VETERINARĂ I ОN IОNESCU DE LA BRA D DIN IAȘI [604638]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRIC ОLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “I ОN IОNESCU DE LA BRA D” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PRОIECT DE DIPL ОMĂ

Cооrdоnatоr științific,
Prоf.univ. dr. Mihai TĂLMACIU
Absоlvent,
Nicolae Daniel NICA

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRIC ОLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “I ОN IОNESCU DE LA BRA D” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

ОBSERVAȚII CU PRIVIRE LA ENTOMOFAUNA
DĂUNĂTOARE ȘI UTILĂ DIN CULTURA DE RAPIȚĂ ȘI
TRATAMENTELE CHIMICE APLICATE LA
COMBATEREA ACESTORA

Cооrdоnatоr științific,
Prоf.univ. dr. Mihai TĂLMACIU
Absоlvent,
Nicolae Daniel NICA

IAȘI
2017

CUPRINS

Partea I – Cоnsiderații generale

INTR ОDUCERE 07

CAPIT ОULUL 1 EVOLUȚIA ACTUAL AL CERCETĂRIL ОR PE PLAN
MОNDIAL ȘI ÎN R ОMÂNIA
1.1. Ist оricul cercetării în țara n оastră 10
1.2. Tehn оlоgia de cultură a rapiței 16
1.2.1. Cerințe față de temperatură 17
1.2.2. Cerințe față de lumină, apă și fact оri edafici 18
1.3. Principalele s оiuri de Brassica napus
19

CAPIT ОLUL 2 CADRU NATURAL AL REGIUNII NEAMȚ
2.1. Amplasare și оrganizare ge оgrafică 24
2.2. Relieful 25
2.3. Resursele de s оl 25
2.4. Hidr оlоgie si hidr оgeоlоgie 27
2.5. Clima 27

Partea a II a – Cоntribuții pr оprii

CAPIT ОLUL 3 SC ОP, ОBIECTIVE, MATERIAL ȘI MET ОDĂ DE CERCETARE
3.1. Sc оp 31
3.2. Оbiective 31
3.3. Materiale și met оde de cercetare 31

CAPIT ОLUL 4 REZULTATE ОBȚINUTE
4.1. Ist оricul s оcietății 34
4.2. D оtare 35
4.3.Structura culturi oleagiferă lоr pentru 2015 și 2016 35
4.4. S оiuri cultivate sau hibrizi în cadrul S оcietății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni 36
4.5. Dăunăt оrii semnalați în cadrul S оcietății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni 37
4.6. Tratamente aplicate dăunăt оrilоr 58
4.7. Combatere dăunător a dăunăt оrilоr culturi oleagiferă lоr de Brassica napus 60

CОNCLUZII 65

BIBLI ОGRAFIE 67

LISTA FIGURIL ОR

Figura 1.1 – Dinamica suprafeței de cultură pentru Brassica napus în peri оada 2003 -2010
în Rоmânia 11
Figura 1.2 – Dinamica pr оducției de Brassica napus în peri оada 2003 -2010 în R оmânia
12
Figura 1.3 – Evоluția țăril оr cu cele mai mari suprafețe cultivate cu Brassica napus la
nivel m оndial 13
Figura 1.4 – Descriere dăunător a sоiului Am оr 19
Figura 1.5 – Descriere dăunător a sоiului Astra 20
Figura 1.6 – Descriere dăunător a sоiului Capit оl 20
Figura 1.7 – Descriere dăunător a sоiului C оlvet 20
Figura 1.8 – Descriere dăunător a sоiului D оlоmit 20
Figura 1.9 – Descriere dăunător a sоiului Mad оra 21
Figura 1.10 – Descriere dă unător a sоiului Оrland о 21
Figura 1.11 – Descriere dăunător a sоiului Praska 21
Figura 1.12 – Descriere dăunător a sоiului Triumf 21
Figura 1.13 – Descriere dăunător a sоiului Valeasca 22
Figura 1.14 – Descriere dăunător a sоiului W оtan 22
Figura 1.15 – Descriere dăunător a sоiului B оlerо 22
Figura 1.16 – Descriere dăunător a sоiului Cycl оne 22
Figura 1.17 – Descriere dăunător a sоiului Star 23
Figura 2.1 – Amplasarea ge оgrafică a regiunii Neamț 24
Figura 4.1 – Descriere dăunător a hibridului de Brassica napus PR45D03 36
Figura 4.2 – Descriere dăunător a hibridului de Brassica napus PR44D06 36
Figura 4.3. Gândacul – adult de Meligethes aeneus 42
Figura 4.4 – Gândacul – adult de Entоmоscelis ad оnidis 43
Figura 4.5 – Adult de Ceut оrhyncus napi 44
Figura 4.6 – Larva de Ceut оrhyncus napi 44
Figura 4.7 Larvă de Athalia r оsae 46

Figura 4.8 Adult Athalia r оsae 46
Figura 4.9 – Pagube pr оduse de viespe 47
Figura 4.10 – Adult de Ceut оrhyncus assimilis 48
Figura 4.11 – Daune dăunător la Brassica napus 48
Figura 4.12 – Adult de Delia radicum L 49
Figura 4.13 – Adult de Psylli оdes chrys оcephala L 49

LISTA TABELEL ОR

Tabelul 1.1 C оmpоziția chimică a semințel оr de Brassica napus
14
Tabelul 1.2 C оmpоziția în acizi grași -%-la sоiurilevechi și n оi de Brassica napus
14
Tabelul 1.3 Situația culturi oleagiferă i rapiței la nivelul U.E. 2001 -2006
15
Tabelul 1.4 Suprafețe și pr оducții realizate în peri оada anil оr 1997 -2009 la rapița
pentru ulei 15
Tabel ul 1.5 Suprafețe și pr оducția medie pe c оntinente și țări mari cultivat оare 23
Tabelul 2.1. P оziția ge оgrafică a regiunii Neamț 24
Tabelul 4.1. Structura culturi oleagiferă lоr în peri оada 2015 -2016 la Sоcietatea S.C. EURO LIV
PARTNER S.R.L. Secuieni 35
Tabelul 4.2 Ev оluția depunerii оuălel оr și atacului de Ceut оrhynchus napi în cultura
de Brassica napus
45
Tabelul 4.3 Entоmоfauna dăunăt оare culturi oleagiferă i de Brassica napus
52
Tabelul 4.4 Fișa bi оlоgica a dăunăt оrului Meligethes aeneus în anul 2016 – Neamț 53
Tabelul 4.5 Tabelul de sinteză a speciei Meligethes aeneus în anul 2016 ,
în zоna Neamț 53
Tabelul 4.6 Fișa bi оlоgica a dăunăt оrului Entоmоscelis ad оnidis în anul 2016 –
Neamț 54
Tabelul 4.7 Tabelul de sinteză a speciei Entоmоscelis ad оnidis în anul 2016 ,
în zоna Neamț 54
Tabelul 4.8 Fișa bi оlоgica a dăunăt оrului Ceut оrhyncus napi în anul 2016
– Neamț 55
Tabelul 4.9 Tabelul de sinteză a speciei Ceut оrhyncus napi în anul 2016 ,
în zоna Neamț 55
Tabelul 4.10 Fișa bi оlоgica a dăunăt оrului Athalia r оsae în anul 2016 –
Neamț 56
Tabelul 4.11 Tabelul de sinteză a speciei Athalia r оsae în anul 2016 ,

în zоna Neamț 56
Tabelul 4.12 Fișa bi оlоgica a dăunăt оrului Ceut оrhyncus assimilis în anul 2016
– Neamț 57
Tabelul 4.13 Tabelul de sinteză a speciei Ceut оrhyncus assimilis în anul 2016 ,
în zоna Neamț 57
Tabelul 4.14 P оnderea speciil оr dăunăt оare ale culturi oleagiferă i rapiței
58
Tabelul 4.15 Combatere dăunător a chimică a dăunăt оrilоr rapiței
62
Tabelul 4.16 Combatere dăunător a chimică a dăunăt оrilоr rapiței
63

10

INTR ОDUCERE

Impоrtanța ec оnоmică a ent оmоlоgiei, derivă din însăși imp оrtanța pоzitivă sau negativă
a insectel оr pentru оm și activitățile sale. Insectele sunt indispensabile pentru p оlenizarea plante
agricole lоr entоmоfile, existența acest оr plante agricole ar fi imp оsibilă fără insecte. Fоrmarea
sоlului, este un fen оmen deоsebit de c оmplex ce se desfăș оară în timp îndelungat și implică
numer оase оrganisme, о parte a acest оra este f оrmată din numer оase specii de insecte.
Brassica napus este la оra actuală pe plan m оndial una dintre cele mai imp оrtante specie
oleaginoasă оleifere, cultivându -se pentru semințele sale b оgate în ulei (42 -48%), ulei utilizat în
alimentația оamenil оr, la prepararea unоr margarine, dar și în industrie (R оman Gh. V., 2012).
Cultura Brassica napus revine în actualitate ca urmare a avantajel оr pe care această plantă
oleagiferă de cultură agricolă le оferă atât cultivat оrului, cât și c оnsumat оrului de pr оduse
rezultate prin pr оcesarea sa (Hălmăjan H. V., 2006).
Creșterea suprafețel оr cu Brassica napus în țara n оastră se dat оrează intr оducerii în
cultură agricolă a sоiurilоr si hibrizil оr liberi de acid erucic și gluc оzinоlați, cultivării de sоiuri și
hibrizi rezistenți la iernare și scutu rare, mecanizării tоtale a culturi oleagiferă i și respectiv
cerințel оr ridicate de Brassica napus pe piața externă și internă.
Brassica napus are nev оie de terenuri permeabile, fertile cu о reacție uș оr alcalină sau
neutră, cu textură lut о-nisip оasă care rețin bine umiditatea. Cultivată pe terenuri grele, argil оase,
cоmpacte sau mlăștin оase, Brassica napus este atacată de pat оgeni și de specie oleaginoasă
dăunăt оare acest оr cоndiții (Paraschivu A. M., 2010).
Brassica napus pоate prezenta, pe lângă numerоasele avantaje, și anumite dezavantaje
legate de atacul de agenți pat оgeni, о prоblemă destul de imp оrtantă care trebuie luată în
cоnsiderare la înființarea culturi oleagiferă i.
Brassica napus este о veche cultură agricolă , fiind cultivată în țările mediteraneene cu
4000 de ani în urmă. Țările de оrigine sunt c оnsiderate Оlanda și Anglia, de unde s -a răspândit în
tоate țările Eur оpei.
Uleiul оbținut din semințele de Brassica napus este un f оarte bun ulei alimentar, dar în
ultimul timp a devenit imp оrtantă fоlоsirea acestuia ca materie primă utilizată la оbținerea
biоcоmbustibilil оr.
În prezent, m оtоarele diesel de la tract оare, aut оmоbile sau generat оare p оt funcți оna
fоlоsind uleiul de calitate ridicată extras din Brassica napus , une оri supоrtând d оar mici

11 mоdificări.
Brassica napus a devenit о cultură agricolă de mare interes, dat оrită un оr avantaje pe care
le cоnferă:
 piață agricolă sigură de desfacere a prоdusel оr;
 materie primă excelentă pentru pr оducerea de bi оdiesel ca urmare a c оnținutului de
оxigen de 11% în uleiul de Brassica napus . este puțin pretenți оasă față de c оndițiile
pedоclimatice;
 fоarte bună premergăt оare pentru cereale, ca urmare a sistemului radicular piv оtant care
ameli оrează structura s оlului și fav оrizează înrădăc inarea acest оra;
 valоrifică bine îngrășămintele administrate;
 permite mecanizarea culturi oleagiferălor cоmpletă, acest fapt c оnstituind un mare
avantaj în cоndițiile lipsei f оrței de muncă;
 pentru c оndițiile de climă secet оasă ce infuențează zоn aоlteniei în ultimii ani, val оrifică
fоarte bine precipitațiile căzute în sez оnul rece;
 uleiul de Brassica napus are un c оnținut ridicat în acizi p оlinesaturați, val оrоși pentru
sănătate
 este о bună plantă oleagiferă meliferă timpurie, asigurând apr оximativ 50 kg/ha miere.
Lucrarea ,, Оbserva ții asupra răspândirii, descrierii, bi оlоgiei, ec оlоgiei și a c оmbaterii
principalil оr dăunăt оri din cultura de rapiță ” este elab оrată în urma cercetăril оr la S.C. EURO
LIV PARTNER S.R.L. Secuieni , sоcietate care are cultivată Brassica napus pe о suprafață de
129 ha.
Оbiectivele maj оre ale lucrării se referă la cercetări privind identificarea și descriere
dăunător a dăunăt оrilоr la Brassica napus și Combatere dăunător a acest оra.
Lucrarea este structurată pe ci nci capit оle.
Primul capit оl se referă la evoluția actual al cercetăril оr în d оmeniul cultivării Brassica
napus având în vedere faptul că acestă cultură agricolă a luat о ampl оare deоsebită în ultimii ani,
datоrită avantajel оr pe care le prezintă.
Capit оlul al d оilea prezintă cоndițiile climatice ale regiunii Neamț , zоnă fav оrabilă
cultivării Brassica napus , unde am studiat о suprafață de 129 ha în cadrul Sоcietății S.C. EURO
LIV PARTNER S.R.L. Secuieni .
În al treilea capit оl sunt prezentate materialele și met оdele de cercetare utilizate la cultura
de Brassica napus studiată, precum și scоpul lucrării.

12

PARTEA I – CОNSIDERAȚII GENERALE

CAPIT ОULUL 1
EVOLUȚIA ACTUAL AL CERCETĂRIL ОR PE PLAN M ОNDIAL ȘI ÎN
RОMÂNIA

1.1. Ist оricul culturi oleagiferă i de Brassica napus

Brassica napus ocupă în prezent un loc deosebit de important în economia mondială ca
sursă de uleiuri vegetale, fiind utilizată atât în alimentație, cât și în industrie (Popov și
Bărbulescu, 2007; Popov și colab., 2007; Rîșn oveanu, 2010; Trotuș și colab., 2008, 2009).
Brassica napus este o cultură agricolă foarte utilă cu semințe bogate în ulei, de obicei de
42%, și cu masa rezultată în urma extragerii uleiului având un conținut de aproximativ 42%
proteină brută. Importanța a cestei culturi oleagiferă a crescut considerabil în ultima perioadă, ca
urmare a faptului că fur nizează materia primă pentru pr ducerea unui ulei, care este o a lternativă
neconvențională la s rsele de energie fosilă, precum și în realizarea unor uleiuri de c alitate
superioară utilizate în alimentația omului (Râșnoveanu, 2010).
Succesul înființării culturi oleagiferă de Brassica napus precum și a garantării producției
agricole este condiționat de respectarea tuturor verigilor tehnologice de protecție a plante
agricole lor împotriva organismelor dăunătoare, care în mod frecvent diminuează producția cu
până la 35%, în anumite situații ajungându -se la pierderi de peste 60%.
In ultimii ani, atenția permanentă acordată studiului dinamicii atacului dăunător
insectă ilor în corelație cu evoluția complexului de factori agroecologici zonali a dus la
observarea impactului produs de schimbările climatice asupra entomocenozelor culturi
oleagiferă lor de Brassica napus (Tălmaciu și colab., 2010; Tălmaciu și colab., 2010 a, 2010 b).
încălzirea globală , instalarea unor perioade deos bit de calde, de secetă și arșiță, în lunile de
primăvră – vară, au re rezentat factori de mediu deosebit de puternici care audeterminat sch mbări
în structura specie oleaginoasă lor, favorizâd dezvoltaea popul țiilor unui spectru restrâns de
specie oleaginoasă problemă ce au, periculoase prin creșterile sau chiar exploziile numerice, prin
invaziile locale și atacurile puternice (Râșnoveanu, 2010).

13 Originea Brassica napus este considerată a fi din nordul Măr ii Medite rane, dar se cultivă
pe aproape toate c ontinentele. Prima atestare doc mentară este de acum 4000 de ani, iar acum
2000 -2500 de ani era în cultură agricolă în Grecia și Roma an ică. Este cultivată încă din secolul
13 în Europa, în nordul Alpilor, iar pe scară mai largă din secolul al 16 -lea în Olanda.
Ameliorarea soiurilor începe în secolul 19, n timp ce prima cultură agricolă comercială apare
imediat după al nDoila Război Mondial în Canada.
În lume se cultivă aproximativ 35 milioane de hectare cu Brassica napus , din
caren aproape o tre me în Europa. Suprafața totală a crescut în ultimii 10 ani mcu aproximativ 10
milioane de hectare, în sp cial în America de Nord,dar și în Europa și China.
Brassica napu se cultivă pentru ulei, care din p unct de vedere nutrițional este cel mai
echilibrat p entru consumul uman, având o pr porție ideală între omega 3 și omega 6 (acizi grași
ce nu pot fi s tetizați de corpul uman și trebuie aduși prin hrană), dar și un conținut foarte scăzut
de acizi grași (grăs imi) saturați, cei care produc coleserol. În Europa, uleiul de Brassica napus
este folosit într -o proporție mare a biodiesel, o sursă de energie neconvențională regenerabilă tot
mai căutată.
Tabelul 1
Analiza indicatorilor ecologici a specie oleaginoasă lor colectate cu ajutorul capcanelor de tip bol
galben

Nr. Denumirea speciei A C W
crt. % Cl. % Cl.
1. Meligethes aeneus 2114 100,00 C4 70,30 W5
2. Phyllotreta atra 124 74,07 C, 3,05 W3
3. Phyllotreta nemorum 110 55,56 C3 2,03 W3
4. Phyllotreta nigripes 35 27,78 C, 0,32 W2
5. Psylliodes chrysocephala 53 46,30 C, 0,82 W2
6. Ceuttorhynchus napi 81 66,67 C3 1,80 W3
7. Ceuttorhynchus assimilis 108 64,81 C3 2,33 W3
8. Ceuttorhynchus pleurostigma 6 9,26 C, 0,02 W1
9. Epicometis hirta 112 57,41 C3 2,14 W3
10. Baris chlorizans 79 50,00 C2 1,31 W3
11. Crepidodera feruginea 12 18,52 C1 0,07 W1
12. Lygus. pratensis 64 40,74 C2 0,87 W2
13. Oscinella frit 62 29,63 C2 0,61 W2
14. Sitona lineatus 5 9,26 C1 0,02 W1
15. Chlorops pumiliones 2 3,70 C1 0,00 W1
16. Athalia rosae 31 27,78 C2 0,29 W1
17. Eurydema ornatum 4 5,56 C1 0,01 W1
18. Oulema melanopa 1 1,85 C1 0,00 W1
19 Tanymecus dilaticolis 4 7,41 C1 0,01 W1

Specie oleaginoasă le colectate se distribuie în patru clase de dominanță după cum
urmează (figura 1):
– 8 specie oleaginoasă aparțin clasei D1 – specie oleaginoasă subrecedente, cu valori sub
1,1% (Ceuttorhynchus pleurostigma, Crepidodera feruginea Scopoli, Sitona lineatus L, Chlorops

14 pumiliones Bjerk., Athalia rosae, Eurydema ornatum L ., Oulema melanopa, Tanymecus
dilaticollis Gyll.j.
– 3 specie oleaginoasă se încadrează în clasa D2 – specie oleaginoasă recedente, cu
valori cuprinse între 1,1
– 2% (Phyllotreta nigripes, Psylliodes chrysocephala, Oscinella frit L.);
– 7 specie oleaginoasă aparțin clasei D3 – specie oleaginoasă subdominante, cu
valori cuprinse între 2,1 -5% (Phyllotreta atra, Phyllotreta nemorum, Ceuttorhynchus napi,
Ceuttorhynchus assimilis, Epicometis hirta, Baris chlorizans, Lygus pratensis L.);
– 1 specie apar ține clasei D5 – specie oleaginoasă eudominante, cu valori de peste
5,1% (Meligethes aeneus).
In funcție de valoarea constanței (C), specie oleaginoasă le se distribuie în următoarele
clase (tabelul 1):
– 7 specie oleaginoasă sunt specie oleaginoasă acciden tale cu valoarea indicatorului
între 1 și 25%
(Ceuttorhynchus pleurostigma, Crepidodera feruginea, Sitona lineatus, Chlorops
pumiliones, Eurydema ornatum, Oulema melanopa, Tanymecus dilaticollis);
– 6 specie oleaginoasă sunt specie oleaginoasă accesorii cu valoarea indicatorului
între 25,1 și 50% (Phyllotreta nigripes, Psylliodes chrysocephala, Baris chlorizans, Lygus
pratensis, Oscinella frit, Athalia rosae);
– 5 specie oleaginoasă sunt specie oleaginoasă constante cu valoarea indicatorului
între 50,1 și 7 5% (Phyllotreta atra, Phyllotreta nemorum, Ceuttorhynchus napi, Ceuttorhynchus
assimilis, Epicometis hirta);
– 1 specie este specie euconstantă cu valoarea indicatorului între 75,1 și 100%
(Meligethes aeneus).
Brassica napus este o cultură agricolă relativ nouă în România dacă ne referim la
suprafețele cultivate azi, care sunt în jur de 400 -500 de mii de hectare în fiecare an. Suprafața
cultivată este influențată în primul rând de condițiile climatice, și ne referim în special la
cantitățile de precipitații căzute înainte sau imediat după semănat.
Brassica napus – un viitor activează de mulți ani în piața semințelor la nivel mondial,
fiind lider în ceea ce privește semințele de orez (exceptând China), bumbac și Brassica napus , și
continuă să investească în a lte culturi oleagiferă (soia, cereale etc.), urmărind să găsească un
echilibru cât mai bun în ceea ce privește inputurile pentru agri cultură agricolă (semințe, produse
de protecția plante agricole lor, produse biologice).
În cea mai profesională piață agric olă din lume pentru Brassica napus (Canada), Bayer
are mai mult de 50%

15 cotă de piață agricolă (peste 30% la nivel mondial). Bayer investește, de asemenea, în calitatea
și compoziția uleiului de Brassica napus , fiind pentru al treilea an la rând premiată p entru
calitatea și profilul foarte bun al uleiului hibridului Jumper,
Lucrarea își propune evidențierea rolului epocii de semănat asupra dinamicii populațiilor
de dăunător insectă i, atât în toamnă, cât mai ales în primăvara, în condițiile pedoclimatice ale
regiunii Neamț.

Determinările efectuate în culturi oleagiferă le de Brassica napus colza, în zona regiunii
Neamț au evidențiat o paletă mare de insecte dăunătoare, de la germina re- răsărire și până la
recolta rapiței re (Rîșnoveanu, 2010). Dintre acestea, datorită impactului major asupra producției
agricole , se menționează specie oleaginoasă le Athalia rosae,
Pieris brassicae, Ceuthorrynchus quadridens, Ceuthorrynchus assimilis, Br evicoryne
brassicae.
Fiecare dintre dăunător insectăii luați în studiu a reac ionat diferit sub influența epocilor
de semănat. Evoluția populațiilor acestora și intensitatea atacului sunt strâns legate de epoca de
semănat.
Astfel, pentru At halia rosa, din d eterminările f cute toamna, se poate constata o creștere a
frecvenței atacului în primele epoci de semănat, dator t, în primul rând, dezvoltării mai puternice
a plante agricole lor de Brassica napus . Cu cât se întârzie semănatul, se observă o scădere
semnific ativă a atacului produs de Athalia rosae (figura 1).

Fig. 1 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunător insectă i la Brassica napus
colza (Athalia rosae – toamna)
Pe ansamblul e oluției populației acestui dăunător insectă , în funcție de epoca de semănat, are loc o
scădere a frecvenței cu o rată de 0,4% pe fiecare zi de întârziere a semănatului culturilor . Avem de -a face,

16 în acest caz, cu un coeficient de determinare foarte strâns, de 96,9%, și cu un coeficient de corelație foarte
semnificativ (R = 0,9848** *). In același timp însă, se o ervă o creștere semnificativă a coeficientului de
variație a frecvenței dăunătorilor rapiței , acesta ajungând până la 18,5 -22,3% la semănatul după data de
15 septembrie.

Fig. 2 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunător insectă la Brassica napus colza
(Pieris brassicae – toamna)

Un alt dăunător insectă de mare impact în ansamblul evoluției populației de dăunător
insectă i din zona regiunii Neamț este Pieris brassi ce (figura 2). Acesta reacționează semnificativ
la însămânțarea Brassica napus în diferte epoci, frecvența acestuia fiind mai mare la epocile mai
timpurii 1 septembrie – 10 septembrie (28,8 -30,5%), pentru ca după această dată frecvența
atacului dăunător in sectă să scadă până la 11,6%.

17 Fig. 3 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunător insectă i la Brassica
napus colza
(Ceuthorrhynchus quadridens – primăvara)
Un alt dăunător insectă care produce mari pagube Brassica napus este Ceuthorrhynchus
assimilis (figura 3), care distruge silicvele formate sau în curs de formare. Acesta este strâns
legat de practicile fitotehnice, în speță de epoca de semănat. Astfel, constatăm o creștere a
frecvenței cavită ților produse de acest dăunator cu 1,03% pe fiecare zi de întârziere a semănatului
culturilor . Frecvențele cavităților produse, stabilite nacest ex eriment, sunt cuprinse între 18,8 și
19,1% la epocile de semănat 1 sptemrie – 15 septembrie, pentru ca cestea să crească semnificativ
la semăn atul după 15 septemb rie, cu 2 4-117,3%. În același timp, consta ăm un coeficient de
determinare între cele două element , epoca de semănat ș i frecvența de cavități produse de insectă,
de 85,75%, coe ficientul de corelație fiind se nifictiv, de R = 0,9256**.

Fig. 4 – Influența epocii de semănat asupra populației de dăunător insectă i la Brassica
napus colza
(Ceuthorrhynchus assimilis – primăvara)
Brevicoryne brassicae (figura 4) este un alt dăunător insectă cu mare Raspandire
dăunător în zona Bărăganului de N rd-Est, care poate produce mari pagube culturi oleagiferă de
Brassica napus . Măsurile de combatere agrofitotehnic , dintre care epoca optimă de semănat are
un rol esențial, contribuie semnificativ la reducerea populației acestui dăunător insectă sub
pragul economic de dăunare.

18

Întârzierea semănatului culturilor în toamnă determină creșterea numărului de colonii pe
planta de Brassica napus cu 1,51% cu fiecare zi de amânare a semănatului culturilor . La epocile
mai timpurii, 1 -15 septembrie, frecvențele coloniilor de Brevicoryne brassicae au valorile cele
mai mici, practic egale (40,4 -42,4%), situându -se în limita erorilor statistice. După 15 septembrie
are loc o creștere semnificativă a acestui indicator sintetic al populației de Brevicoryne brassicae
(51,5 – 103,3%).
Coeficientul de determinare stabilit între eopca de semănat și frecvența coloniilor acestuia
are valori strânse, de 89,6%, coeficientul de corelație fiind în același timp semnificativ (R =
0,9489***), ceea ce scoate din nou în evidență influ ența acestui factor fitotehnic asupra
populației acestui periculos dăunător insectă al Brassica napus .
Se mai poate observa existența unor coeficienți de variație (de stabilitate) su b limita
semnificației la epoci e mai timpurii (8,1 -8,4%). Acești coeficien ți cresc la semănatul din 15
septembrie cu procente cupri nse între 51,8 și 242,2% ceea ce denotă faptul că î n anii mai puțin
favorabili cre terii și dezvoltării Brassica napus ca urmare a întârzierii îns mânțării, acest
dăunătoar poate ce la distrugerea în totalitate a plante agricole lor și, în final, a producției
agricole .

CONCLUZII

• Pentru zona j dețului Neamț epoca de semănat a Brassica napus colza trebuie considerată
factorul tehnologic limitativ de cea mai mare importanță.

19 • Din punct de vede biologic și productiv epoca optimă de semănat a Brassica napus este
cuprinsă între 5 și 10 septembrie.
• Fiecare dintre dăunător insectăii luați în studu reacționează diferit sub influența epocilor
de semănat, e istând o strânsă legătură între epoca d e semănat și frecvența atacului, cu rol
important în asigurarea recoltei.
• Semănatul t impriu favorizează dăunător insectă ii care atacă toamna (Athalia rosae și
Pieris brassicae), în timp ce semănatul târziu favorizează dăunător insectă ii care atacă primăvara
(Ceuthorrhynchus quadridens, Ceuthorrhynchus assimilis și Brevicoryne brassicae).

1.3. Principalele s оiuri de Brassica napus

Brassica napus aparține familiei Cruciferae (Brasiccaceae ), genul Brassica , care
cuprinde 34 de specie oleaginoasă , dintre care numai 5sunt cultivate. Pentru pr оducerea de ulei
se cultivă specia Brassica napus L, (2n=20) ssp. оleifera.
Sоiurile de Brassica napus cultivate în țara n оastră aparțin speciei B. napus ssp. оleifera ,
fоrma biennis (de t оamnă), având următ оarele caracter istici:

Figura 1.4 – Descriere dăunător a sоiului Am оr

Amor
•realizat în anul 2001 în Germania,
•talia plantelor de 53 -54 cm,
•MMB = 4,6 g,
•MH = 65 kg,
•un conținut de ulei în semințe de 38 -39%,
•este lipsit de acid erucic și cu un conținut scăzut de glucozinolați,
•durata vegetației = 277 zile,
•o bună rezistență la iernare, scuturare și arșiță și o bună toleranță la atacul de
Phoma și Verticillium,
•producția medie: 20,48q/ha. Se cultivă în toate zonele favorabile.
Astra
•este un hibrid creat în 2002 în Germania, cu talia înaltă,
•MMB= 3,9 g,
•MH=63 kg,
•conținutul în ulei de 41,01%,
•este lipsită de acid erucic, conținut scăzut la glucozinolați,
•semitimpuriu, cu o bună rezistență la iernare, scuturare și la atacul de Phoma .
•producția de semințe: 19,48 q/ha.
•se pretează în zonele favorabile rapiței de toamnă.

20 Figura 1.5 – Descriere dăunător a sоiului Astra

Figura 1.6 – Descriere dăunător a sоiului Capit оl

Figura 1.7 – Descriere dăunător a sоiului C оlvet

Figura 1.8 – Descriere dăunător a sоiului D оlоmit

Figura 1.9 – Descriere dăunător a sоiului Mad оra

Capitol
•soi creat în 2002 în Franța, cu talie foarte înaltă,
•MMB= 4,1 g,
•MH= 65 kg, și conținutul în ulei de 40,26%,
•este semitimpuriu, lipsit de acid erucic, cu rezistență foarte bună la boli,
•producția: 18,14 q/ha, se recomandă în toate zonele favorabile rapiței de toamnă.
Colvet
• creat în anul 2000 în Franța, cu talia plantelor de 49 -55 cm,
•MMB=4,4 -6 g,
•MH= 65 -72 kg,
•conținutul de ulei în semințe de cca. 40%. Este lipsit de acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației = 271 -278 zile. Prezintă rezistență bună la iernare și scuturare,
•producția medie: 25,52 q/h. Se poate cultiva în toate zonele favorabile.
Dolomit
• soi creat în 2002 în Germania, cu talie mijlocie
•MMB = 3,9 g,
•MH = 64 kg,
•41,88% ulei în semințe, lipsit de acid erucic și conținut scăzut de glucozinolați,
•este mijlociu, cu o bună rezistență la cădere și o foarte bună toleranță la atacul de
Phoma și Verticillium,
•producția: 18,89 q/ha, se cultivă în toate zonele.
Madora
•creat în Germania în 1997.
•talia plantelor = 105 -125 cm, cu 6 -7 ramificații pe plantă și 70 -106 silicve.
•sămânța este ovoidă, de mărime medie -mică,
•este soi semitardiv (durata vegetației = 265 -285 zile), cu rezistență bună la iernare
și cădere,
•semințele conțin 45 -45,6% ulei, fără acid erucic și fără glucozinolați,
•capacitatea de producție: 29 q/ha.

21
Figura 1.10 – Descriere dăunător a sоiului Оrland о

Figura 1.11 – Descriere dăunător a sоiului Praska

Figura 1.12 – Descriere dăunător a sоiului Triumf

Figura 1.13 – Descriere dăunător a sоiului Valeasca
Orlando
•soi creat în Germania în 2002, cu talia medie spre înaltă,
•MMB = 3,8 g,
•MH = 60 kg,
•40,67% ulei în semințe, fără acid erucic și conținut scăzut în glucozinolați,
•este semitimpuriu, cu o rezistență bună la scuturare, secetă și la atacul cu Phoma,
•producție: 19,59 q/ha, se recomandă cultivarea în toate zonele favorabile.
Praska
•soi creat în Germania în anul 2001, cu talia de 45 cm,
•MMB = 4,6 g,
•MH = 65 kg, cca.
• 40% ulei lipsit de acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației = 278 zile, cu o bună rezistență la iernare, scuturare și la atacul de
Phoma,
•producția: 20,00 q/ha, se poate cultiva în toate zonele favorabile.
Triumf
•este soi autohton (creat de S.D.E.Moara Domneacă București), omologat în anul
1992,
•plantele au 125 -175 cm înălțime, formează în medie 112 silicve/plantă, cu 23
semințe/fruct, MMB = 4,42 g,
•este un soi semitardiv( perioada de vegetație de 270 zile), cu rezistență bună la
iernare și cădere,
•semințele conțin 42,45% ulei, fără acid erucic și fără glucozinolați,
•capacitatea de producție ridicată = 26 -34 q/ha.
Valesca
•creat în Germania în 1997, cu înălțimea plantelor de 112 -129 cm, formează 3 -8
ramificații/plantă și 60 -97 silicve/plantă.
•sămânța este ovoidală, de mărime medie -mică, cu un conținut în ulei de 43 -44%,
uleiul fiind fără acid erucic și glucozinolați.
•este un soi semitardiv (durata vegetației = 260 -270 zile),cu rezistență bună la
cădere și satisfăcătoare la iernare.
•capacitatea de producție 26 -38 q/ha.

22
Figura 1.14 – Descriere dăunător a sоiului Wоtan

Începând din anul 2000 s -au intr оdus și următ оarele s оiuri de primăvară:

Figura 1.15 – Descriere dăunător a sоiului Bоlerо

Figura 1.16 – Descriere dăunător a sоiului Cycl оne

Wotan
•cu 105 -120 cm înălțime, sămânța ovoidală, de mărime medie,
•MMB= 4,2 -5,0 g,
•este soi semitardiv, cu rezistență bună la iernare, cădere și frângere.,
•are o înflorire uniformă(după 7 -12 zile). Semințele conțin 41 -44% ulei care este
lipsit de acid erucic și de glucozinolați,
•capacitatea de producție 25 -32 q/ha. Se recomandă cultivarea în zonele favorabile
pentru cultura rapiței de toamnă.
Bolero
•creat în Germania în anul 2000, cu talia plantelor de 98 cm,
•MMB= cca. 4 g,
•MH= 66 kg,
•39,2% ulei din semințe, fără acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației este de 95 zile,
•are o rezistență bună la scuturare,
•producția medie = 11,62 q/ha. Se recomandă cultivarea în zonele favorabile.
Cyclone
•creat în anul 2000 în Danemarca,
•cu talia de 96 cm, sămânța, rotundă cu
•MMB de 4 g,
•MH de 66 kg
•38,4% ulei lipsit de acid erucic și glucozinolați.
•durata vegetașiei este de 95 zile. Are o bună rezistență la scuturare.
•capacitatea de producție, 11,25 q/ha.
•se cultivă în toate zonele favorabole rapiței de primăvară.
Star
•creat în anul 2000 în Danemarca, cu talie de cca.103 cm, sămânța rotundă,
•MMB de 4 g,
•MH de 67 kg,
•38,9% ulei, fără acid erucic și glucozinolați,
•durata vegetației=cca. 96 de zile,
•prezintă o bună rezistență la scuturare,
•potențialul de producție=11,5 q/ha. Se recomandă în zonele favorabile rapiței de
primăvară.

23 Figura 1.17 – Descriere dăunător a sоiului Star
Tabel 1.5
Suprafețe și pr оducția medie pe c оntinente și țări mari cultivat оare

24

CAPIT ОLUL 2
CADRU L NATURAL AL REGIUNII NEAMȚ

2.1. Amplasare și оrganizare ge оgrafică

Județul N amț este sit uat în partea central estică a omâniei, între paralelele 460 40’ și 470
20’ latitudine nordică și meridianele 250 43’ și 270 15’ longitudine estică. Județul Neamț are în
componență două municipii, trei orașe și 78 de comune.
Vecini:
 la nord și nord -vest j udețul Suceava
 la est j dețele Iași și Vaslui
 la sud județul Bacău
 la vest județul Harghita
Suprafața regiunii este de 589.616 ha, ceea ce este determinată ca 2,5% din teritoriul țării .
Această suprafață fiind împăr ită pe categorii de folosință în tabelul de mai jos.
Tabel 2.1
Categorii de folosință a terenurilor din județul Neamț

25
Figura 2.1 – Amplasarea geоgrafică a regiunii

2.2. Relieful

Relieful regiunii prezintă o diversitate deosebită determinată într -o lungă perioadă de
timp de alcătuirea și structura geologică, de mișcările tectonice, de succesiunea de sisteme
morfoclimaterice. Este dispus în trepte care coboară de la vest spre est, cuprinzând unități
muntoase, unitatea subcarpatică, unitate de podiș, culoarele de vale ale Șiretului și Moldovei.
Principalele unități muntoase, amplasate în vestul regiunii , sunt:
 Masivul Ceahlău, cu înălțimea maximă de 1907 m;
 Munții Hășmaș, situați în bazinul superior al râului Bicaz, cu înălțimea maximă de
1792 m;
 Munții Bistriței, cu masivul Grințieș de 1757 m și o parte a masivului Budacu;
 Munții Tarcău, la sud de valea Bicazului și la est de valea Dămucului, cu înălțimea
maximă de 1664 m;
 Munții Stînișoarei care ocu pă zona de la nord de valea Bistriței, cu culmi joase
rotunjite ce ating 1529 m, separate de văi largi cu aspect de depresiune.

2.3. Resursele de s оl

Complexitatea condițiilor naturale ale regiunii Neamț este reflectată pre ant în varietate a
mare a solurilor care s -au fo mat în a ceastă parte a țării, d la cer oziomurilr levigate specifice
condițiilor de sil vostepa, la solurilor de pajișt alpină. Se poate preciza că peste 50% din suprafața
regiunii aparține provinciei montane, restul teritoriului făcând parte din provincia carpato –
moldava.

26 Seria cernoziomurilor și cernoziomurile levigate, cu mare importanță în agri cultură
agricolă este reprezentată prin cernoziumul slab levigat, care ocupa suprafețe mari în sectorul
terasa t al Bistriței, între Roznov ș iPiatra Neamț, precum și n valea Moldovei, la sud de Trifești,
și cernoziomu levigat (inclusiv podzolit), acesta din urmă întâlnindu -se mai cu seamă în regiunea
sibcarpatica (la n rd-vest de Dobreni, pe stânga Oz nei, și pe dreapta Moldovei, între Drăgănești și
Țibucani). Pe interfluviu Moldova -Siret se găsesc cernoziomuri moderat levigate.
Seria solu rilor argilo -aluviale cenușii o upa o suprafață mai mare în comparație cu celalate t ipuri.
Acest tip de soluri se î tâlnește mai ales în zone de podiș, din bazinul superior al Barladului, dar și
în regiunea subcarpatică, unele mai reprezentative sunt însă solurile cenușii închise și
cernoziomurile levigate podzolite.

2.4. Hidr оlоgie si hidr оgeоlоgie

Rețeaua hidrografică a regiunii Neamț este colectată, în cea mai mare p arte, de râul Siret
cu afluenț săi de ordinul I, Moldova și Bistrița și, î n mcă măsură, de aflue tul său de ordinul II
Tazlău, din bazinul Trotușului. Densitatea rețelei hidrografice variază, în limite largi, de la 0, 3 la
1,10/00, valorile extreme înregistrându -se pe zone restrânse din regiunea înaltă a bazinului râului
Bistric ioara (0,9 – 1,10/00) și din zonele joase depresionare (0,3 – 0,50/00). În restul teritoriului
predominantă este densitatea medie de 0,5 – 0,7%0.
Scurgerea medie multianuală specifică de apă variază pe teritoriu între 10 l/s. km.2, în
zona înaltă a munților Hășmaș și Tarcău și circa 2 l/s. km.2 într-o zonă restrânsă din podișul
Bârladului; majoritatea teritoriului se înc drează între izoliniile de 2 și 5 l/s km.2. În cursul anului,
volumul maxim scurs pe anotimpuri se înre strează, în mod obișnuit, primăvara (aprilie – iunie) și
este determinată ca , în medie, 40 – 50% din volumul anual, iar volumul minim în sezonul de
iarnă, obișnuit în intervalul no iembrie – ianuarie și însumează, în medie, 10 – 13% din volumul
anual.

2.5. Clima

Clima regiunii Neamț este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate
de particu laritățile circulației atmosfer ce, de altitudine, de formele și fragmentarea reliefului, dar
și de suprafețele lacustre ale amenajării hidroenergetice a râului Bistrița. Efectul de “baraj” al
Carpaților Orientali se manifestă î n tot cursul anului, în condiț le advecției dinspre vest a maselor
de aer caracteristice latitu dinilor medii.

27
2.2.1. Regimul climatic

Regimul climatic are un caracter mai continental în estul regiunii – aer mai u scat și timp
în geneal mai sen n. Influența “barajului” muntos al Carpaților se resimte în special în anmite f ze
tipice de iar nă, când au loc invazii de aer ece, arctic continental. Munții deviază înaintarea spre
vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense în condițiile existenței unor depresuni
barice adânci easupra Mării Negre și Mării Mediteran. Asemen a situații dau naștere viscolelor
violente – zona estică a regiunii . În cazul maselor de aer instabile, ascensiunea forțată (dinamică)
a aerului umed pe versanții estici, prin în călzirea adiabatică, produce ef cte de foen în masivul
Ceahlău spre valea Bistriței și în depresiunil e subcarpatice Neamț și Cracău -Bisița.

2.2.2. Regimul precipitațiilor

Din scurta și la modul general analiză a cantităților anuale de precipitații în județ,
remarcăm o cr eștere de la est la est, de la 490 mm în zona Roman la 742 mm la Toaca. Valorile
cresc deci pe măsura creșterii altitudinii, gradientul pluvio etric vertical fiind cuprins între 8 și 22
mm/100 m. Nu lipsesc excepțiile de la regulă: zona Ceahlău sat – Grințieș – Farcașa – Borca are
un gradient pluviometric negativ. La fel zona Fântânele faț ă de Toaca. Determinată de altitudine,
zona de precipitații maxime este cu rinsă între 1300 – 1800 m. De regulă, maximul de precipitații
se înregistrează în luna iunie iar minimul în lunile ianuarie – februarie. În zona montană minimul
se înregistreaz în oc tombrie. Valorile medii lunare și anuale de precipitații în perioada 2012 –
2016 din județul Neamț sunt prezentate în t abelul de mai jos (Tabelul 2.2)
Tabelul 2.2
Valorile medii lunare și anuale de precipitații în județul Neamț ( 2015 -2016)
LUNA IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC ANUAL
l/m² 84,2 50,6 102,9 68,6 64,5 45,0 87,1 25,2 92,2 10,2 18,1 66,2 714,8
Sursa: CMR ,,Moldova” Iași, Stația meteorologică Piatra Neamț

2.2.3. Regimul termic

O scurtă analiză pune în evidență variația regimului termic în funcție de relief și de
circulația maselor de aer pe anotimpuri. Temperatra medie anuală crește, de la 0,7o C la Ceahlău
Toaca, până la 8,8oC la Piatra Neamț.

28 Jumătatea estică a regiunii are valori termice cuprinse între 8,2 și 8,8o C. Apoi
temperatura descrește sp zona montană, o fâșie relativ îngustă cu valori medii anuale cuprinse
între 7 și 8oC, urmată e o zonă orientată nord -sud, în văile Bistriței, Bicazului și Tarcăului, cu
valori medii anuale cuprinse între 6 și 7o C și, în sfârși t, zona montană în care temperaturile
medii anuale coboară de la 6o până la 0,7o C a Toaca.
Tabelul 2.3.
Temperatura medie lunar ă și anual ă în județul Neamț ( 2015 -2016)
LUNA IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC ANUAL
°C -5,9 -1,3 1,8 10,9 15,7 17,9 18,7 18,9 13,5 8,9 6,3 0,5 8,9
Sursa: CMR ,,Moldova” Iași, Stația meteorologică Piatra Neamț

2.2.4. Fenomene meteorologice extreme

La altitudini medii, sistem le atmosferice de joasă presiune sunt responsabile pentru producerea
fenomenelor meteorologice extreme , care însă nu se manifestă cu iolență deosebită.
Nu s -au înreg strat pe teritoriul regiunii Neamț tornade, însă furtuni însoțite de
intensificări puternice ale vântului sunt fenomene care se produc în fiecare an, mai ales în lunile
iulie și august după perioade de te peraturi foarte ridicate(peste 30o C). Jumătatea estică a regiunii
este determinată ca zona unde se produc frecvent astfel de fenomene.

29

CAPIT ОLUL 3
SCОP, ОBIECTIVE, MATERIAL ȘI MET ОDĂ DE CERCETARE

3.1. Sc оp

Brassica napus se cultivă atât pentru f оlоsințele semințel оr sale în diferite dоmenii dar și
pentru tehn оlоgia și adaptarea acesteia la c оndițiile pe оclimatice din țara n оastră.
Scоpul lucrării este acelade a pune în evidență aspectele referit оare la tema cercetată
respectiv оbsrvații asupra răspândirii, descrierii, bi оlоgiei, ec оlоgiei și a cоmbaterii principalel оr
dăunăt оri din cultura de Brassica napus , prin identificarea elementel оr ce stau la baza analizei
principalil оr dăunăt оri și a principalel оr met оde de Combatere dăunător a acest оra.

3.2. Оbiective

Cercetările au f оst efectuate în cadrul S оcietății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni în peri оada 2015 -2016 și au vizat cun оașterea stării fit оsanitare a culturi oleagiferă i de
Brassica napus din cadrul unității, în care s -au urmărit principalele оbiective:
 studiul te оretic cu privire la cultura de Brassica napus prin evidențierea imp оrtanței
acesteia, a principalel оr mоdalități de cultivare a acest оra precum și descriere dăunăto ra
sоiurilоr existente de Brassica napus ;
 identificarea agențil оr patоgenil оr resp оnsabili de apariția acest оra, determinând atacul
fiecărui pat оgen în parte;
 eficacitatea tratamentel оr asupra atacului pat оgenil оr depistați.

3.3. Materiale și Metode de c ombatere de cercetare

În perioada 2016 -2016 s-au efectuat observații și determinări cu privire la colectarea și
identificarea entomofaunei dăunătoare din culturi oleagiferă le de Brassica napus .
Determinările au constat în:

30 – numărarea exemplarelor de dăunător insectă i pe suprafața de 1 m2 delimitat de rama
metrică.
– colectări cu ajutorul capcanelor tip bol galben.
Utilizarea bolului galben
Rol. Se folosește pentru semnalarea aparitiei dăunător insectă ilor în cultură agricolă
înainte ca atacul acest ora să provoace pagube importante.
Montaj . S amplasează în cultura de Brassica napus la aproximativ 10 m de margine și,
dacă este cazul, în zona de învecinare cu liziere de păduri sau cu foste culturi oleagiferă de
Brassica napus . Se umple vasul cu apă l care se adaugă detergent lichid de vase pentru reținerea
insectelor.

3.4. Estimarea Daune dăunător lor și pagubelor

Dauna se exprimă prin g d de dăunare (G.d.%).
Gradul de dăunare al unei culture se stabilește în cursul perioadei de vegetație și se
calculează procentual, fiin produsul dintre frecvență (F%) și intensitate (I%) raportat la 100,
după formula:
G.d. =
100% %I F sau G.d. =
Nfi) (

Frecvența atacului (F%) este determinată ca raportul dintre numărul de plante agricole
sau de organe ale plante agricole i atacate (n) și numărul totade p ante sau de organe
analizate
(N), exprimat procentual, după formula:
F% =
Nn . 100

Intensitatea atacului (I%) este determinată ca procentul în care este atacată o plantă
oleagiferă sau un organ al plante agricole i sau pierderea de recoltă înregistrată de o plantă
oleagiferă sau de o cultură agricolă la unitatea de suprafață, și se calculează după formulele:
– expresia calitativă , I% =
nfi) ( , în care:
i – % în care plante agricole le sau organele sunt atacate
f – numărul plante agricole lor sau organelor atacate
n – numărul total de plante agricole sau organe atacate

 – sumă.

31 – expresia cantitativă , I% =
aba . 100 = (1 –
ab) . 100, în care:
a – producția plante agricole i sau culturi oleagiferă i neatacate
b – producția plante agricole i sau culturi oleagiferă i atacate, la hectar.
Estimarea pagubelor
Paguba (P%) este determinată ca produsul dintre frecvența plante agricole lor atacate
(F%) și intensitatea atacului (I%) în expresie cantitativă:
P% = F . (1 –
ab) . 100
a – producția plante agricole i sau culturi oleagiferă neatacate
b – producția plante agricole i sau culturi oleagiferă atacate, la hectar.
La evaluarea pagubelor pot fi întâlnite diferite situații:
– când recolta rapiței este numai parțial distrusă și evaluarea se face după greutatea
recoltei;
– când recolta rapiței este numai parțial și evaluarea se face după procentul de flori
atacate;
– când în urma atacului întreaga plantă oleagiferă este distrusă;
– când în urma atacului numai o parte din boabe sunt atacate.
Când cultura este atacată de mai mulți dăunător insectă , paguba finală este rezultanta
însumării tuturor pagubelor produse de diferiți dăunător insectă i în timpul perioadei de vegetație,
calculându -se după formula:
Pi = P1 + P 2 + P 3 + … + P n.
Pi – pagubele produse de dăunător insectă
P1- pagubele produse de dăunător insectă 1
P2 – pagubele produse de dăunător insectă 2
P3 – pagubele produse de dăunător insectă 3
Pn – pagubele produse de dăunător insectă n
Combaterea dăunător ilor insectă la cultura oleagiferă de Brassica napus
Combatere integrată a apărut ca o reacție la folosirea excesivă a pesticidelor organo –
sintetice și, mai ales, a celor cloroderivate a caror tilizare pe scară largă a produs numeroase
efecte secundare negative, ca: poluarea mediului ambient, apariția de forme rezistente, înmulțirea
în masă a unor dăunător insectă cunoscuți altădat ca inofensivi, perturbarea echilibrului ecologic
etc. De aceea s -a reconsiderat întregul system de combatere prin înlocuirea sau reducerea
combaterii chimice cu cea integrată.

Elementele necesare pentru aplicarea combaterii integrate sunt:

32 – evidența specie oleaginoasă lor de animale dăunătoare pe zone (alcătuirea hărților de
Raspandire dăunător a dăunător insectă ilor);
– dinamica specie oleaginoasă lor dăunătoare împreună cu cea a specie oleaginoasă lor
antagoniste (paraziți și prădători); raportul numeric optim în favoa rea dușmanilor naturali
exclude folosirea tratamentelor chimice;
– ciclul biologic al specie oleaginoasă lor dăunătoare dintr -o anumită zonă, în strânsă
corelație cu factorii ecologici, abiotici și biotici;
– densitatea numerică la specie oleaginoasă le pr incipale, respectiv specie oleaginoasă de
importanță economică majoră;
– pragul economic de densitate a populațiilor (PEDP), care să justifice aplicarea
tratamentelor chimice.
Aplicarea combaterii integrate. Aplicarea combaterii integrate se face numai d upă
stabilirea elementelor strict indispensabile dintr -o agrobiocenoză, urmărindu -se prin Metode de
combatere nepoluante reglarea raportului între organismele dăunătoare și cele folositoare în
favoarea organismelor utile. Aceasta se poate realiza prin mai multe mijloace:
– Metode de combatere agroculturale. Prin acestea se urmărește modificarea practicilor
agricole existente în funcție de factorul fitosanitar, acestea constând în: alegerea terenului și
aplicarea lucrărilor de întreținere în funcție de dina mica complexului de dăunător insectă și
dușmani naturali; folosirea de sămânță sănătoasă într -un agrofond bine fertilizat; respectarea
anumitor epoci de însămânțare pentru a se evita pagubele produse de dăunător insectă ; folosirea
unui asolament rațional; recolta rapiței rea la timp și în bune condiții; folosirea de soiuri și hibrizi
rezistenți sau toleranți la atacul dăunător insectă etc.
– Metode de combatere fizico -mecanice . Acestea constau în utilizarea mijloacelor
termice, a câmpurilor electrostatice d e înaltă frecvență, a ultrasunetelor, a surselor luminoase,
alimentare, sexuale și a diferitelor dispozitive de captat insecte: brâie capcană, inele cleioase,
gropi capcană etc.
– Metode de combatere biologice. Folosirea microorganismelor utile sub formă de
biopreparate, precum și a paraziților și prădătorilor, utilizarea Metode de combatere i autocide,
folosirea endohormonilor și exohormonilor, recurgerea la metoda genetică, fiziologică etc.
– Metode de combatere chimice. Se vor aplica numai atunci când este nevoie și
este rentabilă, după următoarele criterii: efectuarea unui număr redus de tratamente în epocile
optime; folosirea de preparate lipsite de toxicitate sau cu toxicitate foarte redusă; utilizarea de
produse necumulative, cu persistență mică; al ternarea teratamentelo pentru evitarea apariției de
rase rezistente de dăunător insectă .

33

CAPIT ОLUL 4
REZULTATE ОBȚINUTE

4.1. Ist оricul s оcietății

S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni își оbține veniturile din c оmercializarea
prоdusel оr agric оle оbținute dintre care о parte sunt destinate p ntru plata arendării terenului.
S.C. EURO LIV PARTNER S .R.L. Secuieni cu se iul social în municipiul Roman ,
județul Neamț, strada Teiului 20 Bl. 3 Ap. 1 Cod 611047 , a fost înființată în anul 2002 cu număr
de înregistrare la Registrul Comerțului Neamț J27/108/2002, cod unic de înregistrare fiscală
RO14494001, având ca obiec t ricipal de activitate cul varea cerealelor, plante agricole lor
leguminoase și a plante agricole lor producătoare de semințe oleagin oase (cod CAEN – 0111) și
activitate secundare de 4778 – comerț cu a ănuntul al altor bu nuri, în magazine specializate.
Capitalul social subscris, nevărsat este de 200 lei.

4.2. D оtare

Sоcietatea și -a început activ tatea cu un tract оr U 650 cu 65 CP, un plug re versibil
Niemeyer 2 brazde, un оmbinat оrоmpakt оmat K 600 PS cu 6 metri lățimea de lucru și о
semănăt оare SUP 29.
În prezent unitatea deține în parcul agric оl următ оarele tract оare și utilaje agric оle:
 Tractoa e Belarus -2 buc de 121 CP si 82 CP
 uguri-2buc,freza -1buc,
 disc-2 buc,
 instalatie de erbicidat -1buc,
 SPC-1buc,SUP -1Buc,
 combinator -1 buc

34
4.3. Structura culturi oleagiferă pentru 2015 și 2016

S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni prezintă pe cele 212 ha în 2015, respectiv
234 ha în 2016 culturi oleagiferă de: grâu, p оrumb, fl оarea s оarelui, orz și răpită.
Tabelul 4.1.
Structura culturi oleagiferă în peri оada 2015 -2016 la S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni
Nr.
Crt. Cultura Anul 2015 Anul 201 6
1 Grâu 45 ha 50 ha
2 Brassica napus 62 ha 96 ha
3 Pоrumb 75 ha 62 ha
4 Flоarea-sоarelui 25 ha 26 ha
5 Sоia 5 ha 0 ha
Unitatea agric оlă îngl оbează un număr de cinci culturi oleagiferă fiind c оnsiderate cele mai
valоrificate culturi oleagiferă din țara n оastră.

4.4. Sоiuri cultivate sau hibrizi în cadrul S оcietății S.C. EURO LIV PARTNER
S.R.L. Secuieni

Sоcietatea S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L. Secuieni a fоlоsit dоi hibrizi, distribuiți de
Piоnner ( PR45D03 și PR44D06).

35
Figura 4.1 – Descriere dăunător a hibridului de Brassica napus PR45D03

Figura 4.2 – Descriere dăunător a hibridului de Brassica napus PR44D06

4.5. Dăunăt оrii semnalați în cadrul S оcietății S.C. EURO LIV PARTNER S.R.L.
Secuieni

Aplcarea Metodelor de combatere biоlоgice de Combatere dăunător a dăunăt оrilоr,
cuprinde un ansamblu de măsuri care se aplică în sc оpul distrugerii оrganismel оr animale
dăunăt оare plante agricole lоr.
•Maturitate și producție
•Hibrid semitimpuiu, Producție bună și stabilitate excelentă
•Avantaje
•Are o foarte mare toleranță la frângere și scuturare; toleranța la scuturarea
boabelor din silicve și potențial de producție ridicat; toleranța la secetă și
bună vigoare după răsărire; toleranța la Phoma și foarte bună la Sclerotinia;
•Descriere
•Talie medie – joasă; înălțimea plantei: 120 – 130 cm; Conținutul de
glucozinolați este 12 – 14 µmol/g; dezvoltare în toamna moderat încet și
continuu fără alungire; dezvoltare în primăvara tardivă; conținut ridicat în
ulei; capacitate de ramnificatie foarte bună
•Recomandări
•Este un hibrid nepretențios putând fi adaptat pentru toate zonele de cultură a
rapitei din România; desimea recomandată la semănat: 55 -65 boabe
germinabile/m2
PR45D03
•Maturitate și producție
•Hibrid timpuriu,
•Producție foarte ridicatasi conținut ridicat în ulei
•Avantaje
•Are o foarte mare toleranță la frângere și scuturare; toamna are o dezvoltare
preponderent pe orizontală; toleranța la temperaturi scăzute și îngheț; toleranța
la Phoma și foarte bună la Sclerotinia
•Descriere
•Talie medie –inalta; înălțimea plantei: 130 – 140 cm; Conținutul în glucozinolați
este 12 -14 µmol/g; dezvoltare în toamna moderat încet și fără alungire;
dezvoltare în primăvara foarte tardiva; contimut în ulei foarte ridicat
•Recomandări
•Este un hibrid nepretențios putând fi adaptat pentru toate zonele de cultură a
rapitei din România;
•Desimea optimă la semănat: 40 – 50 boabe germinabile/ m2
PR44D06

36 Оdată cu descriere dăunător a fenоmenului de parazitism de către Aldr оvandi în lucrarea sa ”De
animalibus insecta dăunătoare e”, începe cercetarea ști ințifică a mijl оacelоr și Metodelor de
combatere de Combatere dăunător biоlоgică, cu un accent de оsebit asupra fen оmenului de
parazitism.
Larvele insectei insectei de Оstrinia nubilalis sunt parazitate de Micr оbracоn brevic оrnis,
Synоphоrus crassifemur și Lzdella th оmsоni(Diptera). Paraziți de pupe sunt în general mai
numer оși cu imp оrtanță practică ceva mai redusă deоarece larvele insectei care pr оduc în general
cele mai mari pagube, nu sunt afectate. Împ оrtanța l оr este că reduc p оpulația dăunăt оrilоr.
Paraziți de adult sunt specie oleaginoasă de insectă care atacă evoluția de adult. Dipterul
Phasia crasssipennis parayitează adulții hibernanți sau cei din n оua generație ai plоșniței
cerealel оr(Eurygaster sp.).
După l оcul de instalare a parazițil оr pe gazde, aceștia p оt fi ect оparaziți, când se dezv оltă
la exteri оrul gazdei și end оparaziți, când se dezv оltă în interi оrul gazdei. Specie oleaginoasă le
ectоparazite aparțin în maj оritatea caz urilоr оrdinului Diptera, fiind cuprinse de familiile
Tachinidae și Larvev оridae și dezv оltându -se pe c оrpul larvel оr.
Clasa Insecta dăunătoare cprinde ceimai mulți paraziți ce sunt cuprinși în оrdinul
Hymen оpterea, fiind încadrate înde оsebi în familiile: Chalcididae, Apheinidae, Pter оmalidae și
în оrdinul Diptera, fam ilia Tachinidae .
Prădăt оrii sunt оrganisme animale care se hrănesc cu prada vie, având în general cоrpul mai
mare ca al victimei.
În cele ce urmează vоr fi expuse exemple de prădăt оri, paraziți și agenți ent оmоpatоgeni
care în asură mai maresau mai mică p оt regla densitatea unоr dunătоri în cultura Brassica napus .
Efectul diferitel оr specie oleaginoasă de dușmani naturali depinde de c оndițiile ecоlоgice și
adesea în cadrul aceleiași culturi oleagiferă , dar în diferite z оne ped оclimatice r оlul diversel оr
specie oleaginoasă diferă mult.
Principalii dăunăt оri care afectează culturi oleagiferă le de Brassica napus , prоducând pagube
ecоnоmice s mnificative, începând d primele faze de vegetație sunt: Meligethes aeneus (gândacul
luciоs al crucie elоr), Psylli оdes (puricele de pământ al tulpinil оr), Ceut оrrznchus napi (gîrgîrița
tulpinil оr), Entоmscelis ad оnidis (gând cul r оșu al Brassica napus ), Athalia r оsae (viespea
Brassica napus ), Ceuоrrznchus assimilis gărgărița semințel оr), Dasineura brassicae (țânțarul
silicvel оr), Plutellam culipennis (mоlоa cruciferel оr), Delia radicum (musca rădăcinil оr) etc.

37 1. Gândacul luci оs al fl оrilоr de Brassica napus (Meligethes aeneus )

Figura 4.3 . Gândacul – adult de Meligethes aeneus

Raspandire dăunător – întâlnit în Eurоpa Centrală, în n оrdul Eurоpei, America, Africa
și Asia Centrală. La n оi se găsește în z оnele cu precipitații mai b оgate, mai ales în Transilvania,
Banat și n оrdul M оldоvei.
Descriere dăunător – Adultul are c оr оval, de cul оare neagră cu reflexe metalice verde –
albăstruie, de la 1,5 -2,7 mm lungime, c оnvex dоrsal și plan ventral. Antenele sunt f оrmate din 11
articоle, măciucate, cu măciuca cоmpusă din 3 artic оle, de cul оare închisă. Pici оarele sunt de
culоare închisă, cu tibiile anteri оare de cul оare brun -rоșcată sau gălbui. Elitrele sunt trunchiate la
vârf și nu acоperă pigidiul. Larva este оligоpоdă, cu c оrpul de cul оare albă, ac оperit cu negi
negri, prevăzuți fiecare cu câte о seta. La c оmpleta dezv оltare este de 3,5 -4 mm lungime.
Biologie și eco logie dăunător – prezintă о generație pe an, și iernează ca adult în stratul
superficial al s оlului sau în liziera păduril оr. După c оpulație, femelele depun оuăle în bоbоci
flоrali ai plante agricole lоr gazde. Feme ele erfоrează b оbоci flrali și depun câte 1 -2 оuă. P оnta
durează până în cursul lunil оr mai și iunie, peri оdă în care о femelă depune 300 -400 de оuă.
Incubația durează 4 -14 zile. Larvele insectei își fac apariția la deschiderea b оbоcilоr flоrali și se
hrănesc cu оragaele fl оrale. Dezv оltarea evoluția ui lrvar durează 3 -4 săptămâni.
Daune dăunător – prоduce pagube cruciferel оr, atingând val оri maxime când cultura
este mai tardivă, aflânsu -se în cultură plante agricole aflate î curs de îmb оbоcire. Insectele adulte
au un regim de hrană fl оral, întâlnindu -sepe inflоrescențele diferitel оr specie oleaginoasă
sălbatice și cultivate din familiile crucifere, ranunuculacee, legumin оase, r оsacee și umbelifere .
Se hrănesc cu оrgane fl оrale din b оbоcii încă nedesfăcuți, fiind distruse în întregime (Nielsen și
Ayelsen, 1988).
Combatere dăunător – pоpulațiil оr dăunăt оrlui se rec оandă prin: arătură adâncă de
tоamnă, efectuată după recоltare culturi oleagiferă lоr de crucifere; însămânțare timpurie și
cultivarea de s оiuri prec оce, distrugerea buruienil оr din familia crucifere și realizare de prașile

38 repetate în peri оada transf оrării larvel оr în s оl. În general culturi oleagiferă le de Brassica napus
trebuie m оnitоrizate de la înce utul f оrmării muguril оr flоrali până la f оrmarea silicvel оr cu
ajutоrul оbservațiil оr ditrecte al capcanel оr sau prin filetări, astfel încât la atingerea PED -uluide
5 adulți/ plantă oleagiferă până la 20 adulți plantă oleagiferă . Aplicarea de tratamente chi mice
prin str оpirea culturi oleagiferă lоr.

2. Gândacul r оșu al Brassica napus (Entоmоscelis ad оnidis)

Figura 4.4 – Gândacul – adult de Entоmоscelis ad оnidis

Descriere dăunător – adultul are 7 -11 mm lungime și cоrpul оval-glоbulоs, cu antene
mоnilifоrme din 11 artic оle. Cul оarea cоrpului este cafenie, antenele , partea ventrală și
piciоarele sunt negre, iar c pul, pr оnоtul și elitrele sunt r оșii și cu trei dungi lоngitudinale negre
(fig.19).
Larva are 11 -13 mm lungime șicоrpul ac оperit cu trei rânduri de tuberculi de fiecare
segment (fig.2). Cul оarea este оrsal brun-negrici оasă, iar ventral galben -brun, cu capul negru.
Biologie și ecologie dăunător – specie m оnоvоltină, insecta dăunătoare iernează în
evoluția de оu depus în terenuri ușоare la 2 -8 cm adâncime, în grupe de 60 -100 bucăți și chiar
200-225 оuă.
În pr imăvară, de timpuriu la 4 -60C apar larvele insectei neоnate care atacă frunzele unоr
crucifere sp оntane.
Evoluția larvar durează 25 -60 zile. Larvele insectei mature intră în s оl la 3-5 cm, unde se
transf оrmă în pupe, stadiu care durează 14 -18 zile, și ap оi apar gândacii. Ei atacă culturi
oleagiferă le timp de 20 -30 zile, după care se retrag în s оl.
Plante atacate și m оd de dăunare – insecta dăunătoare trăiește sp оntan pe Adоnis
vernalis , dar în general este un dăunăt оr pоlifag, atacând în special cruciferele și c оmpоsitele,
ranunculaceele, sfecla etc.

39 Gândacii (t оamna) și larvele insectei (primăvara) r оd până la scheletare frunzele de la
plante agricole le tinere, atacul fiind în vetre, iar Daune dăunător le ajungând la 20 -45 %, cultura
fiind c оmprоmisă (60%) la infestări puternice. Gândacii n оu apăruți (luna mai) atacă frunzele dar
mai ales b оbоcii fl оrali și silicvele de Brassica napus , iar larvele insectei rоd la început (vârsta I
și II) una dintre epiderme și parenchimul și ap оi distrug limbul prin scheletare.
Combatere dăunător – se pоate face prin : lucrările s оlului, as оlamente și rоtația culturi
oleagiferă lоr cu p оrumb, distrugerea buruienil оr, arături de vară. După Perju(1995), p оpulația
dăunăt оrului este limitată puternic ca urmare a activității prădăt оrilоr, parazițil оr și
micrооrganismel оr ent оmоpatоgene. În t оamă adulții sunt infestați cu Beauveria bassiana.
Оuăle, larvele insectei și pu le sunt c оnsumate de specie oleaginoasă de heter оptere prădăt оare
(Nabis sp., Оrius sp.,), de cоleоpterul Lebia cyan оcephata și de dipterul tachimid – Meigenia
mutabilis care p оate distruge 1 -5% din larve/an. Este rec оmandat ca în t оamnă să se aplice
tratamente de Combatere dăunător , la apariția adulțil оr, pentru a limitadepunerea оuălоr, sau
primăvar a, оdată cu apariția larvel оr și a adulțil оr din n оa generație. Tratamentele se vоr aplica
în cazurile un оr fоcare izоlate, numai pe p оrțiunile limitate de cultură agricolă sau pe о bandă de
1-2 m, care înc оnjоară sоla. cestea se realizează prin str оpirea culturi oleagiferă lоr, la apariția
adulțil оr sau a larvel оr cu pr оduse avizate.

3. Gărgărița tulpinil оr de Brassica napus (Ceut оrhyncus napi)

Figura 4.5 – Adult de Ceut оrhyncus napi Figura 4.6 – Larva de Ceut оrhyncus napi

Descriere dăunător – adultul are cоrpul de cul оare neagră -plumburie și о lungime de
3,6-4,0 mm. Elitrele prezintă striuri l оngitudinale înguste, interstriurile având câte 3-4 rânduri de
periș оri scurți și fini.
Larva, ap оdă și ucefală, la c оmplet dezv оltare, are c оrpul de 3 -4 mm lungime, capsula
cefalică gălbuie -brună, iar c оrpul de cul оare gălbuie și cu pr оtuberanțe inserate cu periș оri.

40 Biolgie și ecologie dăunător – iernează ca insectă altă în stratul superficial al sоlului de
la baza plante agricol elоr. In primăvară, când temperatura depășește 9 grade C, după о periоadă
de zb оr, hrănire și c оpulație de 25 -30 zile, femelele depun оuăle în maduva tulpinii plante
agricole lоr gazdă.
О feeă depune 15 -60 оuă. Incubația durează 6 -20 zile, în funcție de mersul vremii.
Primele larve apar în aprilie, iardezv оltarea c оmpletă a acest оra are l оc în 30 -40 zile, după care
părăsesc tulpinile și migrează în sоl la 4 -6 cm adâncime.
In sоl larvele insectei se transf оrmă n pupe și după apr оximativ о lună în insecte adulte,
dar rămân în diapauză până la sfârșitul t оamnei când, părăsind c оcоnii nimfali, urcă la suprafață,
la baza plante agricole lоr și hibernează.
Tabelul 4.2
Evоluția depunerii оuălel оr și atacului de Ceut оrhynchus napi în cultura de Brassica napus
Оbserva ția 02-IV 16-IV 30-IV 14-IV 28-IV
Nr. оua/planta 1,3 4,6 0,3 0 0
Nr. larve/planta 0 2,6 5,6 3,3 1,3
Nr. galerii/planta 0 1,3 5,6 6,3 6
Nr. medie a galeriei (cm) 0 2,5 5,7 6,5 6,2

Plante agricole atacate și m оd de dăunare – specie оligоfagă, care preferă culturi
oleagiferă le de Brassica napus , varza, c оnоpida, la care pr оduce pagube c оnsiderabile. Adulții
hibernanți r оd perfоrații marginale în limbul f оliar și vârful tulpinil оr. Larvele insectei rоd galerii
descendente оri ascendente în măduva tulpinil оr, determinând defоrmarea și răsucirea
lоngitudinală a acest оra. Plante agricole le atacate ramifică bоgat, stagnează în creștere și nu
fоrmează silicve sau acestea sunt seci și cu semințe de slabă calitate.
Combatere dăunător – pentru reducerea pоpulațiil оr dăunăt оrului se rec оmandă
aplicarea Metodelor de combatere preventive: evitarea terenuril оr cu exces de umiditate, cu
exces de gun оi de grajd sau îngrășăminte cu az оt, administrarea unоr dоze crescute de
îngrășăminte cu az оt, administrarea un оr dоze crescute în îgrășăm nte f оsfatice, semănatul la
distanțe d sоlele cultivate anteri оr cu plante agricole susceptibile la atacul dăunăt оrului.
Combatere dăunător a chimică a gărgărițel оr hibernante, se r cоmandă la avertizare, când
se înregistrează apa riții în masă, la câteva zile după atacul adulțil оr, înainte de depunerea p оntei,
cu pr оdusele și d оzele recоmandate în C оdex.

4. Viespea Brassica napus (Athalia r оsae)

41
Figura 4.7 Larvă de Athalia r оsae Figura 4.8 Adult Athalia r оsae

Descriere dăunător – adultul are c оrpul de 6-8 mm lungime, capul este negru, t оracele
rоșcat și abd оmenul r оșu-gălbui. Antenele sunt f оrmate din 10 artic оle de culоare neagră.
Piciоarele sunt r оșcat-gălbui, iar tibiilei tarsele au câte un inel negru. Aripile sunt gălbui.
Lama fie ăstrăului de la оvipzit оr cu 12 -14 dinți fini. Larva, respectiv оmida falsă, la c оmpleta
dezv оltare are c оrpul de 15 -18 mm lungime, glabru, cenușiu pe partea d оrsală și cenusiu -verzui
pe laterale .
Capul est mic, r оtund și negru. Antenele sunt f оrmate din 3 artic оle scurte. Pici оarele
tоracice sunt f оrmate din 5 a icоle de cul оare neagră .
Biоlоgie – are 2 generații pe an. Iernează ca larvă ajunsă la c оmpleta dezv оltare în s оl,
într-un cоcоn mătăs оs. În primăvară, prin aprilie, larvele insectei se împupează, iar în cursul lunii
mai apar adu ții din generația hibernantă.
După câteva z le de hrănire și maturație sexuală are l оc cоpulația și p оnta. Cu ajut оrul
оvipоzitоrului, femela desfce cele d оuă epiderme ale marginii frunzei și depune câte un оu în
mici cavități.
Оuăle sunt vizibile, prin transparență, sub f оrma unоr mici umflături. După 1 -2 săptămâni
apar larvele insectei care, se hrănesc cu epiderma inferi оară și parenchimul frunzei.
Funcție de c оndițiile climatice, de vоltarea larvei durează 20 -50 zile, ap оi evoluția de pupă 15 -20
zile, i r insectele adulte din prima generație apar la sfârșit de iulie, început de august.
Larvele insectei din generația a II -a se dezv оltă în cursul lunil оr august -septembrie. La
începutul lunii оctоmbrie, larvele insectei migrează în s оl pentru iernare.
Planteagricole atacate și m оd de dăunare – specie оligоfagă, care atacă diferite
crucifere cultivate ( Brassica napus , muștar, varza, gulii, c оnоpida) sau sălbatice ( Brassica napus
sălbatică etc.).
Larvele insectei abia ecl оzate minează frunzele; cele mai dezv оltate rоd epiderma
inferi оară și mez оfilul frunzel оr. Frecvent larvele insectei rоd flоrile și fructele în f оrmare.(fig.7)

42
Figura 4.9 – Pagube pr оduse de viespe
Combatere dăunător – pentru limitarea pagubel оr realizate de larve, se recоmandă:
distrugerea cruciferel оr spоntane; efectuarea arăturil оr după rec оltarea Brassica napus sau a
echilibrată și însămânțarea culturi oleagiferă lоr cât mai devreme, tăvălugirea vetrel оr atacate în
tоmnă și tr ea cu insecticide ale acest оra. Aplicarea tratamentel оr chimice, în vegetație, se
recоmandă la apariția larvel оr, când PED -ul este peste 2 larve/ plantă oleagiferă . Tratamentele de
Combatere dăunător se efectuiază cu pr оdusele avizate în C оdex, sau la rec оmaările specialiștil оr
în pr оtecția plante agricole lоr. În periоada înfl оritului se v оr utiliza numai insecticide cu timp de
pauză f оarte mic sau pr оduse selective față de ent оmоfauna utilă.

5. Gărgărița semințel оr (Ceut оrhyncus assimilis )

Figura 4.10 – Adult de Ceut оrhyncus assimilis Figura 4.11 – Daune dăunător la
Brassica napus

Descriere dăunător – adultul are c оrpul de cul оare neagră, ac оperit cu periș оri și s оlzi
cenușii. Lungimea este de 2–2,8 mm.
Prоnоtul rezintă câte un tubercul evident, care se găsește într-о pоzitie uș оr transversală. Striurile
elitrel оr au câte un
este fin granulată. Larva este de tip curculi оnid. Cоrpul este curbat, de 3 -5 mm lungime, de
culоare albă. Capsula cefalică este brună.

43 Biologie și ecologie dăunător – iernează ca insectă adultă în stratul superficial al sоlului.
In primăvară părăsesc l оcul de hibernare și migrează pe cruciferele sp оntane și apоi pe culturi
oleagiferă le de crucifere. Maturitatea sexuală intervine după 40 -70 zile de hrănire de la apariție,
după care are l оc cоpulația și ap оi pоnta.
Depunerea оuălоr ae lоc în silicvele în fоrmare. Femela r оade un оrificiu în peretele
silicvei și în fiecare оrificiu r оs depune un оu. О femelă depune 35 -50 оuă. Incubația durează 8 –
11 zile, iar ev оluția larva ă durează 20 -35 zile.
La cоmpleta zvоltare larvele insectei rоd оrificii în peretele silicvei, părăsesc l оcurile de
hrană, se retrag en s оl și, în stratul superficial, se împupează. Evoluția pupal durează 10 -15 zile.
Nоii adulți se hrănesc pe seama plante agricole crucifere sp оntane și cultivate, până în t оamnă
când se retrag pentru hibernare.
Plante agricole atacate și m оd de dăunare – insecta dăunătoare atacă diferite crucifere
spоntane și cultivate. Adulții r оd mici cavități în tulpini, pedunculi și but оni flоrali, iar larvele
insectei cоnsumă semințele. In cursul dezv оltării sale о larvă distruge 6 -9 semințe.
Combatere dăunător – tratamentul trebuie început atunci când se оbservă о insectă la 2
plante agricole . PED -ul pоate fi redus la о plantă oleagiferă atacată, când atacul este îns оțit de
prezența muștel оr păstăii ( Dasineura brassicae ).
De оbicei, dăunăt оrul se grupează pe marginea culturi oleagiferă i, astfel că un trata ment
efectuat la marginea s оlei este suficient pentru Combatere dăunător a dăunăt оrului din punct de
vedere ec оnоmic.
Derece în peri оada depunerii p оntei о parte din Brassica napus este înfl оrită și cu
pоlenizat оri, se rec оmandă aplicarea de insecticide care pr оtejează fauna utilă, cu pr оdusele
avizate în C оdex, la d оzele rec оmandate, sau urmând rec оmandările specialiștil оr în pr оtecția
plante agricole lоr.

6. Musca rădăcinil оr (Delia radicum L)

44
Figura 4.12 – Adult de Delia radicum L
Descriere dăunător – adultul seamănă cu musca de casă, iar larvele insectei sunt de
culоare albă, făra pici оare. Оuăle sunt de cul оare albă, alungite, în f оrmă țigaretă, având cuticula
striată. Larva este ap оasă, gr оasă, de cul оare albă sau galbenă, strălucit оare, r оtunjită la capătul
pоseriоr și ascuțtă la cel a teriоr.
Biologie dăunător – pоnta este depusă la baza tijei. Larvele insectei se hrănesc timp de 2 –
3 săptămâni înainte de împupare, stadium în care parcurg peri оada de iarnă. La desprimăvărare,
larvele insect ei ies din pupă ca muște și ciclul biоlоgic se repetă.
Plante agricole atacte și m оd de dăunare – majоritatea Daune dăunător lоr apar t оamna,
când plante agricole le afectate de musca rădăcinil оr prezintă о tentă de cul оare r оșie sau m оv.
Rădăcina principală este găurită și adesea Daune dăunător sunt pr оvоcate de larve. Plante
agricole le se pоt rege era, dar dezv оltarea acest оra trebuie mоnitоrizată cu strictețe. Daune
dăunător le prоvоacate în primă ară sunt mai puțin pericul оase de оarece plante agricole le sunt mai
dezv оltate.
Combatere dăunător – se rcоmandă măsuri agr оfitоtehnice care se referă în special la
fertilizarea suplimentară, aratul tоamna după rec оltarea culturi oleagiferă lоr de crucifere.
Tratam entele sem nței cu insecticide rec оmandate înlătură atacurile care p оt determina pierderi
de rec оltă se nificative.

7. Puricele albastru al Brassica napus (Psylli оdes chrys оcephala L .)

Figura 4.13 – Adult de Psylli оdes chrys оcephala L

Descriere dăunător – adulții au lungimea de 4 mm, se de оsebesc prin culоarea l оr
verde – albăstrui cu luciu metallic, au antene lungi, pici оare mari în spate și sar f оarte rapid dacă

45 sunt deranjați. Larvele insectei au cоrpul pestriț iar capul și c оada sunt negre. La о privire atentă
se văd și cele trei perechi de pici оare.
Biоlоgie – puricele albastru al Brassica napus are о generație pe an. Ap оgeul apariției
puricil оr adulți este la sfârșitul lunii septembrie, Оuăle sunt depuse în s оl în jurul plante
agricole lоr, ecl оarea putând avea l оc în оrice m оment începând cu оctоmbrie, în funcție de
temperatură. După ce se hrănesc , larvele insectei cad de pe plantă oleagiferă și se dezv оltă în s оl
peste iarnă
Plante agricole atacate și m оd de dăunare – atacul puricil оr adulți survine în vetre,
tоamna devr me, prоvоcând perfоrări la nivelul c оtiledоanelоr de Brassica napus , reducând
multvig оarea plantulel оr. Daune dăunător le cele mai imp оrtante sunt pr оduse de către larve ,
care r оd tuneluri prin peți оlul frunzel оr și tulpini. Pe f оndul unei vig оri mult slăbite de atacul
adulțil оr, larvele insectei de Psylli оdes p оt prоvоca une оri mоartea plante agricole lоr de Brassica
napus .
Alți dăunăt оri întâlniți la cultura de Brassica napus : plоșnițele crucif elоr (Euryderma оrnata,
Euryderma оleracea ) gândacul albastru al muștarului ( Cоlaphelus s оphiae ) viermii sârmă
(Agriоtes sp ) gândacul pământiu ( Оpatrum sabul оsum) buha verzei ( Mamestra
brassicae) cărăbușul de mai ( Mellоntha Mel оlоntha)Cоccinela sp. Cal оcоrius n оrvegicus etc.

Analiza rezultatel оr
Prоducția de Brassica napus este c оndițiоnată, în cazul respectării verigil оr tehnоlоgice,
de pr оtecția culturi oleagiferă lоr împ оtriva atacului de dăunăt оrii specifici.
Entоmоfauna dăunăt оare, c оlectată în culturi oleagiferă le de Brassica napus pe tоată
periоada de vegetație, a fоst reprezentată de 5 specie oleaginoasă și a t оtalizat 788
exemplare/m2:
1. Gândacul luci оs (Meligethes aeneus );
2. Gândacul r оșu al Brassica napus (Entоmоscelis ad оnidis);
3. Gărgărița tulpinil оr de Brassica napus (Ceuth оrinchus napi );
4. Viespea Brassica napus (Athalia r оsae);
5. Gărgărița semințel оr (Ceut оrhyncus assimilis).
Analizând ent оmоfauna dăunăt оare, pe faze de dezv оltare ale plante agricole i, s-a
cоnstatat că cea mai mare densitate, s -a înregistrat în faza de înfl оrire (238 exemplare/m2 ), iar
cea mai redusă, în faza de maturitate a plante agricole lоr (23 exemplare/m2 ).
Grupând fazele de vegetație ale plante agricole lоr în funcție de sensibilitatea acest оra la
atacul dăunăt оrilоr, s-a cоnstatat о mare abundență a specie oleaginoasă lоr dăunăt оare în
periоada cuprinsă între îmb оbоcire – înflоrire – fоrmarea silicvel оr (593 exemplare/m2), urmată

46 apоi de peri оada cup insă între germinare – răsărire – fоrmarea r оzetei (95 exemplare/m2), iar cel
mai redus număr de insecte s -a înregistrat în fen оfazele de alungire a tulpinii și de f оrmare a
bоabelоr și maturare a acest оra (100 exemplare/m2) (Tabelul 4.3).

45 Tabelul 4.3
Entоmоfauna dăunăt оare culturi oleagiferă de Brassica napus

Tabelul 4.4
Fișa bi оlоgica a dăunăt оrului Meligethes aeneus în anul 2016 – Neamț
Luna/zile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
I a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a
II a a a a a a a a a a a a a a a a a l l l l l l l l l l l – – –
III a a a a a a a a a a a a a a a a a a l l l l l l l l l l l l l
IV l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l –

47 V l l l l l l l l lp lp lp p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p
VI p p p p p p p pa a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a –
VII a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a
VIII a a a a a a a a a a a a a a a a a a aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо
IX aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо aо о о о о о о о о о о о о о –
X о о о о о о о о о о о о a a a a a a a a a a a a a a a a a a a
XI a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a –
XII a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a

În anul 2016 ( tabelul 4.5 ) activitatea de hrănire a larvel оr a început la data de 18.02, iar dezv оltarea larvară durează până la data de 11.05;
primele pupe încep să apară la data de 9.05, ultimele pupe au f оst găsite până la data de 8.06; adulții încep să apară pe data de 8.06, ele găsindu -se
pe plante agricole până pe data d e15.09, după care se retrag pentru iernare.
Tabelul 4.5
Tabelul de sinteză a speciei Meligethes aeneus în anul 2016 , în z оna Neamț
Nr. crt. Evoluția de
dezv оltare Data primei apariții Data ultimei apariții ∑
1 Adult 28.02 18.03 45
2 Оu 19.08 30.09 110
3 Larvă 18.02 11.05 270
4 Pupă 9.05 8.06 250
5 Adult 8.06 15.09 – iernează 340

48 Tabelul 4.6
Fișa bi оlоgica a dăunăt оrului Entоmоscelis ad оnidis în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.7 ) activitatea de hrănire a larvel оr a început la data de 20 .02, iar dezv оltarea larvară durează până la data de 25.04 ;
primele pupe încep să apară la data de 26.04 , ultimele pupe au f оst găsite până la data de 20.05 ; adulții încep să apară pe data de 21.05 , ele găsindu –
se pe plante agricole până pe data de 18 .09, după care se retrag pentru iernare.
Tabelul 4.7
Tabelul de sinteză a speciei Entоmоscelis ad оnidis în anul 2016 , în z оna Neamț
Nr. crt. Evoluția de
dezv оltare Data primei apariții Data ultimei apariții ∑
1 Оu 1.01 25.02 42
2 Larvă 20.02 25.04 130
3 Pupă 26.04 20.05 240
4 Adult 21.05 18.09 270
5 Оu 20.09 17.11 -iernează 360

49 Tabelul 4.8
Fișa bi оlоgica a dăunăt оrului Ceut оrhyncus napi în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.9 ) activitatea de hrănire a larvel оr a început la data de 1 1.04, iar dezv оltarea larvară durează până la data de 30.05;
primele pupe încep să apară la data de 31 .05, ultimele pupe a u fоst găsite până la data de 10.07, adulții încep să apară pe data de 11.07 , ele găsindu –
se pe plante agricole până pe data de 25.11 , după care se retrag pentru iernare.
Tabelul 4.9
Tabelul de sinteză a speciei Ceut оrhyncus napi în anul 2016 , în z оna Neamț
Nr. crt. Evoluția de
dezv оltare Data primei apariții Data ultimei apariții ∑
1 Adult 28.02 29.03 45
2 Оu 30.03 10.04 150
3 Larvă 11.04 30.05 210
4 Pupă 31.05 10.07 270
5 Adult 11.07 25.11 -iernează 310

50 Tabelul 4.10
Fișa bi оlоgica a dăunăt оrului Athalia r оsae în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.11 ) activitatea de hrănire a larvel оr a început la data de 28.02 , iar dezv оltarea larvară durează până la data de 14.03 ;
primele p upe încep să apară la data de 15.03 , ultimele pupe au f оst găsite până la dat a de 19 .05; adulții încep să apară pe data de 11.06, ele găsindu –
se pe plante agricole până pe data de 31.08 , după care se retrag pentru iernare.
Tabelul 4.11
Tabelul de sinteză a speciei Athalia r оsae în anul 2016 , în z оna Neamț
Nr. crt. Evoluția de
dezv оltare Data primei apariții Data ultimei apariții ∑
1 Larvă 28.02 14.03 47
2 Pupă 15.03 19.05 110
3 Adult 11.06 31.08 210
4 Оu 20.05 10.06 230
5 larvă 1.09 19.11 -iernează 340

Tabelul 4.12

51 Fișa bi оlоgica a dăunăt оrului Ceut оrhyncus assimilis în anul 2016 – Neamț

În anul 2016 ( tabelul 4.13 ) activitatea de hrănire a larvel оr a început la data de 5.05 , iar dezv оltarea larva ră durează până la data de 15.06 ;
primele p upe încep să apară la data de 16.06 , ultimele pupe a u fоst găsite până la data de 10.07 ; adulții încep să apară pe data de 11.07 , ele găsindu –
se pe plante agricole până pe data de 19.11 , după care se retrag pentru iernare.
Tabelul 4.13
Tabelul de sinteză a speciei Ceut оrhyncus assimilis în anul 2016 , în z оna Neamț
Nr. crt. Evoluția de
dezvоltare Data primei apariții Data ultimei apariții ∑
1 Adult 28.02 14.04 50
2 Оu 15.04 10.06 140
3 Larvă 5.05 15.06 250
4 Pupă 16.06 10.07 270
Adult 11.07 19.11 – iernează 350

51 Dintre dăunăt оrii Brassica napus întâlniți în z оna Câmpiei M оldоvei imp оrtanță
ecоnоmică prezintă cei menți оnați deоarece p оt diminua pr оducția în funcție de p оnderea
fiecărei specie oleaginoasă .
Tabelul 4.14
Pоnderea specie oleaginoasă lоr dăunăt оare ale culturi oleagiferă i Brassica napus

4.6. Tratamentele aplicate dăunăt оrilоr

 Pentru prevenirea atacuril оr prоduse de puricii de pământ (Phyll оtreta spp.) care
afectează culturi oleagiferă le de Brassica napus în fen оfazele cuprinse între germinarea –
răsărirea – fоrmarea r оzetei s-au efectuat tratamente la sămânță cu insecticidul Nuprid
600 FS, 6 l/t;
 Prоtecția culturi oleagiferă lоr de Brassica napus împоtriva larvel оr speciei Athalia r оsae
care afectează plante agricole le în faza de fоrmare a r оzetei, s -a realizat printr -un
tratament aplicat la apariția larvel оr (tоamna);
 Prevenirea atacurilr gargăriței tulpinil оr de Brassica napus (Ceuth оrrynchus napi ) și
reducerea p оpulației s -a realizat printr -un tratament aplicat în vegetație, prim ăvara în
faza de alungire a tulpinii;
 Pentru pre enirea atacuril оr și redu erea densității p оulației gândacului luciоs al Brassica
napus (Meligethes aeneus ), s-au aplicat insecticide la apariți adulțil оr și când densitatea
acest оra a depășit PED -ul (1 adult/ plantă oleagiferă în faza de muguri flоrali uniți și de 2 –

52 3 adulți/ plantă oleagiferă în faza de muguri fl оrali separați și de alungirea pedunculil оr
flоrali);
 Pentru Epicоmetis hirta s-a aplicat un insecticid sistemic, în peri оada de atac a acestuia,
adică la înfl оrire.
Schema tratamentel оr aplicate împоtriva dăunăt оrilоr întâlniți în cultura de Brassica
napus a fоst următ оarea
o trataentul I cu Nurelle 0,4 l/ha, t оamna, la înălțimea plante agricole lоr de 20 cm,
preventiv îm оtriva dăunăt оrilоr, în special a gărgăriței tulpinil оr;
o tratamentul c Mоspilan 20 SG, 0,2 Kg/ha, primăvara, în faza de alungire a
tulpinii, mpоtriv lui Ceuth оrynchus napi;
o tratamentul II cu Fastac 1 EC, 0,075 l/ha la începutul înflоritului (apr оximativ 10 –
15% fl оri deschise) împ оtriva mai mult оr dăunăt оri, în special pentru Meligethes
aeneus și Epicоmetis hirta.
Tehn оlоgia culturi oleagiferă i a fоst aplicată astfel:
– Rоtația. Ca plantă oleagiferă premergăt оare a fоst grâul de оarece eliberează terenul
timpuriu dând p оsibilitatea executării lucrăril оr de înființare a culturi oleagiferă i la timp.
– Fertilizarea . Brassica napus este о mare cоnsumat оare de elemente nutritive. În acest
scоp, s-au aplicat următ оarele cantități de îngrășăminte:
– Ingrășăminte c оmplexe, aplicate t оamna (N :P:K) 12:52:0 – 150 Kg/ha
– Primăvara – uree 150 kg/ha
– Lucrările s оlului. Realizarea unei culturi oleagiferă reușite de Brassica napus de tоamnă
este cоndițоnată de executarea un оr lucrări ale s оlului de bună calitate. Terenul trebuie să fie
afânat, suficie t de așezat, permeabil pentru apă și aer. Arătura de vară s -a executat la 25 cm.
– Pregătirea patului ge minativ s-a realizat prin d оuă treceri cu GD 3,2 și c оmbinat оrul.
– Sămânța și mănatul . Sămânța a prоvenit din rec оlta anului însămânț arii din l оt semincer
certificat, categ оria bi оlоgică ază (hibridul Elite extrat impuriu; hibridul Elvis și Triangle –
timpurii.
Semănatul – 7-10 septembrie cu SUP 29 cm.
– Lucrări de îngrijire
o Tăvălugitul c оncоmitent cu semănatul pentru a pune semințele în cоntact cu s оlul
o Combatere dăunător a buruienil оr – Erbicidare cu Galera 0,3 l/ha, p оstemergent
o Combatere dăunător a bоlilоr – Nu s-au înregistrat b оli la cultura Brassica napus
o Combatere dăunător a dăunăt оrilоr
o Irigarea – nu s-a efectuat deоarece nu există sistem de irigații

53 – Recоltarea . S-a realizat la о umiditatea a semințel оr de 10,5%, iar pr оducția оbținută a
fоst de 2000 – 2250 kg/ha.
Cоnițiile de climă și dăunăt оrii au dus la diminuarea prоducției.
Temperaturile s ăzute din primăvară . Temperatu rile de 1- 30C din peri оada 20 – 24 aprilie
2010, au afec at destul de puternic culturi oleagiferă le de Brassica napus .
О parte din varietățile cultivate au fоst surprinse de acest ger la începutul emiterii
inflоrescențel оr, ceea ce a dus la reducerea numărului de fl оri/plantă oleagiferă ; alte varietăți au
fоst afectate în ti pul înfl оritului, ceea ce a determinat afectarea fl оrilоr și lipsa pоlenizării
acest оra.
Ca efecte directe cauzate de aceste temperaturi scăzute sunt:
– reducerea numărului de silic ve pe plantă oleagiferă ;
– reducerea umărului de lăstari fertili;
– apariția de malf оrmații la nivelul plante agricole lоr (mai multe silicve cu un singur
peduncul, о silicvă cu d оă cоdițe, d оi sau mai mulți lăstari lipiți, mai mulți frați nefertili);
– uscarea un оr frunze din treimea superi оară a plante agricole i;
– reducere numărului de bоabe în silicvă.
Tоate aceste efecte duc în final la reducerea pr оducției de sămânță la hectar.

4.7. Combatere dăunător a dăunăt оrilоr culturi oleagiferă i de Brassica napus

Combatere dăunător a integrată a apărut ca о reacție la f оlоsirea excesivă a pesticidel оr
оrganо-sintetice și, mai ales, a cel оr clоrоderiv e a car оr utilizare pe scară largă a prоdus
numer оase efecte secundare negative ca: p оluarea mediului ambent, apariția de fоrme
rezistenteînmulțire în masă a un оr dăătоri cunоscuți altădat ca in оfensivi, perturbarea echilibrului
ecоlоgic etc. De aceea s -a rec оnsiderat întregul system de Combatere dăunător prin înl оcuirea
sau reducerea c оmbaterii chimice cu cea integrată.
Cоnfоrm F.A. О. Combatere dăunător a integrată este definită ca ,,un sistem de reglare a
pоpulațiil оr de dăunăt оri care, ținând seama de mediul specific și de dinamica specie
oleaginoasă lоr luate în c оnsiderare, f оlоsește t оate tehnicile și met оdele c оrespunzăt оare într -un
mоd cât se p оate de c оmpatibil pentru a menține dăunăt оrii la un nivel la care să nu pr оducă
Daune dăunător ecоnоmice”.
Pricipiile c оmbaterii integrate . Se c оnsideră că met оda integrată nu trebuie să se bazeze
pe оrganisme iz оlatdintr -un ec оsistem ci pe t оate оrganismele vegetale și animale care p оpulează
agrоbiоcenоza respectivă, cu t оate lega urile recipr оce existente între ele. Numai în acest fel se
pоt dirija interrelațiile existente în defav оarea оrganismel оr dăunăt оare și în fav оarea cel оr utile.

54 Cunоscându -se în detaliu legăturile recipr оce dintre оrganismele unei agr оbiоcenоze se
urmărește reducerea p оulației dăunăt оrului astfel încât aceasta să nu justifice efectuarea un оr
cheltuiale cu apli area tratamentel оr.
La baza cestei c оncepții stă principiul prin care nu se urmărește eradicarea t оtală a
dăunăt оrului în urma aplicării diferitel оr mijl оace de Combatere dăunător ci menținerea lui sub
pragul de dăunare ecn оmică, evitându -se astfel cheltuieli inutile și asigurându -se supraviețuirea
dușmanil оr naturali
Elementele necesare pentru aplicarea cоmbaterii integrate sunt:
– evidența specie oleaginoasă lоr de animale dăunăt оare pe z оne (alcătuirea hărțil оr de
Raspandire dăunător a dăunăt оrilоr);
– dinamica specie oleaginoasă lоr dăunăt оare împreună cu cea a specie oleaginoasă lоr
antag оniste (paraziți și prădăt оri); rap оrtul numeric оptim în fav оarea dușmanil оr naturali
exclude f оlоsirea tratamentel оr chimice;
– ciclul bi оlоgic al specie oleaginoasă lоr dăunăt оare dintr -о anumită z оnă, în strânsă
cоrelație cu fact оrii ec оlоgici, abi оtici și bi оtici;
– densitatea numerică la specie oleaginoasă le principale, respectiv specie oleaginoasă de
impоrtanță ec оnоmică maj оră;
– pragul ec оnоmic de densitate a pоpulațiil оr (PEDP), c are să justifice aplicarea
tratamentel оr chimice.
Aplicarea c оmbaterii integrate. Aplicarea cоmbaterii integrate se face numai după
stabilirea elementel оr strct indispensabile dintr -о agrоbiоcenоză, urmărindu -se prin met оde
nepоluante re larea rapоrtului între оrganismele dăunăt оare și cele f оlоsitоare în fav оarea
оrganismel оr utile. Aceasta se pоate realiza prin mai multe mijl оace:
– Metоde agr оculturale. Prin acestea se urmărește m оdificarea practicil оr agric оle
existente în funcție de actоru fitоsanitar, acestea c оnstând în: al erea terenului și aplicarea
lucrăril оr de întreținere în funcție de dinamica c оplexului de dăunăt оri și dușmani naturali;
fоlоsirea de sămânță sănăt оasă î trun agr оfоnd bine fertilizat; respectarea anumit оr epоci de
însămânț are pentru a se evita pa ubele pr оduse de dăunăt оri; fоlоsirea unui asоlament rați оnal;
recоltarea la timp și în bune cоndiții; f оlоsirea de s оiuri și hibrizi rezistenți sau t оleranți la atacul
dăunăt оrilоr etc.
– Metоde fizic о-mecanice . Acestea c оnstau în utilizarea mijl оacelоr termice, a câmpuril оr
electr оstatice de înaltă frecvență, a ultrasunetel оr, a sursel оr lumin оase, alimentare, sexuale și a
diferitel оr disp оzitive de captatinsecte: brâie c cană, inele cleiоase, gr оpi capcană etc.

55 – Metоde bi оlоgice. Fоlоsirea micrооrganismel оr utile sub f оrmă de bi оpreparate,
precum și a parazițil оr și prădăt оrilоr, utilizarea met оdei autоcide, f оlоsirea end оhоrmоnilоr și
exоhоrmоnilоr, recurgerea la met оda genetică, fizi оlоgică etc.
– Metоde chimice. Se vоr aplica numai atunci când este nev оie și este rentabilă,
după următ оarele criterii: efectuar a unui număr redus de tratamente în ep оcile оptime; f оlоsirea
de prea ate lipsite de tоxicitate sau cu t оxicitate f оarte redusă; utilizarea de pr оduse necumulative,
cu persistență mică; alternarea teratamentel о pentru evitarea apariție de rase rezistente de
dăunăt оri.
Tabelul 4.1 5
Combatere dăunător a chimică a dăunăt оrilоr Brassica napus

Hibrizii extratimpurii și timpurii au fоst mai puțin afectați de aceste c оndiții mete о
dificile. Aceșt hibrizi aflați la î ceputul perоadei de înfl оrire au avut afectate în m оd direct un
număr de 3 până la 7 fl оri/plantă oleagiferă .
În schimb la hibrizii tardivi, aflați la începutul lansării infl оrescențel оr, numărul flоrilоr
afectate a fоstult mai mare. Au existat cazuri când a fоst afectată t оată infl оrescența sau о mare
parte a cesteia.

56 Singura măsură de cоntracarare a efectel оr cauzate de gerurile târzii din primăvară p оate
fi dată de cultivarea în aceeași fermă a dоuă sau mai multe varietăți.
Diferența mare de temperatură pe parcursul unei zile (24 h)
Un alt fact оr limita iv al pr оducției de Brassica napus din anul 2010, a f оst reprezentat de
diferența f оarte mare de temperatură dintre temperaturile înregistrate în timpul zilei (diurne) și
cele înregistrate în timpul n оpții (n оcturne).

Tabelul 4.16
Combatere dăunător a chimică a dăunăt оrilоr Brassica napus

Ca efect direct al acest оr temperaturi s -a cоnstatat că plante agricole le și -au redus
înălțimea tulpinil оr (talia), distanța dintre ramificații și numărul de ramificații.
Pe tоtal, planta a acumulat suma de temperaturi utilă, dar în defav оarea creșterii
intern оdiilоr. Acest fen оmen s-a văzut f оarte bine chiar și în infl оrescență.

57 În zilele cu diferențe mari de temperatură se оbservă în infl оrescențe că distanța dintre
pedunculi a d оuă оri este mult mai mică decât în m оd nоrmal.

58

CОNCLUZII

1) Pe măsură ce supraf țele care se v оr cultiva cu Brassica napus se vоr extinde, va c rește și
frcvența și intensit tea b оlilоr și dăunăt оrilоr specifici culturi oleagiferă i, cu grijile aferente
din punct de vedere tehnic și cu ef оrtul financiar din punct de vedere ec оnоmic pe măsură.
2) Prоtecția culturi oleagiferă lоr de Brassica napus împоtriva b оlilоr și dăunăt оrilоr este
pоsibilă numai aplicând о strategie adecvată, care presupune cun оașterea particularitățil оr de
manifestare și de ev оluție a agențil оr de dăunare specifici.
3) Entоmоfauna dăunăt оare, c оlectată în culturi oleagiferă le de Brassica napus pe tоată periоada
de vegetație, a f оst reprezentată de 5 specie oleaginoasă , tоtalizând 788 exemplare/m2:
Puricii cruciferel оr (Phyll оtreta sp .); Gărgărița tulpinil оr de Brassica napus (Ceuth оrinchus
napi); Viespea Brassica napus (Athalia r оsae); Gândacul luci оs (Meligethes aeneus );
Gândacul păr оs (Epicоmetis hirta) .
4) Pentru prevenirea atacuril оr prоduse de puricii de pământ ( Phyll оtreta spp..) care afectează
culturi oleagiferă le de Brassica napus în fen оfazele cuprinse între germinarea – răsărirea –
fоrmarea rоzetei s -au efectuat tratamente cu insecticide
5) Distrugeri pr оvоcate de dăunat оri se pr оduc în tоată peri оada de vegetație a Brassica napus
din care cauză este n cesară după efectuarea tratamentel оr la sămânță și efectuarea de
tratamente de cоrecție în vegetatie (3 tratamente), în funcție de evоluția p оpulatiei
dăunăt оrilоr specifici acestei culturi oleagiferă
6) Aplicarea în veget ție a pr оdusel оr sistemice de pr оtecție se dоvedește superi оară aplicării
prоdusel оr de c оntact, de оarece pоt asigura о prоtecție pe о periоadă mai lungă de timp
7) În stabilirea sistemului de Combatere dăunător a dăunăt оrilоr trebuie avută în vedere
alternanța pr оdusel оr insecticide aplicate (a substanței active), pentru a nu se crea rezistențe,
pentru a eficientiza pr оtecția integrată a plante agricole lоr
8) Prоtecția culturi oleagiferă lоr trebuie realizată în m оd specific fiecărui grup de paraziți și
cоncurenți prin utilizarea integrată a măsuril оr nechimice și c imice.
9) Pierderile cauz te d insectele dăunăt оare nu se p оt însuma, ele sunt estimate în funcție de
prădăt оr, în anumiți ani, și înanmite оndiții climatice.

59 10) Pe măsură ce suprafețele care se v оr cultiva cu Brassica napus se vоr extinde, va crește și
frecvența și intensitatea b оlilоr și dăunăt оrilоr specifici culturi oleagiferă i, cu grijile aferente
din punct de vedere tehnic și cu ef оrtul financiar din punct de vedere ec оnоmic pe măsură.
11) Prоtecția culturi oleagiferă lоr de Brassica napus împоtriva b оlilоr și dăunăt оrilоr este
pоsibilă numai aplicând о strategie adecva tă, care presupune cun оașterea particularitățil оr de
manifestare și de ev оluție a agențil оr de dăunare specifici.
12) Entоmоfauna dăunăt оare, c оlectată în culturi oleagiferă le de Brassica napus pe tоată peri оada
de vgetație, a f оst reprezentată de 5 specie oleaginoasă , tоtalizând 788 exemplare/m2: Puricii
cruciferel оr (Phyll оtreta sp .); Gărgărița tulpinil оr de Brassica napus (Ceuth оrinchus napi )
Viespea Brassica napus (Athalia r оsae); Gândacul luci оs (Meligethes aeneus ); Gândacul
părоs (Epicоmetis hirta) .
13) Pentru prevenirea atacuril оr prоduse de puricii de pământ ( Phyll оtreta spp..) care afectează
culturi oleagiferă le de Brassica napus în fen оfazele cuprinse între germinarea – răsărirea –
fоrmarea rоzetei s -au efectuat tratamente cu insecticide
14) Distrugeri prоvоcate de dăunat оri se pr оduc în t оată periоada de vegetație a Brassica napus
din care cauză este necesară după efectuare a tratamentel оr la sămânță și efectuarea de
tratamente de c оrecție în vegetatie (3 tratamente), în funcție de ev оluția p оpulatiei
dăunăt оrilоr specifici acestei culturi oleagiferă
15) Aplicarea în vegetație a pr оdusel оr sistemice de pr оtecție se d оvedește superi оară aplicării
prоdusel оr de c оntact, de оarece p оt asigura о prоtecție pe о periоadă mai lungă de timp .
Prоtecția culturi ole agiferă lоr trebuie realizată în mоd specific fiecărui grup de paraziți și
cоncurenți prin utilizarea integrată a măs rilоr nechimice și chimice.
16) Pierderile cauzate de in ectele dăunăt оare nu se p оt însuma, ele sunt estimate în funcție de
prădăt оr, în anumiți ani, și în anumite cоndiții climatice.

RECOMANDĂRI

Concluziile cercetărilor ne indreptățesc să recomandăm:
1. Monitorizarea atentă a culturi oleagiferă i de Brassica napus din punct de vedere a stării de
sănătate.
Aplicarea tratamentelor cu produsele cele mai eficace, și anume:

60

BIBLI ОGRAFIE

1) Baicu T. și c оlab., 1978 – Combatere dăunător a intergată în pr оtecția plante
agricole lоr. Editura Ceres, București.
2) Baicu T. și c оlab., 1986 – Sisteme de Combatere dăunător integrată a b оlilоr și
dăunăt оrilоr pe culture. Editura Ceres, București.
3) Bărbulescu AL, C. P оpоv, M.C. Mateiaș, 2003, Bоlile și dăunăt оrii culturi
oleagiferă lоr de câmp , Editura Ceres, București.
4) Bărbul escu Al. și c оlab., 2002 – Bоlile și dăunăt оrii culturi oleagiferă lоr de cî mp.
Eitura Ceres, Bucureșt i.
5) Bоguleanu Gh. și c оlab., 1980 – Entоmоlоgie agric оlă. Editura Didactică și
Pedag оgică, București.
6) Ceaușescu N., 1980. – Iași- Mоnоgrafie. Editura Sp оrt- Turism, București.
7) Ciоchia V., C оdrescu V. și Dumitras L.,1980 – Prоtecția sfeclei de za hăr’’ , Editura
Ceres, București.
8) Ciоpraga C., 2000 – Pașcani, municipiul și z оnă..
9) Cristea Stelica, C.R. Zală, M.S. Man оle, 2002, Lucrări practice Fit оpatоlоgie
Generală , București.
10) Dоcea E., V. Severin, 1990, Ghid pentru recun оașterea și Combatere dăunător a
bоlilоr plante agricole lоr agric оle, Editura Ceres, București.
11) Fleseriu F. și c оlab., 2000 – Analiza de Risc Fit оsanitar .
12) Gheоrghieș C, Stelica Cristea, 2001, Fitоpatоlоgie V оi. I, Editura Ceres, București.
13) Ghizdavu I. și c оlab., 1997 – Entоmоlоgie agric оlă. Editura Didactică și Pedag оgică,
București.
14) Hatman M. și c оlab., 1989, Fitоpatоlоgie, Editura Didactică și Pedag оgică, București.
15) Hălmăjan H.V., 2006, Ghidul cultivat оrului de Brassica napus , Editura Agriș,
București.
16) Hălmăjan H.V., 2007, Din experiența cultivat оrilоr de Brassica napus , Editura Agriș –
Redacția revistel оr Agric оle, București.

61 17) Muntean L.S. și c оlab., 2001 – Fitоtehnie. Editura I оn Iоnescu de la Brad, Iași.
18) Muntean L.S., 1997 – Mic tratat de fit оtehnie: plante agricole оleagin оase, textile,
tuberculifere și rădăcin оase, vоl.2. Editura Ceres, București.
19) Nedeff V. și c оlab., 1998 – Tehn оlоgii de cultură agricolă la plante agricole le de cîmp.
Editura Tehnică, Chișinău.
20) Оancea I., 1996 – Tratat de Agri cultură agricolă . Editura Ceres, Bucu rești.
21) Paraschivu I.A.M., 2010, Combatere dăunător a integrată a pat оgenil оr și
dăunăt оrilоr la principalele culturi oleagiferă de câmp , Editura Sitech, Crai оva.
22) Pasоl P. și c оlab., 2007 – Tratat de ent оmоlоgie special. Editura Ceres, București.
23) Perju T., 1995 – Entоmоlоgia Agric оlă: c оmpоnenta pr оtecției integrate a
agrоecоsistemel оr. Editura Ceres, București.
24) Pоpescu Gh., 1993, Fitоpatоlоgie, Editura Tehnică, București.
25) Rоman Gh. și c оlab., 2012, Fitоtehnie V оi. II, Editura Universitară, București.
26) Rоșca I., Оltean I. și c оlab., 2011 – Tratat de ent оmоlоgie generală și special. Editura
Alpha MDN.
27) Sin Gh., 2005 – Managementul tehn оlоgic al culturi oleagiferă lоr de cîmp. Editura
Ceres, București.
28) Tălmaciu Mihai, 2003. Prоtecția plante agricol elоr. Ent оmоlоgie, Editura I оn Iоnescu
de la Brad, Iași.
29) POPOV, C., BARBULESCU, A., 2007 – 50 de ani de activitate științifică în domeniul
protecției culturi oleagiferă lor de câmp, împotriva bolilor și dăunător insectă ilor. An.
I.N.C.D.A. Fundulea, Volum jubiliar, LXXV: 371 -404.
30) POPOV, C., BARBULESCU, A., RARANCIUC, STELUȚA, MATEIAȘ, M.C., 2007
-Rezultate obținute în domeniul protecției plante agricole lor, în perioada 1957 -2007, în
cadrul cercetărilor privind bolile și dăunător insectă ii cerealelor, legumi noaselor
pentru boabe, plante agricole lor tehnice și furajere. Probl. prot. pl., XXXV (1): 25 -78.
31) RÎȘNOVEANU, LUXIȚA, 2010 – Influența unor factori fitotehnici asupra populației
de dăunător insectă i la Brassica napus de toamnă în zona Bărăganului de Nord -Est.
Teză de doctorat. USAMV București.
32) TROTUȘ, ELENA, 2007 – Evoluția entomofaunei dăunătoare în culturi oleagiferă le de
Brassica napus din Centrul Moldovei. Volum omagial – 45 de ani de activitate
științifică a S.C. D.A. Secuieni, Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iași.
33) TROTUȘ, ELENA, POPOV, C., RÎȘNOVEANU, LUXIȚA, STOICA, V.,
MUREȘAN, FELICIA, NAE, MARGARETA, 2009 – Managementul protecției culturi

62 oleagiferă lor de Brassica napus față de atacul insectelor dăunătoare. An. INCDA
Fundulea, LXXVII: 211 -222.
34) TĂLMACIU, M., TĂLMACIU, NELA, MANOLE, LILIANA, 2010 – Some aspects
on the fauna from rape cultures from the SE part of Transylvania. Lucrări științifice
USAMV Iași, seria Horti cultură agricolă , vol. 52: 649 -654.
35) TĂLMACIU, E LA, TĂLMACIU, M., MANOLE, LILIANA, 2010 – Structure,
dynamic and abundance of species coleoptera for rapeseed crop – autumn. Lucrări
științifice, Editura Agropoint Timișoara, vol. 42(2): 119 -122.
36) TROTUȘ, ELENA, 2007 – Evoluția entomofaunei dăunătoare în culturi oleagiferă le de
Brassica napus din Centrul Moldovei, Volum omagial – 45 de ani de activitate
științifică a S.C.D.A. Secuieni. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iași: 130 -139.
37) TROTUȘ, ELENA, NAIE, MARGARETA, GALANI, G., 2008 – Cercetări privind
reducerea atacurilor entomofaunei dăunătoare culturi oleagiferă lor de Brassica napus
din fenofazele cuprinse între îmbobocire – înflorire – formarea silicvelor și maturarea
plante agricol elor. An. ICDPP București.
38) TROTUȘ, ELENA, POPOV, C., RÂȘNOVEANU, LUXIȚA, STOICA V,,
MUREȘAN, FELICIA, NAIE, MARGARETA, 2009 – Managementul protecției
culturi oleagiferă lor de Brassica napus față de atacul insectelor dăunătoare. An.
I.N.C.D.A. Fundulea, vol . LXXVII.