VETERINARĂ I ON IONESCU DE LA BRA D DIN IAȘI [604638]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRIC OLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “I ON IONESCU DE LA BRA D” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPL OMĂ

Coordonator științific,
Prof.univ. dr. Mihai TĂLMACIU
Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRIC OLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “I ON IONESCU DE LA BRA D” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA ENTOMOFAUNA
DĂUNĂTOARE ȘI UTILĂ DIN CULTURA DE RAPIȚĂ ȘI
TRATAMENTELE CHIMICE APLICATE LA
COMBATEREA ACESTORA

Coordonator științific,
Prof.univ. dr. Mihai TĂLMACIU
Absolvent: [anonimizat]
2017

CUPRINS

Partea I – Considerații generale

INTR ODUCERE 07

CAPIT OULUL 1 EVOLUȚIA ACTUAL AL CERCETĂRIL OR PE PLAN
MONDIAL ȘI ÎN R OMÂNIA
1.1. Ist oricul cercetării în țara n oastră 10
1.2. Tehn ologia de cultură a rapiței 16
1.2.1. Cerințe față de temperatură 17
1.2.2. Cerințe față de lumină, apă și fact ori edafici 18
1.3. Principalele s oiuri de Brassica napus
19

CAPIT OLUL 2 CADRU NATURAL AL REGIUNII NEAMȚ
2.1. Amplasare și organizare ge ografică 24
2.2. Relieful 25
2.3. Resursele de s ol 25
2.4. Hidr ologie si hidr ogeologie 27
2.5. Clima 27

Partea a II a – Contribuții pr oprii

CAPIT OLUL 3 SC OP, OBIECTIVE, MATERIAL ȘI MET ODĂ DE CERCETARE
3.1. Sc op 31
3.2. Obiective 31
3.3. Materiale și met ode de cercetare 31

CAPIT OLUL 4 REZULTATE OBȚINUTE
4.1. Ist oricul s ocietății 34
4.2. D otare 35
4.3.Structura culturi oleagiferă lor pentru 2015 și 2016 35
4.4. S oiuri cultivate sau hibrizi în cadrul S ocietății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni 36
4.5. Dăunăt orii semnalați în cadrul S ocietății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni 37
4.6. Tratamente aplicate dăunăt orilor 58
4.7. Combatere dăunător a dăunăt orilor culturi oleagiferă lor de Brassica napus 60

CONCLUZII 65

BIBLI OGRAFIE 67

LISTA FIGURIL OR

Figura 1.1 – Dinamica suprafeței de cultură pentru Brassica napus în peri oada 2003 -2010
în România 11
Figura 1.2 – Dinamica pr oducției de Brassica napus în peri oada 2003 -2010 în R omânia
12
Figura 1.3 – Evoluția țăril or cu cele mai mari suprafețe cultivate cu Brassica napus la
nivel m ondial 13
Figura 1.4 – Descriere dăunător a soiului Am or 19
Figura 1.5 – Descriere dăunător a soiului Astra 20
Figura 1.6 – Descriere dăunător a soiului Capit ol 20
Figura 1.7 – Descriere dăunător a soiului C olvet 20
Figura 1.8 – Descriere dăunător a soiului D olomit 20
Figura 1.9 – Descriere dăunător a soiului Mad ora 21
Figura 1.10 – Descriere dă unător a soiului Orland o 21
Figura 1.11 – Descriere dăunător a soiului Praska 21
Figura 1.12 – Descriere dăunător a soiului Triumf 21
Figura 1.13 – Descriere dăunător a soiului Valeasca 22
Figura 1.14 – Descriere dăunător a soiului W otan 22
Figura 1.15 – Descriere dăunător a soiului B olero 22
Figura 1.16 – Descriere dăunător a soiului Cycl one 22
Figura 1.17 – Descriere dăunător a soiului Star 23
Figura 2.1 – Amplasarea ge ografică a regiunii Neamț 24
Figura 4.1 – Descriere dăunător a hibridului de Brassica napus PR45D03 36
Figura 4.2 – Descriere dăunător a hibridului de Brassica napus PR44D06 36
Figura 4.3. Gândacul – adult de Meligethes aeneus 42
Figura 4.4 – Gândacul – adult de Entomoscelis ad onidis 43
Figura 4.5 – Adult de Ceut orhyncus napi 44
Figura 4.6 – Larva de Ceut orhyncus napi 44
Figura 4.7 Larvă de Athalia r osae 46

Figura 4.8 Adult Athalia r osae 46
Figura 4.9 – Pagube pr oduse de viespe 47
Figura 4.10 – Adult de Ceut orhyncus assimilis 48
Figura 4.11 – Daune dăunător la Brassica napus 48
Figura 4.12 – Adult de Delia radicum L 49
Figura 4.13 – Adult de Psylli odes chrys ocephala L 49

LISTA TABELEL OR

Tabelul 1.1 C ompoziția chimică a semințel or de Brassica napus
14
Tabelul 1.2 C ompoziția în acizi grași -%-la soiurilevechi și n oi de Brassica napus
14
Tabelul 1.3 Situația culturi oleagiferă i rapiței la nivelul U.E. 2001 -2006
15
Tabelul 1.4 Suprafețe și pr oducții realizate în peri oada anil or 1997 -2009 la rapița
pentru ulei 15
Tabel ul 1.5 Suprafețe și pr oducția medie pe c ontinente și țări mari cultivat oare 23
Tabelul 2.1. P oziția ge ografică a regiunii Neamț 24
Tabelul 4.1. Structura culturi oleagiferă lor în peri oada 2015 -2016 la Societatea S.C. EURO LIV
PARTNER S.R.L. Secuieni 35
Tabelul 4.2 Ev oluția depunerii ouălel or și atacului de Ceut orhynchus napi în cultura
de Brassica napus
45
Tabelul 4.3 Entomofauna dăunăt oare culturi oleagiferă i de Brassica napus
52
Tabelul 4.4 Fișa bi ologica a dăunăt orului Meligethes aeneus în anul 2016 – Neamț 53
Tabelul 4.5 Tabelul de sinteză a speciei Meligethes aeneus în anul 2016 ,
în zona Neamț 53
Tabelul 4.6 Fișa bi ologica a dăunăt orului Entomoscelis ad onidis în anul 2016 –
Neamț 54
Tabelul 4.7 Tabelul de sinteză a speciei Entomoscelis ad onidis în anul 2016 ,
în zona Neamț 54
Tabelul 4.8 Fișa bi ologica a dăunăt orului Ceut orhyncus napi în anul 2016
– Neamț 55
Tabelul 4.9 Tabelul de sinteză a speciei Ceut orhyncus napi în anul 2016 ,
în zona Neamț 55
Tabelul 4.10 Fișa bi ologica a dăunăt orului Athalia r osae în anul 2016 –
Neamț 56
Tabelul 4.11 Tabelul de sinteză a speciei Athalia r osae în anul 2016 ,

în zona Neamț 56
Tabelul 4.12 Fișa bi ologica a dăunăt orului Ceut orhyncus assimilis în anul 2016
– Neamț 57
Tabelul 4.13 Tabelul de sinteză a speciei Ceut orhyncus assimilis în anul 2016 ,
în zona Neamț 57
Tabelul 4.14 P onderea speciil or dăunăt oare ale culturi oleagiferă i rapiței
58
Tabelul 4.15 Combatere dăunător a chimică a dăunăt orilor rapiței
62
Tabelul 4.16 Combatere dăunător a chimică a dăunăt orilor rapiței
63

10

INTR ODUCERE

Importanța ec onomică a ent omologiei, derivă din însăși imp ortanța pozitivă sau negativă
a insectel or pentru om și activitățile sale. Insectele sunt indispensabile pentru p olenizarea plante
agricole lor entomofile, existența acest or plante agricole ar fi imp osibilă fără insecte. Formarea
solului, este un fen omen deosebit de c omplex ce se desfăș oară în timp îndelungat și implică
numer oase organisme, o parte a acest ora este f ormată din numer oase specii de insecte.
Brassica napus este la ora actuală pe plan m ondial una dintre cele mai imp ortante specie
oleaginoasă oleifere, cultivându -se pentru semințele sale b ogate în ulei (42 -48%), ulei utilizat în
alimentația oamenil or, la prepararea unor margarine, dar și în industrie (R oman Gh. V., 2012).
Cultura Brassica napus revine în actualitate ca urmare a avantajel or pe care această plantă
oleagiferă de cultură agricolă le oferă atât cultivat orului, cât și c onsumat orului de pr oduse
rezultate prin pr ocesarea sa (Hălmăjan H. V., 2006).
Creșterea suprafețel or cu Brassica napus în țara n oastră se dat orează intr oducerii în
cultură agricolă a soiurilor si hibrizil or liberi de acid erucic și gluc ozinolați, cultivării de soiuri și
hibrizi rezistenți la iernare și scutu rare, mecanizării totale a culturi oleagiferă i și respectiv
cerințel or ridicate de Brassica napus pe piața externă și internă.
Brassica napus are nev oie de terenuri permeabile, fertile cu o reacție uș or alcalină sau
neutră, cu textură lut o-nisip oasă care rețin bine umiditatea. Cultivată pe terenuri grele, argil oase,
compacte sau mlăștin oase, Brassica napus este atacată de pat ogeni și de specie oleaginoasă
dăunăt oare acest or condiții (Paraschivu A. M., 2010).
Brassica napus poate prezenta, pe lângă numeroasele avantaje, și anumite dezavantaje
legate de atacul de agenți pat ogeni, o problemă destul de imp ortantă care trebuie luată în
considerare la înființarea culturi oleagiferă i.
Brassica napus este o veche cultură agricolă , fiind cultivată în țările mediteraneene cu
4000 de ani în urmă. Țările de origine sunt c onsiderate Olanda și Anglia, de unde s -a răspândit în
toate țările Eur opei.
Uleiul obținut din semințele de Brassica napus este un f oarte bun ulei alimentar, dar în
ultimul timp a devenit imp ortantă folosirea acestuia ca materie primă utilizată la obținerea
biocombustibilil or.
În prezent, m otoarele diesel de la tract oare, aut omobile sau generat oare p ot funcți ona
folosind uleiul de calitate ridicată extras din Brassica napus , une ori suportând d oar mici

11 modificări.
Brassica napus a devenit o cultură agricolă de mare interes, dat orită un or avantaje pe care
le conferă:
 piață agricolă sigură de desfacere a produsel or;
 materie primă excelentă pentru pr oducerea de bi odiesel ca urmare a c onținutului de
oxigen de 11% în uleiul de Brassica napus . este puțin pretenți oasă față de c ondițiile
pedoclimatice;
 foarte bună premergăt oare pentru cereale, ca urmare a sistemului radicular piv otant care
ameli orează structura s olului și fav orizează înrădăc inarea acest ora;
 valorifică bine îngrășămintele administrate;
 permite mecanizarea culturi oleagiferălor completă, acest fapt c onstituind un mare
avantaj în condițiile lipsei f orței de muncă;
 pentru c ondițiile de climă secet oasă ce infuențează zon aolteniei în ultimii ani, val orifică
foarte bine precipitațiile căzute în sez onul rece;
 uleiul de Brassica napus are un c onținut ridicat în acizi p olinesaturați, val oroși pentru
sănătate
 este o bună plantă oleagiferă meliferă timpurie, asigurând apr oximativ 50 kg/ha miere.
Lucrarea ,, Observa ții asupra răspândirii, descrierii, bi ologiei, ec ologiei și a c ombaterii
principalil or dăunăt ori din cultura de rapiță ” este elab orată în urma cercetăril or la S.C. EURO
LIV PARTNER S.R.L. Secuieni , societate care are cultivată Brassica napus pe o suprafață de
129 ha.
Obiectivele maj ore ale lucrării se referă la cercetări privind identificarea și descriere
dăunător a dăunăt orilor la Brassica napus și Combatere dăunător a acest ora.
Lucrarea este structurată pe ci nci capit ole.
Primul capit ol se referă la evoluția actual al cercetăril or în d omeniul cultivării Brassica
napus având în vedere faptul că acestă cultură agricolă a luat o ampl oare deosebită în ultimii ani,
datorită avantajel or pe care le prezintă.
Capit olul al d oilea prezintă condițiile climatice ale regiunii Neamț , zonă fav orabilă
cultivării Brassica napus , unde am studiat o suprafață de 129 ha în cadrul Societății S.C. EURO
LIV PARTNER S.R.L. Secuieni .
În al treilea capit ol sunt prezentate materialele și met odele de cercetare utilizate la cultura
de Brassica napus studiată, precum și scopul lucrării.

12

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPIT OULUL 1
EVOLUȚIA ACTUAL AL CERCETĂRIL OR PE PLAN M ONDIAL ȘI ÎN
ROMÂNIA

1.1. Ist oricul culturi oleagiferă i de Brassica napus

Brassica napus ocupă în prezent un loc deosebit de important în economia mondială ca
sursă de uleiuri vegetale, fiind utilizată atât în alimentație, cât și în industrie (Popov și
Bărbulescu, 2007; Popov și colab., 2007; Rîșn oveanu, 2010; Trotuș și colab., 2008, 2009).
Brassica napus este o cultură agricolă foarte utilă cu semințe bogate în ulei, de obicei de
42%, și cu masa rezultată în urma extragerii uleiului având un conținut de aproximativ 42%
proteină brută. Importanța a cestei culturi oleagiferă a crescut considerabil în ultima perioadă, ca
urmare a faptului că fur nizează materia primă pentru pr ducerea unui ulei, care este o a lternativă
neconvențională la s rsele de energie fosilă, precum și în realizarea unor uleiuri de c alitate
superioară utilizate în alimentația omului (Râșnoveanu, 2010).
Succesul înființării culturi oleagiferă de Brassica napus precum și a garantării producției
agricole este condiționat de respectarea tuturor verigilor tehnologice de protecție a plante
agricole lor împotriva organismelor dăunătoare, care în mod frecvent diminuează producția cu
până la 35%, în anumite situații ajungându -se la pierderi de peste 60%.
In ultimii ani, atenția permanentă acordată studiului dinamicii atacului dăunător
insectă ilor în corelație cu evoluția complexului de factori agroecologici zonali a dus la
observarea impactului produs de schimbările climatice asupra entomocenozelor culturi
oleagiferă lor de Brassica napus (Tălmaciu și colab., 2010; Tălmaciu și colab., 2010 a, 2010 b).
încălzirea globală , instalarea unor perioade deos bit de calde, de secetă și arșiță, în lunile de
primăvră – vară, au re rezentat factori de mediu deosebit de puternici care audeterminat sch mbări
în structura specie oleaginoasă lor, favorizâd dezvoltaea popul țiilor unui spectru restrâns de
specie oleaginoasă problemă ce au, periculoase prin creșterile sau chiar exploziile numerice, prin
invaziile locale și atacurile puternice (Râșnoveanu, 2010).

13 Originea Brassica napus este considerată a fi din nordul Măr ii Medite rane, dar se cultivă
pe aproape toate c ontinentele. Prima atestare doc mentară este de acum 4000 de ani, iar acum
2000 -2500 de ani era în cultură agricolă în Grecia și Roma an ică. Este cultivată încă din secolul
13 în Europa, în nordul Alpilor, iar pe scară mai largă din secolul al 16 -lea în Olanda.
Ameliorarea soiurilor începe în secolul 19, n timp ce prima cultură agricolă comercială apare
imediat după al nDoila Război Mondial în Canada.
În lume se cultivă aproximativ 35 milioane de hectare cu Brassica napus , din
caren aproape o tre me în Europa. Suprafața totală a crescut în ultimii 10 ani mcu aproximativ 10
milioane de hectare, în sp cial în America de Nord,dar și în Europa și China.
Brassica napu se cultivă pentru ulei, care din p unct de vedere nutrițional este cel mai
echilibrat p entru consumul uman, având o pr porție ideală între omega 3 și omega 6 (acizi grași
ce nu pot fi s tetizați de corpul uman și trebuie aduși prin hrană), dar și un conținut foarte scăzut
de acizi grași (grăs imi) saturați, cei care produc coleserol. În Europa, uleiul de Brassica napus
este folosit într -o proporție mare a biodiesel, o sursă de energie neconvențională regenerabilă tot
mai căutată.
Tabelul 1
Analiza indicatorilor ecologici a specie oleaginoasă lor colectate cu ajutorul capcanelor de tip bol
galben

Nr. Denumirea speciei A C W
crt. % Cl. % Cl.
1. Meligethes aeneus 2114 100,00 C4 70,30 W5
2. Phyllotreta atra 124 74,07 C, 3,05 W3
3. Phyllotreta nemorum 110 55,56 C3 2,03 W3
4. Phyllotreta nigripes 35 27,78 C, 0,32 W2
5. Psylliodes chrysocephala 53 46,30 C, 0,82 W2
6. Ceuttorhynchus napi 81 66,67 C3 1,80 W3
7. Ceuttorhynchus assimilis 108 64,81 C3 2,33 W3
8. Ceuttorhynchus pleurostigma 6 9,26 C, 0,02 W1
9. Epicometis hirta 112 57,41 C3 2,14 W3
10. Baris chlorizans 79 50,00 C2 1,31 W3
11. Crepidodera feruginea 12 18,52 C1 0,07 W1
12. Lygus. pratensis 64 40,74 C2 0,87 W2
13. Oscinella frit 62 29,63 C2 0,61 W2
14. Sitona lineatus 5 9,26 C1 0,02 W1
15. Chlorops pumiliones 2 3,70 C1 0,00 W1
16. Athalia rosae 31 27,78 C2 0,29 W1
17. Eurydema ornatum 4 5,56 C1 0,01 W1
18. Oulema melanopa 1 1,85 C1 0,00 W1
19 Tanymecus dilaticolis 4 7,41 C1 0,01 W1

Specie oleaginoasă le colectate se distribuie în patru clase de dominanță după cum
urmează (figura 1):
– 8 specie oleaginoasă aparțin clasei D1 – specie oleaginoasă subrecedente, cu valori sub
1,1% (Ceuttorhynchus pleurostigma, Crepidodera feruginea Scopoli, Sitona lineatus L, Chlorops

14 pumiliones Bjerk., Athalia rosae, Eurydema ornatum L ., Oulema melanopa, Tanymecus
dilaticollis Gyll.j.
– 3 specie oleaginoasă se încadrează în clasa D2 – specie oleaginoasă recedente, cu
valori cuprinse între 1,1
– 2% (Phyllotreta nigripes, Psylliodes chrysocephala, Oscinella frit L.);
– 7 specie oleaginoasă aparțin clasei D3 – specie oleaginoasă subdominante, cu
valori cuprinse între 2,1 -5% (Phyllotreta atra, Phyllotreta nemorum, Ceuttorhynchus napi,
Ceuttorhynchus assimilis, Epicometis hirta, Baris chlorizans, Lygus pratensis L.);
– 1 specie apar ține clasei D5 – specie oleaginoasă eudominante, cu valori de peste
5,1% (Meligethes aeneus).
In funcție de valoarea constanței (C), specie oleaginoasă le se distribuie în următoarele
clase (tabelul 1):
– 7 specie oleaginoasă sunt specie oleaginoasă acciden tale cu valoarea indicatorului
între 1 și 25%
(Ceuttorhynchus pleurostigma, Crepidodera feruginea, Sitona lineatus, Chlorops
pumiliones, Eurydema ornatum, Oulema melanopa, Tanymecus dilaticollis);
– 6 specie oleaginoasă sunt specie oleaginoasă accesorii cu valoarea indicatorului
între 25,1 și 50% (Phyllotreta nigripes, Psylliodes chrysocephala, Baris chlorizans, Lygus
pratensis, Oscinella frit, Athalia rosae);
– 5 specie oleaginoasă sunt specie oleaginoasă constante cu valoarea indicatorului
între 50,1 și 7 5% (Phyllotreta atra, Phyllotreta nemorum, Ceuttorhynchus napi, Ceuttorhynchus
assimilis, Epicometis hirta);
– 1 specie este specie euconstantă cu valoarea indicatorului între 75,1 și 100%
(Meligethes aeneus).
Brassica napus este o cultură agricolă relativ nouă în România dacă ne referim la
suprafețele cultivate azi, care sunt în jur de 400 -500 de mii de hectare în fiecare an. Suprafața
cultivată este influențată în primul rând de condițiile climatice, și ne referim în special la
cantitățile de precipitații căzute înainte sau imediat după semănat.
Brassica napus – un viitor activează de mulți ani în piața semințelor la nivel mondial,
fiind lider în ceea ce privește semințele de orez (exceptând China), bumbac și Brassica napus , și
continuă să investească în a lte culturi oleagiferă (soia, cereale etc.), urmărind să găsească un
echilibru cât mai bun în ceea ce privește inputurile pentru agri cultură agricolă (semințe, produse
de protecția plante agricole lor, produse biologice).
În cea mai profesională piață agric olă din lume pentru Brassica napus (Canada), Bayer
are mai mult de 50%

15 cotă de piață agricolă (peste 30% la nivel mondial). Bayer investește, de asemenea, în calitatea
și compoziția uleiului de Brassica napus , fiind pentru al treilea an la rând premiată p entru
calitatea și profilul foarte bun al uleiului hibridului Jumper,
Lucrarea își propune evidențierea rolului epocii de semănat asupra dinamicii populațiilor
de dăunător insectă i, atât în toamnă, cât mai ales în primăvara, în condițiile pedoclimatice ale
regiunii Neamț.

Determinările efectuate în culturi oleagiferă le de Brassica napus colza, în zona regiunii
Neamț au evidențiat o paletă mare de insecte dăunătoare, de la germina re- răsărire și până la
recolta rapiței re (Rîșnoveanu, 2010). Dintre acestea, datorită impactului major asupra producției
agricole , se menționează specie oleaginoasă le Athalia rosae,
Pieris brassicae, Ceuthorrynchus quadridens, Ceuthorrynchus assimilis, Br evicoryne
brassicae.
Fiecare dintre dăunător insectăii luați în studiu a reac ionat diferit sub influența epocilor
de semănat. Evoluția populațiilor acestora și intensitatea atacului sunt strâns legate de epoca de
semănat.
Astfel, pentru At halia rosa, din d eterminările f cute toamna, se poate constata o creștere a
frecvenței atacului în primele epoci de semănat, dator t, în primul rând, dezvoltării mai puternice
a plante agricole lor de Brassica napus . Cu cât se întârzie semănatul, se observă o scădere
semnific ativă a atacului produs de Athalia rosae (figura 1).

Fig. 1 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunător insectă i la Brassica napus
colza (Athalia rosae – toamna)
Pe ansamblul e oluției populației acestui dăunător insectă , în funcție de epoca de semănat, are loc o
scădere a frecvenței cu o rată de 0,4% pe fiecare zi de întârziere a semănatului culturilor . Avem de -a face,

16 în acest caz, cu un coeficient de determinare foarte strâns, de 96,9%, și cu un coeficient de corelație foarte
semnificativ (R = 0,9848** *). In același timp însă, se o ervă o creștere semnificativă a coeficientului de
variație a frecvenței dăunătorilor rapiței , acesta ajungând până la 18,5 -22,3% la semănatul după data de
15 septembrie.

Fig. 2 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunător insectă la Brassica napus colza
(Pieris brassicae – toamna)

Un alt dăunător insectă de mare impact în ansamblul evoluției populației de dăunător
insectă i din zona regiunii Neamț este Pieris brassi ce (figura 2). Acesta reacționează semnificativ
la însămânțarea Brassica napus în diferte epoci, frecvența acestuia fiind mai mare la epocile mai
timpurii 1 septembrie – 10 septembrie (28,8 -30,5%), pentru ca după această dată frecvența
atacului dăunător in sectă să scadă până la 11,6%.

17 Fig. 3 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunător insectă i la Brassica
napus colza
(Ceuthorrhynchus quadridens – primăvara)
Un alt dăunător insectă care produce mari pagube Brassica napus este Ceuthorrhynchus
assimilis (figura 3), care distruge silicvele formate sau în curs de formare. Acesta este strâns
legat de practicile fitotehnice, în speță de epoca de semănat. Astfel, constatăm o creștere a
frecvenței cavită ților produse de acest dăunator cu 1,03% pe fiecare zi de întârziere a semănatului
culturilor . Frecvențele cavităților produse, stabilite nacest ex eriment, sunt cuprinse între 18,8 și
19,1% la epocile de semănat 1 sptemrie – 15 septembrie, pentru ca cestea să crească semnificativ
la semăn atul după 15 septemb rie, cu 2 4-117,3%. În același timp, consta ăm un coeficient de
determinare între cele două element , epoca de semănat ș i frecvența de cavități produse de insectă,
de 85,75%, coe ficientul de corelație fiind se nifictiv, de R = 0,9256**.

Fig. 4 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunător insectă i la Brassica
napus colza
(Ceuthorrhynchus assimilis – primăvara)
Brevicoryne brassicae (figura 4) este un alt dăunător insectă cu mare Raspandire
dăunător în zona Bărăganului de N rd-Est, care poate produce mari pagube culturi oleagiferă de
Brassica napus . Măsurile de combatere agrofitotehnic , dintre care epoca optimă de semănat are
un rol esențial, contribuie semnificativ la reducerea populației acestui dăunător insectă sub
pragul economic de dăunare.

18

Întârzierea semănatului culturilor în toamnă determină creșterea numărului de colonii pe
planta de Brassica napus cu 1,51% cu fiecare zi de amânare a semănatului culturilor . La epocile
mai timpurii, 1 -15 septembrie, frecvențele coloniilor de Brevicoryne brassicae au valorile cele
mai mici, practic egale (40,4 -42,4%), situându -se în limita erorilor statistice. După 15 septembrie
are loc o creștere semnificativă a acestui indicator sintetic al populației de Brevicoryne brassicae
(51,5 – 103,3%).
Coeficientul de determinare stabilit între eopca de semănat și frecvența coloniilor acestuia
are valori strânse, de 89,6%, coeficientul de corelație fiind în același timp semnificativ (R =
0,9489***), ceea ce scoate din nou în evidență influ ența acestui factor fitotehnic asupra
populației acestui periculos dăunător insectă al Brassica napus .
Se mai poate observa existența unor coeficienți de variație (de stabilitate) su b limita
semnificației la epoci e mai timpurii (8,1 -8,4%). Acești coeficien ți cresc la semănatul din 15
septembrie cu procente cupri nse între 51,8 și 242,2% ceea ce denotă faptul că î n anii mai puțin
favorabili cre terii și dezvoltării Brassica napus ca urmare a întârzierii îns mânțării, acest
dăunătoar poate ce la distrugerea în totalitate a plante agricole lor și, în final, a producției
agricole .

CONCLUZII

• Pentru zona j dețului Neamț epoca de semănat a Brassica napus colza trebuie considerată
factorul tehnologic limitativ de cea mai mare importanță.

19 • Din punct de vede biologic și productiv epoca optimă de semănat a Brassica napus este
cuprinsă între 5 și 10 septembrie.
• Fiecare dintre dăunător insectăii luați în studu reacționează diferit sub influența epocilor
de semănat, e istând o strânsă legătură între epoca d e semănat și frecvența atacului, cu rol
important în asigurarea recoltei.
• Semănatul t impriu favorizează dăunător insectă ii care atacă toamna (Athalia rosae și
Pieris brassicae), în timp ce semănatul târziu favorizează dăunător insectă ii care atacă primăvara
(Ceuthorrhynchus quadridens, Ceuthorrhynchus assimilis și Brevicoryne brassicae).

1.3. Principalele s oiuri de Brassica napus

Brassica napus aparține familiei Cruciferae (Brasiccaceae ), genul Brassica , care
cuprinde 34 de specie oleaginoasă , dintre care numai 5sunt cultivate. Pentru pr oducerea de ulei
se cultivă specia Brassica napus L, (2n=20) ssp. oleifera.
Soiurile de Brassica napus cultivate în țara n oastră aparțin speciei B. napus ssp. oleifera ,
forma biennis (de t oamnă), având următ oarele caracter istici:

Figura 1.4 – Descriere dăunător a soiului Am or

Amor
•realizat în anul 2001 în Germania,
•talia plantelor de 53 -54 cm,
•MMB = 4,6 g,
•MH = 65 kg,
•un conținut de ulei în semințe de 38 -39%,
•este lipsit de acid erucic și cu un conținut scăzut de glucozinolați,
•durata vegetației = 277 zile,
•o bună rezistență la iernare, scuturare și arșiță și o bună toleranță la atacul de
Phoma și Verticillium,
•producția medie: 20,48q/ha. Se cultivă în toate zonele favorabile.
Astra
•este un hibrid creat în 2002 în Germania, cu talia înaltă,
•MMB= 3,9 g,
•MH=63 kg,
•conținutul în ulei de 41,01%,
•este lipsită de acid erucic, conținut scăzut la glucozinolați,
•semitimpuriu, cu o bună rezistență la iernare, scuturare și la atacul de Phoma .
•producția de semințe: 19,48 q/ha.
•se pretează în zonele favorabile rapiței de toamnă.

20 Figura 1.5 – Descriere dăunător a soiului Astra

Figura 1.6 – Descriere dăunător a soiului Capit ol

Figura 1.7 – Descriere dăunător a soiului C olvet

Figura 1.8 – Descriere dăunător a soiului D olomit

Figura 1.9 – Descriere dăunător a soiului Mad ora

Capitol
•soi creat în 2002 în Franța, cu talie foarte înaltă,
•MMB= 4,1 g,
•MH= 65 kg, și conținutul în ulei de 40,26%,
•este semitimpuriu, lipsit de acid erucic, cu rezistență foarte bună la boli,
•producția: 18,14 q/ha, se recomandă în toate zonele favorabile rapiței de toamnă.
Colvet
• creat în anul 2000 în Franța, cu talia plantelor de 49 -55 cm,
•MMB=4,4 -6 g,
•MH= 65 -72 kg,
•conținutul de ulei în semințe de cca. 40%. Este lipsit de acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației = 271 -278 zile. Prezintă rezistență bună la iernare și scuturare,
•producția medie: 25,52 q/h. Se poate cultiva în toate zonele favorabile.
Dolomit
• soi creat în 2002 în Germania, cu talie mijlocie
•MMB = 3,9 g,
•MH = 64 kg,
•41,88% ulei în semințe, lipsit de acid erucic și conținut scăzut de glucozinolați,
•este mijlociu, cu o bună rezistență la cădere și o foarte bună toleranță la atacul de
Phoma și Verticillium,
•producția: 18,89 q/ha, se cultivă în toate zonele.
Madora
•creat în Germania în 1997.
•talia plantelor = 105 -125 cm, cu 6 -7 ramificații pe plantă și 70 -106 silicve.
•sămânța este ovoidă, de mărime medie -mică,
•este soi semitardiv (durata vegetației = 265 -285 zile), cu rezistență bună la iernare
și cădere,
•semințele conțin 45 -45,6% ulei, fără acid erucic și fără glucozinolați,
•capacitatea de producție: 29 q/ha.

21
Figura 1.10 – Descriere dăunător a soiului Orland o

Figura 1.11 – Descriere dăunător a soiului Praska

Figura 1.12 – Descriere dăunător a soiului Triumf

Figura 1.13 – Descriere dăunător a soiului Valeasca
Orlando
•soi creat în Germania în 2002, cu talia medie spre înaltă,
•MMB = 3,8 g,
•MH = 60 kg,
•40,67% ulei în semințe, fără acid erucic și conținut scăzut în glucozinolați,
•este semitimpuriu, cu o rezistență bună la scuturare, secetă și la atacul cu Phoma,
•producție: 19,59 q/ha, se recomandă cultivarea în toate zonele favorabile.
Praska
•soi creat în Germania în anul 2001, cu talia de 45 cm,
•MMB = 4,6 g,
•MH = 65 kg, cca.
• 40% ulei lipsit de acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației = 278 zile, cu o bună rezistență la iernare, scuturare și la atacul de
Phoma,
•producția: 20,00 q/ha, se poate cultiva în toate zonele favorabile.
Triumf
•este soi autohton (creat de S.D.E.Moara Domneacă București), omologat în anul
1992,
•plantele au 125 -175 cm înălțime, formează în medie 112 silicve/plantă, cu 23
semințe/fruct, MMB = 4,42 g,
•este un soi semitardiv( perioada de vegetație de 270 zile), cu rezistență bună la
iernare și cădere,
•semințele conțin 42,45% ulei, fără acid erucic și fără glucozinolați,
•capacitatea de producție ridicată = 26 -34 q/ha.
Valesca
•creat în Germania în 1997, cu înălțimea plantelor de 112 -129 cm, formează 3 -8
ramificații/plantă și 60 -97 silicve/plantă.
•sămânța este ovoidală, de mărime medie -mică, cu un conținut în ulei de 43 -44%,
uleiul fiind fără acid erucic și glucozinolați.
•este un soi semitardiv (durata vegetației = 260 -270 zile),cu rezistență bună la
cădere și satisfăcătoare la iernare.
•capacitatea de producție 26 -38 q/ha.

22
Figura 1.14 – Descriere dăunător a soiului Wotan

Începând din anul 2000 s -au intr odus și următ oarele s oiuri de primăvară:

Figura 1.15 – Descriere dăunător a soiului Bolero

Figura 1.16 – Descriere dăunător a soiului Cycl one

Wotan
•cu 105 -120 cm înălțime, sămânța ovoidală, de mărime medie,
•MMB= 4,2 -5,0 g,
•este soi semitardiv, cu rezistență bună la iernare, cădere și frângere.,
•are o înflorire uniformă(după 7 -12 zile). Semințele conțin 41 -44% ulei care este
lipsit de acid erucic și de glucozinolați,
•capacitatea de producție 25 -32 q/ha. Se recomandă cultivarea în zonele favorabile
pentru cultura rapiței de toamnă.
Bolero
•creat în Germania în anul 2000, cu talia plantelor de 98 cm,
•MMB= cca. 4 g,
•MH= 66 kg,
•39,2% ulei din semințe, fără acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației este de 95 zile,
•are o rezistență bună la scuturare,
•producția medie = 11,62 q/ha. Se recomandă cultivarea în zonele favorabile.
Cyclone
•creat în anul 2000 în Danemarca,
•cu talia de 96 cm, sămânța, rotundă cu
•MMB de 4 g,
•MH de 66 kg
•38,4% ulei lipsit de acid erucic și glucozinolați.
•durata vegetașiei este de 95 zile. Are o bună rezistență la scuturare.
•capacitatea de producție, 11,25 q/ha.
•se cultivă în toate zonele favorabole rapiței de primăvară.
Star
•creat în anul 2000 în Danemarca, cu talie de cca.103 cm, sămânța rotundă,
•MMB de 4 g,
•MH de 67 kg,
•38,9% ulei, fără acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației=cca. 96 de zile,
•prezintă o bună rezistență la scuturare,
•potențialul de producție=11,5 q/ha. Se recomandă în zonele favorabile rapiței de
primăvară.

23 Figura 1.17 – Descriere dăunător a soiului Star
Tabel 1.5
Suprafețe și pr oducția medie pe c ontinente și țări mari cultivat oare

24

CAPIT OLUL 2
CADRU L NATURAL AL REGIUNII NEAMȚ

2.1. Amplasare și organizare ge ografică

Județul N amț este sit uat în partea central estică a omâniei, între paralelele 460 40’ și 470
20’ latitudine nordică și meridianele 250 43’ și 270 15’ longitudine estică. Județul Neamț are în
componență două municipii, trei orașe și 78 de comune.
Vecini:
 la nord și nord -vest j udețul Suceava
 la est j dețele Iași și Vaslui
 la sud județul Bacău
 la vest județul Harghita
Suprafața regiunii este de 589.616 ha, ceea ce este determinată ca 2,5% din teritoriul țării .
Această suprafață fiind împăr ită pe categorii de folosință în tabelul de mai jos.
Tabel 2.1
Categorii de folosință a terenurilor din județul Neamț

25
Figura 2.1 – Amplasarea geografică a regiunii

2.2. Relieful

Relieful regiunii prezintă o diversitate deosebită determinată într -o lungă perioadă de
timp de alcătuirea și structura geologică, de mișcările tectonice, de succesiunea de sisteme
morfoclimaterice. Este dispus în trepte care coboară de la vest spre est, cuprinzând unități
muntoase, unitatea subcarpatică, unitate de podiș, culoarele de vale ale Șiretului și Moldovei.
Principalele unități muntoase, amplasate în vestul regiunii , sunt:
 Masivul Ceahlău, cu înălțimea maximă de 1907 m;
 Munții Hășmaș, situați în bazinul superior al râului Bicaz, cu înălțimea maximă de
1792 m;
 Munții Bistriței, cu masivul Grințieș de 1757 m și o parte a masivului Budacu;
 Munții Tarcău, la sud de valea Bicazului și la est de valea Dămucului, cu înălțimea
maximă de 1664 m;
 Munții Stînișoarei care ocu pă zona de la nord de valea Bistriței, cu culmi joase
rotunjite ce ating 1529 m, separate de văi largi cu aspect de depresiune.

2.3. Resursele de s ol

Complexitatea condițiilor naturale ale regiunii Neamț este reflectată pre ant în varietate a
mare a solurilor care s -au fo mat în a ceastă parte a țării, d la cer oziomurilr levigate specifice
condițiilor de sil vostepa, la solurilor de pajișt alpină. Se poate preciza că peste 50% din suprafața
regiunii aparține provinciei montane, restul teritoriului făcând parte din provincia carpato –
moldava.

26 Seria cernoziomurilor și cernoziomurile levigate, cu mare importanță în agri cultură
agricolă este reprezentată prin cernoziumul slab levigat, care ocupa suprafețe mari în sectorul
terasa t al Bistriței, între Roznov ș iPiatra Neamț, precum și n valea Moldovei, la sud de Trifești,
și cernoziomu levigat (inclusiv podzolit), acesta din urmă întâlnindu -se mai cu seamă în regiunea
sibcarpatica (la n rd-vest de Dobreni, pe stânga Oz nei, și pe dreapta Moldovei, între Drăgănești și
Țibucani). Pe interfluviu Moldova -Siret se găsesc cernoziomuri moderat levigate.
Seria solu rilor argilo -aluviale cenușii o upa o suprafață mai mare în comparație cu celalate t ipuri.
Acest tip de soluri se î tâlnește mai ales în zone de podiș, din bazinul superior al Barladului, dar și
în regiunea subcarpatică, unele mai reprezentative sunt însă solurile cenușii închise și
cernoziomurile levigate podzolite.

2.4. Hidr ologie si hidr ogeologie

Rețeaua hidrografică a regiunii Neamț este colectată, în cea mai mare p arte, de râul Siret
cu afluenț săi de ordinul I, Moldova și Bistrița și, î n mcă măsură, de aflue tul său de ordinul II
Tazlău, din bazinul Trotușului. Densitatea rețelei hidrografice variază, în limite largi, de la 0, 3 la
1,10/00, valorile extreme înregistrându -se pe zone restrânse din regiunea înaltă a bazinului râului
Bistric ioara (0,9 – 1,10/00) și din zonele joase depresionare (0,3 – 0,50/00). În restul teritoriului
predominantă este densitatea medie de 0,5 – 0,7%0.
Scurgerea medie multianuală specifică de apă variază pe teritoriu între 10 l/s. km.2, în
zona înaltă a munților Hășmaș și Tarcău și circa 2 l/s. km.2 într-o zonă restrânsă din podișul
Bârladului; majoritatea teritoriului se înc drează între izoliniile de 2 și 5 l/s km.2. În cursul anului,
volumul maxim scurs pe anotimpuri se înre strează, în mod obișnuit, primăvara (aprilie – iunie) și
este determinată ca , în medie, 40 – 50% din volumul anual, iar volumul minim în sezonul de
iarnă, obișnuit în intervalul no iembrie – ianuarie și însumează, în medie, 10 – 13% din volumul
anual.

2.5. Clima

Clima regiunii Neamț este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate
de particu laritățile circulației atmosfer ce, de altitudine, de formele și fragmentarea reliefului, dar
și de suprafețele lacustre ale amenajării hidroenergetice a râului Bistrița. Efectul de “baraj” al
Carpaților Orientali se manifestă î n tot cursul anului, în condiț le advecției dinspre vest a maselor
de aer caracteristice latitu dinilor medii.

27
2.2.1. Regimul climatic

Regimul climatic are un caracter mai continental în estul regiunii – aer mai u scat și timp
în geneal mai sen n. Influența “barajului” muntos al Carpaților se resimte în special în anmite f ze
tipice de iar nă, când au loc invazii de aer ece, arctic continental. Munții deviază înaintarea spre
vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense în condițiile existenței unor depresuni
barice adânci easupra Mării Negre și Mării Mediteran. Asemen a situații dau naștere viscolelor
violente – zona estică a regiunii . În cazul maselor de aer instabile, ascensiunea forțată (dinamică)
a aerului umed pe versanții estici, prin în călzirea adiabatică, produce ef cte de foen în masivul
Ceahlău spre valea Bistriței și în depresiunil e subcarpatice Neamț și Cracău -Bisița.

2.2.2. Regimul precipitațiilor

Din scurta și la modul general analiză a cantităților anuale de precipitații în județ,
remarcăm o cr eștere de la est la est, de la 490 mm în zona Roman la 742 mm la Toaca. Valorile
cresc deci pe măsura creșterii altitudinii, gradientul pluvio etric vertical fiind cuprins între 8 și 22
mm/100 m. Nu lipsesc excepțiile de la regulă: zona Ceahlău sat – Grințieș – Farcașa – Borca are
un gradient pluviometric negativ. La fel zona Fântânele faț ă de Toaca. Determinată de altitudine,
zona de precipitații maxime este cu rinsă între 1300 – 1800 m. De regulă, maximul de precipitații
se înregistrează în luna iunie iar minimul în lunile ianuarie – februarie. În zona montană minimul
se înregistreaz în oc tombrie. Valorile medii lunare și anuale de precipitații în perioada 2012 –
2016 din județul Neamț sunt prezentate în t abelul de mai jos (Tabelul 2.2)
Tabelul 2.2
Valorile medii lunare și anuale de precipitații în județul Neamț ( 2015 -2016)
LUNA IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC ANUAL
l/m² 84,2 50,6 102,9 68,6 64,5 45,0 87,1 25,2 92,2 10,2 18,1 66,2 714,8
Sursa: CMR ,,Moldova” Iași, Stația meteorologică Piatra Neamț

2.2.3. Regimul termic

O scurtă analiză pune în evidență variația regimului termic în funcție de relief și de
circulația maselor de aer pe anotimpuri. Temperatra medie anuală crește, de la 0,7o C la Ceahlău
Toaca, până la 8,8oC la Piatra Neamț.

28 Jumătatea estică a regiunii are valori termice cuprinse între 8,2 și 8,8o C. Apoi
temperatura descrește sp zona montană, o fâșie relativ îngustă cu valori medii anuale cuprinse
între 7 și 8oC, urmată e o zonă orientată nord -sud, în văile Bistriței, Bicazului și Tarcăului, cu
valori medii anuale cuprinse între 6 și 7o C și, în sfârși t, zona montană în care temperaturile
medii anuale coboară de la 6o până la 0,7o C a Toaca.
Tabelul 2.3.
Temperatura medie lunar ă și anual ă în județul Neamț ( 2015 -2016)
LUNA IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC ANUAL
°C -5,9 -1,3 1,8 10,9 15,7 17,9 18,7 18,9 13,5 8,9 6,3 0,5 8,9
Sursa: CMR ,,Moldova” Iași, Stația meteorologică Piatra Neamț

2.2.4. Fenomene meteorologice extreme

La altitudini medii, sistem le atmosferice de joasă presiune sunt responsabile pentru producerea
fenomenelor meteorologice extreme , care însă nu se manifestă cu iolență deosebită.
Nu s -au înreg strat pe teritoriul regiunii Neamț tornade, însă furtuni însoțite de
intensificări puternice ale vântului sunt fenomene care se produc în fiecare an, mai ales în lunile
iulie și august după perioade de te peraturi foarte ridicate(peste 30o C). Jumătatea estică a regiunii
este determinată ca zona unde se produc frecvent astfel de fenomene.

29

CAPIT OLUL 3
SCOP, OBIECTIVE, MATERIAL ȘI MET ODĂ DE CERCETARE

3.1. Sc op

Brassica napus se cultivă atât pentru f olosințele semințel or sale în diferite domenii dar și
pentru tehn ologia și adaptarea acesteia la c ondițiile pe oclimatice din țara n oastră.
Scopul lucrării este acelade a pune în evidență aspectele referit oare la tema cercetată
respectiv obsrvații asupra răspândirii, descrierii, bi ologiei, ec ologiei și a combaterii principalel or
dăunăt ori din cultura de Brassica napus , prin identificarea elementel or ce stau la baza analizei
principalil or dăunăt ori și a principalel or met ode de Combatere dăunător a acest ora.

3.2. Obiective

Cercetările au f ost efectuate în cadrul S ocietății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni în peri oada 2015 -2016 și au vizat cun oașterea stării fit osanitare a culturi oleagiferă i de
Brassica napus din cadrul unității, în care s -au urmărit principalele obiective:
 studiul te oretic cu privire la cultura de Brassica napus prin evidențierea imp ortanței
acesteia, a principalel or modalități de cultivare a acest ora precum și descriere dăunăto ra
soiurilor existente de Brassica napus ;
 identificarea agențil or patogenil or resp onsabili de apariția acest ora, determinând atacul
fiecărui pat ogen în parte;
 eficacitatea tratamentel or asupra atacului pat ogenil or depistați.

3.3. Materiale și Metode de c ombatere de cercetare

În perioada 2016 -2016 s-au efectuat observații și determinări cu privire la colectarea și
identificarea entomofaunei dăunătoare din culturi oleagiferă le de Brassica napus .
Determinările au constat în:

30 – numărarea exemplarelor de dăunător insectă i pe suprafața de 1 m2 delimitat de rama
metrică.
– colectări cu ajutorul capcanelor tip bol galben.
Utilizarea bolului galben
Rol. Se folosește pentru semnalarea aparitiei dăunător insectă ilor în cultură agricolă
înainte ca atacul acest ora să provoace pagube importante.
Montaj . S amplasează în cultura de Brassica napus la aproximativ 10 m de margine și,
dacă este cazul, în zona de învecinare cu liziere de păduri sau cu foste culturi oleagiferă de
Brassica napus . Se umple vasul cu apă l care se adaugă detergent lichid de vase pentru reținerea
insectelor.

3.4. Estimarea Daune dăunător lor și pagubelor

Dauna se exprimă prin g d de dăunare (G.d.%).
Gradul de dăunare al unei culture se stabilește în cursul perioadei de vegetație și se
calculează procentual, fiin produsul dintre frecvență (F%) și intensitate (I%) raportat la 100,
după formula:
G.d. =
100% %I F sau G.d. =
Nfi) (

Frecvența atacului (F%) este determinată ca raportul dintre numărul de plante agricole
sau de organe ale plante agricole i atacate (n) și numărul totade p ante sau de organe
analizate
(N), exprimat procentual, după formula:
F% =
Nn . 100

Intensitatea atacului (I%) este determinată ca procentul în care este atacată o plantă
oleagiferă sau un organ al plante agricole i sau pierderea de recoltă înregistrată de o plantă
oleagiferă sau de o cultură agricolă la unitatea de suprafață, și se calculează după formulele:
– expresia calitativă , I% =
nfi) ( , în care:
i – % în care plante agricole le sau organele sunt atacate
f – numărul plante agricole lor sau organelor atacate
n – numărul total de plante agricole sau organe atacate

 – sumă.

31 – expresia cantitativă , I% =
aba . 100 = (1 –
ab) . 100, în care:
a – producția plante agricole i sau culturi oleagiferă i neatacate
b – producția plante agricole i sau culturi oleagiferă i atacate, la hectar.
Estimarea pagubelor
Paguba (P%) este determinată ca produsul dintre frecvența plante agricole lor atacate
(F%) și intensitatea atacului (I%) în expresie cantitativă:
P% = F . (1 –
ab) . 100
a – producția plante agricole i sau culturi oleagiferă neatacate
b – producția plante agricole i sau culturi oleagiferă atacate, la hectar.
La evaluarea pagubelor pot fi întâlnite diferite situații:
– când recolta rapiței este numai parțial distrusă și evaluarea se face după greutatea
recoltei;
– când recolta rapiței este numai parțial și evaluarea se face după procentul de flori
atacate;
– când în urma atacului întreaga plantă oleagiferă este distrusă;
– când în urma atacului numai o parte din boabe sunt atacate.
Când cultura este atacată de mai mulți dăunător insectă , paguba finală este rezultanta
însumării tuturor pagubelor produse de diferiți dăunător insectă i în timpul perioadei de vegetație,
calculându -se după formula:
Pi = P1 + P 2 + P 3 + … + P n.
Pi – pagubele produse de dăunător insectă
P1- pagubele produse de dăunător insectă 1
P2 – pagubele produse de dăunător insectă 2
P3 – pagubele produse de dăunător insectă 3
Pn – pagubele produse de dăunător insectă n
Combaterea dăunător ilor insectă la cultura oleagiferă de Brassica napus
Combatere integrată a apărut ca o reacție la folosirea excesivă a pesticidelor organo –
sintetice și, mai ales, a celor cloroderivate a caror tilizare pe scară largă a produs numeroase
efecte secundare negative, ca: poluarea mediului ambient, apariția de forme rezistente, înmulțirea
în masă a unor dăunător insectă cunoscuți altădat ca inofensivi, perturbarea echilibrului ecologic
etc. De aceea s -a reconsiderat întregul system de combatere prin înlocuirea sau reducerea
combaterii chimice cu cea integrată.

Elementele necesare pentru aplicarea combaterii integrate sunt:

32 – evidența specie oleaginoasă lor de animale dăunătoare pe zone (alcătuirea hărților de
Raspandire dăunător a dăunător insectă ilor);
– dinamica specie oleaginoasă lor dăunătoare împreună cu cea a specie oleaginoasă lor
antagoniste (paraziți și prădători); raportul numeric optim în favoa rea dușmanilor naturali
exclude folosirea tratamentelor chimice;
– ciclul biologic al specie oleaginoasă lor dăunătoare dintr -o anumită zonă, în strânsă
corelație cu factorii ecologici, abiotici și biotici;
– densitatea numerică la specie oleaginoasă le pr incipale, respectiv specie oleaginoasă de
importanță economică majoră;
– pragul economic de densitate a populațiilor (PEDP), care să justifice aplicarea
tratamentelor chimice.
Aplicarea combaterii integrate. Aplicarea combaterii integrate se face numai d upă
stabilirea elementelor strict indispensabile dintr -o agrobiocenoză, urmărindu -se prin Metode de
combatere nepoluante reglarea raportului între organismele dăunătoare și cele folositoare în
favoarea organismelor utile. Aceasta se poate realiza prin mai multe mijloace:
– Metode de combatere agroculturale. Prin acestea se urmărește modificarea practicilor
agricole existente în funcție de factorul fitosanitar, acestea constând în: alegerea terenului și
aplicarea lucrărilor de întreținere în funcție de dina mica complexului de dăunător insectă și
dușmani naturali; folosirea de sămânță sănătoasă într -un agrofond bine fertilizat; respectarea
anumitor epoci de însămânțare pentru a se evita pagubele produse de dăunător insectă ; folosirea
unui asolament rațional; recolta rapiței rea la timp și în bune condiții; folosirea de soiuri și hibrizi
rezistenți sau toleranți la atacul dăunător insectă etc.
– Metode de combatere fizico -mecanice . Acestea constau în utilizarea mijloacelor
termice, a câmpurilor electrostatice d e înaltă frecvență, a ultrasunetelor, a surselor luminoase,
alimentare, sexuale și a diferitelor dispozitive de captat insecte: brâie capcană, inele cleioase,
gropi capcană etc.
– Metode de combatere biologice. Folosirea microorganismelor utile sub formă de
biopreparate, precum și a paraziților și prădătorilor, utilizarea Metode de combatere i autocide,
folosirea endohormonilor și exohormonilor, recurgerea la metoda genetică, fiziologică etc.
– Metode de combatere chimice. Se vor aplica numai atunci când este nevoie și
este rentabilă, după următoarele criterii: efectuarea unui număr redus de tratamente în epocile
optime; folosirea de preparate lipsite de toxicitate sau cu toxicitate foarte redusă; utilizarea de
produse necumulative, cu persistență mică; al ternarea teratamentelo pentru evitarea apariției de
rase rezistente de dăunător insectă .

33

CAPIT OLUL 4
REZULTATE OBȚINUTE

4.1. Ist oricul s ocietății

S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni își obține veniturile din c omercializarea
produsel or agric ole obținute dintre care o parte sunt destinate p ntru plata arendării terenului.
S.C. EURO LIV PARTNER S .R.L. Secuieni cu se iul social în municipiul Roman ,
județul Neamț, strada Teiului 20 Bl. 3 Ap. 1 Cod 611047 , a fost înființată în anul 2002 cu număr
de înregistrare la Registrul Comerțului Neamț J27/108/2002, cod unic de înregistrare fiscală
RO14494001, având ca obiec t ricipal de activitate cul varea cerealelor, plante agricole lor
leguminoase și a plante agricole lor producătoare de semințe oleagin oase (cod CAEN – 0111) și
activitate secundare de 4778 – comerț cu a ănuntul al altor bu nuri, în magazine specializate.
Capitalul social subscris, nevărsat este de 200 lei.

4.2. D otare

Societatea și -a început activ tatea cu un tract or U 650 cu 65 CP, un plug re versibil
Niemeyer 2 brazde, un ombinat orompakt omat K 600 PS cu 6 metri lățimea de lucru și o
semănăt oare SUP 29.
În prezent unitatea deține în parcul agric ol următ oarele tract oare și utilaje agric ole:
 Tractoa e Belarus -2 buc de 121 CP si 82 CP
 uguri-2buc,freza -1buc,
 disc-2 buc,
 instalatie de erbicidat -1buc,
 SPC-1buc,SUP -1Buc,
 combinator -1 buc

34
4.3. Structura culturi oleagiferă pentru 2015 și 2016

S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni prezintă pe cele 212 ha în 2015, respectiv
234 ha în 2016 culturi oleagiferă de: grâu, p orumb, fl oarea s oarelui, orz și răpită.
Tabelul 4.1.
Structura culturi oleagiferă în peri oada 2015 -2016 la S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni
Nr.
Crt. Cultura Anul 2015 Anul 201 6
1 Grâu 45 ha 50 ha
2 Brassica napus 62 ha 96 ha
3 Porumb 75 ha 62 ha
4 Floarea-soarelui 25 ha 26 ha
5 Soia 5 ha 0 ha
Unitatea agric olă îngl obează un număr de cinci culturi oleagiferă fiind c onsiderate cele mai
valorificate culturi oleagiferă din țara n oastră.

4.4. Soiuri cultivate sau hibrizi în cadrul S ocietății S.C. EURO LIV PARTNER
S.R.L. Secuieni

Societatea S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni a folosit doi hibrizi, distribuiți de
Pionner ( PR45D03 și PR44D06).

35
Figura 4.1 – Descriere dăunător a hibridului de Brassica napus PR45D03

Figura 4.2 – Descriere dăunător a hibridului de Brassica napus PR44D06

4.5. Dăunăt orii semnalați în cadrul S ocietății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni

Aplcarea Metodelor de combatere biologice de Combatere dăunător a dăunăt orilor,
cuprinde un ansamblu de măsuri care se aplică în sc opul distrugerii organismel or animale
dăunăt oare plante agricole lor.
•Maturitate și producție
•Hibrid semitimpuiu, Producție bună și stabilitate excelentă
•Avantaje
•Are o foarte mare toleranță la frângere și scuturare; toleranța la scuturarea
boabelor din silicve și potențial de producție ridicat; toleranța la secetă și
bună vigoare după răsărire; toleranța la Phoma și foarte bună la Sclerotinia;
•Descriere
•Talie medie – joasă; înălțimea plantei: 120 – 130 cm; Conținutul de
glucozinolați este 12 – 14 µmol/g; dezvoltare în toamna moderat încet și
continuu fără alungire; dezvoltare în primăvara tardivă; conținut ridicat în
ulei; capacitate de ramnificatie foarte bună
•Recomandări
•Este un hibrid nepretențios putând fi adaptat pentru toate zonele de cultură a
rapitei din România; desimea recomandată la semănat: 55 -65 boabe
germinabile/m2
PR45D03
•Maturitate și producție
•Hibrid timpuriu,
•Producție foarte ridicatasi conținut ridicat în ulei
•Avantaje
•Are o foarte mare toleranță la frângere și scuturare; toamna are o dezvoltare
preponderent pe orizontală; toleranța la temperaturi scăzute și îngheț; toleranța
la Phoma și foarte bună la Sclerotinia
•Descriere
•Talie medie –inalta; înălțimea plantei: 130 – 140 cm; Conținutul în glucozinolați
este 12 -14 µmol/g; dezvoltare în toamna moderat încet și fără alungire;
dezvoltare în primăvara foarte tardiva; contimut în ulei foarte ridicat
•Recomandări
•Este un hibrid nepretențios putând fi adaptat pentru toate zonele de cultură a
rapitei din România;
•Desimea optimă la semănat: 40 – 50 boabe germinabile/ m2
PR44D06

36 Odată cu descriere dăunător a fenomenului de parazitism de către Aldr ovandi în lucrarea sa ”De
animalibus insecta dăunătoare e”, începe cercetarea ști ințifică a mijl oacelor și Metodelor de
combatere de Combatere dăunător biologică, cu un accent de osebit asupra fen omenului de
parazitism.
Larvele insectei insectei de Ostrinia nubilalis sunt parazitate de Micr obracon brevic ornis,
Synophorus crassifemur și Lzdella th omsoni(Diptera). Paraziți de pupe sunt în general mai
numer oși cu imp ortanță practică ceva mai redusă deoarece larvele insectei care pr oduc în general
cele mai mari pagube, nu sunt afectate. Împ ortanța l or este că reduc p opulația dăunăt orilor.
Paraziți de adult sunt specie oleaginoasă de insectă care atacă evoluția de adult. Dipterul
Phasia crasssipennis parayitează adulții hibernanți sau cei din n oua generație ai ploșniței
cerealel or(Eurygaster sp.).
După l ocul de instalare a parazițil or pe gazde, aceștia p ot fi ect oparaziți, când se dezv oltă
la exteri orul gazdei și end oparaziți, când se dezv oltă în interi orul gazdei. Specie oleaginoasă le
ectoparazite aparțin în maj oritatea caz urilor ordinului Diptera, fiind cuprinse de familiile
Tachinidae și Larvev oridae și dezv oltându -se pe c orpul larvel or.
Clasa Insecta dăunătoare cprinde ceimai mulți paraziți ce sunt cuprinși în ordinul
Hymen opterea, fiind încadrate înde osebi în familiile: Chalcididae, Apheinidae, Pter omalidae și
în ordinul Diptera, fam ilia Tachinidae .
Prădăt orii sunt organisme animale care se hrănesc cu prada vie, având în general corpul mai
mare ca al victimei.
În cele ce urmează vor fi expuse exemple de prădăt ori, paraziți și agenți ent omopatogeni
care în asură mai maresau mai mică p ot regla densitatea unor dunători în cultura Brassica napus .
Efectul diferitel or specie oleaginoasă de dușmani naturali depinde de c ondițiile ecologice și
adesea în cadrul aceleiași culturi oleagiferă , dar în diferite z one ped oclimatice r olul diversel or
specie oleaginoasă diferă mult.
Principalii dăunăt ori care afectează culturi oleagiferă le de Brassica napus , producând pagube
economice s mnificative, începând d primele faze de vegetație sunt: Meligethes aeneus (gândacul
lucios al crucie elor), Psylli odes (puricele de pământ al tulpinil or), Ceut orrznchus napi (gîrgîrița
tulpinil or), Entomscelis ad onidis (gând cul r oșu al Brassica napus ), Athalia r osae (viespea
Brassica napus ), Ceuorrznchus assimilis gărgărița semințel or), Dasineura brassicae (țânțarul
silicvel or), Plutellam culipennis (moloa cruciferel or), Delia radicum (musca rădăcinil or) etc.

37 1. Gândacul luci os al fl orilor de Brassica napus (Meligethes aeneus )

Figura 4.3 . Gândacul – adult de Meligethes aeneus

Raspandire dăunător – întâlnit în Europa Centrală, în n ordul Europei, America, Africa
și Asia Centrală. La n oi se găsește în z onele cu precipitații mai b ogate, mai ales în Transilvania,
Banat și n ordul M oldovei.
Descriere dăunător – Adultul are c or oval, de cul oare neagră cu reflexe metalice verde –
albăstruie, de la 1,5 -2,7 mm lungime, c onvex dorsal și plan ventral. Antenele sunt f ormate din 11
articole, măciucate, cu măciuca compusă din 3 artic ole, de cul oare închisă. Pici oarele sunt de
culoare închisă, cu tibiile anteri oare de cul oare brun -roșcată sau gălbui. Elitrele sunt trunchiate la
vârf și nu acoperă pigidiul. Larva este oligopodă, cu c orpul de cul oare albă, ac operit cu negi
negri, prevăzuți fiecare cu câte o seta. La c ompleta dezv oltare este de 3,5 -4 mm lungime.
Biologie și eco logie dăunător – prezintă o generație pe an, și iernează ca adult în stratul
superficial al s olului sau în liziera păduril or. După c opulație, femelele depun ouăle în boboci
florali ai plante agricole lor gazde. Feme ele erforează b oboci flrali și depun câte 1 -2 ouă. P onta
durează până în cursul lunil or mai și iunie, peri odă în care o femelă depune 300 -400 de ouă.
Incubația durează 4 -14 zile. Larvele insectei își fac apariția la deschiderea b obocilor florali și se
hrănesc cu oragaele fl orale. Dezv oltarea evoluția ui lrvar durează 3 -4 săptămâni.
Daune dăunător – produce pagube cruciferel or, atingând val ori maxime când cultura
este mai tardivă, aflânsu -se în cultură plante agricole aflate î curs de îmb obocire. Insectele adulte
au un regim de hrană fl oral, întâlnindu -sepe inflorescențele diferitel or specie oleaginoasă
sălbatice și cultivate din familiile crucifere, ranunuculacee, legumin oase, r osacee și umbelifere .
Se hrănesc cu organe fl orale din b obocii încă nedesfăcuți, fiind distruse în întregime (Nielsen și
Ayelsen, 1988).
Combatere dăunător – populațiil or dăunăt orlui se rec oandă prin: arătură adâncă de
toamnă, efectuată după recoltare culturi oleagiferă lor de crucifere; însămânțare timpurie și
cultivarea de s oiuri prec oce, distrugerea buruienil or din familia crucifere și realizare de prașile

38 repetate în peri oada transf orării larvel or în s ol. În general culturi oleagiferă le de Brassica napus
trebuie m onitorizate de la înce utul f ormării muguril or florali până la f ormarea silicvel or cu
ajutorul observațiil or ditrecte al capcanel or sau prin filetări, astfel încât la atingerea PED -uluide
5 adulți/ plantă oleagiferă până la 20 adulți plantă oleagiferă . Aplicarea de tratamente chi mice
prin str opirea culturi oleagiferă lor.

2. Gândacul r oșu al Brassica napus (Entomoscelis ad onidis)

Figura 4.4 – Gândacul – adult de Entomoscelis ad onidis

Descriere dăunător – adultul are 7 -11 mm lungime și corpul oval-globulos, cu antene
moniliforme din 11 artic ole. Cul oarea corpului este cafenie, antenele , partea ventrală și
picioarele sunt negre, iar c pul, pr onotul și elitrele sunt r oșii și cu trei dungi longitudinale negre
(fig.19).
Larva are 11 -13 mm lungime șicorpul ac operit cu trei rânduri de tuberculi de fiecare
segment (fig.2). Cul oarea este orsal brun-negrici oasă, iar ventral galben -brun, cu capul negru.
Biologie și ecologie dăunător – specie m onovoltină, insecta dăunătoare iernează în
evoluția de ou depus în terenuri ușoare la 2 -8 cm adâncime, în grupe de 60 -100 bucăți și chiar
200-225 ouă.
În pr imăvară, de timpuriu la 4 -60C apar larvele insectei neonate care atacă frunzele unor
crucifere sp ontane.
Evoluția larvar durează 25 -60 zile. Larvele insectei mature intră în s ol la 3-5 cm, unde se
transf ormă în pupe, stadiu care durează 14 -18 zile, și ap oi apar gândacii. Ei atacă culturi
oleagiferă le timp de 20 -30 zile, după care se retrag în s ol.
Plante atacate și m od de dăunare – insecta dăunătoare trăiește sp ontan pe Adonis
vernalis , dar în general este un dăunăt or polifag, atacând în special cruciferele și c ompositele,
ranunculaceele, sfecla etc.

39 Gândacii (t oamna) și larvele insectei (primăvara) r od până la scheletare frunzele de la
plante agricole le tinere, atacul fiind în vetre, iar Daune dăunător le ajungând la 20 -45 %, cultura
fiind c ompromisă (60%) la infestări puternice. Gândacii n ou apăruți (luna mai) atacă frunzele dar
mai ales b obocii fl orali și silicvele de Brassica napus , iar larvele insectei rod la început (vârsta I
și II) una dintre epiderme și parenchimul și ap oi distrug limbul prin scheletare.
Combatere dăunător – se poate face prin : lucrările s olului, as olamente și rotația culturi
oleagiferă lor cu p orumb, distrugerea buruienil or, arături de vară. După Perju(1995), p opulația
dăunăt orului este limitată puternic ca urmare a activității prădăt orilor, parazițil or și
microorganismel or ent omopatogene. În t oamă adulții sunt infestați cu Beauveria bassiana.
Ouăle, larvele insectei și pu le sunt c onsumate de specie oleaginoasă de heter optere prădăt oare
(Nabis sp., Orius sp.,), de coleopterul Lebia cyan ocephata și de dipterul tachimid – Meigenia
mutabilis care p oate distruge 1 -5% din larve/an. Este rec omandat ca în t oamnă să se aplice
tratamente de Combatere dăunător , la apariția adulțil or, pentru a limitadepunerea ouălor, sau
primăvar a, odată cu apariția larvel or și a adulțil or din n oa generație. Tratamentele se vor aplica
în cazurile un or focare izolate, numai pe p orțiunile limitate de cultură agricolă sau pe o bandă de
1-2 m, care înc onjoară sola. cestea se realizează prin str opirea culturi oleagiferă lor, la apariția
adulțil or sau a larvel or cu pr oduse avizate.

3. Gărgărița tulpinil or de Brassica napus (Ceut orhyncus napi)

Figura 4.5 – Adult de Ceut orhyncus napi Figura 4.6 – Larva de Ceut orhyncus napi

Descriere dăunător – adultul are corpul de cul oare neagră -plumburie și o lungime de
3,6-4,0 mm. Elitrele prezintă striuri l ongitudinale înguste, interstriurile având câte 3-4 rânduri de
periș ori scurți și fini.
Larva, ap odă și ucefală, la c omplet dezv oltare, are c orpul de 3 -4 mm lungime, capsula
cefalică gălbuie -brună, iar c orpul de cul oare gălbuie și cu pr otuberanțe inserate cu periș ori.

40 Biolgie și ecologie dăunător – iernează ca insectă altă în stratul superficial al solului de
la baza plante agricol elor. In primăvară, când temperatura depășește 9 grade C, după o perioadă
de zb or, hrănire și c opulație de 25 -30 zile, femelele depun ouăle în maduva tulpinii plante
agricole lor gazdă.
O feeă depune 15 -60 ouă. Incubația durează 6 -20 zile, în funcție de mersul vremii.
Primele larve apar în aprilie, iardezv oltarea c ompletă a acest ora are l oc în 30 -40 zile, după care
părăsesc tulpinile și migrează în sol la 4 -6 cm adâncime.
In sol larvele insectei se transf ormă n pupe și după apr oximativ o lună în insecte adulte,
dar rămân în diapauză până la sfârșitul t oamnei când, părăsind c oconii nimfali, urcă la suprafață,
la baza plante agricole lor și hibernează.
Tabelul 4.2
Evoluția depunerii ouălel or și atacului de Ceut orhynchus napi în cultura de Brassica napus
Observa ția 02-IV 16-IV 30-IV 14-IV 28-IV
Nr. oua/planta 1,3 4,6 0,3 0 0
Nr. larve/planta 0 2,6 5,6 3,3 1,3
Nr. galerii/planta 0 1,3 5,6 6,3 6
Nr. medie a galeriei (cm) 0 2,5 5,7 6,5 6,2

Plante agricole atacate și m od de dăunare – specie oligofagă, care preferă culturi
oleagiferă le de Brassica napus , varza, c onopida, la care pr oduce pagube c onsiderabile. Adulții
hibernanți r od perforații marginale în limbul f oliar și vârful tulpinil or. Larvele insectei rod galerii
descendente ori ascendente în măduva tulpinil or, determinând deformarea și răsucirea
longitudinală a acest ora. Plante agricole le atacate ramifică bogat, stagnează în creștere și nu
formează silicve sau acestea sunt seci și cu semințe de slabă calitate.
Combatere dăunător – pentru reducerea populațiil or dăunăt orului se rec omandă
aplicarea Metodelor de combatere preventive: evitarea terenuril or cu exces de umiditate, cu
exces de gun oi de grajd sau îngrășăminte cu az ot, administrarea unor doze crescute de
îngrășăminte cu az ot, administrarea un or doze crescute în îgrășăm nte f osfatice, semănatul la
distanțe d solele cultivate anteri or cu plante agricole susceptibile la atacul dăunăt orului.
Combatere dăunător a chimică a gărgărițel or hibernante, se r comandă la avertizare, când
se înregistrează apa riții în masă, la câteva zile după atacul adulțil or, înainte de depunerea p ontei,
cu pr odusele și d ozele recomandate în C odex.

4. Viespea Brassica napus (Athalia r osae)

41
Figura 4.7 Larvă de Athalia r osae Figura 4.8 Adult Athalia r osae

Descriere dăunător – adultul are c orpul de 6-8 mm lungime, capul este negru, t oracele
roșcat și abd omenul r oșu-gălbui. Antenele sunt f ormate din 10 artic ole de culoare neagră.
Picioarele sunt r oșcat-gălbui, iar tibiilei tarsele au câte un inel negru. Aripile sunt gălbui.
Lama fie ăstrăului de la ovipzit or cu 12 -14 dinți fini. Larva, respectiv omida falsă, la c ompleta
dezv oltare are c orpul de 15 -18 mm lungime, glabru, cenușiu pe partea d orsală și cenusiu -verzui
pe laterale .
Capul est mic, r otund și negru. Antenele sunt f ormate din 3 artic ole scurte. Pici oarele
toracice sunt f ormate din 5 a icole de cul oare neagră .
Biologie – are 2 generații pe an. Iernează ca larvă ajunsă la c ompleta dezv oltare în s ol,
într-un cocon mătăs os. În primăvară, prin aprilie, larvele insectei se împupează, iar în cursul lunii
mai apar adu ții din generația hibernantă.
După câteva z le de hrănire și maturație sexuală are l oc copulația și p onta. Cu ajut orul
ovipozitorului, femela desfce cele d ouă epiderme ale marginii frunzei și depune câte un ou în
mici cavități.
Ouăle sunt vizibile, prin transparență, sub f orma unor mici umflături. După 1 -2 săptămâni
apar larvele insectei care, se hrănesc cu epiderma inferi oară și parenchimul frunzei.
Funcție de c ondițiile climatice, de voltarea larvei durează 20 -50 zile, ap oi evoluția de pupă 15 -20
zile, i r insectele adulte din prima generație apar la sfârșit de iulie, început de august.
Larvele insectei din generația a II -a se dezv oltă în cursul lunil or august -septembrie. La
începutul lunii octombrie, larvele insectei migrează în s ol pentru iernare.
Planteagricole atacate și m od de dăunare – specie oligofagă, care atacă diferite
crucifere cultivate ( Brassica napus , muștar, varza, gulii, c onopida) sau sălbatice ( Brassica napus
sălbatică etc.).
Larvele insectei abia ecl ozate minează frunzele; cele mai dezv oltate rod epiderma
inferi oară și mez ofilul frunzel or. Frecvent larvele insectei rod florile și fructele în f ormare.(fig.7)

42
Figura 4.9 – Pagube pr oduse de viespe
Combatere dăunător – pentru limitarea pagubel or realizate de larve, se recomandă:
distrugerea cruciferel or spontane; efectuarea arăturil or după rec oltarea Brassica napus sau a
echilibrată și însămânțarea culturi oleagiferă lor cât mai devreme, tăvălugirea vetrel or atacate în
tomnă și tr ea cu insecticide ale acest ora. Aplicarea tratamentel or chimice, în vegetație, se
recomandă la apariția larvel or, când PED -ul este peste 2 larve/ plantă oleagiferă . Tratamentele de
Combatere dăunător se efectuiază cu pr odusele avizate în C odex, sau la rec omaările specialiștil or
în pr otecția plante agricole lor. În perioada înfl oritului se v or utiliza numai insecticide cu timp de
pauză f oarte mic sau pr oduse selective față de ent omofauna utilă.

5. Gărgărița semințel or (Ceut orhyncus assimilis )

Figura 4.10 – Adult de Ceut orhyncus assimilis Figura 4.11 – Daune dăunător la
Brassica napus

Descriere dăunător – adultul are c orpul de cul oare neagră, ac operit cu periș ori și s olzi
cenușii. Lungimea este de 2–2,8 mm.
Pronotul rezintă câte un tubercul evident, care se găsește într-o pozitie uș or transversală. Striurile
elitrel or au câte un
este fin granulată. Larva este de tip curculi onid. Corpul este curbat, de 3 -5 mm lungime, de
culoare albă. Capsula cefalică este brună.

43 Biologie și ecologie dăunător – iernează ca insectă adultă în stratul superficial al solului.
In primăvară părăsesc l ocul de hibernare și migrează pe cruciferele sp ontane și apoi pe culturi
oleagiferă le de crucifere. Maturitatea sexuală intervine după 40 -70 zile de hrănire de la apariție,
după care are l oc copulația și ap oi ponta.
Depunerea ouălor ae loc în silicvele în formare. Femela r oade un orificiu în peretele
silicvei și în fiecare orificiu r os depune un ou. O femelă depune 35 -50 ouă. Incubația durează 8 –
11 zile, iar ev oluția larva ă durează 20 -35 zile.
La completa zvoltare larvele insectei rod orificii în peretele silicvei, părăsesc l ocurile de
hrană, se retrag en s ol și, în stratul superficial, se împupează. Evoluția pupal durează 10 -15 zile.
Noii adulți se hrănesc pe seama plante agricole crucifere sp ontane și cultivate, până în t oamnă
când se retrag pentru hibernare.
Plante agricole atacate și m od de dăunare – insecta dăunătoare atacă diferite crucifere
spontane și cultivate. Adulții r od mici cavități în tulpini, pedunculi și but oni florali, iar larvele
insectei consumă semințele. In cursul dezv oltării sale o larvă distruge 6 -9 semințe.
Combatere dăunător – tratamentul trebuie început atunci când se observă o insectă la 2
plante agricole . PED -ul poate fi redus la o plantă oleagiferă atacată, când atacul este îns oțit de
prezența muștel or păstăii ( Dasineura brassicae ).
De obicei, dăunăt orul se grupează pe marginea culturi oleagiferă i, astfel că un trata ment
efectuat la marginea s olei este suficient pentru Combatere dăunător a dăunăt orului din punct de
vedere ec onomic.
Derece în peri oada depunerii p ontei o parte din Brassica napus este înfl orită și cu
polenizat ori, se rec omandă aplicarea de insecticide care pr otejează fauna utilă, cu pr odusele
avizate în C odex, la d ozele rec omandate, sau urmând rec omandările specialiștil or în pr otecția
plante agricole lor.

6. Musca rădăcinil or (Delia radicum L)

44
Figura 4.12 – Adult de Delia radicum L
Descriere dăunător – adultul seamănă cu musca de casă, iar larvele insectei sunt de
culoare albă, făra pici oare. Ouăle sunt de cul oare albă, alungite, în f ormă țigaretă, având cuticula
striată. Larva este ap oasă, gr oasă, de cul oare albă sau galbenă, strălucit oare, r otunjită la capătul
poserior și ascuțtă la cel a terior.
Biologie dăunător – ponta este depusă la baza tijei. Larvele insectei se hrănesc timp de 2 –
3 săptămâni înainte de împupare, stadium în care parcurg peri oada de iarnă. La desprimăvărare,
larvele insect ei ies din pupă ca muște și ciclul biologic se repetă.
Plante agricole atacte și m od de dăunare – majoritatea Daune dăunător lor apar t oamna,
când plante agricole le afectate de musca rădăcinil or prezintă o tentă de cul oare r oșie sau m ov.
Rădăcina principală este găurită și adesea Daune dăunător sunt pr ovocate de larve. Plante
agricole le se pot rege era, dar dezv oltarea acest ora trebuie monitorizată cu strictețe. Daune
dăunător le provoacate în primă ară sunt mai puțin pericul oase de oarece plante agricole le sunt mai
dezv oltate.
Combatere dăunător – se rcomandă măsuri agr ofitotehnice care se referă în special la
fertilizarea suplimentară, aratul toamna după rec oltarea culturi oleagiferă lor de crucifere.
Tratam entele sem nței cu insecticide rec omandate înlătură atacurile care p ot determina pierderi
de rec oltă se nificative.

7. Puricele albastru al Brassica napus (Psylli odes chrys ocephala L .)

Figura 4.13 – Adult de Psylli odes chrys ocephala L

Descriere dăunător – adulții au lungimea de 4 mm, se de osebesc prin culoarea l or
verde – albăstrui cu luciu metallic, au antene lungi, pici oare mari în spate și sar f oarte rapid dacă

45 sunt deranjați. Larvele insectei au corpul pestriț iar capul și c oada sunt negre. La o privire atentă
se văd și cele trei perechi de pici oare.
Biologie – puricele albastru al Brassica napus are o generație pe an. Ap ogeul apariției
puricil or adulți este la sfârșitul lunii septembrie, Ouăle sunt depuse în s ol în jurul plante
agricole lor, ecl oarea putând avea l oc în orice m oment începând cu octombrie, în funcție de
temperatură. După ce se hrănesc , larvele insectei cad de pe plantă oleagiferă și se dezv oltă în s ol
peste iarnă
Plante agricole atacate și m od de dăunare – atacul puricil or adulți survine în vetre,
toamna devr me, provocând perforări la nivelul c otiledoanelor de Brassica napus , reducând
multvig oarea plantulel or. Daune dăunător le cele mai imp ortante sunt pr oduse de către larve ,
care r od tuneluri prin peți olul frunzel or și tulpini. Pe f ondul unei vig ori mult slăbite de atacul
adulțil or, larvele insectei de Psylli odes p ot provoca une ori moartea plante agricole lor de Brassica
napus .
Alți dăunăt ori întâlniți la cultura de Brassica napus : ploșnițele crucif elor (Euryderma ornata,
Euryderma oleracea ) gândacul albastru al muștarului ( Colaphelus s ophiae ) viermii sârmă
(Agriotes sp ) gândacul pământiu ( Opatrum sabul osum) buha verzei ( Mamestra
brassicae) cărăbușul de mai ( Mellontha Mel olontha)Coccinela sp. Cal ocorius n orvegicus etc.

Analiza rezultatel or
Producția de Brassica napus este c ondiționată, în cazul respectării verigil or tehnologice,
de pr otecția culturi oleagiferă lor împ otriva atacului de dăunăt orii specifici.
Entomofauna dăunăt oare, c olectată în culturi oleagiferă le de Brassica napus pe toată
perioada de vegetație, a fost reprezentată de 5 specie oleaginoasă și a t otalizat 788
exemplare/m2:
1. Gândacul luci os (Meligethes aeneus );
2. Gândacul r oșu al Brassica napus (Entomoscelis ad onidis);
3. Gărgărița tulpinil or de Brassica napus (Ceuth orinchus napi );
4. Viespea Brassica napus (Athalia r osae);
5. Gărgărița semințel or (Ceut orhyncus assimilis).
Analizând ent omofauna dăunăt oare, pe faze de dezv oltare ale plante agricole i, s-a
constatat că cea mai mare densitate, s -a înregistrat în faza de înfl orire (238 exemplare/m2 ), iar
cea mai redusă, în faza de maturitate a plante agricole lor (23 exemplare/m2 ).
Grupând fazele de vegetație ale plante agricole lor în funcție de sensibilitatea acest ora la
atacul dăunăt orilor, s-a constatat o mare abundență a specie oleaginoasă lor dăunăt oare în
perioada cuprinsă între îmb obocire – înflorire – formarea silicvel or (593 exemplare/m2), urmată

46 apoi de peri oada cup insă între germinare – răsărire – formarea r ozetei (95 exemplare/m2), iar cel
mai redus număr de insecte s -a înregistrat în fen ofazele de alungire a tulpinii și de f ormare a
boabelor și maturare a acest ora (100 exemplare/m2) (Tabelul 4.3).

45 Tabelul 4.3
Entomofauna dăunăt oare culturi oleagiferă de Brassica napus

Tabelul 4.4
Fișa bi ologica a dăunăt orului Meligethes aeneus în anul 2016 – Neamț
Luna/zile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
I a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a
II a a a a a a a a a a a a a a a a a l l l l l l l l l l l – – –
III a a a a a a a a a a a a a a a a a a l l l l l l l l l l l l l
IV l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l –

47 V l l l l l l l l lp lp lp p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p
VI p p p p p p p pa a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a –
VII a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a
VIII a a a a a a a a a a a a a a a a a a ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao
IX ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao ao o o o o o o o o o o o o o –
X o o o o o o o o o o o o a a a a a a a a a a a a a a a a a a a
XI a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a –
XII a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a

În anul 2016 ( tabelul 4.5 ) activitatea de hrănire a larvel or a început la data de 18.02, iar dezv oltarea larvară durează până la data de 11.05;
primele pupe încep să apară la data de 9.05, ultimele pupe au f ost găsite până la data de 8.06; adulții încep să apară pe data de 8.06, ele găsindu -se
pe plante agricole până pe data d e15.09, după care se retrag pentru iernare.
Tabelul 4.5
Tabelul de sinteză a speciei Meligethes aeneus în anul 2016 , în z ona Neamț
Nr. crt. Evoluția de
dezv oltare Data primei apariții Data ultimei apariții ∑
1 Adult 28.02 18.03 45
2 Ou 19.08 30.09 110
3 Larvă 18.02 11.05 270
4 Pupă 9.05 8.06 250
5 Adult 8.06 15.09 – iernează 340

48 Tabelul 4.6
Fișa bi ologica a dăunăt orului Entomoscelis ad onidis în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.7 ) activitatea de hrănire a larvel or a început la data de 20 .02, iar dezv oltarea larvară durează până la data de 25.04 ;
primele pupe încep să apară la data de 26.04 , ultimele pupe au f ost găsite până la data de 20.05 ; adulții încep să apară pe data de 21.05 , ele găsindu –
se pe plante agricole până pe data de 18 .09, după care se retrag pentru iernare.
Tabelul 4.7
Tabelul de sinteză a speciei Entomoscelis ad onidis în anul 2016 , în z ona Neamț
Nr. crt. Evoluția de
dezv oltare Data primei apariții Data ultimei apariții ∑
1 Ou 1.01 25.02 42
2 Larvă 20.02 25.04 130
3 Pupă 26.04 20.05 240
4 Adult 21.05 18.09 270
5 Ou 20.09 17.11 -iernează 360

49 Tabelul 4.8
Fișa bi ologica a dăunăt orului Ceut orhyncus napi în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.9 ) activitatea de hrănire a larvel or a început la data de 1 1.04, iar dezv oltarea larvară durează până la data de 30.05;
primele pupe încep să apară la data de 31 .05, ultimele pupe a u fost găsite până la data de 10.07, adulții încep să apară pe data de 11.07 , ele găsindu –
se pe plante agricole până pe data de 25.11 , după care se retrag pentru iernare.
Tabelul 4.9
Tabelul de sinteză a speciei Ceut orhyncus napi în anul 2016 , în z ona Neamț
Nr. crt. Evoluția de
dezv oltare Data primei apariții Data ultimei apariții ∑
1 Adult 28.02 29.03 45
2 Ou 30.03 10.04 150
3 Larvă 11.04 30.05 210
4 Pupă 31.05 10.07 270
5 Adult 11.07 25.11 -iernează 310

50 Tabelul 4.10
Fișa bi ologica a dăunăt orului Athalia r osae în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.11 ) activitatea de hrănire a larvel or a început la data de 28.02 , iar dezv oltarea larvară durează până la data de 14.03 ;
primele p upe încep să apară la data de 15.03 , ultimele pupe au f ost găsite până la dat a de 19 .05; adulții încep să apară pe data de 11.06, ele găsindu –
se pe plante agricole până pe data de 31.08 , după care se retrag pentru iernare.
Tabelul 4.11
Tabelul de sinteză a speciei Athalia r osae în anul 2016 , în z ona Neamț
Nr. crt. Evoluția de
dezv oltare Data primei apariții Data ultimei apariții ∑
1 Larvă 28.02 14.03 47
2 Pupă 15.03 19.05 110
3 Adult 11.06 31.08 210
4 Ou 20.05 10.06 230
5 larvă 1.09 19.11 -iernează 340

Tabelul 4.12

51 Fișa bi ologica a dăunăt orului Ceut orhyncus assimilis în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.13 ) activitatea de hrănire a larvel or a început la data de 5.05 , iar dezv oltarea larva ră durează până la data de 15.06 ;
primele p upe încep să apară la data de 16.06 , ultimele pupe a u fost găsite până la data de 10.07 ; adulții încep să apară pe data de 11.07 , ele găsindu –
se pe plante agricole până pe data de 19.11 , după care se retrag pentru iernare.
Tabelul 4.13
Tabelul de sinteză a speciei Ceut orhyncus assimilis în anul 2016 , în z ona Neamț
Nr. crt. Evoluția de
dezvoltare Data primei apariții Data ultimei apariții ∑
1 Adult 28.02 14.04 50
2 Ou 15.04 10.06 140
3 Larvă 5.05 15.06 250
4 Pupă 16.06 10.07 270
Adult 11.07 19.11 – iernează 350

51 Dintre dăunăt orii Brassica napus întâlniți în z ona Câmpiei M oldovei imp ortanță
economică prezintă cei menți onați deoarece p ot diminua pr oducția în funcție de p onderea
fiecărei specie oleaginoasă .
Tabelul 4.14
Ponderea specie oleaginoasă lor dăunăt oare ale culturi oleagiferă i Brassica napus

4.6. Tratamentele aplicate dăunăt orilor

 Pentru prevenirea atacuril or produse de puricii de pământ (Phyll otreta spp.) care
afectează culturi oleagiferă le de Brassica napus în fen ofazele cuprinse între germinarea –
răsărirea – formarea r ozetei s-au efectuat tratamente la sămânță cu insecticidul Nuprid
600 FS, 6 l/t;
 Protecția culturi oleagiferă lor de Brassica napus împotriva larvel or speciei Athalia r osae
care afectează plante agricole le în faza de formare a r ozetei, s -a realizat printr -un
tratament aplicat la apariția larvel or (toamna);
 Prevenirea atacurilr gargăriței tulpinil or de Brassica napus (Ceuth orrynchus napi ) și
reducerea p opulației s -a realizat printr -un tratament aplicat în vegetație, prim ăvara în
faza de alungire a tulpinii;
 Pentru pre enirea atacuril or și redu erea densității p oulației gândacului lucios al Brassica
napus (Meligethes aeneus ), s-au aplicat insecticide la apariți adulțil or și când densitatea
acest ora a depășit PED -ul (1 adult/ plantă oleagiferă în faza de muguri florali uniți și de 2 –

52 3 adulți/ plantă oleagiferă în faza de muguri fl orali separați și de alungirea pedunculil or
florali);
 Pentru Epicometis hirta s-a aplicat un insecticid sistemic, în peri oada de atac a acestuia,
adică la înfl orire.
Schema tratamentel or aplicate împotriva dăunăt orilor întâlniți în cultura de Brassica
napus a fost următ oarea
o trataentul I cu Nurelle 0,4 l/ha, t oamna, la înălțimea plante agricole lor de 20 cm,
preventiv îm otriva dăunăt orilor, în special a gărgăriței tulpinil or;
o tratamentul c Mospilan 20 SG, 0,2 Kg/ha, primăvara, în faza de alungire a
tulpinii, mpotriv lui Ceuth orynchus napi;
o tratamentul II cu Fastac 1 EC, 0,075 l/ha la începutul înfloritului (apr oximativ 10 –
15% fl ori deschise) împ otriva mai mult or dăunăt ori, în special pentru Meligethes
aeneus și Epicometis hirta.
Tehn ologia culturi oleagiferă i a fost aplicată astfel:
– Rotația. Ca plantă oleagiferă premergăt oare a fost grâul de oarece eliberează terenul
timpuriu dând p osibilitatea executării lucrăril or de înființare a culturi oleagiferă i la timp.
– Fertilizarea . Brassica napus este o mare consumat oare de elemente nutritive. În acest
scop, s-au aplicat următ oarele cantități de îngrășăminte:
– Ingrășăminte c omplexe, aplicate t oamna (N :P:K) 12:52:0 – 150 Kg/ha
– Primăvara – uree 150 kg/ha
– Lucrările s olului. Realizarea unei culturi oleagiferă reușite de Brassica napus de toamnă
este condițonată de executarea un or lucrări ale s olului de bună calitate. Terenul trebuie să fie
afânat, suficie t de așezat, permeabil pentru apă și aer. Arătura de vară s -a executat la 25 cm.
– Pregătirea patului ge minativ s-a realizat prin d ouă treceri cu GD 3,2 și c ombinat orul.
– Sămânța și mănatul . Sămânța a provenit din rec olta anului însămânț arii din l ot semincer
certificat, categ oria bi ologică ază (hibridul Elite extrat impuriu; hibridul Elvis și Triangle –
timpurii.
Semănatul – 7-10 septembrie cu SUP 29 cm.
– Lucrări de îngrijire
o Tăvălugitul c oncomitent cu semănatul pentru a pune semințele în contact cu s olul
o Combatere dăunător a buruienil or – Erbicidare cu Galera 0,3 l/ha, p ostemergent
o Combatere dăunător a bolilor – Nu s-au înregistrat b oli la cultura Brassica napus
o Combatere dăunător a dăunăt orilor
o Irigarea – nu s-a efectuat deoarece nu există sistem de irigații

53 – Recoltarea . S-a realizat la o umiditatea a semințel or de 10,5%, iar pr oducția obținută a
fost de 2000 – 2250 kg/ha.
Conițiile de climă și dăunăt orii au dus la diminuarea producției.
Temperaturile s ăzute din primăvară . Temperatu rile de 1- 30C din peri oada 20 – 24 aprilie
2010, au afec at destul de puternic culturi oleagiferă le de Brassica napus .
O parte din varietățile cultivate au fost surprinse de acest ger la începutul emiterii
inflorescențel or, ceea ce a dus la reducerea numărului de fl ori/plantă oleagiferă ; alte varietăți au
fost afectate în ti pul înfl oritului, ceea ce a determinat afectarea fl orilor și lipsa polenizării
acest ora.
Ca efecte directe cauzate de aceste temperaturi scăzute sunt:
– reducerea numărului de silic ve pe plantă oleagiferă ;
– reducerea umărului de lăstari fertili;
– apariția de malf ormații la nivelul plante agricole lor (mai multe silicve cu un singur
peduncul, o silicvă cu d oă codițe, d oi sau mai mulți lăstari lipiți, mai mulți frați nefertili);
– uscarea un or frunze din treimea superi oară a plante agricole i;
– reducere numărului de boabe în silicvă.
Toate aceste efecte duc în final la reducerea pr oducției de sămânță la hectar.

4.7. Combatere dăunător a dăunăt orilor culturi oleagiferă i de Brassica napus

Combatere dăunător a integrată a apărut ca o reacție la f olosirea excesivă a pesticidel or
organo-sintetice și, mai ales, a cel or cloroderiv e a car or utilizare pe scară largă a produs
numer oase efecte secundare negative ca: p oluarea mediului ambent, apariția de forme
rezistenteînmulțire în masă a un or dăători cunoscuți altădat ca in ofensivi, perturbarea echilibrului
ecologic etc. De aceea s -a rec onsiderat întregul system de Combatere dăunător prin înl ocuirea
sau reducerea c ombaterii chimice cu cea integrată.
Conform F.A. O. Combatere dăunător a integrată este definită ca ,,un sistem de reglare a
populațiil or de dăunăt ori care, ținând seama de mediul specific și de dinamica specie
oleaginoasă lor luate în c onsiderare, f olosește t oate tehnicile și met odele c orespunzăt oare într -un
mod cât se p oate de c ompatibil pentru a menține dăunăt orii la un nivel la care să nu pr oducă
Daune dăunător economice”.
Pricipiile c ombaterii integrate . Se c onsideră că met oda integrată nu trebuie să se bazeze
pe organisme iz olatdintr -un ec osistem ci pe t oate organismele vegetale și animale care p opulează
agrobiocenoza respectivă, cu t oate lega urile recipr oce existente între ele. Numai în acest fel se
pot dirija interrelațiile existente în defav oarea organismel or dăunăt oare și în fav oarea cel or utile.

54 Cunoscându -se în detaliu legăturile recipr oce dintre organismele unei agr obiocenoze se
urmărește reducerea p oulației dăunăt orului astfel încât aceasta să nu justifice efectuarea un or
cheltuiale cu apli area tratamentel or.
La baza cestei c oncepții stă principiul prin care nu se urmărește eradicarea t otală a
dăunăt orului în urma aplicării diferitel or mijl oace de Combatere dăunător ci menținerea lui sub
pragul de dăunare ecn omică, evitându -se astfel cheltuieli inutile și asigurându -se supraviețuirea
dușmanil or naturali
Elementele necesare pentru aplicarea combaterii integrate sunt:
– evidența specie oleaginoasă lor de animale dăunăt oare pe z one (alcătuirea hărțil or de
Raspandire dăunător a dăunăt orilor);
– dinamica specie oleaginoasă lor dăunăt oare împreună cu cea a specie oleaginoasă lor
antag oniste (paraziți și prădăt ori); rap ortul numeric optim în fav oarea dușmanil or naturali
exclude f olosirea tratamentel or chimice;
– ciclul bi ologic al specie oleaginoasă lor dăunăt oare dintr -o anumită z onă, în strânsă
corelație cu fact orii ec ologici, abi otici și bi otici;
– densitatea numerică la specie oleaginoasă le principale, respectiv specie oleaginoasă de
importanță ec onomică maj oră;
– pragul ec onomic de densitate a populațiil or (PEDP), c are să justifice aplicarea
tratamentel or chimice.
Aplicarea c ombaterii integrate. Aplicarea combaterii integrate se face numai după
stabilirea elementel or strct indispensabile dintr -o agrobiocenoză, urmărindu -se prin met ode
nepoluante re larea raportului între organismele dăunăt oare și cele f olositoare în fav oarea
organismel or utile. Aceasta se poate realiza prin mai multe mijl oace:
– Metode agr oculturale. Prin acestea se urmărește m odificarea practicil or agric ole
existente în funcție de actoru fitosanitar, acestea c onstând în: al erea terenului și aplicarea
lucrăril or de întreținere în funcție de dinamica c oplexului de dăunăt ori și dușmani naturali;
folosirea de sămânță sănăt oasă î trun agr ofond bine fertilizat; respectarea anumit or epoci de
însămânț are pentru a se evita pa ubele pr oduse de dăunăt ori; folosirea unui asolament rați onal;
recoltarea la timp și în bune condiții; f olosirea de s oiuri și hibrizi rezistenți sau t oleranți la atacul
dăunăt orilor etc.
– Metode fizic o-mecanice . Acestea c onstau în utilizarea mijl oacelor termice, a câmpuril or
electr ostatice de înaltă frecvență, a ultrasunetel or, a sursel or lumin oase, alimentare, sexuale și a
diferitel or disp ozitive de captatinsecte: brâie c cană, inele cleioase, gr opi capcană etc.

55 – Metode bi ologice. Folosirea microorganismel or utile sub f ormă de bi opreparate,
precum și a parazițil or și prădăt orilor, utilizarea met odei autocide, f olosirea end ohormonilor și
exohormonilor, recurgerea la met oda genetică, fizi ologică etc.
– Metode chimice. Se vor aplica numai atunci când este nev oie și este rentabilă,
după următ oarele criterii: efectuar a unui număr redus de tratamente în ep ocile optime; f olosirea
de prea ate lipsite de toxicitate sau cu t oxicitate f oarte redusă; utilizarea de pr oduse necumulative,
cu persistență mică; alternarea teratamentel o pentru evitarea apariție de rase rezistente de
dăunăt ori.
Tabelul 4.1 5
Combatere dăunător a chimică a dăunăt orilor Brassica napus

Hibrizii extratimpurii și timpurii au fost mai puțin afectați de aceste c ondiții mete o
dificile. Aceșt hibrizi aflați la î ceputul peroadei de înfl orire au avut afectate în m od direct un
număr de 3 până la 7 fl ori/plantă oleagiferă .
În schimb la hibrizii tardivi, aflați la începutul lansării infl orescențel or, numărul florilor
afectate a fostult mai mare. Au existat cazuri când a fost afectată t oată infl orescența sau o mare
parte a cesteia.

56 Singura măsură de contracarare a efectel or cauzate de gerurile târzii din primăvară p oate
fi dată de cultivarea în aceeași fermă a două sau mai multe varietăți.
Diferența mare de temperatură pe parcursul unei zile (24 h)
Un alt fact or limita iv al pr oducției de Brassica napus din anul 2010, a f ost reprezentat de
diferența f oarte mare de temperatură dintre temperaturile înregistrate în timpul zilei (diurne) și
cele înregistrate în timpul n opții (n octurne).

Tabelul 4.16
Combatere dăunător a chimică a dăunăt orilor Brassica napus

Ca efect direct al acest or temperaturi s -a constatat că plante agricole le și -au redus
înălțimea tulpinil or (talia), distanța dintre ramificații și numărul de ramificații.
Pe total, planta a acumulat suma de temperaturi utilă, dar în defav oarea creșterii
intern odiilor. Acest fen omen s-a văzut f oarte bine chiar și în infl orescență.

57 În zilele cu diferențe mari de temperatură se observă în infl orescențe că distanța dintre
pedunculi a d ouă ori este mult mai mică decât în m od normal.

58

CONCLUZII

1) Pe măsură ce supraf țele care se v or cultiva cu Brassica napus se vor extinde, va c rește și
frcvența și intensit tea b olilor și dăunăt orilor specifici culturi oleagiferă i, cu grijile aferente
din punct de vedere tehnic și cu ef ortul financiar din punct de vedere ec onomic pe măsură.
2) Protecția culturi oleagiferă lor de Brassica napus împotriva b olilor și dăunăt orilor este
posibilă numai aplicând o strategie adecvată, care presupune cun oașterea particularitățil or de
manifestare și de ev oluție a agențil or de dăunare specifici.
3) Entomofauna dăunăt oare, c olectată în culturi oleagiferă le de Brassica napus pe toată perioada
de vegetație, a f ost reprezentată de 5 specie oleaginoasă , totalizând 788 exemplare/m2:
Puricii cruciferel or (Phyll otreta sp .); Gărgărița tulpinil or de Brassica napus (Ceuth orinchus
napi); Viespea Brassica napus (Athalia r osae); Gândacul luci os (Meligethes aeneus );
Gândacul păr os (Epicometis hirta) .
4) Pentru prevenirea atacuril or produse de puricii de pământ ( Phyll otreta spp..) care afectează
culturi oleagiferă le de Brassica napus în fen ofazele cuprinse între germinarea – răsărirea –
formarea rozetei s -au efectuat tratamente cu insecticide
5) Distrugeri pr ovocate de dăunat ori se pr oduc în toată peri oada de vegetație a Brassica napus
din care cauză este n cesară după efectuarea tratamentel or la sămânță și efectuarea de
tratamente de corecție în vegetatie (3 tratamente), în funcție de evoluția p opulatiei
dăunăt orilor specifici acestei culturi oleagiferă
6) Aplicarea în veget ție a pr odusel or sistemice de pr otecție se dovedește superi oară aplicării
produsel or de c ontact, de oarece pot asigura o protecție pe o perioadă mai lungă de timp
7) În stabilirea sistemului de Combatere dăunător a dăunăt orilor trebuie avută în vedere
alternanța pr odusel or insecticide aplicate (a substanței active), pentru a nu se crea rezistențe,
pentru a eficientiza pr otecția integrată a plante agricole lor
8) Protecția culturi oleagiferă lor trebuie realizată în m od specific fiecărui grup de paraziți și
concurenți prin utilizarea integrată a măsuril or nechimice și c imice.
9) Pierderile cauz te d insectele dăunăt oare nu se p ot însuma, ele sunt estimate în funcție de
prădăt or, în anumiți ani, și înanmite ondiții climatice.

59 10) Pe măsură ce suprafețele care se v or cultiva cu Brassica napus se vor extinde, va crește și
frecvența și intensitatea b olilor și dăunăt orilor specifici culturi oleagiferă i, cu grijile aferente
din punct de vedere tehnic și cu ef ortul financiar din punct de vedere ec onomic pe măsură.
11) Protecția culturi oleagiferă lor de Brassica napus împotriva b olilor și dăunăt orilor este
posibilă numai aplicând o strategie adecva tă, care presupune cun oașterea particularitățil or de
manifestare și de ev oluție a agențil or de dăunare specifici.
12) Entomofauna dăunăt oare, c olectată în culturi oleagiferă le de Brassica napus pe toată peri oada
de vgetație, a f ost reprezentată de 5 specie oleaginoasă , totalizând 788 exemplare/m2: Puricii
cruciferel or (Phyll otreta sp .); Gărgărița tulpinil or de Brassica napus (Ceuth orinchus napi )
Viespea Brassica napus (Athalia r osae); Gândacul luci os (Meligethes aeneus ); Gândacul
păros (Epicometis hirta) .
13) Pentru prevenirea atacuril or produse de puricii de pământ ( Phyll otreta spp..) care afectează
culturi oleagiferă le de Brassica napus în fen ofazele cuprinse între germinarea – răsărirea –
formarea rozetei s -au efectuat tratamente cu insecticide
14) Distrugeri provocate de dăunat ori se pr oduc în t oată perioada de vegetație a Brassica napus
din care cauză este necesară după efectuare a tratamentel or la sămânță și efectuarea de
tratamente de c orecție în vegetatie (3 tratamente), în funcție de ev oluția p opulatiei
dăunăt orilor specifici acestei culturi oleagiferă
15) Aplicarea în vegetație a pr odusel or sistemice de pr otecție se d ovedește superi oară aplicării
produsel or de c ontact, de oarece p ot asigura o protecție pe o perioadă mai lungă de timp .
Protecția culturi ole agiferă lor trebuie realizată în mod specific fiecărui grup de paraziți și
concurenți prin utilizarea integrată a măs rilor nechimice și chimice.
16) Pierderile cauzate de in ectele dăunăt oare nu se p ot însuma, ele sunt estimate în funcție de
prădăt or, în anumiți ani, și în anumite condiții climatice.

RECOMANDĂRI

Concluziile cercetărilor ne indreptățesc să recomandăm:
1. Monitorizarea atentă a culturi oleagiferă i de Brassica napus din punct de vedere a stării de
sănătate.
Aplicarea tratamentelor cu produsele cele mai eficace, și anume:

60

BIBLI OGRAFIE

1) Baicu T. și c olab., 1978 – Combatere dăunător a intergată în pr otecția plante
agricole lor. Editura Ceres, București.
2) Baicu T. și c olab., 1986 – Sisteme de Combatere dăunător integrată a b olilor și
dăunăt orilor pe culture. Editura Ceres, București.
3) Bărbulescu AL, C. P opov, M.C. Mateiaș, 2003, Bolile și dăunăt orii culturi
oleagiferă lor de câmp , Editura Ceres, București.
4) Bărbul escu Al. și c olab., 2002 – Bolile și dăunăt orii culturi oleagiferă lor de cî mp.
Eitura Ceres, Bucureșt i.
5) Boguleanu Gh. și c olab., 1980 – Entomologie agric olă. Editura Didactică și
Pedag ogică, București.
6) Ceaușescu N., 1980. – Iași- Monografie. Editura Sp ort- Turism, București.
7) Ciochia V., C odrescu V. și Dumitras L.,1980 – Protecția sfeclei de za hăr’’ , Editura
Ceres, București.
8) Ciopraga C., 2000 – Pașcani, municipiul și z onă..
9) Cristea Stelica, C.R. Zală, M.S. Man ole, 2002, Lucrări practice Fit opatologie
Generală , București.
10) Docea E., V. Severin, 1990, Ghid pentru recun oașterea și Combatere dăunător a
bolilor plante agricole lor agric ole, Editura Ceres, București.
11) Fleseriu F. și c olab., 2000 – Analiza de Risc Fit osanitar .
12) Gheorghieș C, Stelica Cristea, 2001, Fitopatologie V oi. I, Editura Ceres, București.
13) Ghizdavu I. și c olab., 1997 – Entomologie agric olă. Editura Didactică și Pedag ogică,
București.
14) Hatman M. și c olab., 1989, Fitopatologie, Editura Didactică și Pedag ogică, București.
15) Hălmăjan H.V., 2006, Ghidul cultivat orului de Brassica napus , Editura Agriș,
București.
16) Hălmăjan H.V., 2007, Din experiența cultivat orilor de Brassica napus , Editura Agriș –
Redacția revistel or Agric ole, București.

61 17) Muntean L.S. și c olab., 2001 – Fitotehnie. Editura I on Ionescu de la Brad, Iași.
18) Muntean L.S., 1997 – Mic tratat de fit otehnie: plante agricole oleagin oase, textile,
tuberculifere și rădăcin oase, vol.2. Editura Ceres, București.
19) Nedeff V. și c olab., 1998 – Tehn ologii de cultură agricolă la plante agricole le de cîmp.
Editura Tehnică, Chișinău.
20) Oancea I., 1996 – Tratat de Agri cultură agricolă . Editura Ceres, Bucu rești.
21) Paraschivu I.A.M., 2010, Combatere dăunător a integrată a pat ogenil or și
dăunăt orilor la principalele culturi oleagiferă de câmp , Editura Sitech, Crai ova.
22) Pasol P. și c olab., 2007 – Tratat de ent omologie special. Editura Ceres, București.
23) Perju T., 1995 – Entomologia Agric olă: c omponenta pr otecției integrate a
agroecosistemel or. Editura Ceres, București.
24) Popescu Gh., 1993, Fitopatologie, Editura Tehnică, București.
25) Roman Gh. și c olab., 2012, Fitotehnie V oi. II, Editura Universitară, București.
26) Roșca I., Oltean I. și c olab., 2011 – Tratat de ent omologie generală și special. Editura
Alpha MDN.
27) Sin Gh., 2005 – Managementul tehn ologic al culturi oleagiferă lor de cîmp. Editura
Ceres, București.
28) Tălmaciu Mihai, 2003. Protecția plante agricol elor. Ent omologie, Editura I on Ionescu
de la Brad, Iași.
29) POPOV, C., BARBULESCU, A., 2007 – 50 de ani de activitate științifică în domeniul
protecției culturi oleagiferă lor de câmp, împotriva bolilor și dăunător insectă ilor. An.
I.N.C.D.A. Fundulea, Volum jubiliar, LXXV: 371 -404.
30) POPOV, C., BARBULESCU, A., RARANCIUC, STELUȚA, MATEIAȘ, M.C., 2007
-Rezultate obținute în domeniul protecției plante agricole lor, în perioada 1957 -2007, în
cadrul cercetărilor privind bolile și dăunător insectă ii cerealelor, legumi noaselor
pentru boabe, plante agricole lor tehnice și furajere. Probl. prot. pl., XXXV (1): 25 -78.
31) RÎȘNOVEANU, LUXIȚA, 2010 – Influența unor factori fitotehnici asupra populației
de dăunător insectă i la Brassica napus de toamnă în zona Bărăganului de Nord -Est.
Teză de doctorat. USAMV București.
32) TROTUȘ, ELENA, 2007 – Evoluția entomofaunei dăunătoare în culturi oleagiferă le de
Brassica napus din Centrul Moldovei. Volum omagial – 45 de ani de activitate
științifică a S.C. D.A. Secuieni, Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iași.
33) TROTUȘ, ELENA, POPOV, C., RÎȘNOVEANU, LUXIȚA, STOICA, V.,
MUREȘAN, FELICIA, NAE, MARGARETA, 2009 – Managementul protecției culturi

62 oleagiferă lor de Brassica napus față de atacul insectelor dăunătoare. An. INCDA
Fundulea, LXXVII: 211 -222.
34) TĂLMACIU, M., TĂLMACIU, NELA, MANOLE, LILIANA, 2010 – Some aspects
on the fauna from rape cultures from the SE part of Transylvania. Lucrări științifice
USAMV Iași, seria Horti cultură agricolă , vol. 52: 649 -654.
35) TĂLMACIU, E LA, TĂLMACIU, M., MANOLE, LILIANA, 2010 – Structure,
dynamic and abundance of species coleoptera for rapeseed crop – autumn. Lucrări
științifice, Editura Agropoint Timișoara, vol. 42(2): 119 -122.
36) TROTUȘ, ELENA, 2007 – Evoluția entomofaunei dăunătoare în culturi oleagiferă le de
Brassica napus din Centrul Moldovei, Volum omagial – 45 de ani de activitate
științifică a S.C.D.A. Secuieni. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iași: 130 -139.
37) TROTUȘ, ELENA, NAIE, MARGARETA, GALANI, G., 2008 – Cercetări privind
reducerea atacurilor entomofaunei dăunătoare culturi oleagiferă lor de Brassica napus
din fenofazele cuprinse între îmbobocire – înflorire – formarea silicvelor și maturarea
plante agricol elor. An. ICDPP București.
38) TROTUȘ, ELENA, POPOV, C., RÂȘNOVEANU, LUXIȚA, STOICA V,,
MUREȘAN, FELICIA, NAIE, MARGARETA, 2009 – Managementul protecției
culturi oleagiferă lor de Brassica napus față de atacul insectelor dăunătoare. An.
I.N.C.D.A. Fundulea, vol . LXXVII.