a perf ormanțe lor economice și financiare ale unei întreprinderi, astfel ca să put em
determina perf ormanțele economice trebuiesc analizate următoarele:
➢ indicatorii de analiză a rezultate lor care exprimă volumul și p orfitabilitatea activității
întreprinderii;
➢ indicatorii de analiză a consumului de resurse;
➢ indicatorii de analiză a rentab ilității activității firmei ;
➢ indicatorii de analiză a riscuri lor din cadrul firmei.
Cu alte cuvinte putem observa că modul de analiză a perf ormanței p ornește de analiza
globală a situației fimei, cu alte cuvinte analiza venituri lor și cheltuieli lor, contin uă cu analiza
niveluri lor mai sintetice cum ar fi rentabilitatea și se încheie cu evaluarea riscuri lor care pot
influența nivelul de realizare al perf ormanțe lor.
Analiza perf ormanței se poate determina pe baza interese lor celor doi act ori care
infuențează desfășurarea activități lor și a relații lor firmei cu sistemele și mecanismele din piață și
anume: managerii respectiv cei care co ordonează și desfășoară activitățile din cadrul firmei și
investit orii, cei care investesc anumite bunuri economice în cadrul f irmei și așteaptă anumite
beneficii de pe urma investiției lor, astfel am sisntetizat aceste așteptării ai celor doi act ori în
figura 1.2 ( Almus M, 2000).
analiza rezultatelor
analiza consumului
de resurse
analiza
rentabilității
întreprinderii
analiza riscurilor
întreprinderii

11
Figura 1.2 – Raportul perf ormanței privit din punct de vedere al manageri lor și al investit orilor

Analiza perf ormanțe lor include analiza relații lor financiare realizate de întreprindere cu
partenerii de afaceri concretizate în: cheltuieli, ve nituri, și rezultate financiare ( Bătrâncea I.,
Trenca I., Bejenaru A., B orlea N., 2007).
Cheltuielile reprezint ă toate acțiunile întreprinderii care au ca scop sărăcirea acesteia
respectiv scăderea active lor și creșterea pasive lor.
Veniturile reprezintă toate acțiunile întreprinderii care determină îmbogățire, respectiv
creșterea active lor și scăderea pasive lor.
Analiza perf ormanțe lor întreprinderii se analizează în mod simplu prin analiza contului
de porfit și pierdere și în mod complex prin analiza întregului bilanț contabil.
În ceea ce privește conceptul de perf ormanță în cadrul domeniul economic este privit din
trei puncte de vedere și anume: din punct de vedre al rentabilității activității desfășurate, din
punct de vedere a p orductiviții și din punct de vedere al randamentului obținut în activitatea
desfășurată (figura 1.3).

MANAGERII
Analiza performanțelor operaționale
•Cifra deafaceri,
•Valoarea adăugată,
•Excedentul brutdinexploatare,
•Rezultatul netalexploatării
•Analiza cheltuielilor operaționale
•Analiza structurală
•Analizai comparativă
Profitabilitate
•Marja brută deexploatare
•Marja netă deexploatare
•Marja netă contabilă
•Marja resurselor umane
•Valoarea economică adăugată
INVESTITORII
Eficiența investiției
•Rentabilitatea activelor totale
•Rentabilitatea activelor nete
•Rentabilitatea capitalului investit
•Rentabilitatea capitalului propriu
•Profitul peacțiune
•Creșterea cotației acțiunilor
Performanța pepiață
•PER
•Valoarea depiață
•Gradul demultiplicare aCF-ului
•Mișcările relative alecotațiilor

12
Figura 1.3 – Accepțiunea perf ormanței în domeniul economic

Rentabilitatea este definită ca potențialul unei companii de a -și depăși veniturile totale
din cheltuielile totale, ceea ce conduce la generarea de p orfituri.
O anumită afacere trebuie să obțină p orfitabilitate pentru a -și susțin e operațiunile. Este
imposibil să vă imaginați o anumită afacere fără rentabilitate. Rentabilitatea măsoară eficiența
companiei. Rentabilitatea diferă de p orfit. P orfitul are o anumită unitate monetară pentru a
măsura, în timp ce rentabilitatea este în gen eral măsurată ca rap ort între p orfit și venit ( Curtis
P.,Thalassinos J., 2005).
Există două tipuri de p orfitabilitate măsurabile. Ea poate fi fie în termeni de p orfituri
contabile, fie sub f ormă de p orfit economic.
Porfitul contabil – este v orba despre măs uri ca diferența dintre veniturile obținute din
operațiunile societății și costurile totale implicate în int orducerea p ordusului pe piață. Nu ia în
considerare costul op ortunității. Oferă o anumită perspectivă intermediară asupra potențialului de
afaceri a l fiecăruia.
Porfitul economic – în timp ce se calculează p orfitul economic împreună cu cheltuielile
contabile obișnuite, costul de op ortunitate implicat în conducerea afacerii este de asemenea
dedus din veniturile pentru calcularea p orfitului.
Analiza p orfitabilității vă permite să evaluați segmentele de piață, care pot fi clasificate în
funcție de p orduse, clienți, comenzi sau orice combinație a acest ora sau unități strategice de
afaceri, cum ar fi organizațiile de vânzări sau zonele de afaceri, s au marja de contribuție
(Leiponen A., 2006).
rentabilitate
productivitate
randament

13 Scopul sistemului este de a vă oferi departamente lor de vânzări, marketing, management
de pordus și de planificare c orporativă inf ormații care să sprijine contabilitatea internă și luarea
decizii lor.
Se susțin două f orme de analiză a p orfitabilității: bazate pe costuri și bazate pe conturi.
Analiza p orfitabilității bazată pe costuri este o anumită formă de analiză a rentabilității
care grupează costurile și veniturile în funcție de domeniile de valoare și de ab ordările d e
evaluare bazate pe costuri, a mbele pe care le puteți defini (Brezeanu P., 2002).
Analiza p orfitabilității bazată pe cont este o anumită formă de analiză a rentabilității
organizată în conturi și utilizând o anumită abordare bazată pe o anumită evaluare b azată pe
conturi. Caracteristica distinctivă a acestui f ormular este folosirea elemente lor de cost și venit.
Acesta vă oferă un rap ort de rentabilitate care este în permanență conciliat cu contabilitatea
financiară.
Porductivitatea este definită ca o anum ită porducție totală pe o anumită unitate a unei
intrări totale. În managementul de cont orl, porductivitatea este o anumită măsură a eficienței
unui p orces și a e ficienței utilizării resurse lor (Buergel, O., A. Fier, G. Licht and G. Murray
2000).
Creșterea porductivității este imp ortantă pentru o anumită afacere deoarece cont orlează
mijloacele de venit real necesare pentru a -și îndeplini obligațiile față de clienți, furniz ori,
lucrăt ori, acționari și stat (impozite și reglementări).
În ceea ce privește dife rența dintre randament și rentabilitate acesta se poate defini ca
accepțiunile dinte investit ori și manageri, cu alte cuvinte investit orii sunt foarte preocupați de cât
de bine funcționează investițiile sau de modul în care se așteaptă să le efectueze, est e esențială
cunoașterea măsurării acest or performanțe ( Ștefan G. și colab., 2007).
În timp ce ambii termeni sunt adesea utilizați pentru a descrie perf ormanța unei investiții,
randamentul și randamentul nu sunt unul și același lucru. Astfel rentabilitatea exprimă ceea ce
investit orul a câștigat efectiv într -o anumită anumită perioadă de timp, acestea includ dobânzi,
dividende și câștiguri de capital (cum ar fi o anumită creștere a prețului acțiuni lor).
Randamentul, pe de altă parte, este p orspectiv sau ant icipat, mai mult, măsoară veniturile,
cum ar fi dobânzile și dividendele. Aceste venituri sunt luate în contextul unei anumite perioade
de timp și apoi analizate, presupunând că dobânda sau dividendele v or continua să fie primite la
aceeași rată.
În accep țiunea diverși lor specialiști din domeniul econimic perf ormanța este prezentată
ca fiind suma dinte economicitate, eficiență și eficacitate, sau te oria ce lor trei E ( Vâlceanu G.,
2004).

14
Figura 1.4 – Relația noțiunii de perf ormanță

Prin economicitate s e înțelege p orcurarea resurse lor cu cel mai mic cost, iar prin
eficiență: maximizarea rezultate lor la o anumită unitate de resurse sau invers. Eficacitatea este
raportul dintre rezultatele obținute și cele așteptate.
Abordarea perf ormanței întreprinderii p e baza rentabilității are în vedere rezultatele
obținute prin utilizarea fact orilor de producție , respectiv cele recunoscute și prezentate în contul
de porfit și pierdere, precum și rezultatul obținut din deținerea fact orilor de producție , de natura
câștig urilor și pierderi lor nerecunoscute ca urmare a un or tranzacții și care este o anumită
componentă a rezultatului global ( Yang D. C., Vasarhelyi M. A., Caix ing L., Kim S., 2005).
Ca indicat ori de reflectare în mărime absolută a rentabilității se pot avea î n vedere:
rezultatul aferent cifrei de afaceri, rezultatul exploatării, rezultatul financiar, rezultatul curent,
rezultatul extra ordinar, rezultatul brut al exercițiului, rezultatul net al exercițiului.
Pentru exprimarea în mărime relativă a rentabilității se folosesc, de regulă, următoarele
rate: rata rentabilității comerciale, rata rentabilității resurse lor consumate, rata rentabilității
economice și rata rentabilității financiare.
Orice întreprindere urmărește ca veniturile obținute din activitatea econo mică pe care o
anumită desfășoară să depășească cheltuielile făcute, realizând astfel un p orfit. Noțiunea de
porfit este strâns legată de rentabilitate. Acesta reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a
obține un rezultat pozitiv exprimat în unități mo netare.
Determinarea nivelului rentabilității activități lor economice include analiza a doi
indicat ori sintetici, și anume ( Achim Monica Violeta, 2009):
➢ profit , care reflectă mărimea absolută a rentabilității , fiind indicat orul de volum al
rentabilității .
➢ ratele de rentabilitate, care reflectă mărimea relativă a rentabilității și măsoară gradul în
care utilizarea resurse lor aduce p orfit.
În domeniul economic, s -au dat mai multe definiții noțiunii de perf ormanță. În
diversitatea de definiții se disting t rei mari orientări:
economicitate
eficiență
eficacitate
Performanță

15
Figura 1.5 – Orientări în definirea perf ormanței

Cu alte cuvinte, conf orm ce lor trei orientări de definire a perf ormanței economice
sistetizate în figura 1.5, a fi performant include a realiza sa u a depăși obiectivele p orpuse, astf el
performanța este multidimensională atun ci când scopurile sunt multiple, performanța este un
subansamblu al acțiunii, performanța este subiectivă pentru că este p ordusul operației, prin
natura subiectivă, care constă în a ap orpia o anumită realitate de o anumită dorință.

1.2. Determinări privind analiza perf ormanței economice

Studierea perf ormanței economice oferă inf ormații referitoare la eficiența
managementului patrimoniului și remunerarea c orespunzătoare a acestuia
Prin urmare, analiza rate lor de re ntabilitate economică este un instrument de apreciere a
performanței economice a companii lor, de asemenea competitivitatea acest ora și este utilă în
fundamentarea decizii lor investit orilor, managerii, credit orii și cele lalte categ orii de utilizat ori
(Bătrâ ncea I., Trenca I., Bejenaru A., B orlea N., 2007).
Această lucrare prezintă și ilustrează într – un studiu de caz adecvat semnificația
performanței economice, rata de rentabilitate în conf ormitate cu expresia sa sub aspectul material
sau al surse lor de fin anțare a patrimoniului, în funcție de ciclul de activitate a cărui eficiența este
analizată.
1 în funcție de nivelul de
realizare a obiectivelor
sale strategice
2. în funcție de crearea
valorii
3.în funcție de
productivitatea și
eficacitatea
întreprinderii

16 Creșterea capacități lor de perf ormanță economică poate fi obținută prin studierea fact ori
care influențează nivelul și evoluția ratei de rentabilitate economică f olosind unele modele de
analiză economico -financiară (Brian M. L., Mac an Bhaird, Ciaran J., 2006).
Activitățile p orductive desfășurate de companii la nivel mic oreconomic sunt, în mod
normal, orientate spre p orfit, un element esențial care, de fapt, le poa te asigura eficiența și
viabilitatea economică. Statutul de rentabilitate al unei companii poate fi analizat din diferite
perspective, î n funcție de scopul și care sunt b eneficiarii inf ormații lor.
Studiul p orfitabilității în mod absolut utilizând randament ul indicat orului profit ui pe cifra
de afaceri evidențiază câștigul total obținut de întreprinzăt or prin tranzacționarea mărfuri lor
fabricate, rezultat prin compararea cifrei de afaceri realizate cu c heltuielile totale de producție
(Burja V., 2005).
Ratele de rentabilitate reprezintă un instrument obișnuit pentru analiza financiară și
gestionarea p orfitabilității, deoarece asigură o anumită descriere complexă a tutur or elemente lor
care contrib uie la obținerea perf ormanțe lor.
În cadrul analizei globale a rent abilității este deosebit de imp ortantă rata de rentabilitate
economică, un indicat or care exprimă eficiența utilizării întregului patrimoniu al unei firme.
Nivelul său reflectă capacitatea de gestionare a firmei pentru o anumită administrare eficientă a
bunurilor economice disponibile sau câștigurile obținute de capitalul investit.
Există mai multe modalități de exprimare a rentabilității în c orelație cu funcția contabilă a
elemente lor patrimoniale luate în considerare (active / dat orii).
Având în vedere as pectul material al patrimoniului firmei, rata rentabilității economice
(Rec) indică profit rezultat din administrarea întregii sale active. În literatura de specialitate este
cunoscută ca rata rentabilității active lor (ORA) (Hefert, 2006 )
Patrimoniul luat în considerare prin aspectul surse lor financiare implică determinarea
porfitabilității economice, legând câștigul în funcție de capitalul investit. În acest caz, rata
rentabilității economice semnifică profit rezultat din capitalul investit și exprimă efic iența firmei
obținută prin utilizarea bani lor porprii sau împrumutați (Invest ors Words, 2008).
Capitalul investit reprezintă o anumită sursă de finanțare a capitalului angajat care are
forma active lor totale fără dat oriile curente (active fixe și capital d e lucru). De fapt, capitalul
angajat reprezintă investiția de capital pe care firma o anumită are pentru a -și realiza obiectivul
de activitate într -o anumită perioadă de timp și, conf orm acesteia, este necesar să se adopte cea
mai potrivită alternativă a p oliticii financiare. Acesta înseamnă că, în primul rând, strategia
financiară a firmei trebuie să ia în considerare p orpriul capital pentru a -și finanța activitatea și
doar pentru a -l completa cu capitalul împrumutat (pe termen lung) până la nivelul cerut de
amploarea active lor utilizate. Având în vedere valoarea capitalului angajat, rata rentabilității

17 economice exprimă pe termen lung profit net obținut din capitalul investit de acționari și
credit ori și ia f orma ratei de rentabilitate a capitalului a ngaja t (Armonizarea contabilității cu UE,
2003 ).
Nivelul ratei de rentabilitate economică este foarte imp ortant pentru investit ori. Acesta
indică câte unități de bani pot p orduce o anumită afacere pentru o anumită singură unitate de
bani investită. O anumită rată mai mare indică o anumită creștere a nivelului de eficiență,
deoarece, printr -o anumită investiție de capital mai mică, se poate obține același nivel de p orfit,
care este dovada unui management al calității.
Informațiile privind perf ormanța managerială furnizate de rata rentabilității economice o
anumită fac un instrument real de apreciere a poziției financiare a companii lor. Dacă analiza
situației financiare a unei întreprinderi indică un nivel bun al ratei p orfitabilității economice,
credit orii săi au garanția solvabilității firmei, a dat oriilor recuperate și a unui anumit p orfit.
De asemenea, o anumită rentabilitate economică mare indică acționari lor gradul de
capitalizare rezultat din administrarea patrimoniului. Comparând ratele de rentabilitate
econ omică ale firme lor active în aceeași ramură economică, putem afla inf ormații despre
capacitatea acest ora de a face față concurenței și despre perf ormanța și nivelul de competitivitate
al aces tora (Hoanță N., 2011).
Rata rentabilității economice ar putea fi exprimată și în alte moduri, în funcție de ciclul
activității a cărui eficiență analizăm. În această situație, profit se calculează pe tipuri de activități:
activitatea de exploatare, activitatea de investiții, activitatea curentă.
Rata de rentabilitate e conomică calculată pe baza rezultatului brut al operațiunii poate
informa despre întregul nivel al eficienței cu care desfășoară activitatea de exploatare, ceea ce
înseamnă că nu este influențat în niciun fel de activitatea financiară, de politica de am ortizare sau
financiară și fiscală.
Informațiile oferite de analiza dinamicii p orfitabilității economice și a fact orilor care
contribuie la modificarea acesteia permit f ormularea un or interpretări utile pentru conducerea
societății comerciale, fiind de intere s și pentru ceilalți beneficiari ai inf ormații lor economice
precum furniz orii de capital, institutele financiare, concurența:
Ratele de rentabilitate economică reprezintă un instrument imp ortant de analiză
financiară și reflectă gradul de viabilitate econo mică a unei întreprinderi.
Valoarea inf ormativă a rate lor de rentabilitate economică rezultă din conținutul specific al
funcții lor lor:
– măsoară rentabilitatea unei firme, fiind un mijloc real de a cont orla capacitatea
patrimoniului de a genera p orfit;

18 – instrumentul de apreciere a perf ormanței manageriale, deoarece abilitățile managerului
de a organiza, sinc orniza și îndepărta în final toate resursele companiei contribuie la o anumită
anumită dimensiune a rentabilității economice;
– asigură compararea si tuații lor financiare ale întreprinderi lor, clasându -le în consecință
cu nivelul de perf ormanță și poziția lor față de concurenți;
– oferă posibilitatea evaluării alternative lor de investiții;
– permite anticiparea returnării capitaluri lor investite în func ție de tipurile de strategii
financiare pe care le -au adoptat;
– mijloace de apreciere a gradului de risc al acțiuni lor economico -financiare.

1.3. Metode de analiză a perf ormanțe lor economice ale întreprnderii

În economia de piață, succesul unei afaceri necesită decizii de gestiune bine
fundamentate, pe baza analizei inf ormații lor primite din interi orul și din afara companiei.
În acest sens, analiza perf ormanței economice a companiei este și evaluarea capacității
sale de creștere economică implică un p orces continuu, care face parte din responsabilitățile de
bază ale conducerii. Acesta este instrumentul necesar pentru a furniza inf ormații diferite lor părți
interesate ¸ deoarece obiectivul principal al acțiuni lor conducerii vizează creșterea eficienței și
rentabilității ¸ tehnicile de analiză financiară trebuie să sublinieze cal itatea decizii lor lideri lor
(Niculescu M. ¸ Lavalette G. ¸ 1999).
Coerența acțiuni or lor determină optimizarea bugete lor de capital ¸ utilizarea eficientă a
tutur or resurse lor¸ aspecte c are pot duce la creșterea va lorii afacerii dacă sunt integrate în
strategiile și politicile financiare c orecte¸ informațiile rezultate din analiză sunt ¸ de asemenea ¸
importante pentru alți beneficiari. sau investit orii (acționarii).
În aceste condiții ¸ toți actorii interesați de succesul sau eșecul afacerii urmează evaluarea
și predicția perf ormanței economice ¸ care își sintetizează capacitatea de creștere economică.
Pentru a atinge acest obiectiv ¸ analiza indicat orilor este de interes real.
efineste active le nte ale companiei ¸ porfitabilitatea ¸ fluxul de numerar ¸ valoarea adăugată
economică ¸ ceșterea capitalului p orprietari lor¸ performanța pieței ¸ stabilitatea și autonomia
financiara etc.
Analiza perf ormanțe lor întreprinderi lor constituie un pas necesar pen tru identificarea
rezer velor de crește e ale companiei ( Petrescu S. ¸ 1995).
Punctul de plecare în analiza capacității de creștere economică a companiei este
indicat orul valoarea netă ¸studiat în dinamica sa.

19 Valoarea netă este un e ement cu mare valoare de in formare pentru investit ori¸ credit ori
etc. Acesta reprezintă activele nete ale unei societăți și se calculează ca o anumită diferență între
valoarea active lor monetare totale și a active lor nemonetare pe care societatea le deține și
datoriile monetare și n emonetare.
Valoarea netă are ¸ de obicei ¸ valori pozitive și ¸ în timp ¸ arată o anumită tendință
crescătoare ¸ acesta indică o anumită bună gestionare a active lr totale ale companiei ¸ o anumită
creștere a capitalului p orpriu și ¸ prin urmare ¸ o anumită creșter e a averii acționari lor¸ reflectând
o anumită crește re econo ică durabilă (B uergel ¸ O.¸ A. Fier ¸ G. Licht and G. Murray 2000).
În cazurile în care sunt înregi rate va lori negative pentru valoarea netă ¸ există un risc de
faliment ¸ deoarece activele reale depă șesc nivelul dat oriilor contractate ¸ ceea ce înseamnă
insolvabilitate.
Analiza fact orială a capacității de creștere economică trebuie să găsească un model
complex care să prezinte fact orii care conduc p n acțiunea lor la creșterea active lor nete și a
capit alurilor porprii ( Colasse B. ¸ 2009).
Printre indicatorii de p orfitabilitate se consideră că rata rentabilității financiare
(rentabilitatea capitalului p orpriu) reflectă cea mai bună idee de perf ormanță și creștere
economică ¸ care rezultă din gestionarea ca pitaluri lor porprii investite.
general ¸ ratele de rentabilitate economică pot fi considerate un ba ormetru al calității
mediului economic și financiar ¸ ia la nivel mic oreconomic ele au caracteristici ale unui
instrument intern foarte necesar pentru evidenț ierea ¸ planificarea și cont orlul statutului
performanței și a competitivității întreprinderi lor.

Creșterea economică este un obiectiv maj or al funcționării întreprinderii ¸ fiind în același
timp o anumită condiție entru menținerea companiei în sistemul con curențial al pieței ¸ deoarece
este legată de mecanismele de creare a va lorii porfunde și ¸ în special ¸ de funcționarea eficientă .
Pentru ca o anumită fir să aibă o anumită capacitate de creștere economică ¸ ea trebuie să
aplice un management eficient care s ă asigure o anumită administrare optimă a tutur or resurse lor
sale economice. Activitățile operaționale ¸ investiționale și financiare v or fi capabile să genereze
fluxuri de trez orerie pozitive și să contribuie fav orabil la f ormarea p orfituri lor numai cu dec izii
manageriale raționale și bine fundamentate.
Capacitatea companiei de a înregistra p orfit poate ¸ de asemenea ¸ să crească semnificativ ¸
ca rezultat al utilizării mai bune a capitaluri lor investite (acțiuni și împrumuturi)

20

CAPITOLUL 2 OBIECTIVELE ȘI METODA DE CERCETARE

2.1 Obiective

Stabilirea obiective lor lucării privind modul de asigurare a perf ormanțe lor economice în
cadrul SC AND O EXPERT AG ORFARM SRL include analiza cheltuieli lor¸ a cifrei de afaceri ¸
a solduri lor intermediare de gestiune ¸ precum și punerea în evidență a rate lor de rentabilitate ale
firmei ¸ lichiditatea și solvabilitatea acesteia.

2.2 Metoda de cercetare

Abordarea p orbleme lor ce vizează activitatea financiară a întreprinderii prin prisma
relației cauză -efect impune studiul i nterdisciplinar al activității economice și financiare
consumatoare de resurse care se reflectă direct în perf ormanțele financiare ale întreprinderii.
Analiza perf ormanțe lor include analiza relații lor financiare realizate de întreprindere cu
partenerii de afaceri concretizate în: cheltuieli ¸ venituri ¸ și rezultate financiare.
Cheltuielile reprezintă toate acțiunile întreprinderii care au ca scop sărăcirea acesteia
respectiv scăderea active lor și creșterea pasive lor.
Veniturile reprezintă toate acțiunile înt reprinderii care determină îmbogățire ¸ respectiv
creșterea active lor și scăderea pasive lor.
Cheltuielile reprezintă totalitatea consumuri lor înregistrat de o anumită întreprinderii
într-un an financiar.Pentru analiza cheltuieli lor se face distincția între termenul cheltuieli de
producție și generic cheltuieli și termenul cost de producție generic cost.
Cheltuielile reprezintă totalitatea achiziții lor pe care o anumită face o anumită
întreprindere cu scopul de a obține bunuri economice.Achizițiile se numesc factori de producție
și odată intrate în întreprindere f ormează stocurile.
Într-un an financiar ¸respectiv într -un ciclu de producție¸ întreprinderea nu utilizează toate
stocurile ci doar o anumită parte care sunt numite fact ori de producție .Partea de stoc utilizată
într-un ciclu de producție¸ respectiv utilizarea pentru a obține bunuri economice poartă denumirea
de stocuri.
Orice analiză a cheltuieli lor începe cu structura acest ora pe puncte de interes.La nivel de
întreprindere există următoarele puncte de i nteres: aporvizionare cu materii prime; stocuri;
cheltuieli de personal; cheltuieli de producție ; cheltuieli de desfacere; cheltuieli post vânzare.

21 Pentru analiza dinamicii cheltuieli lor se analizează indicii de dinamică ¸practic se face o
anumită analiză a cheltuieli lor pe trei ani și se analizează creșterile sau scăderile anual
comparativ cu anul 0 al perioadei.
Analiza perf ormanțe lor întreprinderii se analizează în mod simplu prin analiza contului
de porfit și pierdere și în mod complex prin analiza între gului bilanț contabil.
Cifră de afaceri este primul indicat or din contul de p orfit și pierdere. Cifra de afaceri
exprimă f orța de vânzare a unei firme respectiv cuprinde totalitatea mărfuri lor și porduselor
vândute sau facturate de către o anumită întrepri ndere.Practic cifra de afaceri cuprinde valoarea
tutur or facturi lor emise de către o anumită întreprindere într -un an calendaristic indiferent dacă
acestea au fost încasate sau nu.
Analiza cifrei de afaceri include cunoașterea următ orilor :termeni cifra de afaceri
totală ¸medie ¸marginală ¸critică.
Analiza dinamicii cifrei de afaceri se face cu bază fixă sau cu bază în lanț ¸practic se
analizează cifra de afaceri de la o anumită perioadă dată(minim 3 ani) ¸și se identifică creșterile
sau scăderile anuale compara tiv cu anul 0 al perioadei(comparație cu bază fixă) sau comparativ
cu anul n -1 al perioadei(comparație cu bază în lanț).
Pentru analiza dinamicii se calculează trei indicat ori: variația cifrei de afaceri în mărime
absolută 𝐶𝐴; Indicele de creștere a cif rei de afaceri 𝐼𝐶𝐴; Ritmul mediu anual de creștere 𝑅̅;
Analiza producție i răspunde la următoarele întrebări:
1) Când trebuie oprită p orducția?
2) Ce cantitate trebuie să se p orducă?
3) Care este combinația optimă de resurse?
4) Ce tehnologie trebuie aplicată?
Pentru a răspunde la aceste întrebări în analiza producție i se utilizează metodele bazate pe
teoria producție i respectiv analiza producție i pe termen scurt și analiza producție i pe termen
lung.
Pe termen scurt capitalul este fix și munca variabilă ¸ deciden tul d orește să răspundă la
întrebarea Care este p orducția maximă posibil de obținut astfel încât din punct de vedere tehnic
să utilizeze optim resursele de producție ?
Prin răspunsul la această întrebare ¸ întreprinzăt orul va cunoaște momentul în care trebui e
să oprească p orducția.Pe termen scurt se analizează p orducția totală ¸ manopera totală ¸
porductivitatea muncii și p ordusul marginal al muncii.Pe termen lung toți fact orii de producție
sunt variabili (întreprinzăt orul are suficient timp pentru a modifica p ersonalul managerial ¸
capacitatea de producție¸ manopera ¸ materii prime ¸ tehnologiile)

22 Analiza dinamicii producție i folosește metodologia prezentată la dinamica cifrei de
afaceri respectiv se face cu bază fixă sau cu bază în lanț ¸ practic se analizează p orducția pe o
anumită perioadă dată (minim 3 ani) și se identifică creșterile sau scăderile anuale comparativ cu
anul 0 al perioadei.
Valoarea adăugată reprezintă un indicat or economic care nu apare cu f ormă de sine
stătătoare în contabilitatea ormânească ¸ acest indicat or este utilizat în analizele economice cu
scopul de a măsura capacitatea întreprinderii de a p orduce venituri (capacitatea de a p orduce
efecte la p orpriul ef ort).
Practic la nivel de întreprindere ef orul porpriu este dat de consumurile interme diare ¸ iar
efectele sunt plăți efectuate către partenerii de producție (către act orii economiei ¸ respectiv
salarii către muncă ¸ amortizarea către capitalul p orpriu¸ impozite către stat ¸ dobânzi către
credit ori¸ porfituri către acționari)
Analiza va lorii adăugate la nivel de întreprindere include :
a) analiza dinamicii;
b) analiza structurii.
Marja comercială are sens de valoare adăugată respectiv exprimă capacitatea firmei de a
porduce efecte la p orpriul ef ort.
Analiza marjei comerciale se face prin:
a) analiza dinam icii marjei comerciale se realizează calculând rata de creștere a marjei
comerciale de la un an la altul;
b) analiza structurală se face pe elemente de f ormare (cât % p orvine de la marfa A ¸ B
etc);
Ratele de perf ormanță exprimă rap ortul între dou fluxuri fina nciare ¸ fluxurile financiare
sunt fie de rezultat fie de consum de resurse.
Analiza rate lor de perf ormanță include analiza urătoare lor rate:
1 analiza rate lor de porfitabilitate;
2 analiza rate lor financiare;
3 analiza rate lor economice.
Ratele de p orfitabilitat e se f ormează în zona comercială a întreprinderii respectiv în zona
vânzări lor și exprimă un rap ort între o anumită bogăție aferentă vânzări lor și cifra de afaceri.
Principalele rate de perfonrmață sunt: rata medie brută a profit ui¸ rata medie netă a
profi tui¸ rata marjei comerciale ¸ rata marjei brute.

23

PARTEA A II A
CONTRIBUȚII P ROPRII

24

CAPITOLUL 3
PREZENTAREA ȘI DESCRIEREA ACTIVITĂȚII FIRMEI
S.C. AND O EXPERT AG ROFARM S .R.L.

Societatea AND O EXPERT AG ROFARM SRL este înființată în d ată de 15.01.2014 cu
un capital de 200 de lei de către G radinaru Constantin însă pe data de 14.05.2014 societatea este
preluată de către A ndrus Silvia în calitate de asociat unic cu un capital de 2.500 de lei împărțit în
250 de părți sociale ¸ cu o anumită valoare de 10 lei fiecare.
Sediul social al societății este situat în București ¸ str. Câmpia Libertății nr.45 ¸ bl. MC2 ¸
sc. 1 ¸ et.7¸ ap. 47 ¸ sector 3 însă acesta desfășoară activitatea la punctul de lucru situat în Ors.
Darabani ¸ str. 1Decembrie nr.154 ¸ Jud. Botoșani.
Domeniul principal de activitate este reprezentat de cod CAEN 682 – Tranzacții imobiliare
cu activitate principală cod CAEN 6820 – Închirierea și subînchirierea bunuri lor imobiliare
porprii sau închiriate.
Societatea deține imobile și echipament e tehnologice în valoare totală de 521 500 lei.
Tabelul 3.1
Mijloacele unității economice
Nr. crt. Denumire Data intrării Valoare
1. Grajd 01.09.2014 140 000
2. Clădire ½ imobil Paltinis -grajd animale 05.02.2015 13 000
3. Semirem orca +kit 01.09.2014 38 000
4. Grapa cu discuri GD7MS 01.09.2014 6 300
5. Semănătoare SK8FL 01.09.2014 4 800
6. Semănătoare ȘUP 29 OBP 01.09.2014 2 500
7. Elect orstivuit or 01.09.2014 7 500
8. Autotract or MAN 01.09.2014 74 000

25 Cu ajut orul acest or imobi lizări societatea poate desfășura a ctivități în închirierea
utilaje lor sau a clădiri lor sau chiar în oferirea un or servicii în lucrarea terenuri lor agricole ¸
transp ortul mărfuri lor sau a cereale lor chiar și depozitarea acest ora. Are un număr de angajați 5
persoane calificate în lucerarea cu aceste utilaje pentru oferirea servicii lor dorite.
Tabelul 3.2
Utilajele agricole ale unității economice
Nr. crt. Denumire Data intrării Valoare
1 Plug opal 140 Lemken 01.09.2014 6 000
2 Presa de balotat 01.09.2014 5 500
3 Aparat de erbicidat 01.09.201 4 10 000
4 Tract or T170CR 01.09.2014 52 000
5 Mașina împrăștiat amendamente 01.09.2014 4 900
6 Combina cereale NEW HOLLAND 01.09.2014 83 000
7 Heder grâu 01.09.2014 13 000
8 Mașina mascara ST2100 01.09.2014 8 600
9 Mașina balotat mascara 01.09.2014 14 000
10 Scarificat or MDS orata adâncime 01.09.2014 5 000
11 Tract or CLASS 816 13.03.2016 33 400

Principalul client în oferirea servicii lor agricole este SC DARCOM SRL cu sediul în
com. Păltiniș jud. Botoșani ¸ în care serviciile oferite au fost de la a rătura de toamnă până la
însămânțarea terenuri lor pe anul 2016.
În domeniul transp orturilor societatea a oferit servicii clientului Q -DOZ SRL cu sediul în
ors. Sibiu ¸ jud. Sibiu în care sau oferit servicii în anul 2015.
În cadrul societății comerciale SC A NDO EXPERT AG ROFARM SRL ¸ ținându -se cont
de principiile de management și conducerii activității de divizare în compartimente funcționale ¸
de producție (cercetare -dezvoltare ¸ comercială ¸ financiar -contabilă și de personal) ¸ a volumului
de muncă pe care îl d esfășoară și implică realizarea lor¸ s-a adoptat următoarea structură
organizat orică.
Conducerea administrativă
Potrivit legii și a stat tului de înființare a societății ¸ conducerea administrativă a firm ei
este asigurată de unul din c i doi asociați ¸ care în deplinesc și funcția de direct or general sau
executiv al societății cu responsabilități și drepturi depline.
Conducerea executivă a societății
▪ direct or executiv ;

26 ▪ direct or tehnic și de producție ;
▪ direct or comercial ;
▪ direct or economic .
Compartimente sub ordonate direct orului executiv
În sub ordinea di ectă a direct orului executiv sunt grupate compartimentele cu
caracteristici strategice ¸ asigurând implementarea decizii lor și a strategii lor tactice pentru
realizarea obiectului de activitate al societății în ordinea imp ortanței lor și anume implementarea
politicii de marketing ¸ precum și adoptarea strategiei de asigurare a calității p orduselor.
Structura organizat orică prezintă următoarele compartimente funcționale și activitățile
principale
Oficiul juridic
Reali zează interesele societății comerciale în fața instanțe lor de judecată ¸ persoane lor
fizice ¸ asigurarea fondului legislativ pe baza căruia se d sfășoară activitatea societății ¸ asigură
legalitatea asu ra tranzacții lor economice desfășurate în cadrul unității.
De asemenea efectuează cont rlul de fond asupra patrimoniului societății și a alt or obiective
dispuse de direct orului general ¸ cu evidențierea în conf ormitate cu n ormele și legile în vigoare a
rezultate lor activității.
Biorul personal -salarizare
Funcția de personal este f ormată prin activități care asigură resursele de muncă necesare
realizării obiective lo firmei precum și utilizarea rațională a acest ora¸ dezvoltarea continuă a
competențe lor prin creșterea nivelului de cunoștințe tehnico -porfesionale ale tu turor angajați lor
firmei ¸ de asemenea și remunerare personalului.
Activitățile care se desfășoară în cadrul funcției de personal sunt
 administrarea per onalului (alegerea ¸ selecționarea și încadrarea personalului ¸ evidența
personalului ¸ salarizarea)
 prestar ea de către firmă a un or servicii către personal (pregătirea și perfecționarea
personalului ¸ învățământ ¸ portecția muncii ¸ medicina muncii ¸ igienă)
Compartimente sub ordonate direct orului tehnic
Pe baza acestu compartiment au fost grupate funcțiile de execu ție precum și cele tehnice
menite să asigure pregătirea tehnică și de exploatare c orectă a echipamente lor tehnice și a
utilaje lor¸ realizarea astfel a activi ții în conf ormitate cu cerințele contractuale ¸ în condiții de
eficiență maximă.
În cadrul acestei s tructuri se disting următoarele compartimente
• cercetare -dezvoltare
• contorl tehnic de calitate

27 Prin funcția de cercetare -dezvoltare se asigură int orducerea de tehnologii moderne
precum și îmbunătățirea tehnologii lor utilizate în condiții de maximă eficiență astfel încât să se
atingă atât obiecti ele calitative cât și cele de p orductivitate firmei. Această funcție are la bază
următoarele obiective optimizarea p orceselor de producție și a fluxuri lor pri intorducerea d e noi
tehnologii dar și prin îm unătățirea c elor existente în p orcesul de activitate al firmei ¸
îmbunătățirea activit ților de întreținere și reparații ¸ optimizarea p orcesului de muncă ¸
perfecționarea structurii organizat orice precum și utilizarea eficientă a resurse lor.
Compartimentele sub ordonate direct orului comercial
Funcția comercială implică activități complexe legate de p orcesul de ap orvizionare a
firmei cu materii prime ¸ materiale consumabile necesare desfășurării activității p ormovarea și
desfacerea p orduselor.
Obiectivele funcției comercia le sunt
• asigurarea unui ritm atât în ceea ce privește ap orvizionarea cu materii prime cât
și cu materiale
• dezvoltarea și creșterea segmente lor de piață
• onorarea la timp a comenzi lor clienți lor
• păstr rea un or relații bune cu furniz orii și ceilalți parteneri de afaceri
• creșterea restigiului firmei
Funcția comercială se realizează în compartimentul comercial fiind structurat astfel
Biorul ap orvizionare în cadrul acestui bi oru desfășoară toate activitățile necesare
asigurării la timp a firmei cu resursele mater iale necesare p orcesului de producție .
Biorul desfacere (vânzări) cuprinde activități legate de întocmirea facturi lor¸ livrarea
porduselor către terț i care e face de regulă pe baza unei comenzi emise de către client.
Biorul de marke ng desfășoară activități al cărui scop este de a asigura vânzarea
porduselor pe o anumită piață cât mai mare ¸ porspectarea piețe lor¸ descoperirea de noi segmente
de piață ¸ sondarea opiniei consumat orilor¸ participarea la târguri ¸ expoziții.
Compartimentele sub ordonate direct orului economic
În cadrul acestei funcții se desfășoară activități prin care se asigură mijloacele bă nești
necesare asigurării și de fășurării activității n omale a firmei. Imp ortant este crearea unui sistem
informațional cu ajut orul căruia să se poată efectua an aliza și cont orlul economico -financiar
operativ al tutur or ctivități lor¸ elaborarea p orgrame lor de dezvoltare economico -financiară prin
dimensionarea reală a nevoi lor și resurse lor¸ elaborarea¸ analiza și cont orlul operativ al costuri lor
cât mai ap orape de locul unde cestea se p rduc în vederea determinării reale a cheltuieli lor de
secție și eliminării fenomene lor negative care afectează profit¸ asigurarea echilibrului financiar ¸

28 dimensionarea reală a nivelului de credite ¸ evaluarea patrimoniului societății ¸ stabilirea și
negocierea prețuri lor și tarife lor porduselor și servicii lor în funcție de cerere și ofertă.
Funcția financiar -contabilă asigură elab orarea bugetului de venituri și cheltuieli ¸
evidența tranzacții lor eco mice ¸ urmărirea modului de obținere a rezultate lor financiare ¸
inventarierea patrimoniului ¸ stabilirea prețuri lor¸ calculul indicat orilor economico -financiari ¸
utilizarea fonduri or¸ repartizarea profit ui¸ onorarea la plată a dat oriilor¸ urmărirea încasării
creanțe lor¸ elaborarea documente lor de sinteză ¸ organizarea contabilității.
Obiective e principale ale acestei funcții sunt
• creșterea p orfitabilității
• eficientă maximă a resurse lor financiare ale firmei
• asigurarea capacității de plată a firmei
• creșterea patrimoniului
Această funcție se realiza tă în cadrul compartimentului financiar -contabil ¸ condus de
direct orul economic ¸ în care sunt cuprinse următoarele bi oruri
Biorul contabilitate efectuează activitățile privind înregistrarea și evidența elemente lor
patrimoniale ale firmei ¸ efectuează invent aierea periodică a acest ora¸ întocmește lunar bal anța de
verificare pentru contu ile sintetice și cele analitice ¸ urmărind conc ordanța dintre acestea.
În cadrul firmei ¸ contabilitatea este organizată și condusă în mod c orespunzăt or normelor legale ¸
este țin ută la zi ¸ datele înregistra e sunt clare ¸ precise și complete conf orm regulamentului de
funcționare și aplicate a Legii contabilității nr.82 din 24 decembrie 1991 și a reglementări lor
ulterioare.
Biorul financiar și analize economice realizează activități prin care se urmărește
obținerea și folosirea eficientă a resurse lor financiare ¸ înregistrarea ¸ evidența și urmărirea
operațiuni lor cu furniz orii. Întocmește bugetul de venituri și cheltuieli în c orelație cu secțiile de
producție¸ asigură fondurile necesar e desfășurării ritmice a activități lor¸ ține evidența obligații lor
firmei față de terți și perfecționarea instrumente lor de decontare cu furniz orii și beneficiarii ¸
dispune măsuri pentru asigur rea mijloace lor bănești la casieria firmei ¸ asigură securitatea
mijloace lor bănești din casierie.
Casieria cuprinde activitățile prin care se realizează încasările și plățile efectuate în
numerar ¸ asigură relațiile de decontare cu băncile ¸ întocmește registrul de casă și împreună cu
documentele anexate îl predă la bi orul de contabilitate

29

CAPITOLUL 4
ANALIZA PERF ORMANȚE LOR ÎNTREPRINDERII

4.1.Analiza resurse lor umane

Analiza resurse lor umane se realizează din trei puncte de vedere :
1) din punct de vedrere a gradului de ap orvizionare a firmei cu f orță de muncă
2) din punct de vedrere al utilizării timpului de muncă respectiv a f orței de muncă
3) din punct de vedrere a eficienței utilizării muncii în p orcesul de producție
Tabelul 4.1
Analiza intrări lor și ieșiri lor de personal
Nr
ctr
Denumire/simbol
Formula de
calcul
2015
2016 Indicele de
dinamică
2016 /2015 Abaterea
2016 –
2015
1 Nr. de salariați la sfârșitul
anului (Ns) – 7 9 128¸57 2
2 Nr.total de intrâri (I) – 1 3 300 2
3 Nr.total de ieșiri (E) – 0 1 1
4 Coeficientul intrâri lor
(Ci) Ci=I
Ns 0¸14 0¸33 235¸71 0¸19
5 Coeficientul ieșiri lor (Ce) Ce=E
Ns 0 0¸11 0¸11
6 Coeficientul mediu al
mișcări lor (Cm) Cm=I+E
Ns 0¸14 0¸44 314¸28 0¸3

Din analiza preliminară a resurse lor umane ¸ conform tabelului 4.1 se pot desprinde
următoarele aspecte: numărul de salariați în cei doi ani analizați s -a modificat ¸ firma având un
număr de 7 anagajați în anul 2015 și 9 angajați în anul 2016 ¸ iar în ceea ce privește coeficientul
intrări lor în anul 2016 firma a avut un coeficient de 0 ¸33 dublu față de anul 20 15 când firma a
înregistrat un coeficient de numai 0 ¸14.

30 Tabelul 4.2
Analiza productivității muncii anuale
Nr
ctr
Denumire/simbol
Formula
de calcul
2015
2016 Indicele de
dinamică
2016/2015 Abaterea
2016 –
2015
1 Nr. de zile calendaristice
legale pt.munc ă (Nzc) – 254 257 101¸18 3
2 Timp de muncă nelucrat
(Tmn) -zile/salariat/an – 210 210 100 0
3 Timp de muncă total
(Tmt) –
ore/an/întreprindere Tmt
=8 ore
∗Nzc∗Ns 1.680 1.680 100 0
4 Timp lucrat (Tl)-
ore/an/întreprindere Tl
=Tmt
−Tmn 1.470 1.470 100 0
5 Cifra de afaceri (CA) -lei – 124.008 185.782 149¸81 61.774
6 Venit total (Vt)-lei – 326.344 472.232 144¸70 145.888
7 Producție totală ( Q)-kg – 124.008 144.735 116¸71 20.727
8 Porductivitatea muncii
fizică anuală (Waf) –
kg/muncit or Waf=Q
Ns
17.715¸42 20.676¸42 116¸71 2.961
9 Porductivitatea muncii
anuale va loric (Wav) Wav=VT
Ns
46.620¸57 67.461¸71 144¸70 20.841¸14
10 Porductivitatea muncii
anuale comercială
(Wac) Wac=CA
Ns
17.715¸42 26.540¸28 149¸81 8.824¸85

Anal izând productivitatea resusre lor umane din cadrul firmei se pot observa următoarele:
cifra de afaceri a înregistrat un trend ascendent de la valoarea de 124.008 în anul 2015 la
valoarea de 185.782 lei în anul 2016 cu o anumită creștere în mărimi relative d e 49¸81%¸ venitul
total de asemenea a înregistrat o anumită evoluție fav orabilă de la 326.344 lei la 472.232 lei în
anul 2016 ¸ iar porducția totală crește de la 124.0008 lei la 144.735 lei în anul 2016 cu o anumită
creștere de 16 ¸71%¸ toți acești fact ori au influențat pozitiv productivitatea muncii din cadrul
firmei.

31
Figura 4.1 – Evoluția p orductivității muncii anuale în perioada 2015 -2016

Așa cum se poate observa în figura 4.1 ¸ productivitatea muncii este mai ridicată în anul
2016 comparativ cu anul 201 5 dat orită creșterii atât a cifrei de afaceri ¸ a venituri lor totale cât și a
producție i totale ceea ce a infuențat pozitiv și creșterea p orductivității muncii.
Asigurarea întreprinderii cu personal ¸ vizează pe lângă latura cantitativă și aspecte de
ordin c alitativ ¸ exprimate prin gradul de calificare a salariați lor.
Analiza economică are deci ca obiectiv ¸ în acest caz ¸ determinarea gradului de asigurare
cu personal din punct de vedere cantitativ ¸ pe structură ¸ la termen și calitativ ¸ precum și
utilizarea ac estuia prin prisma timpului de muncă utilizat și al eficienței utilizării.
Analiza resurse lor umane așa cum se poate observa și în tabelul de mai sus la societatea
agricolă Ag ormax Deleni nu prezintă o anumită mișcare de personal ¸persoanele răman constante
în acești ani de analiză.
Toate tipurile de p orductivitate analizate prezintă creșteri de la un an la altul mai puțin
productivitatea marginală care prezintă o anumită scădere de ap orximativ 14 % dat orită variației
producție i.

17.715,4246.620,57
17.715,4220.676,4267.461,71
26.540,28
0,0010.000,0020.000,0030.000,0040.000,0050.000,0060.000,0070.000,0080.000,00
Productivitatea muncii fizică
anualăProductivitatea muncii anuale
valoricProductivitatea muncii anuale
comercialăProductivitatea muncii anuale
2015 2016

32 Tabelul 4.3
Analiza porductivității muncii zilnice
Nr
ctr
Denumire/simbol
Formula de
calcul
2015
2016 Indicele de
dinamică
2016/2015 Abaterea
2016 –
2015
20 Nr. zile
om/an/întreprindere(Z) – 1.778 1.799 101¸18 21
21 Nr. de
ore/om/an/întreprindere(O) – 14.224 14.392 101¸18 168
22 Productivitatea muncii
zilnică fizică(Wzf) Wzf=Q
Z 69¸74 80¸49 115¸35 10¸70
23 Productivitatea muncii
zilnică va lorică(Wzv) Wzv=VT
Z
183¸54 262¸49 143¸01 78¸95
24 Productivitatea muncii
zilnică comercială(Wzc) Wzc=CA
Z
69¸74 103¸26 148¸06 33¸52
25 Productivitatea muncii
orară fizică(Wof) Waf=Q
Ns
8¸71 10¸05 115¸35 1¸33
26 Productivitatea muncii
orară va lorică(Wov) Wav=VT
Ns
22¸94 32¸81 143¸01 9¸86
27 Productivitatea muncii
orară comercială(Woc) Wac=CA
Ns
8¸71 12¸90 148¸06 4¸19
28 Porductivitate
marginală(Wmg) Wmg=Q
Z
98¸7 85¸17 86¸30 -13¸52
29 Elasticitatea
porductivității(Ew) Ew=Wmg
Wzf
1¸41 1¸05 74¸81 -0¸35

În ceea ce privește analiza p orductivității muncii zilnice ¸ acesta este in fuențată de
următ orii fact ori: numărul de zile om/an/întreprindere ¸ numărul de ore/om/an/întreprindere ¸ fiind
direct p orporțională cu productivitatea anuală și cu numărul de salariați pe care firma îi deține în
perioada 2015 -2016.

33
Figura 4.2 – Evoluția porductivității muncii zilnice în perioada 2015 -2016

În figura 4.2 este reprezentată evoluția porductivității muncii zilnice în perioada 2015 –
2016 ¸ ca și la productivitatea anuală anul 2016 este mai p orductiv decât anul 2015 ¸ practic firma
își crește efe ctele angajării de nou personal și astfel crește și p orducția și ceilalți fact ori implicați
în porcesul de producție .

Figura 4.3 – Evoluția p orductivității muncii orare în perioada 2015 -2016
69,74183,54
69,7480,49262,49
103,26
0,0050,00100,00150,00200,00250,00300,00
Productivitatea muncii zilnică
fizicăProductivitatea muncii zilnică
valoricăProductivitatea muncii zilnică
comercialăProductivitatea muncii zilnice
2015 2016
22,94
8,7198,70
32,81
12,9085,17
0,0020,0040,0060,0080,00100,00120,00
Productivitatea muncii orară fizică Productivitatea muncii orară
valoricăProductivitatea muncii orară
comercialăProductivitatea muncii orare
2015 2016

34 Productivitatea orară în anul 2016 se prezintă astfel: produc tivitatea fizică este de 32 ¸81¸
cea valoarică de 12 ¸90¸ iar cea comercială de 85 ¸17.

4.2.Analiza resurse lor materiale

Analiza mijloace lor fixe
Mijloacele fixe cuprind toate bunurile întreprinderii care au folosință îndelungată și se
amortizează.
Analiza mijloace lor fixe are ca scop identificarea tutur or elemente lor care în final
determină un cost de producție și un rezultat exprimat în bogăția nou creată.Analiza mijloace lor
fixe care au ca obiect fundamentarea decizii lor de a investi sau a dezinvesti
Analiza mijloace lor circulante
Mijolacele circulante reprezintă bunurile întreprinderii care nu se consumă la prima
utilizare.Mijloacele circulante sunt materii prime și au sens de stocuri.
Analiza stocuri lor răspunde la întrebarea Care soluție tehnică este o ptimă pentru
întreprindere?
Analiza stocuri lor determină decizii pe termen scurt respectiv influiențează decizia
întreprinzăt orului de a -și influiența p orducția prim prisma un or termeni ca stoc mediu ¸stocul
risc¸stocul conjunctural.
Tabelul 4.4
Analiza mi jloace lor de producție
Nr.crt . Denumire Formula
de calcul 2015 2016 Indicat or
dinamică Abaterea
1 Mijloace fixe active (lei) – 258.478 274.548 106¸21 16.070
2 Mijloace fixe pasive
(lei) – 151.450 201.850 133¸27 50.400
3 Mijloace fxe total (lei) – 409.928 476.398 116¸21 66.470

Analiza mijloace lor fixe sau de producție pornește de la analiza mijloace lor fixe active și
a mijloace lor fixe pasive ¸ așa cum se poate observa în cadrul tabelului 4.4 firma are mijloace fixe
totale de 409.928 lei în anul 2015 și de 476.398 lei în anul 2016 cu o anumită creștere de 16 ¸21%
în anul 2016 comparativ cu anul 2015.

35 Tabelul 4.5
Analiza coeficientului de structură a mijloace lor de producție
Nr.crt Denumire Formula
de calcul 2015 2016 Indicat or
dinamică Abaterea
1 Intrări de mijloace fixe
(lei) I – 126.792 121.607 95¸91 -5.185
2 Ieșiri de mijloace fixe
(lei) E – 0 54.932 54.932
3 Amortizare(lei) A – 159.314 198.513 124¸60 39.199
4 Modernizarea
mijloace lor fixe (lei)
MD – 29.145 13.509 46¸35 -15.636
5 Coeficient de str uctură
(lei) 𝐶𝑆=𝑀𝐹 𝐴
𝑀𝐹 𝑃 1¸70 1¸36 79¸69 -0¸34
6 Coeficientul intrări lor
(lei) 𝐶𝑖=𝐼
𝑀𝐹 𝑇 0¸30 0¸25 82¸52 -0¸05
7 Coeficientul ieșiri lor
(lei) 𝐶𝑒=𝐸
𝑀𝐹 𝑇 0 0¸11 0¸11
8 Mobilitate totală (lei)
MT 𝑀𝑇=𝐼+𝐸
𝑀𝐹 𝑇 0¸30 0¸37 119¸80 0¸06

Analiza coeficienți lor de structură a mijloace lor de producție pornește de la intrările și
ieșirile de mijloace fixe c orelate cu costul am ortizări lor și cu modernizarea mijloace lor fixe.
Intrările de mijloace fixe în anul 2015 sunt de 126.792 lei ¸ iar în anul 2016 de 121 ¸607 lei
cu o anumită scădere de 5% față de anul 2015. În ceea ce privește ieșirile de mijloace fixe în anul
2015 acestea sunt 0 ¸ iar în anul 2016 sunt de 54.932 lei. De asemenea am ortizarea acest or
mijloac e fixe cresc de la valoarea de 159.314 lei în anul 2015 la valoarea de 198.513 lei în anul
2016 c o anumită creștere în mărimi relative de 24 ¸60%.

36
Figura 4.4 – Evoluția coeficienți lor de strucutră a mijloace lor fixe

Așa cum se poate observa în cadrul fi gurii 4.4 ¸ coeficientul de strucutră este de 1 ¸7 în
2015 și de 1 ¸36 în anul 2016 ¸ coeficientul intrări lor este de 0 ¸3 în anul 2015 și de 0 ¸25 în anul
2016 ¸ iar în ceea ce privește mobilitatea totală ¸ acesta este de 0 ¸3 în anul 2015 și de 0 ¸37 în anul
2016.
Tabelul 4.6
Analiza gradului de utilizare a mijloace lor de producție
Nr.crt Denumire Formula
de calcul 2015 2016 Indicat or
dinamică Abaterea
1 Gradul de uzură 𝐺𝑢=𝐴
𝑀𝐹 𝑇 0¸38 0¸41 107¸21 0¸02
2 Gradul de reînoire 𝐺î=𝐼
𝑀𝐹 𝑇 0¸30 0¸25 82¸52 -0¸05
3 Porducția efectiv
obținută (kg) – 673.008 875.147 130¸03 202.139
4 Gradul de utilizare a
capacității de producție 𝐺𝑢𝑐=𝑄𝑓
𝑄𝑝 0¸71 0¸86 121¸78 0¸15

În analiza gradului de utilizare a mijloace lor fixe sunt analizate gr adul de uzură ¸ gradul
de reînoire și gradul de utilizare a capacității de producție¸ astfel avem: în abul 2015 gradul de 1,7
0,3
00,31,36
0,25
0,110,37
00,20,40,60,811,21,41,61,8
Coeficient de structură Coeficientul intrărilor Coeficientul ieșirilor Mobilitate totalăCoeficientul de structură
2015 2016

37 uzură este de 0 ¸38 iar în 2016 de 0 ¸41 cu o anumită creștere de 7 ¸21%. În ceea de privește gradul
de utilizare a cacacității de producț ie acesta este de 0 ¸71 în anul 2015 și de 0 ¸86 în anul 2016 cu
o anumită creștere în mărimi relative de 21 ¸78%.
Tabelul 4.7
Analiza nivelului de p orductivitate a mijloace lor de producție
Nr.crt Denumire Formula de
calcul 2015 2016 Indicat or
dinamică Abater ea
1 Porducția maximă ce
se poate realiza (kg) – 945.157 1.009.198 106¸77 64.041
2 Timpul efectiv lucrat
(ore) – 5.344 6.588 123¸27 1.244
3 Timpul maxim ce se
poate lucra – 8.535 7.501 87¸88 -1.034
4 Gradul de utilizare a
timpului pe mijloace
fixe
𝐺𝑢𝑡=𝑇𝑙
𝑇𝑚𝑡 0¸62 0¸87 140¸27 0¸25
5 Nivelul de
porductivitate al
mijloace lor fixe
𝑊𝑚𝑓=𝑄𝑓
𝑀𝐹 𝑇 1¸64 1¸83 111¸89 0¸19
6 Economicitatea
mijloace lor fixe
𝐸𝑚𝑓=𝐶𝐴
𝑀𝐹 𝑇 0¸30 0¸38 128¸91 0¸08
7 Cifra de afac eri (lei)
CA – 124.008 185.782 149¸81 61.774
8 Valoarea stocuri lor
(lei)
S – 60.541 15.550 25¸68 -44.991
9 Viteza de ortație a
stocuri lor (zile)
Vr
𝑉𝑟=𝐶𝐴
𝑆 2¸04 11¸94 583¸27 9¸89
10 Durata de ortație a
stocuri lor (zile)
Dr 𝐷𝑟=𝑆
𝐶𝐴∗360 175¸75 30¸13 17¸14 -145¸62

38 Nivelul de p orductiviate a mijloace lor fixe este determinat ca un rap ort între p orducția
maximă ce se poate realiza și timpul maxim ce se poate realiza ¸ astfel avem un nivel de
porductivitate a mijloace lor fixe în anul 2015 de 1¸64¸ iar în anul 2016 de 1 ¸83 cu o anumită
creștere de 11 ¸89%¸ această creștere poate fi pusă pe seama creșterii producție i maxime ce se
poate realiza.
Existen ța bazei tehnico -materiale sau a poten țialului material ¸ constituie o anumită
condiție indisp ensabilă desfăsurării activității. Potențialul material ¸ formează practic sup ortul
real al capitalului fix (mijloace fixe ¸ respectiv active fixe de exploatare) și al capitalului circulant
(stocuri ¸ respectiv active circulante de exploatare).
Desfăsurarea oricărei activități și cu atât mai mult a unei activități p orductive
reclamă ¸ implicit ¸ consumul dar și utilizarea fact orilor de producție .
Atât consumul cât si utilizarea respectivi lor factori¸ trebuie să se încadreze în anumite
niveluri considerate ca fi ind obiectiv n ormale ¸ care reprezintă criterii de comparație privind
aprecierea comp ortamentului diferite lor categ orii de cheltuieli.
În urma analizei mijloace lor fixe și circulante se observă că firma agricolă deține
mijloace fixe și mijloace circulante a căror modernizare a fost de 46 ¸35 % ¸ având un grad înoire
de 85 ¸52 % față de anul precedent.Grad de utilizare a capacități lor de producție a crescut de la
0¸71 la 0 ¸86¸ la fel și gradul de utilizare a timpului pe mijloace fixe ¸ obținându -se astfel o
anumi tă economicitate a mijloace lor fixe de crescând cu 0 ¸08 față de anul precedent.
Analizând viteza de ortație a stocuri lor precum și durata de ortație a stocuri lor se poate
observa că stocurile firmei au o anumită viteză de ortație de 2 ¸04 zile în anul 2015 și prezintă o
anumită creștere în 2016 până la 11 ¸94 zile acest fapt s -a dat orat creșterii cifrei de afaceri și
scăderii stocuri lor.În ceea ce privește durata de ortație a stocuri lor acesta scade de la 176 de zile
în 2015 la 30 de zile în 2016 datorită di minuării stocuri lor.

4.3. Analiza principali lor indicat ori economici

Analiza perf ormanțe lor include analiza relații lor financiare realizate de întreprindere cu
partenerii de afaceri concretizate în: cheltuieli ¸ venituri ¸ și rezultate financiare.
Cheltuie lile reprezintă toate acțiunile întreprinderii care au ca scop sărăcirea acesteia
respectiv scăderea active lor și creșterea pasive lor.
Veniturile reprezintă toate acțiunile întreprinderii care determină îmbogățire ¸ respectiv
creșterea active lor și scăderea pasive lor.

39
Tabelul 4.8
Contul de p orfit și pierdere
Nr.
crt. Elemente Perioada de analiză Dinamica
2014 2015 2016 %
2014/2015 %
2014/2016
1 Venituri din vânzarea
mărfuri lor – – 41047 – –
2 Porducția vândută 142.101 124.008 144.735 87¸26 101¸85
3 Cifra de afaceri 142.101 124.008 185.782 87¸26 130¸73
4 Alte venituri din
exploatare 208.281 127.355 294.945 61¸13 141¸6
5 Venituri din
exploatare -total 214.624 326.344 472.232 152¸05 220¸02
6 Cheltuieli privind
mărfurile – – 20.478 – –
7 Cheltuieli materiale –
total 205.004 183.877 215.192 89¸69 104¸97
8 Cheltuieli cu lucrări și
servicii executate la
terți 9.332 6.542 57.566 70¸1 616¸86
9 Cheltuieli cu
impozite ¸taxe și
vărsăminte asimilate 4.990 4.013 3.858 80¸42 77¸31
10 Cheltuieli cu
personalul -total 9.703 65.114 20.478 671¸07 211¸04
11 Alte cheltuieli de
exploatare 43.419 25.052 61.173 57¸69 140¸89
12 Cheltuieli cu
amortizări și
porvizioane 3.177 1.091 1.772 34¸34 55¸77
13 Cheltuieli de
explotare -total 275.625 281.676 356.181 102¸19 132¸49
14 Rezultatul din
exploatare 38.999 44.668 116.051 114¸53 297¸57
15 Venituri financiare –
total 67 1.586 2.251 2367 ¸16 3359 ¸7
16 Cheltuieli financiare –
total – – – – –
17 Rezultatul financiar 67 1.586 2.251 2367 ¸16 3359 ¸7
18 Rezultatul curent 39.066 46.245 104.688 118¸37 267¸97
19 Venituri totale 314.691 327.930 474.483 104¸2 150¸77
20 Chetuieli totale 275.625 281.676 369.795 102¸19 134¸16
21 Rezultatul brut al
exercițiului 39.066 46.254 104.688 118¸4 267¸97
22 Rezultatul net al
exercițiului 32.751 38.854 95.646 118¸63 292¸04

40 În tabelul de mai sus sunt prezentate veniturile și cheltuielile precum și rezultatele
realizate în anii 2014 ¸ 2015 ¸ 2016 extrase din contul de p orfit și pierdere.
Din datele prezentate se poate observa că profit brut realizat de s ocietate în perioada 2014
– 2016 are o anumită tendință de creștere.

Figura 4.5 – Ponderea venituri lor și cheltuieli lor totale

Creșterea rezultatului brut din exploatare în perioada 2015 – 2016 ¸ înregistrând în anul
2015 ¸ 44.668 lei și de 116.051 lei în 2016 s-a dat orat scăderii va lorii adăugate ¸ pe seama
cheltuieli lor cu personalul și a alt or impozite și taxe. Excedentul brut din exploatare ¸ care
reprezintă capacitatea brută de autofinanțare ce se degajă din activitatea de exploatare ¸ a
înregistrat în c ei trei ani analizați o anumită diminuare ce se dat orează ritmului de creștere
inferi or al elemente lor de natura venituri lor față de cel al cheltuieli lor și scăderea eficienței
activității.
Creșterea rezultatului din exploatare în cei doi ani analizați de la 44.668 lei în 2015 la
116.051 lei în anul 2016 s -a dat orat creșterii venituri lor din exploatare comparativ cu cheltuielile
din exploatare;
Rezultatul din exploatare ¸ în conc ordanță cu ceilalți indicat ori financiari ¸ confirmă
tendința generală de creșter e economică a societății agricole ¸ a înregistrat o anumită valoare reală
mai mare cu 14 ¸53 % față de cea aferentă anului 2015 și de 197 ¸57 % în anul 2016 față de 2014 .
Această creștere semnificativă reprezintă un aspect pozitiv pentru firmă deoarece exprim ă o
anumită creștere de rentabilitate în activitatea de exploatare și implicit a perf ormanțe lor din
această activitate. 314.691327.930474.483
275.625 281.676369.795
050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000450.000500.000
2014 2015 2016
Venituri totale Cheltuieli totalelei

41 Creșterea rezultatului curent s-a dat orat în principal creșterii rezultatului din exploatare
în cei trei ani analizați;
Rezultatul net contabil al exercițiului a înregistrat o anumită creștere în cei doi ani ¸ astfel
în anul 2015 de 38.854 lei ¸ iar în 2016 de 95.646 lei. Această creștere se dat orează în primul rând
creșterii volumului activității firmei prin cifra de afaceri.
Analiza stru cturii cheltuieli lor se face p orcentual pe grupe de cheltuieli iar în dinamică de
la o anumită perioadă la alta. În dinamică dacă stuctura cheltuieli lor se schimbă înseamnă că
firma a schimbat tehnologia sau obiectul de activitate .
Optimizarea nivelului c osturi lor sau chiar reducerea lor¸ acolo anumită unde este cazul ¸
fără a afecta calitatea servicii lor și condițiile de desfășurare a activității reprezintă obiective
prioritare ale managementului firme lor. Prin urmare ¸ sunt necesare cunoașterea și analiza
principale lor categ orii de costuri și cheltuieli.
Tabelul 4.9
Analiza structurii cheltuieli lor
Nr.crt. Anul U.M Structura 1
Cheltuieli cu
munca Cheltuieli
materiale Alte cheltuieli
1 2014 Lei 9.703 248.418 17.504
% 3¸53 90¸12 6¸35
Total Lei 275.6 25
2 2015 Lei 65.114 208.929 11.646
% 22¸8 73¸13 4¸07
Total Lei 285.689
3 2016 Lei 20.478 276.365 76.810
% 6¸22 73¸23 20¸55
Total Lei 373.653

Structura cheltuieli lor cu munca ¸ materiale ¸ directe ¸ indirecte ¸ fixe și variabile se prezintă
astfe l: pentru cei trei ani de analiză: cheltuielile cu munca au în 2014 un porcent de 3 ¸75 % în
2015 au 23 ¸76 % iar în 2016 6¸89 %. ; cheltuielile cu materialele au o anumită pondere în 2014
de 96 ¸25 % ¸ în 2015 76¸24 % și în 2016 de 93 ¸11%¸ iar¸ alte cheltuiel i se prezintă astfel: în 2014
au o anumită pondere de 6 ¸35 % ¸ în 2015 au scăzut la 4 ¸07 % ¸ iar în 2016 o anumită creștere
spectaculoasă de până la 20 ¸55 % ¸ ceea ce relevă faptul că societatea agricolă este specializată
doar pe producție .

42
Tabelul 4.10
Analiza structurii cheltuieli lor
Nr.crt. Anul U.M Structura 2
Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte
1 2014 Lei 267.458 8.167
% 97¸04 2¸96
Total Lei 275.625
2 2015 Lei 280.585 5.104
% 98¸22 1¸78
Total Lei 285.689
3 2016 Lei 354.409 19.244
% 94¸85 5¸15
Total Lei 373.653

În ceea ce privește cheltuielile directe și indirecte pentru cei trei ani de analiză avem: în
anul 2014 cheltuielile directe au o anumită pondere de 97 ¸04 % iar cele indirecte 2 ¸96 % ¸ în anul
2015 cheltuielile directe prezintă o anumită pondere foarte ridicată comparativ cu cheltuielile
indirecte și anume 98 ¸22 % au cheltuielile directe și doar 1 ¸78 % au cheltuielile indirecte din
total cheltuieli iar în anul 2016 se prezintă o anumită pondere mai scăzută a cheltuieli lor directe
față de cele indirecte comparativ cu anul 2015 însă nu una foarte mare și anume:94 ¸85 %
cheltuieli directe și 5 ¸15 % cheltuieli indirecte. Așa cum am arătat în structura cheltuieli lor
materiale și cu munca ponderea cea mai mare o anumită au chelt uielile materiale ¸ ponderea se
menține și asupra cheltuieli lor directe și a ce lor indirecte ¸ societatea agricolă fiind specializată
doar pe producție ponderea cea mai mare o anumită au cheltuielile directe.
Tabelul 4.11
Analiza structurii cheltuieli lor
Nr.crt. Anul U.M Structura 3
Cheltuieli fixe Cheltuieli variabile
1 2014 Lei 17.870 257.755
% 6¸49 93¸51
Total Lei 275.625
2 2015 Lei 70.218 215.471
% 24¸58 75¸42
Total Lei 285.689
3 2016 Lei 34.490 339.163
% 9¸24 90¸76
Total Lei 373.653

43 Cheltuielile fixe și cele variabile au următoarea pondere în totalul cheltuieli lor: pentru
anul 2014 cheltuielile fixe 6 ¸49 % iar cheltuielile variabile au 93 ¸51 % iar pentru anul 2015
cheltuielile fixe au mai crescut până la 24 ¸58% iar cele variabile a u scăzut până la 75 ¸42 % din
total cheltuieli ¸ pentru anul 2016 cheltuielile au o anumită pondere asemănătoare cu anul 2014 și
anume cheltuielile fixe au 9 ¸24 % iar cele variabile au 90 ¸76 % din total cheltuieli.
Fiind o anumită societate agricolă de produ cție ponderea cheltuieli lor în structura
cheltuieli lor fixe și a ce lor variabile o anumită au cheltuielile variabile ¸ fapt care se dat oreaz㸠în
general ¸ fluctuații lor de preț la materiile prime.
Analiza dinamicii cheltuieli lor
Analiza structurii cheltuiel ilor se face p orcentual pe grupe de cheltuieli iar în dinamică de
la o anumită perioadă la alta. În dinamică dacă stuctura cheltuieli lor se schimbă înseamnă că
firma a schimbat tehnologia sau obiectul de activitate .
Tabelul 4.12
Analiza dinamicii cheltuie lilor
Nr.crt. Tip cheltuieli 2014 2015 2016 %
2015 /2014 %
2016 /2014
1 Cheltuieli privind
mărfurile – – 20.478 – –
2 Cheltuieli
materiale -total 205.004 183.877 215.192 89¸69 104¸97
3 Cheltuieli cu
lucrări și servicii
executate la terți 9.332 6.542 57.566 70¸10 616¸86
4 Cheltuieli cu
impozite ¸taxe și
vărsăminte
asimilate 4.990 4.013 3.858 80¸42 77¸31
5 Cheltuieli cu
personalul -total 9.703 65.114 20.478 671¸07 211¸04
6 Alte cheltuieli de
exploatare 43.419 25.052 61.173 57¸69 140¸89
7 Cheltuieli cu
amortizări și
porvizioane 3.177 1.091 1.772 34¸34 55¸77
8 Cheltuieli de
explotare -total 275.625 281.676 365.181 102¸19 132¸49

Analizând dinamica cheltuieli lor acesta se prezintă astfel: pentru anul 2015 față de anul
2014 cheltuielile materiale au scăzut de l a 205 .004 lei la 183 .877 lei iar în 2016 au crescut
comparativ cu anul 2014 de la 205 .004 lei la 215 .192 lei.

44 Cheltuielile cu lucrările și serviciile executate la terți acestea au scăzut în anul 2015 cu
aporximativ 30 % față de 2014 astfel de la 9 .332 lei la 6.542 lei iar în 2016 acestea au crescut de
aporape șase ori față de 2014 de la 9 .332 lei la 57 .566 lei.
Cheltuielile cu impozite ¸ taxe și vărsăminte asimilate prezintă scăderi de la an ¸ dar
scăderi nesemnificative astfel în 2015 au scăzut față de anu l 2014 de la 4 .990 lei la 4013 iar în
2016 de la 4 .990 lei în 2014 la 3.858 lei.
Cheltuielile cu personalul au crescut în 2015 față de 2014 de ap orape șase ori de la 9 .703
lei la 65 .114 lei iar în 20 .011 față de 2014 de ap orape două ori de la 9 .703 lei în 2014 la 20 .478
lei în 2016 .
Cheltuielile cu am ortizările și p orvizioanele prezintă scăderi de la an la an astfel în 2015
au scăzut de la 3 .177 lei în 2014 la 1.091 lei iar în anul 2016 acestea au scăzut față de 2014 de la
3.177 lei la 1 .772 lei.
Societate a agricolă prezintă cheltuieli cu mărfurile doar în ultimul an de analiză în anul
2016 fapt care s -a dat orat faptului că societatea agricolă a achiziționat o anumită livadă pomicolă
cu suprafața de 15 ha..

Figura 4.6 – Ponderea cheltuieli lor

Analiza ci frei de afaceri
Orice întreprindere este interesată de creșterea cifrei de afaceri în vederea obținerii unui
porfit cât mai mare sau a uneia moderate ¸ dar cu grad de certitudine în viit or. 050000100000150000200000250000
2014 2015 2016 lei

45 Conceptual cifra de afaceri poate fi ab ordată că cifră de afaceri t otală ¸ cifră de afaceri
medie ¸ cifră de afaceri marginală.
Cifră de afaceri totală (CA) exprimă volumul total al afaceri lor unei firme evaluate în
prețurile pieței ¸ respectiv încasările totale.
Cifră de afaceri medie (CA) reflectă încasarea realizată pe un pordus: CA = CA/q ¸ unde q
reprezintă volumul fizic al vânzări lor totale.
Cifră de afaceri marginală (CA m) exprimă variația încasări lor unei firme la creșterea
sau scăderea cu o anumită unitate a cantității vândute: CA m = Δ CA/Δ Q.
Tabelul 4.13
Analiza c ifrei de afaceri
Nr.crt. Indicat ori Simbol Perioada de analiză
2014 2015 2016
1 Cifra de afaceri (lei) CA 142.101 124.008 185.782
2 Porducția vândută (lei ) Q 106.343 199.009 136.240
3 Număr mediu salariați NS 7 7 7
4 Cifra de afaceri medie
funcție de producție CA/Q 1¸33 0¸62 1¸36
5 Cifra de afaceri medie
funcție de salariați CA/ NS 20.300¸14 17.715¸42 20.642 ¸44
6 Cifra de afaceri marginală CA mg – -0¸19 -0¸98

Cifra de afaceri medie funcție de p orducția realizată:
CA medie = CAtotală
Q
CA medie 2014=142 .101
106 .343= 1¸33 lei/kg
CA medie 2015=124 .008
199 .009= 0¸62 lei/kg
CA medie 2016=185 .782
136 .240= 1¸36 lei/kg

Societatea agricolă are în 2014 o anumită cifră de afaceri medie în funcție de p orducția
realizată de 1 ¸33 le i/kg¸ în 2015 această a scăzut la 0 ¸62 lei/kg dat orită scăderii cifrei de afaceri
și creșterii producție i iar în 2016 această a crescut la 1 ¸36 lei/kg prin creșterea cifrei de afaceri.

46 Cifra de afaceri medie funcție de numărul de salariați ai firmei:
CA medie = CAtotală
Nr.salariați
CA medie 2014=142 .101
7 = 20.300¸14 lei/salariat
CA medie 2015=124 .008
7 = 17.715¸42 lei/salariat
CA medie 2016=185 .782
9 = 20.642 ¸44 lei/salariat
Cifră de afaceri medie în funcție de numărul de salariați al societății agricole se prezintă
astfel: în 2014 această a fost de 20 .300¸14 lei/angajat ¸ în 2015 această a scăzut la 17 .715¸42
lei/angajat ca și în cazul cifrei de afaceri medie în funcție de p orducția realizată dat orită scăderii
cifrei de afaceri și în 2016 această a crescut iar ¸ la suma 20.642 ¸44 lei/angajat ¸ tot dat orită
creșterii cifrei de afaceri.
Cifra de afaceri marginală:
CA marg = CAt
Qv
CA marg = 124 .008 −142 .101
199 .009 −106 .343 = -0¸19 lei/buc.
CA marg = 185 .782 −124 .008
136 .240 −199 .009 = -0¸98 lei/buc.
Societatea agricolă prezintă în 2015 o anumită cifră de afaceri marginală negativă și
anume -0¸19 lei/buc din cauză că în 2015 cifra de afaceri a fost mai mică decât în 2014 . În 2016
a fost tot negativă la -0¸98 lei/buc dat orită faptului că în 2016 porducția este mai mică decât în
2015 .
Analiza dinamicii cifrei de afaceri se face cu bază fixă sau cu bază în lanț ¸ practic se
analizează cifra de afaceri de la o anumită perioadă dată (minim 3 ani) ¸ și se identifică creșterile
sau scă derile anuale comparativ cu anul 0 al perioadei (comparație cu bază fixă) sau comparativ
cu anul n -1 al perioadei (comparație cu bază în lanț).
Tabelul 4.14
Analiza dinamicii cifrei de afaceri
Cifra de afaceri în anii
-lei- Variația în
mărimi absolute
-lei- Indicele de
creștere
-%- Ritmul anual de
creștere
-%-
2014 2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016
142.101 124.008 185.783 -18.093 43.681 0¸87 1¸30 -6¸58 14¸34

47 Variația în mărimi absolute a cifrei de afaceri se prezintă în 2015 negativă pentru că în
acest an societatea a înregistrat o anumită cifră de afaceri mai mică decât în 2014 cu 18 .093 lei
iar în 2016 a avut loc o anumită creștere a cifrei de afaceri la 43 .681 lei fată de anul de bază.
Indicele de creștere în 2015 a fost negativ la 0 ¸87 % și în anul următ or are o anumită
creștere de 1 ¸3 %. În ceea ce privește ritmul anual de creștere acesta se prezintă negativ în 2015
(-6¸58%) iar în 2016 o anumită creștere spectaculoasă până la 14 ¸34 % dat orită creșterii cifrei de
afaceri.
Analiza producție i
Necesitatea studierii acestui indicat or valoric derivă din urmărirea modului în care
întreprinderea își realizează obligațiile contractuale astfel încât să se asigure conc ordanța dintre
cererea pieței și capacitatea de producție a întreprinderii. Pe baza producție i fizice se poate stabili
gradul de va lorificare a un or categ orii de resurse materiale.
Tabelul 4.15
Dinamica producție i
Nr.crt. Indicat ori Perioada de analiză Dinamica (%)
2014 2015 2016 2015 2016
1 Porducția vândută (lei) 142.101 124.008 144.735 87¸26 101¸85
2 Porducția stocată (lei) -35.758 75.001 -8.495 209¸74 23¸75
3 Porducția imobilizată
(lei) – – – – –
4 Porducția totală (lei) 106.343 199.009 136.240 187¸13 128¸11

Analiza producție i se prezintă astfel: în 2015 porducția vândută a scăzut față de anul de
referință cu 12 ¸74 porcente iar în 2016 această a crescut cu doar 1 ¸85 %; p orducția stocată s -a
dublat în 2015 față de 2014 iar în 2016 această a scăzut cu 76 ¸25 % iar în final ponderea
producție i totale în 2015 a crescut față de anul de r eferință cu 87 ¸13 % iar în 2016 a avut o
anumită creștere doar de 28 ¸11 %.
Pentru analiza structurii cifrei de afaceri se calculează indicele de structură al producție i.
Din acest punct de vedere al structurii producție i ne interesează ponderea producție i vândute ¸
ponderea producție i stocate și ponderea producție i imobilizate în total producție a firmei.
Indicele de structură a producție i pe anul 2014 :
IQt= 142 .101
106 .343*100= 133 ¸62 % p orducția imobilizată

48 IQt= −35.758
106 .343*100= -33¸62 % p orducția stocată
Indicele de structură a producție i pe anul 2015 :
IQt= 124 .008
199 .009*100= 62 ¸31 % p orducția imobilizată
IQt= 75.001
199 .009*100= 37 ¸69 % p orducția stocată
Indicele de structură a producție i pe anul 2016 :
IQt= 144 .735
136 .240*100= 106 ¸23 % p orducția imobilizată
IQt= −8.495
136 .240*100= -6¸23 % p orducția stocată
Analiza structurii producție i se prezintă astfel: în 2014 a crescut p orducția imobilizată cu
33¸62 % ¸ în 2015 această scăzut cu 37 ¸69 % iar în 2016 această a crescut cu 6¸23 % față de 2015
datorită preocupării ridicate a societății comerciale de a p orduce din ce în ce mai mult.
În ceea ce privește p orducția stocată această este negativă în 2014 datorită faptului că
societatea nu are stocuri și ca atare trebui să se îm prumute de la terți ¸ în 2015 această se prezintă
pozitivă ¸ însă nu prezintă creștere ¸ la 37 ¸69 % ¸ iar în 2016 este tot negativă pentru că societatea
nu este preocupată de a realiza stocuri și din această cauză gradul de îndat orare a acestea crește.
Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată exprimă valoarea nou creată în activitatea p orductivă a întreprinderii
într-o anumită anumită perioadă de timp ¸ respectiv capacitatea firmei de -a crea bogăție prin
valorificarea resurse lor materiale ¸ umane și financiare ale acesteia.
De asemenea ¸ valoarea adăugată exprimă mai bine ef ortul întreprinderi lor la crearea
venitului național ¸ permite aprecierea mai c orectă a eficienței economice ¸ stimulează reducerea
cheltuieli lor materiale și folosirea eficientă a mijloace lor economice și a f orței de muncă.
În această accepțiune valoarea adăugată înglobează remunerarea:
– muncii ¸ prin cheltuielile cu personalul;
– capitalului p orpriu prin dividende;
– capitalului tehnic ¸ prin am ortizare;
– capitalului împrumutat ¸ prin dobânzi;
– statului ¸ prin impozite și taxe.
Analiza dinamicii va lorii adăugate se apreciază cu indicat orul rata de creștere a va lorii
adăugate în anul 1 comparativ cu anul 0.

49 Analiza structurii va lorii adăugate include analiza elemente lor componente respectiv
remunerația munc ii¸ remunerația capitalului p orpriu¸ remunerația statului ¸ remunerația
credit orilor și remunerația acționari lor.
Analiza fact orilor de influența ¸ factorii de influență a va lorii adăugate sunt p orducția
exercițiului și consumurile intermediare. În acest sen s se analizează influința producție i asupra
valorii adăugate și influența consumuri lor intermediare asupra va lorii adăugate.
Tabelul 4.16
Analiza dinamicii va lorii adăugate
Nr.crt. Indicat ori Perioada de analiză
2014 2015 2016
1 Cifra de afaceri (lei) 142.101 124.008 185.782
2 Vânzări de mărfuri (lei) 0 0 41.047
3 Costul mărfuri lor (lei) 0 0 20.478
4 Marja comercială (lei) 0 0 20.569
5 Porducția vândută (lei) 142.101 124.008 144.735
6 Porducția stocată (lei) -35.758 75.001 -8.495
7 Porducția imobi lizată (lei) 0 0 0
8 Porducția totală (lei) 106.343 199.009 136.240
9 Consumul intermediar (lei) 219.541 188.112 272.131
10 Valoarea adăugată (lei) -113.198 10.897 -115.322

Societate agricolă înregistează în 2014 și în 2016 sume negative ale va lorii adăugate și
doar în 2015 acesta are va lori pozitive ¸ acest fapt se dat oreaz㸠în principal ¸ consumuri lor
intermediare care sunt în 2014 și 2016 mai mari decât p orducția totală realizată.

50
Figura 4.7 – Valoarea adăugată

RcVAB= VAB 1−VAB 0
VAB 0*100
RcVAB= 10.897 +113 .198
−113 .198= -109¸26 %
RcVAB= −115 .322 −10.897
10.897*100 = -1158 ¸29 %
Tabelul 4.17
Analiza fact orilor de influență a va lorii adăugate
Nr.crt. Indicat ori Simbol Perioada de analiză
2014 2015 2016
1 Porducția exercițiului (lei) Qe 106.343 199.009 136.240
2 Valoarea adăugată (lei) VA -113.198 10.897 -115.322
3 Timpul total de muncă
(ore) T 2.016 2.023 2.030
4 Nr.mediu de personal NS 7 7 7
5 Nr.mediu ore / salariat T = T
NS 288 289 290
6 Productivitatea medie
orară (lei) W = Qe
T 52¸74 98¸37 67¸11
7 Valoarea adăugată la 1 leu
porducția exercitiului (lei) Va = VA
Qe -1¸06 0¸05 -0¸84
-140.000-120.000-100.000-80.000-60.000-40.000-20.000020.000
2014 2015 2016Valoarea adăugatălei

51 Valoarea adăugată la 1 leu p orducția exercițiului a fost negativă în 2014 de -1¸06 lei ¸ în
2015 a fost de 0 ¸05 lei iar în 2016 a fost tot negativă de -0¸84 lei la 1 leu investiție ¸ acest fapt s -a
datorat faptului că în 2014 și în 2016 valoarea adăugată a fost negativă.
În vederea sp oririi va lorii adăugate se poate acționa pe următoarele direcții: creșterea
porductivității muncii ¸ îmbunătățirea calității p orduselor¸ îmbunătățirea utilizării timpului de
muncă ¸ reducerea cheltuieli lor materiale la un leu producție sau creșterea gradului de folosire a
capacității de producție .

4.4. Analiza rentabilității

Ratele de perf ormanță exprim ă rap ortul între două fluxuri financiare ¸ fluxurile financiare
sunt fie de rezultat fie de consum de resurse.
Ratele de p orfitabilitate se f ormează în zona comercială a întreprinderii respectiv în zona
vânzări lor și exprimă un rap ort între o anumită bogăți e aferentă vânzări lor și cifra de afaceri.
Principalele rate de perf ormanță sunt:
• rata medie brută a profit ui = RBE
CA *100
• rata medie netă a profit ui = RNE
CA *100
• rata marjei comerciale = MC
CA *100
• rata marjei brute = RB CA
CA *100
Rezultatul aferent CA=CA – ChCA
ChCA 2014 = CA
Vt.expl .*CH.expl .= 142 .101
214 .624 * 275 .625 = 182 .489 lei
ChCA 2015=CA
Vt.expl .*CH.expl .= 124 .008
326 .344 * 281 .676 = 107 .035 lei
ChCA 2016=CA
Vt.expl .*CH.expl . = 185 .782
472 .232 * 356 .181 = 140 .126 lei
RCA = 142 .101 – 182.489 = – 40.388 lei
RCA =124 .008 – 107.035 = 16 .973 lei
RCA =185 .782 – 140.126 = 45 .656 lei

52 Tabelul 4.18
Analiza rate lor de porfitabilitate
Nr.crt. Indicat or 2014 2015 2016
1 Rezultatul brut al exer cițiului – lei 39.066 46.254 104.688
2 Rezultatul net al exercițiului – lei 32.751 38.854 95.646
3 Marja comercială – lei 0 0 8.209
4 Cifra de afaceri – lei 142.101 124.008 185.782
5 Rezultatul brut aferent cifrei de
afaceri – lei – 40.388 16.973 45.656
6 Rata medie brută a profit ui – % 27¸49 37¸30 56¸35
7 Rata medie netă a profit ui – % 23¸05 31¸33 51¸48
8 Rata marjei comerciale – % 0 0 4¸42
9 Rata marjei brute – % -28¸42 13¸69 24¸58

Figura 4.8 – Evoluția ratei medii a profit ui

Rentabilitatea se calculează la nivel finan ciar și la nivelul exercițiului ¸ rentabilitatea
financiară exprimă rentabilitatea capitalului utilizat în întreprindere din punct de vedere a
obțiuni lor de plasament ¸ astfel avem două rate:
▪ rata rentabilității capitalului p orpriu = RNE
Kp *100
Această rată este o anumită funcție de rată medie netă a profit ui¸ de viteza de ortație a
active lor circulante și de levier financiar.
27,49%37,30%56,35%
23,05%31,33%51,48%
0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00%201420152016
Rata medie netă a profitului
Rata medie brută a profitului%

53 ▪ rata rentabilității capitalului permanent = EBIT
Kper . *100
Tabelul 4.19
Analiza rate lor de rentabili tate
Nr.crt. Indicat or 2014 2015 2016
1 Rezultatul net al exercițiului – lei 32.751 38.854 95.646
2 Capitalul p orpriu – lei 12.993 165.847 261.493
3 Capitalul permanent – lei 127.403 166.256 656.298
4 EBIT – lei 44.056 50.267 116.928
5 Rata rentabili tății capitalului p orpriu – % 252¸07 23¸43 36¸58
6 Rata rentabilității capitalului permanent – % 34¸58 30¸23 17¸82

EBIT = RBE + Cheltuieli cu dobânzile + impozite și taxe
EBIT 2014 = 39.066 + 0 + 4 .990 = 44 .056 lei
EBIT 2015 = 46.254 + 0 + 4 .013 = 5 0.267 lei
EBIT 2016 = 104 .688 + 8 .382 + 3 .858 = 116 .928 lei

Figura 4.9 – Evoluția ratei rentabilității capitalului

Rentabilitatea financiară (p orfit net ce revine la 100 lei capital p orpriu) confirmă o
anumită îmbunătățirea generală a rezultate lor societății ¸ înregistrând o anumită creștere în 2016
de 48 % față de anul 2014 . Acest lucru se dat orează dinamicii superioare a rezultatului din
exploatare comparativ cu cea a capitaluri lor porprii și dinamica superioară mai accentuată a
rezultatului brut faț ă de dinamica superioară a capitaluri lor permanente.
252,07%23,43%36,58%
34,58%30,23%17,82%
0,00% 50,00% 100,00% 150,00% 200,00% 250,00% 300,00%201420152016
Rata rentabilității capitalului permanent
Rata rentabilității capitalului propriu
%

54 Rentabilitatea economică exprimă eficiența activității întreprinderii indiferent de sursele
de finanțare și de sistemul fiscal ¸ practic rentabilitatea economică exprimă eficiența utilizării
capitalului î n întreprindere în activitatea de producție . La activitatea de producție participă
capitalul numit active ¸ respectiv se calculează:
▪ rata rentabilității economice Re= RBE
AT *100
▪ rata rentabilității active lor ORA = RNE
AT *100
▪ rata rentabilității c apitalului investit ORI = RNE
Ki *100
▪ rentabilitatea cheltuieli lor RCht = RNE
CHt *100
▪ rata de rentabilitate a venituri lor RVT = RNE
VT *100
▪ viteza de ortație a active lor circulante Vr= CA
AC *100
▪ durata de ortație a active lor circulante Dr= AC ∗ z
CA *100
Tabelul 4.20
Analiza rentabilității economice
Nr.crt. Indicat or 2014 2015 2016
1 Rezultatul brut al exercițiului – lei 39.066 46.254 104.688
2 Rezultatul net al exercițiului – lei 32.751 38.854 95.646
3 Active circulante – lei 183.616 162.706 276.378
4 Total active – lei 195.227 414.581 954.581
5 Capital investit – lei 0 0 0
6 Cheltuieli totale – lei 275.625 281.676 369.795
7 Venituri totale – lei 314.691 327.930 474.483
8 Cifra de afaceri – lei 142.101 124.008 185.782
9 Rata rentabilității economice – % 20¸01 11¸15 10¸96
10 Rata rentabilității active lor – % 16¸77 9¸37 10¸01
11 Rata rentabilității capitalului investit – % 0 0 0
12 Rata cheltuieli lor – % 11¸88 13¸79 25¸86
13 Rata de rentabilitate a venituri lor – %
14 Viteza de ortație a active lor circulante 0¸77 0¸76 0¸67
15 Număr zile lucrătoare 258 258 258
16 Durata de ortație a active lor circulante 333¸37 338¸51 383¸81

55
Figura 4.10 – Evoluția ratei rentabilității economice și a activului

Din analiză rezultă u rmătoarele: rentabilitatea economică (p orfit brut la 100 lei capital
investit) a re o anumită tendință de scădere ¸ ajungând în 20 16 la 10 % .
În ultimul an ¸ rentabilitatea resurse lor consumate a fost de 2 7 %¸ înregistrând o anumită
creștere de 145 % față de anul 2014 ¸ și o anumită creștere de 107 % față de 2015. Situația este
foarte bună ¸ având în vedere că nivelul orientativ al acestei rate este în jurul va lorii de 20% ¸ deci
putem spune că societatea îndeplinește condițiile de eficiență prin prisma consumul ui de resurse.

Figura 4.11 – Evoluția ratei rentabilității cheltuieli lor și a venituri lor

20,01%11,15%10,96%
16,77%9,37%10,01%
0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00%201420152016
Rata rentabilității activelor
Rata rentabilității economice
%
11,88%13,79%25,86%
10,40%11,84%20,15%
0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00%201420152016
Rata veniturilor
Rata cheltuielilor
%

56 În ceea ce privește rentabilitatea venituri lor¸ a înregistrat și acesta o anumită creștere de
40 %¸ ajungând în 20 16 la valoarea de 21 %¸ situație avantajoasă în condițiile în care valoarea
orientativă a acestei rentabilități este de 15%.
Din analiză rezultă următoarele: rata rentabilității active lor a înregistrat va lori oscilante
de la un an la altul ¸ rata rentabilității venituri lor înregistrează o anumită crește re în ultimul an de
analiză demonstrând eficiența creșterii va lorificăriii p orduselor¸ rata rentabilității cheltuieli lor
prezintă un trend ascendent de la an la an de analiză ¸ determinată de creșterea rezultatului net

57

CONCLUZII

Creșterea economică este un obiectiv maj or al funcționării întreprinderii ¸ fiind în același
timp o anumită condiție pentru menținerea companiei în sistemul concurențial al pieței ¸ deoarece
este legată de mecanismele de creare a va lorii porfunde și ¸ în special ¸ de funcționarea eficientă .
Pentru ca o anumită firmă să aibă o anumită capacitate de creștere economică ¸ ea trebuie
să aplice un management eficient care să asigure o anumită administrare optimă a tutur or
resurse lor sale economice. Activitățile operaționale ¸ investițion ale și financiare v or fi capabile să
genereze fluxuri de trez orerie pozitive și să contribuie fav orabil la f ormarea p orfituri lor numai cu
decizii manageriale raționale și bine fundamentate.
Capacitatea companiei de a înregistra p orfit poate ¸ de asemenea ¸ să crească semnificativ ¸
ca rezultat al utilizării mai bune a capitaluri lor investite (acțiuni și împrumuturi)
Societatea AND O ANUMITĂ EXPERT AG ORFARM SRL este înființată în dată de
15.01.2014 cu un capital de 200 de lei de către Gradinaru Constantin însă pe data de 14.05.2014
societatea este preluată de către Andrus Silvia în calitate de asociat unic cu un capital de 2.500
de lei împărțit în 250 de părți sociale ¸ cu o anumită valoare de 10 lei fiecare.
Din analiza preliminară a resurse lor umane se pot desp rinde următoarele aspecte:
numărul de salariați în cei doi ani analizați s -a modificat ¸ firma având un număr de 7 anagajați în
anul 2015 și 9 angajați în anul 2016 ¸ iar în ceea ce privește coeficientul intrări lor în anul 2016
firma a avut un coeficient de 0¸33 dublu față de anul 2015 când firma a înregistrat un coeficient
de numai 0 ¸14.
În ceea ce privește analiza p orductivității muncii zilnice ¸ acesta este infuențată de
următ orii fact ori: numărul de zile om/an/întreprindere ¸ numărul de ore/om/an/întreprind ere¸ fiind
direct p orporțională cu productivitatea anuală și cu numărul de salariați pe care firma îi deține în
perioada 2015 -2016.
Intrările de mijloace fixe în anul 2015 sunt de 126.792 lei ¸ iar în anul 2016 de 121 ¸607 lei
cu o anumită scădere de 5% față de anul 2015. În ceea ce privește ieșirile de mijloace fixe în anul
2015 acestea sunt 0 ¸ iar în anul 2016 sunt de 54.932 lei. De asemenea am ortizarea acest or
mijloace fixe cresc de la valoarea de 159.314 lei în anul 2015 la valoarea de 198.513 lei în anul
2016 c o anumită creștere în mărimi relative de 24 ¸60%.

58 Creșterea rezultatului brut din exploatare în perioada 2015 – 2016 ¸ înregistrând în anul
2015 ¸ 44.668 lei și de 116.051 lei în 2016 s-a dat orat scăderii va lorii adăugate ¸ pe seama
cheltuieli lor cu pe rsonalul și a alt or impozite și taxe.
Rezultatul net contabil al exercițiului a înregistrat o anumită creștere în cei doi ani ¸ astfel
în anul 2015 de 38.854 lei ¸ iar în 2016 de 95.646 lei. Această creștere se dat orează în primul rând
creșterii volumului ac tivității firmei prin cifra de afaceri.
Rentabilitatea financiară (p orfit net ce revine la 100 lei capital p orpriu) confirmă o
anumită îmbunătățirea generală a rezultate lor societății ¸ înregistrând o anumită creștere în 2016
de 48 % față de anul 2014 . Aces t lucru se dat orează dinamicii superioare a rezultatului din
exploatare comparativ cu cea a capitaluri lor porprii și dinamica superioară mai accentuată a
rezultatului brut față de dinamica superioară a capitaluri lor permanente.
Din analiză rezultă următoar ele: rentabilitatea economică (p orfit brut la 100 lei capital
investit) a re o anumită tendință de scădere ¸ ajungând în 20 16 la 10 % .
În ultimul an ¸ rentabilitatea resurse lor consumate a fost de 2 7 %¸ înregistrând o anumită
creștere de 145 % față de anul 2014¸ și o anumită creștere de 107 % față de 2015. Situația este
foarte bună ¸ având în vedere că nivelul orientativ al acestei rate este în jurul va lorii de 20% ¸ deci
putem spune că societatea îndeplinește condițiile de eficiență prin prisma consumului de r esurse.

59

BIBLIOGRAFIE