VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA FACULTATAEA DE HORTICULTURA SECTIA SILVICULTURA PROIECT DE DIPLOMA Pag.1 CUPRINS CAPITOLUL I… [601777]

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.1

CUPRINS

CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 4
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 7
CARACTERISTICILE CONDITIILOR DE LUCRU DIN PARCHETUL „ARENA
VECHE” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 7
2.1. Amplasarea parchetului si situația teritorial administrativa ………………………….. ………… 7
2.2. Caracteristicile fizico – geografice ale condițiilor de lucru ………………………….. ………. 11
2.2.1. Condiții geomorfologice ………………………….. ………………………….. …………………… 11
2.2.2. Condiții climatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
2.2.2.1. Regimul termic ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12
2.2.2.2. Regimul pluviometric ………………………….. ………………………….. …………………. 13
2.2.2.3. Evapotranspirația ………………………….. ………………………….. ……………………….. 15
2.2.2.4. Regimul eolian ………………………….. ………………………….. ………………………….. 15
2.2.2.5. Condiții hidrologice ………………………….. ………………………….. ……………………. 16
2.2.3. Condiții edafice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
2.3. C aracteristicile vegetației ………………………….. ………………………….. ………………………… 17
2.4. Caracteristicile silvotehnice aplicate ………………………….. ………………………….. …………. 19
2.5. Condiții tehnico -economice de lucru ………………………….. ………………………….. ………… 21
2.6. Verificarea actului de punere in valoare nr.932 Arena Veche ………………………….. …… 23
2.6.1. Metoda clasica de control ………………………….. ………………………….. ………………….. 23
2.6.2. Metoda analizei secvențiale ………………………….. ………………………….. ………………. 31
2.7. Schița parchetului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 31
2.8. Structura masei lemnoase de exploatat ………………………….. ………………………….. ……… 33
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 35
ANALIZA TEHNICO -ECONOMICA A VARIANTELOR DE COLECTARE …………. 35
3.1. Sta bilirea metodei de exploatare ………………………….. ………………………….. ………………. 35
3.2. Stabilirea mărimii suprafețelor omogene ………………………….. ………………………….. …… 36
3.2.1.Coordonatele rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce reprezintă suprafețe
omogene ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 38
3.2.2.Calculul mărimii suprafețelor omogene ………………………….. ………………………….. .. 39
3.3. Repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omogene ………………………….. ……………….. 41
3.4. Stab ilirea variantelor de colectare ………………………….. ………………………….. …………….. 43
3.5. Analiza economică a variantelor de colectare propuse ………………………….. …………….. 46

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.2

3.5.1.Evaluarea costurilor tehno logice de scos -apropiat pe traseul A -B ……………………. 49
3.5.2.Evaluarea costurilor tehnologice de scos -apropiat pe traseul C -D ……………………. 53
3.5.3.Evalua rea costurilor tehnologice de scos pe traseul G -E ………………………….. …….. 59
3.5.4.Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul C -G -F ………………………….. … 63
CAPITOL UL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 68
DOCUMENTAȚIA TEHNICO -ECONOMICĂ PRIVIND EXPLOATAREA MASEI
LEMNOASE DIN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 68
PARCHETUL ARENA VECHE ………………………….. ………………………….. …………………….. 68
4.1. Aspecte generale privind procesul de producție ………………………….. ……………………… 68
4.2. Proiectul tehnico -economic privind exploatarea masei ………………………….. ……………. 69
lemnoase din parchet ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 69
4.2.1. Evaluarea costurilor lucrărilor tehnologice ………………………….. ………………………. 70
4.2.2. Structura ma sei lemnoase exploatate ………………………….. ………………………….. ….. 80
4.2.3. Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți ………………………….. ……………….. 80
4.2.4. Calculul necesarului de muncitori și utilaje ………………………….. ……………………… 83
4.2.5. Cheltuieli necesare pentru pregătirea parchetului și desfășurarea lucrărilor
tehnologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 84
4.2.6.Tarife pe ntru exploatarea masei lemnoase ………………………….. ………………………… 88
4.2.7. Costuri de producție pentru exploatarea masei lemnoase ………………………….. …… 91
4.3. Proiectul de execuție a drumului de vite ………………………….. ………………………….. ……. 92
4.4. Proiectul de montare -demontare a liniei de funicular ………………………….. ………………. 95
4.5. Proiectul de execuție a drumului de tract or ………………………….. ………………………….. . 103
4.6 Proiectul de amenajare a platformei primare ………………………….. …………………………. 108
4.7. Calculul sortimentelor industriale pentru parchetul ………………………….. ……………….. 111
Arena Veche ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 111
4.8. Calculul valorii masei lemnoase din P 932 ………………………….. ………………………….. 112
4.9. Indici de utilizare a masei lemnoase ………………………….. ………………………….. ……….. 114
4.10. Deșeuri la exploatarea lemnului ………………………….. ………………………….. ……………. 115
4.11.Masuri de economisire a lemnului in exp loatarea pădurilor ………………………….. …… 116
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 118
MĂSURI DE REDUCERE A PREJUDICIILOR ………………………….. ……………………….. 118
CAPITOLUL VI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 121
PROTECȚIA MUNCII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 121
6.1. Măsuri cu caracter general de protecție a muncii în exploatări foresti ere au în vedere
următoarele: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 123

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.3

6.2. Măsur ile de protecție a muncii la lu ………………………….. ………………………….. ………… 123
6.2.1.Măsurile de protecție a muncii la lucrăril e de colectare a lemnului înglobează
următoarele: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 125
6.2.2. Măsuri de protecție a muncii la lucrările din platforma primară ……………………. 130

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.4

CAP ITOLUL I
INTRODUCERE

Exploatarea pădurilor este definita ca reprezentând ansamblul activităților
prin care se extrage masa lemnoasa cu scopul de a asigura condiții optime de
dezvoltare si regenerare a arboretelor si de a satisface cerințele societatii .
Prin exploatarea pădurilor se realizează doua aspecte:
– aspectul cultural
– aspectul economic
In practica silvica exploatarea pădurilor trebuie sa reprezinte cel mai fin
act de cultura al acesteia.
Realizarea obiectivelor economice si culturale impun str ucturarea in
procese de producție adaptate condițiilor concrete de lucru si obiectivelor finale
ale exploatării pădurii .
Ideea de baza in organizarea proceselor de producție este aceea de
mecanizare in proporție cat mai mare si de reducere la minimum a lucrărilor
specifice desfășurate in pădure . Se realizează astfel necesitatea de rentabilizare a
lucrărilor si de diminuare a prejudiciilor.
Procesele tehnologice prin care se realizează exploatarea lemnului sunt:
recoltarea, colectarea, fasonarea primara, tra nsportul tehnologic, sortarea si
fasonarea definitiva.
1. Recoltarea – reprezintă procesul tehnologic prin care se realizează
fragmentarea arborilor marcați corespunzător cerințelor impuse
pentru deplasarea masei lemnoase in funcție de condițiile de teren
si mijloacele de colectare folosite. Locul de desfășurare este
parchetul, iar operațiile specifice procesului de recoltare sunt:
doborârea , curățirea de craci si secționarea .
2. Colectarea – are ca obiectiv deplasarea pieselor de lemn rezultate
in urma recoltări i de la cioata pana la platforma primara aflata
langa o cale permanenta de transport. Locul de desfășurare sunt
căile de colectare , iar operațiile specifice sunt: adunatul, scosul,
apropiatul.
3. Fasonarea primara – reprezintă procesul prin care materialul
lemnos ajuns in platforma primara este pregătit pentru transportul

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.5

tehnologic sau pentru transport câtre beneficiar. Aceasta pregătire
are drept scop principal asigurarea condițiilor impuse de folosire
la capacitate a mijloacelor de transport.
4. Transportul t ehnologic – constituie procesul prin care masa
lemnoasa este deplasata din platforma primara in centrele de
sortare si preindustrializare utilizându -se căile permanente de
transport.
5. Sortarea si fasonarea definitiva – reprezintă procesul tehnologic
prin c are se asigura sortarea si definitivarea fasonării masei
lemnoase pana la obținerea sortimentelor de lemn brut, sortimente
ce reprezintă produsele finale ale exploatării .
Activitatea de exploatare a pădurilor trebuie sa fie organizata si sa se
desfășoare după principii care sa asigure îndeplinirea obiectivelor privind
regenerarea si conducerea arboretelor, precum si de punere in valoare a masei
lemnoase in concordanta cu cerințele de gospodărire raționala a fondului
forestier.
Aceste principii sunt:
1. Princi piul conservării si dezvoltării fondului forestier
Având in vedere presiunea tot mai mare asupra fondului forestier este
necesara o optimizare permanenta cu posibilitatea pădurii si necesitatile
societatii.
2. Principiul integrării lucrărilor de exploatare in cerințele de
gospodărire a pădurilor
Necesitatile de gospodărire a pădurii implica extragerea de masa lemnoasa
făcuta in scopul asigurării pe parcursul vieții arboretului unei structuri,
compoziție si starea de sănătate corespunzătoare .
3. Principiul valorif icării integrale si superioare a lemnului
In procesul de producție al exploatării lemnului, datorita condițiilor de
desfășurare , se pierde o parte din lemnul existent in arborele marcat pe picior.
Aceste pierderi sunt obiective atunci când se încadrează intre anumite limite,
respectiv maxim 2% , la foioase si 3% la rășinoase .
4. Principiul rentabilității economice
Atingerea obiectivelor economice si ecologice ale exploatării sunt in egala
măsura obligatorii, dar recuperarea cheltuielilor de punere in valoare a masei
lemnoase se face numai pe seama valorii sortimentelor de lemn brut realizate.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.6

In aceste condiții trebuie găsite soluții prin care activitatea de exploatare
sa fie rentabila sub aspect economic, astfel incat proiectarea si organizarea
lucrărilor de e xploatare sa se finalizeze cu o sortare maximala sub aspect
calitativ si cantitativ a masei lemnoase puse in valoare.

Lucrarea de fata are un caracter aplicativ, datele sunt preluate de la Ocolul
Silvic Anina, Direcția Silvica Resita, județul Caras Sever in.
Obiectivul prezentei lucrări este de proiectare a lucrărilor de exploatare a
masei lemnoase constituita in APV nr.932 Arena Veche inventariat in 25 iulie
2006 pentru producția anului 2007.In lucrare sunt prezentate condițiile de lucru
din parchetul A rena Veche, analiza tehnico -economica a variantelor de
colectare, iar după alegerea variantei optime de colectare s -au întocmit proiectul
tehnico -economic privind exploatarea masei lemnoase din parchet, proiectul de
execuție a drumului de vite si tractor s i de amenajare a platformei primar cat
eficienta economica a lucrărilor .
Toate activitățile prevăzute sunt in concordanta cu normele ce
reglementează regulile de protecție a muncii si PSI.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.7

CAPITOLUL II

CARACTERISTICILE CONDITIILOR DE LUCRU DIN
PARCH ETUL „ARENA VECHE”

2.1. Amplasarea parchetului si situația teritorial administrativa

Parchetul de exploatare Arena Veche, partida 932, face parte din UP VI
Anina, administrata de Ocolul Silvic Anina, Direcția Silvica Resita, din Regia
Naționala a Pădur ilor – Romsilva.
Pădurile ce alcătuiesc UP VI Anina sunt situate pe raza localității Anina
din județul Caras – Severin.
Din punct de vedere geografic , UP VI Anina este situata in Carpatii
Banatului, cuprinzând Depresiunea Anina.
In tabelul următor sunt redate vecinatatile si limitele unitatii de producție
pe puncte cardinale:

TABEL NR 1
Puncte
cardinale Vecinatati – felul si denumirea lor Limite, hotare
Unitatea de
producție Fondul
forestier Detinatorul Felul Denumirea
Nord UP V Celnic Pădure de
stat Regia
Naționala a
Pădurilor Naturala Culmea
Celnicul Mic
Est UP VII
Marghitas Pădure de
stat Regia
Naționala a
Pădurilor Naturala Șoseaua
Marghitas si
Culmea
Clonovat
Sud UP VIII
Steierdorf Pasunea
Izvarna Primăria
Anina Convenționala Liziera
pădurii
Vest UP IV Pădure de Regia Naturala Culmea

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.8

Brădet stat Naționala a
Pădurilor Porcanului,
Culmea
Cumpăna si
Vl.Anina
UP V Celnic Pădure de
stat Regia
Naționala a
Pădurilor Naturala Valea Anina
si Culmea
Celnicul Mic
Fondul forestier ce compune UP VI Anin a este situat in cinci bazinete si
se prezintă astfel:
TABEL NR. 2
Nr.
crt. Denumire
bazin Parcele
componente Suprafața
(ha) Distanta medie pana la ……..in km
Ocol Gara Localitate
1 Fata Aninei 3-5; 11 -18 267,1 5,0 1,0 1,0
2 Celnic 1-2; 6-10
D27; D28 203,3 7,0 3,0 3,0
3 Walter 19 – 21 54,4 3,0 1,5 1,5
4 Fata
Cumpănii 22 – 26; D29 141,6 6,0 2,0 2,0
5 Afini 20 12,5 4,0 1,0 1,0
TOTAL 1 – D29 678,9 5,0 2,0 2,0
Pe teritoriul unitatii de producție exista 9,5 ha de pasune împădurita
descrisa in tabelu l următor :
TABEL NR.3
Trup
nr. ua Supraf.
(ha) Descriere sumara Lucrări
propuse Compoziție V
(ani) D
(cm) I
(m) Cls.de
producție Consistenta
13 14B 5,4 8 Me, 2 Fa 40 14 8 V 0,5 T.
igiena
14 15B 4,1 10 Me 40 8 6 V 0,6 T.
igiena
TOTAL 9,5 – – – – – – –
In continuare se prezintă schița de ansamblu a Ocolului Silvic Anina si
amplasarea Unitatii de Producție VI Anina:

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.9

SCHITA DE ANSAMBLU
O.S.Anina – localizare U.P. VI Anina

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.10

UNITATEA DE PRODUCTIE VI ANINA
Localizare parchet Arena Veche u.a. 10B

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.11

2.2. Caracteristicile fizico – geografice ale condițiilor de lucru
2.2.1. Condiții geomorfologice

Teritoriul unitatii de producție VI Anina face parte din grupa sudica a
Munților Banatului, constituind regiunea dealurilor înalte premontane ale
Semeni cului, zona este numita si Munții Aninei cu subdiviziunile: Munții
Garlistei, Culmea Certej -Puscasu Mare si Depresiunea Aninei.
Unitatea geomorfologica predominanta este versantul, mai puțin apărând
lunca si platoul. Configurația terenului este de regula ondulata, mai rar
frământata sau plana.
In cazul parchetului Arena Veche se disting 7 versanți cu suprafețe
cuprinse intre 0,7 -1,5 ha, a căror profil este drept sau concav.
Procentual, repartiția versanților pe categorii de inclinare si expoziție se
prezintă astfel:
1. Inclinare Procente
– moderata mai mica de 16 gr 17
– repede 16 -30 gr 83
2. Expoziție
– însorita 13
– parțial însorita 79
– umbrita 8
Expozițiile sunt parțial în sorite, altitudinea minima este de 540 m , iar cea
maxima este de 650 m.
Lungimea in general mica a versanților nu este favorabila fenomenelor de
torentialitate, debitul pâraielor este mic, iar reteua freatica slab dezvoltata.
Reteua hidrografica este r elativ densa fiind formata de afluientii Văii
Aninei, cu debit temporar, singura cu debit permanent fiind Valea Aninei.
Regimul hidrologic are fluctuații foarte mari , dependent de regimul
pluviometric zonal.
Relieful carstic a determinat o rețea freatic a de adâncime , multe din
izvoarele limitrofe orașului Anina fiind captate.
Astfel, putem estima ca majoritatea debitului Văii Anina la ieșirea din
teritoriul UP provine din canalizarea orașului , fiind apa uzata menajera si
industriala cu un bogat conținu t de detergenți , deșeuri si resturi menajere.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.12

Rocile premiabile asigura un drenaj bun al solurilor, pseudogleizarea si
gleizarea solurilor apar foarte rar.

2.2.2. Condiții climatice
Regiunea din care face parte unitatea de producție se caracterizează printr-
un climat temperat moderat continental cu nuanțe submediteraniene.
Verile sunt călduroase si umede, iar iernile moderate cu zăpezi nu prea
mari, cu numeroase alternante inget -dezget cu o amplitudine termica redusa.
Precipitațiile abundente vara, de termina caracteristicele unui climat
favorabil introducerii rășinoaselor (Br, Mo, Du, Pi, Pis).
Vanturile bat frecvent primăvara -vara din V si SV, iar toamna -iarna din N
si NV, atingând uneori intensitati deosebite in special toamna, cauzând
doborâtori si rupturi.
In sistemul Kopenn, unitatea se încadrează in districtul C.F.B.X., iar
fitoclimatic in etajul deluros de făgete .
Ținând seama de minima, maxima si amplitudinea termica, unitatea de producție
se încadrează in zona climatului continental moderat c u influente mediteraneene,
caracterizat printr -un regim termic moderat si precipitații abundente.
Situarea arboretelor in general pe calcare, determina un minus de
umiditate in sol si creează un microclimat mai cald in interiorul arboretelor prin
reducerea evapotranspiratiei.
Pădurile situate in zona inferioara a versanților sunt influențate de
climatul Depresiunii Aninei, cu un plus de nebulozitate si poluare, inversiuni
termice si stațiuni reci.
În tabelul de mai jos sunt redate temperaturile medii lun are și
anuale.
2.2.2.1. Regimul termic
Temperaturile medii lunare și anuale
TABEL NR. 4
Lun
a I II III IV V VI VII VII
I IX X XI XII me
dan Am
p
Tem
p -2,0 -0,7 3,8 9,5 14,
5 18,
1 19,
7 19,
1 14,
0 9,2 3,5 -1,6 8,9 21,7

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.13

3,89,514,519,1
14
9,2
3,5
-1,6-218,119,7
-0,07
-4-202468101214161820
LunaTemperatura ( C)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fig.1 Graficul temperaturilor medii anuale

temperatura medie anuala 8 ,9 oC
amplitudinea temperaturii 21,7 oC
Temperatura medie pe anotimpuri : – iarna – 1,4 oC
– primăvara 9,3 oC
– vara 18,9 oC
– toamna 8,9 oC
Temperatura medie în perioada de vegetație : 14,5 oC
Durata medie a perioadei de vegetație (T = 10 oC) – 165 zile și
se încadrează în intervalul : 24.IV. – 5.X.
Durata medie a perioadei bioactive (T = 0 oC) – 274 zile și se
încadrează în intervalul : 4.III. – 2.XII.
Data medie a primului îngheț : 6.X.
Data medie a ultimului îngheț : 28. IV.

2.2.2.2. Regimul pluviometric
În tabelul următor sunt redate c antitățile lunare și anuale (mm).

Precipitațiile lunare și anuale
TABEL NR. 5
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Precip.
(mm ) 32
,8 40,9 34,3 62,5 69,6 88,1 75,0 81,1 71,9 64,3 57,9 62,5 740,9

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.14

34,369,6 71,981,1
62,5
32,840,97564,3
57,962,588,1
0102030405060708090
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
LunaPrecipitatii (mm)

Fig. 2. Graficul pre cipitațiilor medii lunare
Regimul pluviometric se caracterizează printr -o medie anuală de 700 -800 mm.
Repartizarea precipitațiilor în timpul anului este neuniformă, în sensul că
cele mai mari cantități se înregistrează în lunile iunie -august, iar cele mai reduse
în lunile ianuarie -martie.
Anotimpurile cu cele mai multe precipitații sunt : vara – 245 mm și
toamna – 195 mm.
În continuare, se prezintă sub formă tabelară numărul mediu de zile cu sol
acoperit cu zăpadă și grosimea medie a stratului de zăp adă.

Număr mediu zile cu sol acoperit cu zăpadă
și grosimea medie a stratului de zăpadă
TABEL NR. 6
Luna X XI XII I II III IV
Număr mediu zile cu sol
acoperit cu zăpadă 0 4 17 21 19 5 1
Grosimea medie a stratului de
zăpadă – 0 5 5 7 1 –
Valoarea precip itațiilor indică o clasă de favorabilitate medie
spre ridicată pentru specia de bază fag ce vegetează pe acest
teritoriu. În sezonul de vegetație, cantitatea de precipitații indică
58 % din totalul anului. În regiune nu se semnalează ploi torențiale.
Prec ipitațiile sub formă de zăpadă îndeplinesc pentru sol și
pentru culturile tinere, un rol de protecție.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.15

2.2.2.3 . Evapotranspirația

Mai jos se redau tabelar, valorile lunare și anuale ale evapotranspirației.
Evapotranspirația lunară și anuală
TABEL NR.7
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Evapotrans –
pirația 0 0 13 49 89 111 123 107 70 39 12 0 613

Evapotranspirația potențială anuală : 613 mm. Valoarea maximă a
evapotranspirației se înregistrează vara (iunie – august).
Valoarea indicelui de a riditate (de Martonne) este de 39.
Din datele prezentate mai sus se constată că bilanțul hidric este
excedentar, clima din teritoriul unității având un caracter umed.
Modificările locale ce pot avea loc în climatul general constau în plusuri
și minusuri de temperatură, de precipitații, de umiditate atmosferică etc., toate
datorându -se interacțiunilor dintre formele de relief, expoziție, înclinare, profilul
pantei, altitudine.

2.2.2.4 . Regimul eolian

Frecvența și viteza medie a vântului pe direcții este redată în
tabelul următor.
Tabelul frecvenței și vitezei medii a vântului
TABEL NR.8
Direcție N NE E SE S SV V NV Calm
Frecvență (%) 0,9 3,1 9,3 18,5 6,0 1,3 6,9 11,6 42,4
Viteză (m/s) 0,9 1,6 1,7 1,8 1,9 1,5 2,2 2,3

Vânturile cu fre cvență mai mare sunt cele din direcțiile E – SE 28 % și V –
NV 18 %, iar intensitatea medie maximă se înregistrează din direcția NV,
această valoare nefiind periculoasă pentru vegetația forestieră. Totuși, în
ultimele decenii au fost semnalate și vânturi c u intensități mai mari care au
provocat daune arboretelor (rupturi și doborâturi) mai ales atunci când acțiunea

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.16

acestora a fost concomitentă cu prezența altor factori favorizanți (umezeala
excesivă în sol, depuneri de zăpadă etc.). Cu excepția unor accid ente climatice
care au produs doborâturi mai ales în arboretele de brad în teritoriul unității
predomină perioadele de calm.

2.2.2.5 . Condiții hidrologice
Teritoriul Unității de Producție este străbătut de o rețea hidrografică
relativ bogată, reprezentată de afluientii Văii Aninei, toți acestea cu debit
temporar, singura cu debit permanent fiind Valea Aninei.
Regimul hidrologic are fluctuații foarte mari, dependent de regimul
pluviometric zonal.
In u.a. 10B unde este amplasat parchetul Arena Veche, aflu entul Văii
Aninei care determina formele de relief pe aceasta suprafața, are un debit
temporar, 3 ramificații, formând un bazinet complex cu văii scurte , suficient de
largi pentru accesul utilajelor forestiere, cu lungimi cuprinse intre 75 -200 m,
inclinat ii pana la 40%, a căror traseu este drept sau uneori curb.
2.2.3. Condiții edafice
Tipurile si subtipurile de sol identificate in cadrul unitatii de producție
sunt prezentate in tabelul următor :
TABEL NR.9
Nr.
crt. Clasa de soluri Tipul Subtipul Codul Suprafața
ha %
1
2 Molisoluri Redzina tipica 1701 29,1 4
litica 1703 89,8 14
Total clasa 118,9 18
3
4
5 Cambisoluri Brun
eumezobazic
Brun acid tipic 3101 447,3 66
litic 3107 8,0 1
tipic 3301 65,0 10
Total clasa 520,3 77
Total pădure 639,2 94
Alte terenuri 39,7 6
TOTAL UP 678,9 100

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.17

In parchetul Arena Veche, constituit pe suprafața unitatii amenajistica 10
B, solul este brun eumezobazic, tipul de sol cel mai des întâlnit 66%. Acest sol
are un volum edafic mare, mijlociu profund pana l a profund cu un grad ridicat
de saturație in baze si are o bonitate mijlocie spre superioara pentru speciile
autohtone (fag, brad, paltin, frasin).
Succesiunea orizonturilor pe profil este următoarea Ao-Bv-R. Orizontul
Ao este gros de 10 – 20 cm si o stru ctura grăunțoasa . Orizontul Bv prezintă
grosimi variabile de la 20 la 70 cm si este de culoare bruna cu nuanțe gălbui si o
structura subpoliedrica.
Roca mama aflându -se relativ la suprafața (30 – 70 cm) se pot construi
drumuri de vite si tractor pentru sc osul, apropiatul materialului lemnos care pot
fi utilizate chiar si in zilele ploioase .

2.3. Caracteristicile vegetației

Prezentarea cadrului natural ca si al vegetației forestiere din aceasta
unitate de producție a fost însoțita de interpretări adecva te, atât in ceea ce
privește condițiile speciale de mediu, cat mai ales, implicațiile asupra vegetației
forestiere. S -a insistat in mod deosebit asupra caracterelor limitative pentru
vegetația forestiera a diverșilor factori climatici.
Tipul de pădure din cadrul unitatii amenajistice 10 B in care s -a
constituit parchetul Arena Veche (p 932) este 4212 Făget de deal pe soluri
scheletice cu flora de mull, fiind tipul de pădure cel mai reprezentativ din cadrul
up-ului.
Caracterul actual al tipului de pădure este natural fundamental, făgete pure
de dealuri.
Tipul de stațiune este 5242 Deluros de făgete Pm, brun, edafic mijlociu cu
Asperula -Asarum.
Litiera este continua – subțire fapt ce presupune o protecție slaba a solului
in procesul de colectare a materi alului lemnos care se va face prin semitarare.
Descrierea stațiunii si arboretului se prezintă in tabelul următor preluat din
amenajamentul UP VI Anina – Ocolul Silvic Anina.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.18

10 B 13,5 ha GF 1 -4B SUP. A TS : 5242 TP: 4212
SOL:3101 Versant ondulat EXPOZITIE S
INC. 28G ALTITUDINE: 540 – 650 M
LITIERA: continua – subțire TIP FLORA: Asperula – Asarum
Natural fundamental prod. mijlocie relativ echien
COMP. ACTUALA : 10 Fa
COMP. TEL: 8 Fa 1 DT 1 DR
SORT: Fa Gros si mijl. cherestea VARSTA EXPL. 120 ani
SEMINTIS UTILIZABIL : 10 Fa 15 ani 0,4 S grupe
SUBARBORET:
DATE COMPLEMENTARE Mari variații de elemente taxatorice
Dis. Ca, Fr, Pam, Te, Br, Pi
LUCRARI EXECUTATE:
LUCRARI PROPUSE: T progresive
ELM
ARB P
R
P M
RE
GE VAR
STA
ANI D
CM H
M C
L
P AM
ES
TE EL
AG
AJ PROVE –
NIENTA VI
TA
LI DENS
VOLUM CRES
CONS MC/
HA MC/
UA MC/HA
Fa 10 IN 130 42 29 3 6 RN N 0,80 592 7992 3,2
TOTAL 130 3 0,80 592 7992 3,2

Subunitatea de gospodărire este SUP. A cadru regulat având ca tel de
producție lemnul gros pentru cherestea si derulaj.
Arboretul prezintă o consistenta buna de 0,80, un volum mare de masa
lemnoasa la hectar. Modul de regenerare sau proveniența este din samanta
dovedind o buna preocupare in trecut pentru obținerea unor regenerări naturale
corespunzătoare si parcurgerea cu lucrări silvotehnice pentru extragerea
lăstarilor .
Starea de sănătate actuala a arboretului este buna (normala).
Din compararea datelor privind bonitatea stațiunilor si pr oductivitatea
pădurilor se constata o buna utilizare a potențialului staționar .
Prin lucrările care se vor executa se va urmări creșterea ponderii speciilor
valoroase in amestecuri prin utilizarea semințișurilor si completarea
regenerărilor cu frasin, pal tin, ulm, cireș , brad, molid, pin.
Este necesara monitorizarea poluării industriale in zona si interzicerea

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.19

pășunatului , aceștia fiind principalii factori care in viitor pot prejudicia starea de
sănătate , potențialul staționar si productivitatea arboretel or, știut fiind faptul ca
aceste arborete înconjoară depresiunea in care este situat orașul Anina, ca
pădurile sunt străbătute de numeroase cai de acces câtre pasunile care aparțin
orașului si ca zona a fost afectata de activitatea miniera.
Arboretele sun t încadrate in categoria I – 4B având ca tel de protecție
rolul de agrement pentru orașul Anina.
Arboretele din S.U.P. – A sunt încadrate in tipul III funcțional deci
conform normativelor ar fi corespuns adoptarea regimului codrului grădinărit ,
dar dato rita înclinării medii ale terenurilor care depășesc 25 grade s -a renunțat la
acest regim.

2.4. Caracteristicile silvotehnice aplicate

Parchetul de exploatare Arena Veche presupune aplicarea tratamentului
tăierilor progresive respectiv prima taiere de c onstituire a ochiurilor de
regenerare.
Acest tratament face parte din grupa tratamentelor cu tăieri repetate la
care regenerarea se realizează sub masiv, fiind recomandat si pentru pădurile din
grupa I cu funcții speciale de protecție , pentru regenerarea făgetelor sau
amestecurilor de fag cu rășinoase .
Alegerea tratamentului s -a făcut in corelare cu solul funcțional (de
agrement) cu accesibilitatea buna, condițiile de exploatare legate de înclinarea
terenului (28 grade), starea arboretului si condițiile de regenerare.
Pentru formarea unei structuri cat mai diversificate (profil dantelat –
structura relativ pluri ena) in cadrul arboretului s -a încercat promovarea
actualelor pâlcuri de semințiș de fag chiar daca in unele puncte au atins stadiul
de nuielis.
Amplasarea ochiurilor de regenerare s -a făcut pe toata suprafața
parchetului avându -se in vedere semințișul utilizabil existent in condițiile
necesare pentru dezvoltarea acestuia, deschizându -se concomitent si ochiuri de
regenerare noi cu diametre pana la 1,5 inaltimi de arborete (45 – 50 m).
Perioada de regenerare adoptata este lunga de 30 – 35 ani ,pentru evitarea
dezechilibrelor in peisaj si obținerea unei regenerări maxime si cu o amplitudine

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.20

maxima de vârste in cadrul viitorului arboret.
Vârsta explo atabilității corespunde cu exploatabilitatea tehnica pentru un
arboret de fag clasa III de producție la care sortimentul tel stabilit intr -un
procent maxim este cheresteaua, asigurându -se la maxim eficienta economica si
stabilitatea ecologica a unui peisaj corespunzător funcției de recreere.
Din punctul de vedere al exploatării , aplicarea tratamentului tăierilor
progresive se caracterizează prin:
– volumul de exploatat la hectar de circa 150 – 200 mc
– volumul arborelui mediu, in general, mai mare de 0,7 mc
– perioada de aplicare a tratamentului poate ajunge la 30 – 35 ani cu
periodicitate corelata cu anii de fructificație si necesitatile de
regenerare
– masa lemnoasa de calitate superioara
Volumul actului de punere in valoare 932 Arena Veche este de numai
1055 mc , pe o suprafața de 13,5 ha, fiind diminuat fata de posibilitatea stabilita
prin amenajament cu volumul produselor accidentale exploatat in perioada de
aplicare a amenajamentului.
Masurile speciale ce trebuie avute in vedere in activitatea de exploatare, la
aplicarea acestui tratament, vizează in special semințișul utilizabil si ele constau
in: – aplicarea metodei de exploatare in multipli de sortimente
– stabilirea direcției de doborât având in vedere suprafețele ocupate cu
semințiș utilizabil si direcți ei de deplasare a lemnului la adunat
– crearea unei rețele de colectare astfel dezvoltata incat sa poată fi
folosita pe întreaga perioada de aplicare a tratamentului, fara
schimbarea mijloacelor si modalităților de scos si apropiat.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.21

2.5. Condiții tehnico -economice de lucru

Parchetul Arena Veche ce face obiectul partiții 932 are un volum total de
exploatat de 1055 mc pe o suprafața de 13,5 ha, fiind inclus in „Borderoul agenți
economici „ pentru anul 2007.
Partida va fi scoasa la licitație începând cu luna decembrie a anului 2006
in cadrul volumului de masa lemnoasa ce se vinde pe picior.
Agentul economic care va câștiga licitația acestei partizi, si care urmează
sa exploateze masa lemnoasa trebuie sa dispună de următoarele mijloace de
munca:
 fierăstrai e mecanice tip Husgvarna 262 -4buc.
 tractoare TAF 650 -1 buc.
 atelaje – cai – 2 buc.
 funicular FPU 500 – 1 buc.
 vagon de dormit – 12 lo curi – 1 buc.
 autotrenuri forestiere ATF 20 t – 1 buc.
 muncitori direct productivi -11 buc.
 personal indirect productiv – 3 buc.
Forța de munca necesara pentru exploatare este reprezentata de agajatii
societatii economice, care trebuie sa aibă calificarea corespunzătoare muncii
prestate.
Parchetul Arena Veche este amplasat in imediata apropiere a drumului
auto forestier fiind si f oarte aproape de orașul Anina, fapt ce constituie un
avantaj atât din punct de vedere organizatoric cat si economic.
In continuare se prezintă actul de punere in valoare nr. 932 Arena Veche:

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.22

APV TABEL NR. 10

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.23

2.6. Verificarea actului de punere in valoare nr.932 Arena Veche

Verificarea actului de punere in valoare se face de câtre agentul economic
interesat sa cumpere masa lemnoasa oferita spre exploatare sau sa execute
lucrările de exploatare a lemnului din pa rchet, cu scopul de a stabili
corectitudinea datelor înscrise in acest document.
Verificarea actului de punere in valoare se face si de câtre administrația
silvica in vederea evaluării activității profesionale a personalului tehnico –
ingineresc si pentru v erificarea gestiunii silvice.
Metodologia de parcurs se face in conformitate cu „Norme tehnice pentru
evaluarea volumului de lemn destinat comercializării ” ediția 2000. In
conformitate cu aceste norme metodologice de calcul se rezolva in final
verificarea actului de punere in valoare întocmit de administrația silvica sau
proprietarul de pădure pe următoarele segmente:
– verificarea corectitudinii măsurării diametrelor
– precizia de determinare a clasei de calitate
– verificarea corectitudinii măsurării inaltimi i arborilor
Verificarea lucrărilor de evaluare a volumului de lemn destinat
comercializării se poate rezolva prin doua metode:
– metoda clasica de control
– aplicarea analizei secvențiale

2.6.1. Metoda clasica de control
Pe baza datelor din a.p.v., in funcție de natura arboretului si in funcție de
numărul de arbori marcați total se stabilește numărul minim din lotul de sondaj.
In cazul a.p.v. nr. 932 Arena Veche unde s -au inventariat un număr de 280
arbori, procentul minim de arbori incluși in sondaj este de 15%, respectiv minim
42 arbori aleși aleatoriu si raspanditi uniform pe toata suprafața parchetului vor
fi reevaluați in ceea ce privește încadrarea in categoriile de diametre si clasa de
calitate.
Practic, se parcurge terenul si se măsoară diametrele arborilor incluși in
lotul de sondaj, se stabilește clasa de calitate, se notează numărul de ordine a
acestora, numărul înscris pe arbore, pe cioplajul făcut in partea din amonte, la
inaltimea de 1,30 m. Se măsoară inaltimea la 10 – 15 arbori cu diametrul

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.24

apropiat de diametrul central stabilit la inventariere.
Datele măsurate pe teren in comparație cu cele înscrise in carnetul de
inventariere se prezintă in tabelul următor :
Înscrierea datelor de la verificare in carnetul de teren
TABEL NR. 11

Nr.
crt. Arbori verificați in teren
Nr.
de
ordine Arbori din carnetul de
inventariere
Specia Diametrul
in cm Clasa
de
calitate Inaltimea
in m Specia Diametrul
in cm Clasa
de
calitate
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Fag 56 I 3948 Fag 56 I
2 Fag 64 I 3949 Fag 64 I
3 Fag 64 I 3953 Fag 64 I
4 Fag 56 I 3954 Fag 56 I
5 Fag 60 I 30.5 3955 Fag 60 I
6 Fag 52 II 3957 Fag 56 II
7 Fag 68 I 3962 Fag 72 I
8 Fag 60 II 3970 Fag 60 I
9 Fag 52 II 3990 Fag 52 II
10 Fag 56 I 3972 Fag 56 I
11 Fag 60 II 30.0 3995 Fag 60 III
12 Fag 60 II 29.0 4028 Fag 60 II
13 Fag 64 I 4040 Fag 64 I
14 Fag 64 I 4038 Fag 68 I
15 Fag 76 I 4037 Fag 76 I
16 Fag 60 I 29.5 4054 Fag 60 I
17 Fag 60 I 4048 Fag 64 I
18 Fag 60 I 4065 Fag 60 I
19 Fag 52 I 4066 Fag 52 I
20 Fag 64 I 4070 Fag 64 II
21 Fag 60 I 29.5 4077 Fag 60 I
22 Fag 72 I 4078 Fag 72 I
23 Fag 52 I 4079 Fag 56 I

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.25

24 Fag 60 II 4085 Fag 60 II
25 Fag 60 I 30.0 4094 Fag 64 I
26 Fag 60 I 30.0 4110 Fag 60 I
27 Fag 48 I 4111 Fag 48 I
28 Fag 64 I 31.0 4112 Fag 68 I
29 Fag 60 I 4117 Fag 60 I
30 Fag 60 II 4134 Fag 60 II
31 Fag 60 I 4009 Fag 60 I
32 Fag 60 I 31.0 4142 Fag 60 I
33 Fag 72 II 4143 Fag 68 II
34 Fag 68 I 4147 Fag 68 I
35 Fag 60 II 29.0 4150 Fag 60 I
36 Fag 60 I 4158 Fag 60 I
37 Fag 60 II 4175 Fag 60 II
38 Fag 60 I 4180 Fag 60 I
39 Fag 72 I 4198 Fag 72 I
40 Fag 60 II 4199 Fag 60 I
41 Fag 60 I 4191 Fag 60 I
42 Fag 68 I 4192 Fag 72 I

Coeficientii de echivalenta pentru
transformarea numărului total de arbori in arbori de lucru

TABEL NR. 12
Grupa de specii Clasa de calitate Coieficienti
de echivalenta

Foioase I 1,00
II 0,81
III 0,57
IV 0,18

Calculul abaterilor referitoare la măsurarea diametrelor (ed %) se poate realiza
folosind relația : ed%=
100*21
SdSd unde:
ed%= eroarea de măsurare a diametrelor

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.26

Sd1 = suprafața de baza totala a arborilor verificați , calculata pe baza
datelor de la verificare
Sd2 = suprafața de baza totala a arborilor verificați , calculata pe baza
datelor din carnetul de inventariere
Abaterea ed% se interpretează fata de valoarea 100% astfel :
-daca abaterea este < 3% apv -ul este bun
-daca abaterea este >3% apv -ul se respinge
Calculul abaterilor referitoare la clasa de calitate ec% se calculează cu
relația : ec%=
100*21
ScSc unde:
ec%= eroarea de apreciere a clasei de calitate
Sc1 = suprafața de baza a arborilor de lucru stabilita cu date de la
verificare
Sc2 = suprafața de baza a arborilor de lucru stabilita cu datele din carnetul
de inventariere
 daca abaterea cons tatata este < 5%, lucrarea se accepta
 intre 5-10% proporția lemnului de lucru din apv se
corectează in plus sau in minus cu diferența constatata
daca este >10% , apv se respinge
Pentru verificarea inaltimii medie , se stabilește inaltimea medie a
arborilo r verificați si se compara cu cea stabilita la întocmirea actului de
punere in valoare.
Daca diferența intre cele doua valori este mai mare de 1.5 m atunci actul
de punere in valoare se respinge.
Pentru acceptarea unui apv trebuie sa fie îndeplinite simul tan toate
condițiile prezentate anterior.
In acest caz, pe baza datelor din TABELUL NR. si a inaltimii medii
stabilite la verificare ( 29.95 m la fag) rezulta pentru:
– Precizia de determinare a diametrelor
ed=
484.16757.16 deci o eroare de 0.0 2%
– Precizia de determinare a clasei de calitate
ec%=
9.152.16 deci o eruare de 0.02%
– Precizia de determinare a inaltimii medii : 30.2m ( hc din apv ) –
29.95=0.25m – se încadrează in toleranta de 1.5m

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.27

La verificare trebuie sa se tina seama de următoarele recomandări :
La măsurarea diametrelor:
– încadrarea arborilor in categorii de diametre identice cu cele folosite la
inventariere;
– verificarea periodica a clupelor , respectiv a paralelismului brațelor ;
– operatorul așeza t in partea dinspre amonte a arborelui va măsura
diametrul la inaltimea de 1,3 m de la sol (inaltimea pieptului);
– citirea mărimii diametrului se va face cu clupa pe arbore;
– in momentul citirii clupa trebuie sa fie orizontala si sa aibă trei puncte
de conta ct cu arborele;
– daca secțiunea trunchiului la locul de măsurare , nu este cilindrica se
vor măsura doua diametre perpendiculare si se va face media acestora,
iar daca la locul de măsurare sunt umflături , gâlme sau noduri atunci
diametrul se va măsura deasup ra acestora;
– la arborii înfurciți , daca înfurcirea este la o inaltimea mai mica de 2 m,
fiecare parte a arborelui se va măsura separat;
– se vor evita erorile sistematice de încadrare a valorilor măsurate in
categorii de diametre.
La stabilirea clasei de ca litate:
– încadrarea corecta a arborilor in clase de calitate, prin apreciere
vizuala, conform precizărilor din tabel ul următor :

TABEL NR. 14
Grupa de specii Clasa de calitate Proporția din inaltimea totala a arborelui
in % apta pentru lemn de lucru

Rășinoase I >60
II 40-60
III 10-40
IV <10

Foioase I >50
II 25-50
III 10-25
IV <10

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.28

– se vor lua in considerare numai defectele (curbura, bifurcare, putregai,
gelivuri, noduri) care limitează încadrarea sortimentelor in categoria
lemn de lucru;
– se va acorda o atenție deosebita analizei calității lemnului din prima
jumătate a trunchiului care reprezintă in general 75% din volumul total
al arborelui;
– daca in porțiunea de la baza arborele nu prezintă defecte (50% din
inaltimea la foioase si 60% din inaltimea la rășinoase ) atunci se va
încadra in clasa I de calitate;
– calitatea lemnului din treimea superioara a arborelui nu se ia in
considerare la stabilirea clasei de calitate.
La măsurarea inaltimilor:
– pentru măsurare se vor alege arbori drepți , verti cali a căror mugur
terminal poate fi vizat de la sol;
– distanta de măsurare sa fie cuprinsa intre inaltimea arborelui si cel
mult o data si jumătate aceasta inaltimea ;
– operatorul sa se amplaseze pentru măsurare pe aceeași curba de nivel
cu arborele sau in a monte fata de acesta;
– folosirea unor aparate (dendrometre ) in buna stare de funcționare , care
vor fi verificate periodic;
– aparatele se folosesc pentru măsurarea distantei de la operator la
arbore si a inaltimii arborelui;
– distanta de la operator la arbore se va alege astfel incat sa corespunda
uneia din scările prevăzute pe dendrometru, iar daca acest lucru nu este
posibil atunci distanta se va măsura cu ruleta;
– inaltimea unui arbore rezulta prin însumarea valorilor rezultate din
citirea inaltimii de la ori zontala situata la nivelul ochiului operatorului
pana la vârful arborelui, in cazul in care operatorul este amplasat
deasupra nivelului bazei arborelui si prin scăderea celei de -a doua
valori când operatorul este amplasat sub nivelul bazei arborelui.
Aceas ta ultima situație se accepta doar când nu sunt alte posibilitatea
de amplasare a operatorului;
– pe terenuri cu panta mai mare de 3 gr. se vor aplica corecții de panta.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.29

VERIFICARE APV TABEL NR. 15

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.30

TABEL 16

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.31

2.6.2. Metoda analizei secvențiale
Spre deosebire de metoda de control clasica prezentata mai sus
potrivit căreia se efectuează măsurători la un număr de arbori stabilit cu
anticipație , analiza secvențiala permite luarea deciziei de acceptare sau de
respingere a lucrării , ori de continuare a controlului după fiecare arbore
verificat.
Metoda se bazează pe folosirea graficului de control care conține 3 drepte,
2 de respingere si una de acceptare.
Fiecare dreapta are o ecuație de rep rezentare si in funcție de amplasarea
cerculețelor pentru arborii verificați .
Este o metoda simpla si se folosește in sistemul informatizat al ocoalelor
sau direcțiilor silvice.
2.7. Schița parchetului
Datele, referitoare la caracteristicile condițiilor de lucru, necesare pentru
proiectarea lucrărilor de exploatare a masei lemnoase din parchetul Arena Veche
pot fi redate sintetic într -o schiță a parchetului întocmită la o scară convenabilă.
Pentru aceasta se folosește harta amenajistică corespunzătoare s uprafeței
parchetului analizat care mărită de la scara 1: 10000 la scara 1: 5000 va fi apoi
completată cu detaliile necesare. Aceste detalii se vor adăuga în urma efectuării
unor măsurători si observații în teren și vor consta din:
1. poziționarea pe schița par chetului a unor detalii de relief caracteristice ce
nu apar pe harta amenajistică;
2. înscrierea pe schița parchetului a pantelor și distanțelor caracteristice;
3. delimitarea pe schița parchetului a ver sanților, culmilor, platourilor;
4. delimitarea pe versanți, p latouri și trasee a suprafețelor omogene
(suprafețe caracterizate printr -o direcție unică de scurgere a apelor și o
pantă uniformă) și înscrierea pe schiță a direcțiilor liniilor de cea mai
mare pantă, a înclinării terenului și a profilului acestor suprafe țe;
5. evidențierea acolo unde este cazul a unor zone cu semințiș utilizabil,
subarboret sau arboret care trebuie să fie protejate în mod deosebit;
6. stabilirea locului de amplasare a platformei primare.
Toate aceste elemente constituie o resursă importantă de date necesare pentru
întocmirea documentației utilizată pentru exploatarea lemnului din parchetul
Arena Veche . Schița parchetului Arena Veche este prezentata in continuare:

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.32

Schița parchetului Arena Veche
cu detalii necesare proiectării tehnologice

LEGENDA
-limita de u.a.
-culme
-vale
-limita de suprafața omogena
-drum de tractor
-drum auto
-platforma primara
-directia liniei de
cea mai mare panta
-semintis utilizabil
-versant drept
-versant concav
-talveg drept

scara 1:5000

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.33

2.8. Structura masei lemnoase de exploatat

Tehnologia de exploatare aplicată într -un parchet depinde într -o mare
măsură de structura dimensională a masei lemnoase marcate. Această structură
se referă la volumele de lemn gros, lemn subțire și lemn mărunt precum și la
consumurile tehnologice.
Structura masei lemnoase de exploatat se stabilește in func ție de
prevederile din actul de punere in valoare referitoare la volumul marcat.
Pentru parchetul Aren a Veche structura masei lemnoase de exploatat este
redată în tabelul următor:

Structura masei lemnoase de exploatat în parchetul Arena Veche
partida 932 pr-co
TABEL NR. 17
Nr.
crt Specificații U.M. Total Fag Div. Tari

1. Volum brut cu coajă m3 1055 998 57
2. Coaja lemnului de lucru m3 43 38 5
3. Volum brut fără coajă m3 1012 960 52
a. Lemn lucru gros m3 802 768 34
b. Lemn lucru subțire m3 1 1
c. Lemn foc d >5cm m3 160 144 16
d. Crăci d<5cm m3 49 47 2
4. Volum brut la ha m3 78 74 4
5. Număru l de arbori total Buc. 280 253 27
Numărul de arbori la ha Buc. 21 19 2
6. Volumul arborelui mediu m3 3,77 3,94 2,11
7. Taxa forestieră totală Lei 96910 90345 6565
Taxa forestieră la m3 Lei 92 91 115
8. Consumuri tehnologice și
pierderi % 2 2 2
m3 21 20 1
9. Volumul brut cu coajă pentru
producție m3 1034 978 56

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.34

10. Volumul lemnului mărunt % 13 13 11
m3 140 134 6
11. Volum brut cu coajă gros și
subțire m3 894 844 50
a. Lemn gros m3 893 843 50
b. Lemn subțire m3 1 1
12. Volum net (comerci abil) m3 989 940 49
a. lemn gros m3 848 805 43
b. lemn subțire m3 1 1
c. lemn de steri m3 91 87 4
d. lemn de crăci m3 49 47 2

Valorile din tabel s -au obținut astfel:
volumele V 1, V 2, V 4, V 5, V 6 sunt preluate din APV
volumul V 3 se stabilește dife rențiat:
V3a reprezintă suma volumelor de lemn gros (lemn foarte gros și gros);
V3b reprezintă suma volumelor de lemn subțire din APV;
V3c și V 3d se preiau din APV;
valorile din rubrica 7 sunt preluate tot din APV;
consumurile tehnol ogice (V 8) se stabilesc în func ție de condi țiile de lucru din
parchet sau se apreciază procentual din lemnul brut, iar pentru cazul analizat s -a
considerat 2%;
volumul V 9 se calculează cu relația:
V9 = V 1 – V8;
volumul V 10 se calculează cu relația:
V10 = V 9 – V3 + 3V 3d
volumul V 11 se calculează cu relația:
V11 = V 9 – V10, iar V 11a și V 11b cu relațiile:
V11a = (V 11a · V 3a) / ( V 3a + V 3b);
V11b = (V 11 · V 3b) / (V 3a + V 3b);
V12 se calculează cu relațiile:
V12a = V 11a – [V11a : (V11a + V 11b)] · V 2;
V12b = V 11b – [V11b : (V 11a + V 11b)] · V 2;
V12c = V 10 – V3d;
V12d = V 3d.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.35

CAPITOLUL III

ANALIZA TEHNICO -ECONOMICA A VARIANTELOR DE
COLECTARE

3.1. Stabilirea metodei de exploatare
Prin metoda de exploatare a lemnului î nțelegem concepția de organizare
tehnică care stă la baza modului de executare a lucrărilor care compun întreg
procesul de producție a acestei activități.

În exploatarea lemnului pot fi folosite următoarele metode:

►metoda de exploatare în sortimente de finitive;
►metoda de exploatare în trunchiuri și catarge;
►metoda de exploatare în arbori și părți de arbori;
►metoda de exploatare în tocătură;
►metoda ARCOT;
►metoda multiplilor de sortimente (intermediază între sortimente definitive)
►metoda ARCOT (și t runchiuri și catarge) rezultă din aplicarea simultană a mai
multor metode.

Metoda de exploatare se alege în funcție de factorii fizico -geografici,
vegetație, silvotehnica aplicată, factorii tehnico -economici ce caracterizează
parchetul analizat, și nu în ultimul rând, se au în vedere recomandările actului de
punere în valoare, dar fără ca aceste recomandări să aibă caracter de
obligativitate.
În cazul parchetului Arena Veche se consideră optimă metoda de
exploatare în multipli de sortimente care se carac terizează prin câteva aspecte
mai importante:
 se aplica in cazul tăierilor cu regenerare unde semințișul utilizabil este

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.36

instalat peste 60% din suprafața parchetului;
 panta terenului este in general mare , mai mare de 30%;
 parchetul se încadrează in grupa parchetelor cu restricții, deci se va lucra
in perioada sezonului de repaus vegetativ, când terenul este ing hetat, sau
acoperit cu zăpada;
 indici de valorificare a masei lemnoase mai mare;
 calitate sporită a lucrărilor din șantierul de exploatare;
 prejudic ii mai mici înregistrate în special la colectare;
 folosirea pe scara larga a adunatului nemecanizat, cu atelajele sau prin
corhanire;
În cadrul acestei metode, masa lemnoasă este colectată preponderent sub
formă de piese scurte pana la 6 -8 m, realizându -se o fragmentare mai accentuata
a lemnului la cioata.

3.2. Stabilirea mărimii suprafețelor omogene

Mărimea suprafețelor omogene se stabilește folosind datele din schița
parchetului. Pentru aceasta se pot folosi metode diverse cum ar fi: metoda
planimetrării, metoda coordo natelor rectangulare ale vârfuril or poligoanelor ce
definesc fiecare suprafață omogenă, metoda caroiajului. În cazul de față s -a
folosit metoda coordonatelor rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce
reprezintă suprafețe omogene.
Datorită erorilor de redare de pe schiță este necesar ca pentru fiecare
suprafață omogenă să se aplice o corecție astfel încât în final, suma suprafețelor
omogene să corespundă suprafeței parchetului.
Pe următoarea pagina se prezintă schița parchetului Arena Veche, cu
detalii necesare calcului mărimii suprafețelor omogene:

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.37

Schița parchetului Arena Veche
cu detalii necesare calculului suprafețelor omogene

LEGENDA
-limita de u.a.
-culme
-vale
-limita de suprafața omogena
– nr. suprafața omogena
-drum de tractor
-drum auto
-simbol vârf
-coordonate rectangulare

scara 1:5000

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.38

3.2.1. Coordonatele rectangulare ale vârfurilor poligoanelor ce reprezintă
suprafețe omogene

TABEL NR. 18
Nr.
crt. Numărul
suprafeței
omogene Simbolul
vârfurilor Coordonatele
vârfurilor Coordonatele
rectangulare ale
vârfurilor poligonului Mărimea
suprafeței
omogene Mărimea
compensata
a suprafeței
omogene X Y Xi Yi+1 Yi-1
1 1
a 300 0 300 70 60 1,89 1,92
2 b 170 70 170 190 0
3 c 375 190 375 60 70
4 e 365 60 365 0 190
5 2 e 365 60 365 190 65 1,06 1,08
6 c 375 190 375 175 60
7 d 475 175 475 65 190
8 s 440 65 440 60 175
9 3 b 170 70 170 195 190 1,33 1,35
10 g 175 195 175 200 70
11 f 285 200 285 190 195
12 c 375 190 375 70 200
13 4 g 175 195 175 235 200 1,21 1,23
14 h 120 235 120 320 195
15 i 280 320 280 200 235
16 f 285 200 285 195 320
17 5 f 285 200 285 320 190 1,09 1,10
18 i 280 320 280 340 200
19 j 350 340 350 190 320
20 c 375 190 375 200 340
21 6 i 280 320 280 425 340 0,80 0,81
22 l 275 425 275 465 320
23 k 340 465 340 340 425
24 j 350 340 350 320 465

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.39

25 7 h 120 235 120 335 320 1,39 1,41
26 m 140 335 140 370 235
27 t 205 370 205 425 335
28 l 275 425 275 320 370
29 i 280 320 280 235 425
30 8
m 140 335 140 550 370 1,40

1,42
31 n 260 550 260 465 335
32 k 340 465 340 425 550
33 l 275 425 275 370 465
34 t 205 370 205 335 425
35 9 m 140 335 140 425 550 0,75 0,76
36 p 120 425 120 550 335
37 n 260 550 260 335 425
38 10 p 120 425 120 580 550 1,09 1,10
39 z 155 580 155 615 425
40 o 180 615 180 550 580
41 n 260 550 260 425 615
42 11 h 120 235 120 330 335 1,30 1,32
43 r 45 330 45 425 235
44 p 120 425 120 335 330
45 m 140 335 140 235 425
TOTAL 13,31 13,50

3.2.2. Calculul mărimii suprafețelor omogene

S=0,5 x 10‾ 4×∑[xi(y i-1- yi+1)]

∑[300(60 -70)]= -300
∑[170(0 -190)]= -32300 37800 x 10‾ 4 x 0,5 =1,89
∑[375(70 -60)]= 3750
∑[365(190 – 0)]=69350

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.40

∑[365(65 -190)]= -45625
∑[375(60 -175)]= -43125 212 25 x 10‾ 4 x 0,5 =1,06
∑[475(190 -65)]= 59375
∑[440(175 -60)]=50600

∑[170(190 -195)]= -850
∑[175(70 -200)]= -22750 26575 x 10‾ 4 x 0,5 =1,33
∑[285(195 -190)]= 1425
∑[375(200 -70)]=48750

∑[175(200 -235)]= -6125
∑[120(195 -320)]= -15000 24300 x 10‾ 4 x 0,5 =1,21
∑[280(235 -200)]= 9800
∑[285(320 -195)]= 35625

∑[285(190-320)]= -37050
∑[280(200-340)]= -39200 21750 x 10‾ 4 x 0,5 =1, 09
∑[350(320-190)]= 45500
∑[375(340-200)]= 52500

∑[280(340-425)]= -23800
∑[275(320-465)]= -39875 15975 x 10‾ 4 x 0,5 = 0,80
∑[340(425-340)]= 28900
∑[350(465-320)]= 50750

∑[120(320-335)]= -1800
∑[140(235-370)]= -18900 27800 x 10‾ 4 x 0,5 = 1,39
∑[205(335-425)]=-18450
∑[275(370-320)]= 13750
∑[280(425-235)]= 53200

∑[140(370-550)]= -25200
∑[260(335-465)]= -33800 28075 x 10‾ 4 x 0,5 = 1,40
∑[340(550-425)]= 42500
∑[275(426-370)]= 26125

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.41

∑[205(425-335)]= 18450

∑[140(550-425)]= 17500
∑[120(335-550)]= -25800 15100 x 10‾ 4 x 0,5 = 0,75
∑[260(425 -335)]= 23400

∑[120(550 -580)] = -3600
∑[155(425-615)]= -29450 21750 x 10‾ 4 x 0,5 = 1,09
∑[180(580-550)]= 5400
∑[260(615-425)]= 49400

∑[120(335 -330)] = 600
∑[45(235-425)]= -8550 26000 x 10‾ 4 x 0,5 = 1,30
∑[120(330-335)]=-600
∑[140(425-235)]= 26600

3.3. Repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omogene

Volumul de masă lemnoasă corespunzătoare fiecărei suprafețe omogene
se calculează cu relațiile:
VTS = (V t : Sp) · S tc
VDS = ( V d : Sp) · S tc
în care :
VTS = volumul total de exploat at, respectiv volumul pe specii și grupe de
specii, de pe fiecare suprafață omogenă, în m3;
VDS = volumul unui sortiment dimensional pentru producție (gros, subțire,
mărunt), corespunzător fiecărei suprafețe omogene, în m 3;
Vt = volumul total de exploatat, respectiv volumul pe specii sau grupe de
specii din parchet (volumul V 9 din tabelul nr.);
Vd = volumul fiecărui sortiment dimensional pentru producție (volumele
V11a, V 11b și V 10 din tabelul nr.), corespunzătoare întregului parchet;
Sp = mărimea suprafețe i parchetului,în ha;
Stc = mărimea fiecărei suprafețe omogene, în m3;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.42

Pentru parchetul Arena Veche repartizarea masei lemnoase pe suprafețe
omogene este redată în tabelul următor:

Repartizarea masei lemnoase pe suprafețe omogene

TABEL NR. 19

Nr.
supr.
omo-
gene Mări –
mea
supra –
feței
omo-
gene Volum de masă lemnoasă

Total Specii sau grupe de specii
FAG DIV. TARI
Sortimente dimensionale pentru producție
Gros Subțire Mărunt Total Gros Subțire Mărunt Total
1 1,92 147 120 1 18 139 7 – 1 8
2 1,08 83 67 – 11 78 4 – 1 5
3 1,35 103 84 – 13 97 5 – 1 6
4 1,23 94 77 – 12 89 5 – – 5
5 1,10 84 69 – 11 80 4 – – 4
6 0,81 62 51 – 8 59 3 – – 3
7 1,41 108 88 – 14 102 5 – 1 6
8 1,42 109 89 – 14 103 5 – 1 6
9 0,76 58 48 – 7 55 3 – – 3
10 1,10 84 69 – 11 80 4 – – 4
11 1,32 102 81 – 15 96 5 – 1 6
Total 13,50 1034 843 1 134 978 50 – 6 56

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.43

3.4. Stabilirea variantelor de colectare

Pentru alegerea variantei optime de colectare este necesar sa se stabilească
mai intai, in funcție de condițiile concrete de lucru din parchetul Arena Veche,
soluțiile posibile de realizare a acestui proces tehnologic.
Alegerea mijloacelor de colectare si a traseelor de deplasare a masei
lemnoase s -a făcut pe baza info rmațiilor culese din teren si transpuse pe schița
parchetului, precum si a informațiilor culese din APV si din harta amenajistica.
Intr-o prima etapa alegerea se face luându -se in considerare in mod
deosebit efectele ecologice ale folosirii diverselor mij loace de colectare urmând
ca după stabilirea unor soluții acceptabile sa se facă o analiza economica a
variantelor propuse care sa conducă in final la varianta optima.
In continuare se prezintă modul de alegere a variantelor de colectare
pentru parchetul Arena Veche, parchet cu restricții (in perioada 15.03 – 1.10) cu
o durata maxima de exploatare de 4 luni.
Parchetul Arena Veche, respectiv partida P 932 poate fi eșalonat la taiere
in perioada 01.10 – 15.03, respectiv in perioada de repaus vegetativ.
Condițiile de lucru din acest parchet permit o defalcare a activității de
colectare in operații specifice, după cum urmează:
– adunatul se va face in cuprinsul suprafețelor omogene 1 – 11;
– scosul si apropiatul se va face pe traseele A – B; C – D; G – E si
C – G – F .
Mijloacele de colectare ce pot fi folosite la scos si apropiat in parchetul
Arena Veche
TABEL NR. 20
Traseul Lungimea
(m) Înclinarea
medie (%) Volum de
colectat (mc) Mijloace de colectare
posibil de folosit
A – B 170 28 230 Tractor
Tractor + atelaje
C – D 225 33 281 Tractor + atelaje
Funicular + atelaje
G – E 250 38 279 Tractor + atelaje
Funicular + atelaje
C – G – F 350 31 244 Tractor + atelaje
Funicular + atelaje

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.44

In legătura cu aceste variante se pot face următoarele aprecieri:
– in toate cazurile, la alegerea mijloacelor de colectare, s -au luat in
considerare, in funcție de condițiile fizico -geografice, efectele
ecologice ale folosirii acestor mijloace.
– pe traseul A – B cu o lungime relativ mica si inclinare medie de 28%,
se pot folosi pentru scos materialul lemnos tractorul sau tractorul +
atelaje ( in releu).
– pe traseul C – D , cu o inclinație medie apropiata de limita maxima de
folosire a tractoarelor, precum si de s ezonul de repaus vegetativ in care
se va lucra, vor fi condiții grele de lucru, fapt pentru care s -au prevăzut
mijloace de colectare ce vor lucra in combinație, tractor + atelaje sau
funicular + atelaje . Materialul lemnos va fi colectat in punctul C unde
sunt condiții bune de amplasare a unei platforme primare, iar
mijloacele de transport au acces pe acest traseu de la drumul auto
prevăzut pe schița parchetului.
– pe traseul G – E, caracterizat printr -o inclinare medie de 38% pe o
lungime de 250 ml, impune o combinație de mijloace de colectare,
tractor + atelaje sau funicular + atelaje.
– traseul C – G – F permite folosirea tractoarelor numai in combinație cu
atelajele sau a funicular ului in combinație cu atelaje. Distanta mare si
volumul mare pe fir nu este favorabila pentru scos numai cu atelajel e
care ar prelungi durata de exploatare a parchetului.
In tabelul următor sunt prezentate sintetic mijloacele de scos si apr opiat ce
vor fi luate in considerare, in continuare, in stabilirea tehnologiei optime de
colectare.
Mijloace de scos si apropiat ce corespund condițiilor de lucru
din parchetul Arena Veche
TABEL NR. 21
Traseul Lungimea
(m) Înclinarea
medie (%) Volum de
colectat (mc) Mijloace de colectare
posibil de folosit
A – B 170 28 230 Tractor
C – D 225 33 281 Funicular + atelaje
G – E 250 38 279 Tractor + atelaje
C – G – F 350 31 244 Funicular + atelaje

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.45

In ceea ce privește operația de adunat, având in vedere condițiile
concrete de lucru, se pot lua in considerare soluțiile prezentate in ta belul de mai
sus.
Alegerea mijloacelor de adunat s -a făcut luându -se in considerare:
 înclinarea terenului în fiecare suprafață omogenă;
 distanța de adunat (măsurată pe hartă);
 categoria de material lemnos (lemn gros, subțire, mărunt).
 suprafața pe care se găsește semințișul utilizabil;
Nu se iau în considerare mijloace mecanice de adunat, datorită prejudiciilor
aduse prin amenajările necesare pentru o folosire corespunzătoare a acestora.
Dacă s -ar folosi tractoarele ar fi necesară amenajarea unei rețele de drumuri de
tractor ce ar afecta negativ solul si semințișul.
În cazul în care s -ar folosi funiculare atunci ar trebui să fie folosite
funicularele din categoria celor ce se montează și demontează ușor
(asemănătoare instalației FUC 401), funiculare care de plasând sarcina prin
semitârâre afectează de asemenea în mod negativ solul și semințișul.

Mijloacele de adunat ce corespund condițiilor de lucru din parchetul Arena
Veche
TABEL NR. 22
Nr. suprafețe
omogene Mijloace de adunat pentru
Lemn gros Lemn subțir e și lemn mărunt
1 Atelaje Purtat pe brațe + atelaje
2 Atelaje Purtat pe brațe + atelaje
3 Atelaje Purtat pe brațe + atelaje
4 Corhanire/Atelaje Purtat pe brațe + atelaje
5 Atelaje Purtat pe brațe + atelaje
6 Atelaje Purtat pe brațe + atelaje
7 Corh anire/Atelaje Purtat pe brațe + atelaje
8 Corhanire/Atelaje Purtat pe brațe + atelaje
9 Corhanire/Atelaje Purtat pe brațe + atelaje
10 Atelaje Purtat pe brațe + atelaje
11 Corhanire/Atelaje Purtat pe brațe + atelaje

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.46

În suprafețele omogene 4,7,8,9 si 11 s-au propus câte 2 variante de adunat
pentru lemnul gros deoarece în aceste suprafețe panta variază între 40 -60 %, în
acest caz putând fi folosite ambele variante. Folosirea atelajelor implica in
schimb o deplasare după o direcție oblica pe versant, de ci pe distanta mai mare.
În urma analizei economice și a condițiilor concrete de lucru din teren se
va alege una sau alta din aceste două variante.

3.5. Analiza economică a variantelor de colectare propuse

Alegerea unei variante optime de colectare pent ru situațiile în care pot fi
folosite mai multe mijloace de deplasare a lemnului trebuie făcută și pe baza
unei analize economice.
Analizând variantele de adunat pentru suprafețele omogene 4,7,8,9 si 11
vom putea observa că în toate cazurile costurile la adunat prin corhănire sunt
puțin mai mici ca în cazul în care adunatul se face cu atelaje. În suprafe țele
omogene 13, panta(40%) fiind la limita dintre cele două variante, și suprafa ța
fiind destul de mare, s -a ales varianta de adunat cu atelaje.

Vom p rezenta în tabelul 23 analiza economică a variantelor de adunat
lemn gros în suprafețele omogene:

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.47

TABEL 23 Evaluarea costurilor la adunat

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.48

CONTINUARE TABEL 23

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.49

3.5.1. Evaluarea costurilor te hnologice de scos -apropiat pe traseul A-B

În cazul operației de scos pe traseul A -B s-au evaluat costurile tehnologice
în cele 2 variante propuse, conform precizărilor din tabelul 24. La costurile
menționate în acest tabel trebuie să se adauge cheltuiel ile necesare pentru
procurarea carburanților. Ținând cont de faptul că analiza economică are un
caracter aproximativ, celelalte cheltuieli legate de asigurarea condițiilor optime
de lucru la colectarea cu tractorul sau cu atelajele pot fi neglijate.
Traseul A -B se suprapune peste un drum de tractor existent, figurat si pe
schița parchetului si care din verificările făcute pe teren se prezintă in buna stare
si nu necesita alte cheltuieli de amenajare.
În ceea ce privește consumul de carburanți s -a folosi t relația:
p = (Vi · q i)dm
p = reprezintă prestanța efectuată în [tkm]
Vi = volumul
qi = masa specifică a lemnului verde
dm = distanța medie
Pentru prima variantă , tractor de sus până jos, presta ția efectuată este :
p1 = (230 · 1,095) · 0.170 = 43 [ tkm]
Costurile pentru carburanți -la apropiat : 43 ·1.133·1.012 ·3.1 lei/l =153 ;
-la tras cu cablu : 230 ·0.171·1.012 ·3.1 lei/l =123;
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor :6·7.5lei/l = 45;
1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajul ui;
Costurile totale pentru carburan ți și lubrifian ți, pentru prima variantă sunt :
304+153+123+45=625.
Pentru cea de -a doua variantă , tractor +atelaje, presta țiile efectuate
sunt :
pentru tractor :
p2 = (230 · 1,095) ·0.120 = 30 [t km]
Costuri carburanți pentru tractor:
-la apropiat : 30 ·1.534·1.012·3.1 lei/l=144
-la tras cu cablu : 120 ·0.171·1.012 ·3.1 =64;
1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru a doua variantă propusă
sunt : 4·7.5 lei/l = 30;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.50

Costurile totale pentru carburan ți și lubrifian ți pentru cea de -a doua variantă
sunt : 552+144+64+30= 790

Costurile totale estimate pentru scosul l emnului pe traseul A -B în cele 2
variante propuse
TABEL NR. 25
Specificații Valori în lei pentru varianta de scos cu:
Tractorul TAF 650 TAF -650+Atelaje
1. Costuri tehnologice 304 552
2. Amenajarea căii – –
3. Costuri carburanți 321 238
TOTAL 625 790

Datorită faptului că diferența costurilor dintre cele 2 variante este
nesemnificativă se alege o soluție optimă de scos pentru traseul A -B, adică
tractorul TAF 650.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.51

TABEL 24

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.52

TABEL 24 CONTINUARE

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.53

3.5.2. Evaluarea costurilor tehnologice de scos -apropiat pe traseul C-D

În cazul operației de scos pe traseul C -D s-au evaluat costurile tehnologice
în cele 2 variante propuse, tractor+atelaje si funicular+atelaje. La costurile
tehnologice menționate trebuie să se adauge cheltuielile necesare pentru
amenajarea căilor de colectare și pentru procurarea carburanților. Ținând cont de
faptul că analiza economică are un caracter aproximativ, celelalte cheltuieli
legate de asigurarea condițiilor op time de lucru la colectarea cu tractorul sau cu
atelajele pot fi neglijate. Evaluarea costurilor se prezintă in tabelul 26:

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.54

TABEL NR 26 Costuri C-D

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.55

CONTINUARE TABEL 26

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.56

Pentru drumul de tractor se face mai întâi evaluarea fondului de timp
necesar pentru amenajarea căii, folosind relațiile:
Ftman = 6,525 · i t · L
Ftmec = 0,112 · i t · L

în care:
Ftman = reprezintă fondul de timp pentru execuția manuală;
Ftmec = reprezintă fondul de timp pentru execuția mecanizată;
it = este înclinarea transversală medie a terenului de -a lungul drumului de
tractor, exprimată în valori subunitare;
L = reprezintă lungimea totală traseului amenajat în [m];
Aceste relații folo sesc pentru a stabili modul (mecanizat sau manual) în
care se vor executa lucrările.
Dacă fondul de timp calculat pentru executarea manuală a drumului de
tractor impune folosirea unui număr mai mare de 10 -15 muncitori pe o perioadă
de timp cuprinzând mai mult de 45 zile calendaristice, atunci se recomanda
executarea mecanizata a lucrărilor de terasamente. Numărul de muncitori
necesari pentru a executa această opera ție se stabilește cu formula:
m=
NaFt
8
În cazul parchetului analizat aceste rela ții devin:
Ftman = 6,525 · 0,33· 300 = 645ore;
m=
3602.0458645 muncitori
Considerând un coeficient de utilizare a timpului calendaristic disponibil
c = 0,602 lucrarea se poate executa de către 3 muncitori în perioada de 45 de zile
acordată. În concluzie drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică și
costur i de execu ție mai scăzute.
Costul aproximativ pentru execuția manuală a drumului de tractor se
stabilește cu relația:
Cm = 6,775 (S · STO 4 + p · SMG)i t · L
unde: S = procentul de stâncă
P = procentul de pământ
STO 4 = salariu tarifar orar, categoria a 4 -a, pentru lucrările de terasamente în
[lei/oră]
SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrările de terasamente
în [lei/oră]

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.57

Costul aproximativ pentru execu ția drumului de vite se stabilește cu
relația: Cc = 0,14 · L · SMG
Pentru prima variantă propusă, adică tractor + atelaje, costul de execu ție
a drumului de tractor este :
– pentru drum ul de tractor :
Cm = 6,775 (0,05 · 2,787 + 0,95 · 2,613) · 0,33 · 300=1758;
– pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14·80·2,613 = 29;
Costul total pentru prima varianta = 1787 lei
Pentru cea de -a doua variantă propusă, funicular +atelaje, costul de
amenajare al căilor de colectare sunt :
– pentru mont area-demontarea liniei de funicular :
Cf = 2,625·L·SOF 5
Cf = 2.625·175·2,828 = 1299;
unde:
SOF 5 = salariu tarifar orar , categoria 5 -a, pentru lucrări forestiere în [lei/oră]
– pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 ·70·2,613 = 26
Costul total pentru ceea de -a doua varianta = 1325 lei;
În ceea ce privește consumul de carburanți s -a folosit relația:
p = (Vi · q i)dm
p = reprezintă prestanța efectuată în [tkm]
Vi = volumul
qi = masa specifică a lemnului verde
dm = distanța medie
Pentru prima variantă , tractor + atelaje, presta ția efectuată este :
pentru tractor :
p1 = (181 · 1,095) ·0.300 = 59 [tkm]
Costuri carburanți pentru tractor:
-la apropiat : 59 ·0,999·1,012·3,1 l ei/l=185
-la tras cu cablu : 281 ·0,171·1,012 ·3,1 =151;
1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului

Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variantă propusă
sunt :5·7.5 lei/l = 38;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.58

Costurile totale pentru carburan ți și lubrifian ți pentru prima variantă sunt :
185+151+38=374 lei.
Pentru cea de -a doua variantă , funicular + atelaje, presta țiile efectuate
sunt :
pentru funicular
p3=(180 ·1.095) ·0.175=34 [tkm]
Costuri carburanți pentru funicula r : [(34·0,490·0,84)+15] ·3,1 = 90 lei
S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de
0.700/fir si s -au acordat 15 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi);
Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua varia ntă propusă
sunt : 3·7.5 = 23;
Costurile totale pentru carburan ți și lubrifian ți pentru cea de -a doua variantă
sunt : 90+23 = 113lei.

Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul C -D în cele 2
variante propuse

TABEL NR. 27
Specific ații Valori în lei pentru varianta de scos cu:
TAF -650+Atelaje Funicular +Atelaje
1. Costuri tehnologice 541 1095
2. Amenajarea căii 1787 1325
3. Costuri carburanți 374 113
TOTAL 2702 2533

Datorită faptului că diferența costurilor dintre cele 2 va riante nu este
semnificativă (169 lei ) se alege o soluție optimă de scos pentru traseul C -D,
adică combinația între tractor și atelaje .

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.59

3.5.3. Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul G -E

Pe traseul G -E s-au evaluat costurile pentru doua va riante de scos a
materialului lemnos din suprafețele omogene 6,7 si 8 , conform tabelului nr. 28.
Pentru drumul de tractor se face fondului de timp necesar pentru amenajarea
caii folosind relația :
Ftman = 6,525 · i t · L în care:
Ftman = rep rezintă fondul de timp pentru execuția manuală;
it = este înclinarea transversală medie a terenului de -a lungul
drumului de tractor, exprimată în valori subunitare;
L = reprezintă lungimea totală traseului amenajat în [m];
Ftman = 6,525· 0.38 · 170 = 4 21
Numărul de muncitori necesari pentru a executa această opera ție se
stabilește cu formula:
m=
NaFt
8
m=
2602.0458421 muncitori
Drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică și cos turi de
execuție mai scăzute.
Costul aproximativ pentru execuția manuală a drumului de tractor se
stabilește cu relația:
Cm = 6,775 (S · STO 4 + p · SMG)i t · L unde:
S = procentul de stâncă
P = procentul de pământ
STO 4 = salariu tari far orar, categoria a 4 -a, pentru lucrările de terasamente în
[lei/oră]
SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrările de terasamente
în [lei/oră]
Costul aproximativ pentru execuția drumului de vite se stab ilește cu
relația: Cc = 0,14 · L · SMG

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.60

TABEL NR 28 EVALUARE G -E

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.61

CONTINUARE TABEL 28

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.62

Pentru prima variantă propusă, adică tractor + atelaje, costul de execu ție
a drumului de tractor este :
pentru drumul de tractor :
Cm = 6,775 (0,05 · 2,787 + 0,95 · 2,613) · 0,38 · 170 =1147;
pentru drumul de vite : Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 · 135 · 2,613 = 49;
Costul total pentru prima varianta = 1196;
Pentru cea de -a doua variantă propusă, funicular +atelaje, costul de
amenajare al căilor de colectare sunt :
pentru montarea -demontarea liniei de funicular :
Cf = 2,625·L·SOF 5
Cf = 2,625·190·2,828 = 1410; unde:
SOF 5 = salariu tarifar orar , categoria 5 -a, pentru lucrări forestiere în [lei/oră]
pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 ·60·2,613 = 22
Costul total pentru ceea de -a doua varianta =1432;
În ceea ce privește consumul de carburanți s -a folosit relația:
pentru prima variantă , tractor + atelaje, presta ția efectuată este :
pentru tractor :
p1 = (279 · 1,095) ·0.250 = 76 [tkm]
Costuri carburanți pentru tractor:
-la apropiat : 76 ·1,301·1,012·3,1 lei/l =310;
-la tras cu cablu : 279·0,171·1,012·3,1 =150;
1,012 = reprezintă coeficientul dat de vârsta utilajului
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variantă propusă
sunt :5·7.5 lei/l = 38;
Costurile totale pentru carburan ți și lubrifian ți pentru prima variantă sunt :
310+150+38 = 498lei.
pentru cea de -a doua variantă , funicular + atelaje, presta țiile efectuate sunt :
pentru funicular
p2=(250·1.095) ·0.190=52 [tkm]
Costuri carburanți pentru funicular : [(52 ·0,490·0,84)+23] · 3,1 = 138 lei
S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de
0.700/fir si s -au acordat 23 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi);
Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variantă propusă
sunt : 3·7.5 = 23;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.63

Costurile totale pentru carburan ți și lubrifian ți pentru cea de -a doua variantă
sunt : 138 + 23 = 161 lei.

Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul G -E în cele 2
variante propuse

TABEL NR. 29
Specificații Valori în lei pentr u varianta de scos cu:
TAF -650+Atelaje Funicular +Atelaje
1. Costuri tehnologice 685 1095
2. Amenajarea căii 1196 1432
3. Costuri carburanți 498 138
TOTAL 2379 2665

Diferența intre cele doua variante de colectare este de 286 lei in favoarea
celei cu TAF -650+Atelaje.

3.5.4. Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul C-G -F

Pe traseul C-G-F s-au evaluat costurile pentru doua variante de scos a
materialului lemnos ,tractor TAF -650+Atelaje si funicular FPU -500+Atelaje ,
conform tabelului nr .30.
Pentru drumul de tractor ,fondul de timp necesar pentru amenajarea caii este:
Ftman = 6,525· 0.31 · 450 = 910
Numărul de muncitori necesari pentru a executa această opera ție :
m=
4602.0458910 muncitori
Drumul de tractor se va executa manual ceea ce implică și costuri de
execuție mai scăzute.
Pentru prima variantă propusă, adică tractor + atelaje, costul de execu ție
a drumului de tractor este :
pentru drumul de tractor :
Cm = 6,775 (0,05 · 2,787 + 0,95 · 2,613) · 0,31 · 450 =2478;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.64

TABEL NR 30 EVALUARE C -G-F

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.65

CONTINUARE TABEL 30

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.66

pentru drumul de vite : Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 · 150 · 2,613 = 55;
Costul total pentru prima varianta = 2533;
Pentru cea de -a doua variantă propusă, funicular +atelaje, costul de
amenajare al căilor de colectare sunt :
pentru montarea -demontarea liniei de funicular :
Cf = 2,625·L·SOF 5
Cf = 2,625·350·2,828 = 2598;
pentru drumul de vite :
Cc = 0.14·L·SMG = 0.14 ·70·2,613 = 26;
Costul total pentru ceea de -a doua varianta =2624;
În ceea ce privește consumul de carburanți s -a folosit relația:
pentru prima variantă , tractor + atelaje, presta ția efectuată este :
pentru tractor : p 1 = (244 · 1,095) ·0.450 = 120 [tkm]
Costuri carburanți pentru tractor:
-la aprop iat : 120 ·0,950·1,012·3,1 lei/l =358;
-la tras cu cablu : 244 ·0,171·1,012 ·3,1 =131;
Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variantă propusă
sunt :10·7.5 lei/l = 75;

Costurile totale pentru carburan ți și lubrifian ți pentru prima variantă sunt :
358+131+75 = 564lei.
Pentru cea de -a doua variantă , funicular + atelaje, presta țiile efectuate
sunt :
pentru funicular
p2=(244 ·1.095) ·0.350=94 [tkm]
Costuri carburanți pentru funicular : [(94 ·0,397·0,84)+23] ·3,1 = 168 lei
S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de
0.700/fir si s -au acordat 23 l de motorină pentru perioada de iarnă(1l/zi);

Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variantă propusă
sunt : 3·7 .5 = 23;

Costurile totale pentru carburan ți și lubrifian ți pentru cea de -a doua variantă
sunt : 168 + 23 = 191lei.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.67

Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul C -G-F în cele 2
variante propuse
TABEL NR. 31
Specificații Valori în lei pe ntru varianta de scos cu:
TAF -650+Atelaje Funicular +Atelaje
1. Costuri tehnologice 707 968
2. Amenajarea căii 2533 2624
3. Costuri carburanți 564 191
TOTAL 3804 3783

Diferența intre cele doua variante de colectare este nesemnificativa
(21 lei) in favoarea celei cu funicularul FPU -500.

Structura optimă a procesului tehnologic de colectare
pentru parchetul Arena Veche partida 932

TABEL NR. 32
Operația Categoria de
material lemnos Traseul Soluția de colectare
Adunat Lemn gros – -corhănire pe sup rafețele
omogene 4,7,8,9,11.
-atelaje pe suprafețele omogene
1, 2, 3, 5, 6, 10.
Lemn mărunt – Purtat pe brațe + atelaje
Scos și
apropiat – A-B
G-E
C-D
C-G-F -tractor TAF -650
-tractor TAF -650 + atelaje -cai
-funicular FPU -500 + atelaje
-funicular F PU-500 + atelaje

În analiza economică a variantelor propuse s -au aplicat metode expeditive
de calcul care au ca scop scoaterea în evidență a diferențelor valorice mari ale
costurilor de colectare. Nu se justifică efortul de a face o analiza economică
foarte riguroasă în această etapă, pentru că diferen țele mari ale costurilor se
sesizează prin metode le expeditive.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.68

CAPITOLUL IV

DOCUMENTAȚIA TEHNICO -ECONOMICĂ PRIVIND
EXPLOATAREA MASEI LEMNOASE DIN
PARCHETUL ARENA VECHE

4.1. Aspecte generale privind procesul de producție

Prin proces de producție în general, înțelegem totalitatea proceselor de
muncă prin care omul cu ajutorul uneltelor de producție transformă obiectele
muncii și materia primă în scopul obținerii de bunuri materiale necesare
societății omenești.
Procesul de producție al exploatării lemnului cuprinde totalitatea
proceselor de muncă care au ca obiect transformarea acestora la locul de
depozitare în vederea transportului și a valorificării.
Activitatea de exploatare trebuie să fie, pe de o parte, rentabilă din punct
de vedere economic, adică cheltuielile de exploatare să nu depășească un anumit
nivel, iar pe de altă parte să se desfășoare astfel încât să nu se producă în
arboretul în care se intervine prejudicii care să depășească pragul de
suportabilitate al ecosistemului respectiv.
Procesul de producție al exploatării lemnului este o activitate tehnică,
complexă alcătuită din procese de muncă cu caracter continuu, legate între ele și
care în situația specifică exploatării lemnului se subdi vide în: procese
tehnologice, operații și faze.
Procesul tehnologic cuprinde totalitatea operațiilor prin care arborele se
transformă schimbându -și însușirile, dimensiunile, forma și poziția relativă în
spațiu.
Operația este lucrarea componentă a procesulu i tehnologic ce se execută

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.69

asupra obiectului muncii de un muncitor sau echipă pe un singur loc de muncă,
utilizând unelte și utilaje adecvate și aplicând anumite procedee de lucru.
Faza este partea componentă a operației și reprezintă acțiunea
independentă și terminată asupra obiectului muncii folosind același procedeu
fără a schimba regimul de lucru a utilajului.
În cadrul parchetului Arena Veche se disting următoarele procese
tehnologice:
 procesul tehnologic de recoltat;
 procesul tehnologic de colectat;
 procesul tehnologic al lucrărilor de pe platforma primară.

4.2. Proiectul tehnico -economic privind exploatarea masei
lemnoase din parchet

Proiectul tehnico -economic pentru exploatarea masei lemnoase din parchet se
referă strict la lucrările tehnologic e necesare a se desfășura în șantierul de
exploatare și redă:
 structura procesului tehnologic pe operații și faze, în ordinea
concretă de desfășurare;
 volumele corespunzătoare fiecărei operații și faze;
 distanțele de deplasare;
 normele de timp (NT), respec tiv timpul în care, în condițiile de
lucru concrete din parchet, un muncitor efectuează operația sau faza
pentru o unitate de măsură specifică activității considerate;
 fondul de timp (Ft), respectiv timpul în care un muncitor ar efectua
o operație sau fază ;
 salariu orar mediu al formației de lucru prevăzută pentru fiecare
operație sau fază;
 valoarea respectiv suma, exprimată în unități monetare ce trebuie
plătită pentru efectuarea fiecărei operații sau faze din cadrul
lucrărilor tehnologice prevăzute în pro iect.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.70

Pe lângă aceste prevederi legate strict de lucrările tehnologice în proiect
se mai stabilesc și elemente ce se referă la:
 necesarul de forță de muncă și de utilaje dimensionate astfel încât
lucrările să fie terminate în durata acordată;
 amenajările n ecesare pentru pregătirea parchetului conform
reglementărilor NIS și PSI;
 cheltuielile necesare pentru întreținerea și reglarea utilajelor din
parchet;
 cheltuieli pentru plata unor muncitori indirect productivi;
 necesarul de carburanți și lubrifianți;
 cheltuielile necesare pentru procurarea unor materiale consumabile
(anvelope, acumulatori, cabluri de sarcină, echipament de lucru și
de protecție);
 cheltuieli necesare pentru repararea uneltelor și sculelor.

4.2.1. Evaluarea costurilor lucrărilor tehnologic e

Evaluarea costurilor necesare pentru desfășurarea lucrărilor tehnologice din
parchetul Arena Veche sunt prezentate în tabelul nr.33.
Pentru completarea acestui tabel sunt necesare o serie de calcule intermediare
ce sunt prezentate în tabele 35 -40.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.71

TABEL NR. 33 EVALUAREA COSTURILOR

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.72

CONTINUARE TABEL 33

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.73

CONTINUARE TABEL 33

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.74

În tabelele 35 -40 se prezintă calculul distanțelor de adunat lemn g ros prin
corhănire, cu atelajele, calculul distanțelor de adunat lemn mărunt cu atelaje,
calculul distanțelor de scos cu atelaje, calculul distanțelor de scos cu funicularul
FPU-500, calculul distanțelor de scos și apropiat cu tractorul TAF -650.
Distanțele corectate se calculează cu relația:

CsCa cosDD αo
, unde:
D0 = distanța orizontală
α = panta terenului corespunzător fiecărei suprafețe omogene sau traseu în
grade;
Ca = coeficient de alungire a traseului care se aplică numai la adunat cu atelajele
pe suprafețele omogene cu înclinarea mai mare de 30 %;
Cs = coeficient de sinuozitate a traseului;

Corec ția normelor de timp la recoltare
TABEL NR. 34
a.Doborăt și sec ționat
Nr.
crt. Condiții de bază și factori de
influ ență Doborât Secționat
Condiții de bază 0.09 0.07
1. Desimea arborilor marca ți
26…100 buc/ha 0.01 –
2. Sezon de repaus vegetativ cu
strat zăpadă < 20cm 0.01 0.01
3. Sezon de repaus vegetativ cu
strat zăpadă > 20cm 0.01 0.02
4. Înclinare 21…30 g 0.01 0.01
Total 0.13 0.11
B. Curățat de crăci
5. Condiții de bază și factori de
influență 0.09
Total 0.09

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.75

Calculul distanțelor de adunat lemn gros prin corhănire

TABEL NR. 35
Nr.
suprafeței
omogene Panta
terenului
gr. Înclinarea
terenului
(%) Volum ul (V i) în m3 Distanța în m
FA Div. Tari Orizontală Corectată
( Li )
4 29 56 77 5 45 57
7 26 48 88 5 42 52
8 31 60 89 5 40 52
9 30 58 48 3 65 83
11 28 53 81 5 50 63
Total 383 23

24049
D = Σ (L i · Vi) / ΣVi =──────=59m
406

Calculul distanțelor de adunat lemn gros cu atelaje

TABEL NR. 36
Nr.
suprafeței
omogene Panta
terenului
gr. Înclinarea
terenului
(%) Volumul (V i) în m3 Distanța în m
FA Div. Tari Orizontală Core ctată
1 18 32 120 7 85 203
2 11 20 67 4 55 91
3 22 40 84 5 82 201
5 12 22 69 4 70 117
6 11 20 51 3 60 100
10 10 17 69 4 45 74
Total 460 27
69474
D = Σ (L i · Vi) / ΣV i = ────── =142m
487

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.76

Calculul distanțelor de adunat lemn mărunt cu atelaje
TABEL NR. 37
Nr.
suprafeței
omogene Panta
terenului
gr. Înclinarea
terenului
(%) Volumul (V i) în m3 Distanța în m
FA Div. Tari Orizontală Corectată
1 18 32 19 1 85 203
2 11 20 11 1 55 91
3 22 40 13 1 82 201
4 29 56 12 – 45 139
5 12 22 11 – 70 117
6 11 20 8 – 60 100
7 26 48 14 1 42 106
8 31 60 14 1 40 125
9 30 58 7 – 65 202
10 10 17 11 – 45 74
11 28 53 15 1 50 152
Total 135 6
19846
D = Σ (L i · V i) / ΣV i = ─────= 140m;
141

Calculul distanțelor de scos cu atelajele

TABEL NR. 38
Traseul Nr. suprafeței
omogene Volumul (V i) în m3 Distanța în m
FA Div. Tari Orizontală Corectată
G-J 7 73 2 90 131
H-I 8 72 3 85 122
K-L 3 87 5 50 71
M-N 4 79 5 85 123
Total 311 15
35839
D = Σ (L i · V i) / ΣV i =──────=110 m;
326

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.77

Schița tehnologica
de colectare a lemnului di n parchetul Arena Veche

LEGENDA
-limita de u.a.
-culme
-vale
-limita de suprafața omogena
-drum de tractor
– drum de vite
-drum auto
-linie de funicular
-platforma primara
-traseu de colectare

scara 1:5000

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.78

Calculul distanțelor de scos cu funicularul FPU -500
TABEL NR. 39

Traseul

Tason Suprafața
omogenă sau
traseul de pe
care provine
materialul
lemnos
Categoria
de
material
lemnos
Volumul (V i) în m3
Distanța în m

FA
Div.Tari
Orizontală
Corectată

C – D T1 3 Lg, Lm 97 6 110 116
T2 4 Lg, Lm 89 5 150 158
T3 5 Lg, Lm 80 4 215 226

C-G-F T1 11 Lg, Lm 96 6 150 157
T2 G-E Lg, Lm 264 15 190 199
T3 9 Lg, Lm 55 3 260 272
T4 10 Lg, Lm 80 4 340 356
Total 761 43

D = Σ (Li · V i) / ΣV i =
203804162999 m;
Calculul distanțelor de scos -apropiat cu tractorul
TABEL NR.40

Traseul

Tason Suprafața
omogenă sau
traseul de pe
care provine
materialul
lemnos
Categoria
de
material
lemnos
Volumul (V i) în m3
Distanța în m

FA
Div.Tari
Orizontală
Corectată
A – B T1 1 Lg, Lm 139 8 40 53
T2 2 Lg, Lm 78 5 135 181
G-E T1 8 Lg, Lm 103 6 75 103
T2 6 Lg, Lm 59 3 200 276
Total 379 22

D = Σ (L i · V i) / ΣV i =
12840151153 m;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.79

Amplasarea tasoanelor
rezultate din adunat si scos in parchetul Arena Veche

LEGENDA
-limita de u.a.
-culme
-vale
-limita de suprafața omogena
-drum de tractor
-drum auto
-linie de funicular
-platforma primara
-traseu de colectare
-tason pentru funicular
– tason pentru tractor

scara 1:5000

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.80

4.2.2. Structura masei lemnoase exploatate

Proporția fiecărei categorii de material lemnos se stabilește în funcție de
structura dimensională a masei lemnoase.

Structura mase i lemnoase exploatate din parchetul Arena Veche
TABEL NR. 41
Categoria de
material
lemnos Specia Procent din
volumul
total Volumul (m3/mst) Observații
Exploatat Comerciabil
1.Lemn rotund
gros Foioase 86 893/- 848/-
2.Lemn de
steri Foioase 9 92/148 -/148
Se livrează ca
lemn de foc 3.Crăci în
snopi Foioase 5 49/196 -/196
Total 100 1034/344 848/344

Din analiza acestui tabel se poate observa că lemnul gros deține o pondere
de 86% din totalul lemnului, iar lemnul de steri și crăcil e o pondere de 14%.

4.2.3. Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți

Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți este redat în tabelul nr.42.
În cele ce urmează vom da câteva explicații cu privire la datele înscrise în acest
tabel.
La cole ctare cu tractorul TAF -650 s -a calculat separat consumul de
carburant pentru tras cu cablu de sarcină (adunat) și pentru apropiat. Pentru
apropiat s -a calculat prestația efectuată în tone kilometrice (tkm) cu relația:
p = (V i · gi)dm
p1 = (401· 1,095) · 0 ,128 = 56(tkm)
Cu aceeași relație se calculează și prestația făcută cu funicularul FPU -500.
p2=(804 ·1.095) ·0.203=179 [tkm]

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.81

Coeficientul de utilizare a capacității de deplasare la tractor este de 0,9, iar
vârsta tractorului este de circa 2500 ore de funcți onare.
Nu s -au acordat sporuri pentru deplasarea tractorului la și de la locul de
muncă, pentru că se folosesc vagoane dormitor instalate în platforma primară.

Conform cărții tehnice a utilajelor necesarul de ulei este:
 ulei amestec ferăstraie Husqvarna 2 % din cantitatea de benzină
 ulei ungere ferăstraie – Husqvarna 16% din cantitatea de benzină
– Tractor TAF -650 la 250 ore funcționare – 12 litri
– Funicular FPU la 250 ore de funcționare – 8 litri

Calculul necesarului de carburanți și lubrifianți
TABEL NR.42
Felul
combustibililor,
tipul utilajelor și
lucrările
executate Prestația efectuată Norma de
consum
(l/U.M.) Cantitate
necesară
(l) Valoarea în lei

Specia
U.M.
Totală
Unitară
Total
BENZ INĂ FERĂSTRAIE MECANICE HUSQVARNA 262
Doborâre Foioase m3 1034 0.0589 61
Curățire de crăci Foioase m3 1034 0.0922 95
Secționare în
parchet Foioase m3 870 0.0407 35
Secționare în
platforma
primară Foioase m3 164 0.0354 6
Fasonat lemn de
steri Foioase mst 148 0.2334 35

Total
232/257*
3,1
797

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.82

MOTORINĂ
Funicular FPU –
500 Foioase tkm 179 0.2831 51/69**
Tractor TAF –
650 tras cu
troliu Foioase m3 401 0.1710 69/70***
Apropiat Foioase tkm 56 1.9400 109/110
Manipulat
platforma
primară Foioase m3 893 0.1290 115/1115
Total 344/364 3,1 1128
ULEI
Ferăstraie
mecanice

Amestec Foioase 5 15,7 79
Ungere Foioase 41 7,5 307
Tractoare Foioase 16 7,5 120
Funicular Foioase 18 7,5 135
Total 641
Total 2566

*S-a aplicat coeficientul 1,108 deoarece se lucrează în sezon rece.
**Se lucrează 18 zile cu funicularul și se adaugă 1 l/zi deoarece se lucrează
iarna
***Se înmulțește cu 1,012 deoarece vârsta utilajului este de aproximativ 2500
ore de funcțion are

Necesarul de ulei la tractorul TAF -650 se stabilește în funcție de numărul
de ore de funcționare calculat în structura procesului tehnologic (12 l /250ore).
Consumul de ulei la funicularul FPU -500 s -a stabilit la fel ca la tractor doar că
se folosesc 8 l/250 ore funcționare.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.83

4.2.4. Calculul necesarului de muncitori și utilaje
TABEL NR.43

Activitatea
Fond
de timp
Număr
muncitori Formația
de lucru
pentru un
utilaj sau
atelaj Numărul
utilaje sau
atelaje Numărul adoptat
Utilaje
sau
atelaje
Muncitori
1.Doborât, curățat de
crăci și secționat cu
ferăstrăul mecanic
328
0,76
2
0,38
1
2
2.Fasonat mecanic
manual lemn de steri 64 0,15 5 0,03
3.Corhănit 305 0,71 – –
2 4.Adunat manual 141 0,33 – –
5.Adunat și scos cu
atelaje 954 2,21 1 2,21 2 2
6.Scos cu funicularul 563 1,30 4 0,33 0,33* 1
7.Colectat și manipulat
cu tractorul 337 0,78 2 0,39 0,39** 1
8.Stivuit manual lemn
rotund 65 0,15 2 –

2 9.Stivuit lemn de steri 59 0,14 1 –
10.Fasonat și stivuit crăci
în snopi 768 1,78 – –
11.Expediat material
lemnos 78 0,18 – –
12.Încărcat material
lemnos 188 0,43 – – 1

Din analiza acestui tabel se observă că avem nevoie de :
– 11 muncitori direct productivi
– 2 atelaje – caii
– 0,33 funicular FPU -500*
– 0,39 tractor TAF -650**

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.84

– 1 ferăstrău mecanic

Necesarul de muncitori și utilaje s -a stabilit prin gruparea activităților din
procesul tehnologic (tabelul nr.33), după caracteristici comune (utilaj, formații
de lucru, nivel de calificare) respectiv activități care se desfășoară în con diții
asemănătoare.
Pe baza fondului de timp din tabelul menționat se stabilește numărul de
muncitori cu relația simplificată:
m = F t / 8 · N a , unde:
m = este numărul de muncitori necesari pentru efectuarea unei operații
sau grupe de activități într -o perioadă de timp dată (durata de exploatare
acordată)
Ft = fondul de timp normat pentru o operație sau grupă de activități (din
tabelul nr. 33) în ore
Na = numărul de zile active din perioada acordată prin autorizație.
În cazul parchetului Arena Veche :
Na = 3 luni · 30 zile · 0,602 = 54 zile active
*0,33 funicular – reprezintă un funicular ce lucrează 33% din timpul acordat
exploatării parchetului (18 zile);
**0,39 tractoare – reprezintă un tractor ce lucrează 39% din per ioadă (21 zile);
Cunoscând din “Normele de timp” formația de lucru pentru fiecare utilaj
(atelaj) se poate calcula numărul de utilaje (atelaje) necesare. Combinând în mod
convenabil și logic activitățile se poate opta un număr întreg de utilaje,atelaje și
muncitori cu care să se realizeze toate lucrările în perioada acordată.

4.2.5. Cheltuieli necesare pentru pregătirea parchetului și desfășurarea
lucrărilor tehnologice

Cheltuielile făcute pentru amenajarea corespunzătoare a parchetului
conform condiți ilor impuse de normele de protecția muncii și de pază contra
incendiilor, sunt prezentate în tabelul nr.44.
Fondul de timp necesar și încadrarea tarifară orară a lucrărilor s -au
apreciat în funcție de condițiile de lucru.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.85

Cheltuielile pentru întreținerea u tilajelor se calculează astfel:
 pentru ferăstraie mecanice s -au acordat 2 ore săptămânal, adică:
3 luni · 4 săpt. · 2ore · 1 ferăstrău = 24 ore
 pentru tractoare TAF -650 s -au acordat 4 ore pe săptămână, adică:
3 luni · 4 săpt. · 4ore · 0,39 tractoare = 19 ore
 pentru funicularul FPU -500 s -au acordat 2 ore pe săptămână, adică:
3 luni · 4 săpt. · 2ore · 0,33 funiculare = 8 ore
De aici rezultă că pentru calculul valorii întreținerii mijloacelor de muncă s -a
înmulțit numărul de ore calculat mai sus cu salariu orar al deservanților
(fasonator mecanic, funicularist, tractorist).
Pentru personalul indirect productiv s -au efectuat următoarele calcule:
~ maistru de parchet: 3 luni · 1500 lei/lună = 4500 lei
~ îngrijitor de cabană: 3 luni · 30zile ·4,2 ore =379ore · 2,59 0 lei/ora = 979 lei.
Postul acesta se justifica deoarece aceasta trebuie sa desfășoare o activitate
zilnica de 4,2 ore (11muncitori · 0,381ore/zi//muncitor = 4,2 ore)
~ îngrijitorul de vite trebuie să desfășoare o activitate zilnică de 2.68 ore/zi
(4cai · 0. 67ore) astfel avem 90 zile · 2.68ore/zi = 241ore · 2,590 = 624 lei;
~ forjorul trebuie să depună o activitate de:
(0,195 · 0,39 + 0,33 · 0,33 + 0,45 · 2 + 0,01 · 3+0,03·3) ·54 = 65ore;
65ore · 2,787 = 181 lei;
Pentru celelalte amenajări (drum de vite , drum de tractor, montări –
demontări funiculare, platforma primara) s -au întocmit documentații separate
pentru evaluarea cheltuielilor.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.86

Evaluarea cheltuielilor necesare pentru alte activități impuse de pregătirea și
desfășurarea lucrărilor de exploatare
TABEL NR.44

Specificații
U.M.
Cantități Norma de
timp
(ore/U.M.) Fond de
timp
(ore) Valoare (lei)
Unitare Totale
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
A. LUCRĂRI DE PROTECȚIE A MUNCII
Doborârea iescarilor buc – – –
Amenajarea potecilor ore 30 2,590 78
Plantarea plăcuțelor
avertizoare ore 4 2,590 11
TOTAL A. 89
B. LUCRĂRI DE P.S.I.
Amenajarea depozitului
de carburanți ore 18 2,787 50
Amenajarea locului de
masă ore 4 2,787 11
TOTAL B. 61
C. ÎNTREȚINEREA MIJLOACELOR DE MUNCĂ
Ferăstraie mecanice ore 24 2,828 68
Funiculare ore 8 2,828 23
Tractoare ore 19 2,828 54
TOTAL C. 145
D. PERSONAL INDIRECT PRODUCTIV
Maistru parchet luni 3 4500
Îngrijitor cabană luni 3 624
Fierar(forjor) ore 65 2,787 181
Îngrijitor vite ore 241 2,590 624
TOTAL D. 5929
TOTAL A+B+C+D 6224
CAS 19,5% 1214
FOND SANATATE 6% 373
FOND SOMAJ 2% 124

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.87

FOND UNIC SANATATE 0,85 % 53
FOND ACCIDENTE MUNCA 1,032 % 64
FOND GARANTARE PLATA SALARII 0,25 % 16
TOTAL I 8068
E. ALTE CHELTUIELI
Montări -demontări
funicular
3528
Drum de vite 592
Drum tractor 3035
Amenajare platformă
primară
205
Hrană animale zile 90 15 1350
Reparații drum auto 2140
Cabluri pentru tractoare
0,06m/m3x401x11,5 lei/m
277
Cablur i pentru funiculare
0,10m/m3x804x8,7 lei/m
700
Anvelope14/38
0,3buc./1000m3x0,401x4x
600 lei.

192
Acumulatori pentru
tractoare și funicular
0,2buc/1000m3x(0,4+0,8)
x250 lei

60
TOTAL E. 12079
TOTAL 20147

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.88

4.2.6.Tarife pent ru exploatarea masei lemnoase

Tarife pentru exploatarea masei lemnoase din parchetul Arena Veche
TABEL NR.45

Specificații
U.M. Proporția din
volumul total pe
specii sau grupe
de specii
Cantitate
Tarif
lei/U.M.
1.Lemn rotund de
foioase m3 86 896 8,16 lei/ m3
2.Lemn de steri pentru
celuloză m3/mst 9 92/148 17,43 lei/ m3
10,84 lei/mst
3.Crăci în snopi pentru
foc m3/mst 5 49/196 57,37 lei/ m3
14,34 lei/mst

În tabelul prezentat mai sus s -au calculat tarifele respectiv suma ce se
plătește muncit orilor (manopere) pentru lucrările prestate prevăzute în structura
procesului tehnologic. Stabilirea acestor tarife s -a făcut după o diferențiere a
cheltuielilor pe categorii de produse realizate (tebele 46 -48).
În legătură cu această diferențiere se fac următoarele precizări:
 la doborâre, curățire de crăci și secționare cheltuielile se repartizează în
mod proporțional, numai pentru lemnul gros și lemnul mărunt de steri
(fără crăci);
 la diferențierea valorilor totale din tabelul 33 apar 3 situații:
1. Volumul nu este diferențiat pe categorii dimensionale și o parte din
volum este trecut prin operația sau faza respectivă;
2. Volumul nu este diferențiat pe categorii dimensionale și prin operația
sau faza respectivă trece întreg volumul din parchet;
3. Volumul este dif erențiat pe categorii dimensionale.
În primul caz stabilirea manoperei pentru o categorie se face cu relația:
c = V of · PCD · V u, în care:
c = este valoarea manoperei, în lei
Vof = volumul total trecut printr -o operație sau fază, în m3
PCD = procent ul din volum al categoriei dimensionale analizate în
valori subunitare.
Vu = valoarea unitară pentru operația sau faza respectivă, în

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.89

lei/U.M. (valoare
preluată din tabelul 33)
În cea de -a doua situație se folosește relația:
C = V CD · V u, în ca re:
VCD = volumul categoriei dimensionale analizate trecută printr -o operație sau
fază, în m3
În cel de -al treilea caz valorile manoperei pentru fiecare categorie
dimensională, operația și faza se preiau direct din tabelul 33. Cele 3 situații
menționate apar simultan în stabilirea tarifului, de aceea această analiză trebuie
făcută cu multă atenție pentru a încadra corect cheltuielile.
Tarifele sunt necesare pentru plata lunară a muncitorilor în funcție de
volumele efectiv fasonate, măsurate, în platforma primară pe categorii
dimensionale

Cheltuielile pentru exploatarea lemnului rotund gros de foioase

TABEL NR.46
Activitatea Manopera (lei)
1.1.Doborât 332
1.2. Curățat de crăci 230
1.3.Secționat 235
2.1.Corhănit 850
2.4.2.5.Adunat cu atela je 1120
2.6.2.7.Scos cu atelaje 1164
2.8.Scos cu funicularul FPU -500 1347
2.9., 2.10., 2.11., 2.12. Apropiat cu tractorul 376
3.1.Secționat 12
3.2.Manipulat lemn rotund gros cu tractorul 549
3.3.Stivuit manual lemn rotund gros 180
3.4.Expediția lemn ului rotund gros 202
4.1.Încărcat lemn rotund gros cu troliu 323
Total 6920

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.90

Cheltuielile pentru exploatarea lemnului de steri de foioase

TABEL NR.47
Activitatea Manopera (lei)
1.1.Doborât 41
1.2. Curățat de crăci 29
1.3.Secționat 29
2.2.Adunat m anual 640
2.4.2.5.Adunat cu atelaje 107
2.6.2.7.Scos cu atelaje 122
2.8.Scos cu funicularul FPU -500 140
2.9., 2.10., 2.11., 2.12. Apropiat cu tractorul 40
3.1.Secționat 2
3.5.Fasonat mecanic -manual 186
3.6.Stivuit 173
3.9.Expediat 9
4.2.Încărcat manual 86
Total 1604

Cheltuielile pentru exploatarea crăcilor în snopi

TABEL NR.48
Activitatea Manopera (lei)
2.3.Adunat manual lemn mărunt 341
2.4.2.5.Adunat cu atelaje 66
2.6.2.7.Scos cu atelaje 68
2.8.Scos cu funicularul FPU -500 82
2.9., 2.10 ., 2.11., 2.12. Apropiat cu tractorul 22
3.7.Fasonat manual crăci în snopi 2061
3.8.Stivuit manual crăci în snopi 46
3.9.Expediat 10
4.2.Încărcat manual 115
Total 2811

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.91

4.2.7. Costuri de producție pentru exploatarea masei lemnoase

Evaluarea cheltuie lilor totale privind exploatarea masei lemnoase din
parchetul Arena Veche s -a făcut în tabelul nr.49.
Taxa forestieră a fost preluată din APV, act întocmit în 2006.
În cadrul acestor cheltuieli intră și cheltuielile pentru reparații utilaje
proprii cu un p rocent de 5% din totalul sumei, cheltuieli de secție și de
întreprindere 10%, cheltuieli desfacere 2.5% și beneficiu de 15%

Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase
din parchetul Arena Veche

TABEL NR.49
Specificații Valoarea
1.Taxa forestieră 96910
2.Salarii pentru lucrările tehnologice 15796
3.Cheltuieli pentru carburanți și lubrifianți 2566
4.Cheltuieli pentru alte activități 20147
Total I 135419
5. Cheltuieli reparații utilaje proprii (5%) 6771
6. Cheltuieli secție (5%) 6771
7. Cheltuieli întreprindere (5%) 6771
Total II 155732
8. Cheltuieli desfacere (2,5%) 3893
9. Profit (15%) 23360
Total 182985

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.92

4.3. Proiectul de execuție a drumului de vite

Atelajele (caii sau boii) sunt folosite la colectarea pentru adu natul sau
scosul materialului lemnos prin târâre, pe distanțe, în general până la 200 m.
Pentru scosul lemnului cu atelajele este necesară amenajarea unor drumuri de
tras. Aceste drumuri trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
 înclinarea rampelor la cursa în gol să nu depășească 30 %;
 să se evite rampele la cursa în plin. Dacă acestea nu pot fi evitate
atunci lungimea lor să nu depășească 100 m, iar înclinarea să fie mai
mică de 10 %;
 iarna pe porțiunile cu pante mai mari de 10 % la cursa în plin să se
asigure condițiile de evitare a alunecării sarcinii;
 pe porțiunile în curbă, acolo unde este cazul, se vor amenaja mărginare
pentru a se evita alunecarea sarcinii pe versant.
Folosirea animalelor la colectare presupune echiparea lor corespunzătoare
și utilizarea unor dispozitive de legare care să permită o manevră ușoară a
sarcinii.

Forța de tracțiune a atelajelor este de 60 -90 daN la cai și 120 -180 daN la
boi. Productivitatea realizată este de 5 -15 m3/8h.
Evaluarea cheltuielilor, a materialelor și ut ilajelor necesare pentru
execuția drumului de vite se realizează prin întocmirea unei documentații
corespunzătoare, respectiv proiectul de amenajare a drumului de vite.
Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători și observații pe
traseul stabili t pentru amenajarea drumului de vite. Cu această ocazie se culeg
datele necesare întocmirii profilelor transversale ale terenului, pe tronsoane
caracteristice se stabilește categoria terenului și se apreciază proporția de stâncă.
Raportând grafic profilele transversale ale terenului și pe acestea profilul
transversal al drumului de vite se poate calcula suprafața debitului în fiecare
profil caracteristic. Înmulțind această suprafață cu lungimea tronsonului
caracteristic rezultă volumul de săpătură pe fiecar e tronson.
Defalcarea acestui volum (pământ -stâncă) se face pe baza aprecierilor
procentuale făcute le culegerea datelor în teren.
În calculul volumului se va lua în considerare o înclinare a taluzului de
10:1 în stâncă și de 3:2 în celelalte cazuri. Lăți mea drumului se realizează în
cazul de față de 0,7 m.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.93

În tabelul 50 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru
execuția drumului de vite. Operațiile necesare se stabilesc în funcție de
modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manual e sau mecanizate.
Apoi în tabelul 51 este prezentat calculul necesarului de manoperă iar în
tabelul 52 se prezintă un centralizator al necesarului de manoperă și evaluarea
cheltuielilor.
Pentru parchetul Arena Veche, înclinarea medie pentru drumul de cai s e
obține ca o medie ponderată între înclinările tronsoanelor de drum
corespunzătoare traseelor G -J, H-I, K-L si M -N.
Pentru traseul G -J cu lungimea de 131m înclinarea este 26%, pentru
traseul H -I cu lungimea de 122m înclinarea este 22%, pentru traseul K-L cu
lungimea de 71m înclinarea este 20%,iar pentru por țiunea M -N cu o lungime
de 123m înclinarea este 25%, iar înclinare medie se calculează astfel:

it
23%44785,105
44712325,07120,0 12222,0 131 0,26 ; tg
α= 3x/(0,7+2x)
 x= 0,06;
unde
3x reprezintă înă lțimea triunghiului care formează profilul
transversal al drumului;
3x+0.7 reprezintă o catetă a triunghiului dreptunghic format.
S-au făcut aceste nota ții pentru că înclinarea taluzului s -a considerat 3:2
datorită faptului că nu avem săpătură în stăncă.A stfel:
Suprafața = (0,18
 0,7)/2 = 0,063 m²
Volumul = 0,063
 447 = 28 m³

Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de vite
TABEL NR.50
Nr.
crt. Simbolul și denumirea articolului de deviz U.M. Cantitatea
1. TSG 07 B1 : Scoaterea cu mijloace manuale a cioatelor de
foioase tari și brad cu diametrul de 31 -51 cm și deplasarea
acestora în afara amprizei prin purtare manuală buc. 40
2. TSA 01 C1 : Săpătură manuală în pământ în spații întinse în
teren tare m3 28

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.94

Calculul necesarului de manoperă
TABEL NR.51

Nr.
crt.
Simbolul articolului de
deviz
U.M.
Canti –
tatea Manopera

Meseria N.T.
(ore/
U.M.) Fond de
timp
(ore)
1. TSG 07 B1 buc. 40 Fasonator
manual categ.
a III-a 1.04

42

Muncitor
necalif icat MG 4.74 190
2. TSA 01 C1 m3 28 Muncitor
necalificat MG 1,45 41

Centralizator al necesarului de manoperă și evaluarea costurilor

TABEL NR.52
Nr.
crt. Meseria Fond de
timp
(ore) Salariu orar
(lei/oră) Valoarea
manoperei
(lei)
1. Fasonator manua l 42 2,748 115
2. Muncitor necalificat 131 2,613 342
Total 457
CAS 19,5% 89
FOND SANATATE 6% 27
FOND SOMAJ 2% 9
FOND UNIC SANATATE 0,85 % 4
FOND ACCIDENTE MUNCA 1,032 % 5
FOND GARANTARE PLATA SALARII 0,25 % 1
Total 592

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.95

4.4. Proiectul de montare -demontare a liniei de funicular
În cazul parchetului Arena Vechea s -a folosit un funicular FPU -500.
Acest funicular pasager universal se montează pe distanțe maxime de 500 m și
poate deplasa prin suspendare sarcini de 2000 daN.
Acest tip de funicular este recomandat pentru operațiile de scos sau
apropiat și se montează în variantă gravitațională sau negravitațională.
Datorită masei mari a cârligului de sarcină 23 kg precum și a modului de
dirijare a cablului de sarcină, traseul lateral cu acest tip de funi cular nu se
recomandă să se facă pe distanțe mai mari de 20 m. Deci folosirea eficientă a
acestei instalații presupune tasonarea materialului lemnos sub sau în apropierea
liniei de funicular.
Pentru evaluarea costurilor de montare și demontare a funicularu lui pe
traseul C -D si traseul C -G-F se întocmește o documentație specifică (tabelele
53-54) pe baza unui proiect de trasare a liniei de funicular, întocmit separat și a
prevederilor din “Anexe” .
În această documentație sunt prevăzute toate activitățile nec esare pentru
montarea -demontarea funicularului pe traseele stabilite precum și cheltuielile
necesare pentru realizarea acestor lucrări.
Cheltuielile privind încărcarea, descărcarea și transportul garniturii de
funicular la și de la locul de montare se sta bilesc în funcție de condițiile concrete
(distanță, greutate, mijloace disponibile de încărcare și transport, număr de
muncitori necesari) și de prețurile din “Anexă” .

Fig.1 Funicularul FPU -500 1.cablul purtător; 2.carucior; 3.cablu l de
sarcina; 4.cablul tragator; 5.vartej; 6.grup de acționare ; T-tambur

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.96

TABEL 53 FUNICULAR C -D

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.97

TABEL 5 3 FUNICULAR C -D

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.98

TABEL 5 3 FUNICULAR C -D

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.99

TABEL 5 4 FUNICULAR C -G-F

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.100

TABEL 5 4 FUNICULAR C -G-F

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.101

TABEL 5 4 FUNICULAR C -G-F

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.102

Centralizator al necesarului de material e

TABEL NR.55
Specificații U.M. Cantitatea
1. Motorină l 131
2. Cuie 180 mm kg 8
3. Cuie 100 mm kg 4
4. Scândură rășinoase m3 0.6
5. Carton asfaltat m2 25

Evaluarea costurilor privind transportul materialelor și utilajelor
TABEL NR.56
Specificații Costul transportului în lei
1.Transportul funicularului la și de la parchet cu
autocamion de 7,8 tone
140
2.Încărcarea și descărcarea funicularului cu macaraua de
16 tone
45
Total 185

Costul total al transportului se obține ținând cont de numărul d e ore
necesar pentru încărcarea și descărcarea garniturii funicularului cu macaraua de
16 tone (16 ore) dar și de distanța de transport a garniturii cu autocamionul de
7,8 tone (15 km).Macara 16 tone: 482160 lei/oră.

Evaluarea costurilor totale ale instal ării funicularului FPU -500
TABEL NR.57
Specificații Costuri în lei
1. Materiale 816
2. Manoperă 2527
3. Transporturi 185
Total 3528

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.103

4.5. Proiectul de execuție a drumului de tractor

În cazul parchetului Arena Veche pentru apropiatul și scosul materia lului
lemnos se folosește tractorul TAF -650 și în unele locuri și funicularul FPU -500,
precum și atelajele.
Evaluarea cheltuielilor, a materialelor și utilajelor necesare pentru
execuția drumului de tractor se realizează prin întocmirea unei documenta ții
corespunzătoarea , respectiv proiectul de amenajare a drumului de tractor.
Pentru întocmirea proiectului sunt necesare măsurători și observa ții pe
traseul stabilit pentru amenajarea drumului. Cu această ocazie se culeg datele
necesare întocmirii profilelo r transversale ale terenului, pe tronsoane
caracteristice, se stabilește categoria terenului și se apreciază propor ția de
stâncă.

Raportând grafic profilele transversale ale terenului și pe acestea profilul
transversal al drumului de tractor se poate ca lcula suprafa ța debleului și
înmulțind această suprafa ță cu lungimea drumului se ob ține volumul de
săpătură. Defalcarea acestui volum în (pământ – stâncă) se face pe baza
aprecierii procentuale făcute la culegerea datelor în teren. În calculul volumului
se va lua în considerare o înclinare a taluzului de 10:1 în stâncă și de 3:2 în
celelalte cazuri. Lățimea drumului se realizează în cazul de față de 3 m.
În tabelul 58 se prezintă antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.104

execuția drumului de tractor. Ope rațiile necesare se stabilesc în funcție de
modalitatea de realizare a săpăturilor cu mijloace manuale sau mecanizate.
Apoi în tabelul 60 este prezentat calculul necesarului de materiale și
manoperă, iar în tabelele 61 -64 se prezintă un centralizator al n ecesarului de
manoperă și materiale și evaluarea cheltuielilor.
Pentru parchetul Arena Veche, înclinarea medie pentru drumul de tractor
se obține ca o medie ponderată între înclinarea versan ților care mărginesc
drumul, și lungimea tronsoanelor de drum core spunzătoare versan ților de
aceeași înclinare.
Înclinarea tansversală medie,pentru drumul de tractor, se calculează astfel:
it =
38,012848.54
12836,076 42,052 =38%
tg
α=3x/(3+2x) => x= 0.51; unde : 3x reprezintă înăl țimea
triunghiului ca re formează profilul transversal al drumului;
3x+2 reprezintă o catetă a triunghiului dreptunghic format.
S-au făcut aceste nota ții pentru că înclinarea taluzului s -a considerat 3:2
datorită faptului că nu avem săpătură în stâncă. Astfel:
Suprafața = (1,53
3)/2 = 2,30 m²
Volumul = 2,30
 128 = 294 m³

Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pentru drumul de tractor si repararea
drumului auto existent
TABEL NR. 58
Nr.
crt. Simbolul și denumirea articolului de deviz U.M . Cantitatea
1. TSG 07 B1 : Scoaterea cu mijloace manuale a cioatelor de
foioase tari cu diametrul de 31 -51 cm și deplasarea acestora
în afara amprizei prin purtare manuală buc. 10
2. TSA 01 B1 : Săpătură manuală în pământ în spații întinse în
teren mijl ociu m3 94
3. TSC 19 D1 : Săpătură mecanică cu buldozerul de 81 -180
CP, inclusiv împingerea pământului la 10m, în teren
categoria IV m3 200
4.
TSE 04 C1 : Nivelarea platformei drumului mecanică cu
buldozerul de 81 -180 CP , în teren categoria IV m3 300

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.105

TABEL 59-60

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.106

TABEL 6 1-62

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.107

TABEL 6 3

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.108

4.6 Proiectul de amenajare a platformei primare

Amenajarea platformei primare trebuie făcută în așa fel încât să asi gure
condiții de stocare a masei lemnoase exploatate într -o anumită perioadă de timp.
Pentru parchetul Arena Veche s -a proiectat amplasarea a doua platforme
primare din care numai prima platforma necesita lucrări de amenajare. Cealaltă
platforma amplasata la capătul traseului de scos -apropiat C -G-F, in punctul C
de pe schița, nu necesita lucrări de amenajare, existând suficient spațiu si
condiții corespunzătoare pentru stocarea masei lemnoase ,pe fostul teren de
fotbal la aceasta data dezafectat.
Pentru primul caz, s -a luat în considerare dimensionarea platformei
primare pentru stocarea masei lemnoase exploatate în 5 zile active din
suprafețele omogene 1 si 2, a cărei structură este dată în tabelul numărul 64. Pe
baza acestei structuri s -a dimensionat fi ecare rampă de stocare necesară pentru
lemnul rotund pe categorii, cu relația:
fchVS
, unde:
S = suprafața de stivuire necesară pentru lemnul rotund, în m3
V = volumul de lemn rotund, ce se stochează într -o stivă, în m3
h = înălțimea de s tivuire, în m
c = factorul de cubaj pentru lemn rotund (0,6 -0,8)
f = coeficient de umplere a stivei (0,6 -0,8)
În cazul lemnului rotund, pentru stivuire, s -au adoptat valorile: h = 1,5;
c = 0,7; f = 0,8.
Pentru lemnul de steri suprafața de stivuire(S) est e aproximativ egală cu
volumul ce trebuie să fie stocat(V),exprimat în metri steri.
Această relație este valabilă ,pentru situația în care:
 -înălțimea de stivuire H=1.5m,factorul de cubaj c=0.62;
 -coeficientul de umplere a stivei f=1.0;
Tot în același tabe l sunt date numărul și dimensiunile suprafețelor de
stocare pentru fiecare categorie dimensională rezultată prin fasonarea masei
lemnoase în platforma primară într -o perioadă de 5 zile active(aproximativ o
săptămână).
Înălțimea maximă a stivelor de 1,5m s -a ales deoarece, în toate cazurile,
stivuirea se face manual.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.109

Evaluarea cheltuielilor necesare pentru amenajarea platformei primare s -a
făcut în tabelele 65 -67.

Structura masei lemnoase pentru dimensionarea platformei primare
TABEL NR.64
Specificații U. M. Volum Suprafața de depozitare
În m2 N x ( L x l x h)
1.Lemn rotund gros de fag m3 91 108 2(9 x 4 x 1,5)
3.Lemn de steri de fag mst 10 10 10 x 1 x 1,5
5.Crăci în snopi de fag mst 21 21 2(7 x 1 x 1,5)

Antemăsurătoarea lucrărilor necesare pe ntru amenajarea platformei primare
TABEL NR.65
Nr. crt. Simbolul și denumirea articolului de deviz U.M. Cantitatea
1. TSE 01 B1 Nivelarea manuală a terenului 100 m2 6,6

Calculul necesarului de manoperă
TABEL NR.66
Nr.
crt. Simbolul articolului
de deviz U.M. Canti
tatea Manopera
Meseria NT
(ore/UM) Fond de
timp(ore)

1.
TSE 01 B1
100 m2
6,6 Muncitor
săpător
Categ III
8,82
58

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.110

Centralizator al necesarului de manoperă și evaluarea costurilor
TABEL NR.67
Nr. crt. Meseria Fond de
timp (ore) Salariu orar
(lei/oră) Valoarea
manoperei (lei)
1. Muncitor 58 2,748 159
Total 159
CAS 19,5% 31
FOND SANATATE 6% 9
FOND SOMAJ 2% 3
FOND UNIC SANATATE 0,85 % 1
FOND ACCIDENTE MUNCA 1,032 % 2
FOND GARANTARE PLATA SALARII 0,25 % –
Total 205

Platforma primară s -a amplasat în așa fel încât să poată fi efectiv
amenajată si adaptata la mijlocul de transport auto, la modalitatea de manipulare
a lemnului si la spațiul disponibil pentru amplasarea compartimentelor
funcționale.
Compartimentele funcționa le ale platformei primare sunt in general
aceleași,cu deosebire de felul mijloacelor de apropiat si manipulare precum si de
structura dimensionala a masei lemnoase.
Lemnul de steri si cracile in snopi se manipuleza manual, de aceea
fasonarea lor se face i n imediata apropiere a drumului auto, iar stivuirea in
condițiile spațiului îngust, peste santul drumului auto.
Pe langa lucrările de nivelare prevăzute in antemăsurătoare se vor așeza
lungoane pentru stivuirea lemnului.
Transportul lemnului de la platform ele primare a parchetului se va face fie
la un centru de sortare si preindustrializare sau direct la beneficiari.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.111

4.7. Calculul sortimentelor industriale pentru parchetul
Arena Veche

Modul de c alculul al sortimentelor industriale din sortimenta tia
dimensionala a A. P.V. se va face având in vedere următoarele :
1. Pentru masa lemnoasa de fag :
când G 1/ (G 1 +G 2 ) este mai mare de 51%
 bușteni pentru furnire estetice FE = 7% (G 1 +G 2 )
 bușteni pentru furnire tehnice FT = 25% (G 1 +G 2 )
când G 1/ (G1 +G 2 ) este intre 30 -50%
 FE = 5% (G 1 +G 2 ) ; FT= 20% (G 1 +G 2 )
când G 1/ (G 1 +G 2 ) este de pana la 29%
 FE = 3% (G 1 +G 2 ) ; FT= 18% (G 1 +G 2 )
Buștenii pentru cherestea ( gater) C = G 1 +G 2 +M 1 +1/2M 2-(FE+FT)
Lemn pentru construcții rurale CR = 1/2 M 2 +M 3
Lobde pentru celuloza = S+ 50% din lemn foc
Lobde pentru PAL = 20% din lemn foc + craci
2. Pentru masa lemnoasa de diverse tari:
FE = 4 – 5% (G 1 +G 2 )
FT = 16 -18 % % (G 1 +G 2 )
C = G 1 +G 2 +M 1 +1/2M 2-(FE+FT)
CR = 1/2 M 2 +M 3
Lobde pentru celuloz a = S+ 50% din lemn foc
Lobde pentru PAL = 20% din lemn foc
Lemn de foc + 20% lemn foc + craci

In cazul parchetului Arena Veche ,
pentru fag G1/ (G 1 +G 2 ) = 579/579 + 172 = 77%
 FE = 7% (G1 +G 2 ) = 53 m³
 FT = 25% (G1 +G 2 ) = 188 m³
 gater C = G 1 +G 2 +M1 +1/2M 2-(FE+FT) C = 579+172+13+2 –
(53+188) = 525 m³
 CR = 2+1 =3 m³
 Lobde celuloza = S + 50% l. foc = 72 m³

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.112

 Lobde PAL = 30% l. foc = 43 m³
 L. foc = 76 m³
pentru frasin FE = 4% (G1 +G 2 ) = 1 m³
FT = 16% (G1 +G 2 ) = 2 m³
C = 9+6+1 -3 = 13 m ³
Celuloza = 3 m³
L. foc = 3 m³
pentru paltin m. FE = 5% (G1 +G 2 ) = 1 m³
FT = 16% (G1 +G 2 ) = 2 m³
C = 8+3 -3 = 8 m³
Celuloza = 2 m³
L. foc = 2 m³
pentru carpen celuloza = 5 m³
PAL = 5 m³
L. foc = 6 m³

4.8. Calculul valorii masei lemnoase din P 932
TABEL NR. 68
Nr.
crt.
Specia
Sortiment industrial Volum
-mc- Preț
Unitar lei/mc Total – lei
1 Fag FE 53 639 33867
2 FT 188 184 53392
3 C 525 193 101325
4 CR 3 134 402
5 Celuloza 72 92 6624
6 PAL 43 84 3612
7 l. foc 76 80 6080
8 Total Fa 960 * 205302
9 Frasin FE 1 1600 1600
10 FT 2 460 920
11 C 13 301 3913
12 Celuloza 3 92 276
13 l. foc 3 80 240
14 Total Fr 22 * 6949

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.113

15 Paltin m. FE 1 2800 2800
16 FT 2 1608 3216
17 C 8 260 2080
18 Celuloza 2 92 184
19 l. foc 2 80 160
20 Total Pam 15 * 8440
21 Carpen Celuloza 5 92 460
22 PAL 5 84 420
23 l. foc 5 80 400
24 Total Ca 15 * 1280
25 TOTAL 1012 * 221971

Preturile luate in calcul co respund cu cele obținute in urma licitației masei
lemnoase fasonat la Direcția Silvica Resita in data de 31.03.2007.
In aceste condiții, daca masa lemnoasa s -ar exploata si valorifica de un
agent economic, beneficiul obținut ar putea fi mai mare de 15% (c onform
tabelului nr. 49 ) astfel:
Calcul beneficiu masa lemnoasa licitata:
221971 lei – 159625 lei = 62346 lei ;
rezultând un beneficiu de 39% in condițiile in care
partida 932 s -ar adjudeca la același preț mediu de 91,86 lei/mc, adică la valoa rea
taxei forestiere de 96909 lei.
Daca prețul mediu de 91,86 lei/mc, se considera ca preț de pornire a
licitației, se poate face calculul treptelor pana la care , un agent economic poate
licita, astfel incat beneficiul sa fie de 15% (adică = 23360 lei – propus in tabelul
nr. 49).
Treptele de licitație se stabilesc ca fiind 5% din valoarea prețului de
pornire, astfel: 91,86 lei/mc x 5% = 4,6 lei/mc
Diferența valorica de beneficiu: 62646 – 23360 = 39286 lei, respectiv
37,24 lei/mc.
Numărul treptelor maxime care pot fi parcurse la licitație :
37,24/4,6 = 8 trepte.
In aceste condiții prețul mediu adjudecat ar putea ajunge pana la cel mult 129,10
lei/mc, pentru a realiza un beneficiu de 15%.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.114

4.9. Indici de utilizare a masei lemnoase

prin intermediul acestor indici se exprima gradul de utilizare a masei lemnoase,
fie ca volum total, fie ca volum diferențiat pe sortimente. Se disting doua
categorii de indici de utilizare:
 Indici de utilizare sintetici (globali) care se refera la întreaga m asa
lemnoasa ( indici de utilizare a masei brute pe picior si a masei lemnoase
utilizabile pe picior)
 Indici de utilizare analitici (diferențiați) care se refera la sortimente
Indicele de utilizare a masei lemnoase brute pe picior , sau indicele de
punere in valoare, se exprima prin relația:
Vup
Iub=——— x 100 [ %]
Vbp

in care: Vup- volumul utilizabil pe picior, in m3
Vbp – volumul brut pe picior, in m3
Iub = 98%
Indicele de utilizare a masei lemnoase uti lizabile pe picior se exprima
prin relația:
Vv
Iup=——— x 100 [ %]
Vup
in care: Vv- volumul total valorificabil(comercializat) , in m3
Vup – volumul utilizabil pe picior, in m3
Iup = 98%
Acest indice exprima gradul de valorificare cantitativa a volumului
utilizabil pe picior preluat pentru exploatare, preocuparea unitatiilor de
exploatare de reducere a consumurilor tehnologice si a perderilor de exploatare.

Indicii de ut ilizare analitici reprezintă proporțiile diferitelor sortimente
care se obțin din volumul utilizabil pe picior si se calculează cu relația:
Vx
Ix=——— x 100 [ %]
Vup

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.115

in care: Vx – volumul valorificat al sortimentelor
Vup – volum ul utilizabil pe picior din care s -a realizat
sortimentul .
Suma indiciilor de utilizare analitici calculați este egala cu indicele de utilizare a
masei lemnoase utilizabile pe picior. Cei mai importanți sunt cei referitori la
lemnul de lucru , lemnul rotu nd pentru industrializare.
Calculul corect al indiciilor de utilizare analitici se face numai la finele
exploatării, după ce toate sortimentele au fost livrate.

4.10. Deșeuri la exploatarea lemnului
Prin deșeuri in exploatarea lemnului se înțeleg difere nțele relativ mici de
lemn brut – dintre volumul arborilor puși in valoare si principalele sortimente
valorificabile – care nu pot fi utilizate pentru realizarea principalelor sortimente ,
dar care pot fi utilizate parțial in diferite sectoare de consum, d aca economic se
justifica acest lucru.
Se disting doua categorii de deșeuri:
 cioate, craci subțiri, coaja si lemn putregăios, materiale care ram in
in pădure
 așchiile, rumegușul, scurtăturile, coaja etc., rezultate la recoltarea
lemnului ( consumuri tehnolo gice) sau la colectare alcătuind
pierderi la aceste procese tehnologice
Lemnul lăsat ca supralungime , sortimentele de lemn rotund si coaja,
constituie deșeuri parțiale sau totale in procesul de prelucrare industriala a
lemnului.
In exploatarea lemnului intervine de asemenea noțiunea de resturi de
exploatare care nu se suprapune cu cea de deșeuri, reprezentând resturi inutili
abile si putregaiuri, existente înaintea de executarea lucrărilor de exploatare si
care se strâng in cadrul lucrărilor de curatire a parchetului si servesc la
fertilizarea solului.
In tabelul următor se reda balanța masei lemnoase la punerea in valoare si
la exploatare:

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.116

Balanța masei lemnoase, in P 932
TABEL NR69
Specificații Produse principale -specia fag
Procent (%) Volum -mc-
1.La punerea in valoare 1055
Volum utilizabil pe picior 95,0 1002
Deșeuri –craci 1,5 16
Deșeuri –coaja 3,0 32
Deșeuri lemn putregăios 0,5 5
Total volum brut pe picior
predat special exploatării 100,0 1055
2. La exploatare
Volum brut fasonat la cioata : 1034
-lemn rotund pentru industrializare 50,0 517
-lemn rotund pentru construcții 4,0 41
-lemn de steri pentru industrializare 15,0 155
-lemn de steri pentru combustibil 27,5 284
Deșeuri consum tehnologic 0,8 8
Deșeuri pierderi de colect are 2,0 21
Supradimensionări 0,7 7
Volum utilizabil pe picior 100,0 1034

4.11. Masuri de economisire a lemnului in exploatarea pădurilor
Economisirea lemnului in exploatare presupune acționarea in următoarele
direcții:
 imbunatatirea si perfecționarea a ctivității de organizare tehnica a
exploatării
 reducerea volumului deșeurilor valorificabil
 păstrarea lemnului fasonat la pădure
Imbunatatirea activității de organizare implica estimarea precisa a masei
lemnoase, efectuarea lucrărilor pe baza unor planur i (proiecte ) de exploatare
judicios întocmite, extinderea mecanizării si respectarea normativelor tehnice de
consumuri specifice, punerea in valoare si exploatarea arborilor vatamati si
doborați de vânt, ridicarea calității profesionale a personalului, et c.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.117

Păstrarea lemnului fasonat la pădure, in cazul parchetului Arena Veche
înseamnă in primul rând luarea masurilor pentru conservare împotriva
răscoacerii, având in vedere condițiile de dezvoltare a ciupercilor dăunătoare si a
insectelor xilofage ce se po t dezvolta in condiții de temperaturi de peste 200 C.
Lemnul după ce este doborât pierde prin uscare apa , iar pentru menținerea
umidității se pot utiliza procedee de scufundare totala in apa ( imersie), sau prin
stropire .
Alt procedeu este acela de cons ervare cu paste aplicate la capete, pe
noduri sau acolo unde coaja este căzuta.
Stivuirea materialului lemnos prin așezarea stivelor pe tălpi, la o inaltime
de 30 cm de sol, in locuri umbrite, cat mai st râns, as tfel inc it sa fie impedicata
aerisirea si uscarea lemnului, constituie de asemenea masuri de păstrare in
special a fagului care este supus sufacarii.
Crăparea lemnului este provocata de contragerea fibrelor ca urmare a
uscării, cat si datorita doborârii sau secționării necorespunzătoare sau pri n
manipularea greșita, corhanire, etc.
Crăpăturile cu tendința de dezvoltare se opresc prin baterea unor agrafe
metalice, iar lemnul se ferește de soare si se acoperă capetele cu huma sau var.
Pentru prevenirea crăpării ca urmare a doborârii si secționări i lemnului trebuie
aplicate cu strictețe regulile de tehnica a executarii operațiilor respective. La
corhanire trebuie înlăturate obstacolele in care lemnul s -ar putea izbi. La tasoane
si depozite de asemenea se va evita izbirea lemnului.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.118

CAPITOLUL V

MĂSURI DE REDUCERE A PREJUDICIILOR

Prejudiciile silviculturale produse în urma exploatării lemnului afectează
trei elemente ale ecosistemului. Astfel în urma activității de exploatare a masei
lemnoase dintr -un parchet se pot produce vătămări ale arborilor în picioare,
subarboretului, semințișului și solului.
Prejudiciile sunt generate fie de căderea arborilor în timpul procesului
tehnologic de recoltare, fie de deplasarea mijloacelor de colectare cu sau fără
sarcini și de mișcarea cablurilor.
Dintre prejudiciile cele mai importante ce afectează arborii în picioare
amintim:
 cojirea trunchiului și a rădăcinilor proeminente
 zdrelirea trunchiurilor și a rădăcinilor proeminente
 dezrădăcinarea.
Cele ce afectează solul sunt: măturarea litierei, grăpar ea, șănțuirea,
șiroirea.
Cele ce afectează subarboretul și semințișul sunt: ruperea și zdrelirea,
ruperea vârfului coroanei, smulgerea din pământ.
În general prejudiciile arborilor în picioare are loc în zonele de contact ale
arborelui cu sarcina, mijlocul de colectare sau cablu producându -se zdrelirea
superficială sau profundă la nivelul de contact: rădăcină sau tulpină, la diferite
înălțimi, dar de regulă la bază.
Prejudicierea semințișului poate fi produsă fie în urma doborârii arborilor
fie în urma proc esului de colectare a materialului lemnos.
Prejudiciile sunt mult influențate de tratament, ele fiind mai mari și mai
greu de preîntâmpinat cu cât tăierea este mai selectivă și de mijlocul de
colectare, fiind mai mari în cazul utilizării tractoarelor.
În v ederea reducerii prejudiciilor de exploatare sa vor lua următoarele
măsuri:

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.119

 doborârea arborilor se va face în afara ochiurilor cu semințiș evitându -se
deprecierea și vătămarea puieților și a arborilor nemarcați care rămân în
picioare;
 dacă prin doborârea a rborilor s -au vătămat, rupt sau dezrădăcinat exemplare
nemarcate, persoana responsabilă cu exploatarea sau șeful de district, în raza
căruia se află parchetul, depune raport pentru înlocuirea arborilor vatamati
fără ca acești arbori să se doboare;
 în pădur ile de amestec se doboară întâi arbori de rășinoase și apoi cei de
foioase;
 coroana arborilor va fi fasonată la locul de doborâre, pachetizată în legături
cu dimensiuni reduse, astfel încât prin scoaterea acestora să se evite
degradarea solului, a arborilo r și semințișului;
 corhănirea nu se va face pe pante și distanțe mari, pe teren înghețat sau
acoperit cu gheață, în arborete cu desime mare pentru buștenii de dimensiuni
mari;
 colectare materialului lemnos se face numai pe traseele aprobate,
materializate pe teren la primirea parchetului cu respectarea elementelor de
gabarit ale drumurilor de tractor, culoarelor de funicular și platformei
primare;
 la instalarea funicularului în parchet se respectă următoarele condiții: lățimea
culoarului la nivelul sarcinii poate fi de maximum 4 metri la funicularele cu 2
cărucioare și 6 metri pentru cele cu un cărucior și punctele de încărcare și
descărcare ale funicularului se amplasează de regulă în porțiuni fără semințiș
iar arborii suport și de ancorare nu se elaghează și se protejează prin
manșoane;
 în parchetele cu restricții în cadrul perioadei permise pentru recoltarea și
colectarea materialului lemnos, scosul se face prin târâre când solul este
acoperit cu zăpadă și prin semitârâre sau suspendat în lipsa stratului d e
zăpadă;
 în zonele de deal și munte drumurile de tractor folosite la scos – apropiatul
lemnului vor urmării văile. În perioadele cu precipitații abundente colectarea
masei lemnoase cu tractoare este interzisă pentru a preveni degradarea
traseelor;
 proteja rea arborilor nemarcați, limitrofi căilor de acces aprobate, împotriva
vătămărilor, se realizează cu lungoane, țăruși, manșoane, etc.
 traseul drumului de tractor urmărește porțiunile fără semințiș, lățimea
platformei primare se realizează de maxim 4 metri, iar la construirea lor se
vor lua măsuri de consolidare și stabilizare a taluzelor;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.120

 așezarea grămezilor de crăci și a resturilor de exploatare se face de regulă pe
cioate și în locuri fără semințiș;
 nu se admite continuarea tăierilor arborilor din parchet dacă nu se asigură
scosul materialelor lemnoase în depozitele primare în maxim 30 zile în
sezonul de repaus vegetativ sau curățirea concomitentă a postațelor eliberate
de materialele lemnoase comerciale;
 în cazul unor soluri afânate, slab coezive, umede s au mlăștinoase este
interzisă deplasarea unor cantități mari de material lemnos prin târâre și
semitârâe pe același traseu;
 unitatea de exploatare este obligată ca la terminarea lucrărilor să execute
nivelarea căilor (traseelor) folosite la exploatarea lem nului.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.121

CAPITOLUL VI
PROTECȚIA MUNCII

Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă
importanță pentru întregul personal muncitor și în primul rând a personalului de
conducere din întreprinderi, unități, secții sectoare și pa rchete de exploatare.
Reducere numărului și a gravității accidentelor de muncă prin ridicarea
nivelului general al activității de protecție a muncii, este o obligație prevăzută în
legislația în vigoare Legea 316/2006 (Legea protecției muncii).
Protecția m uncii are ca obiectiv cunoașterea si înlăturarea perturbațiilor ce
pot apărea in procesul de munca iar pentru a -si atinge scopul implica existenta si
funcționarea unui sistem de masuri si mijloace tehnice , social -economice ,
organizatorice , de igiena si de medicina muncii.
In acest context in fiecare parchet de exploatare se întocmește un plan de
organizare a procesului de producție si masuri specifice de protecția
muncii , care trebuie sa contina:
1. fisa elementelor caracteristice parchetului
2. schița parche tului si a platformei primare, cu elementele
caracteristice
3. operațiuni si faze ce se vor executa in cadrul procesului tehnologic
4. lucrări de pregătire din punct de vedere al protecției muncii ce
urmeaza a fi executate înaintea începerii exploatării
In cazu l parchetului Arena Veche elementele caracteristice au fost
descrise in capitolele precedente, fisa urmând a se completa cu numărul de
autorizație emisa pentru acest parchet atât pentru lucrările de exploatare cat si pe
linie de protecția muncii.
La „eleme nte caracteristice” se va identifica in parchet factorii de risc,
cum ar fi arborii periculoși ( aninați, parțial dezradacinati, iescari), locurile cu
pericol deosebit ( cioate de arbori dezradacinati, alunecări de teren, pericol de
supare stânci in poziț ii instabile) cat si existenta daca este cazul a unor animale
periculoase si reptile veninoase.
Din observațiile făcute pe teren si din A.P.V., in acest parchet nu se
constata factori de risc.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.122

In schița parchetului se va specifica in mod obligatoriu ordine a de lucru in
postate , care se suprapune in acest caz cu ordinea numerotării suprafețelor
omogene, prezentata in schițele anterioare.

Se va ataca mai intai masa lemnoasa din suprafața postața nr. 1 ,postata
care se găsește in limita cu drumul auto for estier Fata Celnic pe unde fi
transportata întreaga cantitate de masa lemnoasa din parchetul Arena Veche si
care poate constitui un pericol pentru circulația pe acest drum..
Nu se va trece la următoarea postata pana nu se va colecta toata masa
lemnoasa si se va curata parchetul din suprafața atacata.
Răspunzător direct de respectarea organizării procesului de producție si a
masurilor de protecția muncii este maistrul de parchet.
In continuare se vor prezenta principalele masurile cu caracter general de

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.123

protecția muncii in exploatări forestiere, cat si masuri specifice pentru fiecare
operație din cadrul procesului tehnologic de exploatare.

6.1. Măsuri cu caracter general de protecție a muncii în exploatări
forestiere au în vedere următoarele:

 instruirea mu ncitorilor se va face prin demonstrații practice, iar introducerea
lor în lucru se va face numai după ce s -a constatat că și -au însușit normele de
protecție a muncii
 la primirea noilor utilaje se va face o instruire specială a celor ce urmează să
le deserv ească
 la repartizarea muncitorilor în procesul de producție se va ține seama de
pregătirea profesională, de vârsta muncitorilor, de starea fizică a acestora, de
complexitatea operațiilor și de gradul de periculozitate pe care îl reprezintă
operația respect ivă
 purtarea obligatorie a echipamentului de protecție prevăzut în NTS (cască,
palmare) de către toți muncitorii în timpul procesului de producție
 delimitarea și marcarea vizibilă a zonelor periculoase la fiecare loc de muncă
 conducătorul procesului de pro ducție nu va părăsi locul de muncă până nu
stabilește precis cine este înlocuitorul său pe perioada cât lipsește din parchet.

6.2. Măsurile de protecție a muncii la lucrările de recoltare a
lemnului se referă la următoarele aspecte:

1. Este interzis a înce pe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului
de muncă care constă în:
 tăierea vegetației lemnoase din subetaj, a tufărișului, curățirea
crăcilor
 bătătorirea zăpezii în jurul arborilor
 formarea potecilor de retragere a muncitorilor doborâtor i.
2. Direcția de doborâre trebuie astfel stabilită încât arborele în cădere să nu se
anine și să nu cadă peste alți arbori doborâți:
 tapa se va face până la adâncimea de 1/3 din grosimea arborelui de
rășinoase și de 1/3 până la foioase

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.124

 când arborele dă semne de mișcare, doborâtorii vor scoate
ferăstrăul din tăietură și vor da semnalele convenționale, pentru a
preveni muncitorii din vecinătate. Ei se vor îndepărta la o distanță
de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcție laterală și înapoi față
de direcția de cădere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi
loviți de arborii în cădere ori de bucăți de lemn sau crăci
3. Este interzisă doborârea arborilor înclinați sau a celor cu coronamentul într -o
parte, în direcția opusă înclinării sau aceleia în care e ste dezvoltat
coronamentul.
4. La începutul tăierii ferăstrăul se reazemă cu gheara de sprijin de trunchiul
arborelui. Nesprijinirea ferăstrăului și introducerea bruscă a lanțului tăietor în
lemn produc izbituri periculoase atât pentru utilaj cât și pentru mu ncitor.
5. Pentru a nu bloca lanțul tăietor al ferăstrăului cât și pentru o mai bună dirijare
a căderii arborelui, se vor folosi pene din lemn.
6. În cazul ruperii lanțului tăietor se oprește imediat motorul ferăstrăului.
7. Eliberarea ferăstrăului din tăietură, la sfârșitul tăierii, trebuie să se facă lin,
fără smucituri, pentru a se evita căderea sau ruperea lanțului.
8. În timpul căderii arborelui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se
face cu motorul oprit sau cu turație redusă.
9. Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are
motorul oprit. Dacă motorul este încălzit se va avea grijă ca toba de
eșapament să nu se atingă de hainele sau de părți ale corpului muncitorului.
10. Dezaninarea arborilor agățați se face de către o echipă instr uită în mod
special, condusă de maistrul sau gestionarul de parchet și dotată cu
dispozitive (tirfor, cabluri).
11. Înainte de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit, în caz
afirmativ, se va înlătura arcuirea și se va asigura rădăcina c u cablu, contra
rostogolirii, iar numai după aceea se va trece la fasonare.
12. Curățirea trunchiului de crăci se va face pe cât posibil din amonte, asigurând
trunchiul contra rostogolirii.
13. Secționarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurându -se fiecare
secțiune contra rostogolirii. Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii,
aceasta se va ancora cu un cablu și se va lăsa la rădăcină o bucată de trunchi
de 1,5 – 2 metri sau cât este necesar să nu se permită rostogolirea rădăcinii.
14. Crăcile se curăță înc epând cu cele de la baza trunchiului și terminând cu cele
de la vârf. Muncitorii trebuie să stea în parte opusă părții arborelui de pe care
se curăță crăcile.
15. Îndepărtarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului este
interzisă, operația fă cându -se cu tăișul toporului.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.125

16. Curățirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor, iar în terenuri
cu pante mari se va asigura arborele cu țăruși împotriva rostogolirii,
interzicându -se orice activitate în partea din aval a locului unde se curăță
arborii de crăci.
17. La secționarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ține
seama de următoarele reguli:
 înainte de începerea operației de secționat trunchiurile vor fi sprijinite
cu țăruși sau proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin
secționare;
 este interzis a se sprijini bușteanul cu corpul sau cu picioarele;
 pe terenuri în pantă secționarea trunchiurilor se va face numai din
amonte.

6.2.1.Măsurile de protecție a muncii la lucrările de colectare a lemnului
înglobează următoarele:

A. Corhănitul lemnului cu țapina:

 muncitorii care lucrează la corhănit cu țapina vor dispune de îndemânarea
necesară, vor cunoaște comenzile și codul semnelor care se referă la
executarea acestor lucrări, vor fi dotați cu unelte în perfectă st are și cu
echipament de protecție adecvat;
 operația în sine, va putea începe numai după ce maistru și șeful de echipă vor
lua măsuri cu privire la stabilirea zonei de lucru și a zonelor periculoase,
curățarea terenului de crengi, buturugi, pietre,bolovani și astuparea gropilor;
 șeful de echipă este obligat să stabilească locul fiecărui muncitor și sarcinile
ce îi revin;
 corhănirea manuală a lemnului este admisă numai pe distanțe scurte (sub 100
de metri) și pe terenuri cu pante mari;
 la corhănirea cu țapina a lemnului se vor înlătura crăcile, cioturile, lăbărțările,
astfel încât să se asigure alunecarea acestuia iar punerea în mișcare a
lemnului se face numai cu ajutorul țapinelor și pârghiilor, acționând
sincronizat și la comandă;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.126

 adunatul cu brațele și cu țapina a crăcilor, vârfurilor sau a unor arbori mici se
va face prin purtare, târâre sau semitârâre, iar muncitorii vor acționa la o
distanță de cel puțin 4 metri unul de altul;
 muncitorii din aceeași echipă sau echipele de muncitori care lucrează la
corhă nit se vor dispune pe aceeași curbă de nivel, nefiind permis să se
lucreze suprapus pe linia de cea mai mare pantă.

B. Colectarea lemnului cu vitele

 toate animalele (cai sau boi) împreună cu inventarul necesar destinate unui
parchet se află în gestiunea m aistrului de exploatare care răspunde de
asigurarea unor condiții corespunzătoare de exploatare și întreținere a
acestora;
 fiecare atelaj se încredințează unui conducător de atelaj (vizitiu) care trebuie
să fie echipat și instruit cu privire la normele de exploatare și întreținere a
atelajelor;
 vitele se admit la lucru numai dacă sunt în stare corespunzătoare de sănătate,
obișnuite la ham sau jug și potcovite (de iarnă sau de vară). Este interzisă
încredințarea temporară a atelajelor altor persoane și în ca zul schimbării
conducătorului de atelaj, acesta va fi instruit și avertizat asupra năravurilor
animalelor;
 atelajul complet, format din tânjeala, o pereche de vite înhămate sau înjugate
trebuie să îndeplinească condițiile: tânjeala să fie confecționată din lemn
rezistent, de lungime 2,5 metri și grosime 10 -12 cm, atelajul să aibă pentru
prinderea lemnului lanțuri, pene și cioflânge, dar și țapină, ciocan pentru
baterea penelor și lanț de rezervă;
 este interzisă folosirea atelajelor în pădure pe timp de furt ună, ploaie cu
descărcări electrice sau viscol;
 pe drumurile alunecoase și pe pante mari buștenii vor fi frânați prin
înfășurarea unui lanț în jurul lor sau prin împrăștierea de pământ ars și nisip
pe traseu;
 în timpul legării bușteanului muncitorul va sta lateral și în amonte. Este
interzisă staționarea între bușteni și vite;
 vizitiul va fi atent ca la înhămare să nu fie lovit de animale;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.127

 la scosul buștenilor din tasoane cu ajutorul vitelor se vor folosi cabluri cu
lungimi corespunzătoare spre a evita rost ogolirea buștenilor peste animale
sau peste muncitori;
 este interzisă desfacerea tasonului prin scoaterea buștenilor de la bază pentru
evitarea unor accidente ce s -ar putea produce prin dezechilibrarea
materialului supus mișcării. În toate cazurile tasoane le se vor desface prin
antrenarea buștenilor de deasupra, legându -se cu cabluri suficient de lungi;
 la trasul cu vitele se va păstra distanța între atelaje care nu va fi mai mică de
20m pe terenuri plane;
 la coborârea pe drumuri cu pantă mare se va păstra distanța de cel puțin 50m
între atelaje, iar când panta este periculoasă atelajul următor nu va începe
coborârea înainte ca cel din față să fie ajuns la piciorul pantei;
 este interzisă trecerea peste bușteni în timpul mersului;
 la lucrul cu atelajele se in terzice: trecerea atelajelor prin vad când apa are
peste 0,5m adâncime, urcarea pe sarcină atât în timpul mersului cât și atunci
când atelajul este oprit, forțarea animalelor sau lovirea violentă a acestora;
 apropierea îngrijitorilor de cai se va face înto tdeauna pe partea laterală a
animalului, în dreptul spetei, pentru a evita loviturile sau mușcăturile;
 este interzisă staționarea muncitorilor în spatele cailor;
 când adăpatul cailor se face cu găleata, la grajd se va evita lovirea găleților
pentru a nu sp eria animalele.

C. Colectarea lemnului cu instalații cu cablu

 defrișarea completă a traseului instalației;
 montarea instalațiilor cu cablu se execută numai pe bază de proiect, verificat
și aprobat de conducerea unității;
 potecile de acces trebuie să fie ast fel construite încât să se evite trecerea pe
sub instalație. Distanța minimă până la instalație să fie de 20m;
 arborii destinați să servească drept piloni precum și arborii și cioatele pe care
se vor fixa scripeții sau dispozitivele de întindere, trebuie s ă fie sănătoși și cu
sistemul de înrădăcinare bine dezvoltat. Nu este permis a utiliza în acest scop
arbori uscați în picioare, putrezi sau cu defecte;
 în scopul montării suporților cablului purtător a ancorelor și scripeților
ajutători se vor bate pe arbo rii aleși, trepte confecționate din lemn de esență
tare;
 în timpul autotractării pe grupul motor va sta numai mecanicul trolist ce
trebuie să execute comenzile;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.128

 se interzice stabilirea traseului unei instalații cu cablu peste cabane, case de
locuit, grajdu ri;
 se vor evita trecerile peste drumurile de acces și șosele;
 conducerea grupului de acționare al instalației cu cablu de orice tip se face
numai de muncitorii calificați în meseria de funiculariști;
 este interzis lucrul cu funicularul fără ca instalația telefonică să fie în perfectă
stare de funcționare, astfel încât să se asigure în bune condiții comunicarea
între motorist, legători și dezlegători;
 semnalele telefonice să fie simple, clare și precise;
 este interzisă punerea în mișcare a căruciorului de c ătre motorist până nu
primește comanda telefonică de la legător sau dezlegător;
 În timpul lucrului cu instalațiile cu cablu este interzis:
– să se dea drumul căruciorului la vale cu viteză excesivă;
– să se schimbe viteza, când motorul este în sarcină fără a f râna
tamburul;
– să se încarce pe cărucior bușteni peste sarcina nominală stabilită în
cartea tehnică a instalației;
 pe locul unde lucrează o instalație cu cablu pentru colectare lemnului
porțiunile periculoase în care accesul muncitorilor este interzis în t impul
funcționării troliului, trebuie delimitate în mod obligatoriu. În limitele acestor
porțiuni se vor planta semnale cu inscripții indicându -se pericolul pe care în
reprezintă aceste locuri în caz de acces;
 zilnic, înainte de începerea lucrului, trolist ul este obligat să verifice troliul,
împreună cu întreg utilajul auxiliar, să înlăture eventualele defecțiuni;
 legarea buștenilor la căruciorul instalației se va face în așa fel încât capătul
bușteanului,atunci când este suspendat să fie mai jos cu 10cm de cât cârligul
sau inelul opritor al acestuia, se poate desprinde și poate provoca
accidentarea muncitorilor ce urmăresc sarcina;
 muncitorii de la stația de jos vor fi atenți când vine căruciorul cu sarcină,
pentru a nu -i surprinde pe rampă, precum și la ple carea căruciorului pentru a
nu-i prinde cablu trăgător sau vreun ciochinar;
 muncitorii de la punctul de descărcare se vor retrage obligatoriu 10m lateral
de cablu purtător, imediat ce s -a anunțat plecarea căruciorului încărcat;
 semnalul de tragere a căruci orului la deal se va da după ce muncitorul legător
s-a îndepărtat de zona periculoasă;
 în caz că sub o linie de funicular trece un drum de acces se vor lua măsuri
speciale se interzicere a circulației în timpul funcționării instalației;
 în timpul iernii, s e interzice legarea cu ciochinare a buștenilor înghețați în
tasoane și smulgerea lor din tasoane, cu căruciorul instalației de funicular;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.129

 înainte de legarea cu ciochinare a buștenilor aceștia vor fi mișcați din loc cu
ajutorul țapinelor.

D. Colectarea lemnu lui cu tractoare

 la lucrările de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de
rezistență la răsturnare, cu plasă de protecție și anexe necesare (sapă și
troliu);
 este interzis transportul de persoane pe tractor;
 este interzis să se lucreze cu tractorul nereglat sau negresat;
 este interzis să se lucreze într -un parchet care nu este pregătit pentru trasul
mecanizat (amenajarea drumurilor de scoatere);
 la amenajarea drumurilor de tractor se va urmări:
– eliminarea de pe traseu a obstacolelor (arbori , cioate, stânci) și a
denivelărilor de teren pronunțate;
– prevederea stațiilor de încrucișare și dimensionarea acestora
corespunzător cu traficul preconizat;
 este interzis adunatul lemnului din parchetele în care lucrările de recoltare nu
au fost terminate . Distanța până la postațele în care se doboară va fi de
minimum 50m;
 pe teren înghețat este interzis să se retragă buștenii cu tractorul pe linia de cea
mai mare pantă;
 se interzice:
– lucrul cu cablul troliului și cu ciochinarele fără mănuși sau fără
palma re;
– trecerea peste buștenii aflați în mișcare, peste cablu în timpul
funcționării acestuia;
– mersul în fața sau în aval de buștenii care se retrag cu troliu;
– mersul în fața sau lângă buștenii care se scot prin semitârâre cu
tractoare;
– urcarea pe bușteni în timpul mișcării acestora;
 trasul buștenilor sau al catargelor de la cioate cu troliu se va face numai când
sapa tractorului este fixată la sol;
 cablu de pe troliu va fi de construcție indicată de cartea tehnică a utilajului;
 este interzisă legarea buștenil or sau a catargelor cu cablu de pe trolii sau prin
baterea de pene. Pentru legarea sarcinii se vor folosi ciochinarele prevăzute
cu lanț sau za;

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.130

 legarea se va face la 50cm de la capătul buștenilor, cu zaua sau lanțul în
partea de jos, spre pământ, pentru c a buștenii, la punerea în mișcare să se
rotească parțial în jurul axei lor;
 după legarea sarcinii, tractoristul trebuie să aștepte semnalul din parte
ajutorului de tractorist sau a legătorului, pentru a începe trasul cu troliul.
Nu va trage până nu se va convinge personal că muncitorii s -au retras din
zona periculoasă;
 este interzis muncitorilor să stea în timpul demarării în apropierea cablurilor
de tracțiune care se pot rupe și produc accidente;
 manevra troliului de pe tractor se va face numai de cătr e tractorist;
 în tot timpul cât durează trasul cu troliul legătorul va urmării sarcina stând în
amonte de buștean. În caz de obstacole, legătorul va da semnalul de oprire cu
cel puțin 3m înainte de a ajunge la el;
 la sfârșitul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai în locurile special
destinate.

6.2.2. Măsuri de protecție a muncii la lucrările din platforma primară

 secționarea arborilor sau trunchiurilor, funcție de capacitate mijlocului de
transport se face la locurile însemnate după ce din z onă au fost degajate
crăcile și trunchiurile așezate stabil pe sol;
 pregătirea lemnului pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu
țapina sau prin manipularea materialului lemnos și muncitorii care lucrează
în platforma primară;
 toate cele p rezentate în acest capitol sunt în concordanță cu Legea 316/2006
– Legea protecției muncii și cu “Normele unice de protec ție a muncii în
exploatări și transporturi forestiere ”.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.131

Salarii tarifare orare pentru muncitorii din domeniul
exploatărilor fores tiere

TABEL NR. 70
Nivelul de calificare Categoria de încadrare Salariul tarifar orar
(lei/oră)
Necalificați Munci ușoare 2,590
Munci grele 2,613
Munci foarte grele 2,637
Calificați 1 2,637
2 2,710
3 2,748
4 2,787
5 2,828
6 2,925
7 3,104
-Salarii valabile la 1.01.2007 conform Contract Colectiv de Munca 2006 -2007

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.132

BIBLIOGRAFIE

Arcade Ciubotaru : Exploatarea pădurilor. Editura Lux Libris,
Brașov 1998.

Arcade Ciubotaru: Elemente de proiectare si organizare a exploatării
pădurilor. Editura Lux Libris,

Chisalita Ion: Cursuri – Exploatări forestiere. Facultatea de Horticultura,
Secția Silvicultura , Timișoara 2006

Ilie Oprea, Ioan Sbera : Tehnologia exploatării lemnului. Editura Tridona ,
Oltenița , 2004.

Rotaru C. Tehnologia exploatării lemnului. Editat de CDPT -MIM,
București, 1974.

X X X – Amenajamentul Ocolului silvic Anina. Studiul General si U.P. VI
Anina , I.C.A.S. Caransebeș, 1997

XXX – Contractul Colectiv de Munca 2006 -2007 , încheiat la Regi a Naționala a
Pădurilor , Romsilva . Niveluri ale grilei de salarizare pentru muncitori calificați
si necalificați.

X X X – Norme tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor. Ministerul
Apelor , Pădurilor si Protecției Mediului, 2000

X X X – Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat
comercializării. Ministerul Apelor , Pădurilor si Protecției Mediului, 2000

X X X – Norme specifice de protecția muncii in exploatări forestiere. Ministerul
Apelor , Pădurilor si Protecției Mediulu i, 2000

X X X -Ordinul Ministrului nr.635/2002 – pentru aprobarea normelor privind
stabilirea termenelor,modalităților si perioadelor de exploatare a masei lemnoase

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA
VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA
FACULTATAEA DE HORTICULTURA
SECTIA SILVICULTURA
PROIECT DE DIPLOMA
Pag.133