VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRA D DIN IAȘI [604644]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRA D” DIN IAȘI
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Prof. univ. dr. Mihai TĂLMACIU
Absolvent: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRA D” DIN IAȘI
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA HORTICULTURĂ

OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA RĂ SPÂNDIREA,
DESCRIEREA, BIOLOGIA, PAGUBELE PRODUSE
DE PRINCIPALII DĂUNĂTO RI ȘI COMBATEREA
ACESTORA ÎN PLANTAȚIILE POMICOLE DE
MĂR

Coordonator științific,
Prof. univ. dr. Mihai TĂLMACIU
Absolvent: [anonimizat]
2019

CUPRINS

INTRODUCERE 06
Lista figurilor 04
Lista tabelelor 05

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL I STADIUL ACTUAL a CERCETĂRILOR PE PLAN MONDIAL
ȘI LA NOI ÎN TARĂ
1.1. Istoricul culturii de măr 08
1.2. Tehnologii aplicate culturilor de măr 12
1.3. Soiuri de măr 15
1.4. Dău nătorii culturilor de măr 21
CAPITOLUL II CADRUL NATURAL
2.1. Așezare geografică 25
2.2. Climă 26
2.3. Sol ul 27
2.4. Floră și fauna 28
CAPITOLUL III SCOP, OBIECTIVE, MATERIL ȘI METODĂ DE CERCETARE
3.1. Scop, obiective 29
3.2. Material și metodă de cercetare 29

Partea a II a CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL IV REZULTATE OBȚINUTE
4.1. Istoricul societății 33
4.2. Dotarea 34
4.3. Structura culturii de măr 34

4.4. Condițiile climatice 36
4.5. Soiuri cultivate ori hibrizi în cadrul societății 37
4.6. Dăunătorii semnalați în cadrul societății 38
4.7. Schemele de tratament din literatura de specialitate 48
4.8. Avertizările emise de CPP din zonă 48
4.9. Tratamentele efectuate 49

CONCLUZII 51

BIBLIOGRAFIE 53

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1 – Evoluția producției de mere (Malus domestica) 08
Figura 1.2 – Soiul Generos 15
Figura 1.3 – Soiul Romus 3 16
Figura 1.4 – -Soiul Auri u de Bistrița 16
Figura 1.5 – Saoiul Ciprian 17
Figura 1.6 – Soiul Romus 4 17
Figura 1.7 – Soiul Bistrițean 18
Figura 1.8 – Soiul Rebra 18
Figura 1.9 – Soiul Redix 19
Figura 1.10 – Soiul Auriu de Cluj 19
Figura 1.11 – Gărgărița florilor de măr – Anthonomus Pomorum 21
Figura 1.12 – Viermele mere (Malus domestica) lor Cydia pomonella 21
Figura 1.13 – Păianjenul roșu comun – Tetranychus urticaria 22
Figura 1.14 – Păduchele lânos a Mărul (Malus domes tica)ui – Eurisoma lanigerum
23
Figura 1.15 – Păduchele verde – Aphis pomi 23
Figura 1.16 – Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 24
Figura 2.1 – Amplasare comuna Mărgineni, județul Bacău 25
Figura 4.1 – Livadă măr 35
Figura 4.2 – Înființarea livezii de măr 35
Figura 4.3 – Atac de Eriosoma lanigerum pe trunchiul arborilor 38
Figura 4.4 – Atac de Aphis pomi pe lăstar de măr 39
Figura 4.5 – Atac Quadraspidiotus perniciosus pe ra muri și fruct e 40
Figura 4. 6 – Anthonomus pomorum –adult 40
Figura 4.57 – Anthonomus pomorum – larva 41
Figura 4.8 – Atac de Anthonomus pomorum 41
Figura 4.9 – Hoplocampa testudinea -larva 42
Figura 4.10 – Hoplocampa testudinea – fructe atacate 42
Figura 4 .11 – Phyllonorycter blancardella – atac 43
Figura 4.12 – Cydia pomonella – adult 44
Figura 4.13 – Cydia pomonella –larva 44
Figura 4.14 – Avertizările emise de CPP din zonă 49
Figura 4.1 5 – Tratamente efectuate în fermă 50

LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1 Producția de mere (Malus domestica) la nivel mondial -tone 09
Tabelul 1.2 Principalele țări producătoare de mere (Malus d omestica) pe plan
mondial -tone 09
Tabelul 1.3 Principalele țări cultivatoare de măr pe plan mondial în anul 2014 10
Tabelul 1.4 Producția și suprafața totală de mere (Malus domestica) cultivată în România
în perioada 2010 -2014 11
Tabelul 4. 1 Dotarea tehnico -materială 34
Tabelul 4.2 Scheme de tratament la măr 48
Tabelul 4.3 Tratamentele efectuate în plantatiile de măr privind combaterea dăunătorilor 49

6

INTRODUCERE

Ca rezultat a daunelor cantitative și calitative produse de dune, pe de o parte Malus
domestica a crescut tratamentele chimice pentru lupte, ceea ce a dus la evoluția explozivă a unor
dăunători, alături de apariția altora ce nu erau considerate dăunători, iar pe de altă parte fauna utilă
a fost redusă substanți al, contribuind la menținerea echilibrului populațiilor dăunătoare. Există
măsuri generale legate de îngrijirea livezii, ceea ce poate duce la evitarea, limitarea ori reducerea
costurilor de îngrijire a livezilor.
În România, ele sunt supuse măsurilor de c arantină fitosanitară ca dăunători, Eriosoma
lanigerum și Quadraspidiotus perniciosus (prezent în România și pentru a căror limitare se iau
măsuri speciale).
Spălarea trunchiului și a ramurilor groase a copacilor permite distrugerea gândacilor de
hibernare (Anthonomus spp., Rhynchites spp.), A omizi de tortricidă (Cydia pomonella,
Adoxophyes orana, Hyponomeuta malinella etc.). Tăierea și distrugerea omizi defoliatoare e o
practică obișnuită, în special acolo unde nu există zone mari. O curea de capcană poat e fi aplicată
la Anthonomus pomorum și Cydia pomonella. Adunarea de pelin, căzut, atacat fie de hameiul lor
(Hoplocampa testudinea), fie de Malus domestica (Cydia pomonella).
Multitudinea de produse Malia domestica (Cydia pomonella), dovedită pentru a arăt a
importanța acestui dăunător pentru livezile de mere. Cultivarea livezilor împotriva Malia
domestica (Cydia pomonella) se face atunci când fructul are dimensiunea unui arahide, din prima
generație și repetată la 10 -12 zile, împotriva omizi de generația a doua ori de a treia generație, iar
după 8 – 10 zile, fiind eficace asupra produsului folosit și împotriva larvelor de Questraspidiotus
perniciosus din a doua generație, afide, țânțari, defoliatori.
Se practică rareori aplicarea tratamentelor chimice la aver tismente prin stropirea livezilor
în timpul mai multor zboruri în timpul zborului și hrănirea Melolontha melolontha ori înflorirea
pentru a controla gândacul păros (Epicometis hirta) ori recomandat ca înlocuitori de către
specialiștii în protecția plantelo r.

7

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

8

CAPITOLUL I
IMPORTANȚA, ORIGINEA ȘI ARIA DE RĂSPÂNDIRE
A CULTURII MĂRUL (MALUS DOMESTICA) UI

1.1. Importanța culturii Mărul (Malus domestica) ui

Cultura de mere (Malus domestica) (Malus domestica ) e cultivată în 95 de țări, de peste
4,7 milioane de hectare. Deși producția sa sa dublat în ultimii 30 de ani, Malus domestica e pe
locul trei în producția de banane și citrice (Cimpoies Ghe., 2012).
Producția de mere (Malus domestica) pentru perioada 19 90-2014 e estimată la aproximativ
73 de milioane de tone pe an, cu o tendință constantă de creștere. Astfel, în 1990, au fost produse
17 milioane de tone, 27 milioane de to ne în 1995, 41 milioane de tone 2012 și 59 de milioane de
tone în 2014.

Figura 1.1 – Evoluția producției de mere (Malus domestica)

Asia ocupă locul întâi în lume în producția de mere (Malus domestica), reprezentând mai
mult de jumătate din producția mondială, în primul rând datorită producției Chinei de 71,5% pe
010,000,00020,000,00030,000,00040,000,00050,000,00060,000,000
Asia Europa America de
NordAmerica de
SudAfrica Oceania
2012
2013
2014

9

acest continent și a 43% din producția mondială. Producția mai mare e produsă și în Iran, Turcia,
India, Japonia și inclusiv Coreea de Nord și Coreea de Sud (Cimpoies Ghe., 2015).
Marmura ocupă locul întâi în producție în Europa și cuprinde 23% din recolta mondială. Polonia
a fost principalul producător de mere (Malus domestica) (17,3% din producția europeană și 4,1%
din producția mondială), urmată de Italia, Rusia, Ucraina, Franța, Germania și Spania (Cimpoies
Ghe.
În America, producția de mere (Malus domestica) reprezintă 1 2,8% din producția
mondială, unde America de Nord și Centrală deține 7,7%, iar America de Sud 5,1%. Producția
corespunzătoare e în Statele Unite, Mexic, Canada, Chile, Brazilia și Argentina (Cimpoies Ghe.,
2015) .
Tabelul 1.1
Producția de mere (Malus domes tica) la nivel mondial -tone (Sursa: FAOSTAT)
Continentul 2012 2013 2014
Asia 43.189.973 44.155.216 48.246.941
Europa 15.768.102 14.128.834 15.190.055
America de Nord 4.837.559 4.585.624 4.669.866
America de Sud 4.318.146 4.163.261 4.964.231
Africa 817.698 724.232 781.124
Oceania 726.134 714.401 744.778

Cele mai mari țări producătoare de mere (Malus domestica) sunt China cu peste 34
milioane tone ,SUA (4,2 milioane tone), Turcia ( 2,7 milioane tone), Italia ( 2,2 milioane de tone)
Poloniia (2,4 milioane tone) etc.
Tabelul 1.2
Principalele țări producătoare de mere (Ma lus domestica) pe plan mondial -tone (sursa:
www.madr.ro )
Țara 2012 2013 2014
China 31.680.788 33.263.000 35.985.000
SUA 4.402.069 4.214.599 4.275.108
Turcia 2.782.365 2.600.000 2.680.075
Polonia 2.626.273 1.877.906 2.493.078
India 1.985.000 1.777.200 2.891.000
Italia 2.325.653 2.204.972 2.411.201
Iran 2.000.000 1.662.430 1.842.972

10

În ceea ce privește zonele plantate la nivel global, ele au fluctuat în jurul valorii de 6,3
milioane de hectare în perioada 2012 -2014, cu o tendință descendentă în lum e, dar au crescut în
Asia și Africa. Astfel, suprafața cultivată cu mere în 2013 a scăzut la 4,7 milioane de hectare,
dintre ce Europa 1,06 milioane de hectare (Bolohan D., 2013).
În 2010 sa înregistrat o ușoară creștere a producției, ajungând la 4.728.33 3 hectare, China
ocupând primul loc pe 2 milioane de hectare, România ocupându -se pe locul 15 pe o suprafață de
56.373 hectare (www.faostat.org ).
Tabelul 1.3
Principalele țări cultivatoare de măr pe plan mondial în an ul 2014
(Sursa: FAOSTAT)
Țara Suprafața (ha) Țara Suprafața (ha)
China 2.044.631 S.U.A. 139.435
India 305.800 Iran 130.291
Polonia 188.245 Ucraina 105.200
Rusia 186.000 Uzbekistan 85.000
Turcia 165.078 Coreea de Sud 72.800

În România, Malus domest ica e cultivat în principal pe dealurile subcarpatice de păduri de
stejar și de fag. Principalele județe cu producții semnificative în fiecare an sunt: Argeș, Suceava,
Mureș, Maramureș, Dâmbovița, Iași, Cluj, Bihor, Bistrița Năsăud, Bacău. Mai mult de jumă tate
din producție e furnizată în cele 10 județe enumerate mai sus (Grădinariu G., 2012).
Suprafața cultivată cu specii de măr (Malus domestica) în anul 2012 a fost de 55.400 de hectare,
după prune, prima specie din ierarhia fructelor din România.
Potrivi t datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, merele (Malus domestica)
sunt principalele imprimante de fructe produse în România. În perioada 2012 -204, producția de
mere (Malus domestica) a atins un maxim, producția totală de 600.000 de tone î n 2013, cea mai
mică producție de 459 000 de tone a avut loc în 2014. În prezent, cultura Apple (Malus domestica)
sprijinul Uniunii Europene pentru înființarea de noi ferme horticole (www.madr.ro ).

11

Tabelul 1.4
Produc ția și suprafața totală de mere (Malus domestica) cultivată în România în perioada
2010 -2014
Sursa: www.madr.ro
Specificare 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafața (mii ha) 61.3 57.9 56.4 56.0 56.0
Producție totală
(mii tone)
475.4
459.0
517.5
552.9
600.9

Malus domestica sunt materia primă ce are o pondere relativ importantă în industria
prelucrătoare datorită poziției sale în producția totală de fructe. Deși în România suprafața ocupată
de plantațiile Apple (Malus domestica) e semnificativă în compara ție cu alte specii, cererea de
consum proaspăt e depășită, însă nivelul de producție corespunde acestui scop. În acest capitol,
piața românească se dezvoltă pentru că a pornit de la un nivel scăzut (Chereș Nechita D., 2015).
În țara noastră, condițiile de calitate a sucului de mere (Malus domestica) sunt
standardizate, deci există o derogare aprobată privind opalescența și cantitatea de sucuri în ce e
semnalată prezența pulpei (Chereș Nechita D., 2014).
În România Potrivit datelor FAO, între 2012 și 2014 s -au obținut aproximativ 70.000 de
tone de suc de mere (Malus domestica) și 59.000 de tone de sucuri. Această cantitate a fost obținută
printr -o singură operație. Producția de suc de mere (Malus domestica) a constituit 11.130 de tone
și 12.760 de tone de suc concentrat, înregistrând o creștere de câteva procente de -a lungul anilor
la 11.900 de tone de suc de mere (Malus domestica) și 14.212 de tone de suc de mere domestica).
De asemenea, conform SR ISO 8188/1: 2007, sedimentele vor conține materii insolubile
ce nu depășesc 1%, materia uscată solubilă e de 12% și aciditatea exprimată ca acid malic e de 25
g / l (Chereș Nechita D., 2012).
Cei mai mari producători de sucuri naturale sunt, în același timp, cei mai mari producători
de sucuri carbogazoase, inclusiv fructele europene, Parmalat de Santal și Coca Cola reprezentate
de Cappy. Aceste branduri mari reprezintă aproximativ 80% din piața de sucuri naturale, dar acest
lucru e în scădere din cauza micilor producători de suc natural ce câștigă teren după ce au al es
consumatorii pentru produsele ecologice.

12

1.2. Tehnologii aplicate culturilor de măr

Sistemul de întreținere a solului influențează regimul apei solului, porozitatea stratului
superior a solului, dezvoltarea microorganismelor solului etc. și are as tfel un efect direct asupra
dezvoltării, producției și calității copacilor (G. Grădinariu, 1994).
Cel mai înalt și mai eficient sistem de întreținere a solului în plantații intensive și
supratensive din zona abundentă de precipitații e traversarea rânduril or, combinată cu lucrările pe
arbori. În cazul intervalelor de pășunat aplicați 4 -6 mori și iarba rezultată e lăsată ca mulci.
De asemenea, se folosesc lucrări inovatoare pe terenuri neerozive, un sistem în ce
mobilizarea solului se face prin lucrări super ficiale până în august, după ce se intersectează
intervale de erupție.
În livezile clasice situate pe pante instabile, solul e transformat într -un copac adânc de 20 –
25 cm în toamnă și se aplică 2 -3 măr (Malus domestica) în timpul sezonului de vegetație.
Recoltarea copacilor e o soluție în perspectivă. O bandă largă de 1 -2 m e erbicidat, în
funcție de vârsta copacilor și de lățimea gardului de fructe, ce funcționează din greu mecanic.
Pentru plantarea superintensivă, sistemul de mulci de sol poate fi folosit fie cu material
organic (iarbă, paie, rumeguș neutru etc.), fie sintetic (folie, material, etc.).
Pentru majoritatea zonelor de cultivare domestice a Apple (Malus domestica), în țara
noastră recomandăm utilizarea benzilor alternative cu domeniul de activi tate, chiar dacă cele mai
moderne tehnologii din țările avansate de cultivare recomandă covorul pe întreaga suprafață pentru
a obține cele mai bune fructe .
Pe lângă avantajele cunoscute, câmpul are și multe dezavantaje tehnologice, precum și
dezavantaje b io-pedologice și fizico -mecanice. Această metodă e recomandată în zonele aride,
neirigate etc.
Fertilizarea plantațiilor de mere
Fertilizarea în plantațiile de mere (Malus domestica) implică de asemenea o analiză a
factorilor ce condiționează absorbția răd ăcinilor minerale.
În prezent există o serie de elemente ce permit o construcție mai rațională a tehnicilor de
fertilizare, ținând cont de variabilele pe ce tehnicile de cultivare și irigare le introduc în sistemele
culturale actuale.
În plantațiile de mer e (Malus domestica) tineri (2 -3 ani), dozele de îngrășământ trebuie să
fie moderate ori chiar absente dacă fertilizarea de bază a fost efectuată în mod corespunzător și
solul e bine alimentat cu substanțe nutritive. Dacă acești parametri nu sunt îndeplinit e, acesta va fi
fertilizat anual cu aproximativ 80 kg de N, 60 kg de P2O5 și 40 kg de K2O n.s./ha. După 2 -3 ani,
vor fi livrate 20 -30 t / ha de gunoi de grajd.

13

Se recomandă ca aplicarea acestor îngrășăminte să se facă doar în rândul copacilor în benzi
a căror lățime crește progresiv odată cu vârsta copacilor.
În livezi, 30 -40 t / ha gunoi după 3 -4 ani și 100 -150 kg N pe an, 60 -100 kg P2O5 și K2O
60-80 kg pe hectar, în funcție de fertilitatea solului, încărcarea fructelor etc.
În funcție de momentul în ce e disponibil azot, comportamentul vegetativ și productiv a
Apple (Malus domestica) e modificat considerabil. Azotul stimulează producția totală de materie
uscată, mai ales dacă e disponibilă între iunie și iulie, când substanța uscată e îndreptată în princip al
către structuri permanente de arbori (stem, schelet și rădăcină). Creșterea dezvoltării vegetative
astfel indusă duce la un consum mai mare de apă, de ce depinde creșterea ratei de absorbție a
calciului și a potasiului, în special în perioada iulie -augu st.
Diferențierea lăstarilor de fructe e în mod clar influențată de disponibilitatea azotului în
perioada iunie -septembrie a anului precedent.
Forma de azot utilizată influențează semnificativ reacția plantei la fertilizare, chiar și în
condiții de doză eg ală. În general, forma nitrică stimulează activitatea vegetativă mai mult decât
amoniacul.
În același timp, forma de amoniac favorizează acumularea de azot și fosfor în frunzele de
mere (Malus domestica), în timp ce forma de azot duce la acumularea unor ca ntități mai mari de
calciu.
În general, substanțele nutritive sunt furnizate copacilor prin sol în diferite moduri: prin
aplicații mari ori localizate, de suprafață ori înglobate. Alegerea într -un fel ori altul poate depinde
de metodele de îngrijire a solu lui, de metodele de irigare etc.
Aplicarea îngrășămintelor se poate face și la nivelul companiilor aeriene.
În toate cazurile, cantitățile de îngrășământ ce urmează să fie aplicate vor fi calculate din
analiza agrochimică a solurilor, fructelor și frunzelo r, etc. Ca urmare a acestor analize, pe lângă
celelalte, efectuate în mai mulți ani consecutivi, sa concluzionat că pentru o plantă de mere
superintensivă (Malus domestica). (2,500 copaci / ha), amplasat pe o podea de cimitir cambic,
menținută ca teren agr icol în NE NE România, următoarea fertilizare: N200, P180, K300, CA250,
Mg80 kg / ha, suplimentat cu irigație standard de 1500 m3 / ha G Gradinarit, 1994).
Irigarea plantațiilor
În ceea ce privește aportul de apă, luând în considerare condițiile curente și previzibile, a
ajuns la concluzia că irigarea Malus domestica implică aplicarea de udare frecventă cu norme
scăzute de apă pentru a asigura o cantitate optimă în anumite zone a sistemului de rădăcini, la un
nivel ridicat. Prin urmare, e recomandabil să se utilizeze metode de irigare localizate, de suprafață
ori subterane, în funcție de tipul de sol și, în special, de condițiile climatice.
În livezile tinere de mere (Malus domestica) situate în zonele de stepă și forestiere, pomii

14

vegetativi și portaltoii f olosesc 200 -250 m3 / ha de apă pentru udare, înmuierea solului la o
adâncime de 35 -40 cm. Pentru copaci adânc înrădăcinați, cantități mai mari de apă sunt utilizate
pentru udare (300 -350 m3 / ha) pentru a înmuia solul până la o adâncime de 50 -60 cm. Nudita tea
(Malus domestica) a udării variază de la 2 -3 la 4 -5 în funcție de perioadele de secetă.
În livezile 4 -5 se aplică apă cu cantități de apă cuprinse între 400 -700 m3 / ha. Timpii de
udare sunt: înainte de deworming (dacă iarnă a fost secetă); 15 -20 de zile după legarea fructului;
după căderea fiziologică din iunie, în timpul creșterii intense a lăstarilor; 20 -25 de zile înainte de
recoltarea fructelor și după recoltare pentru aprovizionarea cu sol.
În condițiile ecologice a NE în România e necesar un st andard de irigare de 900 m3 / apă /
ha pentru irigarea localizată (picurare) și 1500 m3 / ha pentru pulverizare, pentru a optimiza
umiditatea solului în culturile cu recoltă intensă deasupra coroanei. Pentru celelalte metode (drenaj
de suprafață) e necesar un standard de irigare de 2000 m3 / ha în cel puțin patru cazuri, în special
în momente critice pentru arbori (G. Grădinariu, 1994).
Combaterea bolilor și dăunătorilor
Mărul (Malus domestica) e una dintre speciile cele mai afectate de boli și dăunători. D upă
mai mulți cercetători (Parker, 1979, Way, 1988), 80 de boli, 64 de specii de insecte și acarieni și
8 de specii de nematode au fost întâlnite la măr.
Dintre cele mai importante boli, daunele sunt cauzate de iepure (Endostigme inaequalis) și
de creveți (Podosphaera leucotricha), iar printre dăunători: afidele din San José, afidele, păianjenii
maro ori roșu, Malul domestica și altele.
Combaterea bolilor și dăunătorilor în măr se face prin aplicarea tratamentelor la
avertisment .

15

1.3. Soiuri de măr (Malus domestica)

În România, Malus domestica e una dintre cele mai cultivate specii, reprezentând 30% din
producția internă de fructe. În același timp, e și specia cu cel mai mare număr de varietăți
îmbunătățite (peste 60 de soiuri noi din 1966), di versificarea sortimentului și calitatea fructelor
fiind întotdeauna un obiectiv major a cercetării pomilor fructiferi din România .
Între anii 1980 și 1990 au fost înființate livezi în toate regiunile țării. Sortimentul a fost
compus în principal din soiur i: "Jonathan", "Golden Delicious", "Starkrimson" și "Idared". Dupa
anii '90, au fost introduse soiurile noi si nou create, imbunatatite in calitatea fructelor, cu diferite
perioade de coacere si pastrare, printre care: "Iubitorii Voinești", "Delicios de Vo inești"
"Fălticeni", "Voinea "," Generos ", multe dintre ce sunt necesare astăzi de piața locală a fructelor.
În scopul creării și introducerii în catalogul oficial a culturilor culturale din țara noastră,
sunt cele mai populare și populare soiuri de mămăi nativ (Malus domestica).
Generos. Creat la Centrul de cercetare și dezvoltare pentru dezvoltarea vocii, Dâmbovița,
înregistrat ca un nou soi în 1983. Arborele e de forță medie, coroana e invers piramidală, cu
rădăcini solide, bine garnisite cu ramuri de f ructe, în principal spirite. Fructele sunt sferice, uneori
asimetrice, ușor aplatizate, cu o greutate medie de 160 -180 g; epiderma e netedă, roșu deschis pe
60-70% din suprafață, pe fond verde gălbui și pastă galbenă, suculentă, aromată. e recoltat la
sfârșitul lunii septembrie și e păstrat bine în depozitele frigorifice obișnuite până în martie. Deși
în ultimii ani au existat simptome de viol, atât pe frunze, cât și pe fructe, caracteristica fructului
(dimensiunea, aspectul, gustul) conferă soiului o valoa re comercială ridicată. (Figura 1. 2).

Figura 1.2 – Soiul Generos

16

Romus 3. Considerat cel mai valoros grup de soiuri de vară, acest soi a fost obținut în
colaborare între Institutul de Cercetări Fructe din SUA, Maracineni, Arges și Rutgers. Înregistrată
în 1983, acest soi e rezistent genetic la rapiță și mucegai și poate fi crescut 6 -8 tratamente anual,
în special pentru dăunători. Arborele e o forță mică, semispur, coroană sferică globulară,
predominant rădăcini de molid și pinteni, fructifică anual. Fr uctele sunt de dimensiuni medii (125 –
135 g), forma conica alungita, rosie in 2/3 din suprafata, foarte atractiva. Se maturizează în a doua
decadă a lunii iulie și se păstrează timp de o lună. (Figura 1.3).

Figura 1.3 – Soiul Romus 3
Auriu de Bistrița. Creat in Centrul de Cercetare -Dezvoltare pentru Fructe din Bistrita,
inregistrat in 1991, e o varietate apreciata pentru calitatile de fructe: dimensiune (170 -200 g),
sferica, simetrica, galbena, uniforma pe intreaga suprafata a fructelor, pasta galbena, suc ulent,
dulce. Arborele e puternic, cu ramificații scheletice puternice, raspândire și toleranță la culoare,
dar susceptibile la arsuri bacteriene . (Figura 1.4).

Figura 1.4 – Soiul Auriu de Bistrița
Ciprian. Soiul obținut la Centrul de Cercetare și Dezvoltare a Vinului Dâmbovița din
1988, ce a reușit să impună pe piață împreună cu alte "mere (Malus domestica) din Voinești"
aspectul particular: roșu închis la verde pe întreaga suprafață a fructelor și conicului sferic
culturi, cu 5 proeminențe la cavitatea de calitate, specifice so iului tatălui, Starkrimson. Arborele
are o rezistență medie, cu arbori bine formați și semischele abundente; predominant fructises pe

17

spini, produce în mod constant și e rezistent la erupții cutanate, mashiness și arsuri bacteriene.
Se recoltează la sfârși tul lunii septembrie, însă prelungirea perioadei de depozitare duce la
scăderea fermității pulpei . (Figura 1.5).

Figura 1.5 – Saoiul Ciprian
Romus 4. Obținut la Institutul de Cercetare Maracină pentru Cresterea Fructelor, Argeș,
prin hibridizarea lui Rom us 3 x Prima, a fost înregistrat în 1999. e o coroană globulară de
dimensiuni medii și o ușoară tendință de a degenera ramurile. Fructele sunt de dimensiuni medii
(130-150 g), sferice aplatizate, ceroase, galben -verzui, acoperite cu roșu pe 2/3 din suprafa ță.
Pulpa e albă, gălbuie, suculentă, echilibrată în gust. Acesta e recoltat la sfârșitul lunii august și
poate fi depozitat în depozit până în octombrie. (Figura 1.6)

Figura 1.6 – Soiul Romus 4

18

Bistrita. Infiintata in anul 2002 de catre Bistrita, Centr ul de Cercetare si Dezvoltare
pentru Fructe, se completeaza sortimentul de toamna alaturi de alte soiuri create aici: "Aura",
"Starkprim", "Jonaprim", "Salva" si "Goldprim". Arborele are un port mediu, vertical, cu ramuri
subțiri, cu internoduri scurte. Fr uctele sunt de dimensiuni medii (145 -160 g), formă conică
globulară, epiderma roșie striată și carne alb -verde cu textură medie și suculență. e o varietate
destinată consumului proaspăt, cu o vârstă de copt la sfârșitul lunii septembrie și o capacitate de
stocare limitată (50 -60 de zile în magazinul rece). (Figura 1.7)

Figura 1.7 – Soiul Bistrițean

Rebra. Obtinut la Institutul de Cercetari Maracin pentru Agricultura, Argeș, prin
hibridizarea a doua soiuri rezistente la rapiță (Prima x Florina), înregistr ată și brevetată în 2003.
Fructul are o dimensiune medie (145 g), globular aplatizat, culoarea de fundal e verzui , acoperite
cu roșu pe partea însorită ca dungi continue. Fructele sunt recoltate în prima decadă a lunii
septembrie, cu depozitare în depozit până în martie . (Figura 1.8)

Figura 1.8 – Soiul Rebra

19

Redix. Obținut la Centrul de Cercetare -Dezvoltare pentru Voievodatul Dâmbovița prin
hibridizarea sexuală a lui Goldenspur x Prima (polen iradiat cu 1000 R), înregistrată în 2004.
Arborele are forță medie cu port standard și fructificare standard. Fructul are, în medie, 160 g, e
alungit tronconic, similar cu soiul Starkrimson, cu pielea colorată în roșu purpuriu, culoarea
perfectă în timpul conservării. Pulpa e albă, gălbuie, dulce -acidizată, medie -fermă. Acesta e
recoltat la sfârșitul lunii septembrie și e depozitat în magazinul rece până în februarie . (Figura
1.9)

Figura 1.9 – Soiul Redix
Golden de la Cluj. Soiurile de vară (sezonul de coacere: sfârșitul lunii iulie – începutul
lunii august), crea te și înregistrate de Centrul de Cercetare și Dezvoltare a Fructelor din Cluj –
Napoca în 2005. Copacii au o creștere medie și fructe timpurii pe fructe. Fructele sunt mari (165
g), forma conică trunchiată, galbenă, acoperită cu roz deschis pe partea însorit ă; pielea e subțire,
fină și albă, suculentă, crocantă (Figura 1.10).

Figura 1.10 – Soiul Auriu de Cluj
Iris. Obținut la Centrul de Cercetare și Dezvoltare Voce, Dâmbovița, e un fel de toamnă
apreciat pentru calitățile gustului. Arborele are forță redusă , foarte timpurie și productivă. Se
scurge constant, atat pe scurt, cat si pe ramuri lungi, ramuri lungi si nuggeturi lungi. Fructul e de
150 g, sferic, ușor zdrobit, cu piele roșie – carmin la 2/3 din suprafață, aspect foarte atractiv. Pasta
e galben, suc ulent, dulce -acid, bun gust. e recoltat în a doua decadă a lunii septembrie și poate fi
recoltat până la sfârșitul lunii noiembrie.

20

Luca. Înregistrată în 2006 de Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Cultivarea Vocii,
Dâmbovița, soiul e obținut de la C rucea Campionului x Prima. Arborele e de intensitate medie și
mare, cu ramuri puternice ramificate, ramificate și bine garnisite, cu ramuri de spini (spini și
nuggeturi). Fructul e mare (greutate medie 160 g, calibru 65 mm), contur regulat sferic, epidermă
groasă, rubin de culoare roșie pe întreaga suprafață a fructului; pulpa e cremoasă, netedă, crocantă
și suculentă. merele (Malus domestica) sunt recoltate în septembrie și pot fi stocate timp de
aproximativ 100 de zile în magazinul rece.
Rustic. Creat și înregistrat la Institutul de Cercetare și Dezvoltare Maracin pentru
Marmarine,
Argeș în 2008. Arborele e de forță medie, coroană globulară, cu tendința de degenerare a
arcurilor. Fructele sunt de dimensiuni medii (130 -160 g), sferice, ușor aplatizate, verz i, acoperite
cu roșu pe partea însorită; pulpa e albă, suculentă, crocantă, cu gust. e recoltat în decada a 3 -a din
septembrie și e păstrat bine în depozit până în martie.
Românească . Varietate înregistrată în 2009 de Centrul de Cercetare și Dezvoltare a
Vinului. Arborele e mediu, ramificat, cu port port; produce în mod constant și are o bună
capacitate de producție. Fructele sunt mari (175 -190 g), culoarea epidermei e roșie, de intensitate
luminoasă, distribuită în zone continue cu benzi; pulpa e verde, ca lități organoleptice ferme și
speciale. Scadența consumatorilor e întârziată și stocarea e stocată până în martie. Utilizat pentru
consumul proaspăt.
Silvan. Înființată în 2010 de Centrul de Cercetare și Dezvoltare a Fructelor din Cluj, e un
soi de producț ie mare și constant (peste 25 kg / copac în a cincilea an de plantare). Fructele sunt
de dimensiuni medii, roșii purpurii, acoperite cu un strat ceros. Pulpa e galben, fin, dulce și acru.
merele (Malus domestica) sunt șuncă în a doua decadă a lunii septemb rie și sunt recomandate
pentru consumul proaspăt ca fructe de desert.
Somes. Varietatea a fost creată în 2010 la Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru
Cultivarea Fructelor din Cluj. e un fel de maturitate târzie și o conservare foarte bună până în
martie. Culoarea fructului e galben -verde la recoltare și devine galben -aur la maturitate completă;
pe partea însorită, fructul are o pată roșu -portocalie. Culoarea pulpei e cremoasă, pielea e groasă
acoperită cu un strat ceros, ceea ce îi conferă o conservare foarte bună. Comportamentul în atacul
bolii e bun, fiind tolerant la zmeură și înflorire. Arborii au o forță de creștere medie, formează în
mod natural o coroană piramidală largă, valorifică spini și nuggeturi de dimensiuni medii.

21

1.4. Dăunătorii cultu rilor de măr

Gărgărița florilor de măr – Anthonomus Pomorum
Atunci când 10 -15% dintre mugurii florali sunt deparazitați, începe pontonul. Cel mai
dăunător atac e cauzat de larve, ce consumă în întregime organele interne a ovarelor (stamine) ce
nu se desch id și nu se usucă. Flori de flori au fost agățat de mult pe ramuri, popular găsit ca
"cuișoare" (Figura 1.11).

Figura 1.11 – Gărgărița florilor de măr – Anthonomus Pomorum

Metode de prevenire și combatere: lucrăril e sol toamnă în ce se distrug o parte din adulții
de sub frunzele căzute iar tratamente chimice aplicate ca atare :-CALYPSO 480 SC; ACTARA 25
WG.

Viermele mere (Malus domestica) lor – Cydia pomonella
Larvele atacă fructele mărului, părului, prunei, gutui, caisei, nucului, etc. Larvele generate
atacă fructele cu diametrul de până la 1,5 cm, pătrund în fructe, consumă semințele rec recit la un
alt fruct până la 6 fructe pot ataca o larvă. Larvele celei de a doua generații apar între 20 iulie și
15 august. Fructele mature atacate putrezesc ușor (Figura 1.12).

Figura 1.12 – Viermele mere (Malus domestica) lor Cydia pomonella

22

Metode de prevenire și combatere: tratamentele chimic se fac la acoperire, cu un din produsele:
Trebon 30 EC, Calypso 48 SC, Deci Mega, Fâst ac 10 EC, Karate Zeon, Avaunt 150 SC, Proteus
OD110, Coragen, Novadi Progress.

Păianjenul roșu comun – Tetranychus urticarie
Acesta atacă un spectru larg de pomi fructiferi și plante. Mănâncă în stadiul adult sub coaja
copacilor. Acesta poate avea până la 10 generații pe an în domeniu și până la 20 de generații în
arii protejate (Figura 1.13).
Se atașează în special frunzele și florile pe ce le strânge și suge sucul de celulită.
Multiplicarea dăunătorilor e favorizată de temperaturi ridicate și de secetă. Florile atacoare
abordează, prin scăderea fructificării, plantele stagnează din creștere, afectează diferențierea
mugurilor de fructe, maturarea lemnului, producția de fructe și calitatea acestora. Ele sunt vectorul
principal a transmiterii virusului.
Măsuri preventive și de control: reco ltarea rămășițelor de plante, scalopingul de toamnă,
distrugerea buruienilor.

Figura 1.13 – Păianjenul roșu comun – Tetranychus urticarie

Tratamentele chimice de combatere se fac e cu produsele: Nissorun 10 0 WP, Safran 1,8 EC,
Novadim Progress, Milbekno cM EC, Confidor Oil (tratament de iarnă), Envidor 240 SC, Vertimec
1,8 EC.

Păduchele lânos a Mărul (Malus domestica) ui – Eurisoma lanigerum
Atac: Malus domestica, păr și gutui. Ele colonizează planta pe frunze și lăstari, tulpini,
rădăcini și apar pufuril e filamentoase specifice. Se hrănesc cu prăjiți și suge sucul de celulită. În
urma atacului, plantele formează mici neplăsnete, tumori (Figura 1.14).

23

Figura 1.14 – Păduchele lânos a Mărul (Malus domestica) ui – Eurisoma lanigerum

Măsuri de prevenire și combatere: Prin metode chimice cu produse: Actara, Mospila, Nure le D
50/500 EC, iar în perioada de repa s vegetative cu produsele: Nuprid Oil 004CE, Confidor Oil
SC004.

Păduchele verde – Aphis pomi
Atacă: Mărul (Malus domestica) și părul. Atacul e favoriza t de lipsa precipitațiilor și de
temperaturile ridicate. Copacii afectați au creșteri slabe, pe frunzele secrete o substanță lipicioasă,
cunoscută sub numele de "roua de miere", diferențiază ușor mugurii de fructe, fructele rămân mici,
fără aspect comercia l. Afidele sunt vectorul principal pentru transmiterea virușilor de mere (Figura
1.15).

Figura 1.15 – Păduchele verde – Aphis pomi
Măsuri de prevenire și combatere: în perioada de repa s vegetati v cu produse : Mospilan 20 0
SG + Toil, Nup rid Oil 004 CE, C onfidor Oil SC 04. În per ioada de vegetație se pot folos produsele :
Mospilan 20 SG, Novadim Progrss, Actar Kaiso Sorbie 5 EG.

Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus
Ori păduchele țestos. Sunt specii polifagice ce atacă: Malus domestica, păr, piersic, cireș
etc. Se hrănesc cu sucul plantei și, în același timp, injectează în saliva plantei sale toxice. Atacul

24

are loc pe ramuri, frunze și fructe. Pe fructe apar pere de rosu -violet, circular. Copacii afectați și
netratați au frunziș galben puțin, dau culturi mici și nu au valoare comercială (Figura 1.16).

Figura 1.16 – Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus
Măsuri de prevenire și combatere: tratamente chimice cu produse precum: Trebon 30 0 EC,
Mospilan 20 SG, Calypso 480 SC, Actara, Decis 25 0 WG, Reldan 4 00 EC, Actara 25 0WG, Karate
Zeon.

25

CAPITOLUL II CADRUL NATURAL

2.1. Așezare geografică

Comuna Mărgineni e una dintre așezările vecine a municipiului Bacău și, în cazul
formării unei unități administrative integrate a județului , va face parte din Zona Metropolitană
Bacău.

Figura 2.1 – Amplasare comuna Mărgineni, județul Bacău

Altitudine medie în comuna Mărgineni e de 371 m iar altitudinea maximă e de 495 m
întâlnită în punctul Buhlea-Movilița.
Teritoriul administrativ a comunei e compus din satele:
– Mărgineni (reședința de comună)
– Hârțești
– Hoisești
– Itrinești
Comu na Mărgineni se învecinează cu comunele: Făurei (N-E), Bîrgăuani (N),
Secuieni (E), Români (S-E), Ghelăiești (N-E), Podoleni (S), Zănești (S-V), Roznov

26

(V) și Girov (V, N-V) și cu localitățile: Hârtop și Bălănești (N), Vlădiceni (N-E)
dincolo de Pădurea Bourului, Făurei,
Micșunești și Prăjești (E), Goșmani și Negritești (S), Dochia și Bălușești (V).
Accesul
Rețeaua de drumuri ce permite legăturile comun ei cu zonele adiacente sunt următoarele:
– DJ 157 asigură relația cu municipiul Piatra Neamț, reședință de județ, și cu comunele
învecinate, Micșunești și Bălușești;
– DJ 157H Girov – Itrinești;

2.2. Climă

Regimul climatic a comunei Mărgineni e un exemplu de trec ere treptată de la climatul
continental pronunțat în est spre vestul moderat. Relieful înălțimii, fragmentării și expunerii
prezintă multe nuanțe locale și face ca clima din județul Bacău să arate diferențe de la o regiune la
alta, diferențiind astfel mai multe domenii climatice: – climatul montan; – climatul regiunii
subcarpatice; – climatul coloanelor Tutovei; – climatul Valea Siretului.
Temperatura aerului înregistrează valori medii anuale între 9 ° C (în jumătatea de est a
județului) și 2 ° – 3 ° C (ext remitatea vestică).
Caracteristic pentru Margineni e distribuția temperaturii insulare, condiționată de
specificitatea pașilor de relief. Media lunii calde (iulie) e în medie între 12 ° C în vest și 20 ° C în
est. Media temperaturii celei mai reci luni (ia nuarie) variază de la – 4 ° C în est și centrul județului,
ajungând până la -7 ° C. Regimul precipitațiilor atmosferice variază între 550 mm (la limita estică
a județului) și 1000 mm la vârfurile de munte.
Media anuală a lunii iulie e între 60 -100 mm (în v est) ajungând la 20 -30 mm în est. Media
anuală a lunii ianuarie e cuprinsă între 30 -60 mm. Partea vestică (zona montană și subcarpatică)
are o climă temperată continentală, cu o natură mai rece datorită reliefului predominant montan,
influențând temperatur a aerului, precipitațiile și circulația generală a aerului. Temperatura medie
a aerului variază între 0 ° C pe vârfuri ridicate, 2 ° C în munții medii, 5 ° C în zonele depresive și
6 – 8 ° C în subcarpatii. Cantitatea medie anuală de precipitații variază î ntre 1400 mm pe vârfurile
cele mai înalte, 1200 mm în zona munților mici și medii și aproximativ 800 -1000 mm în zonele
depresive și subcarpatice.
Direcția predominantă a vântului înregistrează o frecvență mai mare spre vest și spre nord –
vest, unde vitezele medii depășesc 10 m / s. Partea estică (zona platoului) are un caracter pronunțat
continental, marcată de amplitudini termice mari, lunare și anuale.

27

Regimul climatic se caracterizează prin veri calde și uscate și ierni reci, frecvent bântuite
de viscole puternice. Regimul termic înregistrează valori medii anuale cuprinse între 8 ° C în
platoul mai înalt, 9 ° C în câmpie.
Precipitarea e ușor neuniformă și are dimensiuni mici, 600 mm anual în zone colinare de
dealuri și aproximativ 400 -500 mm anual în zonel e simple și depresive. În regiunea subcarpatică
dinamica atmosferei e moderată decât în munți și pe platou, vânturile dominante rămânând în vest
și nord -vest urmate de est și de sud -est. În zona montană, în special în timpul iernii, viteza sicrie a
antic icloanelor atinge valori ridicate: 24 -27 m / s. La sfârșitul regiunii subcarpatice, particularitatea
climatică formează frecvența efectelor furtunilor cauzate de fluxul de aer est – sud – est din masele
de aer din vest și nord – vest, ce ridică temperatura , dau ceruri clare și favorizează seceta.
În dealurile de la Tutova, vânturile au o intensitate ridicată, penetrează ușor iarna, iar vara,
estul, sud – estul, nordul, nord – vestul, în timp ce în Valea Mijlocului Siretului (cel mai scăzut
nivel de relief d in județul Bacău) , dinamica atmosferei se caracterizează printr -o mișcare intensă
de-a lungul văii și a curenților din aval pe versanți.
Pentru caracterizarea climatică a comunei Margineni s -au luat în considerare principalele
elemente: temperatura aerulu i și precipitațiile măsurate la cele două stații meteorologice din
județul Bacău și Târgu Ocna. Din punct de vedere termic, prin măsurătorile efectuate, anul 2012 a
avut o valoare medie de 10,0 ° C (Bacau) și 10,4 ° C (Targu Ocna), fiind considerat cald di n acest
punct de vedere.

2.3. Sol ul comunei Mărgineni

Are o mare varietate de tipologii, datorită diferitelor condiții de relief, climă și vegetație.
Astfel, în partea de vest înaltă, pe terasele joase apar soluri brune, aluviuni albe, soluri gri,
cernoz iomuri argiloiluviane. În platoul estic se menționează solurile cu evoluție întârziată
(cernoziomuri subțiri a pantei și regosoluri) prezente pe versanții cu procese geomorfologice
active, soluri aluvionare, hidromorfe și halomorfe în pajiști. Lunca Siret e acoperită cu soluri
aluvionare și protosoli aluvionari, pe terase apar cernoziomuri cambiene, soluri de cernoziomuri
și soluri gri și ghețari pe suprafețe mici.
Zona subcarpatică, ce include teritoriul comunei Mărgineni, cuprinde o structură
petrografică specifică regiunii deluroase a rocilor sedimentare, constând din nisipuri argiloase,
calcar nisipos, calcar și nectan și miocen. Structura geologică e favorabilă acumulării de gaze
naturale, în ce se produc rezervele de metan și gaze petroliere.
Deasupra formatiunilor fundatiei erau structuri discordante, formate din depozite
cuaternare. Acestea includ depozitele devoționale (pe versanți) formate prin altera re – material de

28

bază de rocă.
Nivelul hidrostatic a apei subterane e situat la adâncimi de 4 -6 m, c omparativ cu cota
naturală a solului. Orizonul freatic a acviferului, cantonat în depozitele de somn, e alimentat de
precipitații și de intrările naturale din adâncimi .

2.4. Floră și fauna

Flora ierburi a pădurilor e reprezentată de asociații de ierburi și alte plante, inclusiv iarbă
de Tatin, vânt de iarbă, oval montan, păun, timoftich, gropi și altele.
Flora e reprezentată și de unele flori, cum ar fi ninsoarea, vioreaua, lăcrămioaraoara, firatea
de pădure și altele. La nivelul pajiștilor și broaștelor există legume furajere spontane, cum ar fi
lucernă galbenă, sulfină, vițel, trifoi alb și roșu, trifoi mic și altele. În pajiști, pe malurile parcurilor
și în câmpie, există plopul alb, plopul negru și diferitele specii de salcie, cum ar fi salcia de salcie,
salcia albă, salcia mayja, răchită.
Structura faunei se află într -o relație interdependentă cu vegetația și mediul. Schimbările
pe ce fauna le -a suferit ca urmare a curățării pădurilor, a colectării, a drenajului și a animalelor. În
ceea ce privește fauna comunei Strugari, în păduri și pășuni se găsesc specii de animale cum ar fi
veverița, cerbul, cerbul, cerbul, jderul, pisica sălbatică, mistrețul, lupul, iepurele, creatura, vulpea
și altele.
Printre mamifere se găse sc molii, dihorul, nevăstuica, iepurele și ariciul.
Printre păsările ce se găsesc în aceste locuri se numără vâscul, țestoasa, porumbelul, cuțitul,
păducelul, parul, grangurul, cucul, cămășia de noapte. În cuib, cuib, cioară, bot și vrabie. Pești
mici, bro aște și altele trăiesc în apă, în timp ce reptilele sunt șerpi, șopârle, șuvoi. În împrejurimi,
există și gândaci, greieri, fluturi de diferite specii, viespi și furnici .

29

CAPITOLUL III SCOP, OBIECTIVE, MATERIL ȘI METODĂ DE
CERCETARE

3.1. Scop, obiec tive

Pentru a aborda și a completa tema propusă, au fost stabilite mai multe obiective de
cercetare, după cum urmează:
– adaptabilitatea la diferitele condiții fizice a mediului;
– mobilitatea și capacitatea de a căuta alimente;
– Capacitatea de propagare în funcție de gazdă ori de stricăciune;
– Alte proprietăți legate de sincronizarea cu dezvoltarea gazdei
Cunoașterea specimenelor utile, densitatea și comportamentul lor în agrobiocenoză dată e
deosebit de utilă în integrarea mijloacelor de control. Fără o cunoaștere exactă a speciei, nu e
posibilă dezvoltarea unei lupte integrate bazate pe știință.
Prin urmare, rolul sistematic în elaborarea măsurilor de combatere a integrării e deosebit
de ridicat. Nu e suficient să cunoaștem principalii dăunători ai cul turii și biologia lor ca în cazul
metodelor uzuale de control, dar și întregului complex de organisme ce participă într -un fel ori
altul la agrobiocenoză.
În primul rând, entomofagele ce sunt capabile să regleze densitățile dăunătoare cheie
trebuie să fie determinate.
3.2. Material și metodă de cercetare

În perioada 2012 -2014 au fost făcute observații și determinări privind colectarea și
identificarea entomofaunelor dăunătoare din plantațiile de mere.
Determinările au constat din:
– numărarea dăunătoril or pe suprafața de 1 m2 delimitată de cadrul metric.
– colectarea cu ajutorul capcanelor galbene.
Daunele sunt exprimate în funcție de gradul de deteriorare (G.d.%).

30

Gradul de distrugere a unei culturi e stabilit în timpul sezonului de creștere și se cal culează ca
procent din produsul de frecvență (F%) și intensitate (I%) față de 100 prin formula :
G.d. =
100% %I F ori G.d. =
Nfi) (
Frecvența atacului (F%) e raportul dintre plantele ori organelele plantei atacate (n) la malus
domestica (n) și nu totalul plantelor ori organelor analizate (N), exprimat în procente, prin formula :
F% =
Nn . 100
Intensitatea atacului (I%) reprezintă procentul de atac asupra unei plante ori organe a plantei ori
pierderea de cultură înregistrată de o plantă ori cultură la unitatea de suprafață și se calculează
conform formulelor :
– expresia calitativă , I% =
nfi) ( , în care:
i – % în ce plantele ori organele sunt atacate
f – nuMărul (Malus domestica) plantelor ori organelor atacate
n – nuMărul (Malus domestica) total de plante ori organe atacate

 – sumă.
expresia cantitativă , I% =
aba . 100 = (1 –
ab) . 100, în care:
a – producția plantei ori culturii neatacate
b – producția plantei ori culturii atacate, la hectar.
Estimarea pagubelor
Paguba (P%) reprezintă produsul dintre frecvența plantelor atacate (F%) și intensitatea atacului
(I%) în expresie cantitativă:
P% = F . (1 –
ab) . 100
a – producția plantei ori culturii neatacate
b – producția plantei ori culturii atacate, la hectar.
La evaluarea pagubelor pot fi întâlnite diferite situații:
când recolta e doar parțial distrusă și evaluarea se face după greutatea recoltei;
când recolta e doar parțial și evaluarea se face după procentul de flori atacate;
când în urma atacului întreaga plantă e distrusă;
când în urma atacului doar o parte din boabe sunt atacate.

31

Atunci când recoltele sunt atacate de mai mult de un dăunător, da unele finale sunt rezultatul
însumării tuturor daunelor provocate de dăunători diferiți în timpul sezonului de creștere, calculată
prin formula :
Pi = P1 + P 2 + P 3 + … + P n.
Pi – pagubele produse de dăunători
P1- pagubele produse de dăunătorul 1
P2 – pagubele produse de dăunătorul 2
P3 – pagubele produse de dăunătorul 3
Pn – pagubele produse de dăunătorul n

32

PARTEA a II a
CONTRIBUȚII PROPRII

33

CAPITOLUL IV REZULTATE OBȚINUTE

4.1. Istoricul societății
S.C DALIL IMPEX S.RL e o societa te cu răspundere limitată a cărei activitate principală este
produc ția mare a cerealelor, alimentelor, furajelor și tutunului neprelucrat.
Datele de identificare a companiei sunt:
Numele companiei: S.C DALIL IlVIPEX S.R.L
Sediu: loc Mărgineni, com. Mărgineni, jud. Bacau
Cod unic de înregistrare: 4954404
Număr de ordine din Registrul Comerțului Bacău: J041187611993
Cod CAEN: 4621
Compania a fost înființată în 1993 și a înregistrat o dezvoltare constantă cu cifra de afaceri în
creștere.
Deoarece punctele luer SC DALLL IMP EX SRL are trei sedii amplasate:
• Punctul de lucru 1: Strada Pieței Nr 1, Bacău;
• Atelierul 2: Strada Pietei Nr I, Bacău;
• Atelierul 3: Strada 9 mai, Bacau.
Preocuparea permanentă a directorului general și a colaboratorilor e asigurarea unui serviciu de
calitate în conformitate cu legislația în vigoare.
Scopul companiei e de a reuși și de a menține o calitate a serviciilor ce să răspundă tuturor
cerințelor clienților .

34

4.2. Dotarea

Compania și -a început activitatea cu un tractor U 650 de 65 CP, un Plug Reversibil
Niemeyer 2, o lățime de lucru Kompaktomat K 600 PS de 6 m și un semănătoare SUP 29.
În prezent, unitatea deține în parcul agricol următoarele tractoare agricole și echipamente
agricole :
Tabelul 4.1
Dotarea tehnico -materială
Nr. crt. Ulitajul Număr utilaje
1 tractor New Holland TL8 cu o putere de 80 de cai; 1
2 tractor John Deere 693 cu o putere de 155 de cai; 1
3 tractoare Belarus – TAG 1 25,3 cu o putere de 110 cai; 4
4 tractor U 65 cu puterea de 65 de cai; 1
5 combine Ne w Holand TC 4 cu masa 4,5 metri; 1
6 combină New Holland TC 5 70 cu masa 5 metri; 1
7 semănători de păioase SUP 29 0 DK cu o lățime de 3,62 metri; 3
8 semănători de prașitoare STC 0 cu o lățime de 8 rânduri; 2
9 pluguri reversibile Lemken, cu 4 trupițe; 3
10 disc marca Gaspardo cu lățimea de lucru de 6 0 metri; 1
11 disc mic cu lățimea de lucru de 3,6 0 metri; 1
12 combinator complex – lățimea de 6 metri; 1
13 mașina de fertilizat Amazone -lățime de lucru de 28 metri; 1
14 mașină de erbicidat Hardi capa citate 250 litri cu lățimea de
lucru 18 metri. 1

4.3. Structura culturii de măr

Malus domestica (Figura 4.1) crește și crește bine în toate zonele Moldovei, deoarece
condițiile pediclimatice sunt favorabile cultivării acestei specii de fructe. Importan ța acestei culturi
de fructe ca o cultură e determinată de valoarea alimentelor, de calitățile superioare a gustului, de
trăsăturile terapeutice și profilactice pentru sănătatea umană, de particularitățile tehnologice
specifice, de particularitățile agrobi ologice a copacilor și de valoarea economică ridicată a
productia. Apple Growing (Malus domestica) e o afacere profitabilă ce are următoarele avantaje:

35

Plantațiile comune de mere permit o recoltare de aprox. 20 -30 t / ha § Plantația de mere
poate fi exploa tată timp de 20 -30 de ani și investiția e recuperată în 2 -3 ani § Creșterea cererii pe
piața locală și străină pentru produsele agricole de valoare înaltă . Vânzarea în mod avantajos a
mărului (Malus domestica) prospețime. Creșterea cererii de conserve (suc concentrat) pe piața
internațională .

Figura 4.1 – Livadă măr
Stabilirea plantațiilor. Cu semi -inundații la o adâncime de 30 -40 cm, ar fi bine să
încorporăm între 60 și 120 de tone de îngrășământ organic și 500 kg de superfosfat pe hectar.
Stabilirea liv ezilor de mere e mai eficientă pe versantele de nord și nord -vest. Distanțele optime
de plantare a copacilor sunt 5x2m (1.000 de copaci pe hectar pe portaltoi mijlocii MM -106) ori
livada intensă de 3.5x1m (2860 copaci pe hectar pe M9, portaltoi M26 cu creș tere redusă).

Figura 4.2 – Înființarea livezii de măr
Întreținerea solului în livadă. Cel mai potrivit sistem de întreținere a solului e câmpul negru,
în toamnă se efectuează un plug la adâncimea de 18 -22 cm. În timpul vegetației dintre rânduri, 4 –
5 lobi sunt făcuți la adâncimea de 8 -10 cm. Intervalele dintre arborii de rând sunt procesate cu
tăietorul hidraulic ori manual cu șapa de 2 -3 ori.
Managementul îngrășămintelor. În livezile de fructe pe soluri cu fertilitate redusă e necesar
să se aplice 40 -60 t de gunoi odată la fiecare 3 -4 ani. În cazul în ce nu avem îngrășăminte organice,
îngrășămintele minerale se administrează în următoarele doze: 120 -150 kg / ha superfosfat și 250 –
300 kg / ha sare de potasiu. Se recomandă aplicarea îngrășămintelor chimice doar pe rânduri de

36

arbori pe banda de 1,5 -2 m. Perioadele de administrare sunt: superfosfatul, sarea de potasiu și
îngrășămintele organice încorporate în toamnă sub plug.
Recoltarea merelor (Malus domestica). măr (Malus domestica) vară se mature în iulie –
august, nu sunt ținute mult timp după recoltare, sunt sensibile la manipulare. (Malus domestica)
ajung la maturitate în perioada august -septembrie și se păstrează după recoltare pentru o perioadă
mai lungă de 2 -3 luni. merele (Malus domestica) sunt recolta te din a treia decadă a lunii septembrie
ori octombrie și sunt bune pentru consumul proaspăt după o perioadă de maturare în timpul
depozitării. La temperaturi optime de 0 -3 ° C (Malus domestica) pot fi depozitate timp de 2 până
la 10 luni. Cel mai potrivit pentru depozitare sunt merele (Malus domestica) cu diametrul de 60 –
65 mm – pentru soiurile mici de fructe și 65 -70 mm – pentru soiurile mari de fructe. În ceea ce
privește colorarea merelor (Malus domestica), ele pot fi recoltate atunci când mai mult de 5 0% din
suprafața fructului e deja colorată .

4.4. Condițiile climatice

Regimul climatic a comunei Mărgineni e un exemplu de trecere treptată de la climatul
continental pronunțat în est spre vestul moderat.
Relieful, prin înălțime, fragmentare și expunere, introduce numeroase nuanțe locale și face
climatul din comuna Mărgineni să arate diferențe de la o regiune la alta, distingând astfel mai
multe domenii climatice:
– Clima montană;
– climatul subcarpatic;
– climatul dealurilor Tutova;
– climatul din Valea Siretului.
Comuna Mărgineni se caracterizează printr -un adăpost, o depresiune montană, datorită
adăpostului orografic oferit de vârfurile munților ce învecinează valea, iar inversările termice sunt
frecvente.
Comuna Mărgineni are un climat de tranziție înt re dealuri și climatul subalpine, cu veri nu
prea calde (17,8 ° C în iulie), temperaturi continentale și ierni blânde (media -4,2 ° C în ianuarie).
Orașul se bucură de un procent relativ ridicat de calm (aproximativ 290 de zile pe an), cu
vânturile având î n general viteze de până la 2 m / sec. și frecvențe reduse. Temperatura medie
anuală crește odată cu scăderea altitudinii de 30 ° C pe cele mai înalte vârfuri a munților Nemira,
la 7-8 ° C până în Valea Trotus. Temperaturile sub 00 C persistă pe vârfurile de munte aproximativ
șase luni pe an, primul îngheț înregistrat în septembrie și ultimul la începutul lunii mai. Sezonul
rece, cu temperaturi sub -5 ° C, dureaza aprox. 160 de zile.

37

În timpul verii, temperatura medie în zonă e de aprox. 170 C. În primăvara și toamna,
regimul termic e moderat, fără amplitudini termice majore.
Vântul vestic e dominant în sezonul estival în toate anotimpurile, cu temperaturi de vară
de vârf (40%).
Vara, vântul e cald și uscat. Vântul din direcția nord e mai frecvente iarna și primăvara, iar
nord-vestul la sfârșitul primăverii și vara. Regimul pluviometric e în corelație cu regimul termic și
circulația aerului .

4.5. Soiuri cultivate ori hibrizi în cadrul societății

Urmatoarele soiuri de mere sunt folosite in companie:
Soiul F rumos de Voinești e o mare forță, cu un gust dulce și o aromă discretă, cu o carne albă în
tonuri albe cremoase. Soiul are un aspect foarte atractiv. Din acest motiv, e foarte apreciat pe piață.
Ca să nu mai vorbim de gust.
Soiul Ardelean e un alt mar cu m ărime medie și slabă (Malus domestica), cu gustul cel mai
fin și un gust dulce -acru, ce are o carne crocantă în tonuri alb -gălbui. e o varietate destul de
exigentă, dar are o producție mare și constantă, iar fructele sale sunt de o calitate superioară.
Soiul Ciprian e un fruct de dimensiuni medii, dulci și acide, cu un gust armonios minunat și o pastă
galben -gălbuie, foarte clară.
Generos (Poly) e un măr foarte rezistent (Malus domestica), mai ales când vine vorba de
dăunători, cu un gust foarte plăcut, ech ilibrat, ușor aromat, cu pastă gălbuie. Acest soi are o mare
valoare comercială datorită capacității sale mari de depozitare.
Soiul Idared oferă cele mai suculente fructe, cu un gust acru, ușor acru până la dulce și cu pulpă
în alb. În plus, fructele sunt foarte delicate și au calități excelente de gust. e un ideal pentru consum
cu o aromă extraordinară. Acest măr (Malus domestica) e un soi ideal pentru marmeladă, compot,
tartă, sosuri, supe ori plăcinte.
Soiul Jonathan e o varietate mai sensibilă, destul d e suculentă și crocantă, cu pastă galben –
gălbuie. Dar e cel mai dulce și mai apreciat măr (Malus domestica) cu cea mai intensă aromă. În
plus, e mai bine atunci când doriți să obțineți un suc de la el .

38

4.6. Dăunătorii semnalați în cadrul societății

În cadrul companiei ați raportat următorii dăunători pe ce au fost pregătite următoarele fișe
de gestionare integratoare a dăunătorilor:

HOMOPTERA – Pemphigidae
PĂDUCHELE LÂNOS – Eriosoma lanigerum Hausm.
Descriere. Femela nediluată, de lungime de 1,8 -2,5 mm , are un corp oval, bulbos, maro
închis acoperit cu o descărcare ceramică albă, filamentoasă. Femeia deformată, de 1.8 -2.3 mm, are
un corp oval -alungit, maro închis, acoperit cu filamente ceroase, la fel ca apterhae, dar mai puțin
lung.
Biologie și ecologi e. Pădurile din lână, în condițiile țării noastre, au 8 -10 generații pe an și
larvele stadiul I și II a larvelor în fisurile și rănile scoarței și scoarței, precum și pe parcelă și
rădăcini. În timpul perioadei de vegetație, două maxime sunt înregistrate î n dinamica populației
foamei: prima în aprilie -mai, în timpul lăstarilor de primăvară, iar a doua la sfârșitul lunii iulie și
în august, în timpul celei de -a doua creșteri a lăstarilor în timpul verii. .
Cat de rau. Păstarii colonizează tulpinile, lăstarii și rădăcinile rădăcinilor stem (figura 4.3).
După atac, țesuturile devin hipertrofice, iar organele canceroase sunt atacate de tumori canceroase.
În atacul copac, mișcarea semințelor e împiedicată și creșterea e întârziată. În timp, sucursalele
puternic a tacate se usucă. S -au raportat atacuri mai mari în soiurile Apple: Starking, Gold
Delicious, Parmain d'or, London Pepping, Reinette din Canada etc. Soiurile Ionathan, Ontario,
Reinette Bauman etc. sunt mai puțin atacate. Printre portaltoi se menționează: M 12, M 9, M 11
etc., și ca rezistori: M 13, M 104, M 106 etc.

Figura 4. 3 – Atac de Eriosoma lanigerum pe trunchiul arborilor

HOMOPTERA – Aphid idae

PĂDUCHELE VERDE a MĂRUL (MALUS DOMESTICA) UI – Aphis pomi De Geer

39

Descriere: Animalele neacoperite au un corp piriform, lung de 1,5 -2 mm, verde ori verzui –
gălbui. Femelele sunt mai mari, verzi 2 -2,5 mm.
Biologie și ecologie. Verdele cu frunze verzi (Malus domestica) cresc pe tot parcursul
anului doar pe plante lemnoase. După împerechere, femelele au un ou ce îi iubește. În timpul unei
perioade de vegetație, se pot dezvolta 8 -12 generații.
În lunile mai, iunie și iulie, se înregistrează perioada de creștere intensă a lăstarilor,
densitățile cele mai mari a Malus domestica. Temperaturile medii a aerului de 18 -24 ° C și
precipitațiile reduse favorizează înmulțirea dăunătorilor.
Plantele gazdă și modul de atac. Pădurile atacă mai întâi Malus domestica și rareori părul,
păduchiul, mortuarul și arsurile. La începutul primăverii fondatorii colonizează mugurii, apoi
portaltoii atacă lăstarii verzi și frunze (Figura 4.4). Din cauza focului și a nuggeturilor zaharoase,
frunzele se întorc. Arborii puternic atacați au lăstari mici cu pețioli răsturnați, ardei și nu formează
muguri pentru anul viitor .

Figura 4. 4 – Atac d e Aphis pomi pe lăstar de măr

HOMOPTERA – Diaspididae
PĂDUCH ELE DIN SAN JOSÉ – Quadraspidiotus perniciosus Comst.
Descriere. Femela are un corp circular ori cordiform, galben -portocaliu, cu lungimea de
0,8-1,2 mm. Scutul feminin e circular, maro -maroniu, cu un punct galben -portocaliu în mijloc, cu
diametrul de 1,6 -2,3 mm.
Barbatul are un corp alungit, galben -portocaliu, cu o lungime de 0,8 -0,9 mm. Scutul mascul
e oval alungit, la fel ca și femela, cu o lungime de 1,2 -1,5 mm.
Biologie și ecologie. Are 1 -3 generații pe an. Când există 3 generații, primul e dezvoltat în
mai-iulie, a doilea în iulie -octombrie, iar a treilea în octombrie -mai.
Este o larvă primară, sub scut, pe coaja copacilor. Larvele se răspândesc și se fixează pe
tulpini, ramuri și frunze făcâ nd un scut protector de vată de mătase, impregnată cu ceară, sub ce
acestea hrănesc, suge laptele de țesuturi.

40

Persoanele din vulpea lui San José se răspândesc în principal cu răsaduri și grefe de
pepinieră și, într -o mai mică măsură, cu ajutorul vântului, frunzelor căzute, insectelor entomofage
ori păsărilor.
Plantele gazdă și modul de atac Pădurile atacă mai ales piese din lemn (Figura 4.5) și mai
puțin frunze și fructe. La locurile atacate, țesuturile sunt roșii și necrotice, datorită unei substanțe
pe ce păduchii o introduc atunci când suge alimente. Copacii atacați au frunze galbene, dornici să
crească și, în timp, se usucă în bază .

Figura 4. 5 – Atac Quadraspidiotus perniciosus pe ra muri și fructi

COLEOP TERA Curculionidae
GĂRGĂRIȚA FLORILOR DE MĂR – Anthonomus pomorum L.
Descriere . Adulții au un corp oval -alungit, lung de 3,5 -6 mm, gri -maroniu, acoperit pe
partea dorsală cu perle. Aripile frontale sunt lărgite în spate și sunt prevăzute în a treia posterioară
cu o bandă deschisă, oblică, deschisă, cu deschiderea din față (Figura 4. 6).

Figura 4. 6 – Anthonomus pomorum –adult
Larva deține corpul ușor arcuit, de culoare al b-gălbuie, cu cap negru; la maturitate
ajungând până la 8 mm (Figura 4. 7).

41

Figura 4. 7 – Anthonomus pomorum – larva
Biologie și ecolo gie. Catelul de floare de mere are doar o generație pe an și se cultivă pe
scena adulților în crăpăturile copacului sub frunzele căzute, uneori și în pământ de la baza
copacilor. Adulții arborează florile florale.
Plantele gazdă și modul de atac. Mărul de măr de mere atacă speciile de mere cultivate
și sălbatice, câteodată părul și pădua.
Adulții hibernați se hrănesc cu mugurii foliari și florali în ce au cavități mici. Adulții noi
atacă frunzele, lovind una din epiderme și parenchim. Frunzele atacate au un aspect reticulat.
Larvele cresc în interiorul mugurilor florale, mănâncă pistil, ștampile etc. Șorțurile atacate nu se
deschid, se rumenesc, se usucă și se atarna pe ramuri, fiind cunoscute în oameni ca „cuișoare”
(Figura 4. 8).

Figura 4. 8 – Atac de Anth onomus pomorum

HYMENOPTERA – Tenthredinidae

VIESPEA MERE (MALUS DOMESTICA) LOR – Hoplocampa testudinea Klug

Descriere . Adulții 6 -7 mm lungi au corpul ventral dorsal și galben închis. Aripile sunt
transparente, cu nervuri cu nervuri întunecate. Picioarel e sunt galbene.
Larva (Figura 4.9). Are corpul de culoare alb -galben. Are un miros specific de frecare .

42

Figura 4. 9 – Hoplocampa testudinea -larva
Biologie și ecologie. Această vânătoare are doar o generație pe an și vânează ca o larvă în
ultima epocă, în interiorul unui cocon, adâncime de 5 -15 cm. Vasele apar în timpul fenofazei
coronariene la soiurile timpurii de mere. Ouăle sunt așezate unul în calicul florilor într -o tăietură
de oaie. Aspectul larvelor corespunde cu agitarea petalelor de soiuri de mere cu înflorire timpurie
în proporție de 70 -80%.
Plantele gazdă și modul de atac .. Producând daune mai mari la soiurile de măr timpurie de
înflorire: Pameles, Golden Parmen, Transparent de Cronceles, Kasseli și Reinette în Canada. Cele
mai puțin atacate sunt soiurile: Jonathan, London Pepping, Rosemary Husveti.
Larvele atacă merele în două forme). Prima formă de atac e produsă de larvele nou –
născuților, ce produc o galerie curbată sub epidermă, ce cicatrici și în cele din urmă duce la
deformarea fructului. A doua formă de atac e cauzată de larve în alte vîrste și e mult mai
periculoasă; larva mănâncă fructele din zona fundului mării, unde recoltează semințele și țesuturile
din jur. Fructele atacate sunt recunoscute după galeriile rotunjite sub formă de cavităț i deschise,
ce conțin reziduuri alimentare și excremente larvare. Din cauza atacului, fructul rămâne mic și se
prăbușește (Figura 4.10).

Figura 4. 10 – Hoplocampa testudinea – fructe atacate

43

LEPIDOP TERA – Gracilla riidae

MOLIA MARMORA TĂ A MĂRUL (MALUS DOMESTICA) UI – Phyllonorycter
blancardella F.
Descriere. Adulții au un corp gri, cu pete albe -argint. Aripile din față sunt colorate în
galben -bronz, cu benzi în formă de benzi de argint în negru. Aripile din spate sunt gri, cu curele
lungi.
Larva are un corp cilindric, alb și galben, cu picioare mai întunecate.
Biologie și ecologie În țara noastră, mula de marmură are 3 generații pe an și arată ca o
pupa în interiorul galeriilor frunzelor căzute.
Adulții trăiesc. ouă izolate pe partea inferioară a frunzel or. Larvele ce par să perforeze
corium și penetrează direct de la ou în frunze, în cazul în ce galeriile de castravete.
Plantele gazdă și modul de atac. Galerii de larve larve în celule epidermice și țesut slab a
frunzelor. Larva transportă apoi galeriile sinuoase în oval, consumând complet conținutul (Figura
4.11).

Figura 4. 11 – Phyllonorycter blancardella – atac

VIERMELE MERE (MALUS DOMESTICA) LOR – Cydia pomonella L.

Descriere . Adulți (Figura 4.10) prezintă aripi alungite anterior, gri -gri-gri, cu l inii
transversale mai întunecate; În regiunea apicală are o jumătate de lună maronie, mărginită de dungi
de bronz. Aripile posterioare sunt maro -roșiatice, cu reflexe a barbei. Arva e alb-roz, cu un cap
brun (Figura 4.1 3).

44

Figura 4.1 2 – Cydia pomonella – adult

Figura 4.1 3 – Cydia pomonella –larva
Biologie și ecologie. Viermele Apple (Malus domestica) le vânează ca larve cu frunze
târzii într -un cocon de mătase, adăpostit sub coaja spartă și în crăpături, tulpini și ramuri groase
și are 2 generații pe a n. Ouăle sunt depozitate izolat pe frunze și fructe, când fructele sunt de
dimensiunea unui arahide. Incubarea durează 5 -23 zile, în funcție de temperatură și umiditate.
Larvele par să pătrundă în fructe, mai des prin regiunile de caliciu și peduncul și să aducă
bucătăriile în regiunea centrală unde se hrănesc cu endospermul semințelor.
Plantele gazdă și modul de atac. Viermele de mere (Malus domestica) atacă mărul, părul,
caisul, prunele, nucul, etc., cu deteriorări mai mari înregistrate în livezile de mer e.
Larvele de primă generație atacă fructele tinere, iar cele din a doua generație ajung la
dezvoltarea completă. Fructele atacate prezintă galerii umplute cu reziduuri alimentare și
excremente. Acest atac e cunoscut sub numele de „vier mănoșirea mere (Mal us domestica) lor”

4.7. Schemele de tratament din literatura de specialitate

Schem ele de tratamen t din literatura de specialitate a dăunători din cultura de măr sunt
prezentate în tabelul următor:
Tabelul 4. 2

45

Scheme de tratament la măr
N
r
.
c
r
t
. Fenofaza Patogen Produse
recomandate
pentru protecția
plantelor / Doza
omologata Observații

1

Început
dezmugurit
Dăunători: Pad. din
San-Jose, afide,
acarieni (forme
hibernante), gărgăriț
a florilor de măr. Ovipron Top (25 ml
– 1 l apă)
ori
Ovipron Top (15 ml
– 1 l apă)
+
Mospilan 2 SG (4,5
g – 1 l apă) Ovipron Top NU e compatibil în
amestec cu produse pe bază
de Dimetoat (Novadim Progress )
ori cu fungicide pe bază
de Anilazine, Captan, Folpet,
Dinocap ori alte produse ce
conțin sulf (Thiovit Jet, Kumulus).

2

Buton roz –
deschiderea
primelor flori
(aprilie)

Dăunători: Afide,
insecte defoliatoare,
insecte mânătoare,
acarieni. Insecticide:
Calypso (2 ml – 1 l
apă)
Mavrik (5 ml – 1 l
apă)
Acaricide
Milbeknock (7,5 ml
– 1-15 l apă) În perioada
infloritului este imperativ să
administrăm Aliette pentru prevenirea
apariției focului bacterian.
Se va aplica unul
dintre fungicide împreună cu
un insecticid și un acaricid .

3
Începutul
scuturării
petalelor (2
aprilie -1 mai)
Dăunători: viespea
mere (Malus
domestica)lor ,
viermele mere
(Malus
domestica)lor (G1),
insecte mânătoare. Insecticide:
Calypso (2 ml – 1 l
apă)
Insegar (4 gr. – 1 l
apă)
Mavrik (5 ml – 1 l
apă)
Se va aplica unul dintre
fungicide împreună cu
un insecticid și un acaricid .

4

Creșterea
fruct elor (1
mai-31 mai)

Dăunători: viermele
mere (Malus
domestica)lor (G1),
afide, insecte
mânătoare, acarieni. Insecticide:
Calypso (2 ml – 1 l
apă)
Proteus (5 ml -1 l
apă)
Coragen (1.5 ml – 1
l apă)
Kaiso Sorbie (2 gr. –
1 l apă)
Acaricide
Nissorun (5 gr . – 1-
15 l apă)
Milbeknock (7,5 ml
– 1-15 l apă)

Se va aplica unul dintre fungicide
împreună cu un insecticid și un
acaricid.

46

5 Creșterea
fructelor (1
iunie -2 iulie) Dăunători: pad. din
San-Jose, pad.
lânos, viermele
mere (Malus
domestica)lor (G2) Insecticide:
Mospilan (3 gr. – 1-
12 l apă)
Actara (1.5 gr. – 1 l
apă) Se va aplica unul
dintre fungicide împreună cu
un insecticid.

6

Creșterea
fructelor (1 -15
august)

Dăunători: pad. din
San-Jose, viermele
mere (Malus
domestica)lor,
insecte m ânătoare,
acarieni. Insecticide:
Actara (1.5 gr. – 1 l
apă)
Mospilan (3 gr. – 1-
12 l apă)
Calypso (2 ml – 1 l
apă)

Acaricide
Nissorun (5 gr. – 1-
15 l apă)
Milbeknock (7,5 ml
– 1-15 l apă)

Se va aplica unul
dintre fungicide împreună cu
un insecticid și unacaricid .

7

Repaus
vegetativ (ianua
rie-martie )
1. Primul
tratament se
efectuează în
perioada
octombrie –
decembrie după
căderea tuturor
frunzelor.
2. a doilea
tratament se
efectuează
înainte de
umflarea
mugurilor, în
februarie -martie.

Dăunători : pad. din
San-Jose, afide,
acarieni (forme
hibernante),
gărgărița florilor de
măr. Varianta I
– primul tratament
(fungicid cupric) :
Champ (3 gr. – 1 l
apă)* său
Zeamă bordeleză (5
gr. – 1 l apă)* său
Alcupral (3 gr. – 1 l
apă)* său
Funguran (3 gr . – 1 l
apă)*
*Concentrațiile pot
fi mărite până la
doză de 1 -2 gr.- 1 l
apă.
– a doilea
tratament (ulei
horticol) la 7-1 zile
după primul
tratament :
Ovipron Top (25 ml
– 1 l apă)
ori
Varianta II
– un singur
tratament cu
Zeamă bordeleză (5
gr. – 1 l apă)
+
Ovipron Top (15 ml
– 1 l apă)
aplicate împreună,
în amestec

Se aplică doar una din variante .
Se efectuează la temperaturi de
peste 6 -7șC, fără vânt și ploaie.

47

Note privind aplicarea tratamentelor:
o În timpul infloririi insectelor, insect icidele sunt folosite pentru a proteja entomofauna
utilă (Calypso, Mavrik, Movento, Biscaya, Insegar).
o Tratamentele și produsele utilizate sunt de asemenea alese în funcție de simptomele
plantei, în cazul în ce agentul patogen ori dăunătorul a fost preze nt în anul precedent. De exemplu,
dacă a fost prezent un atac din anii anteriori, tratamentele se vor concentra asupra prevenirii
apariției făinii.
o Pornind de la etapa de cultivare a fructelor, atenția va fi acordată perioadei de pauză în
funcție de fiec are produs aplicat: malusul intern a zilelor ce urmează a fi drenate de la ultimul
tratament până când fructele sunt recoltate pentru consum.
o În timpul tratării în timpul vegetației, se recomandă utilizarea unui adjuvant, cum ar fi
Silwet Gold, pentru a facilita penetrarea soluției în frunze, rezultând un efect mai bun a
substanțelor din amestec.

48

4.8. Avertizările emise de CPP din zonă

În anul 2019, până în prezent au fost emise un singur avertisment în cazul dăunătorilor la
prun p rezentat în Figura 4. 14.

Figura 4.14 – Avertizările emise de CPP din zonă
http://www.anfdf.ro/of/jud/bacau.php

49

4.9. Tratamentele efectuate

În cadrul companiei, în scopul combaterii și reducerii efectelor nocive a dăunătorilor
asupra cultivăr ii mărului, următoarele tratamente enumerate în tabelul de mai jos au fost utilizate
pentru toate soiurile cultivate în cadrul companiei :
Tabelul 4. 3
Tratamentele efectuate în plantatiile de măr privind combaterea dăunătorilor
Nr.
crt. Fenof aza Luna/
decad a Dăunatorii/
patogenii de
combătut Produse
utilizate Lucrări
agrotehnice,
mecanice,
biotehnice

1

Dezmugurit

aprilie /1 Ou de acarieni
Adul ți hibernanți
(Sciaphobus
squalidus,
Anthonomus
pomorum ), larve
hibernante
(Adoxophyes
orana , Euproctis
chrysorrhoea,
Apori crataeg i),
larve eclozate
(Lymantri dispar )

Acari cide
ovicide

Produse pe ba ză
de uleiuri
minerale

Produse cuprice,
produse pe bază
de sulf

Taieri de rodire și eliminare lăstarilor atac ați de
boli și dăună tori
Răzui re tulpinil or și ramurilor gr oase Scuturare
pomilor și adunare gărgărițelor (antono maj)
Tratare solului, în jur ul pomilor, cu inse cticide
granulate

2

Buton roșu –
deschidere
primelor
flori

aprili e/2 Adul ți de
Hoplocamp
testudinea,
Stigmell mal ella,
Leucopter
malifoliella,
Lyoneti
clerckella,
Phyllonorycter
blancardella

Inhibitori a
metamorfozei

Produse cuprice,
strobilurine

Lucr ări solului, co mbatere b uruienilor, montare
capcanelor pentru lepidoptere (AtraPOM,
AtraMAL, AtraBLANC, AtraRET) , scuturare
pomilor și ad unare gandacilor (Epicometis
hirta )

3

Inceputul
scutu rării
petalelor
(10-
15%)

mai/2

Afide, insecte
defoliat oare,
viespe mere
(Malus
domestica) lor,
larve de in elar,
larve fluturel cu
abdo menul auriu Insecti cide
selective
Produse cuprice,
produse
complexe
(fungicid de
contact
+ siste mic),
strobilurine,
fungicide
carbendazimice

Observări capcane,
Lucrări sol ului,
Combatere buruie nilor

50

4

Creștere
fructel or
0,5-2 cm

mai/3

Viermi a fructel or
(Cydi pomon ella)

Afide, insecte
defoliat oare Lansare
parazitului
Trichogramm
embryophagum
Insecti cide
selective
Produse
complexe
(fungicid de
contact
+ siste mic) Observare și înl ocuire capcanelor cu fero moni,
lucrări solului, co mbatere buruienilor

5
Fructe cu
diametrul de
2,5-3 cm

iunie/1
Păduche din San
Jose, lepidoptere,
afide ,etc.
Organofosforice

Produse
complexe
(fungicid de
contact
+ siste mic)
Observare capcanelor, luc rări solului,
combatere
buruie nilor, instalare brâiel or capcană

6

Fructe c u
diametrul de
4 cm

iunie/2
Păduche din San
Jose, lepidoptere,
afide, acarieni etc.
Piretroizi de
sinte ză
Produse
complexe
(fungicid de
contact
+ siste mic)
Observare și înl ocuire capcanelor cu
feromoni, luc rări solului, co mbatere
buruienilor, adunare fructelor vier mănoase,
distrugere cuiburilor de omizi prin tăiere și
ardere.

7

Fruct de
mărime
normală

iulie-
august
Lepidoptere
(defoliatori,
viermi a fructel or)
Inhibitori a
metamorfozei
Ditioc arbama ți,
produse
complexe
(fungicid de
contact
+ sistemic)
Combatere buruie nilor Aplicare brâiel or-
capca nă pe trunchiul po milor pentru captare
adulților hibernanți de gărg ărițe
Adunare și distrugere adulților de
Capnodis și Perotis

8

95-100 %
frunze
căzute

octombrie/
3

Păduchi țestoși,
insecte
defoliato are, afide
etc.

Insecti cide
organofosforice
Produse cuprice Arătură de toa mnă (îngropare frunzelor cu
rapăn)
Periere ori răzuire tul pinilor și ramurilor ma
groase
Scoatere po milor puternic infest ați, cu uscătu ri
în vedere li mitării atacul Adunare și distrugere
frunzelor cu mine de Phyllonorycter
blancardell și P.
corylifoliella
Adunare cuiburilor cu larve din coroan po milor
și distrug ere lor
Distrugere pontelor de Lymantri dispar
prin răzuire și ungere cu petrol

Figura 4.1 5 – Tratamente efectuate în fermă

51

CONCLUZII

Apariția formelor rezistente se datorează în principal utilizării excesive a aceluiași fungicid
în tratamente succesive și de -a lungul multor ani; în acest fel anumiți indivizi din populație își
sporesc ca pacitatea de a supraviețui în condiții de presiune fungicidă.
În general, în astfel de situații, boala nu mai e controlată de programele de tratament clasic
și există riscul creșterii dozei de produs comercial, ceea ce conduce în mod evident la proliferare a
persoanelor fizice rezidente și la aplicarea unor programe mai mari de control a costurilor.
Strategii Combinarea igienei de control (agrotehnică, culturală, chimică, biologică) e cea
mai comună măsură în controlul chimic pentru înlocuirea produselor fun gicide
Avertisment: Produsele aparținând diferitelor grupuri chimice (au mecanisme de acțiune
diferite) și nu cele ce diferă de denumirea comercială, dar ce aparțin aceluiași grup chimic
Alternativă: utilizarea în tratamente succesive a produselor ce fac p arte din diferite grupuri
chimice și au mecanisme diferite de acțiune; de obicei, un fungicid sistemic cu un contact e de
obicei schimbat, riscul dezvoltării agenților patogeni rezistenți e ridicat în fungicidele sistemice
Tratamentele chimice sunt absolut necesare pentru răsaduri, atât în timpul somnului, cât și
în timpul perioadei de vegetație, avertizarea și practica tratamentelor agricole actuale sunt aplicate
grădinilor de iarnă împotriva Quadraspidiotus perniciosus, păduchi (Eriosoma lanigerum), aca rieni
(Tetranychidae), afide , limantriide, lasiocampide. Tratamente chimice sunt indispensabile pentru
răsaduri, efectuate în timpul sezonului de creștere, la avertisment. Prășirea livezi apare larga în
prima generație de Questraspidiotus perniciosus din San Jose, iar tratamentul se repetă timp de 8 –
10 zile și e de asemenea eficient împotriva acarienilor, afidelor, puricilor și lăncii de păduchi.
Avertismentul se aplică viermilor obligatorii (Eriosoma lanigerum). Tratamentul e benefic pentru
livezi, scade 10-15% din petale împotriva gândacilor (Malus domestica) și a perelor (Hoplocampa
Testudinata și H. brevis), tratamente eficiente împotriva acarienilor mobili Aphid, cocci.
În ultimul timp, molii miniere, ce atacă sporadic și sunt foarte greu de controlat ca larve,
sunt deosebit de importante. Dintre acestea, molustele de fructe (Adoxophyes orana și A.
reticulana), Malus domestica L (Phylonorichter blancardella), Circulara de moluște (Malus

52

domestica) și (Leucoptera malifoliella) (Malus domestica) și (Stigm ella malella) tratamente pentru
avertismente bazate pe capturile de capcane de feromoni. În funcție de specie, tratamentele de
primăvară devreme se aplică în cazul unui atac de molii și de fructe (Archips podana) .

53

BIBLIOGRAFIE

1. Braniște N., 1 995- Ameliorarea Mărul (Malus domestica) ui în România . Revista
Hortinform nr. 6/33.
2. Cepoiu N., 1994 – Înființarea unei plantații pomicole , Editură. Ceres, București.
3. Cociu V., Oprea Șt., 1989 – Metode de cercetare în ameliorarea plantelor Pomicole ,
Editura Dacia, Cluj -Napoca.
4. Elena Trotuș, Margareta Naie, Paul Zaharia, Alexandra Andreea Buburuz , Simona Florina
Pochișcanu – Cercetări privind evoluția zborului unor specii de Lepidoptere Noctuidae în
condițiile din Centrul Moldovei, Lucrări științifice, 2013.
5. Gădinariu G., 2002 – Pomicultură specială , Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iași.
6. Gherghi A., 1985. Biochimia și fiziologia legumelor și fructelor. Editura Academiei
Republicii Socialiste România.
7. Grădinariu G. și Istrate M., 2004. Pomicultură generală și speci ală. Tipografia Moldova,
Iași.
8. Grădinariu G., 2002. Pomicultură Specială. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
9. Grădinariu G., Cireașă V., Istrate M., 1995 – Cercetări privind comportarea unor soiuri de
măr rezistente la boli în condițiile din N -E României , Analele Universității Agrare
Chișinău, Rep. Moldova.
10. Grădinariu G., Istrate M., 1996 – Cultura pomilor și arbuștilor fructiferi , curs lito.,
U.A.M.V. Iași.
11. Grădinariu G., Istrate M., Dascălu M., 1998 – Pomicultura , Editura Moldova Iași.
12. Irimia L., 2011. Note de curs: Tehnologia prelucrării legumelor și fructelor .
13. Irimia L., 2013. Controlul și expertiza calită ții legumelor, fructelor și produselor derivate.
Editura Ion Ionescu de la Brad, Ia și.

54

14. Istrate M., Rominger E. , 1992 – Comportarea unor soiuri de măr cu rezistență la rapăn și
făinare în condițiile din N -E Moldovei , Cercetări Agronomice în Moldova, vol.2.
15. Laurentiu Bogdan Paduraru, Mihai TALMACIU, Nela TALMACIU, Monica HEREA,
2012 – Contributii la studiul entomofaunei de coleoptere din cadrul plantatii lor pomicole
analizate prin aplicarea metodei capcanelor de sol tip Barber. Lucrari stiintifice USAMV
Iasi, seria Horticultura, vol. 55.
16. Liacu A. , 1974 – Pomicultură generală (partea I și II), lito. U.A. Iași.
17. Liliana Manole, M.Tălmaciu; Nela Tălmaciu, 200 9 – Contributions to knowledge of
species coleoptere rapeseed crop. Craiova Vol.abs. : p 207 -215
18. Liliana Manole, M.Tălmaciu; Nela Tălmaciu, 2009 – Some aspects on the structure and
abundance of species coleoptere for rapeseed crop -autumn. Craiova Vol.abs.: p.216 -222
19. Loghinoaei A., Tălmaciu M., 2013 – Monitoring lepidopteran pests species reported and
capture in the apple orchard of the SCDP Fălticeni, Lucrările simpozionului ,, Agricultura
modernă, dezvoltarea durabilă, protecția mediului și a biodiversităț ii” Ed. ,,Ion Ionescu de
la Brad Iași”, Proiect POSDRU/CPP107/DMI 1.5/S/77222 p. 44 -49.
20. Loghinoaei A., Tălmaciu M., Tălmaciu Nela, Aftudor Manolache Agurița, 2013 –
Observations on Adoxophyes orana (Fisch.V.Rosl.) in apple orchards in the ne area of the
country, Lucrări Științifice, Ed. ,,Ion Ionescu de la Brad Iași”, seria Horticultură, vol. 56
(2) p. 447 -453.
21. Marca G., 2004. Păstrarea si prelucrarea legumelor si fructelor. Editura Risoprint, Cluj –
Napoca.
22. Movileanu M., 2000 – M.F. 5 – Un nou portaltoi vege tativ, de măr de vigoare mijlocie cu
ancorare bună în sol . Revista Hortinform nr. 9/37.
23. Movileanu M. , 2001 – M.F. 10 – Un nou portaltoi vegetativ de măr de vigoare mică cu
ancorare bună în sol . Revista Hortinform nr. 11/111.
24. Păucean A., 2011. Tehnologii de procesare a legumelor și fructelor. Editura Risoprint,
Cluj-Napoca.
25. Țenu I., 1997. Tehnologii, procedee, ma șini și instalații pentru industrializarea produselor
vegetale. Editua Bolta Rece, Ia și.
26. Zlati C. și Grădinariu G., 2010. Pomologie. Editura TipoMol dova, Iași.
27. *** Lucră ri științifice U.A.Iași. 2000-2016.
28. *** Lucrări științifice I.C.D.V.P.H. I -XXVII.
29. *** Buletine A.S.A.S. 2000 -2015.
30. *** Cercetări agronomice în Moldova 2000 -2015.
31. *** L’Arboriculture fruitieres, 2000 -2015.

55

32. *** Pomicultura, viticultura și vinificația Moldovei, 2000 -2016.
33. *** Anuarul Statistic a României
34. *** La situation mondiale de L’alimentation et l’agriculture 19 90 O.N.U. -F.A.O., Italia,
1991.
35. *** Lista oficială a soiurilor (hibrizilor) de pla nte de cultură din România, 2015 .
36. *** Hortin form – Revistă de Horticultură 2000 -2015.
37. *** Pomologia României vol. 1 -2, Editura Academiei București, 1963 -1967
38. *** http://faostat.fao.org/site/567/DesktopDefault.aspx?PageID=567 #ancor (accessat la:
28.04.2017)
39. ***http://faostat3.fao.org/faostat -gateway/ go/to/browse/Q/QD/E (accessat la:28.04.2017)
40. *** http://www.pomicolaiasi.ro/Fructe -3p.html (accessat la: 11.04.2017)
41. *** http://www.viorelilisoi.ro/gustul -amar -al-marului -romanesc/(accessat la:11.04.2017)
42. *** http://www. madr.ro/ro/horticultura/fructe -și-legume.html (accessat la: 5.05.2017)
43. *** http://ww w.trade -romania.ro/user/content (accessat la: 6.03.2017)