VETERINAR Ă A BANATULUI REGELE MIHAI I AL [610564]

UNIVERSITATEA DE ȘTIIN ȚE AGRICOLE ȘI MEDICIN Ă
VETERINAR Ă A BANATULUI “REGELE MIHAI I AL
ROMÂNIEI” DIN TIMI ȘOARA

CORADINI RENATO BENVENUTO

TEZA DE DOCTORAT

Coordonator știin țific
Prof.univ.dr. Mado șă Emilian

Timi șoara, 2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIIN ȚE AGRICOLE ȘI MEDICIN Ă
VETERINAR Ă A BANATULUI “REGELE MIHAI I AL
ROMÂNIEI” DIN TIMI ȘOARA

CORADINI RENATO BENVENUTO

Cercet ări privind stabilitatea componentelor
produc ției și calit ății acesteia la un sortiment de soiuri
de vi ță de vie din podgoria Mini ș-Măderat

Coordonator știin țific
Prof.univ.dr. Mado șă Emilian

Timi șoara, 2017

CUPRINS

CAPITOLUL I. CERCET ĂRI PRIVIND ORIGINEA ȘI SISTEMATICA
VI ȚEI DE VIE …………………. …………………………………………… ………………………
1
1.1. Originea vi ței de vie …………………………………………… ……………………………. 1
1.2.Sistematica vi ței de vie ……………………………………………………… 3
1.3. Cercet ări privind istoricul, tradi ția și importan ța cultiv ării vi ței de vie …… 6
1.3.1. Tradi ția cultiv ării vi ței de vie la nivel mondial …………………………………… 7
1.3.2. Tradi ția cultiv ării vi ței de vie în România ……………….. ………………………… 8
1.3.3.Tradi ția cultiv ării vi ței de vie în vestul ță rii 11
CAPITOLUL II. CERCET ĂRI PRIVIND AMELIORAREA VI ȚEI DE
VIE ……………………………………….. …………………………………………… ……. …………..
14
2.1.Particularit ăți genetice și biologice ………………………………………… 14
2.2. Resurse genetice …………………………………………… ………………………………….. 17
2.3.Obiective de ameliorare ale vi ței de vie ……… ………………………………………… 20
2.3.1. Ameliorarea productivit ății …………………………………………… ………………… 20
2.3.2. Ameliorarea calit ății ………………………………………… ………….. ………………… 22
2.3.3. Ameliorarea epocii de coacere …………………………………………… ……………. 24
2.3.4. Ameliorarea rezisten ței la ger și iernare . …………………………………………… . 25
2.3.5. Ameliorarea coacerii lemnului ………………………………………….. 26
2.3.6. Ameliorarea rezisten ței la secet ă …………………………………………… …………. 27
2.3.7. Ameliorarea rezisten ței la boli și d ăun ători ……………………………………….. 27
2.3.8. Obiective speciale de ameliorare . …………………………………………… ………… 29
2.4. Metode de ameliorare ale vi ței de vie …………………………………………… ……… 30
2.4.1. Selec ția …………………………………………… ……………………… 30
2.4.2. Hibridarea …………………………………………… ………………………………………… 31
2.4.3. Mutageneza …………………………………………… ………………………………………. 33
2.4.4. Poliploidia …………………………………………… ………………………………………… 34
2.4.5. Consangvinizarea și heterozisul …………………………………………… ………….. 35
2.4.6. Metode neconven ționale …………………………………………… …………………….. 36
2.5. Cercet ări privind calitatea …… …………………………………………….. 37
2.5.1. Cercet ări privind calitatatea recoltei și a vinului …………………………………. 37
2.5.2. Indicatori de calitate pentru produsele de v inifica ție …………………………… 44
CAPITOLUL III. CONDI ȚII DE EXPERIMENTARE …………………… 46
3.1. Cadrul natural al pordoriei Mini ș-Măderat …………………………………………… . 46
3.1.1. Geomorfologia și hidrologia ……………………………………………… 46
3.1.2. Caracterizarea pedologic ă ………………………………………………. 47
3.1.2.1. Tipuri de soluri …………………………………………………………. 47
3.1.2.2. pH-ul și con ținutul în humus al solului ………………………………………….. 48
3.1.2.3. Aprovizionare cu macro și microelemente a solului …………………………. 49
3.1.3. Regimul termic …………………………………………………………… 51
3.1.4. Regimul pluviometric ……………………………………………………. 52
3.1.5. Lumina ……………………………………………………………………. 52
3.1.6. Caracterizarea fitogeografic ă …………………………………………….. 53
3.2. Condi ții de clim ă în perioada experiment ării …. …………………………………….. 53
CAPITOLUL IV. MATERIALELUL BIOLOGIC ȘI METODA DE
CERCETARE …………………………………………… …………………………………………..
56
4.1.Scopul și obiectivele cercet ării ……… ……………………………………… 56
4.2. Materialul biologic și metoda de cercetare …………………………………………… 58

4.2.1. Materialul biologic ………………………………………………………. 58
4.2. Metoda de cercetare …………………….. …………………… ………………………………. 65
CAPITOLUL V. REZULTATE PRIVIND VARIABILITATEA
COMPONENTELOR PRODUC ȚIEI ȘI CALIT ĂȚ II ACESTEIA LA
UN SORTIMENT DE SOIURI DE VI ȚĂ DE VIE DIN PODGORIA
MINI Ș-MĂDERAT ÎN PERIOADA 2013-2015 ………………….. ……. …………….

71
5.1. Variabilitatea componentelor produc ției la soiurile pentru vinuri albe în
perioada 2013-2015 …………………………………………… …………………………………….
71
5.1.1. Rezultate privind num ărul ciorchinilor/butuc ……………………………. 71
5.1.2. Rezultate privind greutatea ciorchinilor ………………………………….. 76
5.1.3. Rezultate privind num ărul boabelor/ciorchine …………………………… 81
5.1.4. Rezultate privind produc ția/butuc. ………………………………………. 85
5.2. Variabilitatea componentelor produc ției la soiurile pentru vinuri ro șii în
perioada 2013-2015 …………………………………………… …………………………………….
90
5.2.1. Rezultate privind num ărul ciorchinilor/butuc. …………………………… 90
5.2.2. Rezultate privind greutatea ciorchine …………………………………….. 95
5.2.3. Rezultate privind num ărul boabelor/ciorchine …………………………… 100
5.2.4. Rezultate privind produc ția/butuc ………………………………………… 105
5.3. Variabilitatea unor însu șiri de calitate la soiurile pentru vinuri albe în
perioada 2013-2015 …………………………………………… ……………………………………..
110
5.3.1. Rezultate privind con ținutul de zah ăr al strugurilor ……………………… 110
5.3.2. Rezultate privind aciditatea total ă a strugurilor …………………………… 115
5.3.3. Rezultate privind poten țialul alcoolic al mustului ………………………… 120
5.3.4. Rezultate privind poten țialul alcoolic al vinului. …………………………………. 126
5.3.5. Rezultate privind aciditatea total ă a vinului.. ………………………………………. 130
5.3.6. Rezultate privind aciditatea volatil ă a vinului. …………………………………….. 135
5.4. Variabilitatea unor însu șiri de calitate la soiurile pentru vinuri ro șii în
perioada 2013-2015 …………………………………………… …………………………………….
140
5.4.1. Rezultate privind con ținutul de zah ăr al strugurilor ……………………… 140
5.4.2. Rezultate privind aciditatea total ă a strugurilor …………………………… 144
5.4.3. Rezultate privind poten țialul alcoolic al mustului ………………………… 149
5.4.4. Rezultate privind poten țialul alcoolic al vinului. …………………………………. 153
5.4.5. Rezultate privind aciditatea total ă a vinului…………………………. …………….. 158
5.4.6. Rezultate privind aciditatea volatil ă a vinului. …………………………………….. 163
5.5. Considera ții generale asupra componentelor produc ției și însu șirilor de
calitate la soiurile studiate ……………….. …………………………………………… ………….
168
CAPITOLUL VI. REZULTATE PRIVIND STABILITATEA
COMPONENTELOR PRODUC ȚIEI ȘI CALIT ĂȚ II ACESTEIA LA
UN SORTIMENT DE SOIURI DE VI ȚĂ DE VIE DIN PODGORIA
MINI Ș-MĂDERAT ÎN PERIOADA 2013-2015 . ………………………………………

172
6.1. Stabilitatea componentelor produc ției la soiurile de vi ță de vie studiate în
perioada 2013-2015 …………………………………………… …………………………………….
172
6.1.1. Analiza stabilit ății produc ției/butuc. …………………………………….. 172
6.1.2. Analiza stabilit ății pentru num ărul de ciorchini/butuc. …………………………. 179
6.1.3. Analiza stabilit ății pentru greutatea ciorchinilor………………. …………. ……… 186
6.1.4. Analiza stabilit ății pentru num ărul boabelor/ciorchine …………………………. 194
6.1.5. Evaluarea siguran ței produc ției/butuc și a unor componente ale
acesteia……………………………………. ………………… …………………………………………..
201
6.2. Stabilitatea unor însu șiri de calitate la soiurile de vi ță de vie studiate în
perioada 2013-2015 …………………………………………… …………………………………….
203

6.2.1. Analiza stabilit ății pentru con ținutul de zah ăr al strugurilor. …………………. 203
6.2.2. Analiza stabilit ății pentru poten țialul alcoolic al vinului. ……………………… 210
6.2.3. Analiza stabilit ății pentru aciditatea total ă a vinului. ……………………………. 217
6.2.4. Evaluarea siguran ței însu șirilor de calitate ……………………………….. 225
CONCLUZII …………………………………………… …………………………………………… . 227
RECOMAND ĂRI ….. …………………………………………… ………………………….. 232
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………… 234

CONTENT

CHAPTER I. RESEARCHES ON THE ORIGIN AND SYSTEMS OF
THE VINE…………………………… …………………………………………
1
1.1The origin of the vine ………………………………………………………… 1
1.2.Systematics of vine ………………………………………………………….. 3
1.3. Research on the history, tradition and importa nce of vine cultivation ……… 6
1.3.1. The tradition of vine cultivation worldwide ……………………………… 7
1.3.2. The tradition of vine cultivation in Romania …………………………….. 8
1.3.3. The tradition of vine cultivation in the wes t of the country ……………… 11
CHAPTER II. RESEARCH ON THE VINE BREEDING …………………. 14
2.1.Genetical and biological particularities …………………………………………… …….. 14
2.2. Genetic resources …………………………………………………………… 17
2.3.Objectives of vine breeding …………………………………………………. 20
2.3.1.Productivity breeding ……………………………………………………… 20
2.3.2. Quality breeding ………………………………………………………….. 22
2.3.3. Maturing era breeding ……………………………………………………. 24
2.3.4. Frost resistance and winte breeding ……………………………………… 25
2.3.5.Wood maturing breeding ………………………………………………….. 26
2.3.6. Drought resistance breeding ………………… …………………………… 27
2.3.7. Diseases and pests resistance breeding …………………………………… 27
2.3.8. Special improvement objectives ………………………………………….. 29
2.4. Methods of vine breeding …………………………………………………… 30
2.4.1.Selection …………………………………………………………………… 30
2.4.2. Hybridization ……………………………………………………………… 31
2.4.3. Mutagenesis ………………………………………………………………. 33
2.4.4 Polyploidy ………………………………………………………………… 34
2.4.5 Consanguinity and heterosis …………………………………………… …………………. 35
2.4.6. Unconventional methods ……………………………………………… …36
2.5. Research on the quality …………………………………………………… .. 37
2.5.1. Research on the quality of the harvest and t he wine …………………… … 37
2.5.2. Quality indicators for winemaking products ……………………………………….. 44
CHAPTER III. EXPERIMENTAL CONDITIONS ……………………… …46
3.1. The natural environment of the Minis – M ăderat vineyard ……………… …46
3.1.1. Geomorphology and hydrology ………………………………………… .. 46
3.1.2 Pedological characterization …………………………………………… .. 47
3.1.2.1. Soil types …………………………. …………………………………………… ……. ……… 47
3.1.2.2 pH and soil humus content …………………………………………… …48
3.1.2.3. Supply with macro and micro-elements of t he soil ………………… …49
3.1.3 Thermal regime …………………………………………… ………………………………….. 51
3.1.4. Pluviometric mode ……………………………………………………… .. 52
3.1.5. Light …………………………………………………………………… …52
3.1.6. Phytogeographical characterization ……………………… …………… …53
3.2. Climatic conditions during experimentation ……… ……………………… .. 53
CHAPTER IV. BIOLOGICAL MATERIAL AND RESEARCH
METHOD …………………………………………………………………… …
56
4.1.Purpose and objectives of the research ……………………… …………… … 56
4.2. Biological material and research method …………… …………………… 58
4.2.1. Biological material …………………………………………………… …58

4.2. Research method ………………………………………………………… …65
CHAPTER V. RESULTS CONCERNING THE VARIABILITY OF
YIELD COMPONENTS AND IT’S QUALITY FOR A COLLECTION
OF GRAPE VINE VARIETIES FROM MINIS-MADERAT
VINEYARD DURING 2013-2015 ………………………………………… …

71
5.1. The variability of yield components at varieti es for white wines during
2013-2015 …………………………………………………………………… …
71
5.1.1. Results concerning the bunches number/trunk ………………………… …71
5.1.2. Results concerning the bunches weigh ………………… ……………… …76
5.1.3. Results concerning the berries number/bunch 81
5.1.4. Results concerning the yield/trunk ……………………… ……………… 85
5.2. The variability of yield components at varieti es for red wines during
2013-2015 …………………………………………………………………… …
90
5.2.1. Results concerning the bunches number/trunk ………………………… …90
5.2.2. Results concerning the bunches weight ……………… ………………… .. 95
5.2.3. Results concerning the berries number/bunch ………………………… …100
5.2.4. Results concerning the yield/trunk ……………………… ……………… 105
5.3. The variability of some qulity features at var ieties for white wines during
2013-2015 …………………………………………………………………… …
110
5.3.1. Results concerning the sugar content of grap es ………………………… .. 110
5.3.2. Results concerning the total acidity of grap es ………………………… …115
5.3.3. Results concerning the alcoholic potential o f wort …………………… …120
5.3.4. Results concerning the alcoholic potential o f wine …………………… …126
5.3.5. Results concerning the total acidity of wine …………………………… … 130
5.3.6. Results concerning the volatile acidity of w ine ………………………… .. 135
5.4. The variability of some qulity features at var ieties for red wines during
2013-2015 …………………………………………………………………… …
140
5.4.1. Results concerning the sugar content of grap es ………………………… .. 140
5.4.2. Results concerning the total acidity of grap es ………………………… …144
5.4.3. Results concerning the alcoholic potential o f wort …………………… …149
5.4.4. Results concerning the alcoholic potential o f wine …………………… …153
5.4.5. Results concerning the total acidity of wine …………………………… … 158
5.4.6. Results concerning the volatile acidity of w ine ………………………… .. 163
5.5. General considerations on yield components and quality features for
studied varieties ……………………………………………………………… …
168
CHAPTER VI. RESULTS CONCERNING THE STABILITY OF
YIELD COMPONENTS AND IT’S QUALITY FOR A COLLECTION
OF GRAPE VINE VARIETIES FROM MINIS-MADERAT VINEYARD
DURING 2013-2015 ………………………………………………………… …

172
6.1. The stability of yield components for grape vi ne varieties studied during
2013-2015 …………………………………………………………………… …
172
6.1.1. Analysis of stability for yield/trunk …………………………………………… ……… 172
6.1.2. Analysis of stability for bunches number/tru nk …………………………………… 179
6.1.3. Analysis of stability for bunches weight … ……………………………………….. … 186
6.1.4. Analysis of stability for berries number/bun ch ……………………………………. 194
6.1.5. Assesment of reliability for yield/trunk an d some of it’s components …… 201
6.2. The stability of some quality features for gra pe vine varieties studied
during 2013-2015 ……………………………………………………………… ..
203
6.2.1. Analysis of stability for sugar content of g rapes ………………………………….. 203
6.2.2. Analysis of stability for alcoholic potentia l of wine …………………… …210

6.2.3. Analysis of stability for total acidity of w ine …………………………… 217
6.2.4. Assesment of reliability for quality feature s ……………………………………….. 225
CONCLUSIONS …………………………………………… ………………………………………. 227
RECOMMENDATIONS …………………………………………… ……………………… 232
REFERENCES ……………………………………………………………… … 234

IUNIVERSITATEA DE ȘTIIN ȚE AGRICOLE ȘI MEDICIN Ă
VETERINAR Ă A BANATULUI “REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI”
DIN TIMI ȘOARA

CORADINI RENATO BENVENUTO

TEZA DE DOCTORAT

Cercet ări privind stabilitatea componentelor produc ției și calit ății
acesteia la un sortiment de soiuri de vi ță de vie din podgoria
Mini ș-Măderat
(Rezumat)

Coordonator știin țific
Prof.univ.dr. Mado șă Emilian

Timi șoara, 2017

II CAPITOLUL I
CERCET ĂRI PRIVIND ORIGINEA ȘI SISTEMATICA VI ȚEI DE VIE

Primul capitol prezint ă unele costat ări din literatur ă referitoare la originea și istoricul
cultiv ării vi ței de vie pe plan mondial și în România, dar și încadrarea sistematic ă a acestei
specii.
1.1. Originea vi ței de vie
Cultivarea vi ței de vie se parctic ă din timpuri str ăvechi. Se presupune c ă primul vin a
fost ob ținut în Mesopotamia, cu aprximativ 5.000 de an în u rm ă. Vi ța de vie, una dintre
primele plante luate în cultur ă. Cele mai vechi regiuni viticole cunoscute sunt cele
din jurul m ării Mediterane. În perioada actual ă viticultura se practic ă pe aproximativ 8,2
milioane hectare în 50 ță ri.
1.2.Sistematica vi ței de vie
Genul Vitis cuprinde peste 40 de specii asiatice și aproximativ 30 de specii sunt
americane. Subgenul Muscadinia cuprinde specii r ăspândite în regiunile tropicale și
subtropicale ale Americii de Nord. Speciile subgen ului Euvitis sunt împ ărțite în 8 grupe:
Labruscae, Aestivales, Cinerascentes, Rupestres, Ri pariae, Labruscoidae, Incertae,
Viniferae . Cea mai important ă specie, fiind și cea mai r ăspândit ă în cultur ă, este V.vinifera
care cuprinde trei subspecii: sativa, silvestris și caucasica . Majoritatea soiurilor nobile și
cultivate apar țin subspeciei sativa .
1.3. Cercet ări privind istoricul, tradi ția și importan ța cultiv ării vi ței de vie
1.3.1. Tradi ția cultiv ării vi ței de vie la nivel mondial
Vi ța de vie se cultiv ă de mult ă vreme, primul centru al culturii vi ței de vie a fost în
Asia Mic ă. Un rol important în r ăspândirea vi ței de vie l-au avut fenicienii. Din Grecia,
cultura vi ței de vie a trecut în sudul Europei și mai târziu în toat ă Europa. În China, cultura
vi ței de vie a existat cu cca 2000 ani Î.Hr. De un de s-a extins în alte ță ri asiatice.
1.3.2. Tradi ția cultiv ării vi ței de vie în România
Apari ția filoxerei împarte viticultura în trei perioade: Prefiloxeric ă (pân ă în 1884);.
Filoxeric ă (1884 – 1900), Postfiloxeric ă (dup ă 1900). Perioada prefiloxeric ă țdebuteaz ă la
apari ția primelor forme cultivate de vi ță de vie. În aceast ă perioad ă au ap ărut soiri create
prin selec ție natural ăș i mai târziu prin selec ția artificial ă empiric ă. Perioada filoxeric ă
începe în 1884 când a fost semnalat ă filoxera în România. În aceast ă perioad ă se iau
măsuri pentru orpirea atacului. Refacerea viticulturi i s-a f ăcut pe baza hibrizilor direct
produc ători și a vi țelor altoite cu material din str ăin ătate. Perioada postfiloxeric ă ține din

III momentul când a început reconstruc ția viilor distruse de filoxer ă. La început s-a c ăutat
înlocuirea soiurilor europene nerezistente cu forme rezistente. Prin hibrid ări artificiale între
vi țele americane și cele europene au fost crea ți hibrizi direct produc ători noi. Solu ția
final ă g ăsit ă a fost altoirea soiurilor de vi țe europene pe vi țe americane. Pe baza studiilor
s-u stabilit sortimentele pe podgorii și centre viticole.
1.3.3.Tradi ția cultiv ării vi ței de vie în vestul ță rii
În vestul României este tradi ție și experien ță pentru cultura vi ței de vie. Aici exsit ă condi ții
favorabile și foarte favorabile pentru cultura soiurilor pentr u mas ă sau vin. Principalele centre
viticolesunt: Reca ș, Silagiu, Teremia, Tirol, Mini ș.

CAPITOLUL II
CERCET ĂRI PRIVIND AMELIORAREA VI ȚEI DE VIE

2.1. Particularit ăți genetice și biologice
Subgenurile Euvitis și Muscadinia se deosebesc între ele din punct de vedere
genetic. Ssubgenul Euivitis are x=19, iar subgenul Muscadinia are x=20. Speciile acestor
subgenuri sunt diploide. În cadrul speciei V.viinifera ssp. sativa apar destul de frecvent
tetraploizi naturali, având 4x=76 cromozomi. Specia V.vinifera are un polimorfism foarte
accentuat. Studiile de determinism genetic al carac terelor la vi ța de vie sunt destul de
sărace. Vi ța de vie este o plant ă lemnoas ă cu cre ștere nedeterminat ă, cu o durat ă de via ță
foarte lung ă. Intrarea pe rod poate avea loc dup ă 2-3 ani de la plantare la vi țele înmul țite
vegetativ și numai după 3-5 la cele ob ținute din semin țe. Morfologia floral ă și
func ționalitatea florilor sunt diverse în cadrul genului Vitis . La soiurile roditoare se caut ă
re ținerea formelor cu flori hermafrodite morfologic și func ționa.
2.2. Resurse genetice
Materialul ini țial folosit în ameliorare vi ței de vie este divers. Din zona
euro-asiatic ă provine o singur ă specie cu o mare variabilitatea. Vitis vinifera cuprinde 3
subspecii: sativa , silvestris și caucasica . subspecia sativa prezint ă prolesurile orientalis ,
occidentalis și pontica . Al ături de formele acestei specii se utilizeaz ă un mare num ăr de
specii înrudite de origine amrican ă sau asiatic ă. .
2.3. Obiective de ameliorare ale vi ței de vie
La nivel mondial și în România au fost create soiuri noi în urma lucr ărilor de
ameliorare. Principalele obiective de ameliorare al e vi ței de vie sunt. ameliorarea
productivit ății, ameliorarea calit ății, ameliorarea epocii de coacere, ameliorarea

IV rezisten ței la ger și iernare, ameliorarea coacerii lemnului, ameliorar ea rezisten ței la secet ă,
ameliorarea rezisten ței la boli și d ăun ători, Obiective speciale de ameliorare .
2.4. Metode de ameliorare ale vi ței de vie
În crearea de noi soiuri se utilizeaz ă diverse metode de ameliorare. Principalele
moetode sunt: selec ția, hibridarea, mutageneza, poliploidia, consangvin izarea și
heterozisul, metode neconven ționale.
2.5. Cercet ări privind calitatea produselor viti-vinicole
2.5.1. Indicatori de calitate ai materiei prime
Pentru strugurii materie prim ă se pot determina ca indici de calitate: indicele de
structur ă al strugurelui, indicele de boabe, indicele de alc ătuire al bobului, indicele de
randament. Cu ajutorul acestora se exprime starea d e maturare a strugurilor.
2.5.2. Produc ția și calitatea recoltei
Pentru determinarea calit ății strugurilor de vin se au în vedere cu prioritate criterii
biochimice: con ținutul mustului în zah ăr și aciditate, con ținutul în substan țe antocianice
pentru vinuri ro șii și substan țe odorante pentru vinurile aromate. Ultimele eviden țiază rolul
important al polifenolilor, mai ales din soiurile r o șii.
2.5.3. Indicatori de calitate pentru produsele de v inifica ție
Indicatorii de calitate ai vinurilor împart vinuril e în mai multe categorii: Vin de mas ă,
Vin de mas ă superior, Vin de calitate superioara, Vin de calit ate superioar ă cu denumire de
origine controlat ă.
2.5.4. Cercet ări privind calitatea vinurilor
Conform Legii 244/2002, vinul este b ăutura ob ținut ă prin fermentarea alcoolic ă, complet ă
sau par țial ă, din strugurilor proaspe ți, zdrobi ți sau nezdrobi ți, sau a mustului de struguri.
Ca elemente de evaluare a cait ății vinului se apreciaz ă t ăria alcoolic ă, on ținutul în compu și
fenolici, concentra ția de antociani și taninuri, aciditatea total ă, aciditatea volatil ă,
extractul vinului, extractul nereduc ător, con ținutului în zah ăr nereduc ător,

CAPITOLUL III
CONDI ȚII DE EXPERIMENTARE
EXPERIMENTAL CONDITIONS

3.1. Cadrul natural al pordoriei Mini ș-Măderat
Experimentarea s-a efectuat în cadrul SC Vignadoro SRL Pâncota, jude țul Arad,
unitate situat ă în perimetrul pordoriei Min ș-Măderat. Podgoria Min ș-Măderat cuprinde o

Vzon ă deluloas ă cu soluri și climat propice pentru cultivarea vi ței de vie.
3.2. Condi ții de clim ă în perioada experiment ării
Condi țiile climtice au fost ob ținute în cadrul SC Vignodoro SRl Pâncota unde
exist ă dotarea cecesar ă înregistr ării precipita țiior și a temparaturilor minime și maxime. În
perioada celor trei ani de studiu au fost înregist rate precipita ții în limite normale pentru
necesarul vi ței de vie. Perioade mai secetoase au fost. prim ăvara anului 2015, vara anului
2013, luna septembrie a anului 2014. Cele mai sc ăzute temperaturi s-au înregistrat în luna
ianuarie, în to ți cei trei ani. Începâutul iernii anului 2013 a fos t geros, cea mai r ăcoroas ă
prim ăvar ă a fost în anul 2015. Cele mai ridicate temperaturi au fost înregistrate în lunile
iulie și august ale anului 2015. Temperaturile din lunile de toamn ă și început de iarn ă au
fost la fel în to ți anii.

CAPITOLUL IV
MATERIALELUL BIOLOGIC ȘI METODA DE CERCETARE

4.1.Scopul și obiectivele cercet ării
Lucrarea de doctorat are ca scop stabilirea sortimentelor de soiuri de vi ță de vie
pentru zona de nord a podgiriei Mini ș-Măderat pentru a ob ține produc ții mari și de bun ă
calitate. Un cop secundar îl constituie studiul stabilit ății componentelor produc ției și
calit ății. Obiectivele cercet ării sunt: estimarea realiz ării caracterelor componente ale
capacit ății de produc ție în func ție de condi țiile climatice; determinarea evolu ției
parametrilor fizico-chimici ai strugurilor din cele opt soiuri studiate, pe parcursul
matur ării, în vederea stabilirii exacte a momentului opti m de recoltare; determinarea
influen ței condi țiilor pedo-climatice asupra calit ății vinurilor; urm ărirea procesului de
fermentare a mustului; determinarea parametrilor ca litativi ai vinului finit în vederea
ob ținerii de vinuri D.O.C.
4.2. Materialul biologic și metoda de cercetare
4.2.1. Materialul biologic
Materialul bioloigc a fost reprezentat din dou ă grupe de soiuri de vi ță de vie.
Soiurile de vi ță de vie studite
Soiuri pentru vinuri albe Soiuri pentru vinuri ro șii
Pinot gris
Muscat Ottonel
Traminer Rose
Riesling Italian Merlot
Cabernet Sauvignon
Burgund Mare
Pinot Noir

VI Experien țele aferente tezei de doctorat s-au desf ăș urat în perioada anilor 2013, 2014
și 2015, la SC Vignodoro SRL Pâncota, jude țul Arad. Experien ța a fost conceput ă ca
experien ță amplasat ă în blocuri complet randomizate, în trei repeti ții. Seriile de experien țe
au fost amplasate pe parcele aferente fiec ărui soi luat în studiu, acestea fiind apropiate une le
de celelalte, beneficiind de acelea și condi ții de mediu.
Pentru realizara obiectivelor propuse au fost efect uate observa ții și de termin ări ai
unor indici de calitate. Caracterele morfologice im plicate în realizarea produc ției care au fost
studiate sunt: num ărul de ciorchini pe butuc, greutatea ciorchinelui, num ărul de boabe pe
ciorchine și produc ție de ciorchini pe butuc. Elementele de calitate ob servate u fost:
con ținutul de de zh ăr în struguri, aciditatea total ă în struguri, poten țialul alcoolic al mustului,
poten țialul alcoolic al vinului, aciditatea total ă a vinului și aciditatea volatil ă a vinului.aceste
determin ări au fost efectuate cu aparatura existent ă în dotrea laboratorului de oenologie al
Cramei din cadrul SC Vignodoro SRL Pâncota.
Metode statistico-matematice de prelucrare și interpretare a rezultatelor
Pentru determinarea semnifica ției diferen țelor dintre hibrizi, prelucrarea datelor
experimentale ob ținute s-a f ăcut prin analiza varian ței și testul t, pentru experien țe
bifactoriale.
Pentru estimarea și interpretarea interac țiunii genotip x mediu și stabilit ății
diferitelor caractere studiate s-au folosit diferit e metode: analiza regresiei liniare,
parametrice, neparametrice și multivariate.

CAPITOLUL V
REZULTATE PRIVIND VARIABILITATEA COMPONENTELOR PROD UC ȚIEI
ȘI CALIT ĂȚ II ACESTEIA LA UN SORTIMENT DE SOIURI DE VI ȚĂ DE VIE
DIN PODGORIA MINI Ș-MĂDERAT ÎN PERIOADA 2013-2015

5.1. Variabilitatea componentelor produc ției la soiurile pentru vinuri albe în perioada
2013-2015
5.1.1. Rezultate privind num ărul ciorchinilor/butuc.
Având în vedere efectul combinat al soiului și anului asupra num ărului de
ciorchini/butuc, cea mai mare influen ță a avut-o anul 2014 asupra soiurilor Pinot Gris și
Muscat Ottonel.

VII Tabelul 1
Valorile anuale ale num ărului de ciorchini/butuc la soiurile pentru vinuri albe în perioada
2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris x 28,40 a x 29,80 a y 22,15 b 26,78+0,99 28,50
Traminer Rosé x 22,45 b y 18,40 b y 17,50 c 19,45+0,48 19,13
Muscat Ottonel y 23,75 b x 29,10 a y 21,60 b 24,82+0,82 25,48
Riesling Italian y 27,10 a x 31,45 a y 25,55 a 28,03+0,66 18,14
xsx± 25,43+0,65 27,19+0,90 21,70+0,52 24,77+0,43
S% 22,99 29,48 21,32 27,04
DL 5% = 3,26 DL 1% =4,29 DL 0,1% =5,51
5.1.2. Rezultate privind greutatea ciorchinilor.
Ținând cont de efectul interac țiunii dintre soiuri și condi țiile climatice rezult ă c ă
pentru greutatea ciorchinelui cel mai favorabil a f ost anul 2013, iar soiul cu cea mai bun ă
reac ție a fost Traminer Rose.
Tabelul 2
Valorile anuale ale greut ății ciorchinilor la soiurile pentru vinuri albe în p erioada
2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris y 60,07 c x 87,85 b x 89,25 b 79,06+2,71 26,59
Traminer Rosé x 83,17 b x 80,02b x 90,30 ab 84,50+1,98 18,20
Muscat Ottonel x 129,55 a y 112,79 a y 103,10 a 115,15+4,53 30,47
Riesling Italian xy 67,61 c x 78,19 b y 59,80 c 68,53+2,58 29,17
xsx± 85,10+4,34 89,71+3,05 85,61+2,16 86,81+1,91
S% 45,61 30,42 22,59 34,02
DL 5% = 13,92 g DL 1% =18,35 g DL 0,1% =23,55 g
5.1.3. Rezultate privind num ărul boabelor/ciorchine
Pentru efectul combinat al anilor cu soiurile, pent ru num ărul de ciorchini/butuc
condi țiile cele ami bune au fost în 2014, pentru soiurile Pinot Gris și Muscat Ottonel.
Tabelul 3
Valorile anuale ale num ărului de boabe/ciorchine la soiurile pentru vinuri albe în perioada
2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris x 66,25 b x 63,73 a x 74,75 ab 68,24+2,03 23,01
Traminer Rosé xy 73,73 b x 68,80 a x 84,40 a 75,64+2,71 27,79
Muscat Ottonel x 100,78 a y 71,18 a y 63,13 b 78,36+3,06 30,05
Riesling Italian x 73,78 b x 68,85 a x 67,30 b 69,98+2,29 25,39
xsx± 78,63+2,43 68,14+2,31 72,39+1,82 73,05+1,30
S% 27,67 30,34 22,43 27,50
DL 5% =11,10 DL 1% =14,63 DL 0,1% =18,78

VIII 5.1.4. Rezultate privind produc ția/butuc.
Pentru produc ția pe butuc cel mai favorabil a fost anul 2014 la s oiul Pinot Gris, iar
Traminer Rose a avut cea mai constant ă produc ție.
Tabelul 4
Valorile anuale ale produc ției/butuc la soiurile pentru vinuri albe în perioad a 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris y 1686 b x 2603 b y 2003 a 2097+99 36,76
Traminer Rosé x 1857 b x 1482 c x 1605 b 1648+58 27,42
Muscat Ottonel x 3090 a x 3312 a y 2278 a 2893+162 43,50
Riesling Italian y 1841 b x 2435 b y 1543 b 1939+95 37,94
xsx± 2118+108 2458+129 1857+69 2144+62
S% 45,65 47,03 33,08 45,11
DL 5% = 492 g DL 1% =649 g DL 0,1% =833 g
5.2. Variabilitatea componentelor produc ției la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015
5.2.1. Rezultate privind num ărul ciorchinilor/butuc.
Ținând cont de efectul interac țiunii dintre soiuri și condi țiile climatice, în
2013-2014 s-au eviden țiat soiurile Burgund și Cabernet Sauvignon.
Tabelul 5
Valorile anuale ale num ărului de ciorchini/butuc la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 19,45 b xy 21,95 c x 23,30b 21,57+0,62 22,17
Burgund x 18,50 b x 17,35 d x 20,05 c 18,63+0,46 19,13
Merlot y 29,00 a x 32,25 a y 26,65 a 29,30+0,90 23,84
Cabernet Sauvignon x 29,05 a x 27,95 b x 26,10 ab 27,70+0,67 18,65
xsx± 24,00+0,84 24,88+0,81 24,03+0,58 24,30+0,44
S% 31,43 30,15 21,68 28,07
DL 5% = 3,17 DL 1% =4,19 DL 0,1% =5,37
5.2.2. Rezultate privind greutatea ciorchinilor.
. Tabelul 6
Valorile anuale ale greut ății ciorchinilor la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir z 73,27 b x 108,72 b y 88,80 b 90,26+3,66 31,43
Burgund y 98,53 a x 145,91 a x 134,85 a 126,43+3,43 21,05
Merlot z 99,16 a x 148,42 a y 125,95 a 124,51+3,80 23,65
Cabernet Sauvignon y 84,03 b x 106,84 b y 76,95 b 89,28+1,99 17,31
xsx± 88,75+2,34 127,47+3,38 106,64+3,15 107,60+2,01
S% 24,05 23,73 26,43 28,90
DL 5% = 11,90 g DL 1% =15,89 g DL 0,1% =20,14 g

IX Efectul combinat al anilor cu soiurile, pentru gre utatea ciorchinilor s-a
eviden țiat 2015, iar dintre soiuri, Pinot Noir
5.2.3. Rezultate privind num ărul boabelor/ciorchine
Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra masei
ciorchinilor/butuc, soiul Pinot Noir a manifestat c ea mai ridicat ă influen ță pe fondul
condi țiilor climatice din anul 2015.
Tabelul 7
Valorile anuale ale num ărului de boabe/ciorchine la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 70,25 b x 92,98 bc xy 83,33 b 82,18+3,32 31,33
Burgund y 78,18 b x 103,95 b x 115,35 a 99,16+2,71 21,19
Merlot y 97,90 a x 124,23 a x 112,75 a 111,63+3,54 24,56
Cabernet Sauvignon y 66,43 b x 90,25 c y 60,73 c 72,47+2,04 21,85
xsx± 78,19+2,40 102,85+2,62 93,04+3,43 91,36+1,77
S% 27,47 22,80 33,05 29,96
DL 5% =12,23 DL 1% =16,12 DL 0,1% =20,68
. 5.2.4. Rezultate privind produc ția/butuc.
Ținând cont de efectul interac țiunii dintre soiuri și condi țiile climatice în
condi țiile din 2013-2014 soiurile s-au diferen țiat mai evident sub aspectul
recoltei/butuc. Soiului Pinot Noir a avut cea mai p uternic ă reac ție.
Tabelul 8
Valorile anuale ale produc ției/butuc la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 1425 b x 2433 b x 2062 c 1973+107 42,03
Burgund y 1838 b x 2547 b x 2702 b 2362+88 28,94
Merlot z 2861 a x 4797 a y 3359 a 3672+169 35,66
Cabernet Sauvignon xy 2452 a x 2983 b y 2010 c 2481+85 26,48
xsx± 2144+100 3190+145 2533+90 2622+71
S% 41,93 40,56 31,63 42,12
DL 5% =463 g DL 1% =611 g DL 0,1% =784 g
5.3. Variabilitatea unor însu șiri de calitate la soiurile pentru vinuri albe în p erioada
2013-2015
5.3.1. Rezultate privind con ținutul de zah ăr al strugurilor.
Condi țiile climatice din 2013 au fost cele mai favorabile pentru acumularea
zah ărului la soiurile pentru vinuri albe care au prezen tat valori ale acestui caracter
cuprinse între 20,20 la Traminer Rose și 23,13 la Pinot Gris.

X15 17 19 21 23 25
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
SoiulZahar (Brix) .2013
2014
2015
DL

Fig. 1. Con ținutul de zah ăr al strugurilor la soiurile pentru vinuri albe în perioada
2013-2015

5.3.2. Rezultate privind aciditatea total ă a strugurilor.
Pentru aciditatea total ă, cele mai mari valori au fost înregistrate la soiu l Pinot
Gris în anul 2015.
3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
Soiul Aciditate totala (g/l) . 2013
2014
2015
DL

Fig. 2. Aciditatea total ă a strugurilor la soiurile pentru vinuri albe în pe rioada 2013-2015

5.3.3. Rezultate privind poten țialul alcoolic al mustului.
Poten țialul alcoolic al mustului s-a eviden țiat în anul 2014 la soiul Pinot Gris,
dar soiul Ries șing Italiana a fost siperior celorlalte soiuri în a nii 213 și 2015.

XI 10 11 12 13 14 15
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
Soiul Potential alcoolic (%vol) . 2013
2014
2015
DL

Fig. 3. Poten țialul alcoolic al mustului la soiurile pentru vinur i albe în perioada 2013-2015

5.3.4. Rezultate privind poten țialul alcoolic al vinului.
Poten țialul alcoolic al vinului nu s-a manifestat constan t. În anul 201 a avut
valori mai mari. Dinre soiuri se remarc ă Pinot Gris în 2015 și Riesling Italian în 2013,
iar cel mai constant a fost Traminer Rose.
10 11 12 13 14 15
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
SoiulPotential alcoolic (%vol) .2013
2014
2015
DL

Fig. 4. Poten țialul alcoolic al vinului la soiurile albe în perio ada 2013-2015

5.3.5. Rezultate privind aciditatea total ă a vinului.
Aciditatea total ă a vinului a fost cea mai ridicat ă influen ță pe foncul condi țiilor
din anul 2013, iar valorile cele mai mari au fost la soiul Muscat Ottonel, în timp ce la
soiul Pinot Gris cele mai reduse.

XII 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Italian
Soiul Aciditate totala (g/l) 2013
2014
2015
DL

Fig. 5. Aciditatea total ă a vinului la soiurile albe în perioada 2013-2015

5.3.6. Rezultate privind aciditatea volatil ă a vinului.
În condi țiile din 2014 soiurile s-au diferen țiat mai evident sub aspectul acidit ății
volatile a vinului, ceas mai redus ă fiind la soiul Muscat Ottonel, iar cea mai mare l a
Traminer Rose.
0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
Soiul Aciditate volatila (g/l) 2013
2014
2015
DL

Fig. 6. Aciditatea volatil ă a vinului la soiurile albe în perioada 2013-2015

5.4. Variabilitatea unor însu șiri de calitate la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015
5.4.1. Rezultate privind con ținutul de zah ăr al strugurilor.
Acumularea zah ărului din struguri sea fost superioar ă în anul 2013, soiul Cabernet
Sauvignon având cea mai mare varia ție iar cea mai redus ă Pinot Noir.

XIII 15 17 19 21 23 25
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
Soiul Zahar (Brix) 2013
2014
2015 DL

Fig. 7. Con ținutul de zah ăr al strugurilor la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015

5.4.2. Rezultate privind aciditatea total ă a strugurilor.
Pentru aciditatea totale a strugurilor, cea mai rid icat ă influen ță a fost din partea
condi țiilor din anul 2015, în timp ce la soiul Burgund se constat ă cea mai redus ă
interac țiune cu condi țiile de mediu.
4.0 5.0 6.0 7.0 8.0 9.0
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
Soiul Aciditate totala (g/l) 2013
2014
2015
DL

Fig. 8. Aciditatea total ă a strugurilor la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada 2013-2015

5.4.3. Rezultate privind
Poten țialul alcoolic al mustului a fost influen țat de condi țiile din 2013, iare cel mai
stabil soi a fost Merlot. Valoarea cea mai mare s-a înregistrat la soiul Burgund Mare în anul
2013.

XIV 10 11 12 13 14 15
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
SoiulPotential alcoolic (%/vol) 2013
2014
2015
DL

Fig. 9. Poten țialul alcoolic al mustului la soiurile pentru vinur i ro șii în perioada 2013-2015

5.4.4. Rezultate privind poten țialul alcoolic al vinului.
Penrtru poten țialul alcoolic al vinului condi ții climatice optime au fost anul 2013, cand
Pinot Noir și Burgund Mare au prezentat valori mari, iar cel am i stabil s-a comportat soiul
Merlot.
10 11 12 13 14 15
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
SoiulPotential alcoolic (%/vol) 2013
2014
2015
DL

Fig.10. Poten țialul alcoolic al vinului la soiurile ro șii în perioada 2013-2015

5.4.5. Rezultate privind aciditatea total ă a vinului.
Cea mai ridicat ă influen ță asupra acidit ății totale au avut-o condi țiile climatice din
anul 2014, soiul Merlot fiind cel mai stabi cu valo ri mari în to ți anii.

XV 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
Soiul Aciditate totala (g/l) . 2013
2014
2015
DL

Fig. 11. Aciditatea total ă a vinului la soiurile ro șii în perioada 2013-2015

5.4.6. Rezultate privind aciditatea volatil ă a vinului.
Aciditatea volatile a vinului a fost mult influen țat ă de condi țiile anului 2014. S-au
comportat constant soiurile Burgund Mare pentru val ori ridicate și Merlot pentru valoiri
reduse.
0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
SoiulAciditate volatila (g/l) . 2013
2014
2015
DL

Fig. 12. Aciditatea volatil ă a vinului la soiurile ro șii în perioada 2013-2015

XVI Capitolul VI
REZULTATE PRIVIND STABILITATEA COMPONENTELOR PRODUC ȚIEI ȘI
CALIT ĂȚ II ACESTEIA LA UN SORTIMENT DE SOIURI DE VI ȚĂ DE VIE DIN
PODGORIA MINI Ș-MĂDERAT ÎN PERIOADA 2013-2015

6.1. Stabilitatea componentelor produc ției la soiurile de vi ță de vie studiate în
perioada 2013-2015
6.1.1. Analiza stabilit ății produc ției/butuc.
Cele mai ridicate produc ții/butuc s-au înregistrat în condi țiile din anul 2014, urmate de
cele din 2015 și respectiv 2013. Cea mai redus ă stabilitate a produc ției o prezint ă soiurile
Traminer Rose și Merlot. În cazul soiurilor Pinot Gris și Riesling Italian au o stabilitate
ridicat ă a produc ției/butuc. Soiul Merlot se eviden țeaz ă având o adaptare specific ă pentru
condi ții favorabile de mediu. Soiurilor Traminer Rose și Muscat Ottonel manifest ă o
adaptare specific ă pentru condi ții climatice mai pu țin favorabile.
Merlot
Pinot Noir
Burgund Cabernet Sauvignon
Riesling Italian Muscat Ottonel
Traminer Rose Pinot Gris
2015 2014
2013
-30 -20 -10 010 20 30
-30 -20 -10 0 10 20 30
IPCA1 (59.62 %) IPCA2 (40.38 %) .

Fig. 13. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente (IPCA1
și IPCA2) a produc ției /butuc la soiurile studiate în perioada 2013-20 15

6.1.2. Analiza stabilit ății pentru num ărul de ciorchini/butuc.
Num ărul ciorghinilor pe butuc a fost influen țat de condi țiile anului 2014, și mai
pu țin de cele ale anului 2013. Cabernet Sauvignon și Merlot prezint ă cea mai ridicat ă
stabilitate asociat ă cu un num ăr ridicat de ciorchini/butuc. Soiurile Merlot, Rie sling Italian

XVII și Muscat Otonel manifest ă o adaptare specific ă pentru condi ții climatice mai favorabile.
Adaptare specific ă fa ță de condi ții nefavorabile s-a constatat la soiurile Burgund și Pinot
Noir.
Merlot Pinot Noir
Burgund
Cabernet Sauvignon Riesling Italian Muscat Ottonel
Traminer Rose Pinot Gris 2015 2014
2013
-2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
-2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
IPCA1 (65.78 %) IPCA2 (34.22 %) .

Fig. 14. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente (IPCA1 și
IPCA2) a num ărului de ciorchini /butuc la soiurile studiate în p erioada 2013-2015

6.1.3. Analiza stabilit ății pentru greutatea ciorchinilor
Cele mai mari greut ăți ale ciorchinilor s-au înregistrat în condi țiile din anul 2014, urmate
de cele din 2015 și respectiv 2013. Pe baza m ărimii vectorilor fiec ărui soi se observ ă c ă
cea mai redus ă stabilitate a masei ciorchinilor la fost laMuscat Ottonel și Traminer Rose,
iar cele mai stabile au fost Pinot Noir și Riesling Italian. Muscat Ottonel, Riesling Italia n și
Cabernet Sauvignon prezint ă adapt ări la condi ții climatice mai pu țin favorabile.

XVIII Merlot
Pinot Noir
Burgund Cabernet Sauvignon
Riesling Italian
Muscat Ottonel
Traminer Rose Pinot Gris
2015 2014
2013
-4 -3 -2 -1 01234
-7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
IPCA1 (78.87 %) IPCA2 (21.12 %) .

Fig. 15. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente (IPCA1
și IPCA2) a greut ății ciorchinilor la soiurile studiate în perioada 20 13-2015

6.1.4. Analiza stabilit ății pentru num ărul boabelor/ciorchine.
Num ărul ciorchinilor a fost benefic influen țat de codi țiile din 2015.
MerlotPinot Noir Burgund
Cabernet Sauvignon Riesling Italian
Muscat OttonelTraminer Rose
Pinot Gris 2015
2014 2013
-4 -3 -2 -1 01234
-6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
IPCA1 (69.91 %) IPCA2 (30.09 %) .

Fig. 16. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente (IPCA1
și IPCA2) a num ărului boabelor/ciorchine la soiurile studiate în perioada 2013-2015

Soiurile Riesling Italian și Pinot Gris prezint ă cea mai ridicat ă stabilitate asociat ă cu un

XIX num ăr redus de boabe/ciorchine. Soiurile Merlot și Burgund manifest ă o adaptare
specific ă pentru condi ții climatice favorabile, iar pentru condi ții nefavorabile Muscat
Ottonel și Riesling Italian.
6.2. Stabilitatea unor însu șiri de calitate la soiurile de vi ță de vie studiate în perioada
2013-2015
6.2.1. Analiza stabilit ății pentru con ținutul de zah ăr al strugurilor.
Cea mai mare cantitate de zah ăr din struguri s-a înregistrat în condi țiile din anul 2013,
urmate de cele din 2014 și respectiv 2015. Merlot și Burgund Mare au bun ă stabilitate
ridicat ă a acestui caracter. Pinot Gris și Riesling Italian manifest ă adaptare specific ă pentru
condi ții favorabile de medi, iar Cabernet Sauvignon pent ru condi ții mai pu țin favorabile.

2013
2014 2015 Pinot Gris
Traminer Rose Muscat OttonelRiesling Italian
Cabernet Sauvignon Burgund
Pinot Noir Merlot
-2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0
-2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0
IPCA1 (65.78%) IPCA2 (34.22 %) .

Fig. 17. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente (IPCA1
și IPCA2) a con ținutului de zah ăr al strugurilor la soiurile studiate în perioada 2013-2015

6.2.2. Analiza stabilit ății pentru poten țialul alcoolic al vinului.
Poten țialul alcoolic al vinului a fost influen țat major de condi țiile anului 2013. Soiurile
Merlot și Muscat Ottonel prezint ă cea mai ridicat ă stabilitatepentru poten țial alcoolc inferior.
Riesling Italian și Pinot Noir indic ă o instabilitate ridicat ă a poten țialului alcoolic al vinului
de la un an la altul. Soiurile Riesling Italian și Burgund manifest ă o adaptare specific ă
pentru condi ții climatice favorabile, iar pentru condi ții nefavorabile Traminer Rose.

XX 2013
2014 2015 Pinot Gris
Traminer Rose Muscat OttonelRiesling Italian
Cabernet Sauvignon
Burgund Pinot Noir Merlot
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5
IPCA1 (57.14%) IPCA2 (42.86 %) .

Fig. 18. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente (IPCA1
și IPCA2) a poten țialului alcoolic al vinului la soiurile studiate î n perioada 2013-2015

6.2.3. Analiza stabilit ății pentru aciditatea total ă a vinului.
Analysis of stability for total acidity o f wine
Aciditatea total ă a vinului a fost influen țtă de condi țiile anilor 2013 și 2015.
2013 2014
2015 Pinot Gris
Traminer Rose Muscat Ottonel
Riesling Italian Cabernet Sauvignon
Burgund
Pinot Noir Merlot
-1.0 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5
IPCA1 (67.54%) IPCA2 (32.46 %) .

Fig. 19 Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente (IPCA1
și IPCA2) a acidit ății totale a vinului la soiurile studiate în perioa da 2013-2015

XXI
Pinot Noir și Merlot prezint ă o stabilitate ridicat ă pentru acest caracter. Cabernet
Sauvignon s-a eviden țiat cu adaptare specific ă pentru condi ții mai pu țin favorabile de
mediu, iar Burgund și Muscat Ottonel pentru condi ții favorabile.

CONCLUZII

I) Referitoare la variabilitatea componentelor prod uc ției și calit ății acesteia
● La ambele categorii de soiuri, cele trei surse de varia ție cuprinse în studiu,
respectiv anii, genotipul și interac țiunea acestuia cu condi țiile de mediu au avut o
influen ță distinct semnificativ ă asupra produc ției/butuc. Influen țele acestor trei factori au
fost mai ridicate la soiurile pentru vinuri ro șii;
● Efectul condi țiilor climatice (9,82-21,65 %) asupra variabilit ății
produc ției/butuc a fost mai redus comparativ cu efectul s oiului (23,01-31,22 %). De
asemenea, se constat ă c ă și efectul combinat al condi țiilor ecologice și soiului a
manifestat o influen ță asigurat ă statistic (3,89-5,59 %);
● Dintre soiurile pentru vinuri albe, Muscat Ottonel a realizat în aceast ă perioad ă
cele mai mari produc ții de 2278-3312 g și semnificativ superioare celorlalte soiuri, cu
sporuri de la 37,96 % fa ță de Pinot Gris pân ă la 75,55 % fa ță de Traminer Rose;
● O valoare ridicat ă a produc ției/butuc de 2097 g pentru perioada studiat ă a fost
consemnat ă și la soiul Pinot Gris, asociat ă unor sporuri semnificative de 449-796 g fa ță de
soiurile Traminer Rose și Riesling Italian diferen țiate statistic în favoarea celui dintâi;
● Soiul Merlot s-a eviden țiat în mod deosebit dintre soiurile pentru vinuri r o șii,
realizând în aceast ă perioad ă o produc ție/butuc de 2861-4797 g semnificativ mai ridicat ă
cu 48-86,11 % fa ță de restul soiurilor.
● Pe fondul unor medii generale de 2481 și 2362 g, soiurile Cabernet Sauvignon și
Burgund au realizat sporuri semnificative de produc ție de 389-508 g comparativ cu Pinot
Noir;
● În ceea ce prive ște num ărul ciorchinilor pe butuc se observ ă o reac ție diferit ă la
cele dou ă categorii de soiuri. Astfel, la soiurile pentru vi nuri albe acest caracter a fost
influen țat într-o m ăsur ă semnificativ ă de cele trei surse de varia ție, cu precizarea c ă efectul
soiului (22,47 %) a fost superior fa ță de cel al condi țiilor climatice (16,47 %) sau
interac țiunii acestora (10,03 %);

XXII ● La soiurile pentru vinuri ro șii variabilitatea num ărului ciorchinilor/butuc s-a
datorat în principal influen ței genotipului (43,38 %) pe fondul unor contribu ții reduse ale
condi țiilor climatice (0,57 %) sau interac țiunii ani x soiuri (2,81 %);
● Dintre soiurile albe Riesling Italian a realizat î n aceast ă perioad ă un num ăr de
peste 28 de ciorchini, semnificativ superior cu 13- 44 % fa ță de Muscat Ottonel și Traminer
Rose. O valoare ridicat ă a acestui caracter (26,78) pentru perioada studiat ă a fost
consemnat ă și la soiul Pinot Gris;
● Din categoria soiurilor ro șii, la Merlot în aceast ă perioad ă s-a înregistrat un num ăr
mediu de ciorchini (29,3) semnificativ mai ridicat cu 35,84-57,27 % fa ță de Pinot Noir și
Burgund. Și în cazul soiului Cabernet Sauvignon se observ ă o cre ștere semnificativ ă a
num ărului de ciorchini, cu 6,13-9,07 comparativ cu soiu rile Pinot Noir și Burgund;
● La soiurile pentru vinuri albe, variabilitatea gre ut ății ciorchinilor s-a datorat în
principal efectului genotipului (38,82 %) și interac țiunii acestuia cu mediul (5,34 %), pe
fondul unei influen țe reduse a condi țiilor climatice (0,83 %). În cazul soiurilor pentru
vinuri ro șii greutatea ciorchinilor a fost influen țat ă semnificativ atât de condi țiile climatice
(33,47 %) cât și de genotip (28,44 %);
● Soiul Muscat Ottonel a manifestat în aceast ă perioad ă o greutate medie a
ciorchinilor de 115,15 g semnificativ mai ridicat ă cu 36,67-68,02 % fa ță de restul soiurilor
pentru vinuri albe care au prezentat valori cuprins e între 68,53 g la Riesling Italian și 84,50
g la Traminer Rose;
● Soiurile ro șii Burgund și Merlot au prezentat o greutate a ciorchinilor de
124,5-126,5 g, semnificativ superioar ă cu 37,94-41,61 % fa ță de Pinot Noir și Cabernet
Sauvignon la care s-au înregistrat valori apropiate ale acestui caracter;
● Sub aspectul num ărului de boabe/ciorchine se observ ă o reac ție asem ănătoare la
cele dou ă categorii de soiuri. Astfel, în ambele cazuri aces t caracter a fost influen țat într-o
măsur ă semnificativ ă de cele trei surse de varia ție, cu precizarea c ă efectul soiului
(23,01-31,22 %) a fost superior fa ță de cel al condi țiilor climatice (9,82-21,65 %) sau
interac țiunii acestora (3,89-5,59 %);
● Dintre soiurile albe, la Muscat Ottonel s-a înregi strat un num ăr mediu de 78,36
boabe/ciorchine, semnificativ superior cu 11,98-14, 83 % fa ță de Riesling Italian și Pinot Gris;
● Soiul Merlot a realizat în aceast ă perioad ă un num ăr de 111,63 boabe/ciorchine
semnificativ superior celorlalte soiuri ro șii, cu sporuri de la 12,57 % fa ță de Burgund pân ă
la 54,03 % fa ță de Cabernet Sauvignon;

XXIII ● Luând în considerare cele dou ă categorii de soiuri se observ ă c ă acestea au
prezentat valori apropiate ale num ărului de ciorchini pe butuc îns ă s-au diferen țiat
semnificativ pentru celelalte caractere. Astfel la soiurile pentru vinuri ro șii se valori mai
ridicate cu sporuri de la 22 % pentru produc ție pân ă la 25 % pentru num ărul
boabelor/ciorchine;
● În cazul soiurilor albe, genotipul a avut o contri bu ție superioar ă asupra variabilit ății
pentru majoritatea însu șirilor de calitate cu excep ția con ținutului de zah ăr și acidit ății volatile
a vinului unde efectul condi țiilor climatice a fost mai ridicat;
● Genotipul a manifestat cea mai ridicat ă influen ță asupra manifest ării poten țialului
alcoolic și acidit ății totale a vinului și influen țe reduse asupra con ținutului de zah ăr și acidit ății
volatile a vinurilor albe;
● Varia ția condi țiilor climatice a avut cea mai ridicat ă influen ță asupra acumul ării
zah ărului din struguri, în timp ce efectul asupra poten țialului alcoolic al mustului și acidit ății
totale a strugurilor albi;
● Variabilitatea însu șirilor de calitate la soiurile pentru vinuri ro șii se datoreaz ă în
principal genotipului cu excep ția con ținutului de zah ăr unde efectul condi țiilor de mediu și
interac țiunii genotip x mediu sunt predominante;
● Genotipul a prezentat efecte majore asupra acidit ății vinurilor ro șii și influen țe reduse
asupra însu șirilor de calitate ale strugurilor. Poten țialul alcoolic al vinului a fost influen țat
într-o m ăsur ă echilibrat ă de genotip, condi țiile climatice și interac țiunea acestora;
● Pe parcursul experiment ării s-a manifestat o variabilitate redus ă a con ținutului de
zah ăr, cu limitele de la 19,68 în cazul soiului Muscat Ottonel pân ă la 21,59 pentru soiul
Pinot Gris, respectiv la soiurile ro șii acest caracter a avut limitele de la 20,26 în ca zul
soiului Pinot Noir pân ă la 21,02 pentru soiul Merlot;
● Soiul Pinot Gris a prezentat o aciditate total ă medie a strugurilor de 6,25 g/l
semnificativ mai ridicat ă fa ță de celelalte soiuri albe, cu sporuri de la 22 % fa ță de
Riesling Italian pân ă la 42 % fa ță de Traminer Rose;
● Soiul Riesling Italian a manifestat în aceast ă perioad ă un poten țial alcoolic al
mustului de 13,46 %/vol semnificativ mai ridicat c u 0,34-2,18 %/vol fa ță de restul soiurilor
albe;
● Sub aspectul poten țialului alcoolic al vinului s-a eviden țiat soiul Pinot Gris
care a înregistrat o valoare de 13,33 %/vol semnifi cativ mai ridicat ă cu 0,48-1,68 %/vol,
comparativ cu restul soiurilor albe.

XXIV ● Soiul Muscat Ottonel a prezentat în aceast ă perioad ă o aciditate total ă a
vinului semnificativ mai ridicat ă fa ță de celelalte soiuri albe, cu sporuri de la 12 % fa ță
de Pinot Gris pân ă la 25 % fa ță de Traminer Rose;
● Soiurile Pinot Gris și Traminer Rose au realizat o aciditate volatil ă a vinului
semnificativ mai ridicat ă cu 0,68-0,85 g/l fa ță de restul soiurilor albe;
● În ceea ce prive ște aciditate total ă a strugurilor ro șii, soiul Burgund a prezentat
o valoare de 7,50 g/l mai ridicat ă fa ță de celelalte soiuri, asociat ă unor sporuri
semnificative de la 21,36 % fa ță de Pinot Noir pân ă la 22,14 % fa ță de Merlot;
● Soiul Burgund a realizat un poten țial alcoolic al mustului de 12,63 %/vol
semnficativ superior cu 4,55-10,49 % fa ță de Pinot Noir și Cabernet Sauvignon. De
asemenea, la soiul Burgund s-a înregistrat un poten țial alcoholic al vinului de 12,95
semnificativ superior cu 0,38-0,65 %/vol fa ță de celelalte soiuri ro șii;
● Referitor la aciditatea total ă a vinului valori mai ridicate au fost observate la
soiul Merlot, în timp ce la soiul Burgund s-a înreg istrat o aciditate volatil ă ridicat ă;
● Având în vedere însu șirile de calitate cele dou ă categorii de soiuri s-au diferen țiat
evident sub aspectul acidit ății totale a strugurilor și acidit ății volatile a vinului, pe
fondul unor valori mai ridicate la soiurile ro șii;

II) Referitoare la stabilitatea componentelor produ c ției și calit ății acesteia:
● Soiurile Pinot Gris, Riesling Italian și Pinot Noir, prezint ă o stabilitate mijlocie
asociat ă cu produc ții/butuc inferioare mediei, care indic ă faptul c ă ace știa manifest ă o
adaptabilitate redus ă fa ță de condi țiile climatice din perioada studiului;
● La soiul Cabernet Sauvignon stabilitatea medie est e asociat ă cu un nivel al produc ției
apropiat de media general ă a experien ței, care atest ă c ă acest soi a performat în func ție de
favorabilitatea condi țiilor de mediu.
● Cele mai constante valori ale produc ției/butuc în perioada 2013-2014 cu condi ții
climatice foarte diferite, le-a realizat soiul Musc at Ottonel, urmat de soiurile Traminer
Rose și Cabernet Sauvignon care au prezentat varia ții ale produc ției de aproximativ 400 g.
● Pe fondul unei interac țiuni genotip x mediu considerabile, favorabilitatea condi țiilor
climatice a avut o influen ță ridicat ă asupra realiz ării produc ției/butuc. la soiurile Pinot Noir și
Merlot.
● Cea mai ridicat ă stabilitate a num ărului de ciorchini/butuc o prezint ă soiul
Cabernet Sauvignon la care acest caracter a fost in fluen țat într-o m ăsur ă foarte redus ă (5,38%)
de varia ția condi țiilor de mediu.

XXV ● Soiul Pinot Noir manifest ă o stabilitate ridicat ă a num ărului de ciorchini/butuc
asociat ă cu valori inferioare mediei .
● La soiurile Pinot Gris și Muscat Ottonel valorile num ărului de ciorchini/butuc au fost
puternic influen țate de c ătre condi țiile de mediu pe fondul unei interac țiuni de tip neîncruci șat.
● Soiurile Merlot și Riesling Italian prezint ă o stabilitate redus ă a num ărului de
ciorchini/butuc fiind specific adapta ți la condi ții favorabile de mediu. În cazul soiului Burgund
se observ ă valori inferioare mediei și o adaptare specific ă la condi ții nefavorabile de mediu;
. ● La soiul Traminer Rose, stabilitatea mai ridicat ă este asociat ă cu cele mai reduse valori
ale greut ății ciorchinilor, sugerând o adaptare specific ă a respectivului soi fa ță de condi ții de
mediu mai pu țin favorabile;
● Soiurile Burgund și Merlot au înregistrat cele mai ridicate valori al e greut ății
ciorchinilor pe fondul unei stabilit ăți inferioar ă mediei, indicând faptul c ă soiurile respective
pot fi considerate ca specific adaptate la condi ții favorabile de mediu;
● Soiurile Pinot Gris, Cabernet Sauvignon și Riesling Italian, prezint ă o stabilitate
mijlocie asociat ă cu o m ărime a ciorchinilor inferioar ă mediei, care indic ă faptul c ă ace știa
manifest ă o adaptabilitate redus ă fa ță de condi țiile climatice din perioada studiului;
● Cele mai constante valori ale greut ății ciorchinilor în perioada 2013-2014 cu
condi ții climatice foarte diferite le-a realizat soiul Tr aminer Rose, urmat de Muscat Ottonel,
care au prezentat varia ții reduse ale masei ciorchinilor de 3,15 respectiv 16,76 g;
● Cea mai ridicat ă stabilitate a num ărului de boabe/ciorchine o prezint ă soiurile
Pinot Gris și Riesling Italian la care acest caracter a fost in fluen țat într-o m ăsur ă foarte
redus ă (4,84-8,5%) de varia ția condi țiilor de mediu;
● La soiurile Muscat Ottonel și Burgund num ărul boabelor/ciorchine a fost puternic
influen țat de condi țiile de mediu pe fondul unei interac țiuni necorelate cu favorabilitatea
condi țiilor climatice;
● La soiul Pinot Noir, stabilitatea mai ridicat ă este asociat ă cu un con ținut redus de
zah ăr al strugurilor, sugerând o adaptare specific ă a respectivelor soiuri fa ță de condi ții de
mediu mai pu țin favorabile;
● Soiurile Pinot Gris și Merlot au acumulat cea mai ridicat ă cantitate de zah ăr în
struguri pe fondul unei stabilit ăți inferioar ă mediei, indicând faptul c ă soiurile respective pot fi
considerate ca specific adaptate la condi ții favorabile de mediu;
● O influen ță ridicat ă a inerac țiunii genotip x mediu asupra acumul ării zah ărului
din struguri, respectiv o stabilitate redus ă a fost observat ă la soiurile Cabernet Sauvignon și
Muscat Ottonel;

XXVI ● Cea mai ridicat ă stabilitate pentru poten țialul alcoholic al vinului o prezint ă
soiurile Merlot urmat de Traminer Rose la care aces t caracter a prezentat valori apropiate
mediei, fiind influen țat într-o m ăsur ă foarte redus ă (3,46-3,90 %) de varia ția condi țiilor de
mediu;
● Soiul Pinot Gris prezint ă o stabilitate redus ă și un poten țial alcoolic ridicat, fiind
specific adaptat la condi ții favorabile de mediu. Soiul Cabernet Sauvignon pr ezint ă valori
inferioare mediei și o adaptare specific ă la condi ții nefavorabile de mediu;
● La soiul Pinot Noir poten țialul alcoholic al vinului a fost puternic influen țat de c ătre
condi țiile de mediu pe fondul unei interac țiuni corelate cu favorabilitatea condi țiilor
climatice;
● Cea mai ridicat ă stabilitate respectiv cele mai constante valori al e acidit ății totale
a vinului în perioada 2014-2015 cu condi ții climatice diferite le-a realizat soiul Merlot,
urmat de Pinot Gris, care au prezentat varia ții reduse ale acestui parametru de 0,27-0,38
g/l;
● Soiul Muscat Ottonel a înregistrat valori ale aces tui caracter superioare mediei pe
fondul unei stabilit ăți reduse, indicând faptul c ă acesta poate fi considerat ca specific adaptat la
condi ții favorabile de mediu;
● O influen ță ridicat ă a interac țiunii genotip x mediu asupra acidit ății totale
avinului respectiv o stabilitate redus ă a fost observat ă la soiurile Burgund, Cabernet
Sauvignon și Traminer Rose.

RECOMAND ĂRI
● La soiul Traminer Rose, stabilitatea superioar ă este asociat ă cu cele mai reduse valori
ale produc ției/butuc, sugerând o adaptare specific ă a respectivului soi fa ță de condi ții de mediu
mai pu țin favorabile. Ca atare, acest soi poate oferi pro duc ții mai reduse dar constante pe
fondul unor condi ții de mediu nefavorabile;
● Soiul Merlot a înregistrat cea mai ridicat ă produc ție (3672 g) pe fondul unei
stabilit ăți inferioar ă mediei, indicând faptul c ă acesta manifest ă un poten țial ridicat de a
valorifica eficient condi ții favorabile de mediu;
● Având în vedere c ă tehnologia de cultur ă pentru soiurile studiate este una
performant ă, se consider ă c ă cele mai sigure soiuri sunt Merlot și Muscat Ottonel care în
75 % din cazuri permit ob ținerea unor produc ții minime/butuc de 3414 respectiv 2635 g;
● Pe fondul unui nivel al riscului de 75 % pentru ap ari ția unor condi ții climatice
nefavorabile acumul ării zah ărului, soiul Pinot Gris manifest ă cel mai ridicat poten țial de a

XXVII înregistra valori superioare de aproximativ 21,2 al e con ținutului de zah ăr;
● Cea mai ridicat ă siguran ță sub aspectul poten țialului alcoolic al vinului o prezint ă
soiurile Pinot Gris și Merlot, care în 75 % din cazuri realizeaz ă valori de peste 20,58 %/vol;
● Având în vedere contribu țiile diferitelor componente la realizarea
produc ției/butuc, în cazul soiurilor Muscat Ottonel, Trami ner Rose și Burgund lucr ările
tehnologice aplicate trebuie s ă permit ă în principal ob ținerea unor ciorchini mari, care
asigur ă premizele unor produc ții ridicate. În cazul soiului Merlot trebuie avut î n vedere c ă
produc ția/butuc se datoreaz ă într-o m ăsur ă important ă atât m ărimii ciorchinilor cât și
num ărului lor;
● La soiurile Cabernet Sauvignon și Riesling, în vederea ob ținerii unor produc ții
ridicate trebuie avut în vedere în principal asigur area unui num ăr corespunz ător de
ciorchini/butuc;
● În cazul soiurilor Pinot Gris și Pinot Noir, num ărul ciorchinilor are o contribu ție
superioar ă greut ății acestora la realizarea produc ției, astfel c ă se impune orientarea
lucr ărilor tehnologice în aceast ă direc ție.

IBANAT’S UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND
VETERINARY MEDICINE “KING MICHAEL I FROM ROMANIA”
TIMISOARA

Ing. CORADINI RENATO BENVENUTO

PHD THESIS

Research on the stability of production components and their quality to
an assortment of vine varieties from the Minis-Made rat vineyard
(Summary)

Scientific coordinator
Prof.univ.dr. Mado șă Emilian

Timi șoara, 2017

II
CHAPTER I
RESEARCHES ON THE ORIGIN AND SYSTEMS OF THE VINE

The first chapter presents certain findings in lite rature regarding the origin and history
of vine cultivation worldwide and in Romania, but a lso the systematic classification of this
species.
1.1. The origin of the vine
Vine cultivation has been practiced from ancient ti me . It is presumed that the first wine
was produced in Mesopotamia, approximately 5000 yea rs ago. The vine, one of the first
plants taken for cultivation. The most ancient know n vine regions are the ones around the
Mediterranean Sea. Presently, wine culture is pract iced on approximately 8.2 million
hectares in 50 countries.

1.2. Systematic of vine
The genus Vitis includes over 40 Asian species and approximately 30 species are
American. The sub-genus Muscadinia includes species spread in the tropical and
subtropical regions of North America. The species o f the sub-genus Euvitis are divided in 8
groups: Labruscae, Aestivales, Cinerascentes, Rupestres, Ri pariae, Labruscoidae,
Incertae, Viniferae . The most important species and the most spread in culture is V.vinifera
which includes three subspecies: sativa, silvestris and caucasica . Most noble and
cultivated varieties belong to the sativa subspecies.
1.3. Research on the history, tradition and importa nce of vine cultivation
1.3.1. The tradition of vine cultivation worldwide
Vine has been cultivated for many years; the first center for cultivating vine was in
Asia Minor. Phoenicians had an important role in th e spreading of the vine. The vine
culture traveled from Greece to the South of Europe and later in all of Europe. In China,
vine culture existed 2000 years B.C. and afterwards it spread in other Asian countries.
1.3.2. The tradition of vine cultivation in Romania
The appearance of the phylloxera divides vine cultu re in three periods:
Pre-phylloxeric (until 1884); Phylloxeric (1884 – 1 900), Post-phylloxeric (after the 1900).
The pre-phylloxeric period begins with the appearan ce of the first forms of cultivated vine.
In this period appeared varieties created by natura l selection and later by empiric artificial
selection. The phylloxeric period began in 1884 whe n phylloxera was discovered in

III Romania. During this period measures were taken to stop the attack. The vine culture
recovery was based on direct yield hybrids and on t he vines grafted with foreign material.
The post-phylloxeric period began from the recovery of the vines destroyed by the
phylloxera. The first thing was to replace the non- resistant European varieties with
resistant ones. Artificial cross breeding between A merican and European vines created new
direct yield hybrids. The final solution was grafting the European varieties on American
vines. The types in terms of vineyards and vine cen ters were set based on studies.
1.3.3. The tradition of vine cultivation in the west of t he country
In the west of Romania there is a tradition and exp erience for vine cultivation. There
are favorable and very favorable conditions for the cultivation of varieties for table or for
wine. The main vineyards are: Reca ș, Silagiu, Teremia, Tirol, Mini ș.

CHAPTER II
RESEARCH ON THE VINE BREEDING

2.1. Genetic and biological particularities
The subgenera Euvitis and Muscadinia are different in terms of genes. The
subgenus Euivitis has x=19 and the subgenus Muscadinia has x=20. The species of these
subgenera are diploid. In the V.viinifera ssp. sativa species frequently appear natural
tetraploids with 4x=76 chromosomes. The V.vinifera species has a very pronounced
polymorphism. The genetic determinism studies of th e vine characters are pretty poor. The
vine is a wooden plant with indefinite growth, with a very long lifespan. The fructification
may take place after 2-3 years following the planti ng in vegetative bred vines and only
after 3-5 years in the ones produced from seeds. Th e floral morphology and the
functionality of the flowers are different in the Vitis genus. In fertile types it is necessary to
retain forms with morphological and functional herm aphrodite flowers.
2.2 . Genetic resources
The material used initially in the breeding of the vine is different. One single
species with great variability comes from the Europ ean-Asian area. Vitis vinifera includes
3 species: sativa , silvestris and caucasica . The subspecies sativa presents the following
proles orientalis , occidentalis and pontica . Along the forms of this species there is a large
number of kindred species of American or Asian orig in which are used.
2.3. Objectives of vine breeding
New varieties have been created worldwide and in Ro mania following the breeding

IV works . The main objectives of vine breeding are: productiv ity improvement, quality
improvement, improvement of ripening period, improv ement of endurance to frost and
winter, improvement of wood ripening, improvement o f endurance to draught,
improvement of endurance to disease and pests, spec ial improvement objectives.
2.4. Methods of vine breeding
When creating new varieties different methods of br eeding are used. The main
methods are: selection, hybridization, mutagenesis, polyploidy, consangvinization and
heterosis, unconventional methods.
2.5. Research on the quality of wine products
2.5.1. Quality indicators of raw material
The following quality indicators can be set for raw material grapes: the structure
indicator of the grape, the berries indicator, the composition indicator of the berry, the
efficiency indicator. These indicators help express the maturity state of the grapes.
2.5.2. Harvest production and quality
In order to determine the quality of the wine grape s the following biochemical
criteria are mainly taken in consideration: the con tent of wort in the sugar and acidity, the
content of antocianic substances for red wines and odor substances for flavored wines. The
latter highlight the important role of the polyphen ols, especially from the red varieties.
2.5.3. Quality indicators for winemaking products
The quality indicators of the wines divide wines in many categories: table wine,
superior table wine, superior wine, superior wine w ith controlled origin name.
2.5.4. Research on wine quality
According to Law 244/2002, wine is the beverage acq uired by complete or partial
alcoholic fermentation from fresh, crushed or non-c rushed grapes or grape wort. The
elements to assess the quality of the wine are alco holic percentage, content of phenolic
composites, concentration of anthocianins and tanni ns, total acidity, volatile acidity, wine
extract, non-reducing extract, content in non-reduc ing sugar.

CHAPTER III
EXPERIMENTAL CONDITIONS

3.1. The natural environment of the Minis – M ăderat vineyard
The experiment was performed in SC Vignadoro SRL Pâ ncota, Arad county, a unit
located in the area of the Min ș-Măderat vineyard. Min ș-Măderat vineyard includes a hilly

Varea with land and climate proper for vine cultivat ion.
3.2. Climatic conditions during experimentation
The climatic conditions were achieved within SC Vig nodoro SRl Pâncota where
there is the necessary equipment to record minimum and maximum precipitation and
temperature. During the three years of study precip itation in normal limits was recorded for
the vine. There were also dry periods such as sprin g 2015, summer 2013, September 2014.
The lowest temperatures were recorded in January of all three years. The beginning of
2013 was frosty and the chilliest summer was in 201 5. The highest temperatures were
recorded in July and August 2015. The temperatures from autumn and the beginning of
winter were the same in all the years.
CHAPTER IV
BIOLOGICAL MATERIAL AND RESEARCH METHOD

4.1. Purpose and objectives of the research
The doctoral thesis has the purpose of setting the types of vine varieties for the
Northern area of the Mini ș-Măderat vineyard in order to acquire large and good q uality
yields. The secondary purpose represents the study of the stability of the yield and quality
elements. The objectives of the research are: estimating the performance of the elements of
the yield capacity in terms of the climatic conditi ons; setting the evolution of the
physical-chemical parameters of grapes from the eig ht studies varieties during maturation
in order to set the exact optimal moment of harvest ; setting the influence of the
pedoclimatic conditions on the wine quality; follow ing the fermentation process of the
wort; setting the quality parameters of the finite wine in order to achieve D.O.C. wine.
4.2. Biological material and research method
4.2.1. Biological material
The biological material was presented from two grou ps of vine varieties.
Vine varieties studied
Varieties for white wine Varieties for red wine
Pinot gris
Muscat Ottonel
Traminer Rose
Italian Riesling Merlot
Cabernet Sauvignon
Burgund Mare
Pinot Noir
The tests related to the doctoral thesis were perfo rmed during 2013, 2014 and 2015,
at SC Vignodoro SRL Pâncota, Arad county. The test was designed to be located in random
blocks, in three iterations. The series of tests we re located on the lots pertaining to each
variety from the study, being near each other and b enefiting from the same environment

VI conditions.
In order to achieve the set objectives observations and assessments of quality
indicators were performed. The morphological charac ters involved in the performance of the
yield studied were: the number of bunches on the tr unk, the weight of the bunch, the number
of berries on the bunch and the yield of bunches on the trunk. The quality elements recorded
were: the sugar content in the grapes, total acidit y in the grapes, alcoholic potential of the
wort, alcoholic potential of the wine, total acidit y of the wine and volatile acidity of the wine.
These assessments were performed with the equipment from the oenology laboratory from
the wine cellar in SC Vignodoro SRL Pâncota.
The statistic-mathematic methods for the processing and interpretation of results
In order to set the significance of the differences between hybrids, the processing of
the experimental data acquired was performed by ana lyzing the variance and the t test for
the bifactorial tests.
In order to estimate and interpret the interaction between genotype x environment
and the stability of the different characters studi ed different methods were used such as: the
analysis of the linear, parametric, non-parametric and multi-varied regression.

CHAPTER V
RESULTS CONCERNING THE VARIABILITY OF YIELD COMPONE NTS AND
ITS QUALITY FOR A COLLECTION OF GRAPE VINE VARIETIE S FROM
MINIS-MADERAT VINEYARD DURING 2013-2015

5.1. The variability of yield components at varieti es for white wines during 2013-2015
5.1.1. Results concerning the bunches number/trunk
Taking in consideration the combined effect of the variety and year on the
number of bunches/trunk, the highest influence occu rred in 2014 on the Pinot Gris and
Muscat Ottonel varieties.

VII Table 1
Yearly values of bunch number/trunk at varieties fo r white wines during 2013-2015
Varieties Year
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris x 28.40 a x 29.80 a y 22.15 b 26.78+0.99 28.50
Traminer Rosé x 22.45 b y 18.40 b y 17.50 c 19.45+0.48 19.13
Muscat Ottonel y 23.75 b x 29.10 a y 21.60 b 24.82+0.82 25.48
Italian Riesling y 27.10 a x 31.45 a y 25.55 a 28.03+0.66 18.14
xsx± 25.43+0.65 27.19+0.90 21.70+0.52 24.77+0.43
S% 22.99 29.48 21.32 27.04
DL 5% = 3.26 DL 1% =4.29 DL 0.1% =5.51
5.1.2. Results concerning the bunch weight
Taking in consideration the effect of the interacti on between varieties and climatic
conditions it results that the most favorable year in terms of bunch weight was 2013 and
the variety with the best reaction was Traminer Ros e.
Table 2
Yearly values of bunch weight at varieties for whit e wines during 2013-2015
Varieties Year
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris y 60.07 c x 87.85 b x 89.25 b 79.06+2.71 26.59
Traminer Rosé x 83.17 b x 80.02b x 90.30 ab 84.50+1.98 18.20
Muscat Ottonel x 129.55 a y 112.79 a y 103.10 a 115.15+4.53 30.47
Italian Riesling xy 67.61 c x 78.19 b y 59.80 c 68.53+2.58 29.17
xsx± 85.10+4.34 89.71+3.05 85.61+2.16 86.81+1.91
S% 45.61 30.42 22.59 34.02
DL 5% = 13.92 g DL 1% =18.35 g DL 0.1% =23.55 g
5.1.3. Results concerning the berries number/bunch
The best conditions for the combined effect between year and varieties and the
number of bunches/trunk occurred in 2014 for the Pi not Gris și Muscat Ottonel breeds.
Table 3
Yearly values of berries number/bunch at varieties for white wines during 2013-2015
Varieties Year
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris x 66.25 b x 63.73 a x 74.75 ab 68.24+2.03 23.01
Traminer Rosé xy 73.73 b x 68.80 a x 84.40 a 75.64+2.71 27.79
Muscat Ottonel x 100.78 a y 71.18 a y 63.13 b 78.36+3.06 30.05
Italian Riesling x 73.78 b x 68.85 a x 67.30 b 69.98+2.29 25.39
xsx± 78.63+2.43 68.14+2.31 72.39+1.82 73.05+1.30
S% 27.67 30.34 22.43 27.50
DL 5% =11.10 DL 1% =14.63 DL 0.1% =18.78

VIII 5.1.4. Results concerning the yield/trunk
For the yield/trunk the most favorable year was 201 4 for the Pinot Gris variety and
Traminer Rose had the most constant yield.
Table 4
Yearly values of yield/trunk at varieties for white wines during 2013-2015
Varieties Year
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris y 1686 b x 2603 b y 2003 a 2097+99 36.76
Traminer Rosé x 1857 b x 1482 c x 1605 b 1648+58 27.42
Muscat Ottonel x 3090 a x 3312 a y 2278 a 2893+162 43.50
Italian Riesling y 1841 b x 2435 b y 1543 b 1939+95 37.94
xsx± 2118+108 2458+129 1857+69 2144+62
S% 45.65 47.03 33.08 45.11
DL 5% = 492 g DL 1% =649 g DL 0.1% =833 g
5.2. The variability of yield components at varieti es for red wines during 2013-2015
5.2.1. Results concerning the bunch number/trunk
Taking into account the interaction between varieti es and climatic conditions,
2013-2014 highlighted the Burgund and Cabernet Sauv ignon varieties.
Table 5
Yearly values of bunch number/trunk at varieties fo r red wines during 2013-2015
Varieties Year
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 19.45 b xy 21.95 c x 23.30b 21.57+0.62 22.17
Burgund x 18.50 b x 17.35 d x 20.05 c 18.63+0.46 19.13
Merlot y 29.00 a x 32.25 a y 26.65 a 29.30+0.90 23.84
Cabernet Sauvignon x 29.05 a x 27.95 b x 26.10 ab 27.70+0.67 18.65
xsx± 24.00+0.84 24.88+0.81 24.03+0.58 24.30+0.44
S% 31.43 30.15 21.68 28.07
DL 5% = 3.17 DL 1% =4.19 DL 0.1% =5.37
5.2.2. Results concerning the bunch weight
The combined effect of the years with the varietie s was highlighted in 2015 for
the bunch weight and Pinot Noir for the variety.
Table 6
Yearly values of bunch weight at varieties for red wines during 2013-2015
Varieties Year
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir z 73.27 b x 108.72 b y 88.80 b 90.26+3.66 31.43
Burgund y 98.53 a x 145.91 a x 134.85 a 126.43+3.43 21.05
Merlot z 99.16 a x 148.42 a y 125.95 a 124.51+3.80 23.65
Cabernet Sauvignon y 84.03 b x 106.84 b y 76.95 b 89.28+1.99 17.31
xsx± 88.75+2.34 127.47+3.38 106.64+3.15 107.60+2.01
S% 24.05 23.73 26.43 28.90
DL 5% = 11.90 g DL 1% =15.89 g DL 0.1% =20.14 g

IX 5.2.3. Results concerning the berries number/bunc h
Due the combined effect of the two factors over the volume of the bunch/trunk, the
Pinot Noir variety manifested the highest influence in terms of the climatic conditions
from 2015.
Table 7
Yearly values of berries number/bunch at varieties for red wines during 2013-2015
Varieties Year
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 70.25 b x 92.98 bc xy 83.33 b 82.18+3.32 31.33
Burgund y 78.18 b x 103.95 b x 115.35 a 99.16+2.71 21.19
Merlot y 97.90 a x 124.23 a x 112.75 a 111.63+3.54 24.56
Cabernet Sauvignon y 66.43 b x 90.25 c y 60.73 c 72.47+2.04 21.85
xsx± 78.19+2.40 102.85+2.62 93.04+3.43 91.36+1.77
S% 27.47 22.80 33.05 29.96
DL 5% =12.23 DL 1% =16.12 DL 0.1% =20.68
. 5.2.4. Results concerning the yield/trunk
Taking into account the interaction between variet ies and climatic conditions in
2013-2014 the varieties became more different in te rms of the harvest/trunk. The Pinot
Noir variety had the strongest reaction.
Table 8
Yearly values of yield/trunk at varieties for red w ines during 2013-2015
Varieties Year
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 1425 b x 2433 b x 2062 c 1973+107 42.03
Burgund y 1838 b x 2547 b x 2702 b 2362+88 28.94
Merlot z 2861 a x 4797 a y 3359 a 3672+169 35.66
Cabernet Sauvignon xy 2452 a x 2983 b y 2010 c 2481+85 26.48
xsx± 2144+100 3190+145 2533+90 2622+71
S% 41.93 40.56 31.63 42.12
DL 5% =463 g DL 1% =611 g DL 0.1% =784 g
5.3. The variability of some quality features at va rieties for white wines during
2013-2015
5.3.1. Results concerning the sugar content of gra pes
The climatic conditions from 2013 were the most fav orable for the accumulation
of sugar in the white wine varieties which had valu es proper to this character between
20.20 in Traminer Rose and 23.13 in Pinot Gris.

X15 17 19 21 23 25
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
SoiulZahar (Brix) .2013
2014
2015
DL

Fig.1. Sugar content of grapes at varieties for whi te wines during 2013-2015

5.3.2. Results concerning the total acidity of gra pes
The highest values concerning total acidity were re corded in the Pinot Gris
variety in 2015.
3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
Soiul Aciditate totala (g/l) . 2013
2014
2015
DL

Fig.2. Total acidity of grapes at varieties for whi te wines during 2013-2015

5.3.3. Results concerning the alcoholic potential of the wort
The alcoholic potential of the wort was highlighted in 2014 in the Pinot Gris
variety, but the Italian Riesling variety was super ior to the other varieties in 2013 and
2015.

XI 10 11 12 13 14 15
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
Soiul Potential alcoolic (%vol) . 2013
2014
2015
DL

Fig.3. Alcoholic potential of wort at varieties for white wines during 2013-2015

5.3.4. Results concerning the alcoholic potential o f wine
The alcoholic potential of wine did not manifest co nstantly. It had higher value
in 2013. Pinot Gris in 2015 and Italian Riesling in 2013 are highlighted among the
varieties and the most constant was Traminer Rose.
10 11 12 13 14 15
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
SoiulPotential alcoolic (%vol) .2013
2014
2015
DL

Fig.4. Alcoholic potential of wine for white varieties duri ng 2013-2015

5.3.5. Results concerning the total acidity of win e
The total acidity of wine was the highest influence in terms of the conditions
from 2013 and the highest values were recorded in t he Muscat Ottonel variety, while
Pinot Gris recorded the lowest values.

XII 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Italian
Soiul Aciditate totala (g/l) 2013
2014
2015
DL

Fig.5. Total acidity of wine for white varieties du ring 2013-2015

5.3.6. Results concerning the volatile acidity of wine
In 2014 the varieties were more different in terms of the volatile acidity of the wine,
the lowest was recorded in the Muscat Ottonel varie ty and the highest was recorded in
Traminer Rose.
0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Italian
Soiul Aciditate volatila (g/l) 2013
2014
2015
DL

Fig.6. Volatile acidity of wine at for white variet ies during 2013-2015

5.4. The variability of some quality features at va rieties for red wines during
2013-2015

XIII 5.4.1. Results concerning the sugar content of gra pes
The accumulation of sugar in grapes was superior in 2013 and the Cabernet Sauvignon
variety had the highest variation and Pinot Noir ha d the lowest.
15 17 19 21 23 25
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
Soiul Zahar (Brix) 2013
2014
2015 DL

Fig.7. Sugar content of grapes at varieties for red wines during 2013-2015

5.4.2. Results concerning the total acidity of gra pes
In terms of the total acidity of grapes, the highes t influence was due to the
conditions from 2015, while the Burgund variety pre sented the lowest interaction with
the environment conditions.
4.0 5.0 6.0 7.0 8.0 9.0
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
Soiul Aciditate totala (g/l) 2013
2014
2015
DL

Fig.8. Total acidity of grapes at varieties for red wines during 2013-2015

XIV 5.4.3. Results concerning the alcoholic potential of wort
The alcoholic potential of the wort was influenced by the conditions from 2013 and
the most stable variety was Merlot. The highest val ue was recorded in the Burgund Mare
variety in 2013.
10 11 12 13 14 15
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
SoiulPotential alcoolic (%/vol) 2013
2014
2015
DL

Fig.9. Alcoholic potential of wort at varieties for red wines during 2013-2015

5.4.4. Results concerning the alcoholic potential of wine
In terms of the alcoholic potential of wine the opt imal climatic conditions were
recorded in 2013 when Pinot Noir and Burgund Mare p resented high values and the most
stable variety was Merlot.

10 11 12 13 14 15
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
SoiulPotential alcoolic (%/vol) 2013
2014
2015
DL

Fig.10. Alcoholic potential of wine for red varieti es during 2013-2015

XV 5.4.5. Results concerning the total acidity of win e
The highest influence on the total acidity was perf ormed by the climatic conditions
from 2014, the Merlot variety being the most stable with high value in all the years.
4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
Soiul Aciditate totala (g/l) . 2013
2014
2015
DL

Fig.11. Total acidity of wine for red varieties dur ing 2013-2015

5.4.6. Results concerning the volatile acidity of wine
The volatile acidity of wine was mostly influenced by the conditions of 2014. The
Burgund Mare variety was constant in high values an d Merlot in low values.
0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
SoiulAciditate volatila (g/l) . 2013
2014
2015
DL

Fig.12 Volatile acidity of wine for red varieties d uring 2013-2015

XVI Chapter VI
RESULTS CONCERNING THE STABILITY OF YIELD COMPONENT S AND ITS
QUALITY FOR A COLLECTION OF GRAPE VINE VARIETIES FR OM
MINIS-MADERAT VINEYARD DURING 2013-2015

6.1. The stability of yield components for grape vi ne varieties studied during
2013-2015
6.1.1. Analysis of stability for yield/trunk
The highest yields/trunk was recorded in 2014, foll owed by 2015 and 2013. The lowest
stability of the yield is present in the Traminer R ose and Merlot varieties. The Pinot Gris and
Italian Riesling varieties have a higher stability in terms of yields/trunk. The Merlot variety
mainly adapts to favorable environment conditions. The Traminer Rose and Muscat
Ottonel varieties mainly adapt to less favorable en vironment conditions.
Merlot
Pinot Noir
Burgund Cabernet Sauvignon
Riesling Italian Muscat Ottonel
Traminer Rose Pinot Gris
2015 2014
2013
-30 -20 -10 010 20 30
-30 -20 -10 0 10 20 30
IPCA1 (59.62 %) IPCA2 (40.38 %) .

Fig. 13. Biplot of interaction for main component a xis (IPCA1 and IPCA2) for yield/trunk
of varieties studied during 2013-2015

6.1.2. Analysis of stability for bunch number/trunk
The number of bunches on the trunk was influenced by the conditions of 2014 and
less by the conditions of 2013. Cabernet Sauvignon and Merlot present the highest stability
concerning the high number of bunches/trunk. The Me rlot, Italian Riesling and Muscat
Otonel varieties mainly adapt to more favorable env ironment conditions. The specific

XVII adaptation in terms of unfavorable conditions was r ecorded in the Burgund and Pinot Noir
varieties.
Merlot Pinot Noir
Burgund
Cabernet Sauvignon Riesling Italian Muscat Ottonel
Traminer Rose Pinot Gris 2015 2014
2013
-2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
-2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
IPCA1 (65.78 %) IPCA2 (34.22 %) .

Fig.14. Biplot of interaction for main component ax is (IPCA1 and IPCA2) for bunch
number/trunk of varieties studied during 2013-2015

6.1.3. Analysis of stability for bunch weight
The highest weight in bunches was recorded in 2014, followed by 2015 and 2013. Based
on the size of the vectors of each variety we can s ee that the lowest stability of the bunch
weight was in Muscat Ottonel and Traminer Rose and the most stable were Pinot Noir and
Riesling Italian. Muscat Ottonel, Riesling Italian and Cabernet Sauvignon present
adaptation to less favorable climatic conditions.

XVIII Merlot
Pinot Noir
Burgund Cabernet Sauvignon
Riesling Italian
Muscat Ottonel
Traminer Rose Pinot Gris
2015 2014
2013
-4 -3 -2 -1 01234
-7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
IPCA1 (78.87 %) IPCA2 (21.12 %) .

Fig.15. Biplot of interaction for main component ax is (IPCA1 and IPCA2) for bunch
weight of varieties studied during 2013-2015

6.1.4. Analysis of stability for berries number/bun ch
MerlotPinot Noir Burgund
Cabernet Sauvignon Riesling Italian
Muscat OttonelTraminer Rose
Pinot Gris 2015
2014 2013
-4 -3 -2 -1 01234
-6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
IPCA1 (69.91 %) IPCA2 (30.09 %) .

Fig.16. Biplot of interaction for main component ax is (IPCA1 and IPCA2) for berries
number/bunch of varieties studied during 2013-2015

XIX The number of bunches was beneficially influenced b y the conditions in 2015. The
Italian Riesling and Pinot Gris varieties present t he highest stability in terms of a low number
of berries/bunches. The Merlot and Burgund varietie s manifest an adaptation specific to
favorable climatic conditions, while Muscat Ottonel and Italian Riesling to unfavorable
conditions.

6.2. The stability of some quality features for gra pe vine varieties studied during
2013-2015
6.2.1. Analysis of stability for sugar content of g rapes
The highest sugar content of grapes was recorded in 2013, followed by 2014 and 2015.
Merlot and Burgund Mare present high good stability in terms of this character. Pinot Gris
and Italian Riesling mainly adapt to favorable envi ronment conditions, while Cabernet
Sauvignon to less favorable conditions.
2013
2014 2015 Pinot Gris
Traminer Rose Muscat OttonelRiesling Italian
Cabernet Sauvignon Burgund
Pinot Noir Merlot
-2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0
-2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0
IPCA1 (65.78%) IPCA2 (34.22 %) .

Fig.17. Biplot of interaction for main component ax is (IPCA1 and IPCA2) for grape sugar
content of varieties studied during 2013-2015

6.2.2. Analysis of stability for alcoholic potentia l of wine
The alcoholic potential of wine was mainly influenc ed by the conditions of 2013. The
Merlot and Muscat Ottonel varieties present the hig hest stability for lower alcoholic potential.
The Italian Riesling and Pinot Noir indicate a high stability of the alcoholic potential of wine
from one year to another. The Riesling Italian and Burgund varieties mainly adapt to

XX favorable climatic conditions and Traminer Rose to unfavorable conditions.
2013
2014 2015 Pinot Gris
Traminer Rose Muscat OttonelRiesling Italian
Cabernet Sauvignon
Burgund Pinot Noir Merlot
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5
IPCA1 (57.14%) IPCA2 (42.86 %) .

Fig.18. Biplot of interaction for main component ax is (IPCA1 and IPCA2) for alcoholic
potential of wine of varieties studied during 2013- 2015

6.2.3. Analysis of stability for total acidity of w ine
The total acidity of wine was influenced by the con ditions of 2013 and 2015. Pinot
Noir and Merlot present a high stability for this c haracter. Cabernet Sauvignon highlighted
specific adaptation to less favorable weather condi tions, while Burgund and Muscat
Ottonel to favorable conditions.

XXI 2013 2014
2015 Pinot Gris
Traminer Rose Muscat Ottonel
Riesling Italian Cabernet Sauvignon
Burgund
Pinot Noir Merlot
-1.0 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5
IPCA1 (67.54%) IPCA2 (32.46 %) .

Fig.19 . Biplot of interaction for main component a xis (IPCA1 and IPCA2) for total acidity
of wine of varieties studied during 2013-2015

CONCLUSIONS

I) Regarding the yield components variability and q uality
● In both categories of varieties, the three variati on sources included in the study,
respectively the years, genotype and its interactio n with the environment conditions had a
distinctly significant influence on the yield/trunk . The influences of these three factors
were higher in lands for red wine;
● The effect of climatic conditions (9.82-21.65%) on the yield/trunk variability
was lower in comparison with the effect of the land (23.01-31.22 %). Moreover, it results
that the combined effect of the ecological conditio ns and the land has also manifested a
statistically provided influence (3.89-5.59 %);
● Among the varieties for white wine, Muscat Ottonel has achieved in this period
the highest yield of 2278-3312 g and significantly superior to the other varieties with
increases from 37.96 % in contrast with Pinot Gris up to 75.55 % in contrast with Traminer
Rose;
● A high value for yield/trunk of 2097 g for the stu died period was also recorded
for Pinot Gris, related to significant increases of 449-796 g in contrast with Traminer Rose

XXII and Italian Riesling statistically different in fav or of the first;
● The Merlot variety distinguished itself among the red wine varieties, achieving in
this period a yield/trunk of 2861-4797 g significan tly higher with cu 48-86.11 % in
comparison with the other varieties.
● Based on the general values of 2481 and 2362 g, th e Cabernet Sauvignon and
Burgund varieties had significant increases in the yield of 389-508 g in comparison with
Pinot Noir;
● With regard to the number of bunches on the trunk there is different reaction to
the two categories of varieties. Therefore, in the white wine varieties this character was
significantly influenced by the three variation sou rces, noting that the effect of the land
(22.47 %) was higher in comparison with the one of the climatic conditions (16.47 %) or
their interaction (10.03 %);
● Regarding the red wine lands the variability of th e number of bunches/trunk was
mainly due to the influence of the genotype (43.38 %) based on certain low contributions
of the climate conditions (0.57 %) or on the intera ction between years x varieties (2.81 %);
● Among white varieties the Italian Riesling achieve d in this period a number of
over 28 bunches significantly higher with 13-44 % t han Muscat Ottonel and Traminer Rose.
A high value of this character (26.78) for the stud ied period was also recorded with regard
to the Pinot Gris variety;
● In terms of the red variety category, Merlot recor ded in this period a medium number
of bunches (29.3) significantly higher with 35.84-5 7.27 % than Pinot Noir and Burgund. And
with regard to Cabernet Sauvignon there is a signif icant increase in the number of bunches
with 6.13-9.07 in comparison with the Pinot Noir an d Burgund varieties;
● Regarding the white wine varieties, the variabilit y of the bunch weight was
mainly due to the effect of the genotype (38.82 %) and its interaction with the environment
(5.34 %), based on a low influence of the climatic conditions (0.83 %). In the case of red
wine varieties the bunch weight was significantly i nfluenced by the climatic conditions
(33.47 %) and the genotype (28.44 %);
● The Muscat Ottonel variety manifested in this peri od a medium bunch weight of
115.15 g significantly higher with 36.67-68.02 % in contrast with the rest of the white wine
varieties which presented values between 68.53 g in the Italian Riesling and 84,50 g in
Traminer Rose;
● The red varieties Burgund and Merlot presented a b unch weight of
124.5-126.5 g, significantly higher with 37.94-41.6 1 % than Pinot Noir and Cabernet

XXIII Sauvignon which recorded values close to this chara cter;
● In terms of the number of berries/bunch there is a similar reaction in both
categories of varieties. Therefore, in both cases t his character was significantly influenced
by the three variation sources, noting that the eff ect of the land (23.01-31.22 %) was higher
than the one of the climatic conditions (9.82-21.65 %) or their interaction (3.89-5.59 %);
● Among the white varieties, Muscat Ottonel recorded a medium number of 78.35
berries/bunch, significantly higher with 11.98-14.8 3 % in comparison with the Italian Riesling
and Pinot Gris;
● The Merlot variety achieved in this period a numbe r of 111.63 berries/bunch
significantly higher than the other red varieties w ith increases from 12.57 % in contrast
with Burgund up to 54.03 % in comparison with Caber net Sauvignon;
● Considering the two categories of varieties we can observe that they presented
values near to the number of bunches on a trunk, bu t were significantly different in terms
of the other characters. Therefore, the red wine va rieties present higher values with
increases from 22% for the yield up to 25% for the number of berries/bunch;
● In terms of the white varieties, the genotype had a higher contribution on the
variability for most quality features except the su gar content and the volatile acidity of the wine
where the effect of the climatic conditions was lar ger;
● The genotype manifested the highest influence on t he alcoholic potential and the
total acidity of the wine and low influence on the sugar content and the volatile acidity of the
white wine;
● The variation of the climatic conditions had the h ighest influence on the
accumulation of sugar in the grapes, while the effe ct on the alcoholic potential of the wort and
the total acidity of the white grapes;
● The variability of the quality features in the red wine varieties is mainly due to the
genotype except the sugar content where the environ ment effect and the interaction genotype x
environment are prevalent;
● The genotype presented major effects on the acidit y of the red wines and low
influences on the quality features of the grapes. T he alcoholic potential of the wine was equally
influenced by the genotype, the climatic conditions and their interaction;
● During the experiment, there was recorded a low va riability in terms of the sugar
content, with limits from 19.68 for Muscat Ottonel up to 21.59 for the Pinot Gris variety,
respectively in the red varieties this character ha d limits between 20.26 in the Pinot Noir
variety and 21.02 for the Merlot variety;

XXIV ● The Pinot Gris presented a medium total acidity fo r grapes of 6.25 g/l
significantly higher than the other white varieties , with increases from 22% in
comparison with the Italian Riesling up to 42 % in contrast with Traminer Rose;
● The Italian Riesling manifested in this period a w ort alcoholic potential of
13.46 %/vol significantly higher with 0.34-2.18 %/v ol in contrast with the rest of the white
varieties;
● In terms of the alcoholic potential of wine the Pi not Gris variety remarked
itself recording a value of 13.33 %/vol significant ly higher with 0.48-1.68 %/vol, in
comparison with the rest of the white varieties.
● The Muscat Ottonel variety presented in this perio d a total wine acidity
significantly higher than the rest of the white var ieties, with increases from 12% in
comparison with Pinot Gris up to 25 % in contrast w ith Traminer Rose;
● The Pinot Gris and Traminer Rose varieties achieve d a wine volatile acidity
significantly higher with 0.68-0.85 g/l than the re st of the white varieties;
● In terms of the total acidity of red grapes, the B urgund variety presented a
value of 7.50 g/l higher than the other varieties, related to significant increases from
21.36% in comparison with Pinot Noir up to 22.14 % in contrast with Merlot;
● The Burgund variety achieved an alcoholic wort pot ential of 12.63 %/vol
significantly higher with 4.55-10.49 % in contrast with Pinot Noir and Cabernet Sauvignon.
Moreover, the Burgund variety recorded an alcoholic wine potential of 12.95 significantly
higher with 0.38-0.65 %/vol than the rest of the re d varieties;
● Regarding the total wine acidity there were record ed higher values in the
Merlot variety, while the Burgund variety recorded a high volatile acidity;
● With regard to the quality features the two catego ries of varieties were obviously
different in terms of the total acidity of the grap es and the volatile acidity of the wine
based on the higher values in the red varieties;

II) Regarding the yield components stability and qu ality:
● The Pinot Gris, Italian Riesling and Pinot Noir va rieties present a middle stability
related to yield/trunk below average which indicate s the fact that they manifest a low
adaptability to the climatic conditions from the pe riod of the study;
● In the case of the Cabernet Sauvignon variety, the average stability is related to a
yield level close to the general average of the tes t which certifies that this variety performed in
terms of favorable environment conditions.

XXV ● The most constant values for yield/bunch in 2013-2 014 with very different
climatic conditions were achieved by Muscat Ottonel , followed by the Traminer Rose and
Cabernet Sauvignon varieties which presented yield variations of approximately 400 g.
● Based on the considerable interaction genotype x e nvironment, favorable climatic
conditions had a high influence on the performance of the yield/bunch in the Pinot Noir and
Merlot varieties.
● The highest stability of the number of bunches/tru nks is presented by the Cabernet
Sauvignon variety whose character was poorly influe nced (5.38%) by the variation of the
environment conditions.
● The Pinot Noir variety manifests a high stability for the number of bunches/trunk
related to values below average.
● In the Pinot Gris and Muscat Ottonel varieties the values of the number of
bunches/trunk were highly influenced by the environ ment conditions based on a non-crossed
interaction.
● The Merlot and the Italian Riesling Italian variet ies present a low stability of the
number of bunches/trunk being mainly adapted to fav orable environment conditions. In the
case of the Burgund variety there are recorded valu es below average and a specific adaptation
to unfavorable environment conditions;
. ● In the Traminer Rose variety, the high stability i s related to the lowest values of the
bunch weight, suggesting a specific adaptation of t he respective land to less favorable
environment conditions;
● The Burgund and Merlot varieties recorded the high est values in bunch weight based
on a stability below average indicating that the re spective varieties may be considered as
mainly adapted to favorable environment conditions;
● The Pinot Gris, Cabernet Sauvignon and Italian Rie sling Italian varieties present a
middle stability related to a bunch size below aver age indicating that they manifest a low
adaptability to the climatic conditions from the pe riod of the study;
● The most constant values in terms of bunch weight in 2013-2014 with very different
climatic conditions were achieved by the Traminer R ose variety, followed by Muscat Ottonel,
which presented low variations of the bunch volume of 3.15 and 16.76 g;
● The highest stability in terms of berries/bunch nu mber is presented by the Pinot
Gris and Italian Riesling varieties whose character was poorly influenced (4.84-8.5%) by
the variation of the environment conditions;
● In the case of the Muscat Ottonel and Burgund vari eties the number of

XXVI berries/bunch was strongly influenced by the enviro nment conditions based on an
interaction not related to favorable climatic condi tions;
● In the Pinot Noir variety, the high stability is r elated to low sugar content in grapes,
suggesting a specific adaptation of the respective varieties in contrast with less favorable
environment conditions;
● The Pinot Gris and Merlot varieties accumulated th e highest sugar content in grapes
based on a stability below the average, indicating that the respective varieties may be
considered mainly adapted to favorable environment conditions;
● A high influence of the interaction genotype x env ironment on the accumulation
of sugar in grapes and a low stability was recorded in the Cabernet Sauvignon and Muscat
Ottonel varieties;
● The highest stability for the alcoholic potential of wine is presented in the Merlot
variety followed by Traminer Rose whose character h ad values close to the average, being
poorly influenced (3.46-3.90 %) by the variation of the environment conditions;
● The Pinot Gris variety presents a low stability an d a high alcoholic potential,
being mainly adapted to favorable environment condi tions. The Cabernet Sauvignon
variety has values below average and a main adaptat ion to unfavorable environment
conditions;
● In the Pinot Noir variety the alcoholic potential of the wine was strongly influenced
by the environment conditions based on an interacti on related to favorable climatic
conditions;
● The highest stability and the most constant values in terms of total acidity of wine
in 2014-2015 with different climatic conditions was achieved by the Merlot variety,
followed by Pinot Gris which presented low variatio ns of 0.27-0.38 g/l for this parameter;
● The Muscat Ottonel variety recorded values in term s of this character above the
average based on low stability, indicating that it can be considered mainly adapted to favorable
environment conditions;
● A high influence of the interaction genotype x env ironment on the total acidity of
the wine and a low stability was recorded in the Bu rgund, Cabernet Sauvignon and
Traminer Rose varieties.

XXVII RECOMMENDATIONS

● In the Traminer Rose variety, the high stability i s related to the lowest values of
yield/trunk, implying a main adaptation of the resp ective land to less favorable conditions.
Therefore, this variety may offer lower, but consta nt yields based on less favorable
environment conditions;
● The Merlot variety recorded the highest yield (367 2 g) based on a stability below
average, indicating that it manifests a high potent ial to efficiently value favorable environment
conditions;
● Due to the fact that the crop technology for the s tudied varieties is performing,
we consider the best varieties to be Merlot and Mus cat Ottonel which in 75% of the cases
enable the achieving of a minimum yield/trunk of 34 14 and 2635 g;
● Based on the risk level of 75% for the occurrence of unfavorable climatic
conditions for sugar accumulation, the Pinot Gris v ariety manifests the highest potential to
record high values of approximately 21.2 in terms o f the sugar content;
● The highest safety in terms of the alcoholic poten tial of wine is presented by the
Pinot Gris and Merlot varieties which in 75% of the cases perform values over
20.58 %/vol;
● Due to the contribution of the different component s in achieving the yield/trunk,
in the case of the Muscat Ottonel, Traminer Rose an d Burgund varieties the applied
technological works must mainly enable the achievin g of big bunches which provides the
bases for high yields. In the case of the Merlot va riety the yield/trunk is mainly owed to the
size and number of the bunches;
● In the Cabernet Sauvignon and Riesling varieties, in order to achieve high yields
it is mainly necessary to provide a proper number o f bunches/trunk;
● In the case of the Pinot Gris and Pinot Noir varie ties, the number of bunches
highly contributes to their weight in terms of achi eving the yield, thus it is required to
guide the technological work in this direction.

1CAPITOLUL I
CERCET ĂRI PRIVIND ORIGINEA ȘI SISTEMATICA VI ȚEI DE VIE
RESEARCHES ON THE ORIGIN AND SYSTEMS OF THE VINE

1.1. Originea vi ței de vie
The origin of the vine

Originile cultiv ării vi ței de vie și a produc ției de vin dateaz ă din timpuri str ăvechi. Se
presupune c ă primul vin, având caracteristici foarte diferite î n raport cu vinurile actuale, a
fost produs în Mesopotamia, acum aproape 5.000 de a ni. Numeroasele fresce reg ăsite în
mormintele din vechiul Egipt confirm ă c ă egiptenii s-au ocupat de cultura vi ței de vie. Grecii
și fenicienii au fost promotorii viticulturii și ai consumului de vin în toat ă regiunea
mediteranean ă. Opera lor de r ăspândire a fost continuat ă de Romani pân ă în Burgonia și de-a
lungul râului Moselle în Germania. (http://www.wine taste.ro/vinul-si-omul.html).
Originea vi ței de vie, controversat ă înc ă, pare a fi Transcaucazia (Georgia și Armenia
de ast ăzi) de unde provine și valoarea de simbol a personajului biblic Noe, pri mul viticultor,
în via sa de pe Muntele Ararat. Intrând în scenarii le religioase, culturale și civilizatorii, vinul
a fost unul dintre motivele trecerii omului de la c ondi ția de nomad la aceea de agricultor.
Vi ța de vie, una dintre primele plante luate în cultur ă prin îndep ărtarea arborilor din
păduri și p ăstrarea butucilor de vi ță roditoare, a solicitat omului o trud ă continu ă, dar care a
răspl ătit prin strugurii gusto și, prin mustul ce fierbea f ără foc, sublimându-se magic în
elixirul ce mijlocea rela ția cu divinul, conform credin țelor atâtor popoare. Nu e de mirare c ă
munca și roadele ei în sfera vi ței de vie au dezvoltat sim țul propriet ății la om, viile fiind
mo ștenite și determinând a șez ări stabile.
(http://www.millesime.ro/articole/19-povestea-vinul ui.html).
Cele mai vechi regiuni viticole cunoscute sunt cele ale Mediteranei antice.
Egiptenii, sumerienii și romanii au dat la vremea respectiv ă un nume viilor lor și au
discutat pentru a cunoa ște care sunt cele mai bune podgorii. Biblia men ționeaz ă c ă
țara Canaan (Fenicia și Siria) era celebra pentru vinul s ău. Vechiul testament face
numeroase referiri la vi ța de vie. Romanii apreciau în mod deosebit vinurile din
acea vreme provenite din Spania, Grecia, Fran ța, precum și pe cele de pe valea
Rinului și din regiunile dun ărene.
(http://www.rezervoare-inox-vin.com/Istoria_vinului .html, Teral și colab., 2010).

2În Evul mediu, dup ă c ăderea Imperiului Roman, cultura vi ței de vie a fost preluat ă de
biseric ă, care a r ăspândit-o în toat ă Europa pân ă în Anglia.
(http://www.winetaste.ro/vinul-si-omul.html).
In evul mediu, când Europa a ie șit din vremurile “tulburi”, m ănăstirile și catedralele
de țineau în jurul lor importante suprafe țe cu vi ță de vie, pe care c ălug ării au continuat s ă le
amelioreze, au selec ționat cele mai bune plante, au experimentat t ăierea, au studiat solul, au
ales amplasamente ferite de înghe ț pe care s ă se produc ă struguri bine cop ți, ceea ce le-a
permis s ă produc ă cantit ăți de vin, nu numai pentru ritualul religios ci și pentru vânzare. Tot
în evul mediu, vinul nu era pentru om un produs de lux, ci o necesitate, mai ales în acele
vremuri când apa nu era potabil ă, adesea impur ă, periculoas ă, în acest context, vinul se
amesteca cu ap ă pentru a deveni potabil ă, ceea ce îi conferea vinului și rolul de antiseptic în
medicina rudimentar ă a epocii. ( http://www.restaurantedelux.ro/istoria-vinului.html ).
Secole au trecut, aristocra ția european ă s-a unit cu biserica și aceste dou ă clase
sociale și-au însu șit toate teritoriile consacrate vi ței de vie. Anumite regiuni au devenit
renumite pentru calitatea ridicat ă a vinurilor produse.
(http://www.winetaste.ro/vinul-si-omul.html).
Spre sfâr șitul secolului al XVII-lea apare cererea pentru vin urile bune sub aspect
calitativ și al prezent ării estetice, adic ă ceea ce cunoa ștem ast ăzi sub denumirea de vinuri de
“calitate” (grand vins).
La sfâr șitul secolului trecut, Louis Pasteur studia comport amentul drojdiilor în
fermenta ții și cauzele bolilor vinului, punând astfel bazele știintifice ale oenologiei moderne.
Tot la sfâr șitul secolului trecut, s-a constatat în Europa dist rugerea aproape total ă a
patrimoniului viticol de un parazit provenit din Am erica de Nord, Phylloxera vastratis . De
atunci, viticultorii au început a o combate, ca și pe al ți numero și parazi ți și insecte care pot
distruge viile.
Actualmente viticultura cuprinde aproximativ 8,2 mi lioane hectare în 50 ță ri, mai
ales în Europa, continent reprezentând aproape 80% din produc ția mondial ă.
Cultura vi ței de vie g ăse ște cele mai bune condi ții pedoclimatice între paralele 30° și
50° din emisfera nordic ă și 30° și 40° emisfera sudic ă.
(http://www.winetaste.ro/vinul-si-omul.html).

31.2.Sistematica vi ței de vie
Systematics of vine

Plantele din familia Vitaceae (caracterizate prin semin țe închise în fruct) sunt grupate
în încreng ătura Spermatophyta, clasa Dicotiledonate (deoarece embrionul este prev ăzut cu
dou ă cotiledoane), ordinul Rhamnales .
Din ordinul Rhamnales face parte și familia Vitaceae, care cuprinde 12 genuri
(dup ă unii autori 14, chiar 18) și aproximativ 800 de specii lemnoase, liane și arbu ști
ag ăță tori. În țara noastr ă sunt r ăspândite genurile Ampelopsis, Muscadinia, Parthenocissus
(cu rol decorativ în principal) și Vitis. Restul genurilor nu se g ăsesc în România fiind
plante tropicale, care se cultiv ă în ser ă (genul Cissus ). (Bucur Georgeta Mihaela, 2011).
Frunzele acestor specii sunt palmate, florile mici și actinomorfe, galben verzui, pe
tipul 5 sau 4, au gineceu bicarpelar și disc nectarifer la baza ovarului. Fructul este o bac ă
suculent ă și c ărnoas ă, cu 1-2 semin țe (Constantinescu și colab., 1970; Ciocârlan, 1988;
cita ți de Dejeu, 2010).
Genul Vitis cuprinde peste 40 de specii asiatice și circa 30 de specii americane,
lemnoase, cu tulpini flexibile, ag ăță toare prin cârcei plasa ți opus frunzelor. Florile au
corola caduc ă, iar la înflorit se desprinde de la baz ă și cade. În cadrul acestui gen întâlnim
dou ă subgenuri: Muscadinia și Euvitis .
Subgenul Muscadinia – cuprinde specii r ăspândite în regiunile tropicale și
subtropicale ale Americii de Nord (S.U.A și Mexic), și este alc ătuit din 3 specii: Vitis
rotundifolia, Vitis munsoniana și Vitis popenoei. (Bucur Georgeta Mihaela, 2011).
Speciile subgenului Euvitis sunt împ ărțite în 8 grupe (Viala și Vermorel, 1910):
Labruscae, Aestivales, Cinerascentes, Rupestres, Ri pariae, Labruscoidae, Incertae,
Viniferae . Cea mai important ă specie, fiind și cea mai r ăspândit ă în cultur ă, este V.vinifera
care cuprinde trei subspecii: sativa, silvestris și caucasica . Majoritatea soiurilor nobile și
cultivate apar țin subspeciei sativa .
Originea speciilor subgenului Euvitis a fost mult discutat ă. Originea a fost stabilit ă
în func ție de arelele cunoscute:
1. Specii americane adaptate la climatul temperat.
2. Specii americane adaptate la climatul cald, trop ical și ecuatorial.
3. Specii euro-asiatice adaptate la climatul temper at.
4. Specii asiatice orientale.

4 Specii americane adaptate climatului temperat.
Specii din grupa oriental ă: sunt resistente la ger și la man ă, au rezisten ță slab ă la
filoxer ă, au aptitudini uvifere: V. labrusca (a folosit la ob ținerea unor hibrizi: Isabela,
Noah, Othelo), V. aestivalis (pentru ob ținerea portaltoilor), V. lincecumii . (Bucur Georgeta
Mihaela, 2011).
Specii din grupa central ă: sunt resistente la ger (-30șC), secet ă, man ă, filoxer ă,
nematozi ( Vitis champini ) și asfixia radicular ă, înr ădăcineaz ă bine și se înmul țește u șor,
însu șirile uvifere sunt slabe sau nule, se folosesc la o b ținerea de portaltoi și a hibrizilor
direct produc ători, exemple: Vitis riparia (se folose ște ca portaltoi în stare pur ă dar și
pentru ob ținerea de hibrizi direct produc ători: Noah, Elvira, etc.), Vitis berlandieri
(rezistent ă la calcar, un se folose ște în stare pur ă în cultur ă), Vitis rupestris (prezint ă
afinitate la altoire cu V.vinifera ), Vitis cordifolia , Vitis solonis (prezint ă rezisten ță la
con ținutul în s ăruri al solului), Vitis cinerea, etc.
Speciile din grupa occidental ă ( V. californica, V. arizonica, V. girdiana ), sunt
cunoscute ca rezistente la secet ă, sensibile la filoxer ă și man ă, lipsite de calit ăți uvifere.
Specii americane adaptate climatului cald, tropical și ecuatorial (specii din grupa
Florida , specii din grupa tropical ă) – nu prezint ă importan ță economic ă și sunt folosite
pentru ob ținerea de hibrizi rezisten ți la boli și la fisurarea boabelor. (Bucur Georgeta
Mihaela, 2011).
Specii euro-asiatice adaptate climatului temperat, dintre acestea cele mai
reprezentative sunt: Vitis silvestris și Vitis vinifera . (Bucur Georgeta Mihaela, 2011).
Speciile euro-asiatice sunt încadrate (Negrul, 1946 , citat de Bucur Georgeta
Mihaela, 2011), în 3 proles -uri, func ție de condi țiile ecologo-geografice unde au ap ărut, și
anume:
ș proles pontica – cuprinde soiuri atât de mas ă cât și de vin, din Asia Mic ă, Grecia,
Bulgaria, Ungaria, România (Saperavi, Raca țiteli, Pl ăvaie, Furmint, Corinth) și Moldova;
ș proles occidentalis – cuprinde aproximativ 25% din soiurile cultivate î n Fran ța,
Germania, Spania, Portugalia, Italia și Austria. Se caracterizeaz ă prin soiuri cu un procent
mare de l ăstari fertili, cu struguri zemo și, având ca destina ție ob ținerea vinurilor de
calitate: Riesling, Sauvignon, Traminer, Pinot noir , Cabernet Sauvignon, Merlot;
ș proles orientalis – cuprinde soiurile cultivate în Azerbaidjan, Armen ia, Iran, cu
frunze glabre, struguri mari, lac și, pulp ă c ărnoas ă – suculent ă, aici reg ăsindu-se soiurile de
struguri de mas ă și soiurile pentru stafide: Afuz Ali, Muscat de Alex andria (din subgrupa
antasiatic ă) și Sultanin ă, Muscat alb (subgrupa caspica ).

5Specii asiatice orientale – sunt caracterizate prin sensibilitate la filoxer ă, calcar,
man ă, îns ă au rezisten ță sporit ă la f ăinare.
Din punct de vedere al rezisten ței la ger, aceste specii se pot clasifica astfel:

Specii asiatice orientale resistente la ger (pân ă la temperatura de -40șC):
 V. Amurensis, pentru ob ținerea de struguri de mas ă și de vin, pentru ob ținerea
de dulcea ță și suc, cu toate c ă fructele au o calitate inferioar ă, dar și pentru
ob ținerea de soiuri resistente la ger (în ameliorarea vi ței-de-vie).
 V. thunbergii – se cultiv ă ca plant ă ornamental ă, nu prezint ă importan ță în
cultur ă.

Specii asiatice orientale sensibile la ger, prezint ă spini, sunt resistente la secet ă,
fiind originare din sud-estul continentului. Ele nu prezint ă importa ță economic ă,
calit ățile lor uvifere fiind nesemnificative. Dintre acest e specii amintim: V. armata,
V. davidii, V. romaneti, V. reticulata . (Bucur Georgeta Mihaela, 2011).
În concluzie, vi țele cultivate în prezent se împart în patru mari ca tegorii (clasificare
economico-utilitar ă) (Bucur Georgeta Mihaela , 2011):
Vi țe roditoare , respectiv soiuri nobile, nerezistente la filoxer ă, la boli criptogamice
și sensibile la ger, dar care produc struguri și vinuri de calitate. Ast ăzi, dup ă invazia
filoxerei, aceste soiuri se înmul țesc prin altoire pe vi țe portaltoi.
Soiuri de struguri pentru mas ă, apar țin speciei Vitis Vinifera , proles orientalis:
prezint ă struguri mari și ciorchini lac și, boabele sunt mari, au forme diferite, divers
colorate (alb-verzui-aurii, ro șii), au pieli ța elastic ă, pulpa crocant ă, pl ăcut ă la gust, au epoci
de coacere diferite pe parcursul verii, ceea ce per mite consumul lor în stare proasp ătă o
perioad ă lung ă de timp.
Soiuri de struguri de vin , apar țin tot speciei Vitis Vinifera , proles occidentalis și
proles pontica: prezint ă struguri de m ărime mijlocie și mic ă, boabele sunt de regul ă mici,
rotunde, divers colorate (alb-verzui-aurii,ro șii, negre), au pieli ța elastic ă, mai groas ă ca
strugurii de mas ă, miezul este zemos și cedeaz ă u șor mustul. (Bucur Georgeta Mihaela,
2011).
Soiuri de hibrizi direct produc ători , ob ținute prin încruci șarea speciilor americane
din grupa oriental ă, prezint ă rezisten ță la filoxer ă și boli criptogamice, sunt tolerante la ger,
se înmul țesc prin but ăș ire, asigur ă produc ții mari, dar de calitate inferioar ă (cantitate mai
sc ăzut ă de zah ăr, gust foxat, randament sc ăzut la prelucrare). În general au vigoare mare și
poten țial productiv ridicat.

6Soiuri cu rezisten ță biologic ă, ob ținute în ultimii ani prin hibrid ări sexuate
controlate interspecifice, între soiuri vinifera și hibrizi direct produc ători sau alte forme
evoluate. Ei au poten țial productiv mare, rezisten ță sau toleran ță la boli și d ăun ători, iar
calitatea strugurilor este apropiat ă, egal ă sau superioar ă multora dintre soiurile vinifera.
(Bucur Georgeta Mihaela, 2011).
Soiuri de portaltoi care nu se cultiv ă pentru struguri, ci pentru materialul biologic
(coarde de un an), necesar procesului de altoire la soiurile „nobile”.
În practica viticol ă prezint ă importan ță însu șirile r ădăcinilor de rezistent ă la
filoxer ă, calcar, secet ă și atacul nematozilor. Portaltoii trebuie s ă aib ă urm ătoarele
caracteristici: mas ă mare de lemn anual (100-200 mii buta și/ha), capacitate rizogenetic ă
mare (70-90%), afinitate de altoire bun ă și foarte bun ă cu soiurile nobile. (Bucur
Georgeta Mihaela, 2011).

1.3. Cercet ări privind istoricul, tradi ția și importan ța cultiv ării vi ței de vie
Research on the history, tradition and importance of vine cultivation

Dac ă ar fi s ă reunim într-un tot ceea ce religiile, mitologiile, filosofiile lumii au
cugetat și m ărturisit despre originea, esen ța, materia și rolul vi ței de vie și a vinului de-a
lungul timpurilor, am fi în fa ța unei adev ărate biblioteci în care ini țiat și profan pot g ăsi
nesfâr șite satisfac ții de medita ție și educa ție, minunate prilejuri de încântare estetic ă, dar și
de înfiorare metafizic ă.
Vi ța de vie, strugurii și vinul sunt legate de existen ța omului din vremuri
str ăvechi, r ădăcinile lor coborând pe undeva prin mileniul al optu lea î. Ch..
(http://www.millesime.ro/articole/19-povestea-vinul ui.html).
Vinul este una dintre primele crea ții ale umanit ății; cultura vi ței de vie și a
vinului se interfereaz ă cu istoria omenirii de aproape 7000 de ani. Acestora li se
datoreaz ă și descoperirea primelor reac ții chimice, fermentarea și oxidarea.
Strugurele este singurul fruct cu un con ținut bogat de zah ăr și suc
abundent care are tendin ță natural ă de a fermenta.
(http://www.rezervoare-inox-vin.com/Istoria_vinului .html).

71.3.1. Tradi ția cultiv ării vi ței de vie la nivel mondial
The tradition of vine cultivation worldwide
Vi ța de vie se cultiv ă de mult ă vreme, cu cca 8 – 9 mii de ani î.e.n. leag ănul culturii
vi ței de vie s-a aflat în Asia Mic ă, respectiv în Transcaucazia (Armenia, Georgia). Di n
Transcaucazia, cultura vi ței de vie s-a r ăspândit în: Mesopotamia, Persia, Palestina, Siria,
Egipt și celelalte regiuni învecinate.
Semin țele de struguri g ăsite în a șez ările preistorice ale Mesopotamiei (actualul Irak)
și monedele cu reprezent ări ale vi ței de vie, scoase la iveal ă prin s ăpăturile arheologice în
Palestina sunt dovezile care atest ă vechimea culturii vi ței de vie. ( Țârdea și Dejeu, 1995,
citat de Ciucur 2013).
Un rol foarte important în r ăspândirea culturii vi ței de vie, l-au avut fenicienii
(vechii locuitori ai Siriei). Ace știa cultivau vi ța de vie și m ăslinul, ocupându-se cu
comer țul de vin și ulei de m ăsline. Fiind buni navigatori, str ăbătând m ările cu cor ăbiile lor,
au introdus cultura vi ței de vie în Grecia (3000 ani î.e.n.) și în ță rile din nordul Africii
(Algeria, Maroc, Tunisia). ( Țârdea și Dejeu, 1995, citat de Ciucur 2013).
Din Grecia, cultura vi ței de vie a trecut în: Sicilia, Peninsula Italic ă și sudul Galiei
(Fran ței). O dat ă cu întemeierea coloniilor grece ști în spa țiul Pontic, cultura vi ței de vie a
ajuns la Marea Neagr ă (peninsula Crimeea). ( Țârdea și Dejeu, 1995, citat de Ciucur 2013).
Dup ă ocuparea Galiei de c ătre Cezar și flormarea imperiului roman, coloni știi
romani au fost acei care au contribuit la introduce rea culturii vi ței de vie în ță rile din vestul
și centrul Europei (Spania, Portugalia, etc.). Roman ii aduceau supu șilor lor vi ța de vie, ca
simbol al p ăcii și civiliza ției.
În China, cultura vi ței de vie a existat cu cca 2000 ani Î.Hr. Din China a trecut în:
Japonia, Coreea și alte ță ri asiatice. Ca urmare a transform ărilor sociale și religioase,
cultura vi ței de vie nu s-a dezvoltat în aceast ă parte a lumii.
Coloni știi europeni, la rândul lor, au introdus cultura vi ței de vie în ță rile noi ca:
Australia, Noua Zeeland ă, Africa de Sud, unde ini țial ea nu a existat. ( Țârdea și Dejeu,
1995, citat de Ciucur 2013).
În antichitate, viticultura a devenit înfloritoare în multe popoare, în special la greci
și romani, vi ța de vie reprezentând simbolul bog ăției. ( Țârdea și Dejeu, 1995, citat de
Ciucur 2013).
Viticultura înfloritoare antic ă a cunoscut în perioada evului mediu un regres din
cauza migra ției popoarelor (sec. III – XIII). ( Țârdea și Dejeu, 1995, citat de Ciucur 2013).
O dat ă cu înfiin țarea m ănăstirilor (sec. VII), cultura vi ței de vie începe s ă se

8dezvolte din nou, mai ales pe domeniile feudale ale acestora. Treptat, are loc procesul
îndelungat de concentrare a planta țiilor de vii pe podgorii și constituirea sortimentelor de
soiuri. ( Țârdea și Dejeu, 1995, citat de Ciucur 2013).
Perioada rena șterii (sec. XVI – XVII). În aceast ă perioad ă de avânt general pentru
cultura și economia european ă, agricultura începe s ă fie organizat ă pe baze știin țifice. Iau
fiin ță primele școli de agricultur ă în Spania (1513), apoi în Fran ța 1600), în care se predau
și cuno știn țele de viticultur ă. ( Țârdea și Dejeu, 1995, citat de Ciucur 2013).
În viticultur ă se fac progrese importante din punct de vedere teh nic: se trece la
terasarea terenurilor în pant ă, pentru a fi plantate cu vi ță de vie; în planta țiile de vii sunt
folosite îngr ășă mintele organice; solul este lucrat prin pra șile repetate etc. Viticultura se
dezvolt ă mai mult în ță rile din vestul și centrul Europei, o dat ă cu descoperirile geografice,
soiurile de vi ță roditoare europene se r ăspândesc pe continentul Americii de Sud și în alte
părți ale lumii. ( Țârdea și Dejeu, 1995, citat de Ciucur 2013).
Secolele XVIII – XIX. În aceast ă perioad ă se formeaz ă și se consolideaz ă viticultura
ca știin ță . Evenimentul major care s-a petrecut a fost introd ucerea filoxerei în Europa (anul
1863, în Fran ța). ( Țârdea și Dejeu, 1995, citat de Ciucur 2013).

1.3.2. Tradi ția cultiv ării vi ței de vie în România
The tradition of vine cultivation in Romania
Apari ția filoxerei (1884), mai târziu cu dou ă decenii decât în Fran ța, împarte
viticultura în trei perioade: Prefiloxeric ă (pân ă în 1884);. Filoxeric ă (1884 – 1900),
Postfiloxeric ă (1900 și în continuare) (Cotea V. Cotea V.V., 1996)
Perioada prefiloxeric ă ține de la apari ția primilor reprezentan ți ai vi ței de vie și
introducerea acestora în cultur ă, pân ă la invazia filoxerei (1884). (Cotea V. Cotea V.V.,
1996).Aceadt ă perioad ă are anumite tras ături.
Crearea majorit ății soiurilor de vi ță roditoare printr-o îndelungat ă selec ție natural ă
la care, în timp, s-a ad ăugat și selec ția artificial ă, la început empiric ă, f ăcut ă de cultivatori,
apoi știin țific ă și sistematic ă.
Din aceste soiuri se alc ătuiesc cu timpul, pe baza experien ței genera țiilor de
viticultori, sortimente proprii pentru fiecare podg orie. Aceste sortimente constituiau baza
de plecare pentru producerea vinurilor în partide m ari, uniforme și cu particularit ăți de
podgorie. Renumitul vin de Cotnari se realiza din 3 5% Gras ă, 35% Feteasc ă alb ă, 20%
Frâncu șă și 10% Busuioac ă de Moldova. La Odobe ști sortimentul era constituit din:
Galben ă, Pl ăvaie și Pârciu; la Dr ăgăș ani din Gordan, Braghin ă și Crâmpo șie, la Dealul

9Mare din Gordin, B ăș icat ă și Crâmpo șie pentru vinuri albe și Negru vârtos și Negru moale,
pentru vinuri ro șii;
Datorit ă migra ției popoarelor, tot în aceast ă perioad ă, s-a produs și amestecul de
soiuri. Pe teritoriul ță rii noastre primele amestecuri de soiuri au avut lo c dup ă cucerirea
Daciei de c ătre romani, care au adus o serie de soiuri noi. (Br ezeanu V., 1912, citat de
Ciucur, 2013).
Perioada filoxeric ă (1884 – 1900). Oficial, filoxera a fost semnalat ă în Europa în
anul 1863, iar la noi în țar ă, în 1884, în comuna Chi țorani jude țul Prahova. De la Chi țorani
filoxera se extinde foarte repede în toat ă podgoria Dealul Mare, iar de aici și în alte
podgorii. (Cotea V. Cotea V.V., 1996).
Atacul filoxerei ia amploare, astfel încât, într-un interval foarte scurt, este distrus
integral patrimoniul viticol, cu excep ția planta țiilor de vii de pe nisipuri, care au rezistat la
atacul insectei. (Cotea V. Cotea V.V., 1996).
În aceast ă perioad ă se fac unele încerc ări pentru st ăvilirea atacului. Comisia
filoxeric ă, constituit ă în anul 1884, propune o serie de m ăsuri directe (dezinfec ția terenului
cu sulfur ă de carbon sau cu naftalin ă, inundarea periodic ă a terenului etc.), care, îns ă n-au
dat rezultate practice. (Cotea V. Cotea V.V., 1996) .
Refacerea viticulturii s-a f ăcut pe baza hibrizilor direct produc ători și a vi țelor
altoite produse ini țial de primele pepiniere din țara noastr ă (Strehaia – jude țul Mehedin ți,
Tintea jude țul Prahova; Bistri ța și Pietroasele jude țul Buz ău; Petre ști jude țul Putna; Bara țca
jude țul Arad, înfiin țate între anii 1889 – 1903). În aceste pepiniere se urm ărea
adaptabilitatea portaltoilor, comportarea soiurilor str ăine și a hibrizilor direct produc ători
importa ți din Fran ța, producerea vi țelor altoite etc. (Cotea V. Cotea V.V., 1996).
Perioada postfiloxeric ă ține din momentul când a început reconstruc ția viilor
distruse de filoxer ă și pân ă în zilele noastre. (Cotea V. Cotea V.V., 1996).
În cadrul acestei perioade se disting patru etape :
Prima etap ă, numit ă și etapa imediat postfiloxeric ă, se caracterizeaz ă printr-o
puternic ă activitate pentru g ăsirea celor mai eficace mijloace, care s ă duc ă la reconstruirea
viilor distruse de filoxer ă. În aceast ă direc ție, viticultura postfiloxeric ă româneasc ă, ca și
cea european ă, a primit un sprijin real și direct din partea Fran ței, care la vremea respectiv ă,
era țara cea mai înaintat ă din punct de vedere viticol. . (Cotea V. Cotea V.V ., 1996).
La început s-a c ăutat s ă se înlocuiasc ă din cultur ă soiurile europene nerezistente la
filoxer ă, apar ținînd speciei Vitis vinifera, cu alte vi țe rezistente la atacul insectei,
apar ținând speciei Vitis labrusca . Din America și Fran ța și ulterior și din alte ță ri, s-au

10 importat diferite soiuri de hibrizi direct produc ători vechi, rezulta ți din speciile americane
prin hibrid ări sexuate naturale. Parte din ace ști hibrizi se mai întâlnesc și ast ăzi prin unele
planta ții (Lydia, Isabella, Noah, Clinton, Jacquez, Delawa re, Othello, Herbemont). Ace știa
nu au dat satisfac ție, fapt pentru care viticultorii francezi au încer cat și alte solu ții, care în
fond se bazau tot pe rezisten ța vi țelor americane la filoxer ă. (Cotea V. Cotea V.V., 1996).
Prin hibrid ări artificiale sexuate dintre vi țele americane și cele europene, ei creaz ă
al ți hibrizi, numi ți hibrizi direct produc ători noi (Ferdinand de Lesseps, Rayon d’or, Flot
d’or, Seibel, Terras, Couderc). Ace știa au rodul ceva mai bun decât hibrizii produc ători
vechi, dar f ără a întruni calit ățile strugurilor de la vi ța european ă. (Cotea V. Cotea V.V.,
1996).
Singura solu ție care a dat satisfac ție și care ulterior a devenit mijlocul indirect de
lupt ă contra filoxerei a fost altoirea soiurilor de vi țe europene ( Vitis vinifera ) pe vi țe
americane ( Vitis riparia, V. rupestris, V. solonis, V. cordifo lia etc.). Cunoscut ă înc ă din cele
mai vechi timpuri ca mijloc de înnobilare, altoirea a fost reactualizat ă dup ă invazia
filoxerei și generalizat ă ca unica metod ă de înmul țire și de refacere a viilor de pe terenurile
contaminate. Ini țial, vi țele altoite s-au importat din Fran ța; ulterior, parte din materialul
săditor viticol s-a produs și în țar ă. În aceast ă situa ție, pe lâng ă soiurile str ăine (Pinot,
Riesling, etc.) au început s ă se altoiasc ă și soiuri autohtone (Pl ăvaie, Galben ă, Gras ă,
Feteasc ă etc.), realizându-se în final, un material s ăditor heterogen, format dintr-un num ăr
foarte mare de soiuri. (Cotea V. Cotea V.V., 1996).
Existen ța celor dou ă categorii de material s ăditor (vi țe altoite și hibrizi direct
produc ători), precum și absen ța unor îndrum ări și a unui control din partea statului, a f ăcut
ca reconstruc ția viilor dup ă dezastrul filoxeric s ă se des ăvâr șeasc ă și s ă se extind ă și în alte
perimetre decât cele consacrate, iar în locul vechi lor sortimente din vi țe indigene, s ă apar ă
planta ții de vi ță altoit ă, formate dintr-un amestec întâmpl ător de soiuri și al ături de acestea
și planta ții de hibrizi direct produc ători (h.d.p.). (Cotea V. Cotea V.V., 1996).
Etapa restrângerii num ărului de soiuri și delimit ării zonelor viticole, reprezint ă o
faz ă superioar ă din perioada postfiloxeric ă. Printre m ăsurile luate de Ministerul
Agriculturii, în anul 1926 ia fiin ță o direc ție, care are drept obiectiv s ă îndrume viticultura
româneasc ă. Printre m ăsurile luate de aceast ă direc ție se înscriu: restrângerea și localizarea
culturii vi ței de vie, numai în perimetrul vechilor podgorii co nsacrate; inventarierea
soiurilor existente în planta ții și întocmirea unei liste, care s ă cuprind ă soiurile admise
pentru înmul țire. Delimitarea zonelor viticole, început ă în anul 1936 cu o durat ă de trei ani,
a avut drept scop restrângerea planta țiilor de vii în zonele de deal. Prin excep ție s-a admis

11 folosirea terenurilor de șes cu soluri nisipoase pentru viticultur ă, folosindu-se la plantare
vi ța nobil ă sau nealtoit ă (Cotea V. Cotea V.V., 1996).
Etapa raion ării viticulturii. Sprijinindu-se pe studiul îndelungat al soiurilor d e vi ță
de vie existente în cultur ă, lucr ările de raionare și cele de microraionare a viticulturii, au
stabilit sortimentele de baz ă pe podgorii și centre viticole, mergând pân ă la comun ă – sat,
distan țele de plantare, portaltoii cei mai adecva ți, precum și suprafe țele care urmeaz ă s ă fie
plantate. (Cotea V. Cotea V.V., 1996).

1.3.3.Tradi ția cultiv ării vi ței de vie în vestul ță rii
The tradition of vine cultivation in the west of the country
O important ă regiune viticol ă a României este și partea de vest care reprezint ă o zon ă
cu o tradi ție și experien ță îndelungat ă în cultura vi ței de vie. Ea asigur ă condi ții favorabile
și foarte favorabile atât pentru cultura soiurilor pentru mas ă cât mai ales a celor pentru vin.
Principalele centre viticole din aceast ă zon ă sunt: centrul viticol Reca ș, centrul viticol
Silagiu, centrul viticol Teremia, centrul viticol T irol, centrul viticol Mini ș.
(http://www.tehnologii-viticole.ro/obiective.html).
Centrul viticol Reca ș
Localitatea Reca ș este situat ă relativ în centrul jude țului Timi ș. Perimetrul de
referin ță face parte din marea unitate fizico-geografic ă Banat- Cri șana, aceasta fiind una
dintre cele trei unit ăți pericarpatine și cuprinde dou ă subunit ăți distincte, dar strâns legate
între ele:dealurile Banato-Cri șene și câmpia Banato-Cri șan ă.
Reca șul are un relief fr ământat, dominat de versan ți cu înclina ții, lungimi și
expozi ții variate, care determin ă procese evidente de eroziune și creeaz ă condi ții variate
culturii vi ței de vie. (http://www.tehnologii-viticole.ro/obiec tive.html).
Prin condi țiile climatice aparte, corelate cu cele pedologice și nu în ultimul rând cu
priceperea oamenilor, Banatul reprezint ă o zon ă agricol ă important ă, care dac ă ar fi pe
deplin pus ă în valoare ar putea contribui la relansarea viticu lturii române ști.
În centrul viticol Reca ș sunt condi ții favorabile pentru cultura vi ței de vie în sistem
neprotejat. Temperaturile din timpul iernii sunt bl ânde și nu afecteaz ă mugurii, resursele
heliotermice sunt favorabile (I.H. 2,04), iar resur sele hidrice înregistreaz ă valori ceva mai
mici (C.H. 1,1). Cu toate acestea, în ultimii ani c antit ățile de precipita ții au fost mai mari,
peste media multianual ă.
Acest centru viticol se eviden țiaz ă prin vinuri de calitate superioar ă, atât ro șii cât și
albe (ob ținute din soiurile ro șii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot și Burgund, și albe:

12 Riesling Italian, Feteasc ă regal ă și Muscat Ottonel). Soiurile de mas ă cultivate includ:
Chasselas dore, Muscat de Hamburg și Muscat de Adda.
În centrul viticol Reca ș solurile dominante sunt solurile brune de p ădure și solurile
gleizate sau colmatate, formate pe luturi și argile, pe luturi carbonatate și marne. Aceste
soluri ofer ă în general condi ții bune de cre ștere și dezvoltare a vi ței de vie, având o
porozitate de 40-55% și un con ținut de argil ă cuprins între 14-35%. Apa freatic ă este
situat ă la adâncimi ce variaz ă între 1,5-3 m și are un con ținut mic de cloruri și fosfa ți.
(http://www.tehnologii-viticole.ro/obiective.html).
Centrul viticol Buzia ș-Silagiu
Centrul viticol Buzia ș-Silagiu este situat în sud-vestul României în part ea de
sud-est a jude țului Timi ș.
Dealul Silagiului, denumit în vechime și Dealul Scamnului, cu altitudine maxim ă
de 324m, apar ține dealurilor vestice b ănățene, dar fundamentul s ău, format dintr-un
sâmbure cristalin ( șisturi cristaline precambiene și paleozoice), acoperit cu sedimente, face
ca structural s ă apar țin ă munților.
Clima este temperat continental ă moderat ă, cu influen țe mediteraneene și oceanice.
Temperatura medie a lunii ianuarie atinge -1,1șC, i ar temperatura medie a iernii -0,1șC. În
lunile decembrie și februarie este pozitiv ă. Prim ăverile sunt timpurii, scurte și destul de
călduroase, dar s-au înregistrat și temperaturi sc ăzute în aprilie și mai, ca urmare a
invaziilor de aer rece din nordul și nord-vestul Europei.
(http://www.tehnologii-viticole.ro/obiective.html).
Precipita țiile atmosferice sunt cuprinse între 700-800 mm anu al cu o valoare medie
multianual ă de 655 mm. Cele mai mari cantit ăți de precipita ții cad în luna iunie dar și în
mai.
Caracteristice zonei sunt solurile luvice pseudogle izate care au evoluat pe depozite
lutoase și pe argile. Textura de suprafa ță este mijlocie (luto-nisipoase, pr ăfos-lutoas ă
pr ăfos-argiloas ă), cu un procent ridicat de nisip grosier iar pe pr ofil, mijlociu-fin ă
(luto-argiloas ă) și fin ă (argilo-nisipoas ă). Reac ția solului este slab acid ă-neutr ă sau slab
alcalin ă cu valori care se încadreaz ă în intervalul limitelor optime pentru cultivarea v i ței de
vie, între 5,5-8,5. Con ținutul în humus este redus de 1-2% și corespunde solurilor
favorabile cultiv ării soiurilor de struguri pentru vinuri de calitate . Apa freatic ă se g ăse ște la
o adâncime de 10m. Porozitatea total ă 45-50%, optim ă pentru cultura vi ței de vie.
Centrul viticol Silagiu are ca principal ă direc ție de produc ție vinurile albe și
aromate de calitate superioar ă (predomin ă soiurile Riesling italian, Sauvignon și Muscat

13 Ottonel.). Se produc îns ă și vinuri ro șii de calitate superioar ă din soiurile: Cabernet
Sauvignon, Pinot noir, Merlot și Burgund. Sortimentul soiurilor pentru mas ă este limitat la
cele cu epocile de maturare III și IV. Datorit ă favorabilit ății oenoclimatice, centrul viticol
Silagiu a fost admis la producerea de vinuri de cal itate cu denumire de origine controlat ă –
cules la maturitate deplin ă (DOC – CMD) și vinuri cu denumire de origine controlat ă –
cules târziu (DOC – CT ), categoriile sec, demisec și demidulce.
(http://www.tehnologii-viticole.ro/obiective.html).
Podgoria Mini ș-Măderat
Podgoria Mini șului este situat ă în partea de vest a ță rii noastre, în dreptul
coordonatelor de 46003’ latitudine nordic ă si de 21038’ longitudine estic ă. Este cunoscut ă
ca zon ă foarte favorabil ă culturii vi ței de vie, situat ă la o altitudine de 176 m.
Podgoria se situeaz ă la 20 km est de municipiul Arad și include centrele viticole
Mini ș si M ăderat. Între cele dou ă centre viticole exist ă mari diferen țe ecoclimatice, astfel c ă
exist ă diferen țe de sortiment. La Mini ș predomin ă soiurile pentru vinuri ro șii de calitate
superioar ă (Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarc ă, Merlot, Burgund), urmate de soiurile
pentru vinuri albe de calitate superioar ă (Riesling italian, Feteasc ă regal ă, Muscat Ottonel).
La M ăderat în prim plan se situeaz ă soiurile pentru vinuri albe de consum curent
reprezentate de Mustoas ă de M ăderat considerat soi local și de Feteasc ă regal ă. Se ob țin de
asemenea vinuri ro șii de consum curent folosind soiurile Burgund mare, Oporto și
Sangiovese, precum și vinuri albe de calitate superioar ă pe suprafe țe relativ mici din soiurile
prev ăzute și pentru centrul viticol Mini ș (Riesling italian, Feteasc ă regal ă, Muscat Ottonel).
Soiurile pentru mas ă cultivate apar țin epocilor de maturare III-IV (Chasselas dore, Cha sselas
rose și Muscat de Hamburg).
Podgoria Mini ș-Măderat are în general un climat temperat continental cu influen țe
mediteraneene, subordonat influen țelor specifice climatului Europei centrale. Valoril e
elementelor climatice, înregistrate la Sta ția Meteorologic ă a Sta țiunii de Cercet ări Viticole
Mini ș de-a lungul a circa 60 de ani de existen ță dep ăș esc limitele restrictive pentru cultura
vi ței de vie. (Mihalca și Lazea, 1990)
Studiile pedologice efectuate în podgoria Mini ș-Măderat eviden țiaz ă o localizare a
diverselor tipuri de soluri în func ție de forma de relief pe care o ocup ă. Pe întreg teritoriul
podgoriei se întâlnesc unit ăți de sol foarte diverse datorit ă variabilit ății factorilor de
solificare. Materialul pedogenetic a fost extrem de variat ca de exemplu roci eruptive, șisturi
diferite, gnaisuri, gresii calcaroase, calcare și calcite acoperite pe alocuri cu pietri șuri și
argile.(http://www.tehnologii-viticole.ro/obiective .html).

14 CAPITOLUL II
CERCET ĂRI PRIVIND AMELIORAREA VI ȚEI DE VIE
RESEARCH ON THE VINE BREEDING

2.1.Particularit ăți genetice și biologice
Genetical and biological particularities

Genetica speciilor genului Vitis cuprinde pu ține cuno știn țe. Cele dou ă subgenuri
Euvitis și Muscadinia se deosebesc între ele din punct de vedere genetic . Deosebirile de
baz ă pornesc de la num ărul cromozomial de baz ă, care la subgenul Euivitis este x=19, iar
la subgenul Muscadinia este x=20. Speciile subgenului Euvitis sunt diploide și prezint ă
2n=38 cromozomi. Având acela și num ăr de cromozomi și o asem ănare destul de
pronun țat ă a structurii acestora, încruci șă rile între speciile acestui subgen se realizeaz ă u șor,
hibrizii fiind fertili. Aceasta a f ăcut ca hibrid ările interspecifice s ă fie folosite în
ameliorarea vi ței de vie, pe scar ă mai larg ă în ameliorarea portaltoilor.
Cele dou ă specii ale subgenului Muscadinia sunt tot diploide, dar num ărul de
cromozomi este 2n=40. Diferen țele de genom fa ță de specia cultivat ă determin ă ca
hibrid ările s ă se efectueze mai dificil, hibrizii care rezult ă fiind sterili. Din acest motiv, la
acești hibrizi inetrspecifici trebuie aplicate metode d e refacere a fertilit ății. Aceia și situa ție
se întâlne ște și în cazul hibrid ărilor cu specii din genurile înrudite. (Mado șă , 2004).
În cadrul speciei V.viinifera ssp. sativa apar destul de frecvent tetraploizi naturali,
având 4x=76 cromozomi. Ace știa prezint ă caractere morfologice aparte, unele fiind chiar
valoroase. Dintre caracterele valoroase pot fi amin tite ciorchinii și boabele mari și un
num ăr redus de semin țe în bob.
Din încruci șarea diploizilor cu tatraploizii, artificial au fos t ob ținu ți triploizi, care
au caractere asem ănătoare tetraploizilor, dar fiind total sterili, prez int ă fructele f ără semin țe.
Triploizii au și alte avantaje, din acest motiv au fost create soi uri triploide care se
înmul țesc fără probleme pe cale vegetativ ă.
Specia V.vinifera are un polimorfism foarte accentuat. Acela și lucru se poate spune
și despre întreg genul Vitis . La marea variabilitate cunoscut ă omul a avut un rol hot ărâtor.
Chiar dac ă mare parte din variabilitate a ap ărut pe cale natural ă înmul țirea vegetativ ă
practicat ă de c ătre cultivatorii de vi ță de vie, a permis men ținerea tuturor varia țiilor, de
multe ori urmând o îmbun ătățire a acestor forme în diferite direc ții.

15 Treptat, variabilitatea a fost sporit ă nu numai în cadrul speciei V.vinifera , ci și în
cadrul celorlalte specii cu larg ă utilizare în ameliorare : V.riparia, V.labrusca, V.rupestris,
V.berlandieri . dup ă luarea în cultur ă a celor dou ă specii din subgenul Muscadinia , și la
acestea polimorfismul s-a accentuat.
Studiile de determinism genetic al caracterelor la vi ța de vie sunt destul de s ărace.
Metodele clasice de studiu se aplic ă greu datorit ă particularit ăților de înmul țire și
fructificare. Cele mai importante caractere prezint ă un determinism poligenic
(productivitatea, calitatea). Rezisten ța la boli și d ăun ători se bazeaz ă pe un determinism
monogenic, la fel ca forma și culoarea fructelor. Cu toate c ă se cunoa ște modul de
tramsmitere a multor caractere (dominant sau recesi v), pu ține gene sunt identificate și
localizate. (Mado șă , 2004).
Vi ța de vie este o plant ă lemnoas ă cu cre ștere determinat ă, o lian ă cu o durat ă de
via ță foarte lung ă. Formele și speciile s ălbatice se pot înmul ți atât generativ cât și vegetativ.
Formele cultivate se înmul țesc exclusiv vegetativ, dar la înmul țirea prin semin țe se recurge
foarte des în procesul de ameliorare. Vi ța de vie este o specie cu forte larg ă plasticitate
ecologic ă. Se poate adapta la condi ții de clim ă și sol foarte diverse, dar dezvoltarea
părților vegetative și fructificarea sunt foarte mult influen țate de condi țiile specifice locului.
În condi ții diferite de clim ă și sol, acela și genotip poate fi mai mult sau mai pu țin viguros,
poate intra pe rod mai devreme sau mai târziu, la f el de diferit ă fiind și calitatea produc ției.
Aceast ă varia ție se întâlne ște la toate speciile genului Vitis . (Dal Santo și colab., 2013)
Intrarea pe rod în condi ții de cre ștere și dezvoltare optime poate avea loc dup ă 2-3
ani de la plantare la vi țele înmul țite vegetativ și numai dup ă 3-5 (sau chiar 10 ani) la cele
ob ținute din semin țe. Între diferitele specii ale genului Vitis sunt diferen țe mari în privin ța
intr ării pe rod. Cele mai precoce sunt speciile american e, fiind urmate de cele mai tardive.
Vi ța de vie este o plant ă peren ă foarte longeviv ă, putând ajunge la vârste de peste
200 ani. Fiind originar ă din regiuni temperate sau calde, cre șterea plantei este stopat ă de
temperaturile sc ăzute, dar se reia când temperaturile din prim ăvar ă se stabilizeaz ă la
6-10 0C. vigoarea plantelor este foarte mare, existând o puternic ă capacitate de l ăst ărire și ci
cre șterea l ăstarilor în detrimentul fructific ării. F ără o stopare a cre șterii și o dirijare a
părților vegetative nu se poate vorbi despre plante cu capacitate de produc ție. (Mado șă ,
2004).
Adaptarea la înmul țirea vegetativ ă a f ăcut ca înmul țirea prin semin țe a V.vinifera
ssp. sativa să se realizeze numai în condi ții speciale. Pentru a germina și pentru a se ob ține
plante bine dezvoltate, semin țele de vi ță de vie trebuie stratificate. Caracterele specifice

16 genotipului se pot observa doar la sfâr șitul primului an de cre ștere și în anii urm ători.
Ritmul de cre ștere este diferit de la o specie la alta sau de la un genotip la altul.
Toate speciile genului Vitis sunt plante alogame. Marea majoritate sunt specii dioice.
Unele specii prezint ă atât flori unisexuate cât și hermafrodite ( V.vinifera, V.labrusca,
V.monticola, V.munsoniana, V.rotundifolia ). în cadrul formelor cultivate de V.vinifera
predomin ă soiurile cu flori hermafrodite . Aceast ă conforma ție se datoreaz ă unei
îndelungate activit ăți de selec ție, deoarece aceast ă însu șire este foarte convenabil ă pentru
cultur ă. (Mado șă , 2004).
Morfologia floral ă și func ționalitatea florilor sunt diverse în cadrul genului Vitis .
Sunt semnalate 5 cazuri .
Florile hermafrodite au o constitu ție și func ționalitate hermafrodit ă. Polenul este
fertil , iar polenizarea se poate realiza atât auto gam cât și alogam. Nu se semnaleaz ă
autoincompatibilitate sau autosterilitate. De cele mai multe ori polenizarea se realizeaz ă
alogam, cu ajutorul vântului sau a insectelor. Cele mai multe soiuri cultivate prezint ă
astfel de flori. (Boss și colab., 2003)
Florile func țional femele sunt flori cu morfologie hermafrodit ă, dar cu polen steril.
Aceste flori pot fi recunoscute având staminele cur bate. Astfel de flori apar și la V.vinifera
ssp. sativa și ssp. silvestris , dar și la speciile americane.
Florile femele sunt flori cu ovarul normal dezvolta t, f ără stamine. Astfel de flori
apar la speciile dioice, dar se întâlnesc sporadic și la unele soiuri ale speciei V.vinifera .
Florile func țional mascule sunt organizate hermafrodit, dar ovar ul este rudimentar.
Astfel de flori apar la speciile înrudite și la unele soiuri folosite ca portaltoi.
Florile mascule sunt flori f ără ovar, care apar la formele dioice, iar dintre cele
cultivate, la unii portaltoi
La soiurile roditoare se caut ă re ținerea formelor cu flori hermafrodite morfologic și
func țional, acestea având cea mai bun ă fructificare.
Înflorirea unei inflorescen țe dureaz ă câteva zile, iar a unei plante, pân ă la 2
săpt ămâni. La deschiderea florilor petalele cad, l ăsând libere gineceul și androceul.
Înflorirea are loc diminea ța, între orele 6 și 11. Perioad ă în care înfloresc marea majoritate
a florilor. O mic ă propor ție înfloresc dup ă amiaz ă, între orele 14 și 17. Apogeul înfloritului
unui ciorchine are loc din a doua pân ă în a patra zi de la debutul înfloritului. Dup ă înflorire,
stigmatul r ămâne receptibil 4-6 zile, iar polenul este viabil o perioad ă de timp chiar mai
lung ă. Un procentaj mare de flori din ciorchine r ămân nefecundate, iar o alt ă parte cad
dup ă fecundare. Procentul florilor c ăzute depinde de soi și de condi țiile climatice
(Vasconcelos și colab., 2009).

17 2.2. Resurse genetice
Genetic resources

Materialul ini țial care poate fi folosit în ameliorare vi ței de vie este foarte vast.
Al ături de un num ăr mare de soiuri cultivate, ca material ini țial se utilizeaz ă tot mai mult
diferite specii ale genului Vitis sau chiar specii ale unor genuri înrudite. Toate a cestea
prezint ă o foarte mare variabilitate fenotipic ă și genotipic ă. Al ături de speciile înrudite,
soiurile conmsacrate, un loc impoprtnat în ocup ă genotipuriole locale care sunt foarte bine
adaptate la condi țiile sepcifice ță rii noastre (Dobrei și colab., 2015)
În func ție de originea lor, speciile genului Vitis prezint ă tr ăsături comune. Cu toate
că în cultur ă se întâlnesc un num ăr relativ restrâns de specii (din totalul celor exi stente),
toate pot fi considerate rezerve de gene importante .
Din zona euro-asiatic ă provine o singur ă specie, dar variabilitatea acesteia este cea
mai pronun țat ă. Vitis vinifera cuprinde 3 subspecii: sativa , silvestris și caucasica . Dintre
acestea, cea mai mare diversitate o prezint ă subspecia sativa , cultivat ă pe majoritatea
suprafe țelor ocupate cu vi ță de vie. Aceast ă subspecie prezint ă peste 10.000 de soiuri.
(Mado șă , 2004).
Dup ă provenien ța lor, soiurile subspeciei sativa se împarte în 3 prolesuri: orientalis ,
occidentalis și pontica . Fiecare dintre acestea se caracterizeaz ă prin caractere și însu șiri
distincte. Prolesul orientalis cuprinde soiuri de struguri de mas ă și pentru stafide, dar și
soiuri aromate pentru vin din zone sudice. La înmul țirea prin semin țe a acestor soiuri,
caracterele importante sunt foarte instabile. Rezis ten ța la ger este deficitar ă, dar sunt
rezistente la secet ă și suport ă solurile s ărăturate. Nu se preteaz ă la încruci șă ri cu soiuri din
alte grupe, dar la hibrid ările din interiorul prolesului se pot ob ține hibrizi valoro și.
Prolesul occidentalis cuprinde soiuri de struguri pentru vin foarte valo roase din
punct de vedere calitativ (boabe bogate în must și foarte dulci). În general, sunt tardive și
prezint ă caractere mult mai stabile atât în descenden țele autopolenizate cât și în cele
hibride. Capacitatea de produc ție este mai mic ă. Soiurile acestui proles se preteaz ă la
hibrid ări cu cele din prolesul pontica , acestea fiind mai productive.
Prolesul pontica cuprinde soiuri rezistente la ger, tolerante la at acul de filoxer ă, cu
o mare capacitate de produc ție, dar calitatea este mediocr ă. Nu se recomand ă a se încruci șa
între ele, ci cu formele prolesului occidentalis pentru a se ob ține hibrizi productivi și cu o
bun ă calitate. Stabilitatea caracterelor este bun ă, atât în autopoleniz ări cât și în încruci șă ri.

18 V.vinifera ssp. silvestris cuprinde forme rustice, care vegeteaz ă pe terenuri stâncoase,
fie în zone secetoase, fie în v ăi cu umiditate mai mare. Formele acestei subspecii sunt
importante în ameliorarea vi ței de vie pentru gradul ridicat de adaptabilitate l a condi ții
vitrege de mediu. Productiv și calitativ sunt inferioare, ciorchinii și boabele fiind mici.
Subspecia caucasica cuprinde forme apropiate de ssp. sativa , unele cultivate, destul
de valoroase în privin ța adaptabilit ății și calit ății. (Mado șă , 2004).
Speciile americane sunt foarte cunoscute și li s-a acordat aten ție deosebit ă odat ă cu
problemele create de apari ția filoxerei în Europa. Speciile americane fiind pl ante de zi
scurt ă nu vegeteaz ă bine în condi ții de zi lung ă. În condi țiile Europei, aceste specii cresc
excesiv, sistemul radicular r ămânând slab dezvoltat. Cu excep ția speciei V.rotundifolia și
V.munsomiana , toate se hibrideaz ă cu V.vinifera . Prin astfel de hibrid ări au fost crea ți
hibrizi produc ători direct, rezisten ți la man ă și filoxer ă, productivi și cu calitate bun ă.
Foarte multe dintre aceste specii se folosesc ca po rtaltoi sau în ameliorarea portaltoilor.
V.riparia este o specie rezistent ă la man ă și filoxer ă. Nu suport ă solurile
calcaroase. Se folose ște în ameliorarea portaltoilor, prezentând soiuri f olosite ca portaltoi.
Se poate încruci șa cu alte specii americane pentru crearea unor port altoi valoro și.
(Mathiason, 2009).
V.rupestris este o specie rezistent ă la filoxer ă, dar sensibil ă la f ăinare. În condi țiile
ță rii noastre, coacerea lemnului este deficitar ă. Se folose ște numai ca genitor pentru
rezisten ța la filoxer ă, dar direct ca portaltoi nu se folose ște. ( Mahanil Siraprapa și colab. ,
2007).
V.berlandierii este o specie foarte rezistent ă la filoxer ă, dar coacerea lemnului și
înr ădăcinarea sunt slabe. Suport ă bine solurile calcaroase. Se folose ște ca genitor pentru
rezisten ța la filoxer ă în hibrid ări cu alte specii americane sau cu forme ale speci ei
V.vinifera . (Schmidt și colab., 2008).
V.cordifolia este o specie rezistent ă la boli și la filoxer ă. Pe solurile grele
înr ădăcineaz ă slab. Se folose ște în hibrid ări cu alte specii americane pentru ob ținerea de
portaltoi. (Mado șă , 2004).
V.cinerea este rezistent ă al boli și filoxer ă și foarte sensibil ă pe solurile calcaroase.
Coacerea lemnului este slab ă. Se folose ște ca genitor pentru rezisten ța la boli. ( Mahanil
Siraprapa și colab. , 2007).
V.labrusca este o specie american ă care prezint ă și forme rustice cultivate, cu
struguri de calitate bun ă. Se folose ște la îmbun ătățirea rezisten ței la man ă și filoxer ă a
soiurilor roditoare, prin încruci șă ri cu soiurile nobile europene. (Skinkis și colab., 2009)

19 V.rotundifolia este o specie imun ă la filoxer ă și la celelalte boli importante. Cu toate
acestea se folose ște pu țin în ameliorare deoarece se încruci șeaz ă foarte greu cu formele
europene. (Katam și colab., 2015).
Speciile asiatice se folosesc frecvent ca plante or namentale. Fiind sensibile la
filoxer ă și prezentând o serie de caractere nevaloroase (prod uc ție mic ă și slab ă calitate) nu
se folosesc în ameliorare decât foarte rar. Cea mai valoroas ă dintre speciile asiatice este
V.amuriensis .
V.amuriensis este cel mai valoros genitor pentru rezisten ța la ger. Aceast ă specie
este rezistent ă și la atacul de f ăinare, rezist ă și la excesul de umiditate și prezint ă boabe
mari și bogate în zah ăr, cu maturizare foarte precoce. Al ături de aceste caractere valoroase,
are și multe deficien țe: sensibilitate la man ă și filoxer ă, la secet ă și la excesul de calcar din
sol. (Venuti Silvia și colab., 2013)
Al ături de aceste specii, variabilitatea formelor cult ivate este principala surs ă în
ameliorare. Pe lâng ă soiurile nobile, exist ă în cultur ă și multe popula ții locale valoroase și
hibrizi produc ători direct. Folosirea acestora ca genitori în prog ramele de hibridare are
avantajul c ă multe dintre caracterele nevaloroase ale speciilor americane, la aceste forme,
lipsesc. Este de preferat ca însu șirile de rezisten ță s ă fie preluate de la popula țiile locale și
hibrizii produc ători direc ți, decât de la speciile înrudite. Hibrizii produc ători direc ți sunt
înc ă foarte r ăspândi ți în cultur ă în foarte multe zone ale ță rii. (Sîmpetru, 2003, citat de
Mado șă , 2004).
O larg ă diversitate de resurse genetice ale vi ței de vie este prezent ă în Genofondul
Institutul Știin țifico – Practic de Horticultur ă și Tehnologii Alimentare, Chi șin ău, Republica
Moldova. Circa 2500 accese din mai mult de 60 centr e viticole ale Terrei sunt prezente în
Colec ția ampelografic ă și câmpurile aferente.
Cea mai numeroas ă prezen ță o are specia V.vinifera – soiuri provenite din diverse
zone ecologo-geografice Proles occidentalis Negr., Proles orientalis Negr., Proles pontica
Negr. Sunt prezen ți Hibrizii Produc ători Direc ți (HDP); hibrizi complec și de genera ția III
(Seyve Villard, Seibel ș.a.), soiuri, elite ob ținute în urma încruci șă rilor interspecifice dintre
hibrizii complec și de genera ția III și soiurile V.vinifera ; reprezenta ți ai speciei V.labrusca ;
portaltoi; alte specii.
Completarea agrobiodiversit ății genofondului are loc prin introducerea de noi su rse,
schimb de material biologic, colectarea in situ și on farm, diversificarea în cadrul
programelor de ameliorare genetic ă.
(http://www.gheorghesavin.org/ro/resurse-genetice-a le-vitei-de-vie/).

20 2.3.Obiective de ameliorare ale vi ței de vie
Objectives of vine breeding

Realiz ările ob ținute în ameliorarea vi ței de vie în România au dus pân ă acum în
direc ția îmbun ătățirii și perfec țion ării sortimentului viticol din țara noastr ă au contribuit,
desigur la sporirea rentabilit ății economice a planta țiilor și a viticulturii în general, ca
ramur ă de succes în cadrul economiei na ționale.
Prin lucr ările de selec ție clonal ă efectuate pe parcursul anilor din urm ă, în România
au fost ob ținute și promovate în practic ă 54 de clone noi dintre care, 9 extrase din rândul
soiurilor de struguri pentru mas ă și 45 de clone de la soiurile de struguri pentru vin . În
rândul clonelor de struguri pentru vin, 35 de clone provin de la soiuri pentru vinuri albe și
10 clone de la soiurile pentru vinuri ro șii.
Al ături de obiectivele principale de produc ție și de calitate specifice, majoritatea
clonelor ob ținute manifest ă toleran ță sporit ă la condi țiile de iernare și la unele boli
criptogamice ( Botritys cinerea ) și intensitatea acumul ării aromelor în boabe la soiurile
aromate (Oprea și Moldovan, 2007, citat de Pop, 2011).
Prin lucr ările de ameliorare genetic ă desf ăș urate în România au fost create 58 de
soiuri noi de vi ță de vie apar ținând soiurilor din grupa vinifera , înmul țite și promovate larg
în practica de produc ție. Din grupa soiurilor vinifera, 23 sunt soiuri de struguri pentru
mas ă, 2 soiuri pentru stafide, 5 soiuri de struguri cu caracter mixt, pentru mas ă și vin, 27 de
soiuri pentru vin, din care 14 pentru vinuri albe și 13 pentru vinuri ro șii (Oprea și
Moldovan, 2007, citat de Pop, 2011).
Soiurile omologate prezint ă caracteristici de calitate care permit realizarea unor
vinuri superioare la nivelul cerin țelor pie țelor din ță rile dezvoltate. R ăspândirea în
produc ție a soiurilor noi, poate contribui efectiv la rela nsarea activit ății în viticultura
României prin cre șterea eficien ței economice și a rentabilit ății. (Pop , 2011).
Ameliorarea vi ței de vie este o activitate foarte complex ă. În condi țiile, tehnologiei
și cerin țelor actuale aceast ă activitate se desf ăș oar ă în dou ă direc ții: crearea de soiuri
roditoare și crearea de portaltoi corespunz ători.

2.3.1. Ameliorarea productivit ății.
Productivity breeding
Productivitatea este o însu șire complex ă, condi ționat ă de baza ereditar ă a
genotipului și într-o anumit ă m ăsur ă și de condi țiile pedo-climatice sau de agrotehnica

21 aplicat ă. Zestrea genetic ă este hot ărâtoare în realizarea caracterelor fructific ării, iar
agrotehnica și condi țiile pedo-climatice regleaz ă înc ărc ătura de rodire și par țial m ărimea și
num ărul fructifica țiilor.
Produc ția la hectar depinde de densitatea plantelor și de capacitatea de produc ție a
fiec ărei plante.
Densitatea plantelor depinde de vigoarea plantelor, dar cum la vi ța de vie vigoarea
este controlat ă prin t ăieri, densitatea depinde de sistemul de cultur ă adoptat. Sigur c ă în
alegerea sistemului de sus ținere și de t ăieri trebuie s ă se aib ă în vedere particularit ățile
genotipului, deoarece sunt diferen țe de la un genotip la altul.
Vi ța de vie cre ște nedeterminat având și o mare capacitate de l ăst ărire. Men ținerea
unui anumit habitus al plantei se face efectuând nu meroase lucr ări de t ăiere și conducere,
atât în perioada de repaus, cât și în vegeta ție. În cadrul genului Vitis și a genurilor înrudite,
nu sunt cunoscute forme cu cre ștere determinat ă, dar sunt semnalate forme a c ăror vigoare
este mai redus ă. De exemplu, unele specii americane ( V.aestivalis, V.candicans ) au o
vigoare redus ă comparativ cu V.vinifera . (Myburgh, 2011).
În func ție de vigoarea butucului, pe o plant ă poate fi prezent un num ăr mai mare
sau mai mic de l ăstari, deci o înc ărc ătur ă de rod mai mare sau mai mic ă.
Vigoarea plantei și capacitatea de l ăst ărire sunt caractere determinate poligenic. În
general, vigoarea mare și capacitatea puternic ă de l ăstărire se transmit dominant. Produc ția
pe butuc are ca și componente morfologice, num ărul de ciorchini, m ărimea ciorchinilor și
mărimea boabelor. În func ție de destina ția produc ției, aceste elemente au comportare
diferit ă. La soiurile pentru mas ă, ciorchinii trebuie s ă fie mari și s ă prezinte boabe mari și
uniforme. La strugurii pentru vin este important ă m ărimea ciorchinilor, dar mult mai
important este con ținutul boabelor în must, m ărimea boabelor nefiind relevant ă. (Myburgh,
2011).
Num ărul ciorchinilor pe butuc se regleaz ă prin t ăieri, dependent de vigoarea
butucilor și de agrotehnica aplicat ă. La soiurile de struguri pentru mas ă se las ă o
înc ărc ătur ă de rod mai mic ă, pentru a avea siguran ța ob ținerii unor ciorchini mari și cu
boabe mari. La soiurile de struguri pentru vin, num ărul ciorchinilor pe butuc va fi mult mai
mare. Poten țialul este extrem de mare. La vi țele conduse în gospod ăriile popula ției , pe un
butuc pot fi realiza ți peste 100 de ciorchini. În planta țiile de la care se a șteapt ă produc ții
mari la hectar și o bun ă calitate, num ărul ciorchinilor care se realizeaz ă pe un butuc, este
mult mai mic. Deoarece aceste caracter este control at prin t ăieri, nu poate fi tratat ca un
caracter stabil, cu o anumit ă baz ă ereditar ă. (Senthilkumar și colab., 2015)

22 Mărimea ciorchinilor este un caracter de soi, determi nat poligenic, având la baza
realiz ării fenotipice, efecte de aditivitate. Cu toate ace stea, condi țiile de mediu și
agrotehnica aplicat ă îl pot influen ța. În condi ții de secet ă și a unui num ăr mare de ciorchini
pe butuc, m ărimea ciorchinilor se va reduce. Odat ă cu reducerea m ărimii ciorchinelui se
reduce și m ărimea boabelor. Controlul acesto caracteristici se poate realiza și prin lucr ă5i
speciale de îngrijire. (Kuhn Nathalie și colab., 2014, Coradini și Mado șa, 2017b).
La soiurile se struguri pentru mas ă, ciorchinii mari sunt foarte aprecia ți. Ei trebuie
să fie de tip r ăsfirat pentru ca boabele s ă ni se deformeze și s ă aib ă dezvoltare uniform ă. La
strugurii pentru vin sunt de dorit ciorchini mai mi ci și de tip compact, chiar dac ă și boabele
sunt mai mici. De fapt, între aceste caractere exis t ă corela ții directe destul de strânse.
Boabele mari se ob țin numai în ciorchini mari și r ăsfira ți, iar în ciorchini de tip compact
se realizeaz ă numai boabe mici. Uneori, din cauza unor condi ții nefavorabile (secet ă,
temperaturi ridicate) apare un anumit procent de bo abe mici și în ciorchinii strugurilor de
mas ă. M ărimea boabelor este un caracter cantitativ bazat p e efecte de aditivitate.
Caracterul ciorchine dens, cu boabe mici se transmi te mai fidel decât caracterul ciorchine
mari și boabe mari. M ărimea boabelor este foarte important ă la strugurii de mas ă și s-a
constatat c ă este corelat ă uneori cu tardivitatea coacerii boabelor. (Houlel și colab., 2013)
Aceste componente morfologice ale productivit ății pot fi cuprinse într-o singur ă
observa ție, și anume produc ție pe butuc. Evaluarea productivit ății butucului nu se face în
primul an de rodire, ci dup ă 2-3 ani. La soiurile de struguri pentru vin produc ția unui butuc
trebuie s ă fie de cel pu țin 3 kg, iar soiurile de struguri pentru mas ă limita minim ă a
produc ției este de 5 kg. (Mado șă , 2004).
La strugurii pentru vin , productivitatea plantei s e poate evalua și prin determinarea
cantit ății de must realizat ă pe butuc. De regul ă, se determin ă randamentul în must al
ciorchinilor. Aceast ă însu șire este corelat ă cu epoca de coace e a boabelor. Cu cât
coacerea este mai târzie, cu atât randamentul este mai bun. În selec ția soiurilor de struguri
pentru vin se vor re ține ca valoroase formele la care din 100 kg strugur i se ob țin cel pu țin
75 l must. (Mado șă , 2004).

2.3.2. Ameliorarea calit ății
Quality breeding
Calitatea recoltei are mai multe componente, în fun c ție de utilizarea strugurilor.
La soiurile de struguri pentru vin cel mai importan t este con ținutul în zah ăr și acizi,

23 îns ă la cei pentru mas ă importante sunt și alte caractere de ordin morfologic. Realizarea
unor vinuri de calitate, competitive pe plan mondia l nu este posibil ă f ără cultivarea unor
soiuri nobile, cu calitate superioar ă și excluderea hibrizilor produc ători direc ți. (T ănase,
2002, citat de Mado șă , 2004)
Procentul de zah ăr și aciditatea sunt dou ă caracteristici care contribuie împreun ă la
realizarea calit ății, cu toate c ă transmiterea lor ereditar ă este separat ă. Foarte important este
raportul între cele dou ă grupe de substan țe și nu valorile acestora. Valorile procentuale sunt
mult influen țate de condi țiile de mediu (umiditate, temperaturi, lumin ă). Raportul între ele
este un caracter mai stabil. La strugurii pentru vi n, zah ărul contribuie la realizarea unei
anumite t ării, iar aciditatea (al ături de al ți compu și) realizeaz ă gustul și buchetul. (Lebon și
colab., 2008; Eyduran și colab., 2015).
Pentru o bun ă evaliare a calit ății viitorului vin, procesele de acumulare a zah ărului
inspecial, trebuie monitorizate, dar și modul în care are loc procesul de fermentare a
musltului dup ă recoltat. (Dobrei Alina Georgeta și colab., 2015)
La strugurii pentru mas ă, cele dou ă grupe de substan țe dau gustul și aroma.
Principalele frac ții glucidice care se g ăsesc sunt glucoza și fructoza. La strugurii pentru vin
este de dorit o propor ție majoritar ă a fructozei, pe când la cei pentru mas ă, a glucozei.
Culoarea fructelor este un caracter cu ereditate pu ternic ă și foarte stabil. În realizare
culorii boabelor sunt implicate dou ă perechi de gene, în func ție de contribu ția c ărora apar
cele trei nuan țe de culoare: negru, ro șu sau alb. Gena dominant ă “B” determin ă culoarea
neagr ă, iar gena dominant ă “R” culoarea ro șie. Formele homozigot recesive vor avea
boabe de culoare alb ă, iar cele în care sunt prezente ambele gene domina nte, vor avea
nuan țe foarte închise. . (Mado șă , 2004). Cercetî ări recente aratî c ă genele care controleaz ă
culoarea boabelor sunt activte de gene reglatoare. (Shimazaki Mamiko, 2011)
Forma boabelor poate prezenta importan ță la strugurii pentru mas ă, influen țând
aspectul comercial. Caracterul este determinat poli genic și s-a constatat c ă formele
rotunjite domin ă asupra celor alungite. Unele segmente de pia ță apreciaz ă formele curioase,
cum sunt cele turtite sau foarte alungite, sub form ă de țur țure. Între forma bobului, gust și
arom ă nu există corela ție. (Mado șă , 2004).
Aroma este o component ă foarte important ă atât la soiurile pentru mas ă cât și la
cele pentru vin. Realizarea aromei este o rezultant ă a particip ării multor substan țe: raportul
glucide-aciditate, propor ția glucozei și a fructozei, prezen ța esterilor și a aldehidelor, natura
acestora, prezen ța metanolului și a uleiurilor volatile sau a unor substan țe astringente.
Foarte d ăun ători sunt unii compu și prelua ți de la speciile americane care se transmit

24 dominant și care confer ă boabelor gust știros. La strugurii de mas ă cea mai cunoscut ă
arom ă este cea de muscat (sau t ămâioas ă). Aceasta se transmite dominant și poate fi u șor
realizat prin hibrid ări. (Yusen și colab., 2016)
Pe lâng ă analizele biochimice de determinarea a procentului de zah ăr și a acidit ății,
strugurii mai pot fi bonita ți prin observa ții în privin ța calit ății. La strugurii pentru vin se
pot face degust ări și observa ții stabilind gustul și aroma, culoarea și limpezimea mustului.
La strugurii pentru mas ă se boniteaz ă gustul, aroma, consisten ța pulpei, fine țea pieli ței și
aderen ța acesteia de pulp ă, m ărimea semin țelor. În plus, la strugurii pentru mas ă pot fi
efectuate determin ări referitoare și la con ținutul în vitamine, s ăruri minerale, aspecte pu țin
avute în vedere în aplicarea selec ției. (Isci și colab., 2015; Rogiers și colab. 2006).

2.3.3. Ameliorarea epocii de coacere
Maturing eramaturing era breeding
Coacerea strugurilor se poate realiza în diferite e poci, putând fi e șalonat ă pe o
perioad ă de 3 luni. Între epoca de coacere a strugurilor și calitate este o strâns ă corela ție.
Soiurile tardive au calitate superioar ă. Cu toate acestea , în special la soiurile de stru guri
pentru mas ă, sunt necesare și soiuri timpurii. La strugurii pentru mas ă este necesar ă
existen ța unei game largi de soiuri pentru a se asigura pia ța cu fructe proaspete, mai ales c ă
păstrarea strugurilor din soiurile mai timpurii nu se poate face pe o perioad ă prea lung ă de
timp. În zonele în care toamnele sunt mai scurte și r ăcoroase, cultivarea soiurilor tardive
este riscant ă pentru c ă nu se acumuleaz ă zah ăr suficient și calitatea recoltei va fi
mediocr ă. (Grotte Maggy și colab., 2001)
La soiurile pentru vin, primordial ă este calitatea și nivelul produc ției, acestea
fiind net superioare la formele tardive. Pentru reg iunile în care iarna se instaleaz ă mai
devreme sunt necesare și soiuri semiprecoce sau semitardive, pentru a avea siguran ța
coacerii pân ă la recoltat.
Precocitatea sau tardivitatea sunt însu șiri poligenice destul de stabile. Totu și,
influen ța condi țiilor de clim ă se face sim țit ă. Temperaturile din perioada de vegeta ție pot
influen ța maturizarea boabelor. În anii foarte calzi și seceto și, coacerea este mai timpurie
decât în anii reci. Din acest motiv, pe parcursul p erioadei de vegeta ție trebuie observate
toate fazele de cre ștere și dezvoltare, și f ăcut ă o corelare a acestor observa ții cu condi țiile
de clim ă. (Falcao Leila și colab., 2008)

25 Selec ționarea acestei însu șiri nu se poate realiza decât dup ă intrarea pe rod. La
soiurile speciei V.vinifera au semnalate unele corela ții care pot u șura selec ția în privin ța
epocii de coacere. Astfel, între coacerea struguril or și durata perioadei de c ădere a
frunzelor exist ă o corela ție direct ă. Cu cât frunzele cad într-un interval de timp mai scurt,
cu atât coacerea fructelor va fi mai precoce. Alt c aracter care poate fi observat este
coacerea lemnului. Epoca de coacere a lemnului coin cide cu intrarea în pârg ă a strugurilor.
Ca urmare, observând aceste caractere la plantele d in primii ani de via ță (înainte de rodire)
se poate aprecia epoca de maturizare a viitoarei cl one. (Popescu, 1966, citat de Mado șă ,
2004)
La puie ții ob ținu ți din semin țe precocitatea se p ăstreaz ă neschimbat ă, ca și la
genotipul din care provin. În hibrid ări, precocitatea este transmis ă cel mai fidel de c ătre
soiurile precoce cu origine nordic ă.

2.3.4. Ameliorarea rezisten ței la ger și iernare .
Frost resistance and winte breeding
Rezisten ța la iernare este un caracter foarte important la v i ța de vie, de el depinzând
stabilitatea recoltelor. Nivelul rezisten ței depinde de foarte mul ți factori, începând cu
coacerea lemnului, continuând cu condi țiile iernii și cu nivelul temperaturilor sc ăzute din
prim ăvar ă. (Lisek, 2012)
Vi ța de vie nu este o specie foarte rezistent ă la ger. Unele forme sunt chiar destul de
sensibile. În general, soiurile europene cele mai r ezistente suport ă geruri de scurt ă durat ă
de pân ă la –20 0C. Speciile s ălbatice suport ă și geruri mai aspre.
Rezisten ța la gerurile din timpul iernii a devenit o însu șire foarte important ă dup ă
elaborarea tehnologiilor moderne cu conducere înalt ă, în care îngroparea butucilor nu se
mai practic ă. În aceste condi ții, se impune o bun ă rezisten ță a altoiului cât și a portaltoiului.
Din studiile realizate s-a dedus c ă rezisten ța la ger este un caracter determinat de un num ăr
redus de gene minore. În cre șterea rezisten ței la ger un rol important l-a avut muta țiile
naturale, deoarece încruci șă rile naturale ale vi țelor europene cu specii mai rezistente nu au
fost posibile, deoarece speciile americane sau asia tice au p ătruns în Europa destul de târziu.
(Korbuly, 2000)
Principalii genitori pentru rezisten ța la ger sunt speciile americane ( V.riparia și
V.rupestris) , sau cele asiatice ( V.amuriensis și V.davidii ). cele mai rezistente sunt speciile
asiatice. Utilizarea acestor specii în ameliorarea soiurilor nobile trebuie f ăcut ă cu aten ție

26 deoarece de la acestea se transmit și multe caractere nevaloroase. Principalul defect p reluat
de la speciile americane este gustul astringent al strugurilor. Foarte valoroase sunt aceste
specii în ameliorarea portaltoilor. Dac ă portaltoiul este foarte rezistent asigur ă protec ția
butucului împotriva ac țiunii gerului la nivelul r ădăcinilor, dar poate induce un anumit nivel
al rezisten ței și la soiul folosit ca altoi. Imprimarea unie rezist ente sporite se poate realiza
si prin transfer de gene de la formele rezistente. (Jin și colab.,, 2009).
În condi țiile României, crearea unor soiuri foarte rezistent e este necesar ă în aproape
toate zonele ță rii, chiar dac ă frecven ța iernilor mai aspre este mai mare numai în anumite
regiuni. Studiul acestei însu șiri de rezisten ță trebuie f ăcut în corelare cu alte caractere cumr
a fi maturizara coacerii lemnului. Efectele reziste n ței se reflect ă în produc țiile viitoare, de
ea depinz’n num ărul l ăstarilor fertili și proutivitatea butucului. (Dobrei Alina Georgeta și
colab., 2015)

2.3.5. Ameliorarea coacerii lemnului
Wood maturing breeding
Coacerea lemnului are influen ță asupra rezisten ței la ger a plantei, asupra prinderii
la altoire, asupra intr ării pe rod și chiar a maturiz ării fructelor.
Prin termenul de coacere a lemnului se în țelege acumularea unei anumite cantit ăți
de hidra ți de carbon la nivelul coardelor. Hidra ții de carbon produc o cre ștere a
concentra ției sucului celular din coarde, astfel creându-se o mai bun ă rezisten ță la înghe ț.
Dac ă nu se poate determina concentra ția de hidra ți de carbon din coarde, coacerea
lemnului poate fi apreciat ă în func ție de culoarea acestuia. Se consider ă c ă lemnul este copt
când coardele î și schimb ă culoarea, din verde în g ălbui sau brun ro șcat. (Sala, 2017).
Gradul de coacere a lemnului difer ă de la un soi la altul și de la o specie la alta,
asem ănător varia țiilor de maturizare a strugurilor. Coacerea lemnulu i este la fel de
important ă și în cazul portaltoilor. Cea mai bun ă coacere a lemnului o au portaltoii Riparia
Gloire. Ereditatea coacerii lemnului este destul de pu țin cunoscut ă. S-a observat c ă
ereditatea acestei însu șiri este foarte sc ăzut ă. Determinismul genetic nu este elucidat, dar se
presupune c ă este poligenic, aflat foarte mult sub influen ța condi țiilor de mediu. De la un
an la altul apar fluctua ții mari în privin ța hidra ților de carbon acumula ți în coarde. (Mado șă ,
2004).

27 2.3.6. Ameliorarea rezisten ței la secet ă.
Drought resistance breeding
Vi ța de vie nu este foarte preten țioas ă fa ță de umiditate, dar pentru zonele mai
secetoase sunt necesare și soiuri rezistente. În unele zone din țar ă exist ă soiuri locale cu un
nivel bun al rezisten ței la secet ă. Acestea s-au format pe soluri nisipoase (în sudul Olteniei)
sau pe soluri cu roca mam ă la suprafa ță care nu re țin apa. Astfel de soiuri vechi pot fi
utilizate ca genitori. (Dobrei și colab., 2015)
În condi țiile în care se cultiv ă vi țe altoite, rezisten ța la secetă trebuie s ă fie foarte
bun ă pentru portaltoii folosi ți. Rezisten ța la secet ă trebuie îmbun ătățit ă concomitent cu
rezisten ța la temperaturi ridicate. De regul ă, ace ști doi factori de stres ac ționeaz ă împreun ă.
Soiurile folosite ca altoi trebuie s ă-și p ăstreze aparatul foliar func țional în condi ții de
deficit hidric și ar șiță . (Bondada și Shutthanandan, 2012)
Cele mai valoroase surse de rezisten ță la secet ă sunt unele specii americane:
V.rotundifolia, V.aestivalis, V.lincecunii . portaltoiul pote imprima rezisten țăă la secet ă prin
intermediul sistemului radicular dar și prin influen ța acestuia supra altoilui. (Serra și
colab., 2014).
Dintre soiurile cultivate, multe pot fi utilizate c a genitori al ături de unii hibrizi
produc ători direc ți. Aten ție mare trebuie acordat ă alegrii genitorilor, deoarece multe soiuri
sunt foarte sensibile. (Coupel-Ledru și colab., 2016)

2.3.7. Ameliorarea rezisten ței la boli și d ăun ători .
Diseases and pests resistance breeding
Vi ța de vie este atacat ă de mai mul ți agen ți patogeni, dar cel mai p ăgubitor este
Plasmopara viticola , care produce mana vi ței de vie. Atacul de man ă este bine corelat cu
condi țiile de clim ă, în special cu umiditatea și temperatura. În condi ții de umiditate
ridicat ă, la temperaturi de cel pu țin 11 0C, atacul se poate realiza. Cu cât temperatura va
cre ște, atacul va fi mai rapid, temperatura optim ă fiind în jur de 20 0C.
În cadrul soiurilor cultivate exist ă o variabilitate a rezisten ței la man ă, unele soiuri
prezentând o rezisten ță acceptabil ă (B ăbească, Cabernet, Negru vârtos, Traminer). Sursele
de rezisten ță cele mai valoroase se g ăsesc printre speciile americane : V.riparia,
V.berlandierii, V.rotundifolia și V.cinerea . În func ție de surs ă, determinismul genetic al
rezisten ței la man ă poate fi monogenic sau poligenic. Determinismul mo nogenic duce la o
necrozare rapid ă a țesuturilor în locul unde s-a realizat atacul. Siste mul poligenic al

28 rezisten ței are ac țiune asupra micelului ciupercii, inhibându-i dezvol tarea.
(Nascimento-Gavioli și colab., 2017)
Testarea rezisten ței la man ă trebuie efectuat ă de timpuriu, chiar plantele din primul
an de via ță pot fi supuse infec țiilor artificiale, test ările f ăcându-se în ser ă.
Alte boli fa ță de care sursele de rezisten ță sunt mai pu țin cunoscute, sunt
micoplasmozele. Cele mai frecvente în țara noastr ă sunt îng ălbenirea aurie și înnegrirea
lemnului. Nivelul sensibilit ății difer ă de la un soi la altul, astfel c ă un studiu riguros al
posibililor genitori poate duce la depistarea unor surse de toleran ță . (Tomoioag ă, 2002,
citat de Mado șă , 2004)
Cel mai periculos d ăun ător este filoxera. Strategiile de lupt ă împotriva filoxerei
s-au schimbat de-a lungul timpului. Principala și prima cale de a combate atacul de filoxer ă
a fost altoirea pe portaltoi rezisten ți, deoarece atacul la r ădăcin ă este cel mai periculos,
neputând fi comb ătut pe cale chimic ă. Cea de a doua cale încercat ă a fost cultivarea unor
hibrizi produc ători direc ți. (Kellow și colab., 2004).
Pentru a cultiva soiurile nobile care dau vinuri de calitate superioar ă, singura
posibilitate este altoirea acestora pe portaltoi va loro și. Hibrizii cultiva ți pe r ădăcini proprii
dau vinuri de calitate inferioar ă. Ace știa au fost ob ținu ți prin încruci șă ri cu specii
americane de la care au mo ștenit și o serie de caractere nevaloroase.
Portaltoii de vi ță de vie rezisten ți la atacul de filoxer ă se creeaz ă tot cu ajutorul
speciilor americane, acestea fiind singurele care p rezint ă gene de rezisten ță . Aceste specii
nu se folosesc direct ca portaltoi. Cei mai valoro și portaltoi se ob țin prin încruci șă ri ale
acestor specii cu V.vinifera sau încruci șându-le între ele. Pentru rezisten ța la filoxer ă, dintre
speciile americane, cele mai valoroase sunt V.riparia, V.rupestris, V.berlandieri, V.cinerea .
Skinkis și colab., 2009)
La noi în țar ă, unele dintre aceste specii au fost deja folosite în ob ținerea
binecunoscu ților portaltoi din grupa Cr ăciunel.
Crearea unor soiuri nobile rezistente la filoxer ă, care s ă fie cultivate pe r ădăcini
proprii r ămâne înc ă o problem ă de viitor. Transferul genelor de la speciile ameri cane este
posibil mai cu seam ă c ă diferitele metode ale ingineriei genetice permit a cest lucru, fiind
excluse dezavantajele metodelor clasice (a hibrid ării). (Mado șă , 2004).
Orice cale este urmat ă, ameliorarea rezisten ței la filoxer ă r ămâne un obiectiv
permanent datorit ă faptului c ă parazitul evolueaz ă continuu, noile rase nefiind contracarate
de fondul de gene utilizat. Speciile americane din genul Vitis , chiar și alte genuri, trebuie
studiate în continuare pentru a g ăsi noi surse de rezisten ță . (Campus și colab., 2014)

29 Din numeroase studii efectuate s-a constatat c ă rezisten ța la atacul de filoxer ă
prezint ă un determinism poligenic. Chiar speciile americane , cunoscute ca rezistente,
prezint ă grade diferite de rezisten ță . Complexitatea însu șirii de rezisten ță și diversitatea
parazitului, face ca în ameliorare alegerea materia lului cu care se lucreaz ă este hot ărâtoare.
Când se efectueaz ă încruci șă ri, trebuie s ă se lucreze cu cei mai valoro și genitori. La
hibridarea speciei V.vinifera cu cele americane, se va lucra cu soiurile care pr ezint ă
toleran ță fa ță de filoxer ă: Cabernet Sauvignon, B ăbeasc ă neagr ă, Zghihar ă. (Mado șă ,
2004).
Selec ția formelor rezistente se face numai în condi ții de infec ție artificial ă, existând
metode de testare bine puse la punct.

2.3.8. Obiective speciale de ameliorare .
Special improvement objectives
În ameliorarea vi ței de vie apar și o serie de obiective speciale: adaptarea la condi ții
speciale de clim ă și sol, ob ținerea unor soiuri cu struguri f ără semin țe, ob ținerea unor soiuri
cu flori hermafrodite, aptitudini pentru recoltarea mecanizat ă.
Cu toate c ă vi ța de vie este o specie cu adaptabilitate foarte bun ă, exist ă situa ții
când sunt necesare forme și mai rezistente, în cazul înfiin ță rii podgoriilor pe terenuri aparte
(nisipuri, soluri pietroase, soluri bogate în calca r) sau în zone cu clim ă deosebit ă (secetoas ă,
foarte umed ă). Astfel de soiuri rezistente, pot valorifica tere nuri improprii pentru alte
culturi. Îmbun ătățirea însu șirilor de rezisten ță a factorii de stres este posibil ă în cadrul
genului Vitis fiind cunoscute specii valoroase pentru asemenea c aractere, atât printre cele
de origine american ă, cât și asiatic ă. Nu trebuie uitate nici vechile forme din specia
V.vinifera , în special cele din zona mediteranean ă (european ă, asiatic ă și chiar african ă).
(Fort și Walker, 2011;Bert și colab., 2013; Cambrollé și colab., 2014)
Strugurii f ără semin țe au utiliz ări speciale. La strugurii de mas ă sunt apreciate
soiurile cu semin țe pu ține și mici sau chiar cei f ără semin țe. La soiurile pentru stafide, lipsa
semin țelor este obligatorie.
Lipsa semin țelor este un caracter monogenic recesiv, îns ă expresivitatea genei poate
fi modificat ă de al ți factori ereditari. Soiurile de struguri pentru ma s ă f ără semin țe se ob țin
prin hibrid ări între genitori tetraploizi și diploizi, deci vor fi forme triploide. Principali i
genitori care se utilizeaz ă sunt soiurile cu semin țe pu ține sau chiar f ără semin țe. Al ături de
vechile soiuri Ki ș-Mi ș și Corinth, pot fi folosite și soiurile americane, care sunt mai recente.

30 (Grecu, 2001, citat de Mado șă , 2004)
La soiurile pentru stafide, pe lâng ă lipsa semin țelor, boabele trebuie s ă mai prezinte
și alte însu șiri: procent ridicat de substan ță uscat ă, pulpa moale și aroma puternic ă.
Crearea soiurilor cu flori hermafrodite este import ant ă pentru înfiin țarea planta țiilor
pure și pentru stabilitatea produc ției de la un an la altul. Din studiile efectuate s- a constatat
că florile hermafrodite prezint ă determinism monogenic dominant, iar florile unisex uate
sunt determinate monogenic recesiv. Totu și, aceste gene se pot g ăsi sub ac țiunea unor
gene modificatoare. La aceast ă concluzie s-a ajuns de la constatarea c ă în urma hibrid ării
unor soiuri cu flori hermafrodite cu soiuri unisexu ate, se ob țin popula ții în care raporturile
de segregare depind de genitor. Unele soiuri (cum s unt Muscatul de Hamburg, Reisling
Italian, Chasselas d’ore) transmit foarte bine urma șilor caracterul floare hermafrodit ă.
(Nunes și colab., 2014; Battilana și colab., 2013)
Recoltarea manual ă a strugurilor este o lucrare costisitoare. Pentru ca aceast ă
lucrare s ă se poat ă realiza mecanizat, soiurile trebuie s ă prezinte anumite însu șiri: coacerea
să fie foarte uniform ă, sistemul radicular s ă fie foarte bine dezvoltat pentru ca butucul s ă
fie puternic ancorat în sol, frunzele s ă cad ă odat ă cu ajungerea la maturitate a strugurilor și
într-un interval de timp foarte scurt, iar boabele s ă fie prinse pe ciorchine mai slab (dar s ă
dep ăș easc ă limita sensibilit ății la scuturare). În sortimentul mondial exist ă soiuri care
îndeplinesc astfel de cerin țe, ele putând fi folosite ca genitori. (Tian șoi colab., 2013; Gatti
și colab., 2013 ).

2.4. Metode de ameliorare ale vi ței de vie
Methods of vine breeding
2.4.1. Selec ția
Selecti on
Selec ția este metoda prin care au fost create un num ăr foarte mare de soiuri și au
fost ob ținute progrese în privin ța tuturor caracterelor importante. Aplicarea selec ției se
bazeaz ă pe variabilitatea pronun țat ă a unor soiuri vechi sau pe varia țiile mugurale care apar
ca efect a muta țiilor naturale. (Van Leeuwen și colab., 2013)
Selec ția variabilit ății naturale se poate aplica eficient în planta țiile vechi. Pentru a
găsi elite valoroase se exploreaz ă un volum mare de material biologic. Butucii se
marchează și pân ă la selec ția final ă se urm ăresc mai mul ți ani. Aceast ă urm ărire const ă în
efectuarea de m ăsur ători biometrice asupra fructifica țiilor, dar și analize de calitate. Butucii

31 care se constat ă c ă sunt valoro și vor servi ca plante mam ă pentru înmul țire în scopul cre ării
unor clone care se vor testa în culturi comparative .
Varia țiile mugurale pot fi mai valoroase îns ă sunt mai greu de g ăsit deoarece
variabilitatea nou ă se manifest ă numai la nivelul unei corzi sau a unui l ăstar, și nu la
nivelul întregului butuc. (Mado șă , 2004).
Ambele situa ții de valorificare a varia țiilor naturale sunt de fapt selec ții individuale
clonale. Selec ția clonal ă se aplic ă pe scar ă larg ă deoarece la înmul țirea prin semin țe se
recurge doar în cazul hibrid ărilor. Popula țiile rezultate din semin țe sunt greu de urm ărit,
fiind foarte neuniforme, iar pân ă la fructificare trebuie s ă treac ă un num ăr mare de ani.
Plantele urm ărite prin selec ție clonal ă se urm ăresc pân ă în anii 3-5 de fructificare și numai
dup ă aceea sunt supuse înmul țirii spre a fi testate în culturi comparative.
Prin selec ție clonal ă se pot îmbun ătăți vechile soiuri creând selec ții superiore din
punct de vedere productiv, calitativ sau a însu șirilor de rezisten ță . Noile selec ții din soiurile
vechi se pot extinde repede în produc ție deoarece nu mai trebuie prezentate cultivatorilo r,
ace știa cunoscâdu-le. Ele nu prezint ă caractere noi marcante ci numai o îmbun ătățire a
performan țelor. Prin selec ție clonal ă pot fi create și soiuri noi atunci când se porne ște de la
varia țiile mugurale. Bonitatea acestora trebuie f ăcut ă foarte atent, atât în privin ța
caracterelor morfologice ale strugurilor, cât și a celor de calitate sau de rezisten ță . (Pantelic
Milica și colab., 2016)
Selec ția clonal ă se folose ște atât în crearea soiurilor folosite ca altoi, cât și a
portaltoilor. În cazul portaltoilor, unde foarte im portant ă este rezisten ța la boli și d ăun ători,
este necesar ă aplicarea unor test ări în condi ții de infec ție artificial ă înainte de înmul țirea
spre testarea în culturi comparative. Dup ă înmul țire, când se dispune de material suficient
este necesar ă și o testare a afinit ății la altoire. (de Lorenzis Gabriella și colab., 2015)).

2.4.2. Hibridarea
Hybridization
Utilizarea genelor existente în casdrul germoplasme i estre principlala ctivitate in
procesul de ameliorare. Hibridara este metoda prin care genele existente pot fi cumulate în
noile genotipuri. Hibridarea este o metod ă de realizare a variabilit ății înc ă foarte folosit ă.
Posibilit ățile oferite de domeniile biologice permit ca hibrid area s ă fie efectuat ă în mod
clasic,pe cale sexuat ă, sau mai modern, parasexuat. Astfel, genitorii car e se utilizeaz ă în
hibridare pot fi mai apropia ți saumai diferen ția ți din punct de vedere genetic. (Savatti,
1983).

32 Culturile “in vitro” și tehniile ingineriei genetice permit ob ținerea unor hibrizi
îndep ărta ți prin hibridarea parasexuat ă sau somatic ă. Prin crearea unor forma țiuni celulare,
a protopla știlor, este posibil ă realizarea unor hibrizi între genitori foarte dife ren ția ți
genetic, chiar din familii otanice deosebite. Aceas t ă metod ă nu se love ște de
incompatibilitatea formelor parentale fparte îndep ărtate. Fuziunea de protopla ști s-a
contirtat ca o metod ă nou ă în creare de hibrizi. (Dangl și colab., 2015)
Sunt semnlate multe rezultate privind crearea de hi brizi somatici, dar în acel și timp,
metoda aceasta nu este generalizat ă pentru c ă mai sunt specii retincente l cultivara “in
vitro” sau înc ă sunt necesare îmbun ătățiri ale tehnicilor de fuzionare protopla știlor, sau a
regerarii de dup ă fuzionare. (Matt și colab., 2000, Yaceva și Roichev, 2007).
Ca variante a hibrid ării, la vi ța de vie cea mai utilizat ă este hibridarea sexuat ă, at ăt
între forme din aceia și specie cât și între speciile genului Vitis , fa hibridare interspecific ă.
Prin hibridare intraspecific ă s-au îmbun ătățit majoritatea caracterelor importante din punct
de vedere productiv și calitativ, dar și perioada de coacere a strugurilor, aptitudinile p entru
recoltarea mecanizat ă, rezisten ța șa comdi ții nefavorabile de mediu (secet ă, iernare). În
lucr ările de amelioirare din țara noastr ă s-au folosit ca genitori pentru aceste caractere
soiurile cunoscute și cultivate, unele dintre acestea fiind recunoscute ca buni genitori.
(Oprea și M ărăcineanu, 2007).
Hibridarea s-a dovedit mi pu țin eficient ă pentru ob ținerea de toleran ță la atacul de
boli și d ăun ători. În acest scop un rol important în are hibrida rea interspecific ă a soiruilor
vinifera cu speciile înrudite care au o mai bun ă rezisten ț. Ca surse de gene pentru rezisten ța
filoxer ă sau man ă sunt tilizare forme din speciile V.berlandierii ,. V. riparia , V.cinerea ,
V.rotundifolia . În vederea cre șterii rezisten ței la condi țiile mai aspre din timpul iernii
foarte valoaroase sunt speciile asuatice, cea mai c unoscut ă fiind V. Amurensis. Adesea sunt
utilizre și speciile de origine american ă V.labrusca și V.riparia. Hibrid ările între speciile
genului Vitis, subgenul Euvitis sunt posibile deorece se ob țin hibrizi fertili. Hibrid ările cu
subgenuli Muscadinia sunt mai dificile datorit ă număruluiu diferit de comomozomi. (Pop
Rodica, 2008).
În aplicarea selec ției care urmeaz ă hibid ării îndep ărtate un rol important pentru
gr ăbirea procesului de selec ție îl au markerii moleculari care permit depistarea mult mai
rapid ă a genelor de inetres. (Schuck Mariane Ruzza și colab., 2011)
Literatura men ționeaz ă c ă în țara noastr ă au fost create de-a lungul timpului 57 de
soiuri din grupa Vinifera , prin hibrid ări intraspecifice. Soiurile cu însu șiri de rezisten ță
ob ținute prin hibrid ări interspecifice sunt mai pu ține. (Oprea și M ărăcineanu, 2007). Ca

33 soiuri create prin hibrid ări intraspecifice sunt men ționate: Select, Crâmpo șie selec ționat ă,
Gloria, Triumf, Regner, și altele. (Ardelean și colab., 2006).

2.4.3. Mutageneza
Mutagenesis
Cercetarea muta țiilor a contribuit la dezvoltarea cuno știn țelor despre ereditate, la
cunoa șterea evolu ției și la elaborarea unor sisteme de clasificare a plant elor pe baze
genetice.
Apari ția în natur ă a unor modific ări bru ște a fost remarcat ă de mul ți cercet ători și
practicieni înc ă din secolul al XVI-lea. Pân ă la începutul secolului nostru, termenul de
muta ție se folosea ori de câte ori într-o popula ție ap ăreau indivizi cu caractere și însu șiri
noi prin care se deosebeau de cei normali. Acest fe nomen a fost explicat pentru prima dat ă,
pe baze știin țifice, de c ătre Hugo De Vries în lucrarea "Teoria muta ției". Mai recent,
Zolyneak (1968), citat de Cr ăciun și colab. (1979), arat ă c ă prin muta ție "se în țelege orice
modificare brusc ă ce î și face apari ția în constitu ția genetic ă a unui individ datorit ă unor
schimb ări care au loc în structura genelor".
În natur ă muta țiile favorabile se p ăstreaz ă prin selec ție natural ă. Muta țiile genice
naturale nu manifest ă nici o specificitate evident ă fa ță de mediu sau de locusul afectat. Cu
toate acestea, unele modific ări ale condi țiilor de mediu pot influen ța rata muta țiilor genice.
De exemplu, schimb ările de temperatur ă modific ă rata muta țiilor genice. (Nicolae, 1978).
Punerea la punct a diferitelor metode de inducere a muta țiilor, care sporesc cu mult
frecven ța acestora, a f ăcut posibil ca, al ături de hibridare, mutageneza s ă devin ă o metod ă
de baz ă în sporirea variabilit ății genetice. Pe lâng ă muta țiile genice exist ă și schimb ări
survenite în structura cromozomilor. S-a constatat, de asemenea, existen ța muta țiilor și la
materialul ereditar situat în afara nucleului, în c itoplasm ă, ceea ce determin ă apari ția
plasmamuta țiilor sau a muta țiilor citoplasmatice. (Formentin și colab., 2015; Rehab N.
Al-Mousa și colab., 2015)
Muta țiile artificiale, care au frecven ța de circa 4-150 de ori mai mare decât cele
naturale, realizeaz ă în propor ție extrem de mare (99%) forme negative și un procent extrem
de sc ăzut de forme pozitive, utilizabile în procesul de a meliorare (Savatti, 1983).
Mutantele naturale constituie și pentru vi ța de vie o surs ă important ă de cre ștere a
variabilit ății genetice și prin aceasta, o cale de ob ținere de noi soiuri. Un exemplu îl
reprezint ă soiurile noi Furmint de Mini ș și B ăbeasc ă gri, care au fost ob ținute prin

34 identificarea și fixarea unor varia ții mugurale ap ărute spontan Oprea și Moldovan, 2007).
De asemenea, Viala și Vermorel, 1910, cita ți de Oprea și Moldovan, 2007consider ă c ă soiul
Chardonnay musque este o varia ție mugural ă a soiului Chardonnay.
De-a lungul timpului, soiurile vinifera au eviden țiat varia ții mugurale multiple
pentru o gam ă larg ă de caractere și însu șiri, cum ar fi prezen ța semin țelor în bob (soiul
Corint noir, cunoscut ca soi apiren), m ărimea strugurelui și a bobului, desimea de inserare
a boabelor pe ciorchine.
Cociu, Oprea (1989), cita ți de Oprea și Moldovan, 2007, consider ă c ă între
mutantele naturale ap ărute spontan și cele induse pe cale artificial ă, nu exist ă diferen țe de
fond. Muta țiile naturale ca de altfel și cele induse pe cale artificial ă, afecteaz ă în principal
caractere și însu șiri cu ereditate simpl ă, cum ar fi forma și m ărimea boabelor, culoarea
pieli ței, morfologia și func ționalitatea florilor, prezen ța sau absen ța semin țelor în bob,
culoarea, consisten ța și aroma pulpei boabelor etc. Coclchicina, utilizat ă pentru stimularea
procesului de poliploidizare a fost folosit ă și la vi ța de vie, ob ținându-se forme tetraploide
(4n = 76 cromozomi) cu valoare biologic ă, cum ar fi Kyoho și Pione sau aneuploidul
Takao cu 75 de cromozomi, ob ținu ți în Japonia. Al ături de formele tetraploide pentru
ameliorarea vi ței de vie prezint ă importan ță și formele triploide (3n = 57 cromozomi) care
prezint ă vigoare sporit ă a cre șterilor anuale și o bun ă maturare a lemnului coardelor de un
an, caractere utile pentru ameliorarea portaltoilor (Oprea și Moldovan, 2007).

2.4.4. Poliploidia
Polyploidy
Poliploidia a fost una din c ăile evolutive prin care au ap ărut variet ăți noi și chiar
specii noi. Cele dou ă variante le poliploidiei, euploidia și aneuploidia duc la forme cu
vria ții ale num ărului de cromozomi, de unde și modificarea modului de manifestare a unor
caractere. La acestea pot ap ărea modific ări benefice a caracterelor morfologce sau a celor
fiziologice. (Tang și colab., 2015)
Printre primele cercet ări în cadrul speciei Vitis vinifera referitoare la prezen ț
poliploizilor sunt cele ale lui Nebel (1929), care men ționeaz ă c ă la soiul Sultanin ă apar și
varia ții tetraploide. Mai târziu astfel de forme au fost g ăsite și la alte soiuri, cum sunt
Riesling de Mosela, Cabernet Sauvignon, Olivette no ir, și altele. Poliploidia poate modifica
forma și dimensiunile frunzelor, m ărimea ciorchinilor și a boabelor. (Anghel și Toma
(1980).

35 În decursul timpului, mijloacele de inducere a poli ploidiei s-au diversificat, pe
lâng ă poliolizii naturali semnnala ți fiind create artificail forme ploiploide, de tip euploid
sau aneluploid. Chiar dac ă poliploidia poate afecta fertilitatea și procesul de reproducere, la
vi ța de vie acest aspect nu este importnat deoarece fo rmele poliploide se înmul țesc pe cale
vegetativ ă. Polpoidica poate duce la îmbun ătățirea productivit ății dar și a unor aspecte
legte de calitate. Ob ținerea de boabe f ără semin țe este un aspect calitativ, în special la unele
tipuri de soiuri, cele petru mas ă sau pentru ob ținera stafidelor. (Jun și colab., 2014)
Poliploidizarea poate fi combinat ă și cu hibridarea îndep ărtat ă. Astfel se poate
rezolva sterilitatea unor hibrizi îndep ărta ți. Astfel din încruci șarea dintre V.labruscana cu
V.vinifera, c ombinat ă cu poliploidizarea și crearea unor forme tetraploide, au fost ob ținute
prin selec ție mai multe soiuri. (Yamada și colab., 2003).

2.4.5. Consangvinizarea și heterozisul
Consanguinity and heterosis
Consangvinizarea ester o metod ă eficient ă pentru punerea în evien ță a genelor
recesive existente în popula țiile alogame. Prin homozigotarea perechilor de gene ca urmare
a consangviniz ări se contureaz ă fenotipuri noi bazate pe genotipurile reie șite din
popula ția supus ă consangviniz ării. (Savatti, 1983).
Consangviniz ării la vița de vie a fost aplicat ă târziu comapartiv cu aplicarea
selec ției sau a hibrid ării. La aceast ă specie, consangvinizate trebuie s ă înceap ă cu o
alegere judicioas ă a plantelor cre se vor consagviniza, adic ă se va raliza o selec ție în
populaia ce va fi prelucrat ă. Autopolenizarea reperat ă mai multe genera ții va duce la
ob ținerea unor linii homozigote din care sunt eliminat e genele recesive nevaloaoase.
Alegerea acestora pe baza capacit ății conbinative va duce la ob ținerea unor hibrizi cu
efecte heterozis ridicat. Consangvinizarea de acest tip nu poate fi aplicat ă la vi ța de vie
datorit ă intr ării pe rod foarte târziu a plantelor ob ținute din semin țe. Și la vi ța de vie apare
depresiunea de consangvinizare ceea ce face ca auto pleniz ările s ă nu fie recomandate mai
mult de trei genera ții. Din acest motiv consangvinizarea este mai pu țin folosit ă pentru a
ob ține efecte heterozis ridicat. Prin autopoleniz ări de scurt ă durat ăp a unor forme provenite
din zone cu condi ții ecologice foarte diferite se poate ob ținte un heterozis care foate fi
valorificat în crearea de soiuri stabilizându-se pr in înmul țirea vegetativ ă. (Todorov, 2000;
Tamai Giulia și colab., 2003)
Heterozisul se manifest ă la nivelul diferitelor caractere implicate în real izarea
produc ției și calit ății. Hibrizii din prima gener ție hibrid ă sunt mai au vigoare mai mare

36 reflectat ă în poten țial de produc ție superior, dar pot vvea și elemente de calitate superioare.
Se men ționeaz ă soiul cardinal ca a fost creat prin hibridare într e dou ă soiuri cu origini din
regiuni care se doesebesc din punct de vedere clima tic. Specific soiului Cardinal este faptul
că, strugurii au aciditate mai mic ă și realizeaz ă un gust bun și în anii în care acumul ările de
zah ăr sunt mai reduse. (Oprea și Moldovan, 2007). Este men ționat faptul c ă heterozisul se
poate observa și la nivelul compozi ției biochnice a recoltei. (Sahoo Tanushree și colab.,
2017)

2.4.6. Metode neconven ționale
Unconventional methods
Biotehnologiile au creat tehnici specifice de lucru pornind de la cultivarea celulelor
și țesuturilor “ in vitro”. Printre primele aplica ți practice sunt cele referitoare la înlocuirea
înmul țirii vegetative clasice cu înmul țirea “ in vitro ”. Acest mod de înmul țire s-a conturtat
ca o metod ă aparte, micropropagarea. În ultimul timp, micropro pagarea se aplic ă pe scar ă
industrial ă la multe specii ornamentale au la alte plante de i neters horticol. Acest proces
ofer ă avantajele ob ținerii unor descenden țe foarte uniforme, ceea ce prin înmul țirea
tradi țional ă nu este posibil. Practic toate plantele înmul țite pot s ă provin ă dintr-o singur ă
plant ă mam ă. (Ping Zhang și colab., 2011; Jamwal Mahital și colab., 2013 )
Pe de alt ă parte, prin înmul țirea “ in vitro ” în anumite condi ții poate ap ărea și
variabilitte, care se nume ște variabilitate somaclonal ă. Apari ția unei astfel de variabilit ăți
nu este obligatorie. (Scowcroft (1985) citat de Ski rvin (1994). Dac ă se dore ște apari ția unei
astfel de variabilit ăți pentru a se utiliza, se pot lua m ăsuri specifice de inducere. Ulterior se
poate aplica o selec ție în vederea separ ării clonelor valoroase. Valoarea clonelor depinde d e
mul ți factori. Ea este influen țat ă de valoara genotipului și mai ales de vârsta culturii “ in
vitro ”. Pentru sporirea variabilit ății în cultur ă se poate interveni cu diferit ți factori de stres
sau selectivi (s ăruri, erbicide, etc.) (Skirvin, 1994).
Printre primele varia ții la plantele regereate sunt cele semnalate la car tof.
(Shepard și colab.(1980). În urma diferitelor studii au fost propu și diferi ți termeni pentru
acest tip de variabilitate, dar Larkin și Scowcroft (1981) au fost cei care au propus aceas t ă
formulare. Datorit ă prticularit ăților biologice ale vi ței de vie, metodele clasice de
ameliorare sunt limitate. Metodele biotehnologice ofer ă posibilit ăți mai largi de sproire a
variabilit ății, mai cu seam ă c ă vi ța de vie se preteaz ă la multiplicarea “în vitro”. (Deloire și
Mauro, 1991; Piven și colab., 1991; Gray, 1992). Multe publica ții arat ă că se pot ob ținre
rezultate prin metode ale biotehnologiilor. Astfel, sunt men ționate rezultate privind

37 embriogeneza somatic ă la vi ța de vie. (Bouquet, 1989; Piven și colab., 1991; Gray 1992;
Martinelli și colab., 1993; Emershad și Rammning, 1994). Totu și, variabilitatea
regeneran ților este destul de redus ă. (Bouquet, 1989; Fallot și colab., 1990; Piven și colab.,
1991; Deloire și Mauro, 1991).
Analiza variabilit ății caracterelor la regereante din plante diploide și tetraploide,
regenerarea f ăcându-se prin embriogenez ă somatic ă din explante din frunze, arat ă c ă
valoarea variabilit ății este redus ă. Pe lâng ă modific ări ale frunzelor este semnalat ă
timpurietate sau tardivitate, l ăst ărire mai puternic ă. Printre clonele diploide au fost g ăsit ă
unele tolerante la man ă sau putregaiuri. (Kuksova și colab. (1997)
Metodele biotehnologice au fost aplicate și pentru îmbun ătățirea reziste ței la boli
sau îmbun ătățirea calit ății. Prin organogenez ă folosind ca explante por țiuni din frunze,
pe țiol, antere, prelevate de la diferite genotipuri, au fost ob ținute clone cu diferite grade
de toleran ță la filoxeră. (Popescu Cermen Florentina și Teodorescu, 2004; Dhekney și
colab., 2011)

2.5. Cercet ări privind calitatea
Research on the quality

2.5.1. Cercet ări privind calitatatea recoltei și a vinului
Research on the quality of the harvest and the wine
Calitatea strugurilor pentru vinurile ro șii se stabile ște prin determin ări de baz ă care
urm ăresc prezen ța unor compu și biochimici. Cel mai frecvent se deterrmin ă con ținutul în
zah ăr al mustului și aciditatea acestuia. În cazul vinurilor ro șii este important ă prezen ța
antocianilor. (Oprea, 2001).
Produc țiile și calitatea sunt elemente în interdependen ță . Spre exemplu, produc țiile
și calitatea acestora au fost studiate în diferite p rogorii și la diferite soiuri. În func ție de
zon ă, produc țiile pot fi mai mari sau mai mici iar calitatea flu ctuant ă de la un an la altul.
Acestea au fost constatate pentru soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir,
Burgund Mare, în podgorii ca Valea C ălug ăreasc ă, Murfatlar, Mini ș, Timi șoara, D ăbuleni,
Dr ăgăș ani, Odobe ști, Pietroasa-Buz ău, Cozme ști-Bohotin. (Oșlobeanu și colab., 1991 ;
Dobrei și colab. 2008; Patic, 1997; Constantinescu, 1966, Mursa, 2009, Coradini și colab.,
2013)
Pentru o caracterizare complet ă a strugurilor trebuie s ă se porneasc ă de la
cunoa șterea caracteristicilor uvologice și a însu șirilor tehnologice ale fiec ărui soi.
(Pomohaci și colab., 2005).

38 Strugurele este compus, ca și inflorescen ța din care provine, din peduncul, rahis,
ramifica țiile de diferite ordine, pe ultimele (pedicele) fii nd inserate boabele (bacele).
Deasemenea, alc ătuirea fizico-mecanic ă este diferit ă de la un soi la altul și este dat ă de
raporturile cantitative și numerice dintre diferite elemente de structur ă: ciorchine (rahis),
pieli ță , miez, semin țe și must. (Pop Nastasia, 2005).
Elementele compoennte ale strugurilor se modifci ă pe m ăsur ă ce se maturizeaz ă.
Semin țele și boabele se mic șoreaz ă în timpul coacerii. La maturitatea tehnologic ă,
ciorchinii și semin țele devin mai u șoare, dar se m ăre ște ponderea miezului. Pieli ța se
modifică și chimic și fizic în timpul coacerii. Spre maturizare se înti nde și se sub țiaz ă.
Rezisten ța variaz ă în func ție de soi. Pieli ța con ține în stare proasp ătă între 50-80% ap ă,
20-50% substan ță uscat ă, care în anii seceto și, la unele soiuri, poate ajunge chiar la 60%.
(Iuora ș, 1994).
Structura fizico-mecanic ă a strugurilor este specific ă fiec ărui soi. Ea oscileaz ă în
anumite limite, în func ție de ecosistem, de gradul de maturare și s ănătatea la recoltare
(Pomohaci și N ămolo șanu, 1988).
Procentul de pieli ță , pulp ă și semin țe este și el influen țat de ecosistem și tehnologia
de cultur ă aplicat ă. La soiul Cabernet Sauvignon, în centrul viticol O dobe ști pieli ța
reprezint ă 10,3%, pulpa 85,4%, iar semin țele 4,3%. În centrul viticol Dr ăgăș ani raportul
este mai mare, și anume 13,8% dintr-un kg de struguri este pieli ța, 81,2% pulpa, iar restul
de 5,0% reprezint ă semin țele. De și centrele viticole Murfatlar și Valea C ălug ăreasc ă sunt
pozi ționate în regiuni viticole diferite structura fizic o-mecanic ă a strugurilor soiului
Cabernet Sauvignon este asem ănătoare. (Pomohaci și N ămolo șanu, 1988). Analiza
compozi ției mecanice a 1 kg de struguri din soiului Merlot, arat ă c ă exist ă urm ătorele
componente: boabele 948 g, semin țele 45 g, iar tescovina 247 g. P ărțile din strugure și ale
boabe sunt denumite unit ăți uvologice, iar determinarea lor gravimetric și numeric ă, dar și
raportul între ele permit vinificatorului s ă stabileasc ă poten țialului tehnologic al soiurilor, a
randamentului în must și tescovin ă, care ajut ă la stabilirea capacit ății de prelucrare,
fermentare și depozitare a mustului și vinului. (Doroban țu și Beceanu, (2008); Iuora ș și
Pop Nastasia, 2000).
Pop Nastasia (2003, 2010) precizeaz ă c ă indicele de structur ă a strugurelui prezint ă
valori cuprinse între 10-50, fiind mai mic la soiur ile pentru vin și mai mare la strugurii
pentru mas ă.
Alt ă analiz ă recomandat ă este cea referitoare la prezen ța antocianilor la stugurii
pentru vinuri ro șii, sau a taninilor și compu șilor aromatici. (Bayonove și colab., 1998,
Mattivi și colab., 2006). Concentra țiile acestora sunt specifice fiec ărui soi, dar pot fi
influen țate și de condi țiile climatice și tehnologie. (Jackson și Lombard, 1993)

39 În lucr ările de ameliorare dcar și în practic ă, elementele de calitate sunt urm ărite
prin efectuara de analize la anumite intervale de t imp. Prin acestea se poate stabili corect
momentul începerii recoltatului. Pentru aceasta sun t foarte impoprtante acumulara de zah ăr
și evolu ția acidit ății în boabe. Astfel de urm ăriri se realizeaz ă și în timpul ferment ăprii
multului. Prin intermediula acestora se conrolleaz ă prcesul de fermentare care trebuie
ajutat cu diferite m ăsuri care s ă duc ă la realizarea unei anumite t ării alcoolice sau a unei
culori adecvate. (Coradinii și colab., 2014a, 2014b, Coradini și Mado șa, 2017a)
Studiul polifenolilor (taninuri, antociani, etc.) d in strugurii maturi arat ă c ă în pulp ă
ace știa foarte pu țini, fiind doar urme. Dar polifenolii se g ăsesc în ciorchini (1-3%), în
pieli ță (1-5%), în semin țe (4-6%) (Fregoni, 1998). Gallet, citat de Pomohaci și
Nămolo șanu (1997), arat ă c ă poifenolii sunt prezen ți în mod diferit de la un soi la altul,
fiind mai mari la soiul Cabernet Sauvignon, și mai mici la soiurile Merlot și Pinot Noir. În
studiul structurii biochimice de separare și analiz ă a compu șilor fenolici se poate utiliza
tehnica HPLC. (Gomez-Alonso și colab., 2007). În studiile efectuate pe soiul Pin ot Noir
s-a constat c ă intensitatea colora ției boabelor intervine și intensitatea luminii. (Dokoozlian,
2005)
Compu șii fenolici variaz ă în concentra ție în func ție de vigoarea butucului. La
butucii viguro și concentra ția în tanini este mai mic ă. (Cortell și colab., 2005; Cortell și
Kennedy, 2006; Lamb și colab., 2004; Wells, 2011). Vigoarea butucului ar e influen ță și
asupra compozi ției antocianilor. (Guidoni și colab., 2008; Wells, 2011).
Ca evolu ție a ponderii diferitelor comnponente biochimice se constat ă c ă pe m ăsur ă
ce fructele se maturizeaz ă, se acumuleaz ă zah ărul și aciditatea scade. Acumularea
substan țelor colorante și odorante specifice fiec ărui soi, se realizeaz ă în aceea și epoc ă.
Studiul mai multor clone ale soiului Cabernet Sauvi gnon a dus la concluzia c ă acumularea
compu șilor fenolici este dependent ă și de genotip, unele clona având o acumulare mai
puternic ă, la altele fiind mai redus ă. (Burin, 2011) Pe lâng ă soi, cantitatea de compu și
fenolici depinde și de condi țiile climatice, sau agrotehnic ă. (Bourzeix, 1976). Ciorchinele
con ține o cantitate mare de compu și fenolici, care sunt mai mari când ciorchinele est e în
stare erbacee și scadr când este uscat. Deasemenea, strugurii neg rii sunt mai bogate în
ace ști compu și decât cei albi. Pe lâng ă compu șii fenolici în pieli ță se mai g ăse ște celuloz ă,
pentoze și pentozani, substan țe pectice, gume și mucilagii. Con ținutul pieli ței în antociani
asigur ă culoarea corespunz ătoare a vinurilor ro șii. (Iuora ș, 1994; Od ăgeriu și colab., 2008)
În strugurii pentru vinuri ro șii, fenolii și antocianii se acumuleaz ă în vacuolele din
epiderm ă și hipoderm ă. Walker și colab., (2007), Walker și colab., (2006). Temperatura

40 are un mare efect asupra sintetiz ării antocianilor. Temperaturile sub 35°C încetinesc sau
inhib ă sintetizarea acestora. (Spayd și colab., 2002).
Studiile arat ă c ă între soiurile Pinot Noir, Merlot și Cabernet Sauvignon sunt
diferen țe în privin ța polifenolilor totali din pieli ță și a con ținutului în antociani. Cele mai
bogate în polifenoli totali sunt pieli țele strugurilor din soiul Cabernet Sauvignon, iar l a
soiul Pinot Noir ace știa se g ăsesc în cea mai mare propor ție în semin țe. (Kontec, 1983)
În condi țiile climatice din Macedonia, compozi ția polifenolilor din struguri (pieli ță ,
semin țe și pulp ă) în perioada de maturitate deplin ă, cu ajutorul HPLC, la soiul Vranec
comparativ cu Merlot, a acumulat un con ținut mai mare de polifenoli totali și flavonoide în
pieli ță și semin țe, dar mai pu țini antociani. (Ivanova și colab., 2011),
Studiul con ținutului de polifenoli din semin țe la 11 soiuri de vi ță de vie pentru
vinuri ro șii, în condi țiile ecopedologice din Turcia, arat ă existen ța în semin țe a unui
con ținut de fenoli de 79,2-154,5 mg/g și de flavonoide de 89,2-179,4 mg/g. (Bozan, 2008),
Dintre compu șii polifenolici, în strugurii pentru vin se g ăsesc în mare parte flavone,
catechine și taninuri. Ele se g ăsesc în cantit ăți mai mari în struguri pentru vinuri ro șii,
comparativ cu strugurii pentru vinuri albe. Polifen olii se adun ă în p ărțile solide ale
strugurilor (rahis, pieli ță și semin țe), iar prin procesul de macerare-fermentare ace știa trec
în must și vin. (Pop Nastasia și colab., 2008). Și alte studii au eviden țiat rolul important al
polifenolilor din struguri și vin, mai ales din soiurile ro șii. Polifenolii sunt compu șii
antioxidan ți care favorizeaz ă reac țiile biochimice ce protejeaz ă sistemul cardiovascular,
având de asemenea și efect bactericid. (Pop Rodica, 2008).
Dup ă Legea 244/2002, vinul este ob ținut prin fermentarea alcoolic ă, complet ă sau
par țial ă, a strugurilor sau a mustului de struguri. T ăria alcoolic ă a vinului nu poate fi mai
mic ă de 8,5 % în volum. T ăria maxim ă a vinului este în func ție de concentra ția în zaharuri
a mustului din care provine și ea poate ajunge pân ă la limita la care pot activa levurile,
14-15 % vol., rar mai mult. ( Țârdea și colab., 2000; Pomohaci și colab., 2005; Patic, 2006).
Peste limita de 15 % vol. alcool, vinurile sunt sus pectate de adaos de alcool exogen.
(Țârdea și colab., 2000).
Vinurile de calitate pot fi ob ținute numai cu condi ția respect ării unor norme bine
precizate, referitoare la: arealul delimitat de pro ducere, soiul sau sortimentul de soiuri,
con ținutul în zahăr al strugurilor la recoltare, produc ția maxim ă de struguri la hectar,
procedeele de vinificare a strugurilor, t ăria alcoolic ă natural ă și dobândit ă a vinului (Legea
164/2015).
În func ție de nivelul de calitate și caracteristicile fizico-chimice de compozi ție,

41 vinurile de calitate se clasific ă în: vinuri de calitate superioar ă (VS), vinuri de calitate cu
denumire de origine controlat ă (DOC) și vinuri cu denumire de origine controlat ă și trepte
de calitate (DOCC). Vinurile de calitate superioar ă au t ăria alcoolic ă dobândit ă minim ă de
10 % vol., aciditatea total ă minim ă exprimat ă în acid tartric 4,5 g/l, extract sec nereduc ător
19 g/l. Vinurile cu denumire de origine controlat ă prezint ă: t ăria alcoolic ă dobândit ă
minim ă de 11 % vol., aciditatea total ă exprimat ă în acid tartric 4,5 g/l, extract sec
nereduc ător minim 21 g/l, iar comercializarea lor se face p rin specificarea denumirii de
origine (podgorie, centrul viticol, plaiul viticol) și soiul sau sortimentul de soiuri din care
provin. Vinurile cu denumire de origine și trepte de calitate (DOCC) difer ă de vinurile de
calitate DOC prin t ăria alcoolic ă dobândit ă mai ridicat ă, de 11,5 % vol. și extractul sec
nereduc ător minim de 23 g/l. (Iuora ș, 1994; Țârdea și colab., 2000; Pomohaci și colab.,
2005; Patic, 2006).
Tehnologia clasic ă de producere a vinurilor ro șii de calitate superioar ă, cuprinde
trei etape distincte: etapa de recep ție și prelucrare a strugurilor care se finalizeaz ă prin
ob ținerea mustuielii desciorchinate; etapa de macerare -fermentare pe bo știn ă, pentru
extrac ția polifenolilor și aromelor primare din struguri și etapa de des ăvâr șire a
fermenta ției alcoolice, eventual a fermenta ției malolactice, cu ob ținerea vinului ro șu ca
produs finit. (Ribéreau-Gayon și colab., 2006; Țârdea și colab., 2000; Pomohaci și colab.,
2005; Patic, 2006; Iuora ș, 1994. Durata și intensitatea macera ției este influen țat ă de soiul
de struguri și de tipul de vin dorit. De asemenea, prin macerare vinificatorul poate
personaliza vinul. (Ribéreau-Gayon și colab. (2006).
Con ținutul în compu și fenolici este deosebit de important pentru calita tea vinurilor
ro șii. Ob ținerea unor vinuri intens colorate, realizarea unei stabilit ăți cât mai mari a
materiilor colorante și a unui echilibru al materiilor tanoide reprezint ă condi ții urm ărite
prin vinifica ția în ro șu. (Mihalca și Puf, 1986). Cel mai important proces, în vinifica rea
strugurilor pentru vinuri ro șii, îl reprezint ă macerarea pieli țelor. Pieli ța strugurilor este mai
afectat ă decât mustul de c ătre tehnologia de cultur ă, de condi țiile de maturare și de starea
de s ănătate a strugurilor. (Blouin și Peynaud, 2001)
În regiunea Bordeaux, concentra ția de antociani și taninuri din struguri oscileaz ă în
aceea și parcel ă, de la un an la altul, în func ție de condi țiile de maturare. Aciditatea și
concentra ția de zah ăr din must înregistreaz ă fluctua ții de 50% și respectiv 15%, îns ă aceste
valori nu sunt surprinz ătoare, întrucât vi ța de vie necesit ă o energie mai mare pentru
sintetizarea antocianilor. Atunci când concentra ția compu șilor fenolici este studiat ă în

42 corela ție cu condi țiile de mediu, trebuie luat ă în considerare și natura, propriet ățile și
localizarea acestora în țesuturi. (Ribéreau-Gayon și colab., 2006)
Oenologii împart taninurile în „bune” și „rele. Țârdea și colab. (2000) consider ă c ă
la soiurile cu poten țial antocianic sc ăzut (B ăbeasc ă, Cadarc ă, Burgund Mare) macerarea
trebuie realizat ă înainte de fermentare, timp de 2-3 zile, la o temp eratur ă sc ăzut ă de
15-18°C, ob ținându-se astfel vinuri cu mult ă fructuozitate și arome primare de soi. La
soiurile cu poten țial antocianic ridicat (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir), durata de
macerare este mai lung ă, pentru a se putea extrage și cantit ățile necesare de taninuri
flavonolice din semin țele strugurilor. Dar, prelungirea macer ării dup ă terminarea
fermenta ției alcoolice, poate duce la. sc ăderea con ținutului în antociani totali și intensitatea
vinurilor ro șii, cre șterea con ținutului în polifenoli totali, proantocianidine tot ale, antociani
combina ți și modificarea indicilor care caracterizeaz ă complexul fenolic din vin. (Kontek
și colab., 1996)
Aciditatea total ă reprezint ă un parametru foarte important pentru calitatea vin ului,
lipsa acesteia (sub 4,5 g/l acid tartric sau 2,94 g /l acid sulfuric) f ăcând ca vinurile s ă fie
plate la gust și nerezistente la p ăstrare, iar excesul imprim ă duritate la gust (asprime) și
lips ă de armonie organoleptic ă a vinului. (Ribereau-Gayon, 1991).
Aciditatea volatil ă însumeaz ă to ți acizii acetici volatili, prezen ți în vin în stare
liber ă sau sub form ă de s ăruri și de esteri forma ți cu diferi ți alcooli. Aciditatea volatil ă se
constituie ca un barometru pentru evolu ția vinului. La vinurile ro șii, aciditatea volatil ă este
întotdeauna mai mare din cauza procesului de macera re-fermentare a mustului pe bo știn ă.
(Patic, 2006). Studiul evolu ției acidit ății volatile la vinurile dulci din podgoria Cotnari,
arat ă c ă de la 0,24-0,66 g/l acid acetic la sfâr șitul fermenta ției alcoolice se ajunge la
0,37-0,72 g/l dup ă efectuarea celui de-al doilea pritoc, și cre ște la 0,51-0,85 g/l în primul
an de p ăstrare, apoi la 0,90-1,30 g/l dup ă trei ani de p ăstrare. ( Țârdea, 1971)
Extractul nereduc ător reiese din diferen ța dintre extractul sec total și con ținutul în
zaharuri ale vinului. Acesta este un parametru inec esar pentru interpretarea corect ă calit ății
vinului. Componentele extractului contribuie la rea lizarea însu șirilor gustative ale vinului,
a stabilitatî ții, a capacita ții de a dezvolta aroma sau buchetul de învechire. ( Cotea și Cotea,
1996).
Cel mai vechi antiseptic și antioxidant folosit în vinifica ție este dioxidul de sulf.
Acesta ajut ă la protejarea vinului împotriva microflorei patoge ne și a excesului de oxigen.
aceste propriet ăți ale dioxidului de sulf au dus la folosirea lui în toate ță rile. În acela și timp,
se atrage aten ția asupra pericolului pe care îl poate reprezenta p entru s ănătatea

43 consumatorilor con ținutul ridicat de dioxid de sulf din vin. (Pomohaci și colab., 2005).
Tendin ța general ă care este în perioada actual ă este de limitare a utiliz ării acestei substan țe.
Limitele total admise în prezent prin reglement ările CEE sunt de 160 mg/l pentru vinurile
ro șii seci, 210 mg/l pentru vinurile albe și roze seci, vinurile ro șii cu zah ăr rezidual și de
260 mg/l pentru vinurile albe și roze demiseci, demidulci și dulci. (Pomohaci și colab.,
2005).
Urm ărirea evolu ției compozi ției fizico-chimice a vinurilor de Bordeaux, în peri oada
1906-1972, arat ă o cre ștere a concentra ției alcoolice de-a lungul timpului, de la valoarea
medie de 11,1 % vol, în perioada 1906-1931 la 12,0 % vol. De asemenea, s-a observat o
sc ădere a zah ărului din vin odat ă cu trecerea timpului, datorit ă sc ăderii limitei maxime
înregistrate, de la 4,2 g/l în perioada 1906-1931 l a 2,5 g/l în perioada 1963-1972.
Aciditatea total ă a probelor de vin a oscilat de la 4,40 g/l H 2SO 4 pentru perioada
1906-1931 la 3,38 g/l H 2SO 4 pentru perioada 1963-1972. (Ribéreau-Gayon și colab.,
2006),
Un alt exemplu de tudiu pe o lung ă perioad ă de timp a fost realizat ă Alsacia, pentru
perioada 1973 – 2003, în concordan ță cu schimb ările climatice. Media a fost de 9,34 % vol.
pentru perioada 1973-1990, de 10,58 % vol. pentru p erioada 1991-2003, valoarea maxim ă
fiind de 11,8 % vol. în 2003. (Duchene și Schneider, 2005)
Pentru regiunea mediteranean ă, pentru o perioad ă de 20 ani, se confirm ă aceast ă
tendin ță de cre ștere a t ăriei alcoolice, mai cu seam ă începând cu anul 2000 încoace. T ăria
alcoolic ă poten țial ă medie a fost de 11,68 % pentru perioada 1984-1996, și de 12,62 %
pentru perioada 1997-2006, precizând existen ța unei corela ții puternice între an și t ăria.
(Laget și colab., 2008)
Pentru condi ționarea vinurilor ro șii prin metoda cupaj ării, s-au f ăcut investiga ții de
determinarea unor indici fizico-chimici tehnologici foarte importan ți, la soiurile
tradi ționale și omologate în Moldova. În urma acestora s-a ajuns la acelea și concluzii.
Studiul unor vinuri ob ținute în perioada 1997-2005, din soiurile Cabernet Sauvignon,
Merlot, Pinot noir și Malbec cultivate în Republica Moldova arat ă o oscila ție, în medie de
la 700 mg/l la Pinot noir și până la 990 mg/l la Cabernet Sauvignon. Variet ățile autohtone
moldovene ști Rar ă neagr ă și Feteasc ă neagr ă au indicii con ținutului în antociani doar de
530 mg/l și 660 mg/l. Un bun colorant în cupajele moldovene ști pare a fi soiul Saperavi, de
origine din Georgia, îns ă în anii r ăcăro și aceasta men ține o înalt ă aciditatea titrabil ă. (Găin ă
și colab., 2006)
În România, comparând valorile principalelor caract eristici ale compozi ției
vinurilor ob ținute din soiul Cabernet Sauvignon, în func ție de arealul de cultur ă, s-a

44 constatat c ă vinurile ob ținute prezint ă în multe areale și în numero și ani tr ăsături proprii
vinurilor cu denumire de origine. Totodat ă, vinurile ro șii de Cabernet Sauvignon sunt la fel
de valoroase și de intens colorate în toate zonele evaluate: Vale a C ălug ăreasc ă, Murfatlar și
Mini ș, Banu M ărăcine, Br ăde ști, Vânju Mare. (O șlobeanu și colab., 1991)

2.5.2. Indicatori de calitate pentru produsele de v inifica ție
Quality indicators for winemaking products

Indicatorii de calitate ai vinurilor sunt prev ăzu ți în „Colectia de standarde
profesionale-vin si bauturi alcoolice”, elaborat ă de Ministerul Agriculturii și Alimenta ției
în 1993, valabil ă si la ora actual ă.
Vinurile de consum curent – se ob țin din soiurile nobile de mare produc ție pentru vin,
cultivate în areale viticole specializate, precum și din soiuri pentru vinuri de calitate ai
căror struguri nu îndeplinesc condi țiile prev ăzute pentru producerea vinurilor respective.
Vinurile de calitate superioar ă – se ob țin din soiuri pentru vin cu însu șiri tehnologice
superioare, cultivate în areale delimitate. Aceste vinuri se comercializeaz ă sub denumirea
podgoriei sau a zonei din care provin, cu sau f ără denumirea de soi. Vinurile care se
comercializeaz ă cu denumirea de soi trebuie s ă provin ă în propor ție de cel pu țin 85% din
soiul indicat (condi ția este valabil ă și pentru vinurile DOCC). Vinurile de calitate
superioar ă cu denumire de origine controlat ă –se ob țin din soiuri pentru struguri de vin
recomandate și autorizate pentru cultur ă, în areale delimitate pentru aceast ă direc ție de
produc ție, prin respectarea unor criterii bine precizate r eferitoare la arealul de producere a
soiurilor sau sortimentele de soiuri, metodele de c ultur ă, produc ția maxim ă la hectar,
procedeele de vinifica ție, calitatea și compozi ția strugurilor și vinurilor și efectuarea
controlului tehnic de calitate.
Condi ții tehnice de calitate:

Vinul se produce prin folosirea practicilor oenolog ice, cu respectarea normelor
sanitare în vigoare

Materiile prime și materialele auxiliare folosite pentru producerea vinurilor trebuie
să corespund ă condi țiilor de calitate stabilite prin normativele de pro dus, cu
respectarea normelor sanitare în vigoare
Caracteristicile strugurilor folosi ți ca materie prim ă pentru vinifica ție și
propriet ățile organoleptice ale vinurilor sunt prezentate în tabelele 2.1, respectiv 2.2.

45 Tabelul 2.1.
Caracteristicile strugurilor ca materie prima pentr u vinificare (Kocis Elisabeta, 2009)
Characteristics of grapes as raw material for winem aking
Categoria vinului
Zaharuri în
struguri la cules
(g/l) minim Observa ții

Vin de mas ă 136
Vin de mas ă superior 162
Vin de calitate superioara 180
Vin de calitate superioar ă
cu denumire de origine
controlat ă
190 Con ținutul min .în zaharuri:
-190g/l pt. albe seci
-196g/l pt. demiseci
-204g/l pt. albe și ro șii seci și demiseci
-210g/l pt. albe demidulci
Vin cu denumire de origine controlat ă și treptecalitate (DOCC)
– cules la maturitate deplin ă
-CMD 220 Con ținutul min .în zaharuri:
-204g/l pt. vinuri albe seci, demiseci, demidulci
-210g/l pt. vinuri ro șii seci și demiseci
-220g/l pt. vinuri albe demidulci
-cules târziu-CT
240 Con ținutul min .în zaharuri:
-220g/l pt. vinuri ro șii seci, demiseci, demidulci
-240g/l pt. vinuri albe demidulci și dulci
-cules la înnobilarea
boabelor – CIB 250
– cules la stafidire a
boabelor -CSB 260

Tabelul 2.2.
Propriet ățile organoleptice ale vinurilor (Kocis Elisabeta, 2009)
Organoleptic properties of wines
Caracteristici Condi ții de admisibilitate
Vinuri de consum curent
Aspect Limpede f ără sediment
Culoare Alb -verzui, al b-gălbui,galben -verzui pân ă la galben -auriu,
roz sau ro șu caracteristic tipului de vin
Miros Caracteristic de vin, f ără miros str ăin
Gust Pl ăcut de vin s ănătos s ă nu aib ă gust str ăin
Vinuri de calitate superioar ă
Aspect Limpede cristalin,f ără sediment
Culoare Alb -verzui, alb -gălbui,galben -verzui pân ă la galben – pai,
roz sau ro șu caracteristic tipului de vin
Miros Caracteristic de vin, f ără miros str ăin
Gust Pl ăcut, armonios, tipic podgoriei sau zonei de produce re
să nu aib ă gust str ăin
Vinuri de ca litate superioar ă cu denumire de origine controlata
Aspect Limpede cristalin f ără sediment
Culoare Alb -verzui,alb -gălbui,galben verzui pân ă la galben -pai -auriu,
roz, ro șu sau ro șu-rubiniu
Miros Aroma caracteristic ă soiului buchet pt. vinurile vechi
Gus t Pl ăcut, armonios, tipic podgoriei sau zonei de produce re și soi

46
CAPITOLUL III
CONDI ȚII DE EXPERIMENTARE
EXPERIMENTAL CONDITIONS

3.1. Cadrul natural al pordoriei Mini ș-Măderat
The natural environment of the Minis – Măderat vineyard

Experimentarea s-a efectuat în cadrul SC Vignadoro SRL Pâncota, jude țul Arad,
unitate situat ă în perimetrul pordoriei Min ș-Măderat, planta țiile fiind în localitate Pâncota,
la limit ă și localitatea M ăderat. Descrierea cadrului natural s-a realizat pe baza cart ării
pedologice efectuat ă în cadrul unit ății, iar datele climatice au fost colectate cu ajuto rul
aparaturii meteo din unitate. Generalit ățile referitoare la caracteristicile naturale ale
podgoriei Mini ș-Măderat au fost colectate din diferite surse bibliogr afice și din studiul
pedologic efectuat pentru aceast ă unitatea de c ătre OSPA Arad.

3.1.1. Geomorfologia și hidrologia
Geomorphology and hydrology
Centrul viticol Mini ș-Măderat se întinde pe oa arie destul de larg ă, pe distan ța de
32 km. Podgoria are ca extremit ăți dealul Șoimo ș în partea de sud și localitatea Pâncota în
nord. De la Radna, planta țiile ocup ă dealurile care se îndreapt ă c ătre vest pân ă la P ăuli ș,
apoi cotesc în direc ție nordic ă pân ă la Pâncota. În sudul localit ății Mâsca, apare o
ramifica ție spre est spre M ăderat.
Geomorfologic, aceast ă regiune face parte din dou ă mari unit ăți: Carpa ții
Occidentai și Câmpia Tisei.
Substraturile geologice sunt repartizate în conform itate cu formele geomorfologice.
În lunc ă, stratul fundamental este acoperit de aluviuni, în s ă în zona de lunc ă planta țiile sunt
pu ține. Pe dealuri, fundamentul rigid, apare la supra fa ță în multe locuri. Diversitatea
mare a rocilor are o r ăspândire haotic ă. Din acest motiv, pe acela și versant se pot
întâlni roci diferite la distan țe mici și pe suporafe țe reduse.
Relieful porgoriei este reprezentat de dealuri și v ăi. Pantele existente pot fi mai
domoale sau mai abrupte, cu panta cuprins ă între 2–30 ° sau chiar mai mare în partea de

47 sud (de la Bara țca la Cuvin). În zona de nord predominan ă dealurile lungi, ci cumpene și
pante mai line (15–20 °), conturate de v ăi mai largi. În zon ă, altitudinea este cuprins ă
între 90–150 m la sud (Radna–P ăuli ș) și 200–250 m la nord (Cov ăsân ț–Măderat).
Zona de șes care se încadreaz ă în Câmpia Tisei, este ca un brâu care cuprinde zon a
colinar ă de la P ăuli ș pân ă la Șilindia. Aceast ă zon ă, este o câmpie aluvional ă de subsiden ță
recent ă. Nu este o zon ă perfect plan ă cu prezint ă v ăi pu țin adânci, albii ale unor pâraie
părăsite sau terase îngropate. În aceast ă forma țiune geomorfologice se contureaz ă dou ă
subunit ăți: câmpia propriu-zis ă cu terase și lunca Mure șului.
Hidrografic, podgoria Mini ș-Măderat este format ă în mod natural din dou ă
compartimente. Jum ătatea sudic ă, pân ă la Cov ăsân ț apar ține bazinului hidrografic Mure ș.
Jum ătatea nordic ă de la Șiria face parte din bazinul hidrografic Cri șul Alb.
Căile de colectare a apei în cuprinsul bazinelor de r ecep ție nu sunt permenente pe
tot cuprinsul zonei. Ele sunt formate din oga șe, toren ți, rigole sau alte forme negative de
teren. Prin acestea se scurg apele din precipita ții. Aceste re țele periodice, de cele mai multe
ori au un caracter toren țial, având debite mari dac ă sunt cantit ăți mari de precipita ții, apoi
seac ă.
În zona dealuroas ă, importan ță major ă pentru cultura vi ței de vie o o are apa
freatic ă. Ap ă freatic ă din orizontul compact, se g ăse ște de regul ă la baza versan ților, în
depozitele proluviale din fiecare bazin hidrografic . Stratul de ap ă freatic ă este aproape de
suprafa ța fiind dependent precipita țiile atmosferice. Apa freatic ă din zona colinar ă este
potabil ă, iar izvoarele de pe firul v ăilor au debite mici.

3.1.2. Caracterizarea pedologic ă
Pedological characterization
3.1.2.1. Tipuri de soluri
Soil types
Studiile pedologice efectuate semnaleaz ă prezen ța a diverse tipuri de soluri, în
dependen ță de forma de relief pe care se g ăsesc. Pe teritoriul podgoriei apar diverse unit ăți
de sol datorit ă diversit ățiii factorilor de solificare. Solurile predominante fac parte din mai
multe clase. De regul ă sunt soluri neevoluate, trunchiate, desfundate de tipul molisol,
argiloiluvisol, cambisol sau soluri hidromorfe. Ace stea sunt semnlate in special în zona
Cuvin. Regosolul litic și solurile brune eumezobazice sunt frecvente pe ver san ții cu pante
de 15-25%. Aceste soliuri au un profil redus de 30- 70 cm și un con ținut mediu în schelet.

48 În unele zone apar roci dezgolite, mai cu seam ă în zona sudic ă, de la Bara țca la Ghioroc.
Ca și frecven ță a solurilor din Podgoria Mini ș–Măderat, urm ătoarele tipuri de sol
sunt cele mai întâlnite.
– soluri negre clinohidromorfe, apar în procent de 21% din totalul podgoriei, fiind
prezente exclusiv în zona Mocrea;
– soluri brune luvice, în procent de aproximativ 15 % din suprafa ță , prezente în
perimetrul Șilindia – Satu Mic;
– soluri brune eumezobazice gleizate, pe 14% din su praf ță , semnalate în câmpia
joas ă din jurul Cuvinului;
– soluri brune argiloiluviale moderatberodate, ocup ă aproximativ 12% din suprafa ță ,
prezente în zona Mocrea și mai ales la Șilindia;
– regosolurile, sunt foarte frecvent în zona Mini ș–Ghioroc–Cuvin, într-un procent
de 12% din suprafa ța podgoriei;
– soluri ro șcate argiloiluviale, ocup ă 11% din suprafa ță în zona
Mini ș–Ghioroc–Cuvin.
Pe lâng ă aceste soluri mai apar și erodisoluri (în propor ție de 7%) la Mini ș,
litosoluri (apromximativ pe 5%) tot la Mini ș dar și la Ghioroc, coluvisoluri (aproximativ
2%), vertisoluri (1%).

3.1.2.2. pH-ul și con ținutul în humus al solului
pH and soil humus content
Vi ța de vie poate fi cultivat ă în limitele unui pH de 5,5–8,5, fiind o plant ă c mare
plasticitate ecologic ă, putându-se adapta la o gam ă larg ă de soluri. La valori ale pH-ului
sub 5,5, limit ă considerat ă restrictiv ă, produc ția scade mult datorit ă faptului c ă unele
metale ca aluminiul, manganul, zincul su cuprul dev in toxice, împiedicând dezvoltarea
normal ă a sistemului nradicular, deoarece trec în solu ția solului. În ansamblu, aproximativ
70 % din solurile podgoriei au reac ție slab acid ă, cu pH-ul între 5,57 – 6,46. Cealalt ă parte,
de 30 %, au reac ție slab alcalin ă sau neutr ă, cu pH-ul între 7,06 – 7,1. (Cebotarescu și
colab., 1997).
În centrul a podgoriei se g ăsesc solurile cu valoarea pH-ului mai mic ă de 6.
Aceassta impune aplicarea amendamentelor calcaroase diferen țiat. Solurile neutre sau slab
alcaline sunt localizate în partea de nord, datorit ă faptului c ă s-au format și evoluat pe roc ă
mam ă bogat ă în minerale bazice. O situa ție aparte în privin ța acidit ății solului se întâlne ște

49 la solurile de la Șilindia, care sunt moderat acide sau a celor de la Ghioroc, unde pe mici
suprafa țe se constat ă o puternic ă alcaliitate..
Humusul se formeaz ă în sol din materia organic ă. Ca surse de materie organic ă
pot fi resursele proprii ale ecosistemului viticol (frunze, coarde tocate, buruieni,) sau surse
din arafa acestuia (îngr ășă minte organice). Solurile favorabile culturii vi ței de vie sunt cele
care au un humus peste 1,5–2,5%. Solurile cu con ținut mare de humus nu sunt propice
pentru cultivarea soiurilor pentru vinuri superioar e. Pe astfel de soluri pot fi cultivate soiuri
de struguri pentru mas ă, ori cele pentru vinuri de mas ă.
Pentru a ob ține vinuri superioare, humusul din sol trebuie s ă fie între 1 și 2%. În
zona podgoriei Mini ș–Măderat, din suprafe ța total ă cultivat ă cu vi ță de vie, aproximativ
32% din soluri sunt aprovizionate optim cu humus, 4 0% sunt cu aprovizionare medie, 28%
sunt cu slab ă aprovizionare. Exist ă și situa ții extreme în privin ța aprovizion ării cu humus
a solurilor. La Mini ș și Ghioroc sunt soluri cu humus în cea mai mic ă cantitate. La Mocrea
și Șilindia, dar mai ales la Cuvin, sunt solurile cele mai bogate în humus. În ansamblu,
eprovizionarea solurilor din cadrul podgoriei sunt aprovizionate mijlociu spre redus cu
humus, media fiind de 2,18%.

3.1.2.3. Aprovizionare cu macro și microelemente a solului
Supply with macro and micro -elements of the soil
Aprovizionarea cu azot este determinat ă de satura ția în baze și con ținutul în
humus. În general, în cea mai mare parte podgoriei aprovizionarea cu azot este sc ăzut ă.
Pe aproximativ un sfert din suprafa ță , peorvizionarea este mijlocie. R ăspândirea diferitelor
tipuri de sol, dup ă de con ținutul în azot este valabil ă. Soluri sunt mai s ărace în azot sunt la
Mini ș și Ghioroc. La Cuvin, Mocrea și Șilindia, con ținutul solurilor în azot este mai mare.
În ceea ce prive ște r ăspândirea pe vertical ă, în straturile solurilor, azotul este situat în
stratul de suprafa ță în procent mai mare (0,18–0,28%) și orizonturile din adâncime în
procent mai mic (0,08–0,12%). Levigarea azotului es te uniform ă și energic ă pe solurile
bine drenate, iar pe solurile brune este oprit ă la nivelul orizontului gleizat.
Aprovizionarea cu fosfor este diferit ă la nivelul podgoriei. În general, este
mijlocie spre bun ă pe terenurile arabile și bun ă în planta țiile de vi ță de vie. Con ținutul în
fosfor, este în medie de 53,4 ppm. Terenurile bine aprovizionate în fosfor reprezint ă 59%
din suprafa ța total ă a planta țiilor. Pe celelalte suprafe țe, aprovizionarea este mijlocie
pe14%, slab ă pe 19% și foarte slab ă pe 8%.

50 Aprovizionarea cu potasiu l a un con ținut mediu de de 185,2 ppm, este una bun ă
pe aproape toat ă suprafa ța podgoriei. La Mini ș și Cuvin solurile au aprovizionare cu
potasiu mai slab ă. În zona Mocrea și Șilindia, aprovizionarea este foarte bun ă. Din
suprafe ța total ă cultivat ă cu vi ță de vie, mai mult de 80% din soluri au un con ținut bun ori
foarte bun de potasiu. Pe restul suprafe țelor con ținutul este mijlociu.
Aprovizionarea cu microelemente este bun ă. Prezen ța în sol a microelementelor
este diferit ă de la un sol la altul. Astfel, borul este prezent între 0,68–1,1 ppm, zincul
între 14,7–98,3 ppm, manganul între 180–985 ppm, fi erul între 11700–43100 ppm. (tabelul
3.1.).
Pe suporafe țe restrânse poate ap ărea caren ța în microelemente. Cel mai adesea
apare caren ța de fier, în prim ăverile ploiase cu regim aerohidric al solului efect uos. Se
poate semnla si caren ța de bor în verile secetoase pe solurile formate pe șisturi sau pe cele
brune eumezobazice tipice.
În cadrul unit ății unde a avut loc experimentarea s-a realizat cart area solurilor
pentru parcelele din planta ție pentru realizarea planului de fertilizare în fun c ție de gradul
de aprovizionarea a solului cu macro și microelemente. Cartarea s-a efectuat separat pent ru
parcelele ocupate cu fiecre soi. Caracterizarea gra dului d aprovizionre cu macro și
microelemente este prezentat ă în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1.
Gradul de aprovizionare al solului în zona cercetat ă
The degree of soil supply in the researched area
Parcela
cultivat ă cu:
Ph
(H 2O)
Plastici
tate
Ca
(%)
CaCO 3
(%)
Humus
(%)
+
NO2-N
(mg/ P2O3
(mg/
kg) K2O
(mg/
kg)
Mg
(mg/
kg)
Na
(mg/
kg) Cu
(mg/
kg) Fe
(mg/kg
) Mn
(mg/
kg) Zn
(mg/
kg)
Cabernet
Saugvignon 6,68 39,00 0,33 0,81 2,41 3,05 308,80 46500 585,00 14,50 45,70 68,00 09,00 3,36
Burgund
Mare 6,76 40,00 0,32 0,80 2,32 3,13 249,60 404,00 624,00 14,70 0,20 48,00 91,00 3,46
Merlot 7,02 42,00 0,35 0,88 2,46 2,55 87,60 298,00 741,00 12,60 8,50 97,00 09,00 1,96
Pinot Noir 6,80 40,00 0,37 0,93 2,33 2,40 117,00 339,00 658,00 12,80 0,50 12,00 85,00 1,95
Pinot Gris 6,86 44,00 O,38 0,94 2,38 1,70 153,00 340,00 786,00 14,40 1,50 26,00 69,00 2,78
Traminer
Rose 8,25 43,00 2,26 5,65 1,53 8,93 238,80 237,00 378,00 18,60 4,40 5,00 1,00 1,16
Riesling
Italian 3,80 39,00 0,33 0,81 2,44 2,28 107,60 329,00 700,00 14,50 6,10 0,00 0,00 2,40
Muscat
Ottonel 6,70 40,00 0,27 0,67 1,80 4,60 106,00 231,00 618,00 20,30 6,70 80,00 08,00 2,26

51 3.1.3. Regimul termic
Thermal regime
Podgoria Mini ș–Măderat are un climat temperat continental, cu influe n țe
mediteraneene, alfat și sub influen ța specific ă climatului din Europa Central ă.
Elementele climatice înregistrate la Sta ția Meteorelogic ă a S.C.D.V Mini ș, sunt
peste limitele necesare culturii vi ței de vie. Datorit ă unoe condi ții ecoclimatice optime, în
podgorie se poate cultiva o gam ă larg ă de soiuri de struguri, atât pentru mas ă cât și pentru
vin.
În perioada anilor 1957–2004, temperatura medie anu al ă a fost ridicat ă (11,2°C).
Temperaturile medii lunare sunt sub 0°C numai în lu nile ianuarie și februarie.
Temperatur ă medie lunar ă cea mai mic ă s-a înregistrat în luna februarie a anului 1956 (–
7,9°C). Temperaturile medii din lunile iulie și august sunt de peste 21°C. Acest nivel este
foarte important pentru maturizarea strugurilor și a l ăstarilor.
În perioada iulie–septembrie, când au loc acumul ările calitative, temperatura medie
lunar ă se p ăstreaz ă constant la nivel optim, de peste 21 °C în luniule iulie și august, în jur
de 15,5 °C în luna septembrie. Din aceast ă situa ție reiese c ă exist ă un bun poten țialul termic
în podgorie pentru cultura vi ței de vie.
Bilan țul termic global, dat de suma gradelor medii zilnic e pentru temperaturile
pozitive, din perioada de vegeta ție are ca valoarea de 4164 °C, medie multianual ă. Bilan țul
termic activ, ob ținut prin însumarea temperaturilor medii zilnice de peste de 10 °C, prezint ă
ca medie multianual ă valoarea de 3650,7 °C.
Bilan țul termic util care se ob ține ca sum ă a diferen țelor dintre temperaturile medii
zilnice de peste 10 °C și pragul biologic de 10 °C necesar pornirii în vegeta ție, în podgoria
Mini ș–Măderat însumeaz ă 1557,9 °C, medie multianual ă. Cel mai mic bilan ț termic util s-a
a fost înregistrat în anul 1970 (1102,3 °C), iar cel mai ridicat în 1995 (2486 °C).
Comaprând aceste date cu cele din literatura de sp ecialitate, se poate constata c ă
podgoria Mini ș–Măderat posed ă resurse termice suficiente pentru acoperirea cerin țelor
necesare majorit ății soiurilor. Aici, în perioada de vegeta ție, temperatura medie anual ă este
de 17,3 °C, valoare este foarte bun ă culturilor de vi ță de vie.
În rpivin ța temparaturilor extreme, minima absolut ă a fost de –31 °C, în data de 22
ianuarie 1963, iar maxima absolut ă a fost de 41,5 °C , în luna august 1946. Din studile
multianuale s-a constatat c ă în 16,6% din ani temperaturile minime absolute au fost sub
–20 °C. În 42,4% dintre ani, în luna octombrie, tempar atura minim ă nu a fost sub 0 °C.

52 Temperatura de 10 °C, minima pentru pornirea în vegeta ție, se înregistreaz ă în luna
aprilie. În lunile de var ă, din iunie pân ă în august, nivelul termic realizat este optim, pen tru
cre șterile vegetative fiind de 20–26 °C , pentru înflorit de 18–22 °C iar pentru coacerea
strugurilor de 20–24 °C .
Abateri negative comparativ cu izoterma de 11,2 °C reprezentativ ă podgoriei
Mini ș–Măderat, se constat ă în ianuarie și decembrie. Abateri pozitive apar în iulie și
august.

3.1.4. Regimul pluviometric
Pluviometric mode
Precipita țiile înregistrate începând cu anul 1957 în podgoria Mini ș-Măderat, arat ă
că vi ța de vie beneficiaz ă de suficient ă ap ă pentru ob ținerea de produc ții mari de struguri.
Excep ție fac ani seceto și, când pantele sufer ă din lips ă de ap ă pe solurile scheletice ci
orizonturi fetile sub ției. În asemenea condi ții se impune irigarea. În cursul unui an pot
ap ărea perioadele cu precipita ții insuficiente. Acestea sunt de regul ă în lunile iulie și
august, când plantele au un consum maxim de ap ă..
La Mini ș, nivelul mediu al precipita țiilor înregistrate este de 626 mm/an. Cele mai
reduse precipita ții anuale au fost în anul 2000 (326 mm), iar cel ma i bogat an în precipita ții
a fost anul 1980 (879,1 mm).
În perioada de vegeta ție, se înregistreaz ă în medie 410 mm. Perioada de vegeta ție
cu cele mai multe precipita ții a fost cea din anul 1980 (672 mm). Perioad ă de
vegeta ție cea mai secetoas ă a fost în anul 1947 (94 mm). În genral, luna iuni este cea care
prezint ă cele mei mari abateri fa ță de media multianual ă.
Secet ă în sol sau cea atmosferic ă apar cu frecven ță relativ redus ă. Temperaturile
foarte ridicate din lunile iulie–august și higroscopicitatea sc ăzut ă favorizeaz ă atacul de
făinare.
În Podgoria Mini ș–Măderat, perioada de vegeta ție este în medie de 212 zile, având
ca limite extreme 143 zile (înregistrate în 1957) și 256 zile (înregistrate în 1967).

3.1.5. Lumina
Light
Resursele de lumin ă se apreciaz ă ca sum ă orelor de str ălucire poten țial ă a soarelui

53 (Insola ția global ă Σ Ig) și ca sum ă a orelor de str ălucire efectiv ă a soarelui (Insola ția real ă
Σ Ir), din perioada de vegeta ție
Insola ția global ă este un indicator este constant pentru o anumit ă regiune viticol ă,
cariind în func ție de latitudine și de extinderea perioadei de vegeta ție. În podgoria Mini ș –
Măderat, acest indicator are valoarea medie de 1929 o re, fiind ce la 1508 la 2250 ore de
str ălucire a soarelui.
Insola ția real ă red ă mai bine poten țialul calitativ al podgoriei. La Mini ș-Măpderat,
acest indicator are valoarea medie de 1584 ore, cu o varia ție de la 1284 la 1849 ore.
Dup ă aceste date se poate spune c ă în privința duratei de str ălucire a soarelui, exist ă
resurse foarte mari în cadrul podgoriei Mini ș – Măderat.

3.1.6. Caracterizarea fitogeografic ă
Phytogeographical characterization
În privin ța compozi ției floristice, zona podgoriei apar ține zonei Quercineelor . Ca
specii lemnoase spontane des întâlnite apar specii din genurile Euercus, Ulmus. Ca arbu ști
apar Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Pirus piraster. Pe terenurile degradate adesea
sunt planta ții cu salcâm ( Robinia pseudacacia ). Condi țiile de clim ă și sol ofer ă condi ții
optime pentru multe culturi, pe lâng ă vi ț de vie putând fi cultivati și pomi fructiferi (cire ș,
piersic, cais, m ăr). În zonele ad ăpostite poate fi cultivat migdalul sau smochinul.
Pentru vi ța de vie sunt optime de dezvoltare pentru o mare va rietate de soiuri. În
nordul podgoriei nu se pot cultiva soiurile de stru guri pentru mas ă cu coacere târzie.
În zona podgoriei exist ă și suprafe țe mari de p ăș uni de deal. Acestea con țin pu ține
specii valoroase, fiind de regul ă degradate. Dintre speciile valoroase, apar Poa pratensis,
Lolium perenne, Phleum pratense, Cynodon dactylon.
(http://www.usab-tm.ro/rezumat/7ro.pdf).
Fauna este reprezentat ă specii termofile: șobolanul de câmp, șoarecele pitic sau de
pădure, orbetele, iar ca p ăsări privighetoarea, turturica, cioc ănitoarea, iar ca reptile
șopârla de p ădure și gu șterul.

3.2. Condi ții de clim ă în perioada experiment ării
Climatic conditions during experimentation
Condi țiile climtice au fost ob ținute în cadrul SC Vignodoro SRl Pâncota unde exist ă
dotarea cecesar ă înregistr ării precipita țiior și a temparaturilor minime și maxime.

54 Cantitatea precipita țiilor în cei trei ani experimentali este diferit ă. În figura 3.1. sunt
prezentate precipita țiile lunare înregistrate în localitatea Pâncota pe parcursul perioadei
experimentale.
Din graficul repartiz ării sumei precipita țiilor lunare (Figura 3.1.) se constat ă c ă în
perioada experiment ării au fost înregistrate precipita ții în limite normale pentru necesarul
vi ței de vie. Au existat si ani și un deficit de precipita ții mai accentuat în timpul perioadei
de vegeta ție. Prim ăvara cea mai bogat ă în precipita ții a fost în anul 2013, iar cea mai
secetoas ă în anul 2015. Un regim mai redus al precipita țiilor în perioada verii s-a constatat
în anul 2013, în anul 2015 precipita țiile din var ă au fost repartizate aproximativ uniform,
iar anul 2014 a fost unul în care lunile iunie și august au fost mai ploioase, iar în iulie nu au
a plouat deloc. În lunile din perioada toamnei prec ipita țiile au fost în cantitate destul de
mare în toate lunile și în to ți cei trei ani. Excep ție a f ăcut luna septembrie a anului 2014,
lun ă în care nu au fost înregistrate precipita ții. S ărac ă în precipita ții a fost și luna
decembrie a anilor 2013 și 2015.

Fig.3.1. Suma precipita țiilor lunare (mm) înregistrate la Pâncota în perioa da 2013 – 2015
Sum of monthly precipitation (mm) recorded in Pecco ta between 2013 and 2015

Temperaturile medii lunare înregistrate în perioada experiment ării sunt preezentate
în figura 3.2. Cele mai sc ăzute temperaturi s-au înregistrat în luna ianuarie, în to ți cei trei
ani, iar cele mai ridicate în luna iulie. În anul 2 013 începâutul iernii a fost geros, dar lunile
ianiarie și februarie au fost cele mai c ălduroase în compara ție cu anii 2014 și 2015. Cea
mai răcoroas ă prim ăvar ă a fost în anul 2015, temparaturi mai sc ăzute fiind semnalate și la
începutul verii acestui an. Cele mai ridicate tempe ratuzri au fost înregistrate în lunile iulie

55 și august ale anului 2015, iar cea mai r ăcoroas ă var ă a fost cea a anului 2014.
Temperaturile din lunile de toamn ă și început de iarn ă au fost aproape acelea și in anii 2013
și 2015, iar pentru anul 2014 valorile au fost mai r idicate. În ceea ce prive ște temperaturile
înregistrate în perioada experiemnt ării se constat ă c ă nu au fost semnalate valori extreme
care s ă pericliteze vi ța de vie. Aceasta se poate constata și din tabelul 3.2. Unde sunt
prezentate valorile medii le temperaturilor maxime și minime.

Figura 3.2. Temperaturile medii lunare ( oC) înregistrate la Pâncota din perioada
2013-2015
Monthly average temperatures (oC) recorded in Peccota between 2013
and 2015

Tabelul 3.2.
Temparaturi medii minime și maxime înregistrate la Pâncota din perioada 2013- 2015
Minimum and maximum average temperatures recorded i n Peccota between 2013
and 2015
Anul/luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2013 min -3,2 3,6 3,8 9,4 13,1 19,7 19,4 17,0 14,8 7,6 3 ,7 -2,3
max 2,3 9,5 11,4 19,2 22,4 27,9 30,5 26,7 24,6 13,2 8,7 1,9 2014 min -2,4 -0,7 5,1 8,3 12,3 15,5 17,7 16,7 16,6 8,4 6,0 1,5
max 0,4 3,1 13,7 18,5 22,7 27,4 29,2 28,0 25,1 15,2 11,3 5,8 2015 min 0,1 -0,6 4,0 6,8 12,4 17,4 20,5 20,8 14,9 7,1 4 ,4 1,0
max 4,2 4,7 10,9 14,6 21,3 24,7 31,3 30,5 23,5 14,3 9,8 5,0

56
CAPITOLUL IV
MATERIALELUL BIOLOGIC ȘI METODA DE CERCETARE
BIOLOGICAL MATERIAL AND RESEARCH METHOD

În Vestul României, în zona podgoriei Mini ș-Măderat nu au fost efectuate pân ă în
prezent cercet ări aprofundate privind stabilirea componentelor pro duc ției și a calit ății
materiei prime și a produsului finit la diferite soiuri de vi ță de vie, îmbun ătățirea
tehnologiei de cultivare a acestei specii în zona d e vest pentru ob ținerea unor produc ții
mari din punct de vedere cantitativ și calitativ, și implicit a protec ției eficiente a vi ței de vie
în vederea ob ținerii de vinuri de înalt ă calitate.
În acest context lucrarea elaborat ă î și propune s ă contribuie la completarea
cuno știntelor existente în România în acest domeniu prin prezentarea de date noi, originale.
Rezultatele ob ținute vor contribui la amplificarea cuno știn țelor privind componentele
produc ției și parametrii calitativi ai unor soiuri de vi ță de vie cultivate în vestul ță rii, în
podgoria Mini ș-Măderat.
O dat ă cu evolu ția și modernizarea metodelor și mijloacelor de cercetare, unele
metode au fost înlocuite cu altele mai eficiente și mai ales mai u șor de realizat.

4.1.Scopul și obiectivele cercet ării
Purpose and objectives of the research

Tematica abordat ă în prezenta lucrare de doctorat are un caracter co mplex de
noutate și actualitate, răspunzând unor necesit ăți de promovare a unor soiuri de vi ță de vie
cultivate în podgoria Mini ș-Măderat.
Lucrarea de doctorat î și propune ca scop stabilirea sortimentului de soiuri de vi ță de
vie pentru zona de nord din cadrul podgoriei. În ve derea ob ținerii unor produc ții superioare
din punct de vedere calitativ și cantitativ este necesar ă o strategie cât mai adecvat ă în
tehnologia de cultur ă a vi ței de vie.
Legat de cunoa șterea unor noi aspecte ale diferen țelor existente între caracterele
cantitative și calitative la soiurile de vi ță de vie studiate se poate afirma c ă ace ști parametri
sunt foarte importan ți în culturile de vi ță de vie afectând cantitatea, dar mai ales calitatea
produc ției de struguri. Prin urmare se impune luarea unor m ăsuri eficiente de prevenire a

57 acestui fapt prin cultivarea unor soiuri corespunz ătoare acestei zone.
Un alt scop al tezei de doctorat îl constituie stud iul stabilit ății componentelor
produc ției la soiurile de vi ță de vie cultivate, cum ar fi: num ărul ciorchinilor/butuc,
greutatea ciorchinilor, num ărul de boabe/ciorchine, greutatea medie a unui bob, etc.. în
vederea stabilirii soiurilor capabile s ă produc ă vinuri de calitate, conforme cerin țelor
actuale pe plan interna țional.
Acestea sunt aspecte necesare și utile, precum și men ținerea calit ății bobului de
strugure eviden țiindu-se influen ța condi țiilor ecologice în ceea ce prive ște con ținutul în
zaharuri, acid tartric și acid acetic al acestora, precum și folosirea rezultatelor cercet ării în
cadrul unei agriculturi ecologice durabile.
Obiectivele acestei cercet ări sunt:
 Estimarea realiz ării caracterelor componente ale capacit ății de produc ție în func ție
de condi țiile climatice.
 determinarea evolu ției parametrilor fizico-chimici ai strugurilor din cele opt soiuri
studiate, pe parcursul matur ării, în vederea stabilirii exacte a momentului opti m de
recoltare;
 determinarea influen ței condi țiilor pedo-climatice asupra calit ății vinurilor;
 urm ărirea procesului de fermentare a mustului;
 determinarea parametrilor calitativi ai vinului fin it în vederea ob ținerii de vinuri
D.O.C.
Rezultatele ob ținute în urma studiului indicilor de calitate (acid itatea total ă,
aciditatea volatil ă, concentra ția alcoolic ă, con ținutul în zaharuri, pH-ul, etc.) ofer ă
informa ții despre prelucrarea materiei prime a vi ței de vie (struguri) dup ă standarduri de
calitate care asigur ă, în cram ă, ob ținerea produselor finite în cantit ăți și indici de calitate
dori ți cu costuri minime de produc ție.
Influen ța condi țiilor pedoclimatice asupra procentului de zaharuri și alcool permit
eviden țierea temperaturii optime de formare a bobului și de acumulare a aromelor, precum și
eviden țierea comport ării diferite în func ție de tipul de soi, hibrid sau clon ă, în ceea ce
prive ște m ărimea ciorchinilor forma ți și con ținutul de glucoz ă, fructoz ă și alcool.
Experiment ările riguroase executate în laborator și în câmp reprezint ă f ără îndoial ă
mijlocul esen țial de realizare a cercet ării știin țifice, deoarece pe baza lor se ob țin datele
știin țifice care stau la baza tuturor știin țelor agricole și se elaboreaz ă tehnologiile practice
ale speciilor de cultur ă.

58
4.2. Materialul biologic și metoda de cercetare
Biological material and research method

4.2.1. Materialul biologic
Biological material
Materialul bioloigc a fost reprezentat din dou ă grupe de soiuri de vi ță de vie
experimentate pentru a se observa stabilitatea elem entelor de produc ție și calitate în cadrul
natural unde urmez ă a fi extinde în cultur ă. Sortimentul studiat a cuprins patru soiuri de vi ță
de vie pentru vinuri albe și patru soiuri pentru vinuri ro șii. (tabelul 4.1.)
Tabelul 4.1.
Soiurile de vi ță de vie studite
Vine varieties studied
Soiuri pentru vinuri albe Soiuri pentru vinuri ro șii
Pinot gris
Muscat Ottonel
Traminer Rose
Riesling Italian Merlot
Cabernet Sauvignon
Burgund Mare
Pinot Noir

Descrierea soiurilor de struguri pentru vinuri albe
Printre soiurile de struguri albi care au convins v iticultorii s ă le acorde timpul și
grija lor se num ără mai ales soiul Pinot Gris, Muscat Ottonel, Tramine r Rose și Riesling
Italian, soiuri analizate și de noi în cadrul acestui studiu.
Soiului Pinot Gris
Soiul Pinot Gris a fost creat Fran ța. Din acest soi au fost ob ținute mnai multe clone,
chiar unele foarte valoroase cum Pinot Gris 13 Mf. și Pinot Gris 34 Bl.
Strugurii acestui soi sunt mici, de form ă cilindric ă, uneori aripa ți, cu boabe mici
așezate des pe ciorchine, datorit ă compactit ății ciorchinelui, boabele se deformeaz ă. Bobul
este sferic, are pieli ța groas ă, culoarea este gri fumuriu, prezint ă pruin ă. Punctul pistilar este
persistent, pulpa este zemoas ă și are gust specific.
Perioada de vegeta ție a acestui soi este scurt ă, de 160-165 zile. Pinot gris are
vigoare de cre ștere este slab ă, are o fertilitate ridicat ă, astfel c ă l ăstarii sunt fertili reprezint ă
peste 85-90%.
Produc țiile ob ținute sunt variabile de la 5-9 t/ha, la 13 t/ha în func ție de zona de
cultur ă. Maturarea strugurilor are loc în a doua jum ătate a lunii septembrie. Boabele pot

59 acumula cantit ăți mari de zaharuri, în limitele 210-220 g/l. Prin s upramaturare, zah ărul poate
ajunge la 270-280 g/l. Aciditate total ă este de 4,5-5,5 g/l H 2SO 4.
Din strugurii se pot produce vinuri de mas ă de calitate superioar ă, vinurilor brute
din care se poate ob ține șampanie sau vinurilor spumante.
(http://www.cramadincotnari.ro/pinot-gris).

Figura 4.1. Pinot Gris (original)
Gris variety (original)
Soiul Muscat Ottonel
Soiul Muscat Ottonel provine din Fran ța, fiind creat înc ă în anul 1852, de c ătre
Robert Mareau. Este un soi foarte r ăspândit în aproape toate ță rile din Europa unde se
cultiv ă vi ța de vie.
Strugurele este de m ărime mijlocie, are form ă conic ă, uneori este aripat, compact.
Bobul este sferic. Pieli ța are culoare alb-verzuie și este acoperit ă cu pruin ă mult ă. Miezul
bobului este consistent având gust aromat de muscat , foarte puternic.
Maturarea se încheie în ultima perioad ă a lunii septembrie, de multe ori la începutul
lunii octombrie. (Babe ș, 2006).
Acest soi are vigoarea mijlocie, îns ă cu bun ă fertilitatea (75-83% l ăstari fertili). Se
poate cultiva în planta ții pure fiind un soi autofertil.
Dac ă se maturizeaz ă mai devreme, are aptitudinea mare de a ajunge la
supramaturare. Normal acumuleaz ă între 200-220 g/l zah ăr, dar poate ajunge și la 240-260
g/l. Strugurii au o greutate medie de 101 g. Produc țiilew la care se poite ajunge la 8-9 t/ha.

60

Figura 4.2. Muscat Ottonel (original)
Muscat Ottonel (original)
Soiul Traminer Rose
Traminer roz este un soi vechi, originar din German ia. Strugurele este compact, de
form ă cilindro-conic ă, are o m ărime medie spre mic ă, cu codi ța scurt ă și semilemnificat ă.
Lungimea strugurelui este de 10-15 cm. Strugurele a re greutate medie de 60-70 grame.
Bobul este mic și sferic (de 1,3 grame). Pieli ța bobului este groas ă și acoperit ă cu
pruin ă. Culoarea bobului este roz, iar miezul este zemos. Mustul nua are culoare (specific
vinurilor albe), dar cu gust specific, cu arom ă de trandafir.
Perioada de vegeta ție de 165-190 zile, este scurt ă spre mijlocie.
Produc țiile soiului Traminer roz sunt cuprinse între 7 și 10 t/ha. Produc țiile depind
de conci țiile anului, de clon ă, de agrotehnica aplicat ă și de zona unde se cultiv ă.
Maturarea boabelor are loc în prima jum ătate a lunii octombrie.
Acest soi poate acumula zaharuri în cantit ăți de 200-230 g/l. Se preteaza la
supracoacere, putând cumula 250 g/l. Aciditatea ati nge valori în intervalul 4-5 g /l.
Strugurele din soiul Traminer roz se folosesc pent ru obtinerea de vinuri albe de
calitate superioara. (Babe ș, 2006).

Figura 4.3. Traminer Rose (original)
Traminer Rose (original)

61 Soiul Riesling Italian
Orinea acestuii soi este controversat ă. Unii ampelografi il consider ă ca originar de
pe valea Rhinului din Germania. Al ții îl consider ă din Italia sau din regiunea Styria din
Austria,.
Strugurii sunt marijlociu-mici, de form ă cilindric ă. Prima ramifica ție este deta șat ă
de restul ciorchinelui. Ciorchinele este compact, c u boabe a șezate foarte des.
Bobul este sferic și mic, de culoare verde-g ălbui, cu pieli ța sub țire, cu punct pistilar
evident și persistent. (http://www.vignetoconsult.com/riesli ng_italian.php).
Perioada de vegeta ție este mijlocie spre lung ă, de 170-185 zile. Vigoarea de cre ștere
este moderat ă. Fertilitatea este ridicat ă, l ăstarii fertili fiind în jur de 80-85%.
Lemnul lăstarilor se maturizeaz ă foarte bine. Mugurii de rod se diferen țiaz ă de la
baza coardei, astfel c ă se poate aplica t ăierea speronat ă. Maturarea deplin ă se produce mai
târziu cu 3-4 s ăpt ămâni comparativ cu a soiului Chasselas dore.
Soiul Riesling Italian are o mare plasticitate ecol ogic ă, motiv pentru care se poate
cultiva cu bune rezultate în majoritatea podgoriilo r.
Produc țiile medii sunt de 11-13 t/ha, dar pot fi cuprinse între 9 t/ha și 16 t/ha.
Limitele acumul ării zaharurilor sunt diferite de la 170 g/l în cazu l unei acidit ăți
totale ridicat ă a mustului de 6-7 g/l H 2SO 4, pân ă la 200 g/l la acidit ății mai echilibrate, cu
valori de 4-5 g/l H 2SO 4.
La supramaturare se poate ajunge la 220-240 g/l zah aruri. Soiul Riesling Iitalian
permite ob ținerea unei game largi de vinuri seci, demiseci sau demidulci. Deasemenea,
poate fi folosit pentru spumantelor, ori a unor dis tilate din vin învechite.
(http://www.vignetoconsult.com/riesling_italian.php ).

Figura 4.4. Riesling Italian (original)
Riesling Italian (original)

62 Descrierea soiurilor de struguri pentru vinuri ro șii
Întrucât sortimentul viticol constituie un factor d e baz ă al calit ății și diversit ății
vinurilor ro șii române ști, în cadrul acestei teze de doctorat vom face ref eriri la principalele
soiuri de struguri ro șii cultivate în țara noastr ă și l
a vinurile pe care acestea le produc: Merlot, Caber net Sauvignon, Burgund și Pinot
Noir.
Soiul Merlot
Soiul Merlot este originar din regiunea Gironde-Bor deaux – Fran ța
Strugurele are m ărime mijlocie, o form ă conic ă ori cilindro-conic ă, fiind compact.
Boabele mici-mijlocii sunt sferice, sunt acoperite cu pieli ță groas ă și cu pruin ă, de
coloare negru intens. Miezul bobului este zemos, ia r gustul specific. (Babe ș, 2006).
Perioad ă de vegeta ție a soiul Merlot este mijlocie (170-180 zile). Vig oare de
cre ștere este mare. Produc țiile de struguri variaz ă în limite mari, de la 7,5 t/ha pân ă la 15,7
t/ha. (O șlobeanu și colab., 1991).
La maturarea deplin ă poate acumula 190-200 g/l zaharuri la o aciditate de 4,4-5,5
g/l H 2SO 4. Din cauza pieli ței sub țiri, apa din baobe se poate pierde u șor, putând ajunge la
concentra țiile de 220-242 g/l, zaharuri în must.

Figura 4.5. Merlot (original)
Merlot (original)
Soiul Cabernet Sauvignon
Cabernet Sauvignon provine din Gironde – Fran ța, unde este cultivat pe suprafe țe
mari. Este un soi vechi, fiind cunoscut înainte de secolul XVI.
Strugurii sunt de m ărime mic ă sau submijlocie, cu lungime de 10–15 cm, uneori
fiind aripa ți. Codi ța este foarte scurt ă. Boabele mici, în jur de 13 mm în diametru, sunt
negre și zemoase. Gustul este ierbos. Boabele au pieli ța groas ă și cu pruin ă.
Cabernet Sauvignon este aclimatizat excelent la noi în țara. Pe colinele însorite
strugurii acumuleaz ă mari cantit ăți de zaharuri antociani. Aceasta face ca vinurile s p fie de

63 calitate, intens colorate.
În condi țiile din România, din Cabernet Sauvignon se produc vinuri de bun ă
calitate, la nivelul celor mai bune vinuri franceze . Se poate vinifica în amestec cu alte
soiuri pentru a îmbun ătăți calitatea acestora.
În func ție de condi țiile climatice, este considerat un soi cu maturizar e în epoca VI.
În epocile IV și VII poate ajunge la maturarea deplin ă. La reacoltarea târzie se ob ține un
vin ro șu superior, colorat mai intens. Tot în func ție de clim ă și sol variaz ă productivitatea.
În medie, se ob ține mai mult de 1,5 kg /butuc.

Figura 4.6. Cebernet Saugvinon (original)
Cabernet Sauvignon (original)

Soiul Burgund Mare
Soiul Burgund Mare este originar din Europa Central ă f ăcâd parte din acela și grup
cu Pinot noir. Se consider ă ca fiind o varia ție mugural ă a soiului Pinot noir.
Strugurele uniaxial, compact, de form ă conic ă sau cilindro-conic ă, având greutate
mijlocie (150-180 g).
Bobul de m ărime mijlocie este sferic, cu pieli ța groas ă, de culoare negru-alb ăstrui,
prezentând un strat de pruin ă sub țire. Miezul bobului este zemos, f ără arom ă, cu must u șor
acri șor și necolorat,.
Perioad ă de vegeta ție este mijlocie spre lung ă, de165-175 zile.
Vigoarea de cre ștere este mare, iar fertilitate este mai redus ă decât la Pinot noir.
75-80% din l ăstari sunt fertili. Cu tote acestea productivitatea ridicat ă datorit ă strugurilor
mai mari. (Babe ș, 2006).
La cules, în struguri se acumuleaz ă o concentra ția medie de 186 – 199 g/l zaharuri.
Acest soi nu are capacitate de supramaturare, dar a re un con ținut în compu și fenolici mai
ridicat de 2,7, cu o aciditatea total ă pu țin mai mare (5,5-6,3 g/l H 2SO 4) .
Din soiul Burgund se pot ob ține vinuri ro șii superioare apropiate de valoarea celor
din Cabernet Sauvignon. În condi ții pedo-climatice precare se ob țin vinuri curente de mas ă,

64 dar de o calitate bun ă. Produc țiile de struguri oscileaz ă între 10,9 t/ha 16,5 t/ha.

Figura 4.7. Burgund Mare (original)
Burgund Mare (original)
Soiul Pinot Noir
Pinot Noir este o un soi vechi francez, nobil, cult ivat din perioada galilor.
Prezint ă un strugurel mic, de 75-95 g, cilindric, uniaxial, uneori aripat. Boabele
sunt dispuse în ciorchine compact.
Bobul este mic și sferic, de multe ori deformat. Pieli ța este groas ă, de coloare
negru-alb ăstrui. Este acoperit cu pruin ă mult ă. Miezul bobului este zemos, gustul este
specific, iar mustul necolorat. (Babe ș, 2006).
Perioada de vegeta ție a soiului Pinot Noir este scurt ă, de 150-160 zile. Vigoarea de
cre ștere este mic ă. Fertilitatea este ridicat ă, cu 90% l ăstari fertili, prezentând 2-3 etaje de
inflorescen țe. Cu toate acestea. productivitatea soiului este s c ăzut ă, din cauza strugurilor
mici.
Produc țiile medii sunt mici, fiind semnalate de la 4,5 t/h a la 6,4 t/ha). În zonele
fgoarte favorabile pot ajunge la 9,0 t/ha . (O șlobeanu și colab., 1991).
La cules, în must concentra ția medie de poate fi între 206 și 226 g/l. În condi ții de
supramaturare se ajunge la valori de 243-247 g/l. A ciditatea total ă are valori normale la
acest soi în limitele 4,3-5,7 g/l în H 2SO 4. Rareori poate sc ădea pân ă la 3,2 g/l în H 2SO 4.

Figura 4.8. Pinot Noir (original)
Pinot Noir (original)

65 4.2. Metoda de cercetare
Research method

Cercet ările și observa țiile s-au efectuat în urma aplic ării tehnologiei specifice
sistemului de cultur ă conven țional, cu respectarea tuturor verigilor tehnologice vizând
lucr ările asupra plantei și asupra solului.
Planta ția de vii pe rod (an plantare: 2008-soiurile ro șii și soiurile albe Pinot Gris și
Riesling Italian, respectiv 2009: soiurile Traminer Rosé și Muscat Ottonel) în care au fost
amplasate experien țele sunt de m ărime mic ă spre mijlocie (Pinot Gris-1,75 ha; Traminer
Rosé-1,86 ha; Riesling Italian-2,76 ha; Muscat Otto nel-1,30 ha; Cabernet Sauvignon-2,41
ha; Merlot-4,53 ha; Pinot Noir-5,36 ha și Burgund-2,06 ha) cu o densitate medie de 4630
butuci/ha.
Sistemul de cultur ă este semiînalt (90 cm), cu forma de conducere Guyo t pe tulpin ă
(soiurile Traminer Rosé și Burgund), respectiv Cordon Speronat (soiurile alb e: Pinot Gris,
Riesling Italian, Muscat Ottonel și soiurile ro șii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir) cu
distan țe de plantare între rânduri de 2,4 m și între butuci pe rând de 0,9 m, asigurând o
densitate de 4630 butuci la hectar.
Sistemul de t ăiere practicat este mixt, înc ărc ătura de rod fiind de 6-8 ochi/butuc la
soiurile Traminer Rosé și Burgund, 10 ochi/butuc la soiul Pinot Noir, 12 oc hi/butuc la
soiurile albe: Pinot Gris, Riesling Italian, Muscat Ottonel și soiul ro șu Merlot, respectiv 14
ochi/butuc la soiul Cabernet Sauvignon. Aceast ă înc ărc ătur ă de rod se practic ă în vederea
ob ținerii calit ății în detrimentul cantit ății.
Experien țele aferente tezei de doctorat s-au desf ăș urat în cadrul unei serii de
experien țe, pe parcursul a trei ani 2013, 2014 și 2015.
Experien ța a fost conceput ă ca experien ță amplasat ă în blocuri complet randomizate,
în trei repeti ții. Experien ța a fost amplasat ă pe parcele aferente fiec ărui soi luat în studiu,
acestea fiind relativ apropiate unele de celelalte, beneficiind de acelea și condi ții de mediu.
(figura .4.9).

66

Figura 4.9. Parcele de vi ță de vie din planta ția SC Vignodoro SRL Pâncota, jud. Arad
(original)
Vineyard plots of vineyard SC Vignodoro SRL Pâncota , Arad County (original)

Pentru realizara obiectivelor propuse au fost efect uate observa ții și de termin ări ai
unor indici de calitate
Caracterele morfologice implicate în realizarea pro duc ției care au fost studiate
sunt:- num ărul de ciorchini pe butuc, greutatea ciorchinelui, num ărul de boabe pe ciorchine
și produc ție de ciorchini pe butuc.
Elementele de calitate observate u fost: con ținutul de de zh ăr în struguri, aciditatea
total ă în struguri, poten țialul alcoolic al mustului, poten țialul alcoolic al vinului, aciditatea
total ă a vinului și aciditatea volatil ă a vinului.aceste determin ări au fost efectuate cu
aparatura existent ă în dotrea laboratorului de oenologie al Cramei din cadrul SC Vignodoro
SRL Pâncota.
Evaluare produc ției/butuc și a num ărului de ciorchini/butuc s-a realizat la 20 butuci
din fiecare parcel ă/soi. Ulterior la câte 20 ciorchini/parcel ă s-a determinat masa
ciorchinilor și num ărul de boabe al acestora.
Fiecare ciorchine ales se intoduce în pungi de poli etilen ă închise ermetic pe care se
noteaz ă, soiul, parcela și data colect ării, dup ă care se transport ă în cel mai scurt timp în
laboratorul de de Oenologie al cramei pentru a se d etermina greutatea acestuia și a se
stabili num ărul de boabe.
Pentru ca prelevarea probelor s ă fie cât mai exact ă plantele de vi ță de vie alese ca
fiind reprezentative nu trebuie s ă fie de la începutul sau de la sfâr șitul rândului deoarece
acestea sunt tot timpul mai viguroase. Deasemenea n u trebuie colecta ți ciorchinii care sunt
cei mai mici, cei mai mari, maturi sau cei care se desprind cel mai u șor.
Determinarea parametrilor fizico-chimici s-a efectu at tot în laboratorul cramei.
Detrminarea calit ății boabelor s-a realizat la probele prelevate din f iecare parcel ă

67 repeti ție. Boabele de struguri s-au zdrobit și mustul astfel ob ținut s-a filtrat prin hârtie de
filtru. (fig. 4.5.). Apoi, s-au prelevat câteva pic ături din mustul filtrat cu ajutorul unei
pipete și s-au pus în modulul FTIR al aparatului OenoFoss o b ținându-se astfel parametrii
dori ți.

Figura 4.10. Procedeul de filtrare al mustului ob ținut din probele prelevate (original)
The filtering procedure of the wort obtained from t he samples taken (original)

Evaluarea calit ății mustului și vinului s-a f ăcut pentru fiecare soi în parte.
Prelevarea probelor de must, respective, vin s-a ef ectuat dup ă omogenizarea mustului sau
vinului. Înainte de prelevare s-a l ăsat s ă curg ă aprox. 1-2 l de must/vin, dup ă care s-au
prelevat probele în sticlu țe noi de plastic; aprox. 100-200 ml must fiecare pr ob ă. Sticlu țele
s-au etichetat, dar nu s-au sigilat, doar s-au înch is în a șa fel încât s ă se lase s ă ias ă
anhidrida carbonic ă.
În primele faze de fermentare mustul se stratific ă foarte repede, iar dac ă nu este
respectat protocolul de lucru, proba respectiv ă nu poate fi considerat ă reprezentativ ă pentru
întreaga cistern ă.
Sticlu țele cu probele astfel preg ătite s-au dus în Laboratorul de Oenologie al cramei
în vederea efectu ării analizelor fizico-chimice. (fig. 4.7. a,b.).

a
b c
Figura 4.11. Recipientele cu vinul de analizat (a,b ) și preg ătirea procesului de fitrare prin
utilizarea f ăinii filtrante (c) (original)

68 Recipients of the wine to be analyzed (a, b) and Pr eparation of the filtering process
using filter meal (c) (original)

Astfel, mustul/vinul prelevat s-a filtrat prin hârt ie de filtru în care s-au pus în
prealabil câteva grame de f ăin ă filtrant ă pentru a facilita degajarea CO 2. (fig. 4.7c.). Apoi,
s-au prelevat câteva pic ături din mustul/vinul astfel filtrat cu ajutorul un ei pipete și s-au
pus în modulul FTIR al aparatului OenoFoss. (fig. 4 .8b.).
OenoFoss FTIR utilizeaz ă spectroscopia în infraro șu pentru a m ăsura probele la
dou ă lungimi de und ă, ~43 µm și ~18 µm, fapt care elimin ă erorile datorit ă calculului ce se
raporteaz ă la cele dou ă m ăsur ători. (fig. 4.8a.).

a
b
Figura 4.12. Aparatul OenoFoss (a) și modulul FTIR (b) (original)
OenoFoss (a) and FTIR (b) (original)

Valorile parametrilor fizico-chimici interesa ți sunt citite automat de c ătre aparat și
stocate într-un program special instalat pe laptop- ul conectat la modulul OenoFoss.
Metode statistico-matematice de prelucrare și interpretare a rezultatelor
Pentru determinarea semnifica ției diferen țelor dintre soiuri pentru fiecare caracter,
prelucrarea datelor experimentale s-a f ăcut prin analiza varian ței și testul t, pentru
experien țe bifactoriale (anul-factor principal; soiul ca fac tor secundar). Semnifica țiile au fost
exprimate atât pe baz ă de simboluri (*; **;***; 0; 00 ; 000 ) cât și pe baz ă de litere, fiind considerate
semnificative diferen țele dintre variantele notate cu litere diferite (Ci ulca 2006a)..
În vederea estim ării interac țiunii genotip x mediu și stabilit ății soiurilor pentru diferite
caractere de produc ție sau însu șiri de calitate s-au utilizat diferite metode:
– Modelul matematic (Eberhart Russell, 1966; Finlay Wilkinson, 1963) pentru
analiza regresiei liniare: ij ij j i i ij e t bg F ++++= δ µ ; în care:
Fij – media genotipului i în mediul j; µ – media general ă: gi – efectul genotipului i; tj –

69 efectul (indicele) mediului j; bi – coeficientul de regresie liniar ă dintre Fij și tj; δij –
devierile Fij fa ță de dreapta regresiei; eijk – eroarea asociat ă genotipului i în mediul j.

Coeficientul de regresie bi exprim ă valoarea cu care se modific ă media unui genotip
atunci când media unui anumit mediu cre ște sau descre ște cu o unitate. Pentru genotipul i
coeficientul de regresie este: ∑∑ =2/j j ij i tt F b .
-Varian ța abaterilor de la regresie:
()()
r tt F
nFFnsE
jj ij ij
ij 2
22 2
2 2
21 σ
δ −




−



−−=∑∑∑∑ ; în care:
n – num ărul localit ăților (anilor); r – num ărul repeti țiilor; 2
Eσ- varian ța erorii.
Stabilitatea performan țelor genotipurilor este cu atât mai mare cu cât val orile 2
δssunt mai
reduse și se apropie de zero (Ciulca, 2006b).
– Indicele de dezirabilitate (Hernandez și colab., 1993), se bazeaz ă atât pe valorile
produc ției cât și pe cele ale coeficientului de regresie, reprezent ând „suprafa ța de sub
func ția regresiei împ ărțit ă la diferen ța dintre valorile extreme ale indicilor mediului”.
Di = Y b Ci i.( )+ 1 ; C 1 = (I b + I a)/2 unde, Yi.- media genotipului i; Ia și Ib
valoarea maxim ă și minim ă a indicelui de mediu; bi coeficientul de regresie a genotipului
i.
– Stabilitatea genotipic ă (Hanson, 1970), se bazeaz ă pe conceptul biologic al
stabilit ății și evalueaz ă genotipurile în func ție de varia țiile produc țiilor acestora fa ță de
media unui genotip considerat stabil.
( min . min ..)X X b X b Xij i j
jq
− − +
=∑
12 unde: xi j valoarea genotipului i în mediul j; bmin valoarea
minim ă a coeficientului de regresie; Xi media pentru genotipul i ; X.j media pentru j; X.. media
general ă a experien ței.
– Parametrii rangurilor (Langer și colab., 1979), R1 și R2 , se determin ă în func ție de
valorile maxime ( LH) și cele minime ( LL) ale fiec ărui genotip, respectiv valoarea
caracterului studiat în condi țiile cele mai favorabile ( LHE ) și nefavorabile ( LLE ) de mediu,
cu formulele: R1 i= L H- LL ; R2 i= L HE – LLE .
– Factorul de stabilitate (Lewis, 1954) evalueaz ă stabilitatea fenotipic ă a unui genotip în
func ție de raportul dintre performan țele acestuia în condi ții de mediu favorabile și nefavorabile.
SF i = LHE / L LE. Stabilitatea maxim ă se ob ține atunci când valoarea SF i este egal ă cu 1.
– Indicele de superioritate (Lin și Binns, 1988), sau superioritatea general ă a unui

70 genotip reprezint ă p ătratul mediu al abaterilor dintre r ăspunsul fiec ărui genotipului și
valoarea maxim ă în toate condi țiile experimentale. Cu cât valorile acestui indice sunt mai
reduse cu atât superioritatea este mai ridicat ă.
Pi = P i = ( ) /X M qij j
jq
−
=∑2
12 ; unde Mj valoarea maxim ă în mediul j.
Pentru evaluarea interac țiunii genotip x mediu a fost utilizat și metoda de analiz ă a
efectelor principale aditive și interac țiunii multiplicative (AMMI) dup ă Gauch și Zobel
(1988 ; 1997), Crossa și colab., (1990), care are la baz ă formula:
Yij = = µ + g i + εj + ∑kj ki kVUθ+ ρij + e ijk ; în care:
µ -media general ă a experien ței ; g i- abaterea medie a genotipurilor (fa ță de
media general ă);
εj – abaterea medie a localit ăților (fa ță de media general ă); θk- valoarea individual ă
pentru axa IPCA k;
Uki – valoarea vectorului genotipului i pentru axa IPCA k; V kj – valoarea vectorului localit ății
j pentru axa IPCA k;
ρij – valoarea rezidual ă; eijk – eroarea general ă (a experien ței).
Pe baza valorilor corespunz ătoare componentelor ICPA1 și ICPA2, s-a calculat
indicele stabilit ății ASV care reprezint ă distan ța unui genotip fa ță de originea unui spa țiu
bidimensional (Purchase și colab., 2000).
– Indicele de siguran ță (Kataoka, 1963) permite estimarea cu o anumit ă probabilitate
a nivelului minim pentru un anumit caracter la fiec are genotip, și se calculeaz ă cu formula:.
Ii = mi – Z (P) Si; unde:
mi –media genotipului i; Si –abaterea standard a mediului; Z(P) – procent din curba
distribu ției normale pentru care func ția cumulat ă a distribu ției atinge valoarea P. P (nivelul
mediu al riscului) are valori cuprinse între 0,70 p entru agricultura modern ă în condi ții
favorabile și 0,95 pentru agricultura de subzisten ță în condi ții nefavorabile. Pentru calcul
s-a folosit valoarea Z(P) =0,675, corespunz ătoare pentru P = 0,75.
Pentru a stabilii concordan ța dintre rezultatele diferitelor metode de aprecier e a
stabilit ății pentru caracterele studiate s-a folosit coeficie ntul de corela ție a rangurilor
(Simpson ):

) 1(6122
−−=∑
n ndri
s; în care di-diferen ța de rang între perechile de observa ții; n – num ăr
de observa ții.

71
CAPITOLUL V
REZULTATE PRIVIND VARIABILITATEA COMPONENTELOR PROD UC ȚIEI
ȘI CALIT ĂȚ II ACESTEIA LA UN SORTIMENT DE SOIURI DE VI ȚĂ DE VIE
DIN PODGORIA MINI Ș-MĂDERAT ÎN PERIOADA 2013-2015
RESULTS CONCERNING THE VARIABILITY OF YIELD COMPONE NTS AND IT’S
QUALITY FOR A COLLECTION OF GRAPE VINE VARIETIES FR OM
MINIS-MADERAT VINEYARD DURING 2013-2015

5.1. Variabilitatea componentelor produc ției la soiurile pentru vinuri albe în perioada
2013-2015
The variability of yield components at varieties fo r white wines during 2013-2015

5.1.1. Rezultate privind num ărul ciorchinilor/butuc.
Results concerning the bunches num ber/trunk
Având în vedere datele din tabelul 5.1. se observ ă c ă cele dou ă surse de varia ție,
respectiv genotipul și condi țiile climatice din perioada experiment ării au avut influen țe
semnificative asupra num ărului de ciorchini/butuc. Genotipul a avut un efect mai ridicat
(22,57 %) comparativ cu efectul condi țiilor ecologice din perioada studiat ă. (16,47 %). De
asemenea, se observ ă c ă și interac țiunea genotip x mediu a avut influen țe considerabile și
asigurate statistic asupra manifest ării acestui caracter la soiurile pentru vinuri
albe.Variabilitatea intrapopula țional ă, respectiv dintre butucii fiec ărui soi a fost de
10,03 %.
Tabelul 5.1
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
num ărului de ciorchini/butuc la soiurile pentru vinuri albe
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the
bunches number/trunk at varieties for white wines
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 10720,4 239
Ani 1255,86 2 627,93 22,99**
Soiuri 2580,45 3 860,15 31,49**
Ani x Soiuri 656,74 6 109,46 4,01**
Eroare 6227,35 228 27,31

Luând în considerare efectul unilateral al condi țiilor climatice (tab. 5.2), num ărul

72 ciorchinilor/butuc la soiurile pentru vinuri albe a manifestat o variabilitate mijlocie de
la un an la altul (s % = 11,32), asociat ă unei amplitudini de 5,49 cu limitele între 21,70 în
anul 2015 și 27,19 pentru anul 2014. Nivelul mai ridicat al pr ecipita țiilor din anul 2014 a
avut o influen ță pozitiv ă asupra form ării și dezvolt ării ciorchinilor, înregistrându-se sporuri
foarte semnificative de 7-25 % fa ță de rezultatele din 2013 și respectiv 2015. De
asemenea, în anul 2013 num ărul ciorchinilor a înregistrat valori semnificativ mai ridicate
cu aproximativ 17 % fa ță de anul 2015.
Tabelul 5.2
Num ărul mediu de ciorchini/butuc recolta ți în perioada 2013-2015
Average yields of bunches number/trunk harvested d uring 2013-2015
Ani Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 27,19 25,43 106,92 1,76*
2015 – 2013 21,70 25,43 85,33 -3,73 000
2015 – 2014 21,70 27,19 79,81 -5,49 000
DL 5% =1,63 DL 1% =2,15 DL 0,1% =2,75

Valorile medii ale num ărului de ciorchini/butuc la soiurile pentru vinuri albe
(tab. 5.3) au prezentat o amplitudine de 8,58, cu l imitele de la 19,45 în cazul soiului
Traminer Rose pân ă la 28,03 pentru Riesling Italian, pe fondul unei v ariabilit ăți
intergenotipice mijlocii (15,28 %). Variabilitatea interindividual ă a acestui caracter a fost
mijlocie la Riesling Italian și Traminer Rose, respectiv ridicat ă la Muscat Ottonel și Pinot
Gris.
Tabelul 5.3
Num ărul mediu de ciorchini/butuc la soiurile pentru vin uri albe
Average yields of bunches number/trunk at varietie s for white wines
Soiuri Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 19,45 26,78 72,63 -7,33 000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 24,82 26,78 92,68 -1,960
Riesling Italian – Pinot Gris 28,03 26,78 104,67 1, 25
Muscat Ottonel – Traminer
Rosé 24,82 19,45 127,61 5,37***
Riesling Italian – Traminer
Rosé 28,03 19,45 144,11 8,58***
Riesling Italian – Muscat
Ottonel 28,03 24,82 112,93 3,21***
DL 5% =1,88 DL 1% =2,48 DL 0,1% =3,18

Soiul Riesling Italian a realizat în aceast ă perioad ă un num ăr de peste 28 de ciorchini,
semnificativ superior cu 13-44 % fa ță de Muscat Ottonel și Traminer Rose. O valoare

73 ridicat ă a acestui caracter pentru perioada studiat ă a fost consemnat ă și la soiul Pinot Gris,
asociat ă unor sporuri semnificative de 1,96, 7,33 fa ță de soiurile Muscat Ottonel și
Traminer Rose diferen țiate statistic în favoarea celui dintâi.
Tabelul 5.4
Valorile anuale ale num ărului de ciorchini/butuc la soiurile pentru vinuri albe în perioada
2013-2015
Yearly values of bunches number/trunk at varieties for white wines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris x 28,40 a x 29,80 a y 22,15 b 26,78+0,99 28,50
Traminer Rosé x 22,45 b y 18,40 b y 17,50 c 19,45+0,48 19,13
Muscat Ottonel y 23,75 b x 29,10 a y 21,60 b 24,82+0,82 25,48
Riesling Italian y 27,10 a x 31,45 a y 25,55 a 28,03+0,66 18,14
xsx± 25,43+0,65 27,19+0,90 21,70+0,52 24,77+0,43
S% 22,99 29,48 21,32 27,04
DL 5% = 3,26 DL 1% =4,29 DL 0,1% =5,51
Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra num ărului de
ciorchini/butuc (tab.5.4 și fig. 5.1) se observ ă c ă genotipul a manifestat cea mai ridicat ă
influen ță asupra acestui caracter pe fondul condi țiilor climatice din anul 2014, în timp
ce la soiurile Pinot Gris și Muscat Ottonel se constat ă cea mai ridicat ă interac țiune cu
condi țiile de mediu.

Fig. 5.1. Num ărul de ciorchini/butuc la soiurile pentru vinuri al be în perioada 2013-2015
Number of bunche/trunk at varieties for white wines during 2013-2015

În condi țiile din anul 2013 (tab. 5.5) soiurile pentru vinur i albe au înregistrat o
amplitudine de varia ție de 5,95 cu valori cuprinse între 22,45 la soiul Traminer Rose și
28,40 la Pinot Gris, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale ridicate (22,99 %). 0510 15 20 25 30 35
Pinot Gris Traminer Rose Muscat Ottonel Riesling Italian
Soiul Numar ciorchini /butuc 2013
2014
2015
DL

74 Soiurile Pinot Gris și Riesling Italian au valorificat într-o m ăsur ă mai ridicat ă condi țiile de
vegeta ție din acest an manifestând valori ale acestui cara cter, semnificativ superioare cu
19,57-26,50 % respectiv 14,11-20,71 % fa ță de Muscat Ottonel și Traminer Rose.
Pe fondul condi țiilor climatice mai favorabile din 2014, soiurile p entru vinuri
albe au prezentat valori ale acestui caracter cupri nse între 18,40 la Traminer Rose și
31,45 la Riesling Italian, cu o amplitudine de 13,0 5 și o variabilitate de 29,48 %. Soiul
Traminer Rose a valorificat la un nivel inferior co ndi țiile acestui an, realizând un num ăr
de ciorchini/butuc semnificativ mai redus cu 58,15- 70,92 % fa ță de celelalte trei soiuri,
nediferen țiate statistic.
Tabelul 5.5
Efectul soiului asupra num ărului de ciorchini/butuc în fiecare an din perioada 2013-2015
The effect of variety on bunches number/trunk for e ach year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 22,45 28,40 79,05 -5,95 000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 23,75 28,40 83,63 -4,6500
Riesling Italian – Pinot Gris 27,10 28,40 95,42 -1, 30
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 23,75 22,45 105,79 1,30
Riesling Italian – Traminer Rosé 27,10 22,45 120,71 4,65**
Riesling Italian – Muscat Ottonel 27,10 23,75 114,11 3,35*
Soiuri x 2014 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 18,40 29,80 61,74 -11,40000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 29,10 29,80 97,65 -0,70
Riesling Italian – Pinot Gris 31,45 29,80 105,54 1, 65
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 29,10 18,40 158,15 10,70***
Riesling Italian – Traminer Rosé 31,45 18,40 170,92 13,05***
Riesling Italian – Muscat Ottonel 31,45 29,10 108,08 2,35
Soiuri x 2015 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 17,50 22,15 79,01 -4,65 00
Muscat Ottonel – Pinot Gris 21,60 22,15 97,52 -0,55
Riesling Italian – Pinot Gris 25,55 22,15 115,35 3, 40*
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 21,60 17,50 123,43 4,10*
Riesling Italian – Traminer Rosé 25,55 17,50 146,00 8,05***
Riesling Italian – Muscat Ottonel 25,55 21,60 118,29 3,95*
DL 5% = 3,26 DL 1% =4,29 DL 0,1% =5,51

Num ărul de ciorchini a manifestat în condi țiile din 2015 o variabilitate
intergenotipic ă mijlocie-ridicat ă (21,32 %), inferioar ă anilor preceden ți, cu limitele
cuprinse între 17,50 la Traminer Rose și 25,55 la Riesling Italian, pe fondul unei medii
generale semnificativ mai reduse decât în perioada 2013-2014. Efecte pozitive ale
interac țiunii genotip x mediu asupra acestui caracter au fo st observate la soiul Riesling

75 Italian care a realizat valori semnificativ mai rid icate comparativ cu restul soiurilor,
asociate unor sporuri relative de 15,35-46 %. Soiul Traminer Rose a prezentat un num ăr de
ciorchini semnificativ inferior cu 4,1-4,65 și fa ță de Muscat Ottonel sau Pinot Gris.
Referitor la influen ța condi țiilor climatice din perioada 2013-2015 asupra
num ărului de ciorchini/butuc la soiul Pinot Gris ae con stat ă o amplitudine de 7,65 asociat ă unei
variabilit ăți ridicate, superioare fa ță de celelalte soiuri (tab. 5.6). Soiul respectiv a valorificat
mai eficient condi țiile de mediu din anii 2013-2014 când a înregistrat valori ale acestui caracter
de 28,4-29,8, asociate unor sporuri foarte semnific ative de 28,22-34,53 %.
În cazul soiului Traminer Rose, efectul condi țiilor climatice asupra manifest ării
fenotipice a num ărului de ciorchini a fost mai redus, pe fondul unei amplitudini de 4,95 cu
limitele de la 17,50 pentru anul 2015 pân ă la 22,45 pentru anul 2013. Ca atare, acest soi a
realizat în anul 2013 un num ăr de ciorchini semnificativ superior cu 22,01-28,29 % fa ță de
valorile anilor urm ători.
Tabelul 5.6
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra num ărului de ciorchini/butuc la
fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the bunches number/trunk for
each variety
Ani x
Pinot Gris Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 29,80 28,40 104,93 1,40
2015 – 2013 22,15 28,40 77,99 -6,25 000
2015 – 2014 22,15 29,80 74,33 -7,65 000
Ani x
Traminer Rosé Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 18,40 22,45 81,96 -4,05 0
2015 – 2013 17,50 22,45 77,95 -4,95 00
2015 – 2014 17,50 18,40 95,11 -0,90
Ani x
Muscat Ottonel Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 29,10 23,75 122,53 5,35**
2015 – 2013 21,60 23,75 90,95 -2,15
2015 – 2014 21,60 29,10 74,23 -7,50 000
Ani x
Riesling Italian Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 31,45 27,10 116,05 4,35**
2015 – 2013 25,55 27,10 94,28 -1,55
2015 – 2014 25,55 31,45 81,24 -5,90 000
DL 5% = 3,26 DL 1% =4,29 DL 0,1% =5,51

La soiul Muscat Ottonel variabilitatea acestui cara cter a fost influen țat ă semnificativ
de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului, având în ve dere amplitudinea (7,50)

76 și coeficientul de varia ție (25,48 %). Astfel, condi țiile din 2014 au avut efecte foarte
favorabile asupra exprim ării acestui caracter, înregistrându-se sporuri semn ificative de
22,53- 34,72 % fa ță de valorile consemnate în 2013 și 2014.
Pe fondul unei influen țe mai reduse a condi țiilor climatice din perioada studiului, soiul
Resling Italian a prezentat un num ăr de ciorchini/butuc cu valori de la 25,55 în 2015 pân ă
la 31,45 în 2014. Acest soi a manifestat un comport ament similar soiului Muscat Ottonel,
realizând în condi țiile din 2014 un num ăr de ciorchini semnificativ mai ridicat cu 4,35-5,9 0
fa ță de ceilal ți ani.

5.1.2. Rezultate privind greutatea ciorchinilor.
Results concerning the bunches weig ht
Pe baza analizei varian ței (tab. 5.7), se observ ă c ă doar soiul și interac țiunea
acestuia cu condi țiile de mediu au avut o influen ță distinct semnificativ ă asupra greut ății
ciorchinilor.
Efectul condi țiilor climatice (0,83 %) a fost semnificativ infer ior comparativ cu
efectul soiului (38,82 %). De asemenea, se constat ă c ă și efectul combinat al condi țiilor
ecologice și soiului a manifestat o influen ță asigurat ă statistic (5,78 %) asupra
variabilit ății acestui caracter. La nivel intrapopula țional, variabilitatea dintre ciorchini
fiec ărui soi a fost de 5,34 %.
Tabelul 5.7
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
greut ății ciorchinilor la soiurile pentru vinuri albe
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the
bunches weight at varieties for white wines
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 208392 239
Ani 1022 2 511,25 1,02
Soiuri 72150 3 24050,07 48,21**
Ani x Soiuri 21484 6 3580,72 7,18**
Eroare 113735 228 498,84

Soiurile pentru vinuri albe au realizat valori medi i anuale ale greut ății ciorchinilor
cuprinse între 85,10 g în 2013 și 89,71 g în 2014, pe fondul unei variabilit ăți reduse
(2,91 %) de la un an la altul (tab. 5.8). Chiar dac ă per ansamblu în 2014 se observ ă o mas ă
a cirochinilor mai ridicat ă cu 4,79-5,42 %, diferen țele respective nu ating nivelul
semnifica ției.

77 Tabelul 5.8
Greutatea medie a ciorchinilor în perioada 2013-201 5
Average yields of bunches weight during 2013-2015
Ani Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 89,71 85,10 105,42 4,61
2015 – 2013 85,61 85,10 100,60 0,51
2015 – 2014 85,61 89,71 95,43 -4,10
DL 5% =6,96 g DL 1% =9,17 g DL 0,1% =11,77 g

Referitor la efectul genotipului asupra manifest ării acestui caracter din tabelul 5.9.
reiese c ă soiurile pentru vinuri albe au realizat o greutate a ciorchinilor cu valori de la 68,53 g
pentru Riesling Italian pân ă la 115,15 g pentru Muscat Ottonel, pe fondul unei variabilit ăți
interpopula ționale ridicate (23,06 %). La nivel intragenotipic acest caracter a manifestat o
variabilitate mijlocie la Traminer Rose și respectiv ridicat ă la celelalte soiuri.
Tabelul 5.9
Greutatea medie a ciorchinilor la soiurile pentru v inuri albe
Average weight of bunches at varieties for white wi nes
Soiuri Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 84,50 79,06 106,88 5,44
Muscat Ottonel – Pinot Gris 115,15 79,06 145,65 36, 09***
Riesling Italian – Pinot Gris 68,53 79,06 86,68 -10 ,53 0
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 115,15 84,50 136,27 30,65***
Riesling Italian – Traminer Rosé 68,53 84,50 81,11 -15,97 000
Riesling Italian – Muscat Ottonel 68,53 115,15 59,52 -46,62 000
DL 5% =8,03 g DL 1% =10,59 g DL 0,1% =13,59 g

Având în vedere compara țiile intergenotipice între diferitele soiuri, se co nstat ă c ă
soiul Muscat Ottonel a manifestat în aceast ă perioad ă o greutate medie a ciorchinilor
semnificativ mai ridicat ă cu 36,67-68,02 % fa ță de restul soiurilor. Masa ciorchinilor la
soiul Riesling Italian a fost semnificativ inferioa r ă cu 10,53-15,97 g comparativ cu soiurile
Pinot Gris și Traminer Rose, semnificativ egale.
Ținând cont de efectul interac țiunii dintre soiuri și condi țiile climatice ale perioadei
studiate, din tabelul 5.10 și fig. 5.2 rezult ă c ă în condi țiile din anul 2013 soiurile s-au
diferen țiat cel mai evident sub aspectul greut ății ciorchinilor. De asemenea, se constat ă c ă
în cazul soiului Traminer Rose varia ția condi țiilor ecologice de pe parcursul experiment ării
au influen țat într-o m ăsur ă considerabil mai redus ă manifestarea greut ății ciorchinilor,
comparativ cu restul soiurilor.

78
Tabelul 5.10
Valorile anuale ale greut ății ciorchinilor la soiurile pentru vinuri albe în p erioada
2013-2015
Yearly values of bunches weight at varieties for wh ite wines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris y 60,07 c x 87,85 b x 89,25 b 79,06+2,71 26,59
Traminer Rosé x 83,17 b x 80,02b x 90,30 ab 84,50+1,98 18,20
Muscat Ottonel x 129,55 a y 112,79 a y 103,10 a 115,15+4,53 30,47
Riesling Italian xy 67,61 c x 78,19 b y 59,80 c 68,53+2,58 29,17
xsx± 85,10+4,34 89,71+3,05 85,61+2,16 86,81+1,91
S% 45,61 30,42 22,59 34,02
DL 5% = 13,92 g DL 1% =18,35 g DL 0,1% =23,55 g

Fig. 5.2. Greutatea ciorchinilor la soiurile pentru vinuri albe în perioada 2013-2015
Bunches weight at varieties for white wines during 2013-2015

În condi țiile anului 2013 a fost observat ă o variabilitate intergenotipic ă foarte
ridicat ă (45,76 %) a greut ății ciorchinilor, având în vedere c ă între soiurile pentru vinuri
albe s-a înregistrat o amplitudine de 69,47 g, cupr ins ă între 60,07 g la Pinot Gris și 129,55
g la Muscat Ottonel. Ca atare, soiul Muscat Ottonel a realizat o mas ă a ciorchinilor
semnificativ mai ridicat ă decât celelalte soiuri, pe fondul unor sporuri rel ative foarte
ridicate de 55,77-115,64 %. În cazul soiurilor Pino t Gris și Riesling Italian, condi țiile din
acest an au avut o influen ță negativ ă asupra dezvolt ării ciorchinilor, care au fost
semnificativ inferiori ca greutate și fa ță de cei ai soiului Traminer Rose (tab. 5.11).
Referitor la efectul condi țiilor climatice asupra acestui caracter, în anul 2 014 se
observ ă c ă soiurile au înregistrat o amplitudine de 112,79 g , pe fondul unei variabilit ăți 0 20 40 60 80 100 120 140
Pinot Gris Traminer Rose Muscat Ottonel Riesling Italian
Soiul Greutate ciorchine (g ) 2013
2014
2015
DL

79 interpopula ționale de 30,72. Astfel, soiul Muscat Ottonel s-a e viden țiat și în acest an,
realizând o greutate medie a ciorchinilor semnifica tiv superioar ă fa ță de celelalte soiuri, cu
sporuri relative cuprinse de la 28,39 % fa ță de Pinot Gris pân ă la 44,25 % fa ță de Riesling
Italian. Celelalte soiuri nu s-au diferen țiat semnificativ pentru acest caracter.
Tabelul 5.11
Efectul soiului asupra greut ății ciorchinilor în fiecare an din perioada 2013-201 5
The effect of variety on bunches weight for each ye ar during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 83,17 60,07 138,44 23,09 **
Muscat Ottonel – Pinot Gris 129,55 60,07 215,64 69, 47***
Riesling Italian – Pinot Gris 67,61 60,07 112,54 7, 53
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 129,55 83,17 155,77 46,38***
Riesling Italian – Traminer Rosé 67,61 83,17 81,29 -15,56 0
Riesling Italian – Muscat Ottonel 67,61 129,55 52,1 9 -61,94 000
Soiuri x 2014 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 80,02 87,85 91,09 -7,83
Muscat Ottonel – Pinot Gris 112,79 87,85 128,39 24, 94***
Riesling Italian – Pinot Gris 78,19 87,85 89,00 -9, 66
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 112,79 80,02 140,95 32,77***
Riesling Italian – Traminer Rosé 78,19 80,02 97,71 -1,83
Riesling Italian – Muscat Ottonel 78,19 112,79 69,3 2 -34,60 000
Soiuri x 2015 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 90,30 89,25 101,18 1,05
Muscat Ottonel – Pinot Gris 103,10 89,25 115,52 13, 85
Riesling Italian – Pinot Gris 59,80 89,25 67,00 -29 ,45 00
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 103,10 90,30 114,17 12,80
Riesling Italian – Traminer Rosé 59,80 90,30 66,22 -30,50 000
Riesling Italian – Muscat Ottonel 59,80 103,10 58,0 0 -43,30 000
DL 5% = 13,92 g DL 1% =18,35 g DL 0,1% =23,55 g

Sub influen ța condi țiilor climatice din 2015, soiurile pentru vinuri al be au
prezentat valori ale acestui caracter cuprinse într e 59,80 g la Riesling Italian și 103,1 g la
Muscat Ottonel, cu o amplitudine de 43,30 g și o variabilitate de 22,59 %. Pe fondul unor
diferen țe considerabil mai reduse între soiuri se observ ă c ă soiul Riesling Italian a
valorificat la un nivel inferior condi țiile acestui an, realizând o greutate a ciorchinilo r
semnificativ inferioar ă cu 51,65-72,40 % fa ță de celelalte soiuri, nediferen țiate statistic.
În cazul soiului Pinot Gris, efectul condi țiilor climatice asupra manifest ării
fenotipice a greut ății ciorchinilor a fost asociat unei amplitudini de 29,18 g cu limitele de la

80 60,07 g pentru anul 2013 pân ă la 89,25 g pentru anul 2015. Ca atare, acest soi a realizat în
2014-2015 ciorchini semnificativ mai mari cu 46-48 % fa ță de valorile din 2013 (tab.
5.12).
Pe fondul unei influen țe reduse a condi țiilor climatice, soiul Traminer Rose a prezentat
o varia ție nesemnificativ ă a greut ății ciorchinilor cu valori de la 80,02 în 2014 pân ă la
90,30 g în anul 2015.
Tabelul 5.12
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra greut ății ciorchinilor la fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the bunches weight for each
variety
Ani x
Pinot Gris Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 87,85 60,07 146,25 27,78***
2015 – 2013 89,25 60,07 148,58 29,18***
2015 – 2014 89,25 87,85 101,59 1,40
Ani x
Traminer Rosé Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 80,02 83,17 96,21 -3,15
2015 – 2013 90,30 83,17 108,57 7,13
2015 – 2014 90,30 80,02 112,85 10,28
Ani x
Muscat Ottonel Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 112,79 129,55 87,06 -16,76 0
2015 – 2013 103,10 129,55 79,58 -26,45 000
2015 – 2014 103,10 112,79 91,41 -9,69
Ani x
Riesling Italian Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 78,19 67,61 115,65 10,58
2015 – 2013 59,80 67,61 88,45 -7,81
2015 – 2014 59,80 78,19 76,48 -18,39 00
DL 5% = 13,92 g DL 1% =18,35 g DL 0,1% =23,55 g

Referitor la influen ța condi țiilor climatice din perioada 2013-2015 asupra
dezvolt ării ciorchinilor la soiul Muscat Ottonel ae constat ă o amplitudine de 26,45 g asociat ă
unei variabilit ăți ridicate, superioare fa ță de celelalte soiuri. A șadar, soiul respectiv a valorificat
mai eficient condi țiile de mediu din 2013 când a înregistrat valori al e acestui caracter de
129,55 g, asociate unor sporuri semnificative de 14 ,86-25,60 %.
Și în cazul soiului Riesling Italian variabilitatea acestui caracter a fost
influen țat ă semnificativ de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului, având în
vedere amplitudinea (18,39) și coeficientul de varia ție (29,17 %). Astfel, condi țiile din
2014 au avut efecte foarte favorabile asupra exprim ării acestui caracter,

81 înregistrându-se sporuri de 15,65-32,85 % , îns ă doar cele fa ță de valorile consemnate
în 2015 au atins nivelul semnifica ției statistice.

5.1.3. Rezultate privind num ărul boabelor/ciorchine
Results concerning the berries number/bunch
Conform rezultatelor analizei varian ței (tabelul 5.13) rezult ă c ă num ărul
boabelor/ciorchine a fost influen țat ă într-o m ăsur ă semnificativ ă atât de variabilitatea
condi țiilor climatice din perioada experimental ă precum și de genotip, pe fondul unei
influen țe semnificative de 6,68 % a variabilit ății la nivelul ciorchinilor fiec ărui soi.
Efectul soiului asupra manifest ării acestui caracter a fost de 5,46 % inferior fa ță de
efectul condi țiilor climatice (9,02 %) și al interac țiunii dintre soiuri și condi țiile de
mediu.
Tabelul 5.13
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
num ărului de boabe/ciorchine la soiurile pentru vinuri albe
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the berries
number/bunch at varieties for white wines
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 96443 239
Ani 4457 2 2228,55 7,02**
Soiuri 4048 3 1349,40 4,25**
Ani x Soiuri 15601 6 2600,28 8,20**
Eroare 72336 228 317,27

Referitor la efectul condi țiilor climatice din perioada experimental ă asupra acestui
caracter (tab. 5.14), se observ ă o amplitudine de 10,49 pe fondul unei variabilit ăți reduse
de 7,22 %. În anul 2013 condi țiile climatice au fost semnificativ superioare fa ță de cele din
2014 și 2015, din punct de vedere al num ărului boabelor/ciorchine realizat de soiurile
pentru vinuri albe, permi țând ob ținerea unor sporuri de 8,62-15,39 %. Valorile medii ale
acestui caracter în 2014-2015 au fost semnificativ egale.
Tabelul 5.14
Num ărul mediu de boabe/ciorchine în perioada 2013-2015
Average yields of berries number/bunch during 2013 -2015
Ani Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 68,14 78,63 86,66 -10,49 000
2015 – 2013 72,39 78,63 92,06 -6,24 0
2015 – 2014 72,39 68,14 106,24 4,25
DL 5% =5,55 DL 1% =7,32 DL 0,1% =9,39

82 Pe parcursul experiment ării între cele patru soiuri (tab. 5.15) s-a manifes tat o
variabilitate mijlocie (6,49 %) a num ărului boabelor/ciorchine, cu limitele de la 68,24 î n
cazul soiului Pinot Gris pân ă la 78,36 pentru soiul Muscat Ottonel. Variabilitat ea
intrapopula țional ă a respectivului caracter pe parcursul celor trei a ni a fost în general
ridicat ă.
Pe baza compara țiilor multiple dintre soiuri (tab. 5.15) se observ ă c ă la Muscat
Ottonel s-a înregistrat un num ăr de boabe/ciorchine, semnificativ superior cu
11,98-14,83 % fa ță de Riesling Italian și Pinot Gris. De asemenea, soiul Pinot Gris a
realizat un num ăr mediu de boabe/ciorchine semnificativ mai redus c u aproximativ 11 % și
fa ță de soiul Traminer Rose.
Tabelul 5.15
Num ărul mediu de boabe/ciorchine la soiurile pentru vin uri albe
Average yields of berries number/bunch at varietie s for white wines
Soiuri Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 75,64 68,24 110,84 7,40*
Muscat Ottonel – Pinot Gris 78,36 68,24 114,83 10,1 2**
Riesling Italian – Pinot Gris 69,98 68,24 102,55 1, 74
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 78,36 75,64 103,60 2,72
Riesling Italian – Traminer Rosé 69,98 75,64 92,52 -5,66
Riesling Italian – Muscat Ottonel 69,98 78,36 89,31 -8,38 0
DL 5% =6,45 DL 1% =8,45 DL 0,1% =10,84
Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra num ărului de
ciorchini/butuc (se observ ă c ă genotipul a manifestat cea mai ridicat ă influen ță asupra
acestui caracter pe fondul condi țiilor climatice din anul 2014, în timp ce la soiuri le
Pinot Gris și Muscat Ottonel se constat ă cea mai ridicat ă interac țiune cu condi țiile de
mediu.
Tabelul 5.16
Valorile anuale ale num ărului de boabe/ciorchine la soiurile pentru vinuri albe în perioada
2013-2015
Yearly values of berries number/bunch at varieties for white wines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris x 66,25 b x 63,73 a x 74,75 ab 68,24+2,03 23,01
Traminer Rosé xy 73,73 b x 68,80 a x 84,40 a 75,64+2,71 27,79
Muscat Ottonel x 100,78 a y 71,18 a y 63,13 b 78,36+3,06 30,05
Riesling Italian x 73,78 b x 68,85 a x 67,30 b 69,98+2,29 25,39
xsx± 78,63+2,43 68,14+2,31 72,39+1,82 73,05+1,30
S% 27,67 30,34 22,43 27,50
DL 5% =11,10 DL 1% =14,63 DL 0,1% =18,78

83 Condi țiile climatice din 2013 au fost mai favorabile pent ru formarea și
dezvoltarea ciorchinilor la soiurile pentru vinuri albe care au prezentat valori ale acestui
caracter cuprinse întrÎn func ție de valorile anuale ale num ărului de boabe/ciorchine la
soiurile pentru vinuri albe (tab.5.16 și fig. 5.3) se constat ă c ă în cazul soiurilor Muscat
Ottonel și Traminer Rose varia ția condi țiilor climatice a influen țat semnificativ formarea și
cre șterea boabelor/ciorchine.
e 66,25 la Pinot Gris și 100,78 la Muscat Ottonel, cu o amplitudine de 34, 35 și o
variabilitate de 27,67 %. Soiul Muscat Ottonel a va lorificat la un nivel superior
condi țiile acestui an, realizând un num ăr de boabe/ciorchine semnificativ mai ridicat cu
36,6-52,11 % fa ță de celelalte trei soiuri, nediferen țiate statistic (tab. 5.17).
Num ărul de boabe/ciorchine a manifestat în condi țiile din 2014 o variabilitate
ridicat ă (30,34 %), superioar ă celorlal ți ani, cu limitele cuprinse între 63,73 la soiul
Pinot Gris și 71,18 la soiul Muscat Ottonel, pe fondul unei med ii generale semnificativ
mai reduse decât în 2013 și 2015. Ca atare, pe fondul diferen țelor reduse și
nesemnificative dintre soiuri se poate afirma c ă acestea au valorificat la un nivel similar
condi țiile de vegeta ție din acest an.

Fig. 5.3. Num ărul de boabe/ciorchine la soiurile pentru vinuri al be în perioada 2013-2015
Berries number/bunch at varieties for white wines during 2013-2015

0 20 40 60 80 100 120
Pinot Gris Traminer Rose Muscat Ottonel Riesling Italian
Soiul Numar boabe /ciorchine 2013
2014
2015
DL

84 Tabelul 5.17
Efectul soiului asupra num ărului de boabe/ciorchine în fiecare an din perioada 2013-2015
The effect of variety on berries number/bunch for e ach year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 73,73 66,25 111,28 7,47
Muscat Ottonel – Pinot Gris 100,78 66,25 152,11 34, 53***
Riesling Italian – Pinot Gris 73,78 66,25 111,36 7, 53
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 100,78 73,73 136,69 27,05***
Riesling Italian – Traminer Rosé 73,78 73,73 100,07 0,05
Riesling Italian – Muscat Ottonel 73,78 100,78 73,21 -27,00 000
Soiuri x 2014 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 68,80 63,73 107,96 5,08
Muscat Ottonel – Pinot Gris 71,18 63,73 111,69 7,45
Riesling Italian – Pinot Gris 68,85 63,73 108,04 5, 12
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 71,18 68,80 103,45 2,38
Riesling Italian – Traminer Rosé 68,85 68,80 100,07 0,05
Riesling Italian – Muscat Ottonel 68,85 71,18 96,73 -2,33
Soiuri x 2015 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 84,40 74,75 112,91 9,65
Muscat Ottonel – Pinot Gris 63,13 74,75 84,45 -11,6 3 0
Riesling Italian – Pinot Gris 67,30 74,75 90,03 -7, 45
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 63,13 84,40 74,79 -21,28 000
Riesling Italian – Traminer Rosé 67,30 84,40 79,74 -17,10 00
Riesling Italian – Muscat Ottonel 67,30 63,13 106,61 4,18
DL 5%=11,10 DL 1% =14,63 DL 0,1% =18,78

În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri albe au î nregistrat o amplitudine de varia ție de
21,28 cu valori cuprinse între 63,13 la soiul Musca t Ottonel și 84,40 la Traminer Rose, pe
fondul unei variabilit ăți interpopula ționale inferioare anilor anteriori (22,43 %). Soiur ile
Traminer Rose și Pinot Gris au valorificat într-o m ăsur ă mai ridicat ă condi țiile de vegeta ție din
acest an, manifestând valori ale acestui caracter s emnificativ superioare cu 25,40-33,69 %
fa ță de Muscat Ottonel și Riesling Italian, respectiv 18,40 % fa ță de Muscat Ottonel.
La soiurile Pinot Gris și Riesling Italian, pe fondul unori amplitudini red use de
11,02-6,48 se constat ă c ă varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului nu a
influen țat semnificativ num ărul boabelor/ciorchine.
În condi țiile unei amplitudini de 15,60 și a unei variabilit ăți de 27,79 %, soiul
Traminer Rose a înregistrat în anul 2014 un num ăr de boabe/ciorchine mai ridicat cu
14,5-22,67 % fa ță de rezultatele din ceilal ți ani, îns ă doar diferen ța fa ță de anul 2014 a
atins nivelul semnifica ției.

85 În cazul soiului Muscat Ottonel, num ărul boabelo/ciorchine a fost influen țat într-o
măsur ă considerabil ă de varia ția condi țiilor climatice din cei trei ani. Astfel, condi țiile din 2013
au permis ob ținerea unor ciorchini cu un num ăr de boabe semnificativ superior cu
41,58-59,64 % fa ță de 2014-2015.
Tabelul 5.18
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra num ărului de boabe/ciorchine la
fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the berries number/bunch for
each variety
Ani x
Pinot Gris Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 63,73 66,25 96,20 -2,52
2015 – 2013 74,75 66,25 112,83 8,50
2015 – 2014 74,75 63,73 117,29 11,02
Ani x
Traminer Rosé Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 68,80 73,73 93,31 -4,93
2015 – 2013 84,40 73,73 114,47 10,67
2015 – 2014 84,40 68,80 122,67 15,60*
Ani x
Muscat Ottonel Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 71,18 100,78 70,63 -29,60 000
2015 – 2013 63,13 100,78 62,64 -37,65 000
2015 – 2014 63,13 71,18 88,69 -8,05
Ani x
Riesling Italian Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 68,85 73,78 93,32 -4,93
2015 – 2013 67,30 73,78 91,22 -6,48
2015 – 2014 67,30 68,85 97,75 -1,55
DL 5% =11,10 DL 1% =14,63 DL 0,1% =18,78

5.1.4. Rezultate privind produc ția/butuc.
Results concerning the yield/trunk
Având în vedere datele din tabelul 5.19. se observ ă c ă cele dou ă surse de varia ție,
respectiv genotipul și condi țiile climatice din perioada experiment ării au avut influen țe
distinct semnificative asupra productivit ății butucului. Genotipul a avut un efect mai ridicat
(23,01 %) comparativ cu efectul condi țiilor ecologice din perioada studiat ă. (9,82 %). De
asemenea, se observ ă c ă și interac țiunea ani x soiuri a avut influen țe considerabile și
asigurate statistic asupra manifest ării acestui caracter la soiurile pentru vinuri albe .
Variabilitatea intrapopula țional ă, respectiv dintre butucii fiec ărui soi a fost de 5,59 %.

86 Tabelul 5.19
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
produc ției/butuc la soiurile pentru vinuri albe
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on
yield/trunk at varieties for white wines
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 223630639 239
Ani 14537542 2 7268771 11,65**
Soiuri 51089352 3 17029784 27,29**
Ani x Soiuri 15735058 6 2622510 4,20**
Eroare 142268687 228 623985

Luând în considerare efectul unilateral al condi țiilor climatice (tab. 5.20),
produc ția/butuc la soiurile pentru vinuri albe a manifest at o variabilitate mijlocie de la un
an la altul (s % = 14,05), asociat ă unei amplitudini de 601 g cu limitele între 1857 g în anul
2015 și 2458 g pentru anul 2014. Nivelul mai ridicat al p recipita țiilor din anul 2014 a avut o
influen ță pozitiv ă asupra greut ății ciorchinilor recolta ți/butuc, înregistrându-se sporuri foarte
semnificative de 16-32 % fa ță de rezultatele din 2013 și respectiv 2015. De asemenea, în anul
2013 produc ția a înregistrat valori semnificativ mai ridicate c u aproximativ 14 % fa ță de anul
2015.
Tabelul 5.20
Produc ția medie/butuc în perioada 2013-2015
Average yields/trunk during 2013-2015
Ani Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 2458 2118 116,05 340**
2015 – 2013 1857 2118 87,68 -261 0
2015 – 2014 1857 2458 75,55 -601 000
DL 5% =246 g DL 1% =324 g DL 0,1% =416 g

Valorile medii ale produc ției/butuc la soiurile pentru vinuri albe (tab. 5.21 ) au
prezentat o amplitudine de 1245 g, cu limitele de l a 1648 g în cazul soiului Traminer
Rose pân ă la 2893 g pentru Muscat Ottonel, pe fondul unei va riabilit ăți intergenotipice
ridicate (24,84 %). Variabilitatea interindividual ă pe cei trei ani a acestui caracter a fost
ridicat ă, mai ales la Muscat Ottonel.
Soiul Muscat Ottonel a realizat în aceast ă perioad ă o produc ție semnificativ
superioar ă celorlalte soiuri, cu sporuri de la 37,96 % fa ță de Pinot Gris pân ă la 75,55 %
fa ță de Traminer Rose. O valoare ridicat ă a acestui caracter pentru perioada studiat ă a fost
consemnat ă și la soiul Pinot Gris, asociat ă unor sporuri semnificative de 449-796 g fa ță de

87 soiurile Traminer Rose și Riesling Italian diferen țiate statistic în favoarea celui dintâi.
Tabelul 5.21
Produc ția medie/butuc la soiurile pentru vinuri albe
Average yields/trunk at varieties for white wines
Soiuri Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 1648 2097 78,59 -449 00
Muscat Ottonel – Pinot Gris 2893 2097 137,96 796***
Riesling Italian – Pinot Gris 1939 2097 92,47 -158
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 2893 1648 175,55 1245***
Riesling Italian – Traminer Rosé 1939 1648 117,66 291*
Riesling Italian – Muscat Ottonel 1939 2893 67,02 -954 000
DL 5% =284 g DL 1% =375 g DL 0,1% =480 g
Având în vedere efectul combinat al celor doi fact ori asupra masei
ciorchinilor/butuc (tab.5.22 și fig. 5.4) se observ ă c ă soiul a manifestat cea mai ridicat ă
influen ță asupra acestui caracter pe fondul condi țiilor climatice din anul 2014, în timp
ce la soiul Pinot Gris se constat ă cea mai ridicat ă interac țiune cu condi țiile de mediu iar
soiul Traminer a avut cea mai constant ă produc ție.
Tabelul 5.22
Valorile anuale ale produc ției/butuc la soiurile pentru vinuri albe în perioad a 2013-2015
Yearly values of yield/trunk at varieties for white wines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris y 1686 b x 2603 b y 2003 a 2097+99 36,76
Traminer Rosé x 1857 b x 1482 c x 1605 b 1648+58 27,42
Muscat Ottonel x 3090 a x 3312 a y 2278 a 2893+162 43,50
Riesling Italian y 1841 b x 2435 b y 1543 b 1939+95 37,94
xsx± 2118+108 2458+129 1857+69 2144+62
S% 45,65 47,03 33,08 45,11
DL 5% = 492 g DL 1% =649 g DL 0,1% =833 g

În condi țiile din anul 2013 (tab. 5.23) soiurile pentru vinu ri albe au înregistrat o
amplitudine de varia ție de 1404 g cu valori cuprinse între 1686 g la soi ul Pinot Gris și 3090
g la Muscat Ottonel, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale foarte ridicate
(45,65 %). Soiul Muscat Ottonel a valorificat cel m ai eficient condi țiile de vegeta ție din
acest an manifestând valori ale acestui caracter, s emnificativ superioare cu 66,4-83,27 %
fa ță de celelalte soiuri. Restul genotipurilor au manif estat o reacție asem ănătoare fa ță de
condi țiile acestui an, realizând produc ții semnificativ egale cuprinse între 1686 și 1857 g.
Pe fondul condi țiilor climatice mai favorabile din 2014, soiurile p entru vinuri
albe au prezentat valori ale produc ției cuprinse între 1842 g la Traminer Rose și 3312 g

88 la Muscat Ottonel, cu o amplitudine de 1830 g și o variabilitate de 47,03 %. Soiul
Muscat Ottonel a valorificat la un nivel superior c ondi țiile acestui an, realizând o
produc ție semnificativ mai ridicat ă cu 27,24-123,48 % fa ță de celelalte trei soiuri. În
cazul soiului Pinot Gris produc ția/butuc a manifestat un spor foarte semnificativ d e
1121 g fa ță de soiul Traminer Rose.
Tabelul 5.23
Efectul soiului asupra produc ției/butuc în fiecare an din perioada 2013-2015
The effect of variety on yield/trunk for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 1857 1686 110,14 171
Muscat Ottonel – Pinot Gris 3090 1686 183,27 1404** *
Riesling Italian – Pinot Gris 1841 1686 109,19 155
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 3090 1857 166,40 123 3***
Riesling Italian – Traminer Rosé 1841 1857 99,14 -1 6
Riesling Italian – Muscat Ottonel 1841 3090 59,58 – 1249 000
Soiuri x 2014 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 1482 2603 56,93 -1121 000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 3312 2603 127,24 709**
Riesling Italian – Pinot Gris 2435 2603 93,55 -168
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 3312 1482 223,48 183 0***
Riesling Italian – Traminer Rosé 2435 1482 164,30 9 53***
Riesling Italian – Muscat Ottonel 2435 3312 73,52 – 877 000
Soiuri x 2015 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 1605 2003 80,13 -398
Muscat Ottonel – Pinot Gris 2278 2003 113,73 275
Riesling Italian – Pinot Gris 1543 2003 77,03 -460
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 2278 1605 141,93 673 **
Riesling Italian – Traminer Rosé 1543 1605 96,14 -6 2
Riesling Italian – Muscat Ottonel 1543 2278 67,73 – 735 000
DL 5% = 492 g DL 1% =649 g DL 0,1% =833 g

Produc ția/butuc a manifestat în condi țiile din 2015 o variabilitate intergenotipic ă de
33,08 %, inferioar ă anilor preceden ți, cu limitele cuprinse între 1543 g la Riesling It alian și
2278 la Muscat Ottonel, pe fondul unei medii genera le s mai reduse decât în perioada
2013-2014. Efecte pozitive ale interac țiunii genotip x mediu asupra acestui caracter au fo st
observate la soiul Muscat Ottonel care a realizat p roduc ții mai ridicate comparativ cu restul
soiurilor, asociate unor sporuri relative de 41,93 % fa ță de Traminer Rose și 47,63 % fa ță de
Riesling Italian. Soiul Pinot Gris a prezentat prod uc ții mai ridicate cu 398-460 g comparativ

89 cu Riesling Italian și Traminer Rose, chiar dac ă respectivele diferen țe nu au atins nivelul
semnifica ției.

Fig. 5.4. Produc ția/butuc la soiurile pentru vinuri albe în perioada 2013-2015
Yield/trunk at varieties for white wines during 20 13-2015

În ceea ce prive ște influen ța condi țiilor climatice din perioada 2013-2015 asupra
produc ției/butuc la soiul Pinot Gris se constat ă o amplitudine de 917 g asociat ă unei
variabilit ăți ridicate de 45,65 % (tab. 5.24). Soiul respectiv a valorificat mai eficient condi țiile
de mediu din 2014 când a înregistrat valori ale ace stui caracter de 2603 g, asociate cu sporuri
de 29,95-54,39 %.
În cazul soiului Traminer Rose, efectul condi țiilor climatice asupra manifest ării
fenotipice a produc ției/butuc a fost redus, pe fondul unei amplitudini de 375 g cu limitele
de la 1482 g pentru anul 2014 pân ă la 1605 pentru anul 2015. Ca atare, productivitate a
acestui nu a fost influen țat ă de varia ția condi țiilor ecologice din 2013-2015.
La soiul Muscat Ottonel variabilitatea acestui cara cter a fost influen țat ă într-o
măsur ă ridicat ă și semnificativ ă de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului,
având în vedere amplitudinea (1034 g) și coeficientul de varia ție (43,50 %). Astfel,
condi țiile din 2014 și 2013 au avut efecte foarte favorabile asupra expr im ării acestui
caracter, înregistrându-se sporuri semnificative de 35,64-45,39 % fa ță de valorile
consemnate în 2015.
Pe fondul unei influen țe considerabile a condi țiilor climatice din perioada studiului,
soiul Resling Italian a prezentat produc ții/butuc cu valori de la 1543 în 2015 pân ă la 2435 g
în 2014. Acest soi a manifestat un comportament sim ilar soiului Pinot Gris, realizând în 0500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
Pinot Gris Traminer Rose Muscat Ottonel Riesling Italian
Soiul Productia/ butuc (g) 2013
2014
2015
DL

90 condi țiile din 2014 o produc ție semnificativ mai ridicat ă cu 32,27-57,81 % fa ță de ceilal ți
ani.
Tabelul 5.24
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra produ c ției/butuc la fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the yield/trunk for each variety
Ani x
Pinot Gris Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 2603 1686 154,39 917***
2015 – 2013 2003 1686 118,80 317
2015 – 2014 2003 2603 76,95 -600 0
Ani x
Traminer Rosé Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 1482 1857 79,81 -375
2015 – 2013 1605 1857 86,43 -252
2015 – 2014 1605 1482 108,30 123
Ani x
Muscat Ottonel Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 3312 3090 107,18 222
2015 – 2013 2278 3090 73,72 -812 00
2015 – 2014 2278 3312 68,78 -1034 000
Ani x
Riesling Italian Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 2435 1841 132,27 594*
2015 – 2013 1543 1841 83,81 -298
2015 – 2014 1543 2435 63,37 -892 000
DL 5% = 492 g DL 1% =649 g DL 0,1% =833 g

5.2. Variabilitatea componentelor produc ției la soiurile pentru vinuri ro șii în
perioada 2013-2015
The variability of yield components at varieties fo r red wines during 2013-2015

5.2.1. Rezultate privind num ărul ciorchinilor/butuc.
Results concerning the bunches num ber/trunk
Pe baza analizei varian ței (tab. 5.25), se observ ă c ă doar soiul și interac țiunea
acestuia cu condi țiile de mediu au avut o influen ță distinct semnificativ ă asupra
num ărului ciorchinilor/butuc la soiurile pentru vinuri ro șii. Efectul condi țiilor climatice
(0,57 %) a fost semnificativ inferior comparativ c u efectul soiului (43,38 %). De
asemenea, se constat ă c ă și efectul combinat al condi țiilor ecologice și soiului a
manifestat o influen ță asigurat ă statistic (2,81 %) asupra variabilit ății acestui caracter. La
nivel intrapopula țional, variabilitatea dintre ciorchini fiec ărui soi a fost mijlocie-mare
aferent ă unui coeficient de varia ție de 21,75 %.

91 Tabelul 5.25
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
num ărului de ciorchini/butuc la soiurile pentru vinuri ro șii
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the
bunches number/trunk at varieties for red wines
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 11120,40 239
Ani 39,70 2 19,85 0,76
Soiuri 4568,53 3 1522,84 58,64**
Ani x Soiuri 591,57 6 98,60 3,80**
Eroare 5920,6 228 25,97
Soiurile pentru vinuri ro șii au realizat valori medii anuale ale num ărului de
ciorchini cuprinse între 24,0 în 2013 și 24,88 în 2014, pe fondul unei variabilit ăți reduse
(2,06 %) de la un an la altul (tab. 5.26). Chiar da c ă în 2014 se observ ă o cre ștere cu
3,53-3,67 %, diferen țele respective nu ating nivelul semnifica ției, confirmând rezultatele
analizei varian ței
Tabelul 5.26
Num ărul mediu de ciorchini/butuc recolta ți în perioada 2013-2015
Average yields of bunches number/trunk harvested d uring 2013-2015
Ani Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 24,88 24,00 103,67 0,88
2015 – 2013 24,03 24,00 100,13 0,03
2015 – 2014 24,03 24,88 96,58 -0,85
DL 5% =1,59 DL 1% =2,09 DL 0,1% =2,69
Referitor la efectul genotipului asupra manifest ării acestui caracter din tabelul 5.27.
reiese c ă soiurile pentru vinuri ro șii au realizat un num ăr de ciorchini cu valori de la 18,63
pentru Burgund pân ă la 29,30 pentru Merlot, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale
mijlocii-ridicate (20,73 %). La nivel intragenotipi c acest caracter a manifestat o varia ție mai
redus ă la Burgund și Cabernet Sauvignon.
Tabelul 5.27
Num ărul mediu de ciorchini/butuc la soiurile pentru vin uri ro șii
Average yields of bunches number/trunk at varietie s for red wines
Soiuri Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 18,63 21,57 86,37 -2,94 00
Merlot – Pinot Noir 29,30 21,57 135,84 7,73***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 27,70 21,57 128,42 6,13***
Merlot – Burgund 29,30 18,63 157,27 10,67***
Cabernet Sauvignon – Burgund 27,70 18,63 148,68 9,0 7***
Cabernet Sauvignon – Merlot 27,70 29,30 94,54 -1,60
DL 5% =1,83 DL 1% =2,42 DL 0,1% =3,10
Având în vedere compara țiile intergenotipice între diferitele soiuri, se co nstat ă c ă

92 soiul Merlot a manifestat în aceast ă perioad ă un num ăr mediu de ciorchini semnificativ
mai ridicat cu 35,84-57,27 % fa ță de Pinot Noir și Burgund. Și în cazul soiului Cabernet
Sauvignon se observ ă o cre ștere semnificativ ă a num ărului de ciorchini, cu 6,13-9,07
comparativ cu soiurile Pinot Noir și Burgund, diferen țiate statistic în favoarea celui din
urm ă.
Ținând cont de efectul interac țiunii dintre soiuri și condi țiile climatice ale
perioadei studiate, din tabelul 5.28 și fig. 5.5 rezult ă c ă în condi țiile din 2013-2014
soiurile s-au diferen țiat mai evident sub aspectul num ărului ciorchinilor recoltabili. De
asemenea, se constat ă c ă în cazul soiurilor Burgund și Cabernet Sauvignon varia ția
condi țiilor ecologice de pe parcursul experiment ării nu a influen țat semnificativ
manifestarea fenotipic ă a acestui caracter.
Tabelul 5.28
Valorile anuale ale num ărului de ciorchini/butuc la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015
Yearly values of bunches number/trunk at varieties for red wines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 19,45 b xy 21,95 c x 23,30b 21,57+0,62 22,17
Burgund x 18,50 b x 17,35 d x 20,05 c 18,63+0,46 19,13
Merlot y 29,00 a x 32,25 a y 26,65 a 29,30+0,90 23,84
Cabernet Sauvignon x 29,05 a x 27,95 b x 26,10 ab 27,70+0,67 18,65
xsx± 24,00+0,84 24,88+0,81 24,03+0,58 24,30+0,44
S% 31,43 30,15 21,68 28,07
DL 5% = 3,17 DL 1% =4,19 DL 0,1% =5,37

În condi țiile anului 2013 a fost observat ă o variabilitate intergenotipic ă ridicat ă
(31,43%) a num ărului ciorchinilor, având în vedere c ă între soiurile pentru vinuri ro șii s-a
înregistrat o amplitudine de 10,55, cuprins ă între 18,50 la Burgund și 29,05 la Cabernet
Sauvignon. Ca atare, soiurile Cabernet Sauvignon și Merlot au realizat valori foarte apropiate
ale acestui caracter asociate unor sporuri relative foarte semnificative de 49,1-57,03 % fa ță de
celelalte dou ă soiuri. În cazul soiurilor Burgund și Pinot Noir, condi țiile din acest an au avut o
influen ță asem ănătoare asupra num ărului de ciorchini care a prezentat valori semnific ativ
egale.

93 0510 15 20 25 30 35
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
Soiul Numar ciorchini/ butuc . 2013
2014
2015
DL

Fig. 5.5. Num ărul de ciorchini/butuc la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada 2013-2015
Number of bunche/trunk at varieties for rede wines during 2013-2015

Sub efectul condi țiilor climatice din anul 2014 se observ ă c ă soiurile au
înregistrat o amplitudine de 14,90 cu limitele de l a 17,35 la Burgund pân ă la 32,25 la
Merlot, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale de 30,15. Astfel, soiul Merlot s-a
eviden țiat în acest an, realizând un num ăr de ciorchini/butuc semnificativ superior fa ță de
celelalte soiuri, cu sporuri relative cuprinse într e 15,38 % fa ță de Cabernet Sauvignon și
85,88 % fa ță de Burgund. La soiul Cabernet Sauvignon valorile a cestui caracter au fost
semnificativ mai ridicate cu 6-10,6 fa ță de Pinot Noir și Burgund.
În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri ro șii au înregistrat o amplitudine de
varia ție de 6,60 inferioar ă anilor anteriori, cu valori cuprinse între 20,05 l a Burgund și 26,65 la
Merlot, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale de 21,28 %. Soiurile Merlot și Cabernet
Sauvignon au valorificat într-o m ăsur ă mai ridicat ă condi țiile de vegeta ție din acest an,
manifestând valori ale acestui caracter semnificati v superioare cu 14,38-32,92 % fa ță de
Pinot Noir și Burgund, respectiv 30,17 % fa ță de Burgund.
În cazul soiului Pinot Noir, efectul condi țiilor climatice asupra manifest ării
fenotipice a num ărului de ciorchini a fost asociat unei amplitudini de 3,85 cu limitele de la
19,45 pentru anul 2013 pân ă la 23,30 pentru anul 2015. Ca atare, acest soi a r ealizat în
2015 valori semnificativ mai ridicate ale acestui c aracter cu 19,79 % fa ță de valorile din
2013 (tab. 5.30). Varia țiile num ărului de ciorchini ale acestui soi între ceilal ți ani au fost de
6,15-12,85 % f ără s ă ating ă nivelul semnifica ției.

94 Tabelul 5.29
Efectul soiului asupra num ărului de ciorchini/butuc în fiecare an din perioada 2013-2015
The effect of variety on bunches number/trunk for e ach year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 18,50 19,45 95,12 -0,95
Merlot – Pinot Noir 29,00 19,45 149,10 9,55***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 29,05 19,45 149,36 9,60***
Merlot – Burgund 29,00 18,50 156,76 10,50***
Cabernet Sauvignon – Burgund 29,05 18,50 157,03 10, 55***
Cabernet Sauvignon – Merlot 29,05 29,00 100,17 0,05
Soiuri x 2014 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 17,35 21,95 79,04 -4,60 00
Merlot – Pinot Noir 32,25 21,95 146,92 10,30***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 27,95 21,95 127,33 6,00***
Merlot – Burgund 32,25 17,35 185,88 14,90***
Cabernet Sauvignon – Burgund 27,95 17,35 161,10 10, 60***
Cabernet Sauvignon – Merlot 27,95 32,25 86,67 -4,3000
Soiuri x 2015 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 20,05 23,30 86,05 -3,25 0
Merlot – Pinot Noir 26,65 23,30 114,38 3,35*
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 26,10 23,30 112,02 2,80
Merlot – Burgund 26,65 20,05 132,92 6,60***
Cabernet Sauvignon – Burgund 26,10 20,05 130,17 6,0 5***
Cabernet Sauvignon – Merlot 26,10 26,65 97,94 -0,55
DL 5% = 3,17 DL 1% =4,19 DL 0,1% =5,37

Pe fondul unei influen țe reduse a condi țiilor climatice, soiurile Burgund și
Cabernet Sauvignon au prezentat o varia ție nesemnificativ ă a num ărului de ciorchini.
În cazul soiului Merlot variabilitatea acestui cara cter a fost influen țat ă
semnificativ de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului, având în ve dere
amplitudinea (5,60) și coeficientul de varia ție (23,84 %). Astfel, condi țiile din 2014 au
avut efecte foarte favorabile asupra exprim ării acestui caracter, înregistrându-se sporuri
asigurate statistic de 11,21-21,01 % fa ță de rezultatele din 2013 și 2015.

95 Tabelul 5.30
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra num ărului de ciorchini/butuc la
fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the bunches number/trunk for
each variety
Ani x
Pinot Noir Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 21,95 19,45 112,85 2,50
2015 – 2013 23,30 19,45 119,79 3,85*
2015 – 2014 23,30 21,95 106,15 1,35
Ani x
Burgund Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 17,35 18,50 93,78 -1,15
2015 – 2013 20,05 18,50 108,38 1,55
2015 – 2014 20,05 17,35 115,56 2,70
Ani x
Merlot Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 32,25 29,00 111,21 3,25*
2015 – 2013 26,65 29,00 91,90 -2,35
2015 – 2014 26,65 32,25 82,64 -5,60 000
Ani x Cabernet
Sauvignon Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 27,95 29,05 96,21 -1,10
2015 – 2013 26,10 29,05 89,85 -2,95
2015 – 2014 26,10 27,95 93,38 -1,85
DL 5% = 3,17 DL 1% =4,19 DL 0,1% =5,37

5.2.2. Rezultate privind greutatea ciorchinilor.
Results concerning the bunches wei ght
Conform rezultatelor analizei varian ței (tabelul 5.31) rezult ă c ă greutatea ciorchinilor a
fost influen țat ă într-o m ăsur ă semnificativ ă atât de variabilitatea condi țiilor climatice din
perioada experimental ă precum și de genotip, pe fondul unei influen țe semnificative de
11,91 % a variabilit ății la nivelul ciorchinilor fiec ărui soi. Efectul soiului asupra
manifest ării acestui caracter a fost de 28,44% inferior fa ță de efectul condi țiilor climatice
(33,47 %) și îns ă superior fa ță de interac țiunea dintre soiuri și condi țiile de mediu.
Referitor la efectul condi țiilor climatice din perioada experimental ă asupra acestui
caracter (tab. 5.32), se observ ă o amplitudine de 38,72 pe fondul unei variabilit ăți
mijlocii de 18,01 %. În anul 2014 condi țiile climatice au fost semnificativ superioare fa ță
de cele din 2013 și 2015, din punct de vedere al greut ății ciorchinilor realizat ă de soiurile
pentru vinuri ro șii, permi țând ob ținerea unor sporuri de 19,98-43,63 %. Valorile medi i ale
acestui caracter în 2015 au fost semnificativ mai r idicate cu 20,15 % fa ță de 2013.

96 Tabelul 5.31
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
greut ății ciorchinilor la soiurile pentru vinuri ro șii
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the
bunches weight at varieties for red wines
Sursa de varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 231128 239
Ani 60103 2 30051 82,33**
Soiuri 76609 3 25536 69,96**
Ani x Soiuri 11193 6 1866 5,11**
Eroare 83223 228 365

Pe parcursul experiment ării între cele patru soiuri (tab. 5.33) s-a manifes tat o
variabilitate mijlocie (19,17 %) a greut ății ciorchinilor, cu limitele de la 89,28 g în cazul
soiului Cabernet Sauvignon pân ă la 126,43 g pentru soiul Burgund. Variabilitatea
intrapopula țional ă a respectivului caracter pe parcursul celor trei a ni a fost mijlocie la
Cabernet Sauvignon și ridicat ă la celelalte soiuri.
Tabelul 5.32
Greutatea medie a ciorchinilor în perioada 2013-201 5
Average yields of bunches weight during 2013-2015
Ani Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 127,47 88,75 143,63 38,72***
2015 – 2013 106,64 88,75 120,15 17,89***
2015 – 2014 106,64 127,47 83,65 -20,84 000
DL 5% =5,95 g DL 1% =7,85 g DL 0,1% =10,07 g
Pe baza compara țiilor multiple dintre soiuri (tab. 5.33) se observ ă c ă soiurile
Burgund și Merlot au prezentat o greutate a ciorchinilor, se mnificativ superioar ă cu
37,94-41,61 % fa ță de Pinot Noir și Cabernet Sauvignon la care s-au înregistrat valor i
apropiate ale acestui caracter.
Tabelul 5.33
Greutatea medie a ciorchinilor la soiurile pentru v inuri ro șii
Average weight of bunches at varieties for red wine s
Soiuri Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 126,43 90,26 140,07 36,17***
Merlot – Pinot Noir 124,51 90,26 137,94 34,25***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 89,28 90,26 98,91 -0,99
Merlot – Burgund 124,51 126,43 98,48 -1,92
Cabernet Sauvignon – Burgund 89,28 126,43 70,61 -37 ,15 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 89,28 124,51 71,70 -35, 23 000
DL 5% =6,87 g DL 1% =9,06 g DL 0,1% =11,63 g

97 Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra greut ății medii
aciorchinilor se observ ă c ă genotipul a manifestat cea mai ridicat ă influen ță asupra
acestui caracter pe fondul condi țiilor climatice din anul 2015, în timp ce la soiul Pinot
Noir se constat ă cea mai ridicat ă interac țiune cu condi țiile de mediu.
În func ție de valorile anuale ale masei ciorchinilor la soi urile pentru vinuri ro șii
(tab.5.34 și fig. 5.6) se constat ă c ă în cazul soiului Burgund varia ția condi țiilor climatice a
influen țat într-o m ăsur ă mai redus ă cre șterea și dezvoltarea ciorchinilor. Ca atare, pentru
acest soi ciorchini au avut o greutate semnificativ mai redus ă în 2013 fa ță de 2014 și 2015.

Tabelul 5.34
Valorile anuale ale greut ății ciorchinilor la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015
Yearly values of bunches weight at varieties for re d wines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir z 73,27 b x 108,72 b y 88,80 b 90,26+3,66 31,43
Burgund y 98,53 a x 145,91 a x 134,85 a 126,43+3,43 21,05
Merlot z 99,16 a x 148,42 a y 125,95 a 124,51+3,80 23,65
Cabernet Sauvignon y 84,03 b x 106,84 b y 76,95 b 89,28+1,99 17,31
xsx± 88,75+2,34 127,47+3,38 106,64+3,15 107,60+2,01
S% 24,05 23,73 26,43 28,90
DL 5% = 11,90 g DL 1% =15,89 g DL 0,1% =20,14 g

Condi țiile climatice din 2013 au fost mai pu țin favorabile pentru dezvoltarea
ciorchinilor la soiurile pentru vinuri ro șii care au prezentat valori ale acestui caracter
cuprinse între 73,27 g la Pinot Noir și 99,16 g la Merlot, cu o amplitudine de 25,89 g și
o variabilitate de 24,05 %. Soiurile Merlot și Burgund au valorificat la un nivel superior
condi țiile acestui an, realizând o m ărime a ciorchinilor semnificativ mai ridicat ă cu
17,25-35,34 % fa ță de celelalte dou ă soiuri, nediferen țiate statistic (tab. 5.35).

98 020 40 60 80 100 120 140 160
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
SoiulGreutate ciorchine (g) .2013
2014
2015 DL

Fig. 5.6. Greutatea ciorchinilor la soiurile pentru vinuri albe în perioada 2013-2015
Bunches weight at varieties for white wines during 2013-2015

Masa ciorchinilor a manifestat în condi țiile din 2014 o variabilitate ridicat ă
(23,73%), dar inferioar ă celorlal ți ani, cu limitele cuprinse între 106,84 g la soiul
Cabernet Sauvignon și 148,42 la soiul Merlot, pe fondul unei medii gene rale
semnificativ mai ridicate decât în 2013 și 2015. Ca atare, pe fondul condi țiilor
favorabile din acest an soiurile Merlot și Burgund au prezentat valori ale acestui
caracter semnificativ superioare cu 34,2-36,5 % fa ță de soiuirle Pinot Noir și Cabernet
Sauvignon.
În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri ro șii au înregistrat o amplitudine de
varia ție de 57,90 g cu valori cuprinse între 76,95 g la C abernet Sauvignon și 134,85 g la
Burgund, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale superioare anilor anteriori (26,43 %).
Și în acest an soiurile Burgund și Merlot au valorificat într-o m ăsur ă mai ridicat ă condi țiile de
vegeta ție, manifestând valori ale acestui caracter semnif icativ superioare cu 51,86-75,24 %
fa ță de Pinot Noir și Caberne Sauvignon.
În condi țiile unei amplitudini de 35,45 g și a unei variabilit ăți de 31,43 %, soiul
Pinot Noir a înregistrat în anul 2014 o m ărime a ciorchinilor semnificativ mai ridicat ă
cu 22,41-48,38 % fa ță de rezultatele din ceilal ți ani. De asemenea, în anul 2015
greutatea ciorchinilor acestui soi a fost semnifica tiv superioar ă cu 21,2 % fa ță de
valoarea din 2013.

99 Tabelul 5.35
Efectul soiului asupra greut ății ciorchinilor în fiecare an din perioada 2013-201 5
The effect of variety on bunches weight for each ye ar during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 98,53 73,27 134,49 25,27***
Merlot – Pinot Noir 99,16 73,27 135,34 25,89***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 84,03 73,27 114,70 10,77
Merlot – Burgund 99,16 98,53 100,63 0,62
Cabernet Sauvignon – Burgund 84,03 98,53 85,28 -14, 50 0
Cabernet Sauvignon – Merlot 84,03 99,16 84,75 -15,1 2 0
Soiuri x 2014 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 145,91 108,72 134,20 37,18***
Merlot – Pinot Noir 148,42 108,72 136,51 39,70***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 106,84 108,72 98,27 -1,88
Merlot – Burgund 148,42 145,91 101,72 2,52
Cabernet Sauvignon – Burgund 106,84 145,91 73,23 -3 9,06 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 106,84 148,42 71,99 -41 ,58 00
Soiuri x 2015 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 134,85 88,80 151,86 46,05***
Merlot – Pinot Noir 125,95 88,80 141,84 37,15***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 76,95 88,80 86,66 -11,85
Merlot – Burgund 125,95 134,85 93,40 -8,90
Cabernet Sauvignon – Burgund 76,95 134,85 57,06 -57 ,90 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 76,95 125,95 61,10 -49, 00 000
DL 5% = 11,90 g DL 1% =15,89 g DL 0,1% =20,14 g

În cazul soiului Merlot, greutatea ciorchinilor a fost influen țat ă într-o m ăsur ă considerabil ă de
varia ția condi țiilor climatice din cei trei ani. Astfel, condi țiile din 2014 au permis ob ținerea
unor ciorchini semnificativ mai mari cu 22,47-49,26 % fa ță de 2015 și 2013, diferen țiate
statistic în favoarea celor din 2015.
La soiul Cabernet Sauvignon se observ ă aceia și reac ție fa ță de condi țiile climatice din
perioada experimental ă, în sensul c ă cele mai bune rezultate s-au ob ținut în anul 2014,
asociate unor sporuri semnificative de 22,81-29,89 g fa ță de ceilal ți ani.

100 Tabelul 5.36
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra greut ății ciorchinilor la fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the bunches weight for each
variety
Ani x
Pinot Noir Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 108,72 73,27 148,38 35,45***
2015 – 2013 88,80 73,27 121,20 15,53*
2015 – 2014 88,80 108,72 81,68 -19,92 00
Ani x
Burgund Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 145,91 98,53 148,09 47,38***
2015 – 2013 134,85 98,53 136,86 36,32***
2015 – 2014 134,85 145,91 92,42 -11,06
Ani x
Merlot Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 148,42 99,16 149,68 49,26***
2015 – 2013 125,95 99,16 127,02 26,79***
2015 – 2014 125,95 148,42 84,86 -22,47 000
Ani x Cabernet
Sauvignon Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 106,84 84,03 127,15 22,81***
2015 – 2013 76,95 84,03 91,57 -7,08
2015 – 2014 76,95 106,84 72,02 -29,89 000
DL 5% = 11,90 g DL 1% =15,89 g DL 0,1% =20,14 g

5.2.3. Rezultate privind num ărul boabelor/ciorchine
Results concerning the berries number/b unch
Având în vedere datele din tabelul 5.37. se observ ă c ă cele dou ă surse de varia ție,
respectiv genotipul și condi țiile climatice din perioada experiment ării au avut influen țe
distinct semnificative asupra num ărului de boabe/ciorchine.
Tabelul 5.37
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
num ărului de boabe/ciorchine la soiurile pentru vinuri ro șii
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the berries
number/bunch at varieties for red wines
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 179030 239
Ani 24668 2 12334 32,04**
Soiuri 54759 3 18253 47,41**
Ani x Soiuri 11824 6 1971 5,12**
Eroare 87779 228 385
Genotipul a avut un efect mai ridicat (28,58 %) com parativ cu efectul condi țiilor

101 ecologice din perioada studiat ă. (19,31 %). De asemenea, se observ ă c ă și interac țiunea ani
x soiuri a avut influen țe considerabile și asigurate statistic (3,09 %) asupra manifest ării
acestui caracter la soiurile pentru vinuri ro șii. Variabilitatea intrapopula țional ă, respectiv
dintre ciorchinii fiec ărui soi a fost de 4,17 %.
Tabelul 5.38
Num ărul mediu de boabe/ciorchine în perioada 2013-2015
Average yields of berries number/bunch during 2013 -2015
Ani Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 102,85 78,19 131,54 24,66***
2015 – 2013 93,04 78,19 118,99 14,85***
2015 – 2014 93,04 102,85 90,46 -9,81 00
DL 5% =6,11 DL 1% =8,06 DL 0,1% =10,34

Luând în considerare efectul unilateral al condi țiilor climatice (tab. 5.38), num ărul
boabelor/ciorchine la soiurile pentru vinuri ro șii a manifestat o variabilitate mijlocie de la
un an la altul (s % = 13,59), asociat ă unei amplitudini de 24,66 cu limitele între 78,19 în anul
2013 și 102,85 pentru anul 2014. Nivelul mai ridicat al p recipita țiilor din anul 2014 a avut o
influen ță pozitiv ă asupra form ării boabelor, înregistrându-se sporuri foarte semni ficative de
10,54-31,54 % fa ță de rezultatele din 2015 și respectiv 2013. De asemenea, în anul 2015
num ărul mediu de boabe a fost semnificativ mai ridicat cu aproximativ 19 % fa ță de anul 2013.
Tabelul 5.39
Num ărul mediu de boabe/ciorchine la soiurile pentru vin uri ro șii
Average yields of berries number/bunch at varietie s for red wines
Soiuri Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 99,16 82,18 120,66 16,98***
Merlot – Pinot Noir 111,63 82,18 135,82 29,44***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 72,47 82,18 88,18 -9,72 00
Merlot – Burgund 111,63 99,16 112,57 12,47***
Cabernet Sauvignon – Burgund 72,47 99,16 73,08 -26, 69 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 72,47 111,63 64,92 -39, 16 000
DL 5% =7,06 DL 1% =9,31 DL 0,1% =11,94

Valorile medii ale num ărului boabelor/ciorchine la soiurile pentru vinuri ro șii
(tab. 5.39) au prezentat o amplitudine de 39,16, cu limitele de la 72,47 în cazul soiului
Cabernet Sauvignon pân ă la 111,63 pentru Mrlot, pe fondul unei variabilit ăți
intergenotipice mijlocii (19,09 %). Variabilitatea interindividual ă pe cei trei ani a acestui
caracter a fost ridicat ă, mai ales la Pinot Noir.
Soiul Merlot a realizat în aceast ă perioad ă un num ăr de boabe/ciorchine

102 semnificativ superior celorlalte soiuri, cu sporuri de la 12,57 % fa ță de Burgund pân ă la
54,03 % fa ță de Cabernet Sauvignon. O valoare ridicat ă a acestui caracter pentru perioada
studiat ă a fost consemnat ă și la soiul Burgund, asociat ă unor sporuri foarte semnificative
de 16,98-26,69 fa ță de soiurile Pinoit Noir și Burgund diferen țiate statistic în favoarea celui
dintâi.
Tabelul 5.40
Valorile anuale ale num ărului de boabe/ciorchine la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015
Yearly values of berries number/bunch at varieties for red wines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 70,25 b x 92,98 bc xy 83,33 b 82,18+3,32 31,33
Burgund y 78,18 b x 103,95 b x 115,35 a 99,16+2,71 21,19
Merlot y 97,90 a x 124,23 a x 112,75 a 111,63+3,54 24,56
Cabernet Sauvignon y 66,43 b x 90,25 c y 60,73 c 72,47+2,04 21,85
xsx± 78,19+2,40 102,85+2,62 93,04+3,43 91,36+1,77
S% 27,47 22,80 33,05 29,96
DL 5% =12,23 DL 1% =16,12 DL 0,1% =20,68
Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra masei
ciorchinilor/butuc (tab.5.40 și fig. 5.7) se observ ă c ă soiul a manifestat cea mai ridicat ă
influen ță asupra acestui caracter pe fondul condi țiilor climatice din anul 2015, în timp
ce la soiul Pinot Noir se constat ă cea mai ridicat ă interacțiune cu condi țiile de mediu.
020 40 60 80 100 120 140
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
Soiul Numar boabe/ciorchine . 2013
2014
2015
DL

Fig. 5.7. Num ărul de boabe/ciorchine la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada 2013-2015
Berries number/bunch at varieties for red wines du ring 2013-2015

În condi țiile din anul 2013 (tab. 5.41) soiurile pentru vinu ri ro șii au înregistrat o
amplitudine de varia ție de 31,48 cu valori cuprinse între 66,43 la Caber net Sauvignon și

103 97,90 la Merlot, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale ridicate (27,47 %). Soiul
Merlot a valorificat cel mai eficient condi țiile de vegeta ție din acest an realizând un num ăr
de boabe/ciorchine, semnificativ superior cu 25,23 -47,37 % fa ță de celelalte soiuri.
Restul genotipurilor au manifestat o reac ție asem ănătoare fa ță de condi țiile acestui an,
realizând valori semnificativ egale ale acestui ca racter cuprinse între 66,43 și 78,18.
Tabelul 5.41
Efectul soiului asupra num ărului de boabe/ciorchine în fiecare an din perioada 2013-2015
The effect of variety on berries number/bunch for e ach year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 78,18 70,25 111,28 7,93
Merlot – Pinot Noir 97,90 70,25 139,36 27,65***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 66,43 70,25 94,56 – 3,83
Merlot – Burgund 97,90 78,18 125,23 19,73**
Cabernet Sauvignon – Burgund 66,43 78,18 84,97 -11, 75
Cabernet Sauvignon – Merlot 66,43 97,90 67,85 -31,4 8 000
Soiuri x 2014 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 103,95 92,98 111,80 10,98
Merlot – Pinot Noir 124,23 92,98 133,61 31,25***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 90,25 92,98 97,07 – 2,72
Merlot – Burgund 124,23 103,95 119,50 20,28**
Cabernet Sauvignon – Burgund 90,25 103,95 86,82 -13 ,70 0
Cabernet Sauvignon – Merlot 90,25 124,23 72,65 -33, 98 000
Soiuri x 2015 Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 115,35 83,33 138,43 32,03***
Merlot – Pinot Noir 112,75 83,33 135,31 29,43***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 60,73 83,33 72,88 – 22,60 000
Merlot – Burgund 112,75 115,35 97,75 -2,60
Cabernet Sauvignon – Burgund 60,73 115,35 52,64 -54 ,62 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 60,73 112,75 53,86 -52, 02 000
DL 5% =12,23 DL 1% =16,12 DL 0,1% =20,68

Pe fondul condi țiilor climatice mai favorabile din 2014, soiurile p entru vinuri
ro șii au prezentat valori ale acestui caracter cuprins e între 90,25 la Cabernet Sauvignon
și 124,23 la Merlot, cu o amplitudine de 33,98 și o variabilitate de 22,80 % inferioar ă
celorlal ți ani. Soiul Merlot a valorificat la un nivel super ior condi țiile acestui an,
realizând un num ăr de boabe/ciorchine semnificativ mai ridicat cu 19 ,5-37,65 % fa ță de
celelalte trei soiuri. În cazul soiului Burgund num ărul boabelor/ciorchine a manifestat
un spor semnificativ de 13,7 fa ță de soiul Cabernet Sauvignon.

104 Num ărul boabelor/ciorchine a manifestat în condi țiile din 2015 o variabilitate
intergenotipic ă de 33,05 %, superioar ă anilor preceden ți, cu limitele cuprinse între 60,73 la
Cabernet Sauvignon și 115,35 la Burgund, pe fondul unei medii generale intermediare
perioadei 2013-2014. Efecte pozitive ale interac țiunii genotip x mediu asupra acestui caracter
au fost observate la soiurile Burgund și Merlot care au realizat valori mai ridicate
comparativ cu restul soiurilor, asociate unor sporu ri relative de 35,31 % fa ță de Pinot Noir și
85,65 % fa ță de Cabernet. Soiul Pinot Noir a prezentat un num ăr de boabe/ciorchine mai
ridicat cu 22,60 comparativ cu Cabernet Sauvignon
În ceea ce prive ște influen ța condi țiilor climatice din perioada 2013-2015 asupra
num ărului de boabe/ciorchine la soiul Pinot Noir se con stată o amplitudine de 22,73 asociat ă
unei variabilit ăți ridicate de 31,33 % (tab. 5.42). Soiul respectiv a valorificat mai eficient
condi țiile de mediu din 2014 și 2015 când a înregistrat valori semnificativ mai r idicate cu
18,62-32,36 % fa ță de cele din 2013.
Tabelul 5.42
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra num ărului de boabe/ciorchine la
fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the berries number/bunch for
each variety
Ani x
Pinot Noir Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 92,98 70,25 132,36 22,73***
2015 – 2013 83,33 70,25 118,62 13,08*
2015 – 2014 83,33 92,98 89,62 -9,65
Ani x
Burgund Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 103,95 78,18 132,96 25,77***
2015 – 2013 115,35 78,18 147,54 37,17***
2015 – 2014 115,35 103,95 110,97 11,40
Ani x
Merlot Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 124,23 97,90 126,89 26,33***
2015 – 2013 112,75 97,90 115,17 14,85*
2015 – 2014 112,75 124,23 90,76 -11,48
Ani x Cabernet
Sauvignon Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 90,25 66,43 135,86 23,82***
2015 – 2013 60,73 66,43 91,42 -5,70
2015 – 2014 60,73 90,25 67,29 -29,52 000
DL 5% =12,23 DL 1% =16,12 DL 0,1% =20,68
În cazul soiului Burgund, efectul condi țiilor climatice asupra manifest ării fenotipice a
num ărului de boabe/ciorchine a fost evident, pe fondul unei amplitudini de 37,17 cu limitele de

105 la 78,18 pentru anul 2013 pân ă la 115,35 pentru anul 2015. Ca atare, în condi țiile din 2013
acest soi a realizat un num ăr de boabe/ciorchine semnificativ mai redus cu 33-4 8 % fa ță de
2014 și 2015. Un efect pozitiv al condi țiilor din 2015 s-a concretizat printr-o cre ștere a
num ărului de boabe cu aproximativ 11 % chiar dac ă abaterea respectiv ă nu a fost asigurat ă
statistic.
La soiul Merlotl variabilitatea acestui caracter a fost influen țat ă într-o m ăsur ă mai
redus ă dar semnificativ ă de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului, având în
vedere amplitudinea (26,33) și coeficientul de varia ție (24,56 %). Astfel, condi țiile din
2014 și 2015 au avut efecte foarte favorabile asupra expr im ării acestui caracter,
înregistrându-se sporuri semnificative de 14,85-26, 33 % fa ță de valorile consemnate în
2013.
Pe fondul unei influen țe considerabile a condi țiilor climatice din perioada studiului,
soiul Cabernet Sauvignon a prezentat valori ale ace stui caracter cu limitele de la 60,73 în
2015 pân ă la 90,25 în 2014. Ca atare, acest soi a manifestat un comportament diferit fa ță
de restul soiurilor, realizînd în 2014 un num ăr de boabe/ciorchine semnificativ mai ridicat
cu 35,86-48,61 % fa ță de ceilal ți doi ani.

5.2.4. Rezultate privind produc ția/butuc.
Results concerning the yiel d/trunk
Pe baza analizei varian ței (tab. 5.43), se observ ă c ă anii, genotipul și interac țiunea
acestuia cu condi țiile de mediu au avut o influen ță distinct semnificativ ă asupra
produc ției/butuc la soiurile pentru vinuri ro șii. Efectul condi țiilor climatice (21,65 %) a
fost mai redus comparativ cu efectul soiului (31,2 2 %). De asemenea, se constat ă c ă și
efectul combinat al condi țiilor ecologice și soiului a manifestat o influen ță asigurat ă
statistic (3,89%) asupra variabilit ății acestui caracter. La nivel intrapopula țional,
variabilitatea dintre butucii fiec ărui soi a fost redus ă aferent ă unui coeficient de varia ție
de 4,17 %.
Soiurile pentru vinuri ro șii au realizat valori medii anuale ale produc ției/butuc
cuprinse între 2144 g în 2013 și 3190 g în 2014, pe fondul unei variabilit ăți relativ mijlocii
(20,16 %) de la un an la altul (tab. 5.44). Astfel, se poate observa c ă anul 2014 a fost cel
mai favorabil având în vedere c ă a permis ob ținerea unor produc ții semnificativ mai
ridicate cu 25,93-48,79 % fa ță de ceilal ți ani de studiu. De asemenea și în 2015 produc țiile
medii ob ținute au fost semnificativ superioare cu 18,14 % fa ță de cele din 2013.

106 Tabelul 5.43
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
produc ției/butuc la soiurile pentru vinuri ro șii
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on
yield/trunk at varieties for red wines
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 291516475 239
Ani 44701196 2 22350598 40,43**
Soiuri 96681032 3 32227011 58,29**
Ani x Soiuri 24089818 6 4014970 7,26**
Eroare 126044429 228 552826
Tabelul 5.44
Produc ția medie/butuc în perioada 2013-2015
Average yields/trunk during 2013-2015
Ani Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 3190 2144 148,79 1046***
2015 – 2013 2533 2144 118,14 389**
2015 – 2014 2533 3190 79,40 -657 000
DL 5% =232 g DL 1% =305 g DL 0,1% =392 g
Referitor la efectul genotipului asupra manifest ării acestui caracter din tabelul 5.45.
reiese c ă soiurile pentru vinuri ro șii au realizat produc ții cu valori de la 1973 g pentru Pinot
Noir pân ă la 3672 g pentru Merlot, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale ridicate
(27,95 %). La nivel intragenotipic acest caracter a manifestat o varia ție mai redus ă la
Burgund și Cabernet Sauvignon.
Tabelul 5.45
Produc ția medie/butuc la soiurile pentru vinuri ro șii
Average yields/trunk at varieties for red wines
Soiuri Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 2362 1973 119,72 389**
Merlot – Pinot Noir 3672 1973 186,11 1699***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 2481 1973 125,75 508***
Merlot – Burgund 3672 2362 155,46 1310***
Cabernet Sauvignon – Burgund 2481 2362 105,04 119
Cabernet Sauvignon – Merlot 2481 3672 67,57 -1191 000
DL 5% =267 g DL 1% =353 g DL 0,1% =452 g
Având în vedere compara țiile intergenotipice între diferitele soiuri, se co nstat ă c ă
soiul Merlot a manifestat în aceast ă perioad ă o productivitate a butucilor semnificativ mai
ridicat ă cu 48-86,11 % fa ță de restul soiurilor. Soiurile Cabernet Sauvignon și Burgund au
realizat sporuri semnificative de produc ție de 389-508 g comparativ cu Pinot Noir.
Ținând cont de efectul interac țiunii dintre soiuri și condi țiile climatice ale
perioadei studiate, din tabelul 5.46 și fig. 5.8 rezult ă c ă în condi țiile din 2013-2014

107 soiurile s-au diferen țiat mai evident sub aspectul recoltei/butuc. De ase menea, se
constat ă c ă în cazul soiului Pinot Noir varia ția condi țiilor ecologice de pe parcursul
experiment ării a avut cea mai mare influen ță asupra realiz ării produc ției, în timp ce la
Cabernet Sauvignon se observ ă o relativ ă constan ță a acesteia.
Tabelul 5.46
Valorile anuale ale produc ției/butuc la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada 2013-2015
Yearly values of yield/trunk at varieties for red w ines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 1425 b x 2433 b x 2062 c 1973+107 42,03
Burgund y 1838 b x 2547 b x 2702 b 2362+88 28,94
Merlot z 2861 a x 4797 a y 3359 a 3672+169 35,66
Cabernet Sauvignon xy 2452 a x 2983 b y 2010 c 2481+85 26,48
xsx± 2144+100 3190+145 2533+90 2622+71
S% 41,93 40,56 31,63 42,12
DL 5% =463 g DL 1% =611 g DL 0,1% =784 g

În condi țiile anului 2013 a fost observat ă o variabilitate intergenotipic ă ridicat ă
(41,93%) a produc ției/butuc, având în vedere c ă între soiurile pentru vinuri ro șii s-a înregistrat
o amplitudine de 1436 g, cuprins ă între 1425 la Pinot Noir și 2861 g la Merlot. Ca atare,
soiurile Merlot și Cabernet Sauvignon au realizat valori apropiate a le acestui caracter asociate
unor sporuri relative foarte semnificative de 33,41 -100,77 % fa ță de celelalte dou ă soiuri. În
cazul soiurilor Burgund și Pinot Noir, condi țiile din acest an au avut o influen ță asem ănătoare
asupra produc ției care a prezentat valori semnificativ egale, chi ar dac ă în valori absolute la
Burgund a fost mai ridicat ă cu 413 g.
Sub efectul condi țiilor climatice din anul 2014 se observ ă c ă soiurile au
înregistrat o amplitudine de 2364 g cu limitele de la 2433 la Pinoz Noir pân ă la 4797 g la
Merlot, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale de 40,56 %. Astfel, soiul Merlot s-a
eviden țiat în acest an, realizând o produc țe/butuc semnificativ superioar ă fa ță de celelalte
soiuri, cu sporuri relative cuprinse între 60,81 % fa ță de Cabernet Sauvignon și 97,16 %
fa ță de Pinot Noir. La soiul Cabernet Sauvignon valoril e acestui caracter au fost
semnificativ mai ridicate cu 17,12-22,61 % fa ță de Pinot Noir și Burgund, care au realizat
produc ții apropiate.
În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri ro șii au înregistrat o amplitudine de
varia ție de 1297 g inferioar ă anilor anteriori, cu valori cuprinse între 2010 la Cabernet
Sauvignon și 3359 g la Merlot, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale de 31,63 %. Soiul
Merlot a valorificat într-o m ăsur ă mai ridicat ă condi țiile de vegeta ție din acest an, manifestând

108 valori ale acestui caracter semnificativ superioare cu 24,32-67,11 % fa ță de restul soiurilor.
La burgund în acest an s-au înregistrat sporuri de produc ție de 640-657 g fa ță de Pinot Noir și
Cabernet Sauvignon, care au valorificat într-o m ăsur ă similar ă condi țiile de mediu.
Tabelul 5.47
Efectul soiului asupra produc ției/butuc în fiecare an din perioada 2013-2015
The effect of variety on yield/trunk for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 1838 1425 128,98 413
Merlot – Pinot Noir 2861 1425 200,77 1436***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 2452 1425 172,07 1027***
Merlot – Burgund 2861 1838 155,66 1023***
Cabernet Sauvignon – Burgund 2452 1838 133,41 614**
Cabernet Sauvignon – Merlot 2452 2861 85,70 -409
Soiuri x 2014 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 2547 2433 104,69 114
Merlot – Pinot Noir 4797 2433 197,16 2364***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 2983 2433 122,61 550*
Merlot – Burgund 4797 2547 188,34 2250***
Cabernet Sauvignon – Burgund 2983 2547 117,12 436
Cabernet Sauvignon – Merlot 2983 4797 62,18 -1814 000
Soiuri x 2015 Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 2702 2062 131,04 640**
Merlot – Pinot Noir 3359 2062 162,90 1297***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 2010 2062 97,48 -52
Merlot – Burgund 3359 2702 124,32 657**
Cabernet Sauvignon – Burgund 2010 2702 74,39 -692 00
Cabernet Sauvignon – Merlot 2010 3359 59,84 -1349 000
DL 5% =463 g DL 1% =611 g DL 0,1% =784 g

109 0500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
SoiulProductia/ butuc (g) .2013
2014
2015
DL

Fig. 5.8. Produc ția/butuc la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada 2013-2015
Yield/trunk at varieties for red wines during 2013 -2015

În cazul soiului Pinot Noir, efectul condi țiilor climatice asupra realiz ării produc ției
a fost asociat unei amplitudini de 1008 g cu limite le de la 1425 pentru anul 2013 pân ă la
2433 g pentru anul 2014. Ca atare, acest soi a real izat în perioada 2014-2015 valori
semnificativ mai ridicate ale acestui caracter cu 4 4,70-70,74 % fa ță de valorile din 2013
(tab. 5.48). Varia țiile produc ției acestui soi în 2014-2015 au fost de 371 g, îns ă neasigurate
statistic.
Pe fondul unei variabilit ăți (28,94 %) și amplitudini mai reduse (864 g) la soiul
Burgund se constat ă aceia și reac ție fa ță de condi țiile climatice din perioada studiului,
respectiv în perioada 2014-2015 acesta a înregistra t producții semnificativ mai ridicate
cu 38,57-47,01 % fa ță de anul 2013.
În cazul soiului Merlot variabilitatea acestui cara cter a fost influen țat ă
semnificativ de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului, având în ve dere
amplitudinea (1936 g) și coeficientul de varia ție (35,66 %). Astfel, condi țiile din 2014
au avut efecte foarte favorabile asupra realiz ării produc ției, înregistrându-se sporuri
asigurate statistic de 42,81-67,67 % fa ță de rezultatele din 2015 și 2013. În 2015
produc țiile acestui soi au fost semnificativ mai ridicate cu 498 gfa ță de cele din 2013.
Soiul Cabernet Sauvignon a valorificat mai eficient condi țiile din 2014
înregistrând sporuri de produc ție de 531-973 g/butuc fa ță de restul perioadei când
produc țiile au fost semnificativ egale cu o u șoar ă cre ștere în 2013.

110
Tabelul 5.48
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra produ c ției/butuc la fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the yield/trunk for each variety
Ani x
Pinot Noir Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 2433 1425 170,74 1008***
2015 – 2013 2062 1425 144,70 637**
2015 – 2014 2062 2433 84,75 -371
Ani x
Burgund Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 2547 1838 138,57 709**
2015 – 2013 2702 1838 147,01 864***
2015 – 2014 2702 2547 106,09 155
Ani x
Merlot Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 4797 2861 167,67 1936***
2015 – 2013 3359 2861 117,41 498*
2015 – 2014 3359 4797 70,02 -1438 000
Ani x Cabernet
Sauvignon Medii (g) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 2983 2452 121,66 531*
2015 – 2013 2010 2452 81,97 -442
2015 – 2014 2010 2983 67,38 -973 000
DL 5% =463 g DL 1% =611 g DL 0,1% =784 g

5.3. Variabilitatea unor însu șiri de calitate la soiurile pentru vinuri albe în p erioada
2013-2015
The variability of some qulity features at varietie s for white wines during 2013-2015

5.3.1. Rezultate privind con ținutul de zah ăr al strugurilor.
Results concerning the sugar conte nt of grapes
Conform rezultatelor analizei varian ței (tabelul 5.49) rezult ă c ă con ținutul de zah ăr al
strugurilor fost influen țat într-o m ăsur ă semnificativ ă atât de variabilitatea condi țiilor
climatice din perioada experimental ă precum și de genotip. Efectul soiului asupra
manifest ării acestui caracter a fost de 11,87 % inferior fa ță de efectul condi țiilor climatice
(28,36 %) îns ă superior fa ță de interac țiunea semnificativ ă dintre soiuri și condi țiile de
mediu (7,87 %).
Referitor la efectul condi țiilor climatice din perioada experimental ă asupra acestui
caracter (tab. 5.50), se observ ă o amplitudine de 2,09 pe fondul unei variabilit ăți reduse
de 5,06 %. În anul 2013 și 2014 condi țiile climatice au fost semnificativ superioare fa ță de

111 cele din 2014, din punct de vedere al cantit ății de zah ăr acumulat ă de soiurile pentru vinuri
albe, permi țând ob ținerea unor sporuri relative de 6,02-10,66 %.

Tabelul 5.49
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
con ținutului de zah ăr al strugurilor la soiurile pentru vinuri albe
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the sugar
content of grapes at varieties for white wines
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 675,14 239
Ani 132,01 2 66,01 42,94**
Soiuri 82,86 3 27,62 17,97**
Ani x Soiuri 109,835 6 18,31 11,91**
Eroare 350,435 228 1,54

Tabelul 5.50
Con ținutul mediu de zah ăr al strugurilor în perioada 2013-2015
Average sugar content of grapes during 2013-2015
Ani Medii (°Brix) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 20,78 21,69 95,80 -0,91
2015 – 2013 19,60 21,69 90,36 -2,09 000
2015 – 2014 19,60 20,78 94,32 -1,18 0
DL 5% =1,00 DL 1% =1,32 DL 0,1% =1,69

Pe parcursul experiment ării între cele patru soiuri (tab. 5.51) s-a manifes tat o
variabilitate redus ă (3,78 %) a con ținutului de zah ăr, cu limitele de la 19,68 în cazul soiului
Muscat Ottonel pân ă la 21,59 pentru soiul Pinot Gris. Variabilitatea i ntrapopula țional ă a
respectivului caracter pe parcursul celor trei ani a fost redus ă la majoritatea soiurilor cu
excep ția lui Riesling Italian unde a fost mijlocie.
Pe baza compara țiilor multiple dintre soiuri (tab. 5.51) se observ ă c ă soiul Pinot
Gris a acumulat o cantitate de zah ăr semnificativ mai ridicat ă cu 1,91g/l, comparativ cu
soiul Muscat Ottonel. Între celelalte soiuri difere n țele referitoare la cantitatea de zah ăr
din struguri sunt mai reduse și nesemnificative.

112 Tabelul 5.51
Con ținutul mediu de zah ăr al strugurilor la soiurile pentru vinuri albe
Average sugar content of grapes at varieties for wh ite wines
Soiuri Medii (°Brix) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 20,72 21,59 95,97 -0,87
Muscat Ottonel – Pinot Gris 19,68 21,59 91,15 -1,9100
Riesling Italian – Pinot Gris 20,78 21,59 96,25 -0, 81
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 19,68 20,72 94,98 -1,04
Riesling Italian – Traminer Rosé 20,78 20,72 100,29 0,06
Riesling Italian – Muscat Ottonel 20,78 19,68 105,59 1,10
DL 5% =1,15 DL 1% =1,52 DL 0,1% =1,95

Tabelul 5.52
Valorile anuale ale con ținutului de zah ăr al strugurilor la soiurile pentru vinuri albe în perioada
2013-2015
Yearly values of sugar content of grapes at varieti es for white wines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris x 23,13 a y 20,90 a y 20,73 a 21,59+0,41 5,65
Traminer Rosé x 20,20 c x 21,47 a x 20,50 a 20,72+0,38 5,50
Muscat Ottonel x 20,77 bc x 20,60 a y 17,67 b 19,68+0,63 9,63
Riesling Italian x 22,67 ab y 20,17 a y 19,50 a 20,78+0,97 13,97
xsx± 21,69+0,44 20,78+0,28 19,60+0,74 20,69+0,33
S% 7,06 4,71 13,08 9,49
DL 5% = 1,99 DL 1% =2,63 DL 0,1% =3,38
Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra con ținutului de
zah ăr al strugurilor se observ ă c ă genotipul a manifestat cea mai ridicat ă influen ță
asupra acestui caracter pe fondul condi țiilor climatice din anul 2015, în timp ce la soiul
Riesling Italian se constat ă cea mai ridicat ă interac țiune cu condi țiile de mediu. În
func ție de valorile anuale ale con ținutului de zah ăr la soiurile pentru vinuri albe (tab.5.52
și fig. 5.9) se constat ă c ă în cazul soiului Traminer Rose varia ția condi țiilor climatice a
influen țat într-o m ăsur ă redus ă și nesemnificativ ă acest caracter..

113 15 17 19 21 23 25
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
SoiulZahar (Brix) .2013
2014
2015
DL

Fig. 5.9. Con ținutul de zah ăr al strugurilor la soiurile pentru vinuri albe în perioada
2013-2015
Sugar content of grapes at varieties for white wine s during 2013-2015

Condi țiile climatice din 2013 au fost cele mai favorabile pentru acumularea
zah ărului la soiurile pentru vinuri albe care au prezen tat valori ale acestui caracter
cuprinse între 20,20 la Traminer Rose și 23,13 la Pinot Gris, cu o amplitudine de 2,93
și o variabilitate de 7,06 %. Soiurile Pinot Gris și Riesling Italian au valorificat la un
nivel superior condi țiile acestui an, acumulând în struguri o cantitate de zah ăr
semnificativ mai ridicat ă cu peste 24,7 g/l fa ță de celelalte dou ă soiuri, nediferen țiate
statistic (tab. 5.53).
Con ținutul de zah ăr al strugurilor a manifestat în condi țiile din 2014 o
variabilitate redus ă (4,71 %), inferioar ă celorlal ți ani, cu limitele cuprinse între 20,60 la
soiul Muscat Ottonel și 21,47 la soiul Traminer Rose, pe fondul unei medi i generale
intermediare între 2013 și 2015. Ca atare, pe fondul condi țiilor din acest an soiurile nu
s-au diferen țiat semnificativ din punct de vedere al acumul ării zah ărului în struguri.
În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri albe au î nregistrat o amplitudine de
varia ție a con ținutului de zah ăr de 3,06 cu valori cuprinse între 17,67 la Muscat Ottonel și
20,73 la Pinot Gris, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale superioare anilor anteriori
(13,08 %). În acest an soiurile Pinot Gris și Traminer Rose au valorificat într-o m ăsur ă mai
ridicat ă condi țiile climatice, acumulând o cantitate de zah ăr semnificativ superioar ă cu
28,3-30,6 g/l fa ță de soiul Muscat Ottonel.

114 Tabelul 5.53
Efectul soiului asupra con ținutului de zah ăr al strugurilor în fiecare an din perioada
2013-2015
The effect of variety on the sugar content of grape s for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (°Brix) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 20,20 23,13 87,33 -2,93 00
Muscat Ottonel – Pinot Gris 20,77 23,13 89,80 -2,360
Riesling Italian – Pinot Gris 22,67 23,13 98,01 -0, 46
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 20,77 20,20 102,82 0,57
Riesling Italian – Traminer Rosé 22,67 20,20 112,23 2,47*
Riesling Italian – Muscat Ottonel 22,67 20,77 109,15 1,90
Soiuri x 2014 Medii (°Brix) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 21,47 20,90 102,73 0,57
Muscat Ottonel – Pinot Gris 20,60 20,90 98,56 -0,30
Riesling Italian – Pinot Gris 20,17 20,90 96,51 -0, 73
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 20,60 21,47 95,95 -0,87
Riesling Italian – Traminer Rosé 20,17 21,47 93,95 -1,30
Riesling Italian – Muscat Ottonel 20,17 20,60 97,91 -0,43
Soiuri x 2015 Medii (°Brix) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 20,50 20,73 98,89 -0,23
Muscat Ottonel – Pinot Gris 17,67 20,73 85,24 -3,0600
Riesling Italian – Pinot Gris 19,50 20,73 94,07 -1, 23
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 17,67 20,50 86,20 -2,83 00
Riesling Italian – Traminer Rosé 19,50 20,50 95,12 -1,00
Riesling Italian – Muscat Ottonel 19,50 17,67 110,36 1,83
DL 5% = 1,99 DL 1% =2,63 DL 0,1% =3,38

În condi țiile unei amplitudini de 2,40 și a unei variabilit ăți de 5,65 %, soiul
Pinot Gris a acumulat în anul 2013 o cantitate de z ah ăr semnificativ mai ridicat ă cu
22,3-24 g/l fa ță de rezultatele din ceilal ți ani. De asemenea, în perioada 2014-2015 se
observ ă o constan ță a con ținutului de zah ăr din struguri la acest soi, asociat unei varia ții
foarte reduse de 0,17 %.
În cazul soiului Traminer Rose, con ținutul de zah ăr din struguri a fost influen țat într-o
măsur ă redus ă și nesemnificativ ă de varia ția condi țiilor climatice din cei trei ani, având în
vedere amplitudinea de 1,27 între valorile din 201 3 (20,20) și 2014 (21,47).
La soiul Muscat Ottonel se observ ă o reac ție evident ă fa ță de varia ția condi țiilor
climatice din perioada studiului, concretizat ă printr-o amplitudine de 3,1 cu limitele de
la 17,67 în anul 2015 pân ă la 20,77 în 2013. Astfel, strugurii acestui soi au acumulat în

115 perioada 2013-2014 o cantitate de zah ăr semnificativ mai ridicat ă cu 29,3-31 g/l.

Tabelul 5.54
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra con ținutului de zah ăr al strugurilor
la fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the sugar content of grapes for
each variety
Ani x
Pinot Gris Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 20,90 23,13 90,36 -2,23 0
2015 – 2013 20,73 23,13 89,62 -2,40 0
2015 – 2014 20,73 20,90 99,19 -0,17
Ani x
Traminer Rosé Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 21,47 20,20 106,29 1,27
2015 – 2013 20,50 20,20 101,49 0,30
2015 – 2014 20,50 21,47 95,48 -0,97
Ani x
Muscat Ottonel Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 20,60 20,77 99,18 -0,17
2015 – 2013 17,67 20,77 85,07 -3,10 00
2015 – 2014 17,67 20,60 85,78 -2,93 00
Ani x
Riesling Italian Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 20,17 22,67 88,97 -2,50 0
2015 – 2013 19,50 22,67 86,02 -3,17 00
2015 – 2014 19,50 20,17 96,68 -0,67
DL 5% = 1,99 DL 1% =2,63 DL 0,1% =3,38

Condi țiile favorabile pentru acumularea zah ărului din 2013 au fost valorificate la un
nivel superior de soiul Riesling Italian, care a în registrat astfel un spor semnificativ de
25-31,7 g/l fa ță de perioada 2014-2015 când a înregistrat valori se mnificativ egale
19,50-20,17.

5.3.2. Rezultate privind aciditatea total ă a strugurilor.
Results concerning the total acidit y of grapes
Având în vedere datele din tabelul 5.55. se observ ă c ă cele dou ă surse de varia ție,
respectiv genotipul și condi țiile climatice din perioada experiment ării au avut influen țe
distinct semnificative asupra acidit ății totale a strugurilor la soiurile pentru vinuri a lbe.

116 Tabelul 5.55
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
acidit ății totale a strugurilor la soiurile pentru vinuri a lbe
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the total
acidity of grapes at varieties for white wines
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 331,94 239
Ani 9,42 2 4,71 5,13**
Soiuri 82,46 3 27,49 29,93**
Ani x Soiuri 30,67 6 5,11 5,57**
Eroare 209,38 228 0,92

Genotipul a avut un efect semnificativ mai ridicat (27,20 %) comparativ cu efectul
condi țiilor ecologice din perioada studiat ă. (4,66 %). De asemenea, se observ ă c ă și
interac țiunea ani x soiuri a avut influen țe considerabile și asigurate statistic (5,06 %)
asupra manifest ării acestui caracter la soiurile pentru vinuri albe . Variabilitatea
intrapopula țional ă, respectiv dintre ciorchinii fiec ărui soi a fost redus ă (5,82 %).
Tabelul 5.56
Aciditatea total ă medie a strugurilor în perioada 2013-2015
Average total acidity of grapes during 2013-2015
Ani Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 5,39 4,86 110,91 0,53
2015 – 2013 5,26 4,86 108,23 0,40
2015 – 2014 5,26 5,39 97,59 -0,13
DL 5% =0,77 g/l DL 1% =1,02 g/l DL 0,1% =1,31 g/l

Luând în considerare efectul unilateral al condi țiilor climatice (tab. 5.56), aciditatea
total ă a strugurilor la soiurile pentru vinuri albe a ma nifestat o variabilitate redus ă de la un
an la altul (s % = 5,34), asociat ă unei amplitudini de 0,53 g/l cu limitele între 4,8 6 în anul 2013
și 5,39 g/l pentru anul 2014. Astfel se observ ă c ă varia ția condi țiilor climatice din perioada
studiului nu a influen țat semnificativ acest caracter, chiar dac ă în 2014-2015 aciditatea
strugurilor a fost cu 8,2-10,9 % mai ridicat ă.
Valorile medii ale acestei însu șiri la soiurile pentru vinuri albe (tab. 5.57) au
prezentat o amplitudine de 1,85 g/l, cu limitele de la 4,40 în cazul soiului Traminer
Rose pân ă la 6,25 pentru Pinot Gris, pe fondul unei variabil it ăți intergenotipice mijlocii
(15,09%). Variabilitatea interindividual ă pe cei trei ani a acestui caracter a fost mai ridi cat ă
la Muscat Ottonel și Riesling.

117 Tabelul 5.57
Aciditatea total ă medie a strugurilor la soiurile pentru vinuri albe
Average total acidity of grapes at varieties for wh ite wines
Soiuri Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 4,40 6,25 70,40 -1,85 000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 4,92 6,25 78,72 -1,33 00
Riesling Italian – Pinot Gris 5,11 6,25 81,76 -1,140
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 4,92 4,40 111,82 0,52
Riesling Italian – Traminer Rosé 5,11 4,40 116,14 0,71
Riesling Italian – Muscat Ottonel 5,11 4,92 103,86 0,19
DL 5% =0,89 g/l DL 1% =1,17 g/l DL 0,1% =1,51 g/l
Soiul Pinot Gris a prezentat în aceast ă perioad ă o aciditate total ă a strugurilor
semnificativ mai ridicat ă fa ță de celelalte soiuri, cu sporuri de la 22 % fa ță de Riesling
Italian pân ă la 42 % fa ță de Traminer Rose. Și în cazul soiurilor Muscat Ottonel și
Riesling Italian aciditatea total ă a strugurilor în perioada studiului a fost superio ar ă cu
12-16 % fa ță de cea înregistrat ă la soiul Traminer Rose, îns ă diferen țele respective nu
au atins nivelul semnifica ției.
Tabelul 5.58
Valorile anuale ale acidit ății totale a strugurilor la soiurile pentru vinuri a lbe în perioada
2013-2015
Yearly values of total acidity of grapes at varieti es for white wines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris x 5,73 a x 6,58 a x 6,45 a 6,25+0,40 19,19
Traminer Rosé y 3,66 b x 5,20 ab xy 4,34 b 4,40+0,27 18,59
Muscat Ottonel x 5,11 ab x 5,18 ab x 4,46 b 4,92+0,48 29,57
Riesling Italian x 4,91 ab x 4,61 b x 5,79 ab 5,11+0,47 27,79
xsx± 4,86+0,24 5,39+0,31 5,26+0,58 5,17+0,23
S% 17,16 19,79 38,16 26,64
DL 5% = 1,54 g/l DL 1% =2,03 g/l DL 0,1% =2,61 g/l

Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra acidit ății totale a
strugurilor (tab.5.58 și fig. 5.10) se observ ă c ă soiul a manifestat cea mai ridicat ă
influen ță asupra acestui caracter pe fondul condi țiilor climatice din anul 2015, în timp
ce la soiul Pinot Gris se constat ă cea mai redus ă interac țiune cu condi țiile de mediu.

118 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
Soiul Aciditate totala (g/l) . 2013
2014
2015
DL

Fig. 5.10. Aciditatea total ă a strugurilor la soiurile pentru vinuri albe în pe rioada
2013-2015
The total acidity of grapes at varieties for white wines during 2013-2015

În condi țiile din anul 2013 (tab. 5.59) soiurile pentru vinu ri albe au înregistrat o
amplitudine de varia ție de 2,07 g/l cu valori cuprinse între 3,66 la Tra miner Rose și 5,73 g/l
la Pinot Gris, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale mijlocii (17,16 %). Soiul Pinot
Gris a prezentat o aciditate total ă a strugurilor superioar ă cu 12-56 % fa ță de restul
soiurilor îns ă doar diferen ța fa ță de Traminer Rose a fost semnificativ ă. Strugurii soiurilor
Muscat Ottonel și Riesling Italian au acumulat o aciditate superioa r ă cu 34-39 % fa ță de
soiul Traminer Rose, îns ă abaterile respective nu au atins nivelul semnifica ției.
Pe fondul condi țiilor climatice din 2014, soiurile pentru vinuri al be au prezentat
valori ale acestui caracter cuprinse între 4,61 la Riesling Italian și 6,58 g/l la Pinot Gris,
cu o amplitudine de 1,97 g/l și o variabilitate de 19,79 % intermediar ă celorlal ți ani. Și
în acest an strguri de Pinot Gris au avut cea mai r idicat ă aciditate, asociat ă unor sporuri
diferen țe de 26-42 % fa ță de restul soiurilor, îns ă doar diferen ța fa ță de Riesling Italian
a fost semnificativ ă. Strugurii acestui ultim soi au avut o aciditate i nferioar ă cu
0,57-0,59 g/l și fa ță de cei ai soiurilor Traminer Rose și Muscat Ottonel.
Aciditatea total ă a strugurilor a manifestat în condi țiile din 2015 o variabilitate
intergenotipic ă ridicat ă de 38,16 %, superioar ă anilor preceden ți, cu limitele cuprinse între
4,34 la Traminer Rose și 6,45 g/l la Pinot Gris, pe fondul unei medii gene rale apropiate de
cea din 2015. Efecte interac țiunii genotip x mediu asupra acestui caracter au fo st mai
evidente la soiul Pinot Gris care a înregistrat o a ciditate considerabil mai ridicat ă decât restul
soiurilor, asociat ă unor cre șteri relative semnificative de 44-48 % fa ță de Muscat Ottonel și

119 Traminer Rose, respectiv un spor nesemnificativ de 11 % fa ță de Riesling Italian. La soiurile
Muscat și Traminer în acest an aciditatea strugurilor a fos t considerabil mai redus ă cu
30-33 % fa ță de soiul Riesling Italian.
Tabelul 5.59
Efectul soiului asupra acidit ății totale a strugurilor în fiecare an din perioada 2013-2015
The effect of variety on the total acidity of grapes for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 3,66 5,73 63,87 -2,07 00
Muscat Ottonel – Pinot Gris 5,11 5,73 89,18 -0,62
Riesling Italian – Pinot Gris 4,91 5,73 85,69 -0,82
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 5,11 3,66 139,62 1,45
Riesling Italian – Traminer Rosé 4,91 3,66 134,15 1,25
Riesling Italian – Muscat Ottonel 4,91 5,11 96,09 -0,20
Soiuri x 2014 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 5,20 6,58 79,03 -1,38
Muscat Ottonel – Pinot Gris 5,18 6,58 78,72 -1,40
Riesling Italian – Pinot Gris 4,61 6,58 70,06 -1,970
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 5,18 5,20 99,62 -0,02
Riesling Italian – Traminer Rosé 4,61 5,20 88,65 -0,59
Riesling Italian – Muscat Ottonel 4,61 5,18 89,00 -0,57
Soiuri x 2015 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 4,34 6,45 67,29 -2,11 00
Muscat Ottonel – Pinot Gris 4,46 6,45 69,15 -1,99 0
Riesling Italian – Pinot Gris 5,79 6,45 89,77 -0,66
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 4,46 4,34 102,76 0,12
Riesling Italian – Traminer Rosé 5,79 4,34 133,41 1,45
Riesling Italian – Muscat Ottonel 5,79 4,46 129,82 1,33
DL 5% = 1,54 g/l DL 1% =2,03 g/l DL 0,1% =2,61 g/l

În ceea ce prive ște influen ța condi țiilor climatice din perioada 2013-2015 asupra
acidit ății totale a strugurilor la soiul Pinot Noir se cons tat ă o amplitudine de 0,85 g asociat ă unei
variabilit ăți mijlocii (tab. 5.60). Chiar dac ă în 2013 aciditatea strugurilor a fost mai redus ă cu
13-15 % fa ță de valorile înregistrate în ceilal ți ani, abaterile respective nu au atins nivelul
semnifica ției.
În cazul soiului Traminer Rose, efectul condi țiilor climatice asupra acidit ății totale a
strudirilor a fost evident, pe fondul unei amplitud ini de 1,54 g/l cu limitele de la 3,66 pentru
anul 2013 pân ă la 5,20 pentru anul 2014. Ca atare, în condi țiile din 2013 acest soi a înregistrat
o aciditate semnificativ mai redus ă cu 42,1 % fa ță de 2013 și inferioar ă cu 0,68 g/l fa ță de
2015.

120 Tabelul 5.60
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra acidi t ății totale a strugurilor la
fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the total acidity of grapes for each
variety
Ani x
Pinot Gris Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 6,58 5,73 114,83 0,85
2015 – 2013 6,45 5,73 112,57 0,72
2015 – 2014 6,45 6,58 98,02 -0,13
Ani x
Traminer Rosé Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 5,20 3,66 142,08 1,54*
2015 – 2013 4,34 3,66 118,58 0,68
2015 – 2014 4,34 5,20 83,46 -0,86
Ani x
Muscat Ottonel Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 5,18 5,11 101,37 0,07
2015 – 2013 4,46 5,11 87,28 -0,65
2015 – 2014 4,46 5,18 86,10 -0,72
Ani x
Riesling Italian Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 4,61 4,91 93,89 -0,30
2015 – 2013 5,79 4,91 117,92 0,88
2015 – 2014 5,79 4,61 125,60 1,18
DL 5% = 1,54 g/l DL 1% =2,03 g/l DL 0,1% =2,61 g/l
La soiul Muscat Ottonel variabilitatea acestui cara cter a fost influen țat ă într-o
măsur ă redus ă și nesemnificativ ă de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului,
având în vedere amplitudinea de 0,72 g/l cu limitel e de la 4,46 în 2015 pân ă la 5,11 în 2013.
Având în veder c ă diferen țele respective sunt nesemnificative se poate afirma c ă la acest
soi aciditatea total ă a fost relativ constant ă pe parcursul studiului.
În cazul soiului Riesling Italian se observ ă acela și comportament în sensul c ă pe
fondul unei amplitudini de 1,18 g/l, chiar dac ă în 2015 aciditatea total ă a strugurilor a fost
mai ridicat ă cu 18-26 % fa ță de anii anteriori, aceste abateri nu au atins nive lul
semnifica ției.

5.3.3. Rezultate privind poten țialul alcoolic al mustului.
Results concerning the alcoholic p otential of wort
Pe baza analizei varian ței (tab. 5.61), se observ ă c ă anii, genotipul și interac țiunea
acestuia cu condi țiile de mediu au avut o influen ță distinct semnificativ ă asupra
poten țialului alcoolic al mustului la soiurile pentru vin uri albe. Efectul condi țiilor

121 climatice (3,22 %) a fost considerabil mai redus c omparativ cu efectul soiului
(74,01 %). De asemenea, se constat ă c ă și efectul combinat al condi țiilor ecologice și
soiului a manifestat o influen ță asigurat ă statistic (15,03 %) asupra variabilit ății acestui
caracter.
Tabelul 5.61
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
poten țialului alcoolic al mustului la soiurile pentru vin uri albe
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the
alcoholic potential of wort at varieties for white wines
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 202,05 239
Ani 3,77 2 1,89 27,49**
Soiuri 129,88 3 43,29 631,17**
Ani x Soiuri 52,76 6 8,79 128,20**
Eroare 15,64 228 0,07

Soiurile pentru vinuri albe au realizat valori medi i anuale ale poten țialului alcoolic
cuprinse între 12,31 în 2014 și 12,63 în 2013, pe fondul unei variabilit ăți foarte reduse
(1,41%) de la un an la altul (tab. 5.62). Astfel, s e poate observa c ă pe fondul condi țiilor
climatice din 2013 și 2015 soiurile pentru vinuri albe au înregistrat u n poten țial alcoolic al
mustului semnificativ superior cu 0,29-0,32 5/vol, fa ță de rezultatele din 2014.
Tabelul 5.62
Poten țialul alcoolic mediu al mustului în perioada 2013-2 015
Average alcoholic potential of wort during 2013-201 5
Ani Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,31 12,63 97,47 -0,32 00
2015 – 2013 12,60 12,63 99,79 -0,03
2015 – 2014 12,60 12,31 102,38 0,29**
DL 5% =0,21 DL 1% =0,28 DL 0,1% =0,36

Referitor la efectul genotipului asupra manifest ării acestui caracter din tabelul 5.63.
reiese c ă soiurile pentru vinuri albe au realizat un poten țial alcoolic al mustului cu valori de
la 11,28 pentru Muscat Ottonel pân ă la 13,46 pentru Riesling Italian, pe fondul unei
variabilit ăți interpopula ționale ridicate (7,83 %).
Având în vedere compara țiile intergenotipice între diferitele soiuri, se co nstat ă c ă
soiul Riesling Italian a manifestat în aceast ă perioad ă un poten țial alcoolic al mustului
semnificativ mai ridicat cu 0,34-2,18 %/vol fa ță de restul soiurilor. La Pinot Gris valorile
acestui parametru au fost semnificativ superioare c u 0,92-1,84 %/vol fa ță de soiurile

122 Muscat Ottonel și Traminer Rose, diferen țiate statistic în favoarea ultimului.
Tabelul 5.63
Poten țialul alcoolic mediu al mustului la soiurile pentru vinuri albe
Average alcoholic potential of wort at varieties fo r white wines
Soiuri Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 12,20 13,12 93,00 -0,92 0000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 11,28 13,12 85,95 -1,84000
Riesling Italian – Pinot Gris 13,46 13,12 102,58 0, 34**
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 11,28 12,20 92,42 -0,93 000
Riesling Italian – Traminer Rosé 13,46 12,20 110,29 1,26***
Riesling Italian – Muscat Ottonel 13,46 11,28 119,34 2,18***
DL 5% =0,24 DL 1% =0,32 DL 0,1% =0,41
Tabelul 5.64
Valorile anuale ale poten țialul alcoolic al mustului la soiurile pentru vinur i albe în perioada
2013-2015
Yearly values of the alcoholic potential of wort at varieties for white wines during
2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris xy 13,01 b x 13,52 a y 12,83 b 13,12+0,12 2,65
Traminer Rosé y 11,90c x 12,85 b y 11,85 c 12,20+0,17 4,25
Muscat Ottonel x 11,61 c y 10,62 d x 11,60 c 11,28+0,20 5,35
Riesling Italian x 13,99 a y 12,24 c x 14,14 a 13,46+0,31 6,87
xsx± 12,63+0,29 12,31+0,34 12,60+0,30 12,51+0,18
S% 7,83 9,50 8,38 8,42
DL 5% = 0,42 DL 1% =0,56 DL 0,1% =0,71

Ținând cont de efectul interac țiunii dintre soiuri și condi țiile climatice ale
perioadei studiate, din tabelul 5.64 și fig. 5.11 rezult ă c ă în condi țiile din 2014 soiurile
s-au diferen țiat mai evident sub aspectul poten țialului alcoolic al mustului. De
asemenea, se constat ă c ă în cazul soiului Pinot Gris varia ția condi țiilor ecologice de pe
parcursul experiment ării a avut cea mai redus ă influen ță asupra acestui parametru.

123 10 11 12 13 14 15
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
Soiul Potential alcoolic (%vol) . 2013
2014
2015
DL

Fig. 5.11. Poten țialul alcoolic al mustului la soiurile pentru vinur i albe în perioada
2013-2015
The alcoholic potential of wort at varieties for wh ite wines during 2013-2015

În condi țiile anului 2013 a fost observat ă o variabilitate intergenotipic ă de 7,83 % a
poten țialului alcoolic al mustului, având în vedere c ă între soiurile pentru vinuri albe s-a
înregistrat o amplitudine de 2,38, cuprins ă între 11,61 la Muscat Ottonel și 13,99 la Riesling
Italian. Ca atare, soiul Riesling Italian a realiza t în acest an valori semnificativ superioare ale
acestui parametru comparativ cu celelalte soiuri, a sociate unor sporuri de 0,98-2,38 %/vol. De
asemenea, soiul Pinot Gris a înregistrat un poten țial alcoolic al mustului semnificativ mai
ridicat cu 1,11-1,40 %/vol fa ță de soiurile Traminer Rose și Muscat Ottonel, nediferen țiate
statistic.
Sub efectul condi țiilor climatice din anul 2014 se observ ă c ă soiurile au
înregistrat o amplitudine a acestui parametru de 2, 90 cu limitele de la 10,62 la Muscat
Ottonel pân ă la 13,52 la Pinot Gris, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale de
9,50 %. Astfel, în acest an s-a eviden țiat soiul Pinot Gris care a înregistrat un poten țial
alcoolic al mustului semnificativ superior fa ță de celelalte soiuri, cu sporuri cuprinse între
0,67 fa ță de Traminer Rose și 2,90 fa ță de Muscat Ottonel. La soiul Traminer Rose valorile
acestui parametru au semnificativ mai ridicate cu 0 ,61-2,23 %/vol fa ță de celelalte dou ă
soiuri, diferen țiate semnificativ în favoarea Rieslingului Italian.
În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri albe au î nregistrat o amplitudine de
varia ție de 2,29 inferioar ă anilor anteriori, cu valori cuprinse între 11,85 l a Traminer Rose și
14,14 la Riesling Italian, pe fondul unei variabil it ăți interpopula ționale de 8,38 %. Soiul
Riesling Italian a valorificat într-o m ăsur ă mai ridicat ă condi țiile de vegeta ție din acest an,

124 manifestând valori relative ale acestui parametru s emnificativ superioare cu 10-22 % fa ță de
restul soiurilor. La Pinot Gris în acest an s-au în registrat sporuri de 0,98-1,23 %/vol fa ță de
Traminer Rose și Muscat Ottonel, care au valorificat într-o m ăsur ă similar ă condi țiile de
mediu.
Tabelul 5.65
Efectul soiului asupra poten țialului alcoolic al mustului în fiecare an din peri oada
2013-2015
The effect of variety on the alcoholic potential of wort for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 11,90 13,01 91,49 -1,11 000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 11,61 13,01 89,26 -1,40000
Riesling Italian – Pinot Gris 13,99 13,01 107,53 0, 98***
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 11,61 11,90 97,56 -0 ,29
Riesling Italian – Traminer Rosé 13,99 11,90 117,53 2,09***
Riesling Italian – Muscat Ottonel 13,99 11,61 120,4 7 2,38***
Soiuri x 2014 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 12,85 13,52 95,05 -0,67 00
Muscat Ottonel – Pinot Gris 10,62 13,52 78,53 -2,90000
Riesling Italian – Pinot Gris 12,24 13,52 90,53 -1, 28 000
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 10,62 12,85 82,63 -2 ,23 000
Riesling Italian – Traminer Rosé 12,24 12,85 95,25 -0,61 00
Riesling Italian – Muscat Ottonel 12,24 10,62 115,2 8 1,62***
Soiuri x 2015 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 11,85 12,83 92,38 -0,98 000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 11,60 12,83 90,41 -1,23000
Riesling Italian – Pinot Gris 14,14 12,83 110,24 1, 31***
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 11,60 11,85 97,86 -0 ,25
Riesling Italian – Traminer Rosé 14,14 11,85 119,32 2,29***
Riesling Italian – Muscat Ottonel 14,14 11,60 121,9 3 2,54***
DL 5% = 0,42 DL 1% =0,56 DL 0,1% =0,71

În cazul soiului Pinot Noir, efectul condi țiilor climatice asupra poten țialului alcoolic al
mustului a fost asociat unei amplitudini de 0,69 %/ vol cu limitele de la 12,83 pentru anul 2015
pân ă la 13,52 %/vol pentru anul 2014. Ca atare, acest s oi a realizat în anul 2014 valori
semnificativ mai ridicate ale acestui parametru fa ță de valorile din 2013 și 2015 (tab. 5.66).
Varia țiile poten țialului alcoolic al mustului acestui soi în 2013-20 15 au fost de 0,18 %/vol și
nesemnificative.

125 Tabelul 5.66
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra poten țialului alcoolic al mustului
la fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the alcoholic potential of wort for
each variety
Ani x
Pinot Gris Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 13,52 13,01 103,92 0,51*
2015 – 2013 12,83 13,01 98,62 -0,18
2015 – 2014 12,83 13,52 94,90 -0,69 00
Ani x
Traminer Rosé Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,85 11,90 107,98 0,95***
2015 – 2013 11,85 11,90 99,58 -0,05
2015 – 2014 11,85 12,85 92,22 -1,00 000
Ani x
Muscat Ottonel Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 10,62 11,61 91,47 -0,99 000
2015 – 2013 11,60 11,61 99,91 -0,01
2015 – 2014 11,60 10,62 109,23 0,98***
Ani x
Riesling Italian Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,24 13,99 87,49 -1,75 000
2015 – 2013 14,14 13,99 101,07 0,15
2015 – 2014 14,14 12,24 115,52 1,90***
DL 5% = 0,42 DL 1% =0,56 DL 0,1% =0,71

Pe fondul unei variabilit ăți (4,25 %) și amplitudini de 1,00 la soiul Traminer
Rose se constat ă aceia și reac ție fa ță de condi țiile climatice din perioada studiului,
respectiv în perioada 2014 acesta a înregistrat un poten țial alcoolic al mustului mai
ridicat fa ță de ceilal ți ani, semnificativi egali sub aspectul acestui par ametru.
În cazul soiului Muscat Ottonel variabilitatea aces tui parametru a fost
influen țat ă semnificativ de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului, pe
fondul unei amplitudini de 0,99 %/vol. Astfel, cond i țiile din 2014-2015 au avut efecte
foarte favorabile asupra poten țialului alcoolic care a fost semnificativ mai mare decât în
2013.
Și soiul Riesling Italian a valorificat mai eficient condi țiile din 2014-2015
înregistrând o cre ștere semnificativ ă a poten țialului alcoolic al mustului fa ță de 2013.

126 5.3.4. Rezultate privind poten țialul alcoolic al vinului.
Results concerning the alcoholic potential of w ine
Conform rezultatelor analizei varian ței (tabelul 5.67) rezult ă c ă poten țialul alcoolic al
vinului fost influen țat într-o m ăsur ă semnificativ ă atât de variabilitatea condi țiilor climatice
din perioada experimental ă precum și de genotip. Efectul soiului asupra manifest ării
acestui caracter a fost de 48,01 % superior fa ță de efectul condi țiilor climatice (14,53 %)
îns ă inferior fa ță de interac țiunea semnificativ ă dintre soiuri și condi țiile de mediu
(25,26 %).
Tabelul 5.67
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
poten țialului alcoolic al vinului la soiurile albe
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the
alcoholic potential of wine for white varieties
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 240,91 239
Ani 18,93 2 9,47 73,42**
Soiuri 93,83 3 31,28 242,60**
Ani x Soiuri 98,75 6 16,46 127,65**
Eroare 29,40 228 0,13

Referitor la efectul condi țiilor climatice din perioada experimental ă asupra acestui
caracter (tab. 5.68), se observ ă o amplitudine de 0,65 %/vol pe fondul unei variab ilit ăți
reduse de 2,73 %. În anii 2013 și 2015 condi țiile climatice au fost semnificativ superioare
fa ță de cele din 2014, din punct de vedere al poten țialului alcoolic al vinului la soiurile albe,
permi țând ob ținerea unor sporuri relative de 4,22-5,1 %.
Tabelul 5.68
Poten țialul alcoolic mediu al vinului în perioada 2013-20 15
Average alcoholic potential of wine during 2013-201 5
Ani Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,15 12,80 94,90 -0,65 000
2015 – 2013 12,66 12,80 98,91 -0,14
2015 – 2014 12,66 12,15 104,22 0,51***
DL 5% =0,29 DL 1% =0,38 DL 0,1% =0,49
Pe parcursul experiment ării între cele patru soiuri (tab. 5.69) s-a manifes tat o
variabilitate redus ă (5,74 %) a poten țialului alcoolic al vinului, cu limitele de la 11,6 6 în
cazul soiului Muscat Ottonel pân ă la 13,33 pentru soiul Pinot Gris. Variabilitatea
intrapopula țional ă a respectivului caracter pe parcursul celor trei a ni a fost redus ă la
majoritatea soiurilor.

127 Pe baza compara țiilor multiple dintre soiuri se observ ă c ă soiul Pinot Gris a
înregistrat un poten țial alcoolic semnificativ mai ridicat cu 0,48-1,68 %/vol, comparativ
cu restul soiurilor. Între celelalte soiuri diferen țele referitoare la acest parametru au fost
asigurate statistic, rezultând urm ătoarea ierarhie a acestora: Riesling Italian, Trami ner
Rose și Muscat Ottonel.
Tabelul 5.69
Poten țialul alcoolic mediu al vinului la soiurile albe
Average alcoholic potential of wine for white varie ties
Soiuri Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 12,31 13,33 92,33 -1,02 000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 11,66 13,33 87,43 -1,68000
Riesling Italian – Pinot Gris 12,86 13,33 96,44 -0, 48 00
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 11,66 12,31 94,70 -0 ,65 000
Riesling Italian – Traminer Rosé 12,86 12,31 104,45 0,55**
Riesling Italian – Muscat Ottonel 12,86 11,66 110,3 0 1,20***
DL 5% =0,33 DL 1% =0,44 DL 0,1% =0,57
Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra poten țialului alcoolic
al vinului se observ ă c ă genotipul a manifestat cea mai ridicat ă influen ță asupra acestui
caracter pe fondul condi țiilor climatice din anul 2013, în timp ce la soiul Riesling Italian se
constat ă cea mai ridicat ă interac țiune cu condi țiile de mediu. În func ție de valorile anuale
ale acestui parametru la soiurile pentru vinuri alb e (tab.5.70 și fig. 5.12) se constat ă c ă în
cazul soiului Traminer Rose varia ția condi țiilor climatice au manifestat o influen ță mai
redus ă.
Tabelul 5.70
Valorile anuale ale poten țialul alcoolic al vinului la soiurile albe în perio ada 2013-2015
Yearly values of the alcoholic potential of wine fo r white varieties during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris y 13,18 b z 12,41 a x 14,42 a 13,33+0,26 6,69
Traminer Rosé y 11,90 c x 12,75 a xy 12,28 b 12,31+0,11 3,10
Muscat Ottonel x 11,93 c y 11,02 b x 12,02 b 11,66+0,16 4,81
Riesling Italian x 14,21 a y 12,42 a y 11,94 b 12,86+0,31 8,34
xsx± 12,80+0,25 12,15+0,18 12,66+0,28 12,54+0,14
S% 7,80 5,87 8,85 7,82
DL 5% = 0,58 DL 1% =0,76 DL 0,1% =0,98
Condi țiile climatice din 2013 au fost cele mai favorabile pentru unui nivel ridicat al
poten țialului alcoolic la soiurile pentru vinuri albe car e au prezentat valori cuprinse între
11,90 la Traminer Rose și 14,21 la Riesling Italian, cu o amplitudine de 2, 31 și o

128 variabilitate de 7,80 %. Soiul Riesling Italian a v alorificat la un nivel superior condi țiile
acestui an, realizând un poten țial alcoolic al vinului semnificativ mai ridicat cu peste
7,81-19,41 % fa ță de celelalte soiuri (tab. 5.71). De asemenea soiul Pinot Gris a prezentat
un poten țial alcoolic semnificativ superior cu 1,26-1,28 %/v ol fa ță de Muscat Ottonel și
Traminer Rose.
Poten țialul alcoolic al vinului a manifestat în condi țiile din 2014 o variabilitate
redus ă (5,87 %), inferioar ă celorlal ți ani, cu limitele cuprinse între 11,02 %/vol la so iul
Muscat Ottonel și 12,75 %/vol la soiul Traminer Rose, pe fondul une i medii generale
inferioare celorlal ți ani. Ca atare, pe fondul condi țiilor din acest an soiurile Traminer
Rose, Riesling Italian și Pinot Gris nu s-au diferen țiat semnificativ din punct de
vedere al acestui caracter, înregistrând un poten țial alcoolic al vinului semnificativ
superior fa ță de soiul Muscat Ottonel.

10 11 12 13 14 15
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Itali an
SoiulPotential alcoolic (%vol) .2013
2014
2015
DL

Fig. 5.12. Poten țialul alcoolic al vinului la soiurile albe în perio ada 2013-2015
The alcoholic potential of wine for white varieties during 2013-2015

În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri albe au î nregistrat o amplitudine de
varia ție a poten țialului alcoolic de 2,47 %/vol cu valori cuprinse î ntre 11,94 %/vol la Muscat
Ottonel și 14,42 la Pinot Gris, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale superioare anilor
anteriori (8,85 %). În acest an soiurile Pinot Gris și Traminer Rose au valorificat într-o m ăsur ă
mai ridicat ă condi țiile climatice, acumulând un poten țial alcoolic mai ridicat cu
2,14-2,47 %/vol fa ță de celelalte soiuri.

129 Tabelul 5.71
Efectul soiului asupra poten țialului alcoolic al vinului în fiecare an din perio ada 2013-2015
The effect of variety on the alcoholic potential of wine for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 11,90 13,18 90,29 -1,28 000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 11,93 13,18 90,48 -1,26000
Riesling Italian – Pinot Gris 14,21 13,18 107,81 1, 03***
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 11,93 11,90 100,21 0 ,03
Riesling Italian – Traminer Rosé 14,21 11,90 119,41 2,31***
Riesling Italian – Muscat Ottonel 14,21 11,93 119,1 6 2,29***
Soiuri x 2014 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 12,75 12,41 102,80 0,35
Muscat Ottonel – Pinot Gris 11,02 12,41 88,85 -1,38000
Riesling Italian – Pinot Gris 12,42 12,41 100,14 0, 02
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 11,02 12,75 86,43 -1 ,73 000
Riesling Italian – Traminer Rosé 12,42 12,75 97,41 -0,33
Riesling Italian – Muscat Ottonel 12,42 11,02 112,7 0 1,40***
Soiuri x 2015 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 12,28 14,42 85,17 -2,14 000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 12,02 14,42 83,40 -2,39000
Riesling Italian – Pinot Gris 11,94 14,42 82,84 -2, 47 000
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 12,02 12,28 97,92 -0 ,25
Riesling Italian – Traminer Rosé 11,94 12,28 97,27 -0,33
Riesling Italian – Muscat Ottonel 11,94 12,02 99,33 -0,08
DL 5% = 0,58 DL 1% =0,76 DL 0,1% =0,98
În condi țiile unei amplitudini de 2,01 și a unei variabilit ăți de 6,69 %, soiul
Pinot Gris a înregistrat în anul 2015 un poten țial alcoolic semnificativ mai ridicat cu
9,4-16,2 % fa ță de rezultatele din ceilal ți ani. De asemenea, condi țiile din 2013 au
permis înregistrarea unor valori semnificativ super ioare fa ță de cele din 2014.
În cazul soiului Traminer Rose, poten țialul alcoolic al vinului a fost influen țat într-o
măsur ă redus ă și de varia ția condi țiilor climatice din cei trei ani, având în vedere a mplitudinea
de 0,85 5/vol între valorile din 2013 (11,90) și 2014 (12,75).
La soiul Muscat Ottonel se observ ă o reac ție fa ță de varia ția condi țiilor climatice
din perioada studiului, concretizat ă printr-o amplitudine de 1,00 %/vol cu limitele de la
11,02 în anul 2014 pân ă la 12,02 în 2015. Astfel, în 2013 și 2015 acest soi a acumulat
un poten țial alcoolic semnificativ mai ridicat decât în 2014 .
Condi țiile favorabile din 2013 au fost valorificate la un nivel superior de soiul Riesling
Italian, care a înregistrat astfel un spor semnific ativ de 1,79-2,27 %/vol fa ță de perioada

130 2014-2015 când a înregistrat valori semnificativ eg ale 11,94-12,42 ale poten țialului
alcoolic al vinului.

Tabelul 5.72
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra poten țialului alcoolic al vinului la
fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the alcoholic potential of wine for
each variety
Ani x
Pinot Gris Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,41 13,18 94,16 -0,77 00
2015 – 2013 14,42 13,18 109,41 1,24***
2015 – 2014 14,42 12,41 116,20 2,01***
Ani x
Traminer Rosé Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,75 11,90 107,14 0,85**
2015 – 2013 12,28 11,90 103,19 0,38
2015 – 2014 12,28 12,75 96,31 -0,47
Ani x
Muscat Ottonel Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 11,02 11,93 92,37 -0,91 00
2015 – 2013 12,02 11,93 100,75 0,09
2015 – 2014 12,02 11,02 109,07 1,00***
Ani x
Riesling Italian Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,42 14,21 87,40 -1,79 000
2015 – 2013 11,94 14,21 84,03 -2,27 000
2015 – 2014 11,94 12,42 96,14 -0,48
DL 5% = 0,58 DL 1% =0,76 DL 0,1% =0,98

5.3.5. Rezultate privind aciditatea total ă a vinului.
Results concerning the total acidi ty of wine
Având în vedere datele din tabelul 5.73 se observ ă c ă cele dou ă surse de varia ție,
respectiv genotipul și condi țiile climatice din perioada experiment ării au avut influen țe
distinct semnificative asupra acidit ății totale a vinului la soiurile albe. Genotipul a a vut un
efect semnificativ mai ridicat (39,68 %) comparativ cu efectul condi țiilor ecologice din
perioada studiat ă. (10,52 %). De asemenea, se observ ă c ă și interac țiunea ani x soiuri a
avut influen țe considerabile și asigurate statistic (10,46 %) asupra manifest ării acestui
caracter la soiurile pentru vinuri albe.

131 Tabelul 5.73
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
acidit ății totale a vinului la soiurile albe
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the total
acidity of wine for white varieties
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 80,29 239
Ani 5,05 2 2,53 18,23**
Soiuri 28,58 3 9,53 68,76**
Ani x Soiuri 15,06 6 2,51 18,12**
Eroare 31,59 228 0,14
Luând în considerare efectul unilateral al condi țiilor climatice (tab. 5.74), aciditatea
total ă a vinului la soiurile albe a manifestat o variab ilitate redus ă de la un an la altul (s % =
4,11), asociat ă unei amplitudini de 0,46 g/l cu limitele între 5,3 7 în anul 2014 și 5,83 g/l
pentru anul 2015. Astfel se observ ă c ă în 2015 aciditatea strugurilor a fost cu 8,54 %
semnificativ mai ridicat ă decât în 2014.
Tabelul 5.74
Aciditatea total ă medie a vinului în perioada 2013-2015
Average total acidity of wine during 2013-2015
Ani Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 5,37 5,61 95,86 -0,23
2015 – 2013 5,83 5,61 104,05 0,23
2015 – 2014 5,83 5,37 108,54 0,46**
DL 5% =0,30 g/l DL 1% =0,40 g/l DL 0,1% =0,51 g/l
Valorile medii ale acestei însu șiri la soiurile pentru vinuri albe (tab. 5.75) au
prezentat o amplitudine de 1,25 g/l, cu limitele de la 5,02 în cazul soiului Traminer
Rose pân ă la 6,28 pentru Muscat Ottonel, pe fondul unei vari abilit ăți intergenotipice
mijlocii (9,23 %). Variabilitatea interindividual ă pe cei trei ani a acestui caracter a fost mai
ridicat ă la Traminer Rose și Riesling Italian.
Tabelul 5.75
Aciditatea total ă medie a vinului la soiurile albe
Average total acidity of wine for white varieties
Soiuri Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 5,02 5,59 89,92 -0,56 00
Muscat Ottonel – Pinot Gris 6,28 5,59 112,35 0,69** *
Riesling Italian – Pinot Gris 5,53 5,59 99,03 -0,05
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 6,28 5,02 124,95 1,2 5***
Riesling Italian – Traminer Rosé 5,53 5,02 110,13 0 ,51**
Riesling Italian – Muscat Ottonel 5,53 6,28 88,15 -0,74 000
DL 5% =0,35 g/l DL 1% =0,46 g/l DL 0,1% =0,59 g/l

132 Soiul Muscat Ottonel a prezentat în aceast ă perioad ă o aciditate total ă a vinului
semnificativ mai ridicat ă fa ță de celelalte soiuri, cu sporuri de la 12 % fa ță de Pinot
Gris pân ă la 25 % fa ță de Traminer Rose. În cazul soiurilor Riesling Ital ian și Pinot
Gris aciditatea total ă a în perioada studiului a fost superioar ă cu 0,51-0,56 g/l fa ță de
cea înregistrat ă la soiul Traminer Rose.
Tabelul 5.76
Valorile anuale ale acidit ății totale a vinului la soiurile albe în perioada 20 13-2015
Yearly values of total acidity of wine for white va rieties during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris x 5,72 b x 5,71 a x 5,33 b 5,59+0,09 5,85
Traminer Rosé xy 4,97 c y 4,59 b x 5,51 b 5,02+0,18 12,76
Muscat Ottonel x 6,71 a y 5,85 a xy 6,27 a 6,28+0,12 6,92
Riesling Italian y 5,02 c y 5,35 a x 6,23 a 5,53+0,16 10,13
xsx± 5,61+0,19 5,37+0,15 5,83+0,16 5,60+0,09
S% 13,29 10,95 10,43 11,85
DL 5% = 0,60 g/l DL 1% =0,79 g/l DL 0,1% =1,02 g/l

Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra acidit ății totale a
vinului (tab.5.76 și fig. 5.13) se observ ă c ă soiul a manifestat cea mai ridicat ă influen ță
asupra acestui caracter pe fondul condi țiilor climatice din anul 2013, în timp ce la soiul
Pinot Gris se constat ă cea mai redus ă interac țiune cu condi țiile de mediu.
În condi țiile din anul 2013 (tab. 5.77) soiurile pentru vinu ri albe au înregistrat o
amplitudine de varia ție de 1,74 g/l cu valori cuprinse între 4,97 la Tra miner Rose și 6,71 g/l
la Muscat Ottonel, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale mijlocii (13,29 %). Soiul
Muscat Ottonel a prezentat o aciditate total ă a vinului superioar ă cu 17,4-14 % fa ță de
restul soiurilor. Vinul soiului Pinot Gri a înregi strat o aciditate superioar ă cu aproximativ
14 % fa ță de soiurile Traminer Rose și Riesling Italian, nediferen țiate statistic.

133 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Italian
Soiul Aciditate totala (g/l) 2013
2014
2015
DL

Fig. 5.13. Aciditatea total ă a vinului la soiurile albe în perioada 2013-2015
The total acidity of wine at for white varieties d uring 2013-2015

Tabelul 5.77
Efectul soiului asupra acidit ății totale a vinului în fiecare an din perioada 2013 -2015
The effect of variety on the total acidity of wine for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 4,97 5,72 86,97 -0,75 0
Muscat Ottonel – Pinot Gris 6,71 5,72 117,40 1,00**
Riesling Italian – Pinot Gris 5,02 5,72 87,79 -0,700
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 6,71 4,97 134,99 1,7 4***
Riesling Italian – Traminer Rosé 5,02 4,97 100,95 0 ,05
Riesling Italian – Muscat Ottonel 5,02 6,71 74,78 -1,69 000
Soiuri x 2014 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 4,59 5,71 80,39 -1,12 000
Muscat Ottonel – Pinot Gris 5,85 5,71 102,42 0,14
Riesling Italian – Pinot Gris 5,35 5,71 93,70 -0,36
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 5,85 4,59 127,41 1,2 6***
Riesling Italian – Traminer Rosé 5,35 4,59 116,56 0 ,76*
Riesling Italian – Muscat Ottonel 5,35 5,85 91,48 -0,50
Soiuri x 2015 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 5,51 5,33 103,34 0,18
Muscat Ottonel – Pinot Gris 6,27 5,33 117,60 0,94**
Riesling Italian – Pinot Gris 6,23 5,33 116,83 0,90 **
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 6,27 5,51 113,80 0,7 6*
Riesling Italian – Traminer Rosé 6,23 5,51 113,05 0 ,72*
Riesling Italian – Muscat Ottonel 6,23 6,27 99,35 -0,04
DL 5% = 0,60 g/l DL 1% =0,79 g/l DL 0,1% =1,02 g/l

134 Pe fondul condi țiilor climatice din 2014, soiurile albe au prezenta t valori ale
acidit ății totale a vinului cuprinse între 4,59 la Traminer Rose și 5,85 g/l la Muscat
Ottonel, cu o amplitudine de 1,26 g/l și o variabilitate de 10,95 % intermediar ă
celorlal ți ani. În acest an vinul la Muscat Ottonel și Pinot Gris au avut cea mai ridicat ă
aciditate, asociat ă unor diferen țe de 16-27 % fa ță de celelalte dou ă soiuri. Vinul soiului
Traminer Rose a avut o aciditate semnificativ infer ioar ă cu 16,56 % fa ță de Riesling
Italian.
Aciditatea total ă a vinului a manifestat în condi țiile din 2015 o variabilitate
intergenotipic ă de 10,43 %, cu limitele cuprinse între 5,33 la Pin ot Gris și 6,27 g/l la Muscat
Ottonel, pe fondul unei medii generale superioare a nilor anteriori. Efecte interac țiunii
genotip x mediu asupra acestui caracter au fost mai evidente la soiurile Muscat Ottonel și
Riesling Italian care au înregistrat o aciditate se mnificativ mai ridicat ă decât restul soiurilor,
asociat ă unor cre șteri relative semnificative de 13-17 %. La soiurile Pinot Gris și Traminer în
acest an aciditatea vinului a avut valori semnifica tiv egale.
Tabelul 5.78
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra acidi t ății totale a vinului la fiecare
soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the total acidity of wines for each
variety
Ani x
Pinot Gris Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 5,71 5,72 99,83 -0,01
2015 – 2013 5,33 5,72 93,18 -0,39
2015 – 2014 5,33 5,71 93,35 -0,38
Ani x
Traminer Rosé Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 4,59 4,97 92,35 -0,38
2015 – 2013 5,51 4,97 110,87 0,54
2015 – 2014 5,51 4,59 120,04 0,92**
Ani x
Muscat Ottonel Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 5,85 6,71 87,18 -0,86 00
2015 – 2013 6,27 6,71 93,44 -0,44
2015 – 2014 6,27 5,85 107,18 0,42
Ani x
Riesling Italian Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 5,35 5,02 106,57 0,33
2015 – 2013 6,23 5,02 124,10 1,21***
2015 – 2014 6,23 5,35 116,45 0,88**
DL 5% = 0,60 g/l DL 1% =0,79 g/l DL 0,1% =1,02 g/l

135 În ceea ce prive ște influen ța condi țiilor climatice din perioada 2013-2015 asupra
acidit ății totale a vinului la soiul Pinot Noir se constat ă o amplitudine redus ă de 0,39 g/l asociat ă
diferen țe nesemnificative, care atest ă faptul c ă valorile acestui indicator nu au fost influen țate
semnificativ de varia ția condi țiilor de mediu (tab. 5.60).
În cazul soiului Traminer Rose, efectul condi țiilor climatice asupra acidit ății totale a
vinului a fost evident ă, pe fondul unei amplitudini de 0,92 g/l cu limitel e de la 4,59 pentru anul
2014 pân ă la 5,51 pentru anul 2015. Ca atare, în condi țiile din 2015 acest soi a înregistrat o
aciditate semnificativ mai ridicat ă a vinului cu 16,45 % fa ță de 2014.
La soiul Muscat Ottonel variabilitatea acestui cara cter a fost influen țat ă într-o
măsur ă redus ă dar semnificativ ă de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului,
având în vedere amplitudinea de 0,86 g/l cu limitel e de la 5,85 în 2014 pân ă la 6,71 în
2013. Având în vedere c ă diferen țele respective se poate afirma c ă la acest soi aciditatea
total ă a variat semnificativ doar în perioada 2013-2014. Soiul Riesling Italian a prezentat
în 2015 o aciditate a vinului semnificativ mai ridi cat ă cu 16-24 % fa ță de perioada
anterioar ă, când valorile acestui parametru au fost foarte ap ropiate.

5.3.6. Rezultate privind aciditatea volatil ă a vinului.
Results concerning the volati le acidity of wine
Pe baza analizei varian ței (tab. 5.79), se observ ă c ă anii, genotipul și interac țiunea
acestuia cu condi țiile de mediu au avut o influen ță distinct semnificativ ă asupra acidit ății
volatile a vinului la soiurile albe. Efectul condi țiilor climatice (19 %) a fost mai
ridicat comparativ cu efectul soiului (14,09 %). D e asemenea, se constat ă c ă și efectul
combinat al condi țiilor ecologice și soiului a manifestat o influen ță asigurat ă statistic
(8,64 %) asupra variabilit ății acestui caracter.
Tabelul 5.79
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
acidit ății volatile a vinului la soiurile albe
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the
volatile acidity of wine for white varieties
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 1,071 239
Ani 0,129 2 0,064 23,48**
Soiuri 0,143 3 0,048 17,41**
Ani x Soiuri 0,175 6 0,029 10,67**
Eroare 0,624 228 0,003

136 Soiurile pentru vinuri albe au realizat valori medi i anuale ale acidit ății volatile
cuprinse între 0,0195 în 2013 și 0,275 în 2015, pe fondul unei variabilit ăți de 20,07 % de la
un an la altul (tab. 5.80). Astfel, se poate observ a c ă pe fondul condi țiilor climatice din
2015 soiurile pentru vinuri albe au înregistrat o a ciditate volatil ă mai ridicat ă cu
37,5-41,03 %, fa ță de rezultatele din perioada anterioar ă, când varia ția acestui caracter a
fot foarte redus ă.
Tabelul 5.80
Aciditatea volatil ă medie a vinului în perioada 2013-2015
Average volatile acidity of wine during 2013-2015
Ani Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 0,200 0,195 102,56 0,005
2015 – 2013 0,275 0,195 141,03 0,080***
2015 – 2014 0,275 0,200 137,50 0,075***
DL 5% =0,042 g/l DL 1% =0,056 g/l DL 0,1% =0,071 g/l
Referitor la efectul genotipului asupra manifest ării acestui caracter din tabelul 5.81.
reiese c ă soiurile pentru vinuri albe au înregistrat o acidi tate volatil ă cu valori de la 0,183
pentru Riesling Italian pân ă la 0,268 pentru Traminer Rose, pe fondul unei vari abilit ăți
interpopula ționale mijlocii (19,88 %). Având în vedere compara țiile între diferitele soiuri,
se constat ă c ă soiurile Pinot Gris și Traminer Rose au realizat în aceast ă perioad ă o
aciditate volatil ă a vinului semnificativ mai ridicat ă cu 0,68-0,85 g/l fa ță de restul soiurilor.
Tabelul 5.81
Aciditatea volatil ă medie a vinului la soiurile albe
Average volatile acidity of wine for white varietie s
Soiuri Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 0,268 0,256 104,57 0,012
Muscat Ottonel – Pinot Gris 0,188 0,256 73,30 -0,06 8 00
Riesling Italian – Pinot Gris 0,183 0,256 71,34 -0, 073 00
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 0,188 0,268 70,09 -0,080 00
Riesling Italian – Traminer Rosé 0,183 0,268 68,22 -0,085 000
Riesling Italian – Muscat Ottonel 0,183 0,188 97,33 -0,005
DL 5% =0,049 g/l DL 1% =0,064 g/l DL 0,1% =0,082 g/l

Ținând cont de efectul interac țiunii dintre soiuri și condi țiile climatice ale perioadei
studiate, din tabelul 5.82 și fig. 5.14 rezult ă c ă în condi țiile din 2014 soiurile s-au
diferen țiat mai evident sub aspectul acidit ății volatile a vinului. De asemenea, se constat ă
că în cazul soiului Muscat Ottonel varia ția condi țiilor ecologice de pe parcursul
experiment ării a manifestat o influen ță redus ă și nesemnificativ ă asupra acestui parametru.

137 Tabelul 5.82
Valorile anuale ale acidit ății volatile a vinului la soiurile albe în perioada 2013-2015
Yearly values of volatile acidity of wine for white varieties during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Gris y 0,158 a y 0,228 ab x 0,383 a 0,256+0,031 42,08
Traminer Rosé y 0,215 a xy 0,260 a x 0,328 a 0,268+0,033 42,72
Muscat Ottonel x 0,178 a x 0,175 bc x 0,210 b 0,188+0,010 18,49
Riesling Italian x 0,230 a y 0,138 c xy 0,180 b 0,183+0,024 45,43
xsx± 0,195+0,008 0,200+0,020 0,275+0,030 0,223+0,014
S% 18,47 40,82 46,93 42,90
DL 5% = 0,084 g/l DL 1% =0,111 g/l DL 0,1% =0,143 g/l
În condi țiile anului 2013 a fost observat ă o variabilitate intergenotipic ă de 18,47 % a
acidit ății volatile a vinului, având în vedere c ă între soiurile albe s-a înregistrat o amplitudine
de 0,73 g/l, cuprins ă între 0,158 la Pinot Gris și 0,230 la Riesling Italian. Ca atare, chiar dac ă
s-au constatat diferen țe între valorile aferente soiurilor, aceste abateri nu au atins nivelul
semnifica ției.
Sub efectul condi țiilor climatice din anul 2014 se observ ă c ă soiurile au
înregistrat o amplitudine a acestui parametru de 0, 123 cu limitele de la 0,138 la Riesling
Italian pân ă la 0,26 la Traminer Rose, pe fondul unei variabili t ăți interpopula ționale de
40,82 %. Astfel, în acest an s-a eviden țiat soiul Riesling Italian care a înregistrat o aci ditate
volatil ă semnificativ mai redus ă fa ță de Pinot Gris și Traminer Rose. La soiul Muscat
Ottonel valorile acestui parametru au fost semnific ativ inferioare cu 0,085 g/l fa ță de soiul
Traminer Rose.
0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40
Pinot Gris Traminer Rosé Muscat Ottonel Riesling Italian
Soiul Aciditate volatila (g/l) 2013
2014
2015
DL

Fig. 5.14. Aciditatea volatil ă a vinului la soiurile albe în perioada 2013-2015
The volatile acidity of wine at for white varieties during 2013-2015

138 Tabelul 5.83
Efectul soiului asupra acidit ății volatile a vinului în fiecare an din perioada 20 13-2015
The effect of variety on the total acidity of wine for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 0,215 0,158 136,51 0,058
Muscat Ottonel – Pinot Gris 0,178 0,158 112,70 0,02 0
Riesling Italian – Pinot Gris 0,230 0,158 146,03 0, 073
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 0,178 0,215 82,56 -0 ,038
Riesling Italian – Traminer Rosé 0,230 0,215 106,98 0,015
Riesling Italian – Muscat Ottonel 0,230 0,178 129,58 0,053
Soiuri x 2014 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 0,260 0,228 114,29 0,033
Muscat Ottonel – Pinot Gris 0,175 0,228 76,92 -0,05 3
Riesling Italian – Pinot Gris 0,138 0,228 60,44 -0, 090 0
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 0,175 0,260 67,31 -0 ,085 0
Riesling Italian – Traminer Rosé 0,138 0,260 52,88 -0,123 00
Riesling Italian – Muscat Ottonel 0,138 0,175 78,57 -0,038
Soiuri x 2015 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Traminer Rosé – Pinot Gris 0,328 0,383 85,62 -0,055
Muscat Ottonel – Pinot Gris 0,210 0,383 54,90 -0,17 3 000
Riesling Italian – Pinot Gris 0,180 0,383 47,06 -0, 203 000
Muscat Ottonel – Traminer Rosé 0,210 0,328 64,12 -0 ,118 00
Riesling Italian – Traminer Rosé 0,180 0,328 54,96 -0,148 00
Riesling Italian – Muscat Ottonel 0,180 0,210 85,71 -0,030
DL 5% = 0,084 g/l DL 1% =0,111 g/l DL 0,1% =0,143 g/l
În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri albe au î nregistrat o amplitudine de
varia ție de 0,203 superioar ă anilor anteriori, cu valori cuprinse între 0,180 l a Riesling Italian și
0,383 la Pinot Gris, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale foarte ridicate de 46,93 %.
Soiurile Muscat Ottonel și Riesling Italian au manifestat valori relative al e acestui parametru
semnificativ mai ridicate cu 55-112 % fa ță de restul soiurilor, nediferen țiate statistic
În cazul soiului Pinot Noir, efectul condi țiilor climatice asupra acidit ății volatile a vinului
a fost asociat ă unei amplitudini de 0,225 g/l cu limitele de la 0, 158 pentru anul 2013 pân ă la
0,383 g/l pentru anul 2015. Ca atare, acest soi a r ealizat în anul 2015 valori semnificativ mai
ridicate ale acestui parametru fa ță de valorile din 2013 și 2014. Varia țiile acidit ății volatile la
acest soi în 2013-2014 au fost nesemnificative (tab . 5.84).
Pe fondul unei variabilit ăți (72,72 %) și amplitudini de 0,113 la soiul Traminer
Rose se constat ă c ă în 2015 aciditatea volatil ă a fost semnificativ mai ridicat ă cu
52,56 % fa ță de cea aferent ă anului 2013, când s-a înregistrat o valoare apropi at ă fa ță
de 2014.

139 În cazul soiului Muscat Ottonel variabilitatea aces tui parametru nu a fost
semnificativ influen țat ă de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului, pe
fondul unei amplitudini de 0,003-0,035.
La soiul Riesling Italian aciditatea volatil ă a vinului în 2013 a fost semnificativ
mai ridicat ă decât în 2014.
Tabelul 5.84
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra acidi t ății volatile a vinului la
fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the volatile acidity of wines for
each variety
Ani x
Pinot Gris Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 0,228 0,158 144,30 0,070
2015 – 2013 0,383 0,158 242,41 0,225***
2015 – 2014 0,383 0,228 167,98 0,155***
Ani x
Traminer Rosé Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 0,260 0,215 120,93 0,045
2015 – 2013 0,328 0,215 152,56 0,113**
2015 – 2014 0,328 0,260 126,15 0,068
Ani x
Muscat Ottonel Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 0,175 0,178 98,31 -0,003
2015 – 2013 0,210 0,178 117,98 0,032
2015 – 2014 0,210 0,175 120,00 0,035
Ani x
Riesling Italian Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 0,138 0,230 60,00 -0,092 0
2015 – 2013 0,180 0,230 78,26 -0,050
2015 – 2014 0,180 0,138 130,43 0,042
DL 5% = 0,084 g/l DL 1% =0,111 g/l DL 0,1% =0,143 g/l

140 5.4. Variabilitatea unor însu șiri de calitate la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015
The variability of some qulity features at varietie s for red wines during 2013-2015

5.4.1. Rezultate privind con ținutul de zah ăr al strugurilor.
Results concerning the sugar conte nt of grapes
Conform rezultatelor analizei varian ței (tabelul 5.85) rezult ă c ă acumularea
zah ărului în struguri fost influen țat într-o m ăsur ă semnificativ ă atât de variabilitatea
condi țiilor climatice din perioada experimental ă precum și de interac țiunea ani x soiuri.
Efectul soiului asupra manifest ării acestui caracter a fost redus (3,41 %) și semnificativ
inferior fa ță de efectul condi țiilor climatice (9,07 %) sau al interac țiunii dintre soiuri și
condi țiile de mediu (11,47 %).
Tabelul 5.85
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
con ținutului de zah ăr al strugurilor la soiurile pentru vinuri ro șii
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the sugar
content of grapes at varieties for red wines
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 428,80 239
Ani 19,18 2 9,59 6,71**
Soiuri 10,80 3 3,60 2,52
Ani x Soiuri 72,72 6 12,12 8,47**
Eroare 326,10 228 1,43
Referitor la efectul condi țiilor climatice din perioada experimental ă asupra acestui
caracter (tab. 5.86), se observ ă o amplitudine de 1,04 pe fondul unei variabilit ăți reduse
de 2,54 %. Astfel, în 2013 condi țiile climatice au fost semnificativ superioare fa ță de cele
din 2014, din punct de vedere al acumul ării zah ărului din strugurii soiurilor ro șii,
permi țând ob ținerea unor sporuri relative de 5,18 %.
Tabelul 5.86
Con ținutul mediu de zah ăr al strugurilor în perioada 2013-2015
Average sugar content of grapes during 2013-2015
Ani Medii (°Brix) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 20,07 21,11 95,07 -1,04 0
2015 – 2013 20,69 21,11 98,01 -0,42
2015 – 2014 20,69 20,07 103,09 0,62
DL 5% =0,96 DL 1% =1,27 DL 0,1% =1,63
Pe parcursul experiment ării între cele patru soiuri (tab. 5.87) s-a manifes tat o
variabilitate redus ă (1,71 %) a con ținutului de zah ăr al strugurilor, cu limitele de la 20,26

141 în cazul soiului Pinot Noir pân ă la 21,02 pentru soiul Merlot. Variabilitatea
intrapopula țional ă a respectivului caracter pe parcursul celor trei a ni a fost redus ă la
majoritatea soiurilor, în special la Merlot și Pinot Noir. Pe baza compara țiilor multiple
dintre soiuri se observ ă c ă soiul Pinot Noir a înregistrat un con ținut de zah ăr mai mare
cu pân ă la 3,75 % fa ță de celelalte soiuri, îns ă diferen țele respective nu au atins nivelul
semnifica ției.
Tabelul 5.87
Con ținutul mediu de zah ăr al strugurilor la soiurile pentru vinuri ro șii
Average sugar content of grapes at varieties for re d wines
Soiuri Medii (°Brix) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 20,81 20,26 102,71 0,55
Merlot – Pinot Noir 21,02 20,26 103,75 0,76
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 20,40 20,26 100,69 0,14
Merlot – Burgund 21,02 20,81 101,01 0,21
Cabernet Sauvignon – Burgund 20,40 20,81 98,03 -0,4 1
Cabernet Sauvignon – Merlot 20,40 21,02 97,05 -0,62
DL 5% =1,11 DL 1% =1,47 DL 0,1% =1,88
Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra acumul ării zah ărului din
struguri se observ ă c ă genotipul a manifestat cea mai ridicat ă influen ță asupra acestui caracter
pe fondul condi țiilor climatice din anul 2013, în timp ce la soiul Cabernet Sauvignon se
constat ă cea mai ridicat ă interac țiune cu condi țiile de mediu. În func ție de valorile anuale ale
acestui parametru la soiurile pentru vinuri ro șii (tab.5.88 și fig. 5.15) se constat ă c ă în cazul
soiului Pinot Noir varia ția condi țiilor climatice nu a influen țat con ținutul de zah ăr al
strugurilor.
Tabelul 5.88
Valorile anuale ale con ținutului de zah ăr al strugurilor la soiurile pentru vinuri albe în perioada
2013-2015
Yearly values of sugar content of grapes at varieti es for white wines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir x 19,90 b x 20,87 a x 20,00 b 20,26+0,38 5,65
Burgund x 21,83 a xy 20,83 a y 19,75 b 20,81+0,58 8,36
Merlot x 22,27 a y 20,33 a xy 20,47 b 21,02+0,37 5,30
Cabernet Sauvignon y 20,43 ab z 18,23 b x 22,53 a 20,40+0,65 9,64
xsx± 21,11+0,47 20,07+0,38 20,69+0,42 20,62+0,25
S% 7,79 6,51 7,12 7,28
DL 5% = 1,92 DL 1% =2,54 DL 0,1% =3,26
Condi țiile climatice din 2013 au fost cele mai favorabile pentru acumularea
zah ărului dins trugurii soiurilor pentru vinuri ro șii care au prezentat valori cuprinse între

142 19,90 la Pinot Noir și 22,27 la Merlot, cu o amplitudine de 2,37 și o variabilitate de 7,79 %.
Soiurile Merlot și Burgund au valorificat la un nivel superior condi țiile acestui an,
înregistrând o cantitate de zah ăr semnificativ mai ridicat ă cu aproximativ 9,7-12 % fa ță de
Pinot Noir, care a avut un con ținut de zah ăr în struguri apropiat de soiul Cabernet
Sauvignon (tab. 5.89).
Con ținutul de zah ăr a manifestat în condi țiile din 2014 o variabilitate redus ă
(6,57%), cu limitele cuprinse între 18,23 la soiul Cabernet Sauvignon și 20,87 la soiul
Pinot Noir, pe fondul unei medii generale inferioar e celorlal ți ani. Ca atare, pe fondul
condi țiilor din acest an soiul Cabernet Sauvignon a acumu lat o cantitate de zah ăr
semnificativ mai redus ă cu 2,1-2,4 fa ță de restul soiurilor care nu s-au diferen țiat
semnificativ din punct de vedere al acestui caracte r.
15 17 19 21 23 25
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
Soiul Zahar (Brix) 2013
2014
2015 DL

Fig. 5.15. Con ținutul de zah ăr al strugurilor la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015
Sugar content of grapes at varieties for red wines during 2013-2015
În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri ro șii au înregistrat o amplitudine de
varia ție a con ținutului de zah ăr cu valori cuprinse între 19,75 la Burgund și 22,53 la Cabernet
Sauvignon, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale de 7,12 %. În acest an soiul Cabernet
Sauvignon a valorificat într-o m ăsur ă mai ridicat ă condi țiile climatice, acumulând o cantitate
de zah ăr în struguri semnificativ mai ridicat ă cu 2,06-2,78 fa ță de celelalte soiuri.
Pe fondul unei amplitudini reduse (0,97) soiul Pino t Noir a înregistrat pe
parcursul perioadei studiului valori semnificativ e gale ale con ținutului de zah ăr
cuprinse între 19,90 în 2013 și 20,87 în 2014.

143 Tabelul 5.89
Efectul soiului asupra con ținutului de zah ăr al strugurilor în fiecare an din perioada
2013-2015
The effect of variety on the sugar content of grape s for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (°Brix) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 21,83 19,90 109,70 1,93*
Merlot – Pinot Noir 22,27 19,90 111,91 2,37*
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 20,43 19,90 102,66 0,53
Merlot – Burgund 22,27 21,83 102,02 0,44
Cabernet Sauvignon – Burgund 20,43 21,83 93,59 -1,4 0
Cabernet Sauvignon – Merlot 20,43 22,27 91,74 -1,84
Soiuri x 2014 Medii (°Brix) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 20,83 20,87 99,81 -0,04
Merlot – Pinot Noir 20,33 20,87 97,41 -0,54
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 18,23 20,87 87,35 -2,64 00
Merlot – Burgund 20,33 20,83 97,60 -0,50
Cabernet Sauvignon – Burgund 18,23 20,83 87,52 -2,6 0 00
Cabernet Sauvignon – Merlot 18,23 20,33 89,67 -2,100
Soiuri x 2015 Medii (°Brix) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 19,75 20,00 98,75 -0,25
Merlot – Pinot Noir 20,47 20,00 102,35 0,47
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 22,53 20,00 112,65 2,53*
Merlot – Burgund 20,47 19,75 103,65 0,72
Cabernet Sauvignon – Burgund 22,53 19,75 114,08 2,7 8**
Cabernet Sauvignon – Merlot 22,53 20,47 110,06 2,06 *
DL 5% = 1,92 DL 1% =2,54 DL 0,1% =3,26
În cazul soiului Burgund, con ținutul de zah ăr din struguri a fost influen țat într-o m ăsur ă
evident ă și semnificativ ă de varia ția condi țiilor climatice din cei trei ani, având în vedere c ă în
anii 2013 și 2014 valorile înregistrate au fost semnificativ m ai ridicate cu 1,08-2,08 fa ță de
2015.
La soiul Merlot se observ ă o reac ție similar ă ca și la soiul precedent fa ță de varia ția
condi țiilor climatice din perioada studiului, concretizat ă printr-o amplitudine de 1,94 cu
limitele de la 20,33 în anul 2014 pân ă la 22,27 în 2013. Astfel, în 2013 și 2014 acest
soi a acumulat o cantitate de zah ăr în struguri mai ridicat ă decât în 2015, îns ă doar în
2013 sporul a atins nivelul semnifica ției.
În cazul soiului Cabernet Sauvignon se observ ă cea mai ridicat ă interac țiune cu
condi țiile climatice, având în vedere c ă pe fondul unei variabilit ăți de 4,30, s-au înregistrat
varia ții semnificative ale acestei însu șiri de la un an la altul. Astfel, în 2015 con ținutul de
zah ăr a fost semnificativ mai ridicat decât în anii ant eriori, în timp ce în 2013 condi țiile

144 climatice au fost semnificativ mai favorabile acumu l ării zah ărului comparativ cu 2014.

Tabelul 5.90
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra con ținutului de zah ăr al strugurilor
la fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the sugar content of grapes for
each variety
Ani x
Pinot Noir Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 20,87 19,90 104,87 0,97
2015 – 2013 20,00 19,90 100,50 0,10
2015 – 2014 20,00 20,87 95,83 -0,87
Ani x
Burgund Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 20,83 21,83 95,42 -1,00
2015 – 2013 19,75 21,83 90,47 -2,08 0
2015 – 2014 19,75 20,83 94,82 -1,08
Ani x
Merlot Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 20,33 22,27 91,29 -1,94 0
2015 – 2013 20,47 22,27 91,92 -1,80
2015 – 2014 20,47 20,33 100,69 0,14
Ani x
Cabernet Sauvignon Medii Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 18,23 20,43 89,23 -2,20 0
2015 – 2013 22,53 20,43 110,28 2,10*
2015 – 2014 22,53 18,23 123,59 4,30***
DL 5% = 1,92 DL 1% =2,54 DL 0,1% =3,26

5.4.2. Rezultate privind aciditatea total ă a strugurilor.
Results concerning the total acidi ty of grapes
Având în vedere datele din tabelul 5.91 se observ ă c ă cele dou ă surse de varia ție,
respectiv genotipul și condi țiile climatice din perioada experiment ării au avut influen țe
distinct semnificative asupra acidit ății totale a strugurilor la soiurile ro șii. Genotipul a avut
un efect par țial mai ridicat (8,22 %) comparativ cu efectul cond i țiilor ecologice din
perioada studiat ă. (7,71 %). De asemenea, se observ ă c ă și interac țiunea ani x soiuri a
avut influen țe considerabile și asigurate statistic (7,28 %) asupra manifest ării acestui
caracter la soiurile pentru vinuri ro șii.

145 Tabelul 5.91
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
acidit ății totale a strugurilor la soiurile pentru vinuri r o șii
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the total
acidity of grapes at varieties for red wines
Sursa de varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 323,41 239
Ani 13,82 2 6,91 6,34**
Soiuri 22,10 3 7,37 6,76**
Ani x Soiuri 39,14 6 6,52 5,99**
Eroare 248,35 228 1,09
Luând în considerare efectul unilateral al condi țiilor climatice (tab. 5.92), aciditatea
total ă a strugurilor la soiurile ro șii a manifestat o variabilitate redus ă de la un an la altul (s %
= 6,76), asociat ă unei amplitudini de 0,90 g/l cu limitele între 6,2 0 în anul 2015 și 7,10 g/l
pentru anul 2014. Astfel se observ ă c ă în 2014 aciditatea strugurilor a fost semnificati v mai
ridicat ă cu 14,52% decât în 2014.
Tabelul 5.92
Aciditatea total ă medie a strugurilor în perioada 2013-2015
Average total acidity of grapes during 2013-2015
Ani Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 7,10 6,66 106,61 0,44
2015 – 2013 6,20 6,66 93,09 -0,46
2015 – 2014 6,20 7,10 87,32 -0,90 0
DL 5% =0,84 g/l DL 1% =1,11 g/l DL 0,1% =1,42 g/l
Valorile medii ale acestei însu șiri la soiurile pentru vinuri ro șii (tab. 5.93) au
prezentat o amplitudine de 1,36 g/l, cu limitele de la 6,14 în cazul soiului Merlot pân ă
la 7,50 pentru Burgund, pe fondul unei variabilit ăți intergenotipice mijlocii (9,59 %).
Variabilitatea interindividual ă pe cei trei ani a acestui caracter a fost mai ridi cat ă la
Cabernet Sauvignon și considerabil mai redus ă la Burgund.
Tabelul 5.93
Aciditatea total ă medie a strugurilor la soiurile pentru vinuri ro șii
Average total acidity of grapes at varieties for re d wines
Soiuri Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 7,50 6,18 121,36 1,32**
Merlot – Pinot Noir 6,14 6,18 99,35 -0,04
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 6,78 6,18 109,71 0,60
Merlot – Burgund 6,14 7,50 81,87 -1,36 00
Cabernet Sauvignon – Burgund 6,78 7,50 90,40 -0,72
Cabernet Sauvignon – Merlot 6,78 6,14 110,42 0,64
DL 5% =0,97 g/l DL 1% =1,28 g/l DL 0,1% =1,64 g/l

146 Soiul Burgund a prezentat în aceast ă perioad ă o aciditate total ă a strugurilor mai
ridicat ă fa ță de celelalte soiuri, asociat ă unor sporuri semnificative de la 21,36 % fa ță
de Pinot Noir pân ă la 22,14 % fa ță de Merlot. În cazul celorlalte soiuri aciditatea a
înregistrat o varia ție nesemnificativ ă de pân ă la 0,64 g/l.
Tabelul 5.94
Valorile anuale ale acidit ății totale a strugurilor la soiurile pentru vinuri r o șii în perioada
2013-2015
Yearly values of total acidity of grapes at varieti es for red wines during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir x 6,03 a x 6,20 b x 6,29 ab 6,18+0,36 17,48
Burgund x 7,42 a x 7,48 ab x 7,61 a 7,50+0,19 7,66
Merlot x 6,17 a x 6,05 b x 6,21 ab 6,14+0,20 9,72
Cabernet Sauvignon x 7,01 a x 8,67 a y 4,67 b 6,78+0,68 30,19
xsx± 6,66+0,23 7,10+0,42 6,20+0,43 6,65+0,22
S% 12,02 20,57 23,84 19,59
DL 5% = 1,68 g/l DL 1% =2,22 g/l DL 0,1% =2,85 g/l
Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra acidit ății totale a
strugurilor (tab.5.94 și fig. 5.16) se observ ă c ă soiul a manifestat cea mai ridicat ă
influen ță asupra acestui caracter pe fondul condi țiilor climatice din anul 2015, în timp
ce la soiul Burgund se constat ă cea mai redus ă interac țiune cu condi țiile de mediu.
În condi țiile din anul 2013 (tab. 5.95) soiurile pentru vinu ri ro șii au înregistrat o
amplitudine de varia ție de 1,39 g/l cu valori cuprinse între 6,03 la Pin ot Noir și 7,42 g/l la
Burgund, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale mijlocii (12,02 %) și inferioare
celorlal ți ani. Astfel, soiurile nu s-au diferen țiat semnificativ în ceea ce prive ște aciditatea
total ă a strugurilor în acest an.
Pe fondul condi țiilor climatice din 2014, soiurile ro șii au prezentat valori ale
acidit ății totale a strugurilor cuprinse între 6,05 la Merl ot și 8,67 g/l la Cabernet
Sauvignon, cu o amplitudine de 2,62 g/l și o variabilitate de 20,57 % intermediar ă
celorlal ți ani. În acest an strugurii soiului Cabernet Sauvi gnon au avut cea mai ridicat ă
aciditate, asociat ă unor diferen țe relative de 39,84-43,31 % fa ță de Pinot Noir și Merlot.
La soiul Burgund aciditatea a fost mai ridicat ă cu 1,28-1,43 g/l fa ță de celelalte dou ă
soiuri, f ără îns ă ca abaterile respective s ă ating ă nivelul semnifica ției.
Aciditatea total ă a strugurilor a manifestat în condi țiile din 2015 o variabilitate
intergenotipic ă de 23,84 % superioar ă perioadei anterioare, cu limitele cuprinse între 4 ,67 la
Cabernet Sauvignon și 7,61 g/l la Burgund, pe fondul unei medii general e inferioare anilor
anteriori. Ca atare, efectele interac țiunii genotip x mediu asupra acestui caracter au fo st mai

147 evidente la Burgund care a înregistrat o aciditate mai ridicat ă decât restul soiurilor, asociat ă
unei cre șteri relative semnificative de aproximativ 63 % fa ță de Cabernet. La soiurile Pinot
Noir și Merlot în acest an aciditatea strugurilor a avut valori mai ridicate cu 1,54-1,62 g/l fa ță
de soiul Cabernet Sauvignon.
Tabelul 5.95
Efectul soiului asupra acidit ății totale a strugurilor în fiecare an din perioada 2013-2015
The effect of variety on the total acidity of grapes for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 7,42 6,03 123,05 1,39
Merlot – Pinot Noir 6,17 6,03 102,32 0,14
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 7,01 6,03 116,25 0,98
Merlot – Burgund 6,17 7,42 83,15 -1,25
Cabernet Sauvignon – Burgund 7,01 7,42 94,47 -0,41
Cabernet Sauvignon – Merlot 7,01 6,17 113,61 0,84
Soiuri x 2014 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 7,48 6,20 120,65 1,28
Merlot – Pinot Noir 6,05 6,20 97,58 -0,15
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 8,67 6,20 139,84 2,47 00
Merlot – Burgund 6,05 7,48 80,88 -1,43
Cabernet Sauvignon – Burgund 8,67 7,48 115,91 1,19
Cabernet Sauvignon – Merlot 8,67 6,05 143,31 2,62**
Soiuri x 2015 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 7,61 6,29 120,99 1,32
Merlot – Pinot Noir 6,21 6,29 98,73 -0,08
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 4,67 6,29 74,24 -1,62
Merlot – Burgund 6,21 7,61 81,60 -1,40
Cabernet Sauvignon – Burgund 4,67 7,61 61,37 -2,94 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 4,67 6,21 75,20 -1,54
DL 5% = 1,68 g/l DL 1% =2,22 g/l DL 0,1% =2,85 g/l

Aciditatea total ă a strugurilor a manifestat în condi țiile din 2015 o variabilitate
intergenotipic ă de 23,84 % superioar ă perioadei anterioare, cu limitele cuprinse între 4 ,67
la Cabernet Sauvignon și 7,61 g/l la Burgund, pe fondul unei medii general e inferioare
anilor anteriori. Ca atare, efectele interac țiunii genotip x mediu asupra acestui caracter au
fost mai evidente la Burgund care a înregistrat o a ciditate mai ridicat ă decât restul soiurilor,
asociat ă unei cre șteri relative semnificative de aproximativ 63 % fa ță de Cabernet. La
soiurile Pinot Noir și Merlot în acest an aciditatea strugurilor a avut valori mai ridicate cu
1,54-1,62 g/l fa ță de soiul Cabernet Sauvignon.

148 4.0 5.0 6.0 7.0 8.0 9.0
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
Soiul Aciditate totala (g/l) 2013
2014
2015
DL

Fig. 5.16. Aciditatea total ă a strugurilor la soiurile pentru vinuri ro șii în perioada
2013-2015
The total acidity of grapes at varieties for red wi nes during 2013-2015

Tabelul 5.96
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra acidi tății totale a strugurilor la
fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the total acidity of grapes for each
variety
Ani x
Pinot Noir Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 6,20 6,03 102,82 0,17
2015 – 2013 6,29 6,03 104,31 0,26
2015 – 2014 6,29 6,20 101,45 0,09
Ani x
Burgund Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 7,48 7,42 100,81 0,06
2015 – 2013 7,61 7,42 102,56 0,19
2015 – 2014 7,61 7,48 101,74 0,13
Ani x
Merlot Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 6,05 6,17 98,06 -0,12
2015 – 2013 6,21 6,17 100,65 0,04
2015 – 2014 6,21 6,05 102,64 0,16
Ani x
Cabernet Sauvignon Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 8,67 7,01 123,68 1,66
2015 – 2013 4,67 7,01 66,62 -2,34 00
2015 – 2014 4,67 8,67 53,86 -4,00 000
DL 5% = 1,68 g/l DL 1% =2,22 g/l DL 0,1% =2,85 g/l
În ceea ce prive ște influen ța condi țiilor climatice din perioada 2013-2015 asupra
acidit ății totale a strugurilor la soiurile Pinot Noir, Bur gund și Merlot se constat ă o amplitudine

149 redus ă cuprins ă între 0,16 la Merlot și 0,26 la Pinot Noir asociat ă unor diferen țe nesemnificative,
care atest ă faptul c ă valorile acestei însu șiri la soiurile respective nu au fost influen țate
semnificativ de varia ția condi țiilor de mediu (tab. 5.96).
În cazul soiului Cabernet Sauvihnon, efectul condi țiilor climatice asupra acidit ății
totale a strugurilor a fost evident ă, pe fondul unei amplitudini ridicate de 4 g/l cu l imitele de la
4,67 pentru anul 2015 pân ă la 8,67 pentru anul 2014. Ca atare, în condi țiile din 2014 acest soi a
înregistrat o aciditate semnificativ mai redus ă cu 50,1-85,6 % fa ță de anii 2013 și 2015.

5.4.3. Rezultate privind poten țialul alcoolic al mustului.
Results concerning the alcoho lic potential of wort
Pe baza analizei varian ței (tab. 5.97), se observ ă c ă doar genotipul și interac țiunea
acestuia cu condi țiile de mediu au avut o influen ță distinct semnificativ ă asupra
poten țialului alcoolic al mustului la soiurile ro șii. Efectul condi țiilor climatice (2,76 %) a
fost semnificativ mai redus comparativ cu efectul soiului (24,22 %). De asemenea, se
constat ă c ă și efectul combinat al condi țiilor ecologice și soiului a manifestat o influen ță
asigurat ă statistic (22,40 %) asupra variabilit ății acestui caracter.
Tabelul 5.97
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
poten țialului alcoolic al mustului la soiurile pentru vin uri ro șii
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the
alcoholic potential of wort at varieties for red wi nes
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 81,16 239
Ani 1,04 2 0,52 2,89
Soiuri 13,70 3 4,57 25,35**
Ani x Soiuri 25,34 6 4,22 23,44**
Eroare 41,08 228 0,18
Soiurile pentru vinuri ro șii au realizat valori medii anuale ale poten țialului alcoolic
cuprinse între 11,94 în 2015 și 12,23 în 2013, pe fondul unei variabilit ăți foarte reduse
(1,24%) de la un an la altul (tab. 5.98). Astfel, s e poate observa c ă varia ția condi țiilor
climatice din perioada 2013-2015 nu a influen țat semnificativ aceastp însu șire.
Referitor la efectul genotipului asupra manifest ării acestui caracter din tabelul 5.99.
reiese c ă soiurile pentru vinuri ro șii au înregistrat un poten țial alcoolic cu valori de la 11,43
pentru Cabernet Sauvignon pân ă la 12,63 pentru Burgund, pe fondul unei variabilit ăți
interpopula ționale reduse (3,73 %).

150 Tabelul 5.98
Poten țialul alcoolic mediu al mustului în perioada 2013-2 015
Average alcoholic potential of wort during 2013-201 5
Ani Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,15 12,23 99,37 -0,08
2015 – 2013 11,94 12,23 97,67 -0,29
2015 – 2014 11,94 12,15 98,29 -0,21
DL 5% =0,34 DL 1% =0,45 DL 0,1% =0,58
Având în vedere compara țiile între diferitele soiuri, se constat ă c ă soiul Burgund a
realizat în aceast ă perioad ă un poten țial alcoolic al mustului semnficativ superior cu
4,55-10,49 % fa ță de Pinot Noir și Cabernet Sauvignon. La acest ultim soi valorile
acestei însu șiri au fost semnificativ mai reduse cu 0,65-0,85 g/ l și fa ță de soiurile Pinot
Noir și Merlot.
Tabelul 5.99
Poten țialul alcoolic mediu al mustului la soiurile pentru vinuri ro șii
Average alcoholic potential of wort at varieties fo r red wines
Soiuri Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 12,63 12,08 104,55 0,55**
Merlot – Pinot Noir 12,28 12,08 101,66 0,20
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 11,43 12,08 94,62 -0,65 00
Merlot – Burgund 12,28 12,63 97,23 -0,35
Cabernet Sauvignon – Burgund 11,43 12,63 90,50 -1,2 0 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 11,43 12,28 93,08 -0,85000
DL 5% =0,39 DL 1% =0,52 DL 0,1% =0,67
Ținând cont de efectul interac țiunii dintre soiuri și condi țiile climatice ale perioadei
studiate, din tabelul 5.100 și fig. 5.17 rezult ă c ă în condi țiile din 2013 soiurile s-au
diferen țiat mai evident sub aspectul poten țialului alcoolic al mustului. De asemenea, se
constat ă c ă în cazul soiului Merlot varia ția condi țiilor ecologice de pe parcursul
experiment ării a manifestat o influen ță foarte redus ă asupra acestui parametru.
În condi țiile anului 2013 a fost observat ă o variabilitate intergenotipic ă de 7,86 % a
poten țialului alcoolic al mustului, având în vedere c ă între soiurile ro șii s-a înregistrat o
amplitudine de 2,27 %/vol, cuprins ă între 11,44 la Cabernet Sauvigmom și 13,71 la Burgund.
Ca atare, soiul Burgund a valorificat mai eficient condi țiile acestui an acumulând o cantitate de
alcool în must semnificativ superioar ă celorlalte soiuri cu peste 1,48 %/vol. În cazul so iului
Merlot valorile acestei însu șiri au fost superioare fa ță de Cabernet Sauvignon, asociate unui
spor semnificativ de 0,79 %/vol.

151 Tabelul 5.100
Valorile anuale ale poten țialul alcoolic al mustului la soiurile pentru vinur i ro șii în perioada
2013-2015
Yearly values of the alcoholic potential of wort at varieties for red wines during
2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 11,52 c x 13,33 a y 11,40 c 12,08+0,32 7,88
Burgund x 13,71 a y 12,07 b y 12,11 ab 12,63+0,27 6,47
Merlot x 12,23 b x 12,05 b x 12,55 a 12,28+0,11 2,69
Cabernet Sauvignon x 11,44 c x 11,14 c x 11,70 bc 11,43+0,23 5,93
xsx± 12,23+0,28 12,15+0,26 11,94 +0,15 12,10+0,14
S% 7,86 8,05 4,23 6,84
DL 5% = 0,68 DL 1% =0,90 DL 0,1% =1,16
Tabelul 5.101
Efectul soiului asupra poten țialului alcoolic al mustului în fiecare an din peri oada
2013-2015
The effect of variety on the alcoholic potential of wort for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 13,71 11,52 119,04 2,19***
Merlot – Pinot Noir 12,23 11,52 106,19 0,71*
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 11,44 11,52 99,36 -0,07
Merlot – Burgund 12,23 13,71 89,20 -1,48 000
Cabernet Sauvignon – Burgund 11,44 13,71 83,46 -2,2 7 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 11,44 12,23 93,57 -0,790
Soiuri x 2014 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 12,07 13,33 90,50 -1,27 000
Merlot – Pinot Noir 12,05 13,33 90,38 -1,28 000
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 11,14 13,33 83,55 -2,19 000
Merlot – Burgund 12,05 12,07 99,86 -0,02
Cabernet Sauvignon – Burgund 11,14 12,07 92,32 -0,9 3 00
Cabernet Sauvignon – Merlot 11,14 12,05 92,45 -0,9100
Soiuri x 2015 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 12,11 11,40 106,26 0,71*
Merlot – Pinot Noir 12,55 11,40 110,12 1,15**
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 11,70 11,40 102,68 0,31
Merlot – Burgund 12,55 12,11 103,63 0,44
Cabernet Sauvignon – Burgund 11,70 12,11 96,64 -0,4 1
Cabernet Sauvignon – Merlot 11,70 12,55 93,25 -0,850
DL 5% = 0,68 DL 1% =0,90 DL 0,1% =1,16
Sub efectul condi țiilor climatice din anul 2014 se observ ă c ă soiurile au
înregistrat o amplitudine a acestui parametru de 2, 19 5/vol cu limitele de la 11,14 la
Cabernet Sauvignon pân ă la 13,33 la Pinot Noir, pe fondul unei variabilit ăți

152 interpopula ționale de 8,05 %. Astfel, în acest an s-a eviden țiat soiul Pinot Noir care a
În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri ro șii au înregistrat o amplitudine de
varia ție de 1,15 inferioar ă anilor anteriori, cu valori cuprinse între 11,40 l a Pinot Noir și
12,55 %/vol la Merlot, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale de 4,23 %. Soiurile
Burgund și Merlot au manifestat valori ale acestui parametru semnificativ mai ridicate cu
6,26-10,12 % fa ță de soiul Pinot Noir. De asemenea la soiul Merlot p oten țialul alcoolic al
mustului a fost semnificativ mai ridicat cu 0,85 % /vol fa ță de Cabernet Sauvignon.
înregistrat un poten țial alcoolic al mustului semnificativ mai ridicat f a ță de restul
soiurilor, su sporuri relative de 10,5-19,7 %. La s oiul Cabernet Sauvignon valorile acestui
parametru au fost semnificativ inferioare cu 0,91-0 ,93 %/vol fa ță de soiurile Merlot și
Burgund.

10 11 12 13 14 15
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
SoiulPotential alcoolic (%/vol) 2013
2014
2015
DL

Fig. 5.17. Poten țialul alcoolic al mustului la soiurile pentru vinur i ro șii în perioada
2013-2015
The alcoholic potential of wort at varieties for re d wines during 2013-2015

În cazul soiului Pinot Noir, efectul condi țiilor climatice asupra poten țialului alcoolic al
mustului a fost asociat ă unei amplitudini de 1,93 %/vol cu limitele de la 1 1,40 pentru anul 2015
pân ă 13,33 pentru anul 2014. Ca atare, acest soi a real izat în anul 2014 valori semnificativ mai
ridicate ale acestui parametru fa ță de valorile din 2013 și 2014. Varia țiile poten țialului alcoolic la
acest soi în 2013 și 2015 au fost nesemnificative (tab. 5.102).

153 Tabelul 5.102
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra poten țialului alcoolic al mustului
la fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the alcoholic potential of wort for
each variety
Ani x
Pinot Noir Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 13,33 11,52 115,71 1,81***
2015 – 2013 11,40 11,52 98,96 -0,12
2015 – 2014 11,40 13,33 85,52 -1,93 000
Ani x
Burgund Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,07 13,71 88,04 -1,64 000
2015 – 2013 12,11 13,71 88,33 -1,60 000
2015 – 2014 12,11 12,07 100,33 0,04
Ani x
Merlot Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,05 12,23 98,53 -0,18
2015 – 2013 12,55 12,23 102,62 0,32
2015 – 2014 12,55 12,05 104,15 0,50
Ani x
Cabernet Sauvignon Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferența/
Semnifica ția
2014 – 2013 11,14 11,44 97,38 -0,30
2015 – 2013 11,70 11,44 102,27 0,26
2015 – 2014 11,70 11,14 105,03 0,56
DL 5% = 0,68 DL 1% =0,90 DL 0,1% =1,16

Pe fondul unei variabilit ăți (6,47 %) și amplitudini de 1,64 %/vol la soiul Burgund
se constat ă c ă în 2013 poten țialul alcoolic al mustului a fost semnificativ mai ridicat cu
13-14 % fa ță de cea aferent ă perioadei 2014-2015, când s-au înregistrat valori foarte
apropiate.
În cazul soiurilor Merlot și Cabernet Sauvignon, pe fondul unor amplitudini
reduse de 0,5-0,56 %/vol se observ ă c ă variabilitatea acestui parametru nu a fost
semnificativ influen țat ă de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului.

5.4.4. Rezultate privind poten țialul alcoolic al vinului.
Results concerning the alcoholic p otential of wine
Conform rezultatelor analizei varian ței (tabelul 5.103) rezult ă c ă poten țialul
alcoolic al vinului fost influen țat într-o m ăsur ă semnificativ ă atât de genotip și
variabilitatea condi țiilor climatice din perioada experimental ă precum și de
interac țiunea ani x soiuri. Efectul soiului asupra manifest ării acestui caracter a fost mai

154 ridicat (26,65%) fa ță de efectul condi țiilor climatice (23,92 %) sau al interac țiunii
dintre soiuri și condi țiile de mediu (16,61 %).
Tabelul 5.103
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
poten țialului alcoolic al vinului la soiurile ro șii
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the
alcoholic potential of wine for red varieties
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 100,73 239
Ani 14,23 2 7,12 49,08**
Soiuri 23,79 3 7,93 54,69**
Ani x Soiuri 29,65 6 4,94 34,08**
Eroare 33,06 228 0,14

Referitor la efectul condi țiilor climatice din perioada experimental ă asupra acestui
caracter (tab. 5.104), se observ ă o amplitudine de 0,92 pe fondul unei variabilit ăți reduse
de 3,84 %. Astfel, în 2015 și 2013 condi țiile climatice au fost semnificativ superioare fa ță
de cele din 2014, din punct de vedere al poten țialului alcoolic realizat de soiurile ro șii,
permi țând ob ținerea unor sporuri relative de 5-8 %.
Tabelul 5.104
Poten țialul alcoolic mediu al vinului în perioada 2013-20 15
Average alcoholic potential of wine during 2013-201 5
Ani Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 11,83 12,49 94,76 -0,65 000
2015 – 2013 12,75 12,49 102,10 0,26
2015 – 2014 12,75 11,83 107,74 0,92***
DL 5% =0,31 DL 1% =0,40 DL 0,1% =0,52

Pe parcursul experiment ării între cele patru soiuri (tab. 5.105) s-a manife stat o
variabilitate redus ă (4,66 %) a poten țialului alcoolic al vinului, cu limitele de la 11,5 9 în
cazul soiului Cabernet Sauvignon pân ă la 12,95 pentru soiul Burgund. Variabilitatea
intrapopula țional ă a respectivului caracter pe parcursul celor trei a ni a fost redus ă la
majoritatea soiurilor, în special la Merlot. Pe baz a compara țiilor multiple dintre soiuri se
observ ă c ă soiul Burgund a înregistrat un poten țial alcoolic semnificativ superior cu
0,38-0,65 %/vol fa ță de celelalte soiuri. La Cabernet Sauvignon valoril e acestui
parametru au fost semnificativ mai reduse cu 0,71-0 ,98 %/vol, fa ță de Merlot și Pinot
Noir.

155 Tabelul 5.105
Poten țialul alcoolic mediu al vinului la soiurile ro șii
Average alcoholic potential of wine for red varieti es
Soiuri Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 12,95 12,30 105,33 0,65***
Merlot – Pinot Noir 12,58 12,30 102,28 0,28
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 11,59 12,30 94,27 -0,71 000
Merlot – Burgund 12,58 12,95 97,10 -0,38 0
Cabernet Sauvignon – Burgund 11,59 12,95 89,50 -1,3 6 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 11,59 12,58 92,17 -0,98000
DL 5% =0,35 DL 1% =0,47 DL 0,1% =0,60
Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra poten țialului alcoolic al
vinului se observ ă c ă genotipul a manifestat cea mai ridicat ă influen ță asupra acestui caracter
pe fondul condi țiilor climatice din anul 2013, în timp ce la soiul Pinot Noir se constat ă cea mai
ridicat ă interac țiune cu condi țiile de mediu (tab.5.106 și fig. 5.18).
Tabelul 5.106
Valorile anuale ale poten țialul alcoolic al vinului la soiurile ro șii în perioada 2013-2015
Yearly values of the alcoholic potential of wine fo r red varieties during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 11,68 c y 11,64 b x 13,57 a 12.30+0,28 7,78
Burgund x 13,81 a y 12,84 a y 12,21 b 12,95+0,21 5,55
Merlot x 12,93 b y 12,02 b x 12,79 b 12,58+0,14 3,85
Cabernet Sauvignon y 11,53 c y 10,83 c x 12,42 b 11,59+0,21 6,34
xsx± 12,49 +0,24 11,83+0,19 12,75+0,16 12,36+0,13
S% 7,80 6,56 4,88 7,10
DL 5% = 0,61 DL 1% =0,81 DL 0,1% =1,04
Condi țiile climatice din 2013 au permis ob ținerea unor valori ale poten țialului
alcoolic al strugurilor cuprinse între 11,53 la Cab ernet Sauvignon și 13,81 la Burgund cu o
amplitudine de 2,28 și o variabilitate intergenotipic ă redus ă. Soiul Burgund a valorificat la
un nivel superior condi țiile acestui an, înregistrând valori ale acestei în su șiri semnificativ
mai ridicate cu aproximativ 6-19 % fa ță de restul soiurilor. În cazul soiului Merlot
poten țialul alcoolic în acest an a fost semnificativ mai ridicat cu 1,25-1,40 %/vol fa ță de
soiurile Pinot Noir și Cabernet Sauvignon (tab. 5.107).
Poten țialul alcoolic a manifestat în condi țiile din 2014 o variabilitate de 6,56 %,
cu limitele cuprinse între 10,83 la soiul Cabernet Sauvignon și 12,84 la soiul Burgund,
pe fondul unei medii generale inferioare celorlal ți ani. Ca atare și în condi țiile din
acest an soiul Burgund a înregistrat valori ale ace stei însu șiri semnificativ superioare cu
0,82-2,01 %/vol fa ță de restul soiurilor. Soiurile Merlot și Pinot Noir care nu s-au

156 diferen țiat semnificativ din punct de vedere al acestui car acter, au realizat un poten țial
alcoolic semnificativ mai ridicat cu 0,81-1,18 %/vo l fa ță de Cabernet Sauvignon.

Tabelul 5.107
Efectul soiului asupra poten țialului alcoolic al vinului în fiecare an din perio ada 2013-2015
The effect of variety on the alcoholic potential of wine for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 13,81 11,68 118,26 2,13***
Merlot – Pinot Noir 12,93 11,68 110,70 1,25***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 11,53 11,68 98,72 -0,15
Merlot – Burgund 12,93 13,81 93,61 -0,88 00
Cabernet Sauvignon – Burgund 11,53 13,81 83,48 -2,2 8 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 11,53 12,93 89,17 -1,40000
Soiuri x 2014 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 12,84 11,64 110,26 1,20***
Merlot – Pinot Noir 12,02 11,64 103,20 0,37
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 10,83 11,64 93,04 -0,81 00
Merlot – Burgund 12,02 12,84 93,59 -0,82 00
Cabernet Sauvignon – Burgund 10,83 12,84 84,38 -2,0 1 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 10,83 12,02 90,16 -1,18000
Soiuri x 2015 Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 12,21 13,57 89,96 -1,36 000
Merlot – Pinot Noir 12,79 13,57 94,23 -0,78 0
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 12,42 13,57 91,49 -1,16 000
Merlot – Burgund 12,79 12,21 104,75 0,58
Cabernet Sauvignon – Burgund 12,42 12,21 101,70 0,2 1
Cabernet Sauvignon – Merlot 12,42 12,79 97,09 -0,37
DL 5% = 0,61 DL 1% =0,81 DL 0,1% =1,04

În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri ro șii au înregistrat o amplitudine
de varia ție a poten țialului alcoolic cu valori cuprinse între 12,21 la Burgund și 13,57 la
Pinot Noir, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale de 4,88 % inferioar ă anilor
preceden ți. În acest an soiul Pinot Noir a valorificat într- o m ăsur ă mai ridicat ă condi țiile
climatice, realizând un poten țial alcoolic semnificativ mai ridicat cu 0,78-1,36 %/vol fa ță
de celelalte soiuri, nediferen țiate statistic.

157 10 11 12 13 14 15
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
SoiulPotential alcoolic (%/vol) 2013
2014
2015
DL

Fig. 5.18. Poten țialul alcoolic al vinului la soiurile ro șii în perioada 2013-2015
The alcoholic potential of wine for red varieties during 2013-2015

Pe fondul unei amplitudini ridicate (1,93) soiul Pi not Noir a înregistrat pe
parcursul perioadei studiului valori ale poten țialului alcoolic al vinului cuprinse între
11,64 în 2014 și 13,57 în 2015. Ca atare, caest soi a valorificat mai eficient condi țiile
din 2015, realizând valori ale acestui indice super ioare anilor anteriori, asociate unor
sporuri foarte semnificative de 1,89-1,93 %/vol.
În cazul soiului Burgund, con ținutul de zah ăr din struguri a fost influen țat într-o m ăsur ă
evident ă și semnificativ ă de varia ția condi țiilor climatice din cei trei ani, având în vedere c ă de
un an la altul s-au înregistrat varia ții semnificative ale acestui indice. Vinul acestui soi în 2013
a prezentat un poten țial alcoolic semnificativ superior cu 0,97-1,60 %/v ol fa ță de perioada
urm ătoare. De asemenea, condi țiile din 2014 au permis o cre ștere semnificativ ă cu 0,63 %/vol
a poten țialului alcoolic fa ță de 2015
La soiul Merlot se observ ă o reac ție diferit ă de celelalte soiuri fa ță de varia ția
condi țiilor climatice din perioada studiului, concretizat ă printr-o amplitudine de 0,91 cu
limitele de la 12,02 în anul 2014 pân ă la 12,93 în 2013. Astfel, în 2013 și 2015 acest soi
a realizat un poten țial alcoolic al vinului mai ridicat decât în 2014, cu sporuri
semnificative de 0,77-0,91 %/vol.
În cazul soiului Cabernet Sauvignon, pe fondul une i variabilit ăți de 6,34 %, s-au
înregistrat varia ții semnificative ale acestei însu șiri de la un an la altul. Astfel, în 2015
poten țialul alcoolic a fost semnificativ mai ridicat decâ t în anii anteriori, în timp ce în 2013
condi țiile climatice au fost semnificativ mai favorabile permi țând ob ținerea unei cantit ăți
de alcool semnificativ mai mare cu 0,70 %/vol compa rativ cu 2014.

158 Tabelul 5.108
Efectul condițiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra poten țialului alcoolic al vinului la
fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the alcoholic potential of wine for
each variety
Ani x
Pinot Noir Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 11,64 11,68 99,66 -0,04
2015 – 2013 13,57 11,68 116,18 1,89***
2015 – 2014 13,57 11,64 116,58 1,93***
Ani x
Burgund Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,84 13,81 92,98 -0,97 00
2015 – 2013 12,21 13,81 88,41 -1,60 000
2015 – 2014 12,21 12,84 95,09 -0,63 0
Ani x
Merlot Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 12,02 12,93 92,96 -0,91 00
2015 – 2013 12,79 12,93 98,92 -0,14
2015 – 2014 12,79 12,02 106,41 0,77*
Ani x
Cabernet Sauvignon Medii (%/vol) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 10,83 11,53 93,93 -0,70 0
2015 – 2013 12,42 11,53 107,72 0,89**
2015 – 2014 12,42 10,83 114,68 1,59***
DL 5% = 0,61 DL 1% =0,81 DL 0,1% =1,04

5.4.5. Rezultate privind aciditatea total ă a vinului.
Results concerning the total acidi ty of wine
Având în vedere datele din tabelul 5.109 se observ ă c ă cele dou ă surse de varia ție,
respectiv genotipul și condi țiile climatice din perioada experiment ării au avut influen țe
distinct semnificative asupra acidit ății totale a vinului la soiurile ro șii. Genotipul a avut un
efect semnificativ mai ridicat (40,34 %) comparativ cu efectul condi țiilor ecologice din
perioada studiat ă. (3,56 %). De asemenea, se observ ă c ă și interac țiunea ani x soiuri a
avut influen țe considerabile și asigurate statistic (28,76 %) asupra manifest ării acestui
caracter la soiurile pentru vinuri ro șii.

159 Tabelul 5.109
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
acidit ății totale a vinului la soiurile ro șii
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the total
acidity of wine for red varieties
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 68,58 239
Ani 1,18 2 0,59 7,17**
Soiuri 20,05 3 6,68 81,26**
Ani x Soiuri 28,59 6 4,77 57,93**
Eroare 31,59
Luând în considerare efectul unilateral al condi țiilor climatice (tab. 5.110), aciditatea
total ă a vinului la soiurile ro șii a manifestat o variabilitate redus ă de la un an la altul (s % =
2,25), asociat ă unei amplitudini de 0,27 g/l cu limitele între 5,7 3 în anul 2014 și 5,99 g/l
pentru anul 2013. Astfel se observ ă c ă în 2013 aciditatea strugurilor a fost semnificati v mai
ridicat ă cu 5 % fa ță de cea din 2014, și foarte apropiat ă de valoarea din 2015.
Tabelul 5.110
Aciditatea total ă medie a vinului în perioada 2013-2015
Average total acidity of wine during 2013-2015
Ani Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 5,73 5,99 95,53 -0,27 0
2015 – 2013 5,90 5,99 98,43 -0,09
2015 – 2014 5,90 5,73 103,04 0,17
DL 5% =0,23 g/l DL 1% =0,30 g/l DL 0,1% =0,39 g/l
Valorile medii ale acestei însu șiri la soiurile pentru vinuri ro șii (tab. 5.93) au
prezentat o amplitudine de 1,17g/l, cu limitele de la 5,40 în cazul soiului Pinot Noir
pân ă la 6,57 pentru Merlot, pe fondul unei variabilit ăți intergenotipice mijlocii (9,02 %)
asociat ă unor diferen țe semnificative între soiuri. Variabilitatea interi ndividual ă pe cei
trei ani a acestui caracter a fost mai ridicat ă la Pinot Noir și considerabil mai redus ă la
Merlot.
Soiul Merlot a prezentat în aceast ă perioad ă o aciditate total ă a vinului mai
ridicat ă fa ță de celelalte soiuri, asociat ă unor sporuri semnificative de la 0,57 %/vol
fa ță de Cabernet Sauvignon pân ă la 1,17 %/vol fa ță de Pinot Noir. Soiul Cabernet
Sauvignon a înregistrat o aciditate total ă semnificativ mai ridicat ă cu 0,46-0,59 %/vol
fa ță de soiurile Burgund și Pinot Noir, care au avut valori apropiate ale ace stei însu șiri.

160 Tabelul 5.111
Aciditatea total ă medie a vinului la soiurile ro șii
Average total acidity of wine for red varieties
Soiuri Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 5,53 5,40 102,46 0,13
Merlot – Pinot Noir 6,57 5,40 121,61 1,17***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 5,99 5,40 111,00 0,59***
Merlot – Burgund 6,57 5,53 118,69 1,03***
Cabernet Sauvignon – Burgund 5,99 5,53 108,33 0,46* **
Cabernet Sauvignon – Merlot 5,99 6,57 91,27 -0,57 000
DL 5% =0,27 g/l DL 1% =0,35 g/l DL 0,1% =0,45 g/l
Având în vedere efectul combinat al celor doi facto ri asupra acidit ății totale a
vinului (tab.5.112 și fig. 5.19) se observ ă c ă soiul a manifestat cea mai ridicat ă
influen ță asupra acestui caracter pe fondul condi țiilor climatice din anul 2014, în timp
ce la soiul Merlot se constat ă cea mai redus ă interac țiune cu condi țiile de mediu.
În condi țiile din anul 2013 (tab. 5.113) soiurile pentru vin uri ro șii au înregistrat o
amplitudine de varia ție de 1,21 g/l cu valori cuprinse între 5,45 la Pin ot Noir și 6,65 g/l la
Burgund, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale reduse (8,52 %) și inferioare
celorlal ți ani. Astfel, soiul Burgund a prezentat o aciditat e a vinului semnificativ mai
ridicat ă cu 6-22 % fa ță de restul soiurilor. La soiul Merlot în acest an valoarea acestui
indice a fost semnificativ mai mare cu 0,63-0,81 g/ l fa ță de soiurile Pinot Noir și Cabernet
Sauvignon.
Tabelul 5.112
Valorile anuale ale acidit ății totale a vinului la soiurile ro șii în perioada 2013-2015
Yearly values of total acidity of wine for red vari eties during 2013-2015
Soiuri Anul
2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir x 5,45 c y 4,99 b x 5,77 b 5,40+0,15 19,71
Burgund x 6,65 a z 4,53 c y 5,41 b 5,53+0,28 17,65
Merlot y 6,25 b xy 6,59 a x 6,86 a 6,57+0,08 4,18
Cabernet Sauvignon 5,63 c 6,80 a 5,56 b 5,99+0,18 10,17
xsx± 5,99+0,13 5,73+0,25 5,90+0,19 5,87+0,11
S% 8,52 17,79 12,67 13,25
DL 5% = 0,39 g/l DL 1% =0,45 g/l DL 0,1% =0,78 g/l
Pe fondul condi țiilor climatice din 2014, soiurile ro șii au prezentat valori ale
acidit ății totale a vinului cuprinse între 4,53 la Burgund și 6,80 g/l la Cabernet
Sauvignon, cu o amplitudine de 2,26 g/l și o variabilitate de 17,79 % superioar ă
celorlal ți ani. În acest vinul soiului Cabernet Sauvignon au avut cea mai ridicat ă
aciditate, asociat ă unor diferen țe relative de 36,17-49,90 % fa ță de Pinot Noir și

161 Burgund. La soiul Merlot aciditatea a fost mai ridi cat ă cu 1,6-2,06 g/l fa ță de celelalte
dou ă soiuri, diferen țiate statistic în favoarea lui Pinot Noir.
4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
Soiul Aciditate totala (g/l) . 2013
2014
2015
DL

Fig. 5.19. Aciditatea total ă a vinului la soiurile ro șii în perioada 2013-2015
The total acidity of wine at for red varieties dur ing 2013-2015
Tabelul 5.113
Efectul soiului asupra acidit ății totale a vinului în fiecare an din perioada 2013 -2015
The effect of variety on the total acidity of wine for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 6,65 5,45 122,17 1,21***
Merlot – Pinot Noir 6,25 5,45 114,84 0,81***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 5,63 5,45 103,31 0,18
Merlot – Burgund 6,25 6,65 94,00 -0,40 0
Cabernet Sauvignon – Burgund 5,63 6,65 84,56 -1,03 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 5,63 6,25 89,96 -0,63 00
Soiuri x 2014 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 4,53 4,99 90,84 -0,46 0
Merlot – Pinot Noir 6,59 4,99 132,02 1,60***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 6,80 4,99 136,17 1,81***
Merlot – Burgund 6,59 4,53 145,33 2,06***
Cabernet Sauvignon – Burgund 6,80 4,53 149,90 2,26* **
Cabernet Sauvignon – Merlot 6,80 6,59 103,14 0,21
Soiuri x 2015 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 5,41 5,77 93,89 -0,35
Merlot – Pinot Noir 6,86 5,77 118,99 1,10***
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 5,56 5,77 96,48 -0,20
Merlot – Burgund 6,86 5,41 126,73 1,45***
Cabernet Sauvignon – Burgund 5,56 5,41 102,75 0,15
Cabernet Sauvignon – Merlot 5,56 6,86 81,08 -1,30 000
DL 5% = 0,39 g/l DL 1% =0,45 g/l DL 0,1% =0,78 g/l

162 Aciditatea total ă a vinului a manifestat în condi țiile din 2015 o variabilitate
intergenotipic ă de 12,67 % intermediar ă perioadei anterioare, cu limitele cuprinse între 5 ,41
la Burgund și 6,86 g/l la Merlot, pe fondul unei medii generale intermediare anilor anteriori.
Ca atare, efectele interac țiunii genotip x mediu asupra acestui caracter au fo st mai evidente la
Merlot care a înregistrat o aciditate mai ridicat ă decât restul soiurilor, asociat ă unei cre șteri
relative semnificative de aproximativ 23-27 %. Cele lalte soiuri au prezentat valori
semnificativ egale ale acestui indice, cuprinse înt re 5,41 și 5,77 g/l.
În ceea ce prive ște influen ța condi țiilor climatice din perioada 2013-2015 asupra
acidit ății totale a vinului la soiul Pinot Noir se constat ă o amplitudine cuprins ă între 4,99 în
2014 și 5,77 g/l în 2015, asociat ă unor abateri semnificative de 9 % între 2013 și 2014,
respectiv de 15,63 % între 2015 și 2014. În 2013 și 2015 s-au înregistrat valori semnificativ egale
ale acidit ății totale.
În cazul soiului Burgund, efectul condi țiilor climatice asupra acidit ății totale a vinului a
fost cea mai intens ă, pe fondul unei amplitudini ridicate de 2,12 g/l c u limitele de la 4,53
pentru anul 2014 pân ă la 6,65 pentru anul 2013. Ca atare, în condi țiile din 2014 acest soi a
înregistrat o aciditate semnificativ mai redus ă cu 19,4-31,9 % fa ță de anii 2015 și 2013,
diferen ția ți statistic în favoarea ultimului.
Vinul soiului Merlot a prezentat o amplitudine de 0 ,61 g/l a acidit ății totale, cu limitele
de la 6,25 în 2013 pân ă la 6,86 g/l în 2015. Astfel, se observ ă c ă acest indice a prezentat o
relativ ă stabilitate de la un an la altul, manifestând o va ria ție semnificativ ă doar între 2013 și
2015.
Aciditatea total ă a vinului la soiul Cabernet Sauvignon se constat ă o amplitudine
cuprins ă între 5,63 în 2013 și 6,80 g/l în 2014, asociat ă unor cre șteri semnificative de 21 %
între 2013 și 2014, respectiv unei reduceri de 18,24 % între 2 014 și 2015.

163 Tabelul 5.114
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra acidi t ății totale a vinului la fiecare
soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the total acidity of wines for each
variety
Ani x
Pinot Noir Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 4,99 5,45 91,56 -0,46 0
2015 – 2013 5,77 5,45 105,87 0,32
2015 – 2014 5,77 4,99 115,63 0,78***
Ani x
Burgund Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 4,53 6,65 68,12 -2,12 00
2015 – 2013 5,41 6,65 81,35 -1,24 000
2015 – 2014 5,41 4,53 119,43 0,88***
Ani x
Merlot Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 6,59 6,25 105,44 0,34
2015 – 2013 6,86 6,25 109,76 0,61**
2015 – 2014 6,86 6,59 104,10 0,27
Ani x
Cabernet Sauvignon Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 6,80 5,63 120,78 1,17***
2015 – 2013 5,56 5,63 98,76 -0,07
2015 – 2014 5,56 6,80 81,76 -1,24 000
DL 5% = 0,39 g/l DL 1% =0,45 g/l DL 0,1% =0,78 g/l

5.4.6. Rezultate privind aciditatea volatil ă a vinului.
Results concerning the volatile aci dity of wine
Pe baza analizei varian ței (tab. 5.115), se observ ă c ă genotipul, condi țiile
climatice și interac țiunea acestuia cu condi țiile de mediu au avut o influen ță distinct
semnificativ ă asupra acidit ății volatile a vinului la soiurile ro șii. Efectul condi țiilor
climatice (10,48 %) a fost semnificativ mai redus comparativ cu efectul soiului
(52,12 %). De asemenea, se constat ă c ă și efectul combinat al condi țiilor ecologice și
soiului a manifestat o influen ță asigurat ă statistic (9,36 %) asupra variabilit ății acestui
caracter.
Soiurile pentru vinuri ro șii au realizat valori medii anuale ale acidit ății volatile
cuprinse între 0,323 în 2014 și 0,424 în 2015, pe fondul unei variabilit ăți foarte reduse
(13,48 %) de la un an la altul (tab. 5.116). Astfel , se poate observa c ă varia ția condi țiilor
climatice din perioada studiului a influen țat semnificativ aceast ă însu șire, observându-se o
cre ștere semnificativ ă de 12,25-31,35 % din 2013-2014 pân ă în 2015, de asemenea în 2014

164 aciditatea volatil ă este semnificativ inferioar ă cu 14,55 % fa ță de anul 2013.
Tabelul 5.115
Analiza varian ței privind efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra
acidit ății volatile a vinului la soiurile ro șii
Analysis of variance for the effect of ecological c onditions during 2013-2015 on the
volatile acidity of wine for red varieties
Sursa de
varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 2,545 239
Ani 0,164 2 0,082 26,27**
Soiuri 1,226 3 0,409 130,63**
Ani x Soiuri 0,440 6 0,073 23,45**
Eroare 0,714 228 0,003
Tabelul 5.116
Aciditatea volatil ă medie a vinului în perioada 2013-2015
Average volatile acidity of wine during 2013-2015
Ani Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 0,323 0,378 85,45 -0,055 0
2015 – 2013 0,424 0,378 112,25 0,046*
2015 – 2014 0,424 0,323 131,35 0,101***
DL 5% =0,045 g/l DL 1% =0,059 g/l DL 0,1% =0,076 g/l

Referitor la efectul genotipului asupra manifest ării acestui caracter din tabelul
5.117. reiese c ă soiurile pentru vinuri ro șii au înregistrat o aciditate volatil ă cu valori de la
0,250 g/l pentru Cabernet Sauvignon pân ă la 0,513 g/l pentru Burgund, pe fondul unei
variabilit ăți interpopula ționale ridicate (34,85 %). Având în vedere compara țiile între
diferitele soiuri, se constat ă c ă soiul Burgund a înregistrat în aceast ă perioad ă o aciditate
volatil ă a vinului semnficativ superioar ă cu 11,41-105 % fa ță de celelalte soiuri. La Pinot
Noir valorile acestei însu șiri au fost semnificativ mai ridicate cu 0,182-0,21 0 g/l fa ță de
Cabernet Sauvignon.
Tabelul 5.117
Aciditatea volatil ă medie a vinului la soiurile ro șii
Average volatile acidity of wine for red varieties
Soiuri Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 0,513 0,460 111,41 0,052*
Merlot – Pinot Noir 0,278 0,460 60,50 -0,182 000
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 0,250 0,460 54,35 – 0,210 000
Merlot – Burgund 0,278 0,513 54,30 -0,234 000
Cabernet Sauvignon – Burgund 0,250 0,513 48,78 -0,2 63 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 0,250 0,278 89,83 -0,02 8
DL 5% =0,052 g/l DL 1% =0,069 g/l DL 0,1% =0,088 g/l

165 Ținând cont de efectul interac țiunii dintre soiuri și condi țiile climatice ale perioadei
studiate, din tabelul 5.118 și fig. 5.18 rezult ă c ă în condi țiile din 2014 soiurile s-au
diferen țiat mai evident sub aspectul acidit ății volatile a vinului. De asemenea, se constat ă
că în cazul soiului Merlot varia ția condi țiilor ecologice de pe parcursul experiment ării a
manifestat o influen ță foarte redus ă asupra acestui parametru.
În condi țiile anului 2013 a fost observat ă o variabilitate intergenotipic ă de 23.52 % a
acidit ății volatile a vinului, inferioar ă celorlal ți ani, având în vedere c ă între soiurile ro șii s-a
înregistrat o amplitudine de 0,193 g/l, cuprins ă între 0,268 la Merlot și 0,460 la Burgund. Ca
atare, soiurile Burgund și Pinot Noir au înregistrat în condi țiile acestui an o aciditate volatil ă
semnificativ mai ridicat ă fa ță de Merlot și Cabernet Sauvignon cu peste 0,100 g/l.
Tabelul 5.118
Valorile anuale ale acidit ății volatile a vinului la soiurile ro șii în perioada 2013-2015
Yearly values of volatile acidity of wine for red v arieties during 2013-2015
Soiuri / Anul 2013 2014 2015 xsx± S%
Pinot Noir y 0,443 a z 0,305 b x 0,633 a 0,460+0,043 32,54
Burgund x 0,460 a x 0,540 a x 0,538 b 0,513+0,019 12,54
Merlot x 0,268 b x 0,290 b x 0,278 c 0,278+0,012 14,68
Cabernet Sauvignon x 0,343 b z 0,158 c y 0,250 c 0,250+0,029 40,93
xsx± 0,378+0,022 0,323+0,038 0,424+0,045 0,375+0,021
S% 23,52 47,31 42,47 39,62
DL 5%= 0,090 g/l DL 1% =0,119 g/l DL 0,1% =0,153 g/l
Sub efectul condi țiilor climatice din anul 2014 se observ ă c ă soiurile au înregistrat o
amplitudine a acestui parametru de 0,383 g/l cu lim itele de la 0,158 la Cabernet Sauvignon pân ă
la 0,540 g/l la Burgund, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale foarte ridicate de 47,31 %.
Astfel, în acest an s-a eviden țiat soiul Cabernet Sauvignon care a înregistrat o a ciditate volatil ă a
vinului semnificativ mai redus ă fa ță de restul soiurilor cu peste 0,133 g/l. La soiul B urgund
valorile acestui au fost semnificativ mai ridicate cu 0,235-0,250 g/l fa ță de soiurile Pinot Noir și
Merlot.
În condi țiile din anul 2015 soiurile pentru vinuri ro șii au înregistrat o amplitudine de
varia ție de 0,383 g/l superioar ă anilor anteriori, cu valori cuprinse între 0,250 l a Cabernet
Sauvignon și 0,633 la Pinot Noir, pe fondul unei variabilit ăți interpopula ționale de 42,47 %.
Soiurile Pinot Noir și Burgund au manifestat valori ale acestui parametr u semnificativ mai
ridicate cu peste 0,260 g/l fa ță de celelalte dou ă soiuri nediferen țiate statistic.

166 Tabelul 5.119
Efectul soiului asupra acidit ății volatile a vinului în fiecare an din perioada 20 13-2015
The effect of variety on the total acidity of wine for each year during 2013-2015
Soiuri x 2013 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 0,460 0,443 103,95 0,018
Merlot – Pinot Noir 0,268 0,443 60,45 -0,175 000
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 0,343 0,443 77,40 -0,100 0
Merlot – Burgund 0,268 0,460 58,15 -0,193 000
Cabernet Sauvignon – Burgund 0,343 0,460 74,46 -0,1 18 00
Cabernet Sauvignon – Merlot 0,343 0,268 128,04 0,07 5
Soiuri x 2014 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 0,540 0,305 177,05 0,235***
Merlot – Pinot Noir 0,290 0,305 95,08 -0,015
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 0,158 0,305 51,64 -0,148 00
Merlot – Burgund 0,290 0,540 53,70 -0,250 000
Cabernet Sauvignon – Burgund 0,158 0,540 29,17 -0,3 83 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 0,158 0,290 54,31 -0,13 3 00
Soiuri x 2015 Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
Burgund – Pinot Noir 0,538 0,633 84,98 -0,095 0
Merlot – Pinot Noir 0,278 0,633 43,87 -0,355 000
Cabernet Sauvignon – Pinot Noir 0,250 0,633 39,53 -0,383 000
Merlot – Burgund 0,278 0,538 51,63 -0,260 000
Cabernet Sauvignon – Burgund 0,250 0,538 46,51 -0,2 88 000
Cabernet Sauvignon – Merlot 0,250 0,278 90,09 -0,02 8
DL 5% = 0,090 g/l DL 1% =0,119 g/l DL 0,1% =0,153 g/l

În cazul soiului Pinot Noir, efectul condi țiilor climatice asupra acidit ății volatile a vinului
a fost asociat ă unei amplitudini de 0,328 g/l cu limitele de la 0, 305 pentru anul 2014 pân ă 0,633
pentru anul 2015. Ca atare, acest soi a înregistrat varia ții semnificative ale respectivului
parametru de la un an la altul.
În cazul soiurilor Merlot și Burgund, pe fondul unor amplitudini reduse de
0,22-0,80 g/l se observ ă c ă variabilitatea acidit ății volatile a vinului nu a fost
semnificativ influen țat ă de varia ția condi țiilor climatice din perioada studiului.
Pe fondul unei variabilit ăți foarte ridicate (40,93 %) și amplitudini de 0,185 g/l la
soiul Cabernet Sauvignon se constat ă c ă în 2013 aciditatea volatil ă a vinului a fost
semnificativ mai ridicat ă cu 37-117 % fa ță de cea aferent ă perioadei 2014-2015, când s-au
înregistrat valori diferen țiate statistic.

167 Tabelul 5.120
Efectul condi țiilor ecologice din perioada 2013-2015 asupra acidi t ății volatile a vinului la
fiecare soi
The effect of ecological conditions during 2013-201 5 on the volatile acidity of wines for
each variety
Ani x
Pinot Noir Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 0,305 0,443 68,85 -0,138 00
2015 – 2013 0,633 0,443 142,89 0,190***
2015 – 2014 0,633 0,305 207,54 0,328***
Ani x
Burgund Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 0,540 0,460 117,39 0,080
2015 – 2013 0,538 0,460 116,96 0,078
2015 – 2014 0,538 0,540 99,63 -0,002
Ani x
Merlot Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 0,290 0,268 108,21 0,022
2015 – 2013 0,278 0,268 103,73 0,010
2015 – 2014 0,278 0,290 95,86 -0,012
Ani x
Cabernet Sauvignon Medii (g/l) Valori
relative (%) Diferen ța/
Semnifica ția
2014 – 2013 0,158 0,343 46,06 -0,185 000
2015 – 2013 0,250 0,343 72,89 -0,093 0
2015 – 2014 0,250 0,158 158,23 0,092*
DL 5% = 0,090 g/l DL 1% =0,119 g/l DL 0,1% =0,153 g/l

0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
Pinot Noir Burgund Merlot Cabernet Sauvignon
SoiulAciditate volatila (g/l) . 2013
2014
2015
DL

Fig. 5.18. Aciditatea volatil ă a vinului la soiurile ro șii în perioada 2013-2015
The volatile acidity of wine at for red varieties during 2013-2015

168 5.5. Considera ții generale asupra componentelor produc ției și însu șirilor de calitate
la soiurile studiate
General considerations on yield components and qual ity features for studied varieties

La soiurile pentru vinuri albe analiza multivariat ă (fig.5.19) bazat ă pe primele dou ă
componente principale exprim ă în totalitate variabilitatea celor patru caractere de produc ție.
Cele mai mari diferen țe dintre soiuri s-au înregistrat pentru produc ția/butuc și greutatea
ciorchinilor, în timp ce sub aspectul num ărului de boabe/ciorchine variabilitatea dintre
soiuri a fost considerabil mai redus ă.
RI
PG
TR MO BN
BW
BN/B YT
-1
-2 0
01
22
-2
1 -1
PC2 (0.15%
)
PC1 (99.85% )
PG-Pinot Gris; TR- Traminer Rosé; MO- Muscat Ottone l; RI- Riesling Italian
BN-Num ăr ciorchini; BW-Greutatea ciorchinilor; BN/B-Num ăr boabe/ciorchine;
YT-Produc ția/butuc.
Fig. 5.19. Diagrama bidimensional ă pentru caracterele de produc ție la soiurile pentru
vinuri albe
Biplot of first two principale components for yiel d traits at white wines varieties

În func ție de proiec ția fiec ărui soi pe vectorii diferitelor caractere, se const at ă c ă la
soiul Muscat Ottonel produc ția ridicat ă pe butuc are la baz ă o greutate mare a ciorchinilor
și un num ăr mare de boabe/ciorchine, pe fondul unui num ăr mediu de ciorchini/butuc.
Soiurile Riesling Italian și Pinot Gris au manifestat un comportament similar, prezentând o
produc ție inferioar ă mediei experien ței asociat ă cu un num ăr mare de ciorchini pe plant ă,
respectiv struguri cu un num ăr redus de boabe și o greutate inferioar ă mediei. La soiul
Traminer Roz produc ția mai sc ăzut ă este asociat ă cu un num ăr redus de ciorchini, de

169 greutate sc ăzut ă și cu un num ăr redus de boabe.
RI PG MO
TR ZAts
Am Av Atv
Avv 0
-1 1
12
33
-3 -1
2 -3 -2 0-2
PC2 (17.45 %
)
PC1 (76.45 % )
PG-Pinot Gris; TR- Traminer Rosé; MO- Muscat Ottone l; RI- Riesling Italian
Z-con ținut zah ăr struguri; Ats-aciditate total ă struguri; Pam-poten țial alcoolic al mustului;
Pav-poten țial alcoolic al vinului; Atv-aciditatea totala a vi nului; Avv-aciditatea volatil ă a
vinului.
Fig. 5.20. Diagrama bidimensional ă pentru însu șirile de calitate la soiurile pentru vinuri
albe
Biplot of first two principale components for qual ity features at white wines varieties

Diagrama bidimensional ă (fig. 5.20) bazat ă pe primele dou ă componente principale
exprim ă 93,90 % din variabilitatea însu șirilor de calitate la genotipurile soiurile pentru
vinuri albe. Cele mai mari diferen țe între soiuri s-au observat pentru aciditatea vola til ă a
vinului și aciditatea total ă a strugurilor.
Având în vedere performan țele soiurilor exprimate pe baza pozi ției acestora fa ță de
vectorii diferitelor însu șiri, se observ ă c ă Pinot Gris prezint ă cel mai ridicat poten țial
alcoolic asociat cu valori ridicate ale con ținutului de zah ăr și acidit ății totale a strugurilor,
respectiv valori medii pentru aciditatea total ă a vinului și una volatil ă peste medie.
În cazul soiului Riesling Italian, se observ ă valori superioare mediei pentru
poten țialul alcoolic, con ținutul de zah ăr și aciditatea total ă a strugurilor, pe fondul unei
acidit ăți totale superioare mediei și o aciditate volatil ă a vinului mai redus ă. Soiul Traminer
Rose a prezentat în perioada studiat ă un con ținut mediu de zah ăr al strugurilor, o aciditate
volatil ă ridicat ă a strugurilor asociat ă unei acidit ăți totale reduse și valorii ușor inferioare
mediei pentru celelalte însu șiri. În cazul soiului Muscat Ottonel, se observ ă o aciditate
total ă ridicat ă a vinului pe fondul unor valori reduse ale celorla lte însu șiri.

170 CS PN B
M
BN BW
BN/B
YT -1
-2 0
01
22
-2
1 -1
PC2 (0.34%
)
PC1 (99.76%)
PN-Pinot Noir; B- Burgund; M- Merlot; CS- Cabernet Sauvignon
BN-Număr ciorchini; BW-Greutatea ciorchinilor; BN/B-Num ăr boabe/ciorchine;
YT-Produc ția/butuc.
Fig. 5.21. Diagrama bidimensional ă pentru caracterele de produc ție la soiurile pentru
vinuri ro șii
Biplot of first two principale components for yiel d traits at red wines varieties

În cazul soiurilor pentru vinuri ro șii diagrama bidimensional ă (fig. 5.21) cuprinde
în totalitate variabilitatea celor caractere studia te. Având în vedere lungimea vectorilor
diferitelor caractere se observ ă c ă cele mai mari diferen țe dintre soiuri s-au înregistrat
pentru produc ția/butuc, pe când sub aspectul celorlalte component e variabilitatea
intergenotipic ă a avut valori apropiate.
La soiul Merlot nivelul ridicat al produc ției butucului este asociat cu valorile cele mai
ridicate ale celorlalte componente. În cazul soiulu i Cabernet Sauvignon, produc ția superioar ă
medie experien ței se datoreaz ă în principal unui num ăr mare de ciorchini pe butuc, pe fondul
unui num ăr redus de boabe/ciorchine și o mas ă inferioar ă a ciorchinilor.
Soiul Burgund prezint ă un num ăr redus de ciorchini mari cu boabe multe, care cumu lat
asigur ă o produc ție pe butuc u șor inferioar ă mediei. La soiul Pinot Noir, nivelul redus al
produc ției/butuc este asociat cu valor inferioare pentr ce lelalte componente.
La soiurile pentru vinuri ro șii analiza multivariat ă (fig.5.22) bazat ă pe primele dou ă
componente principale exprim ă într-o m ăsur ă de 83,45 % variabilitatea celor șase însu șiri
de calitate. Cele mai mari diferen țe dintre soiuri s-au înregistrat pentru aciditatea volatil ă a
vinului, în timp ce sub aspectul con ținutului de zah ăr al strugurilor variabilitatea dintre
soiuri a fost foarte redus ă.

171 CS
PN BMZ
Ats Am Av Atv
Avv 1
02
2-2 0
-2 -1
1 -1
PC2 (31.55 %
)
PC1 (51.90 %)
PN-Pinot Noir; B- Burgund; M- Merlot; CS- Cabernet Sauvignon
Z-con ținut zah ăr struguri; Ats-aciditate total ă struguri; Pam-poten țial alcoolic al mustului;
Pav-poten țial alcoolic al vinului; Atv-aciditatea totala a vi nului; Avv-aciditatea volatil ă a
vinului.
Fig. 5.22. Diagrama bidimensional ă pentru însu șirile de calitate la soiurile pentru vinuri
ro șii
Biplot of first two principale components for qual ity features at red wines varieties

La soiul Burgund se constat ă c ă valorile cele mai ridicate ale poten țialului alcoolic
al mustului și vinului au la baz ă și valori ridicate ale acidit ății volatile ale vinului și
acidit ății totale a strugurilor, pe fondul unui con ținut mediu de zah ăr și o aciditate total ă a
vinului mai redus ă. În cazul soiului Merlot con ținut ridicat de zah ăr al strugurilor și
aciditatea total ă ridicat ă a vinului au fost asociate cu un poten țial alcoolic peste medie și
valori reduse ale acidit ății totale a strugurilor respectiv acidit ății volatile a vinului.
În cazul soiului Cabernet Sauvignon se observ ă valorile cele mai reduse ale
poten țialului alcoolic și acidit ății volatile a vinului, în condi țiile unor valori apropiate
mediei pentru celelalte însu șiri de calitate. Aciditatea volatil ă ridicat ă a vinului la soiul
Pinot Noir a fost asociat ă cu valori medii pentru celelalte caracter.

172
Capitolul VI
REZULTATE PRIVIND STABILITATEA COMPONENTELOR PRODUC ȚIEI ȘI
CALIT ĂȚ II ACESTEIA LA UN SORTIMENT DE SOIURI DE VI ȚĂ DE VIE DIN
PODGORIA MINI Ș-MĂDERAT ÎN PERIOADA 2013-2015
RESULTS CONCERNING THE STABILITY OF YIELD COMPONENT S AND IT’S
QUALITY FOR A COLLECTION OF GRAPE VINE VARIETIES FR OM
MINIS-MADERAT VINEYARD DURING 2013-2015

6.1. Stabilitatea componentelor produc ției la soiurile de vi ță de vie studiate în
perioada 2013-2015
The stability of yield components for grape vine va rieties studied during 2013-2015

6.1.1. Analiza stabilit ății produc ției/butuc.
Analysis of stability for yield/trunk
Având în vedere metoda regresiei liniare, adaptabil itatea relativ ă a unui genotip la
anumite condi ții de mediu este evaluat ă pe baza a trei parametrii: media performan țelor
acestuia; reac ția genotipului la diferite condi ții de mediu (coeficientul de regresie); stabilitate a
performan țelor (abaterile de la regresie).
Pe baza conceptul static al stabilit ății care presupune ca fiind cele mai stabile genotip urile
cu valori ale coeficientului de regresie apropiate de 0, se observ ă că cea mai mare
stabilitatea de tip I au prezentat soiurile Tramine r Rose, Burgund și Muscat Ottonel, care
au realizat valori mai constante ale produc ției/butuc pe parcursul celor trei ani. Cea mai
ridicat ă varia ție a produc ției a fost constatat ă la soiul Merlot, asociat ă unei stabilit ăți statice
considerabil inferioar ă celorlalte soiuri (tab. 6.1).
În ceea ce prive ște stabilitatea dinamic ă (de tip II) aceasta consider ă ca fiind stabil acel
genotip care prezint ă valori ale coeficientului de regresie apropiate de 1 și î și schimb ă
performan țele într-o direc ție anticipat ă de la un an la altul în func ție de favorabilitatea
condi țiilor de mediu (Linn și colab., 1986; Hill și colab., 1998). Ca atare cea mai ridicat ă
stabilitate de tip II a fost înregistrat ă la soiurile Cabernet Sauvignon, Riesling Italian și
Pinot Noir, la care produc ția/butuc pe parcursul perioadei studiului a fost pa ralel ă cu
produc țiile medii ale celorlalte soiuri. Cea mai redus ă stabilitate dinamic ă a produc ției a
fost observat ă la soiurile Traminer Rose și Merlot.

173 Tabelul 6.1
Stabilitatea produc ției/butuc pe baza regresiei liniare (Finlay-Wilkin son) pentru soiurile
studiate în perioada 2013-2015
Stability of yield/thrunk through (Finlay-Wilkinson ) linear regression for studied varieties
during 2013-2015
Nr. Soiul Media Coeficient Tip I Tip II S2di Tip III
crt. (g) regresie
(rang)
(rang)
(rang)
1 Pinot Gris 2097 1,18 7 5 434468 4
2 Traminer Rosé 1648 -0,40 1 7 72925 1
3 Muscat Ottonel 2893 0,85 3 4 593079 7
4 Riesling Italian 1939 1,09 5 2 413038 2
5 Pinot Noir 1973 1,10 6 3 519677 6
6 Burgund 2362 0,51 2 6 423874 3
7 Merlot 3672 2,59 8 8 2021456 8
8 Cabernet Sauvignon 2481 1,08 4 1 474410 5

Luând în considerare stabilitate de tip III, se o bserv ă c ă cele mai reduse abaterile
fa ță de dreapta regresiei au prezentat soiurile Tramine r Rose, Riesling Italian și Burgund la
care acest model al regresiei este corespunz ător pentru evaluarea stabilit ății produc ției. În
cazul soiului Merlot, valorile anuale ale produc ției au prezentat abateri mari fa ță de dreapta
regresiei, indicând o stabilitate de tip III consid erabil mai redus ă decât celelalte soiuri.
Muscat Ottonel
Burgund Cabernet
Sauvignon Pinot Gris
Traminer Rose Merlot
Riesling Italian Pinot Noir
-1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
Productia/butuc (g) Coeficient de regresie Media Exp

Fig. 6.1. Reprezentarea grafic ă a valorilor medii și coeficien ților de regresie ale
produc ției/butuc la soiurile studiate în perioada 2013-20 15
Graphic of mean values and regression coefficients for yield/thrunk for studied varieties during
2013-2015

174 Pe baza informa țiilor din figura 6.1 se observ ă c ă soiurile Pinot Gris, Riesling Italian și
Pinot Noir, prezint ă o stabilitate mijlocie asociat ă cu produc ții/butuc inferioare mediei, care
indic ă faptul c ă ace știa manifest ă o adaptabilitate redus ă fa ță de condi țiile climatice din
perioada studiului. La soiul Cabernet Sauvignon sta bilitatea medie este asociat ă cu un nivel al
produc ției apropiat de media general ă a experien ței, care atest ă c ă acest soi a performat în
func ție de favorabilitatea condi țiilor de mediu. La soiul Traminer Rose, stabilitate a superioar ă
mediei este asociat ă cu cele mai reduse valori ale produc ției/butuc, sugerând o adaptare
specific ă a respectivului soi fa ță de condi ții de mediu mai pu țin favorabile. Soiul Merlot a
înregistrat cea mai ridicat ă produc ție pe fondul unei stabilit ăți inferioar ă mediei, indicând
faptul c ă acesta poate fi considerat ca specific adaptat la condi ții favorabile de mediu.
Merlot
Traminer Rose Burgund Muscat OttonelPinot Gris Cabernet S Pinot Noir
Riesling Italian
-1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000
Varianta abaterilor fata de regresie Coeficient de regresie

Fig. 6.2. Reprezentarea grafic ă a coeficien ților de regresie și varian ței abaterilor fa ță de
regresie pentru produc ția/butuc la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Graphic of regression coefficients and deviation me an square for yield/trunk
of studied variaties during 2013-2015

Luând în considerare datele din figura 6.2 se obse rv ă c ă soiul Traminer Rose,
prezint ă simultan atât valori ridicate ale stabilit ății de tip I cât și ale celei de tip III,
realizând valori apropiate ale produc ției/butuc de la un an la altul, cu abateri reduse f a ță de
dreapta regresiei. În cazul soiului Merlot, produ c ția ridicat ă a butucului este asociat ă
unor influen țe mari a interac țiunii genotip x mediu și unor abateri foarte ridicate între
valorile observate și cele estimate ale regresiei. Celelalte soiuri pre zint ă o stabilitate medie
a produc ției pe perioada studiului asociat ă unor abateri fa ță de regresie, mai ridicate decât

175 la Traminer Rose îns ă considerabil mai reduse decât la Merlot.
La soiurile Riesling Italian și Pinot Gris s-au observat valori reduse ale varian ței
fenotipice pe fondul unor produc ții/butuc inferioare mediei experien ței, pe când varian ța
ridicat ă a acestui caracter a fost asociat ă cu o produc ție redus ă la soiul Traminer Rose și
una ridicat ă la soiul Merlot (tabelul. 6.2).
Evaluarea stabilit ății pe baza coeficientului de varia ție consider ă ca fiind valoroase
genotipurile care prezint ă valori ale produc ției/butuc superioare mediei asociate cu o
variabilitate redus ă pentru toate condi țiile de mediu (Francis și Kannenberg, 1978). Astfel,
se constat ă c ă soiul Traminer Rose prezint ă o stabilitate ridicat ă a produc ției pe parcursul
perioadei 2013-2015 realizând valori semnificativ i nferioare mediei experien ței. În cazul
soiului Muscat Ottonel se observ ă o produc ție superioar ă mediei experien ței și o
variabilitate mijlocie acesteia.
Variabilitatea ridicat ă a soiului Merlot a fost asociat ă cu produc ției superioar ă în
timp ce la Pinot Noir se constat ă o produc ție inferioar ă mediei pe fondul unei stabilit ăți
mai reduse. Conform celor doi indici prezenta ți anteriori produc țiile ridicate ale soiului
Merlot au fost puternic influen țate de variabilitatea condi țiilor climatice din perioada
studiului.
Tabelul 6.2.
Analiza stabilit ății produc ției pe baza varian ței ( S2), coeficientului de varia ție ( CVi ), indicelui de
dezirabilitate ( Di ) și stabilit ății genotipice ( Di 2) pentru soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability analysis of yield/trunk through variance (Si 2) and coefficient of variation (CVi ),
desirability index (Di ), and genotypic stability (Di 2) for studied varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media S2 CVi Di Di 2
crt. (g) Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 2097 217249 2 22,22 5 2208 5 29424 2
2 Traminer Rosé 1648 36476,96 8 11,59 1 1610 8 25718 1
3 Muscat Ottonel 2893 296555 6 18,82 2 2973 2 378890 8
4 Riesling Italian 1939 206534 1 23,43 6 2042 7 67901 4
5 Pinot Noir 1973 259854 5 25,83 7 2077 6 161766 6
6 Burgund 2362 211952 3 19,49 3 2410 4 347645 7
7 Merlot 3672 1010744 7 27,38 8 3672 1 55602 3
8 Cabernet
Sauvignon 2481 237221 4 19,63 4 2583 3 131485 5

Având în vedere indicele de dezirabilitate se cons tat ă c ă soiurile Merlot și Muscat
Ottonel manifest ă cele mai ridicate produc ții/butuc pe fondul unei adapt ări specifice la
condi ții favorabile de mediu. Produc țiile sc ăzute ale soiului Traminer Rose sunt asociate cu
o adaptare specific ă la condi ții nefavorabile de mediu, în timp ce la soiul Riesl ing Italian

176 produc ția inferioar ă mediei prezint ă o stabilitate dinamic ă ridicat ă.
Comparativ cu produc ția unui soi etalon considerat a fi stabil, conform stabilit ății
genotipice soiurile Traminer Rose și Pinot Gris prezint ă varia ții reduse, în timp ce la
soiurile Burgund și Muscat Ottonel se constat ă o stabilitate redus ă asociat ă cu abateri
ridicate ale produc ției de la un an la altul.
Luând în considerare parametrii rangurilor (tabelul 6.3), se observ ă c ă cele dou ă
valori aferente soiurilor Pinot Gris, Pinot Noir și Merlot sunt foarte apropiate ceea ce
indic ă faptul c ă aceste soiuri au realizat produc ții extreme pe fondul celor mai favorabile și
nefavorabile condi ții climatice din perioada studiului (Das și colab., 2010). Astfel, cea mai
ridicat ă stabilitate a produc ției/butuc a fost observat ă la soiul Traminer Rose și Riesling
Italian.
În ceea ce prive ște factorul de stabilitate, cele mai constante valo ri ale
produc ției/butuc în perioada 2013-2014 cu condi ții climatice foarte diferite, le-a realizat
soiul Muscat Ottonel, urmat de soiurile Traminer Ro se și Cabernet Sauvignon care au
prezentat varia ții ale produc ției de aproximativ 400 g. Valorile ridicate ale fac torului de
stabilitate la soiurile Pinot Noir și Merlot indic ă faptul c ă favorabilitatea condi țiilor
climatice a avut o influen ță ridicat ă asupra realiz ării produc ției/butuc.
Tabelul 6.3.
Analiza stabilit ății produc ției pe baza parametrilor rangurilor ( R1i, R2i ), factorului de
stabilitate ( SFi )
și indicelui de superioritate ( Pi ) pentru soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability analysis of yield/trunk through range par ameters (R1i, R2i), stability factor (SFi)
and superiority index (Pi) for studied varieties du ring 2013-2015
Nr. Soiul Media R1i R2i SFi Pi
crt. (g) Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 2097 918 4 918 6 1,544 6 539087 5
2 Traminer Rosé 1648 375 1 -375 2 0,798 2 974199 8
3 Muscat Ottonel 2893 1034 7 221 1 1,072 1 210953 2
4 Riesling Italian 1939 893 3 595 4 1,323 4 652462 7
5 Pinot Noir 1973 1008 6 1008 7 1,707 8 627897 6
6 Burgund 2362 864 2 709 5 1,385 5 441449 4
7 Merlot 3672 1936 8 1936 8 1,677 7 3288 1
8 Cabernet
Sauvignon 2481 973 5 531 3 1,217 3 345018 3

Cele mai ridicate produc ții/butuc în fiecare an au fost înregistrate de soiu rile Merlot
și Muscat Ottonel, conform valorilor reduse ale indi celui de superioritate. Soiurile
Traminer Rose și Riesling Italian au realizat preponderent valori reduse ale produc ției ceea
ce le confer ă o superioritate general ă sc ăzut ă.

177 Metoda efectelor principale aditive și interac țiunilor multiplicative (AMMI),
combin ă analiza varian ței pentru efectele de baz ă ale genotipului și mediului, cu analiza în
componente principale a interac țiunii genotip x mediu, fiind foarte eficient ă pentru
interpretarea acestor interac țiuni (Zobel și colab., 1988).
Tabelul 6.4
Analiza combinat ă a varian ței pe baza modelului AMMI 2 pentru produc ția/butuc la
soiurile studiate în perioada 2013-2015
Combined analysis of variance according to the AMMI 2 model for yield/trunk for studied
varieties during 2013-2015
Sursa de varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 542547045 479
Ani 46907852 2 23453926 43,87**
Repeti ții 30470408 57 534569 0,9
Soiuri 175170408 7 25024344 41,98**
Soiuri x Ani 52155769 14 3725412 6,25**
IPCA 1 52155769 8 6519471 6,52**
IPCA 2 31097310 6 5182885 5,89**
IPCA rezidual ă 0 0
Eroare 237842608 399 596097

Analiza combinat ă a varian ței pe baza modelului AMMI 2 pentru soiurile de vi ță de
vie studiate în perioada 2013-2015 (tabelul 6.4), i ndic ă faptul c ă atât, genotipul cât și
condi țiile climatice, respectiv interac țiunea acestora au avut efecte distinct semnificativ e
asupra produc ției/butuc. Soiul a manifestat o contribu ție (45,58 %) apropiat ă de cea a
condi țiilor climatice (47,63 %) asupra variabilit ății produc ției/butuc, pe fondul unei
influen țe mai reduse a interac țiunii genotip x mediu (6,79 %).
Tabelul.6.5
Analiza stabilit ății produc ției/butuc pe baza efectelor principale aditive și interac țiunilor
multiplicative (AMMI) la soiurile studiate în perio ada 2013-2015
Stability analysis of yield/trunk through additive multiplicative main interactions effects
(AMMI) for studied varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media IPCA1 IPCA2 ASV
crt. (g) Valoare Rang
1 Pinot Gris 2097 4,88 -2,92 8,78 1
2 Traminer Rosé 1648 -20,55 -8,53 35,91 7
3 Muscat Ottonel 2893 -11,26 14,87 24,22 6
4 Riesling Italian 1939 -2,87 7,63 9,05 2
5 Pinot Noir 1973 7,49 -9,63 15,94 4
6 Burgund 2362 2,66 -19,97 20,47 5
7 Merlot 3672 24,13 8,26 41,79 8
8 Cabernet Sauvignon 2481 -4,47 10,28 12,78 3

178 În func ție de valorile indicelui stabilit ății ASV, respectiv distan ța fa ță de origine a
fiec ărui soi, într-un spa țiu cu dou ă dimensiuni bazat pe coordonatele IPCA1 și IPCA2, se
observ ă c ă Pinot Gris, Riesling Italian și Cabernet Sauvignon au prezentata cea mai
ridicat ă stabilitate. La soiurile Merlot și Traminer Rose se observ ă varia ții ridicate ale
produc ției în perioada studiului.
Merlot
Pinot Noir
Burgund Cabernet Sauvignon
Riesling Italian Muscat Ottonel
Traminer Rose Pinot Gris
2015 2014
2013
-30 -20 -10 010 20 30
-30 -20 -10 0 10 20 30
IPCA1 (59.62 %) IPCA2 (40.38 %) .

Fig. 6.3. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente (IPCA1
și IPCA2) a produc ției /butuc la soiurile studiate în perioada 2013-20 15
Biplot of interaction for principal component axis (IPCA1 and IPCA2) for yield/trunk
of studied varieties during 2013-2015

Diagrama bidimensional ă de analiz ă a efectelor principale aditive și interac țiunilor
multiplicative (AMMI1) reprezint ă exprimarea vizual ă a rela țiilor dintre axa interac țiunii
principalelor componente (IPCA1) și media genotipurilor respectiv anilor experimental i
(Nachit și colab., 2010 ; Yan și colab., 2000).
Ținând cont de faptul c ă axa IPCA1 exprim ă aproximativ 60 % din variabilitatea
interac țiunii genotip x mediu, din figura 6.3. se observ ă c ă cele mai ridicate produc ții/butuc
s-au înregistrat în condi țiile din anul 2014, urmate de cele din 2015 și respectiv 2013. De
asemenea, în func ție de coordonatele fiec ărui an experimental rezult ă c ă condi țiile din anul
2015 au manifestat o contribu ție mai redus ă asupra interac țiunii genotip x mediu,
comparativ cu cele din perioada 2013-2014.
Pe baza m ărimii vectorilor fiec ărui soi se observ ă c ă cea mai redus ă stabilitate a
produc ției în aceast ă perioad ă o prezint ă soiurile Traminer Rose și Merlot. În cazul

179 soiurilor Pinot Gris și Riesling Italian pozi ția apropiat ă fa ță de origine indic ă o stabilitate
ridicat ă a produc ției/butuc.
Având în vedere pozi ția fa ță de vectorul celui mai favorabil an (2014) se obser v ă c ă
soiul Merlot se eviden țeaz ă în mod deosebit și manifest ă o adaptare specific ă pentru
condi ții favorabile de mediu. În cazul soiurilor Traminer Rose și Muscat Ottonel, se
manifest ă o adaptare specific ă pentru condi ții climatice mai pu țin favorabile, luând în
considerare produc țiile ridicate ale acestora din anul 2013.
Tabelul 6.6
Concordan ța dintre rangurile diferitelor modele de apreciere a stabilit ății produc ției/butuc
pentru soiurile de vi ță de vie studiate în perioada 2013-2015
The concordance of ranks for different stability es timation models for yield/trunk at grape
vine varieties studied during 2013-2015
Soiul Rangurile stabilit ății Suma
Tip
I Tip
II Tip
III S2 CVi Di Di 2 R1i R2i SFi Pi ASV ranguri
Pinot Gris 7 5 4 2 5 5 2 4 6 6 5 1 52
Traminer
Rosé 1 7 1 8 1 8 1 1 2 2 8 7 47
Muscat
Ottonel 3 4 7 6 2 2 8 7 1 1 2 6 49
Riesling
Italian 5 2 2 1 6 7 4 3 4 4 7 2 47
Pinot Noir 6 3 6 5 7 6 6 6 7 8 6 4 70
Burgund 2 6 3 3 3 4 7 2 5 5 4 5 49
Merlot 8 8 8 7 8 1 3 8 8 7 1 8 75
Cabernet
Sauvignon 4 1 5 4 4 3 5 5 3 3 3 3 43
χ2 =15,47*; χ2
5% =14,07

Între estim ările celor 12 indici de evaluare a stabilit ății produc ției/butuc la cele opt
soiuri exist ă o concordan ță semnificativ ă, . având în vedere valoarea testului chi p ătrat (tab
6.6). Ca atare, cea mai ridicat ă stabilitate a produc ției o prezint ă soiurile Cabernet
Sauvignon și Traminer Rose. O influen ță ridicat ă a inerac țiunii genotip x mediu asupra
produc ției, respectiv o stabilitate redus ă a fost observat ă la soiurile Merlot și Pinot Noir.

6.1.2. Analiza stabilit ății pentru num ărul de ciorchini/butuc.
Analysis of stability for bunches number/ trunk
Cea mai ridicat ă stabilitate de tip I pentru num ărul ciorchinilor/butuc în perioada
2013-2015 (tab. 6.7) a fost observat ă la soiurile Traminer Rose și Pinot Noir ca au prezentat
valori apropiate ale acestui caracter de la un an l a altul. Soiurile Pinot Gris și Muscat Ottonel au

180 înregistrat varia ții mari ale num ărului de ciorchini recoltabili/butuc, prezentând as tfel o stabilitate
de tip static redus ă.
Valori ale coeficientului de regresie mai aproapia te de unitate care indic ă o bun ă
stabilitate dinamic ă au prezentat soiurile Cabernet Sauvignon și Traminer Rose la care
num ărul ciorchinilor/butuc s-a modificat propor țional cu favorabilitatea condi țiilor
climatice din perioada studiului. O stabilitate din amic ă redus ă pe fondul unor valori
ridicate ale interac țiunii genotip x mediu s-a manifestat la soiurile Pi not Noir și Burgund
care au realizat valori diferite ale num ărului de ciorchini/butuc și necorelate cu
favorabilitatea condi țiilor climatice din cei trei ani.
Tabelul 6.7.
Stabilitatea num ărului de ciorchini/butuc pe baza regresiei liniare (Finlay-Wilkinson)
pentru soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability of bunches number/thrunk through (Finlay- Wilkinson) linear regression for
studied varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media Coeficient Tip I Tip II S2di Tip III
crt. regresie (rang) (rang) (rang)
1 Pinot Gris 26,78 2,48 8 6 29,47 8
2 Traminer Rosé 19,45 0,44 1 2 12,22 4
3 Muscat Ottonel 24,82 2,29 7 5 26,30 7
4 Riesling Italian 28,03 1,80 6 4 15,68 6
5 Pinot Noir 21,57 -0,53 2 7 6,92 3
6 Burgund 18,63 -0,85 4 8 3,27 2
7 Merlot 29,30 1,74 5 3 12,84 5
8 Cabernet Sauvignon 27,70 0,65 3 1 2,56 1

Abateri foarte reduse fa ță de dreapta regresiei, care indic ă o stabilitate ridicat ă de tip
III pentru num ărul ciorchinilor/butuc a fost observat ă la soiurile Cabernet Sauvignon și
Burgund. La soiurile Pinot Gris și Muscat Ottonel se observ ă abateri mari și asigurate
statistic fa ță de dreapta regresiei, ceea ce confirm ă o stabilitate de tip III redus ă.
Având în vedere dispersia soiurilor din figura 6.4 se observ ă c ă soiul Pinot Noir
manifest ă o stabilitate static ă ridicat ă asociat ă cu un num ăr de ciorchini/butuc inferior
mediei experien ței. Soiul Burgund prezint ă valori inferioare mediei și o adaptare specific ă
la condi ții nefavorabile de mediu. La soiul Cabernet Sauvign on stabilitatea medie este
asociat ă cu valori ale acestui caracter superioare mediei e xperien ței, în timp ce la Traminer
Rose stabilitatea medie apare pe fondul unui num ăr de ciorchini/butuc inferior mediei.
Soiurile Merlot, Riesling Italian și Pinot Gris prezint ă o stabilitate redus ă a acestui caracter,
fiind specific adapta ți la condi ții favorabile de mediu.

181 Muscat Ottonel
Burgund Cabernet
Sauvignon Pinot Gris
Traminer Rose Merlot Riesling Italian
Pinot Noir
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
15 20 25 30 35
Numar ciorchini/butuc Coeficient de regresie .Media Exp

Fig. 6.4. Reprezentarea grafic ă a valorilor medii și coeficien ților de regresie ale num ărului
de ciorchini/butuc la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Graphic of mean and regression coefficients for bun ches numberthrunk for studied varieties
during 2013-2015
Merlot
Traminer Rose
Burgund Muscat OttonelPinot Gris
Cabernet Sauvign
Pinot Noir Riesling Italian
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
0 5 10 15 20 25 30 35
Varianta abaterilor fata de regresie Coeficient de regresie .

Fig. 6.5. Reprezentarea grafic ă a coeficien ților de regresie și varian ței abaterilor fa ță de
regresie pentru num ărul ciorchinilor/butuc la soiurile studiate în peri oada 2013-2015
Graphic of regression coefficients and deviation me an square for bunches number/trunk
of studied variaties during 2013-2015

Soiul Cabernet Sauvignon a înregistrat valori ale a cestui caracter în concordan ță cu
favorabilitatea condi țiilor de mediu, pe fondul unor abateri reduse fa ță de regresie. Soiul

182 Pinot Noir, realizeaz ă valori constante ale num ărului de ciorchini/butuc pe perioada
studiului cu varia ții reduse fa ță de dreapta regresiei, prezentând astfel valori rid icate atât
ale stabilit ății de tip static cât și ale stabilit ății de tip III. Abateri mari fa ță de regresie
asociate cu o instabilitatea ridicat ă a num ărului de ciorchini/butuc au fost observate în
special la soiurile Pinot Gris și Muscat Ottonel (fig. 6.5).
Tabelul 6.8.
Analiza stabilit ății num ărului de ciorchini/butucpe baza varian ței ( S2), coeficientului de varia ție
(CVi ), indicelui de dezirabilitate ( Di ) și stabilit ății genotipice ( Di 2) pentru soiurile studiate în
perioada 2013-2015
Stability analysis of bunches number/trunk through variance (Si 2) and coefficient of
variation (CVi ), desirability index (Di ), and genotypic stability (Di 2) for studied varieties
during 2013-2015
Nr. Soiul Media S2 CVi Di Di 2
crt. Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 26,78 16,59 8 15,21 7 26,56 4 2,11 3
2 Traminer Rosé 19,45 6,95 4 13,56 6 19,41 7 12,93 8
3 Muscat Ottonel 24,82 14,92 7 15,56 8 24,61 5 3,28 6
4 Riesling Italian 28,03 9,36 6 10,91 5 27,87 3 2,37 5
5 Pinot Noir 21,57 3,82 3 9,06 3 21,62 6 6,19 7
6 Burgund 18,63 1,84 1 7,27 2 18,71 8 0,00 1
7 Merlot 29,30 7,91 5 9,60 4 29,14 1 0,56 2
8 Cabernet
Sauvignon 27,70 2,22 2 5,38 1 27,64 2 2,31 4

Luând în considerare varian ța fenotipic ă și coeficientul de varia ție (tab. 6.8) se
observ ă c ă soiul Burgund a prezentat un num ăr de ciorchini/butuc inferior mediei
experien ței și stabil fa ță de modific ările condi țiilor climatice, în timp ce la soiul Cabernet
Sauvignon stabilitatea acestui caracter a fost asoc iat ă cu valori ridicate. La Pinot Gris și
Muscat Ottonel, s-au înregistrat valori ale num ărului de ciorchini superioare mediei, pe
fondul unei variabilit ăți mai ridicate decât la restul soiurilor.
Soiurile Merlot și Cabernet Sauvignon au realizat valori ridicate al e num ărului de
ciorchini pe perioada studiului în concordan ță strâns ă cu favorabilitatea condi țiilor de
mediu, prezentând astfel și valori ridicate ale indicelui de dezirabilitate. În cazul soiului
Burgund valoarea redus ă a acestui caracter a fost asociat ă cu o stabilitate dinamic ă redus ă,
în timp ce la soiul Traminer Rose valoarea redus ă a acestui indice se datoreaz ă într-o mic ă
măsur ă coeficientului de regresie.
În func ție de indicele stabilit ății genotipice, se constat ă c ă soiurile Burgund și
Merlot, au înregistrat în perioada celor trei ani o homeostazie ridicat ă a num ărului de

183 ciorchini/butuc, pe fondul unor valori diferite fa ță de medie. În cazul soiurilor Traminer
Rose și Pinot Noir, se observ ă o stabilitate genotipic ă mai redus ă a acestui caracter, pe
fondul unor abateri ridicate fa ță de valorile medii din 2014-2015 pentru Traminer și
respectiv 2013-2014 la Pinot Noir .
Tabelul 6.9.
Analiza stabilit ății num ărului de ciorchini/butuc pe baza parametrilor rangu rilor ( R1i, R2i ),
factorului de stabilitate ( SFi ) și indicelui de superioritate ( Pi ) pentru soiurile studiate în
perioada 2013-2015
Stability analysis of bunches number/trunk through range parameters (R1i, R2i), stability
factor (SFi) and superiority index (Pi) for studied varieties during 2013-2015
Nr
. Soiul Media R1i R2i SFi Pi
crt
. Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 26,78 7,65 8 7,65 8 1,345 7 1,67 4
2 Traminer Rosé 19,45 4,95 4 0,90 1 1,051 1 19,94 7
3 Muscat Ottonel 24,82 7,50 7 7,50 7 1,347 8 3,97 5
4 Riesling Italian 28,03 5,90 6 5,90 6 1,231 6 0,35 2
5 Pinot Noir 21,57 3,85 3 -1,35 2 0,942 2 13,09 6
6 Burgund 18,63 2,70 1 -2,70 4 0,865 4 23,56 8
7 Merlot 29,30 5,60 5 5,60 5 1,210 5 0,00 1
8 Cabernet
Sauvignon 27,70 2,95 2 1,85 3 1,071 3 1,18 3

Având în vedere valorile indicilor R1i și R2i se observ ă c ă soiurile Burgund și Cabernet
Sauvignon au manifestat o varia ție redus ă a acestui caracter pe parcursul perioadei, în timp ce
la soiurile Traminer Rose și Pinot Noir num ărul ciorchinilor a prezentat diferen țe reduse pe
fondul condi țiilor favorabile și nefavorabile de mediu. Valori ridicate ale celor doi parametrii
au fost înregistrate la soiurile Pinot Gris și Muscat Ottonel care au prezentat abateri ridicate ale
num ărului de ciorchini/butuc pe fondul condi țiilor climatice diferite din 2014-2015.
Valori superioare ale factorului de stabilitate au fost înregistrate de soiurile Traminer
Rose, Pinot Noir și Cabernet Sauvignon la care favorabilitatea condi țiilor climatice a
manifestat o influen ță redus ă asupra num ărului de ciorchini/butuc. În cazul soiurilor
Muscat Ottonel și Pinot Gris se observ ă o amplitudine ridicat ă a acestui caracter pe fondul
unei stabilit ăți reduse fa ță de varia ția condi țiilor de mediu.
Pe fondul unei contribu ții ridicate a genotipului la manifestarea num ărului de
ciorchini/butuc se observ ă c ă soiurile Merlot și Riesling Italian au manifestat o superioaritate
evident ă pentru acest caracter. Valori reduse ale indicelui de superioaritate au prezentat soiurile
Burgund și Traminer Rose la care s-au înregistrat valori ale acestui caracter inferioar ă fa ță de
valorile maxime înregistrate anual.

184 Având în vedere informa țiile din tabelul 6.10 rezult ă c ă toate cele trei surse de
varia ție, respectiv soiurile, condi țiile climatice și efectul cumulat al acestora au manifestat
o influen ță semnificativ ă asupra num ărului ciorchinilor/butuc. Dintre acestea, condi țiile
climatice au avut un efect semnificativ mai redus ( 19,97 %) asupra realiz ării acestui
caracter, comparativ cu efectul genotipului (71,40 %), în timp ce interac țiunea genotip x
mediu a avut o contribu ție de 8,63 %. Estimarea stabilit ății acestui caracter pe baza
primelor dou ă componente permite ob ținerea unor rezultate corespunz ătoare având în
vedere c ă aceste componente au o contribu ție distinct semnificativ ă și cuprind în totalitate
interac țiunea genotip x mediu.

Tabelul 6.10
Analiza combinat ă a varian ței pe baza modelului AMMI 2 pentru num ărul
ciorchinilor/butuc la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Combined analysis of variance according to the AMMI 2 model for bunches number/trunk
for studied varieties during 2013-2015
Sursa de varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 21867 479
Ani 811 2 405,50 11,32**
Repeti ții 2041 57 35,81 1,41*
Soiuri 7176 7 1025,1 40,47**
Soiuri x Ani 1733 14 123,79 4,89**
IPCA 1 1733 8 216,63 5,63**
IPCA 2 1140 6 190,00 3,90**
IPCA reziduală 0 0
Eroare 10106 399 25

Tabelul.6.11
Analiza stabilit ății pentru num ărul ciorchinilor/butuc pe baza efectelor principale aditive și
interac țiunilor multiplicative (AMMI) la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability analysis of bunches number/trunk through additive multiplicative main interactions
effects (AMMI)for studied varieties during 2013-201 5
Nr. Soiul Media IPCA1 IPCA2 ASV
crt. Valoare Rang
1 Pinot Gris 26,78 1,175 -0,708 2,116 6
2 Traminer Rosé 19,45 -0,539 -1,505 1,761 4
3 Muscat Ottonel 24,82 1,094 0,698 1,984 5
4 Riesling Italian 28,03 0,685 0,612 1,314 3
5 Pinot Noir 21,57 -1,198 1,155 2,338 7
6 Burgund 18,63 -1,514 0,101 2,572 8
7 Merlot 29,30 0,618 0,276 1,084 2
8 Cabernet Sauvignon 27,70 -0,321 -0,629 0,832 1

185 O interac țiune redus ă cu efectele condi țiilor de mediu asupra acestui caracter care
indic ă o stabilitate ridicat ă a fost observat ă la soiurile Cabernet Sauvignon și Merlot. La
soiurile Pinot Noir și Burgund valorile ridicate ale indicelui ASV atest ă o sensibilitate a
num ărului de ciorchini/butuc fa ță de varia ția condi țiilor de mediu, luând în considerare c ă
cele dou ă componente au valori diferite ca semn care denot ă o interac țiune încruci șat ă cu
mediul..
Diagrama bidimensional ă din figura 6.6 întocmit ă pe baza primelor dou ă componente,
indic ă faptul c ă anul 2014 a avut cea mai ridicat ă contribu ție la interac țiunea dintre soiuri și
condi țiile climatice, în timp ce anul 2013 a avut o influ en ță mai redus ă. De asemenea, în
func ție de pozi țiile celor trei ani fa ță de axa primei componente rezult ă c ă în anul 2014 s-au
înregistrat cele mai favorabile condi ții climatice pentru un num ăr ridicat de ciorchini/butuc, pe
când în anul 2015 acest caracter a prezentat cele m ai reduse valori. Conform distan ței fa ță de
origine soiurile Cabernet Sauvignon și Merlot prezint ă cea mai ridicat ă stabilitate asociat ă cu
un num ăr ridicat de ciorchini/butuc. Lungimea vectorilor aferen ți soiurilor Burgund și
Pinot Noir indic ă o instabilitate ridicat ă a num ărului de ciorchini de la un an la altul.

Merlot Pinot Noir
Burgund
Cabernet Sauvignon Riesling Italian Muscat Ottonel
Traminer Rose Pinot Gris 2015 2014
2013
-2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
-2.5 -2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
IPCA1 (65.78 %) IPCA2 (34.22 %) .

Fig. 6.6. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente (IPCA1
și IPCA2) a num ărului de ciorchini /butuc la soiurile studiate în p erioada 2013-2015
Biplot of interaction for principal component axis (IPCA1 and IPCA2) for bunches
number/trunk of studied varieties during 2013-2015

186 Soiurile Merlot, Riesling Italian și Muscat Otonel manifest ă o adaptare specific ă
pentru condi ții climatice mai favorabile, luând în considerare g ruparea acestora în acela și
cadran cu vectorul anului 2014. O adaptare specific ă fa ță de condi ții nefavorabile s-a
constatat la soiurile Burgund și Pinot Noir, care au realizat cele mai ridicate va lori
individuale ale acestui caracter în anul 2015.
Tabelul 6.12
Concordan ța dintre rangurile diferitelor modele de apreciere a stabilit ății num ărului
ciorchinilorbutuc pentru soiurile de vi ță de vie studiate în perioada 2013-2015
The concordance of ranks for different stability es timation models for bunches
number/trunk at grape vine varieties studied during 2013-2015
Soiul Rangurile stabilit ății Suma
Tip
I Tip
II Tip
III S2 CVi Di Di 2 R1i R2i SFi Pi ASV ranguri
Pinot Gris 8 6 8 8 7 4 3 8 8 7 4 6 77
Traminer
Rosé 1 2 4 4 6 7 8 4 1 1 7 4 49
Muscat
Ottonel 7 5 7 7 8 5 6 7 7 8 5 5 77
Riesling
Italian 6 4 6 6 5 3 5 6 6 6 2 3 58
Pinot Noir 2 7 3 3 3 6 7 3 2 2 6 7 51
Burgund 4 8 2 1 2 8 1 1 4 4 8 8 51
Merlot 5 3 5 5 4 1 2 5 5 5 1 2 43
Cabernet
Sauvignon 3 1 1 2 1 2 4 2 3 3 3 1 26
χ2 =28,08***; χ2
0,1% =24,32
Valoarea foarte semnificativ ă χ2 =28,08*** indic ă faptul c ă între rezultatele celor 12
metode de apreciere a stabilit ății num ărului de ciorchini/butuc exist ă o concordan ță foarte
strâns ă. Astfel, luând în considerare suma rangurilor se o bserv ă c ă cea mai ridicat ă
stabilitate o prezint ă soiul Cabernet Sauvignon la care acest caracter a fost influen țat într-o
măsur ă foarte redus ă (5,38%) de varia ția condi țiilor de mediu. O stabilitate bun ă asociat ă cu un
num ăr de ciorchini/butuc superior mediei prezint ă și soiul Merlot. Cele mai ridicate valori ale
sumei rangurilor au fost înregistrate la soiurile P inot Gris și Muscat Ottonel la care
performan țele pentru acest caracter au fost puternic influen țate de c ătre condi țiile de mediu pe
fondul unei interac țiuni de tip neîncruci șat.

6.1.3. Analiza stabilit ății pentru greutatea ciorchinilor
Analysis of stability for bunches weight
Pe baza conceptul static se observ ă c ă cea mai mare stabilitatea de tip I au prezentat
soiurile Traminer Rose și Riesling Italian, care au realizat valori mai con stante ale greut ății

187 ciorchinilor pe parcursul celor trei ani. Cea mai r idicat ă varia ție a acestui caracter a fost
constatat ă la soiurile Merlot și Burgund, asociat ă unei stabilit ăți statice considerabil
inferioar ă celorlalte soiuri (tab. 6.13).
În ceea ce prive ște stabilitatea dinamic ă cea mai ridicat ă valoare a fost înregistrat ă la
soiurile Cabernet Sauvignon și Pinot Gris, la care masa ciorchinilor pe parcurs ul
perioadei studiului a fost paralel ă cu valorile medii ale celorlalte soiuri. Cea mai r edus ă
stabilitate dinamic ă a greut ății ciorchinilor a fost observat ă la soiurile Merlot. și Muscat
Ottonel a c ăror performan țe nu au fost corelate cu favorabilitatea condi țiilor climatice.

Tabelul 6.13.
Stabilitatea greut ății ciorchinilor pe baza regresiei liniare (Finlay- Wilkinson) pentru
soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability of bunches weight through (Finlay-Wilkins on) linear regression for studied
varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media Coeficient Tip I Tip II S2di Tip III
crt. (g) regresie (rang) (rang) (rang)
1 Pinot Gris 79,06 1,20 5 2 518,79 5
2 Traminer Rosé 84,5 -0,18 1 6 33,93 1
3 Muscat Ottonel 115,15 -0,68 3 8 337,08 3
4 Riesling Italian 68,53 0,54 2 3 148,10 2
5 Pinot Noir 90,26 1,63 6 4 608,20 6
6 Burgund 126,43 2,11 7 5 1204,93 8
7 Merlot 124,51 2,25 8 7 1192,41 7
8 Cabernet Sauvignon 89,28 1,13 4 1 465,08 4

Luând în considerare stabilitate de tip III, se ob serv ă c ă cele mai reduse abaterile fa ță
de dreapta regresiei a prezentat mai ales soiul Tra miner Rose al ături de Riesling Italian
pentru care acest model al regresiei este corespunz ător în vederea evalu ării stabilit ății
acestui caracter. În cazul soiurilor Burgund și Merlot, valorile anuale ale greut ății
ciorchinilor au prezentat abateri mari fa ță de dreapta regresiei, indicând o stabilitate de ti p
III considerabil mai redus ă decât la celelalte soiuri.

188 Muscat OttonelBurgund
Cabernet
Sauvignon Pinot Gris
Traminer Rose Merlot
Riesling Italian Pinot Noir
-1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
50 70 90 110 130 150
Greutate ciorchine (g) Coeficient de regresie . Media Exp

Fig. 6.7. Reprezentarea grafic ă a valorilor medii și coeficien ților de regresie ale greut ății
ciorchinilor la soiurile studiate în perioada 2013 -2015
Graphic of mean and regression coefficients for bun ches weight for studied varieties
during 2013-2015

Pe baza informa țiilor din figura 6.7 se observ ă c ă soiurile Pinot Gris, Cabernet Sauvignon
și Riesling Italian, prezint ă o stabilitate mijlocie asociat ă cu o mărime a ciorchinilor inferioar ă
mediei, care indic ă faptul c ă ace știa manifest ă o adaptabilitate redus ă fa ță de condi țiile
climatice din perioada studiului. La soiul Traminer Rose, stabilitatea mai ridicat ă este asociat ă
cu cele mai reduse valori ale greut ății ciorchinilor, sugerând o adaptare specific ă a
respectivului soi fa ță de condi ții de mediu mai pu țin favorabile. Soiurile Burgund și Merlot
au înregistrat cele mai ridicate valori ale acestui caracter pe fondul unei stabilit ăți inferioar ă
mediei, indicând faptul c ă soiurile respective pot fi considerat ca specific adaptate la condi ții
favorabile de mediu.
Luând în considerare datele din figura 6.8 se obse rv ă c ă soiul Traminer Rose,
prezint ă simultan atât valori ridicate ale stabilit ății de tip I cât și ale celei de tip III,
realizând valori apropiate ale greut ății ciorchinilor de la un an la altul, cu abateri re duse
fa ță de dreapta regresiei. În cazul soiurilor Merlot și Burgund, dimensiunea ridicat ă a
ciorchinilor este asociat ă unor influen țe mari a interac țiunii genotip x mediu și unor abateri
foarte ridicate între valorile observate și cele estimate prin regresie. Celelalte soiuri
prezint ă o stabilitate moderat ă a greut ății ciorchinilor pe perioada studiului asociat ă unor
abateri fa ță de regresie, mai ridicate decât la Traminer Rose î ns ă considerabil mai reduse

189 decât la Merlot și Burgund.
Merlot
Traminer Rose Burgund
Muscat OttonelPinot Gris
Cabernet Sauvign Pinot Noir
Riesling Italian
-1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
0 200 400 600 800 1000 1200 1400
Varianta abaterilor fata de regresie Coeficient de regresie .

Fig. 6.8. Reprezentarea grafic ă a coeficien ților de regresie și varian ței abaterilor fa ță de
regresie pentru greutatea ciorchinilor la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Graphic of regression coefficients and deviation me an square for bunches weight
of studied variaties during 2013-2015

La soiurile Traminer Rose și Riesling Italian s-au observat valori reduse ale
varian ței fenotipice pe fondul unor valori ale acestui car acter inferioare mediei experien ței,
pe când varian ța ridicat ă a greut ății ciorchinilor de la soiurile Merlot și Burgund a fost
asociat ă cu cele mai ridicate dimensiuni ale ciorchinilor ( tabelul. 6.14).
Pe baza coeficientului de varia ție, se constat ă c ă soiul Traminer Rose prezint ă o
stabilitate ridicat ă a greut ății ciorchinilor pe parcursul perioadei 2013-2015 re alizând
constant valori inferioare mediei experien ței, în timp ce la soiul Muscat Ottonel
stabilitatea ridicat ă a fost asociat ă cu valori superioare mediei. În cazul soiului Musc at
Ottonel se observ ă o dimensiune a ciorchinilor superioar ă mediei experien ței și o
variabilitate mijlocie acesteia. Variabilitatea rid icat ă a soiurilor Burgund și Merlot a fost
asociat ă cu cele mai mari dimensiuni ale ciorchinilor pe fo ndul unei stabilit ăți mai reduse.
Astfel, luând în considerare varian ța și coeficientul de varia ție se observ ă c ă
valorile ridicate ale greut ății ciorchinilor la Burgund și Merlot au fost puternic influen țate
de variabilitatea condi țiilor climatice din perioada studiului.
Având în vedere indicele de dezirabilitate se cons tat ă c ă soiurile Burgund și Merlot
manifest ă cele mai ridicate valori ale acestui caracter pe f ondul unei adapt ări specifice la

190 condi ții favorabile de mediu. Dimensiunile reduse ale cio rchinilor la Riesling Italian și
Pinot Gris sunt asociate cu o stabilitate dinamic ă ridicat ă.

Tabelul 6.14.
Analiza stabilit ății pentru greutatea ciorchinilor pe baza varian ței ( S2), coeficientului de varia ție
(CVi ), indicelui de dezirabilitate ( Di ) și stabilit ății genotipice ( Di 2) pentru soiurile studiate în
perioada 2013-2015
Stability analysis of bunches weight through varian ce (Si 2) and coefficient of variation
(CVi ), desirability index (Di ), and genotypic stability (Di 2) for studied varieties during
2013-2015
Nr. Soiul Media S2 CVi Di Di 2
crt. (g) Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 79,06 270,86 5 20,82 8 79,71 7 199,72 7
2 Traminer Rosé 84,50 27,74 1 6,23 1 84,40 6 47,46 3
3 Muscat Ottonel 115,15 179,07 3 11,62 2 114,78 3 247,17 8
4 Riesling Italian 68,53 85,19 2 13,47 3 68,82 8 100,22 4
5 Pinot Noir 90,26 315,78 6 19,69 6 91,14 4 0,15 1
6 Burgund 126,43 614,39 8 19,61 5 127,57 1 173,29 5
7 Merlot 124,51 608,19 7 19,81 7 125,73 2 22,68 2
8 Cabernet
Sauvignon 89,28 243,97 4 17,50 4 89,89 5 186,19 6

Comparativ cu greutatea ciorchinilor aferent ă unui soi etalon considerat a fi stabil,
conform stabilit ății genotipice soiul Pinot Noir se eviden țeaz ă în mod deosebit fiind foarte
apropiat de acest standard, urmat de soiul Merlot c are prezint ă varia ții reduse. La soiurile
Muscat Ottonel și Pinot Gris se constat ă o stabilitate redus ă asociat ă cu abateri
considerabile și încruci șate (necorelate cu favorabilitatea condi țiilor climatice) ale greut ății
ciorchinilor de la un an la altul.
Luând în considerare parametrii rangurilor (tabelul 6.15), se observ ă c ă cele dou ă
valori aferente soiurilor Pinot Noir, Merlot și Burgund sunt foarte apropiate ceea ce indic ă
faptul c ă aceste soiuri au realizat valori extreme ale acest ui caracter pe fondul celor mai
favorabile și nefavorabile condi ții climatice din perioada studiului. Ca atare, cele trei soiuri
prezint ă o interac țiune genotip x mediu ridicat ă. De asemenea, cea mai ridicat ă stabilitate a
greut ății ciorchinilor a fost observat ă la soiurile Traminer Rose și Riesling Italian.

191 Tabelul 6.15.
Analiza stabilit ății pentru greutatea ciorchinilor pe baza parametril or rangurilor ( R1i, R2i ),
factorului de stabilitate ( SFi ) și indicelui de superioritate ( Pi ) pentru soiurile studiate în
perioada 2013-2015
Stability analysis of bunches number/trunk through range parameters (R1i, R2i), stability
factor (SFi) and superiority index (Pi) for studied varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media R1i R2i SFi Pi
crt. (g) Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 79,06 29,18 4 27,78 4 1,462 5 660,9 7
2 Traminer Rosé 84,50 10,28 1 -3,15 1 0,962 1 550,9 6
3 Muscat Ottonel 115,15 26,45 3 -16,76 3 0,871 2 142,4 3
4 Riesling Italian 68,53 18,39 2 10,58 2 1,156 3 900,1 8
5 Pinot Noir 90,26 35,45 6 35,45 6 1,484 7 429,0 4
6 Burgund 126,43 47,38 7 47,38 7 1,481 6 60,5 1
7 Merlot 124,51 49,26 8 49,26 8 1,497 8 62,7 2
8 Cabernet
Sauvignon 89,28 29,89 5 22,81 5 1,271 4 447,0 5
.
În ceea ce prive ște factorul de stabilitate, cele mai constante valo ri ale greut ății
ciorchinilor în perioada 2013-2014 cu condi ții climatice foarte diferite le-a realizat soiul
Traminer Rose, urmat de Muscat Ottonel, care au pre zentat varia ții reduse ale masei
ciorchinilor de 3,15 respectiv 16,76 g. Valorile ri dicate ale factorului de stabilitate la
soiurile Merlot și Pinot Noir indic ă faptul c ă favorabilitatea condi țiilor climatice a avut o
influen ță ridicat ă asupra dezvolt ării ciorchinilor.
Cele mai ridicate valori ale acestui caracter în fi ecare an au fost înregistrate de
soiurile Burgund și Merlot, conform valorilor reduse ale indicelui de superioritate. Soiurile
Riesling Italian și Pinot Gris au realizat preponderent o greutate re dus ă a ciorchinilor ceea
ce le confer ă o superioritate general ă sc ăzut ă
Analiza combinat ă a varian ței pe baza modelului AMMI 2 pentru soiurile de vi ță de
vie studiate în perioada 2013-2015 (tabelul 6.16), indic ă faptul c ă atât, genotipul cât și
condi țiile climatice, respectiv interac țiunea soiuri x ani au avut efecte distinct semnific ative
asupra greut ății ciorchinilor. Soiul a manifestat o contribu ție (54,51 %) semnificativ
superioar ă fa ță de cea a condi țiilor climatice (37,90 %) asupra variabilit ății acestui caracter,
pe fondul unei influen țe mai reduse a interac țiunii genotip x mediu (7,59 %).

192 Tabelul 6.16.
Analiza combinat ă a varian ței pe baza modelului AMMI 2 pentru greutatea ciorch inilor la
soiurile studiate în perioada 2013-2015
Combined analysis of variance according to the AMMI 2 model for bunches weight for
studied varieties during 2013-2015
Sursa de varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 491499 479
Ani 37849 2 18925 45,87**
Repeti ții 23517 57 413 0,95
Soiuri 200738 7 28677 65,97**
Soiuri x Ani 55954 14 3997 9,19**
IPCA 1 55954 8 6994 12,69**
IPCA 2 44133 6 7356 4,53**
IPCA rezidual ă 0 0
Eroare 173442 399 435

În func ție de valorile indicelui stabilit ății ASV (tab. 6.17), respectiv distan ța fa ță de
origine a fiec ărui soi, într-un spa țiu cu dou ă dimensiuni bazat pe coordonatele IPCA1 și
IPCA2, se observ ă c ă Pinot Noir și Cabernet Sauvignon au prezentat cea mai ridicat ă
stabilitate. La soiurile Muscat Ottonel și Burgund se observ ă varia ții ridicate ale greut ății
ciorchinilor în perioada studiului.
Ținând cont de faptul c ă axa IPCA1 exprim ă aproximativ 79 % din variabilitatea
interac țiunii genotip x mediu, din figura 6.9. se observ ă c ă cele mai ridicate dimensiuni ale
ciorchinilor s-au înregistrat în condi țiile din anul 2014, urmate de cele din 2015 și respectiv
2013. De asemenea, în func ție de coordonatele fiec ărui an experimental rezult ă c ă condi țiile
din anul 2015 au manifestat o contribu ție mai redus ă asupra interac țiunii genotip x mediu,
comparativ cu cele din perioada 2013-2014.
Tabelul.6.17
Analiza stabilit ății pentru greutatea ciorchinilor pe baza efectelor principale aditive și
interac țiunilor multiplicative (AMMI) la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability analysis of bunches weight through additi ve multiplicative main interactions effects
(AMMI)for studied varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media IPCA1 IPCA2 ASV
crt. (g) Valoare Rang
1 Pinot Gris 79,06 1,404 -2,193 3,238 4
2 Traminer Rosé 84,50 -1,826 -3,025 4,331 5
3 Muscat Ottonel 115,15 -4,419 0,213 7,503 8
4 Riesling Italian 68,53 -1,605 1,075 2,928 3
5 Pinot Noir 90,26 1,269 0,899 2,334 1
6 Burgund 126,43 3,116 -0,636 5,326 7
7 Merlot 124,51 2,781 1,056 4,836 6
8 Cabernet Sauvignon 89,28 -0,719 2,611 2,883 2

193 Pe baza m ărimii vectorilor fiec ărui soi se observ ă c ă cea mai redus ă stabilitate a
masei ciorchinilor în aceast ă perioad ă o prezint ă soiurile Muscat Ottonel și Traminer Rose.
În cazul soiurilor Pinot Noir și Riesling Italian pozi ția apropiat ă fa ță de origine indic ă o
stabilitate ridicat ă a greut ății ciorchinilor.
Merlot
Pinot Noir
Burgund Cabernet Sauvignon
Riesling Italian
Muscat Ottonel
Traminer Rose Pinot Gris
2015 2014
2013
-4 -3 -2 -1 01234
-7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
IPCA1 (78.87 %) IPCA2 (21.12 %) .

Fig. 6.9. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente (IPCA1
și IPCA2) a greut ății ciorchinilor la soiurile studiate în perioada 20 13-2015
Biplot of interaction for principal component axis (IPCA1 and IPCA2) for bunches weight
of studied varieties during 2013-2015

Având în vedere proiec țiile soiurilor fa ță de vectorul celui mai favorabil an (2014) se
eviden țeaz ă soiurile Merlot și Burgund care manifest ă astfel o adaptare specific ă pentru
condi ții favorabile de mediu. În cazul soiului Muscat Ott onel, se manifest ă o evident ă
adaptare specific ă pentru condi ții climatice mai pu țin favorabile, luând în considerare
valorile ridicate ale acestuia din anul 2013. De as emenea și soiurile Riesling Italian
respectiv Cabernet Sauvignon situate în acela și cadran cu anul 2013, au înregistrat în acest
an o greutatea a ciorchinilor superioar ă anului 2015.
Între estim ările celor 12 indici de evaluare a stabilit ății pentru greutatea ciorchinilor la
cele opt soiuri exist ă o concordan ță semnificativ ă, .având în vedere valoarea experimental ă
a testului chi p ătrat (tab 6.18). Ca atare, cea mai ridicat ă stabilitate a acestui caracter o
prezint ă soiul Traminer Rose urmat de Riesling Italian. O i nfluen ță ridicat ă a inerac țiunii
genotip x mediu asupra dezvolt ării ciorchinilor respectiv o stabilitate redus ă a fost
observat ă la soiurile Merlot și Burgund.

194 Tabelul 6.18
Concordan ța dintre rangurile diferitelor modele de apreciere a stabilit ății greutatea
ciorchinilor pentru soiurile de vi ță de vie studiate în perioada 2013-2015
The concordance of ranks for different stability es timation models for bunches weight at
grape vine varieties studied during 2013-2015
Soiul Rangurile stabilit ății Suma
Tip
I Tip
II Tip
III S2 CVi Di Di 2 R1i R2i SFi Pi ASV ranguri
Pinot Gris 5 2 5 5 8 7 7 4 4 5 7 4 63
Traminer
Rosé 1 6 1
1 1 6 3 1 1 1 6 5 33
Muscat
Ottonel 3 8 3
3 2 3 8 3 3 2 3 8 49
Riesling
Italian 2 3 2
2 3 8 4 2 2 3 8 3 42
Pinot Noir 6 4 6 6 6 4 1 6 6 7 4 1 57
Burgund 7 5 8 8 5 1 5 7 7 6 1 7 67
Merlot 8 7 7 7 7 2 2 8 8 8 2 6 72
Cabernet
Sauvignon 4 1 4 4 4 5 6 5 5 4 5 2 49
χ2 =16,92*; χ2
5% =14,07

6.1.4. Analiza stabilit ății pentru num ărul boabelor/ciorchine.
Analysis of stability for berries number/ bunch
Cea mai ridicat ă stabilitate de tip I pentru num ărul boabelor/ciorchine în perioada
2013-2015 (tab. 6.19) a fost observat ă la soiurile Pinot Gris și Traminer Rose care au prezentat
valori apropiate ale acestui caracter de la un an l a altul. Soiurile Burgund și Muscat Ottonel au
înregistrat varia ții mari ale num ărului de boabe/ciorchine prezentând astfel o stabil itate de tip
static redus ă.
Soiurile Pinot Gris și Traminer Rose au prezentat și cele mai aproapiate valori ale
coeficientului de regresie fa ță de unitate care indic ă o bun ă stabilitate dinamic ă. Astfel, în
cazul acestor soiuri num ărul boabelor/ciorchine s-a modificat propor țional cu
favorabilitatea condi țiilor climatice din perioada studiului. O stabilita te dinamic ă redus ă pe
fondul unor valori ridicate ale interac țiunii genotip x mediu s-a manifestat la soiurile
Muscat Ottonel și Burgund care au realizat valori diferite ale aces tui caracter și necorelate
cu favorabilitatea condi țiilor climatice din cei trei ani.

195 Tabelul 6.19.
Stabilitatea num ărului de boabe/ciorchine pe baza regresiei liniare (Finlay-Wilkinson)
pentru soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability of berries number/bunch through (Finlay-W ilkinson) linear regression for studied
varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media Coeficient Tip I Tip II S2di Tip III
crt. regresie
(rang)
(rang)
(rang)
1 Pinot Gris 68,24 -0,16 1 1 48,75 2
2 Traminer Rosé 75,64 -0,42 2 2 109,51 3
3 Muscat Ottonel 78,36 -4,57 8 8 772,65 8
4 Riesling Italian 69,98 -0,76 3 3 5,58 1
5 Pinot Noir 82,18 3,19 5 5 239,01 4
6 Burgund 99,16 4,07 7 7 703,06 7
7 Merlot 111,63 3,69 6 6 326,75 5
8 Cabernet Sauvignon 72,47 2,96 4 4 469,39 6

Abateri foarte reduse fa ță de dreapta regresiei, care indic ă o stabilitate ridicat ă de tip
III pentru num ărul ciorchinilor/butuc a fost observat ă la soiul Riesling Italian, urmat de
Cabernet Sauvignon. La soiurile Muscat Ottonel și Burgund se observ ă abateri mari și
asigurate statistic fa ță de dreapta regresiei pe fondul unor interac țiuni încruci șate, ceea ce
confirm ă o stabilitate de tip III redus ă.
Muscat OttonelBurgund
Cabernet
Sauvignon
Pinot Gris
Traminer Rose Merlot
Riesling Italian Pinot Noir
-6.0 -5.0 -4.0 -3.0 -2.0 -1.0 0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
50 60 70 80 90 100 110 120
Numar boabe/ciorchine Coeficient de regresie . Media Exp

Fig. 6.10. Reprezentarea grafic ă a valorilor medii și coeficien ților de regresie ale
num ărului boabelor/ciorchine la soiurile studiate în p erioada 2013-2015
Graphic of mean values and regression coefficients for berries number/bunch for studied
varieties during 2013-2015

196
Având în vedere dispersia soiurilor din figura 6.1 0 se observ ă c ă soiurile Pinot Gris
Traminer Rose și Riesling Italian manifest ă o stabilitate static ă ridicat ă asociat ă cu un
num ăr de boabe/ciorchine inferior mediei experien ței. Soiul Muscat Ottonel prezint ă valori
inferioare mediei și o adaptare specific ă la condi ții nefavorabile de mediu. La soiul
Cabernet Sauvignon și Pinot Noir stabilitatea redus ă este asociat ă cu valori ale acestui
caracter inferioare mediei. Soiurile Merlot și Burgund prezint ă o stabilitate redus ă și un
num ăr mare de boabe/ciorchine, fiind specific adapta ți la condi ții favorabile de mediu.
Merlot
Traminer Rose Burgund
Muscat OttonelPinot Gris Cabernet Sauvign Pinot Noir
Riesling Italian
-6.0 -5.0 -4.0 -3.0 -2.0 -1.0 0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900
Varianta abaterilor fata de regresie Coeficient de regresie .

Fig. 6.11. Reprezentarea grafic ă a coeficien ților de regresie și varian ței abaterilor fa ță de
regresie pentru num ărul boabelor/ciorchine la soiurile studiate în peri oada 2013-2015
Graphic of regression coefficients and deviation me an square for berries number/bunch
of studied variaties during 2013-2015

Soiurile Pinot Gris, Traminer Rose și Riesling Italian realizeaz ă valori constante ale
num ărului de boabe/ciorchine pe perioada studiului cu v aria ții reduse fa ță de dreapta
regresiei, prezentând astfel valori ridicate atât a le stabilit ății de tip static cât și ale
stabilit ății de tip III. Abateri mari fa ță de regresie asociate cu o instabilitatea ridicat ă a
acestui caracter au fost observate în special la so iurile Burgund și Muscat Ottonel (fig.
6.11). Și în cazul soiurilor Cabernet Sauvignon, Merlot și Pinot Noir num ărul
boabelor/ciorchine a fost considerabil influen țat de condi țiile de mediu.
Luând în considerare varian ța fenotipic ă și coeficientul de varia ție (tab. 6.20) se
observ ă c ă soiurile Riesling Italian, Pinot Gris și Traminer Rose au prezentat un num ăr de
boabe/ciorchine inferior mediei experien ței și stabil fa ță de modific ările condi țiilor

197 climatice,. La Muscat Ottonel și Burgund, s-au înregistrat valori ale acestui
caracterinferioare și respectiv superioare mediei, pe fondul unei varia bilit ăți și abateri fa ță
de regresie mai ridicate decât la restul soiurilor.
Tabelul 6.20.
Analiza stabilit ății num ărului boabelor/ciorchine pe baza varian ței ( S2), coeficientului de varia ție
(CVi ), indicelui de dezirabilitate ( Di ) și stabilit ății genotipice ( Di 2) pentru soiurile studiate în
perioada 2013-2015
Stability analysis of berries number/bunch through variance (Si 2) and coefficient of
variation (CVi ), desirability index (Di ), and genotypic stability (Di 2) for studied varieties
during 2013-2015
Nr. Soiul Media S2 CVi Di Di 2
crt. Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 68,24 33,34 2 8,46 2 68,28 8 66,08 4
2 Traminer Rosé 75,64 63,59 3 10,54 3 75,75 5 122,67 5
3 Muscat Ottonel 78,36 393,08 8 25,30 8 79,54 4 252,92 6
4 Riesling Italian 69,98 11,45 1 4,84 1 70,18 7 7,94 3
5 Pinot Noir 82,18 130,14 4 13,88 5 81,36 3 0,38 1
6 Burgund 99,16 362,61 7 19,20 6 98,11 2 302,88 8
7 Merlot 111,63 174,26 5 11,83 4 110,68 1 0,91 2
8 Cabernet
Sauvignon 72,47 245,22 6 21,61 7 71,71 6 267,82 7

Soiurile Merlot și Burgund au prezentat pe perioada studiului un num ăr mare de
boabe/ciorchine în concordan ță strâns ă cu favorabilitatea condi țiilor de mediu, înregistrând
astfel și valori ridicate ale indicelui de dezirabilitate. În cazul soiurilor Pinot Gris și
Riesling valorile reduse ale acestui caracter au fo st asociate cu o bun ă stabilitate, care
indic ă faptul c ă valoare acestui indice se datoreaz ă în principal coeficientului de regresie.
În func ție de indicele stabilit ății genotipice, se constat ă c ă soiurile Pinot Noir și
Merlot, au înregistrat în perioada celor trei ani o homeostazie ridicat ă a num ărului de
boabe/ciorchine, pe fondul unor valori apropiate sa u superioare mediei. În cazul soiurilor
Burgund și Cabernet Sauvignon, se observ ă o stabilitate genotipic ă mai redus ă a acestui
caracter, pe fondul unor abateri ridicate fa ță de valorile medii din 2014-2015 pentru
Burgund și respectiv 2013 , 2015 la Cabernet.
Având în vedere valorile indicilor R1i și R2i se observ ă c ă soiurile Pinot Gris și
Riesling Italian au manifestat o varia ție redus ă a acestui caracter pe parcursul perioadei, și
totodat ă abateri minime pe fondul condi țiilor favorabile și nefavorabile de mediu. Valori
ridicate ale celor doi parametrii au fost înregistr ate la soiurile Muscat Ottonel, Burgund și
Merlot care au prezentat abateri ridicate ale num ărului de boabe/ciorchine pe fondul
condi țiilor climatice diferite din 2013-2014.

198 Tabelul 6.21.
Analiza stabilit ății num ărului boabelor/ciorchine pe baza parametrilor rangu rilor ( R1i, R2i ),
factorului de stabilitate ( SFi ) și indicelui de superioritate ( Pi ) pentru soiurile studiate în
perioada 2013-2015
Stability analysis of berries number/bunch through range parameters (R1i, R2i), stability
factor (SFi) and superiority index (Pi) for studied varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media R1i R2i SFi Pi
crt. Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 68,24 11,02 2 -2,52 1 0,962 1 3012 7
2 Traminer Rosé 75,64 15,60 3 -4,93 2 0,933 2,5 2247 5
3 Muscat Ottonel 78,36 37,65 8 -29,60 8 0,706 5 1947 4
4 Riesling Italian 69,98 6,48 1 -4,93 3 0,933 2,5 3054 8
5 Pinot Noir 82,18 22,73 4 22,73 4 1,324 6 1856 3
6 Burgund 99,16 37,17 7 25,77 6 1,330 7 614 2
7 Merlot 111,63 26,33 5 26,33 7 1,269 4 121 1
8 Cabernet
Sauvignon 72,47 29,52 6 23,82 5 1,359 8 2465 6

Valori superioare ale factorului de stabilitate au fost înregistrate de soiurile Pinot Gris,
Traminer Rose și Riesling Italian la care favorabilitatea condi țiilor climatice a manifestat o
influen ță redus ă asupra form ării și dezvolt ării boabelor/ciorchine. În cazul soiurilor
Burgund și Cabernet Sauvignon se observ ă o amplitudine ridicat ă a acestui caracter pe
fondul unei stabilit ăți reduse fa ță de varia ția condi țiilor de mediu.
Pe fondul unei contribu ții ridicate a componentei genetice la realizarea nu m ărului de
boabe/ciorchine se observ ă c ă soiurile Merlot și Burgund au manifestat o superioaritate
evident ă pentru acest caracter în cei trei ani. Valori redu se ale indicelui de superioaritate au
prezentat soiurile Riesling Italian și Pinot Gris la care s-au înregistrat valori ale ac estui caracter
inferioare fa ță de valorile maxime înregistrate anual.
Tabelul 6.22
Analiza combinat ă a varian ței pe baza modelului AMMI 2 pentru num ărul
boabelor/ciorchine la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Combined analysis of variance according to the AMMI 2 model for berries number/bunch
for studied varieties during 2013-2015
Sursa de varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 315679 479
Ani 4077 2 2039 7,39**
Repeti ții 15732 57 276 0,76
Soiuri 99012 7 14145 39,09**
Soiuri x Ani 52473 14 3748 10,36**
IPCA 1 52473 8 6559 12,67**
IPCA 2 36683 6 6114 7,27**
IPCA rezidual ă 0 0
Eroare 144384 399 362

199 Având în vedere informa țiile din tabelul 6.22 rezult ă c ă toate cele trei surse de
varia ție, respectiv soiurile, condi țiile climatice și efectul cumulat al acestora au manifestat
o influen ță semnificativ ă asupra form ării și dezvolt ării boabelor/ciorchine. Dintre acestea,
soiul a avut cel mai ridicat efect (68,77 %) asupra realiz ării acestui caracter, urmate de
efectul interac țiunii genotip x mediu (18,23 %), în timp ce contrib u ția condi țiilor climatice
a fost de 13 %. Estimarea stabilit ății pentru num ărul boabelor/ciorchine pe baza primelor
dou ă componente ale interac țiunii permite ob ținerea unor rezultate corespunz ătoare având
în vedere c ă aceste componente au o contribu ție distinct semnificativ ă și cuprind în
totalitate interac țiunea genotip x mediu.
Tabelul.6.23
Analiza stabilit ății num ărului boabelor/ciorchine pe baza efectelor principale aditive și
interac țiunilor multiplicative (AMMI) la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability analysis of berries number/bunch through additive multiplicative main interactions
effects (AMMI) for studied varieties during 2013-20 15
Nr. Soiul Media IPCA1 IPCA2 ASV
crt. Valoare Rang
1 Pinot Gris 68,24 -0,199 1,872 1,902 1
2 Traminer Rosé 75,64 -0,167 2,481 2,497 3
3 Muscat Ottonel 78,36 -4,937 -0,142 8,381 8
4 Riesling Italian 69,98 -1,403 0,325 2,404 2
5 Pinot Noir 82,18 1,448 -1,086 2,686 4
6 Burgund 99,16 3,344 1,517 5,875 7
7 Merlot 111,63 1,763 -1,367 3,290 5
8 Cabernet Sauvignon 72,47 0,152 -3,600 3,610 6

Pe baza datelor din tabelul 6.23, la soiurile Pinot Gris și Riesling Italian a fost
observat ă o interac țiune redus ă cu efectele condi țiilor de mediu asupra acestui caracter,
care indic ă o stabilitate ridicat ă. La soiurile Burgund și Muscat Ottonel valorile ridicate ale
indicelui ASV atest ă o sensibilitate a num ărului de boabe/ciorchine fa ță de varia ția
condi țiilor de mediu, luând în considerare c ă cele dou ă componente au acela și semn care
indic ă o interac țiune neîncruci șat ă (corelat ă cu favorabilitatea) cu mediul.

200 MerlotPinot Noir Burgund
Cabernet Sauvignon Riesling Italian
Muscat OttonelTraminer Rose
Pinot Gris 2015
2014 2013
-4 -3 -2 -1 01234
-6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
IPCA1 (69.91 %) IPCA2 (30.09 %) .

Fig. 6.12. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente
(IPCA1 și IPCA2)
a num ărului boabelor/ciorchine la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Biplot of interaction for principal component axis (IPCA1 and IPCA2) for berries
number/bunch of studied varieties during 2013-2015

Diagrama bidimensional ă din figura 6.12 întocmit ă pe baza primelor dou ă componente,
indic ă faptul c ă anul 2015 a avut cea mai ridicat ă contribu ție la interac țiunea dintre soiuri și
condi țiile climatice, în timp ce anul 2013 a avut o influ en ță mai redus ă. De asemenea, în
func ție de pozi țiile celor trei ani fa ță de axa primei componente rezult ă c ă în perioada
2014-2015 s-au înregistrat cele mai favorabile cond i ții climatice pentru formarea și dezvoltarea
boabelor pe ciorchine, pe când în anul 2013 acest c aracter a prezentat cele mai reduse valori.
Conform distan ței fa ță de origine soiurile Riesling Italian și Pinot Gris prezint ă cea
mai ridicat ă stabilitate asociat ă cu un num ăr redus de boabe/ciorchine. Lungimea
vectorilor aferen ți soiurilor Burgund și Muscat Ottonel indic ă o instabilitate ridicat ă a
num ărului de boabe/ciorchine de la un an la altul.
Soiurile Merlot și Burgund manifest ă o adaptare specific ă pentru condi ții climatice
mai favorabile, luând în considerare pozi ția acestora fa ță de vectori anilor 2014-2015 când
au înregistrat cele mai ridicate valori ale num ărului de boabe/ciorchine. O adaptare
specific ă fa ță de condi ții nefavorabile s-a constatat la soiurile Muscat Ot tonel și Riesling,
care au realizat cele mai ridicate valori individua le ale acestui caracter în anul 2013.

201 Tabelul 6.24
Concordan ța dintre rangurile diferitelor modele de apreciere a stabilit ății num ărul
boabelor/ ciorchine pentru soiurile de vi ță de vie studiate în perioada 2013-2015
The concordance of ranks for different stability es timation models for berries
number/bunch at grape vine varieties studied during 2013-2015
Soiul Rangurile stabilit ății Suma
Tip
I Tip
II Tip
III S2 CVi Di Di 2 R1i R2i SFi Pi ASV ranguri
Pinot Gris 1 1 2 2 2 8 4 2 1 1 7 1 32
Traminer
Rosé 2 2 3 3 3 5 5 3 2 2,5 5 3 36
Muscat
Ottonel 8 8 8 8 8 4 6 8 8 5 4 8 83
Riesling
Italian 3 3 1 1 1 7 3 1 3 2,5 8 2 33
Pinot Noir 5 5 4 4 5 3 1 4 4 6 3 4 48
Burgund 7 7 7 7 6 2 8 7 6 7 2 7 73
Merlot 6 6 5 5 4 1 2 5 7 4 1 5 51
Cabernet
Sauvignon 4 4 6 6 7 6 7 6 5 8 6 6 71
χ2 =38,68***; χ2
0,1% =24,32

Valoarea foarte semnificativ ă χ2 =38,68*** indic ă faptul c ă între rezultatele celor
12 metode de apreciere a stabilit ății num ărului de boabe/ciorchine exist ă o concordan ță
foarte strâns ă. Astfel, luând în considerare suma rangurilor se o bserv ă c ă cea mai
ridicat ă stabilitate o prezint ă soiurile Pinot Gris și Riesling Italian la care acest caracter a
fost influen țat într-o m ăsur ă foarte redus ă (4,84-8,5%) de varia ția condi țiilor de mediu.
Cele mai ridicate valori ale sumei rangurilor au fo st înregistrate la soiurile Muscat Ottonel
și Burgund la care performan țele pentru acest caracter au fost puternic influen țate de c ătre
condi țiile de mediu pe fondul unei interac țiuni încruci șate, respectiv necorelate cu
favorabilitatea condi țiilor climatice.

6.1.5. Evaluarea siguran ței produc ției/butuc și a unor componente ale acesteia.
Assesment of reliability for yield/trunk and some of it’s components
În vederea estim ării nivelului minim al unui caracter cu o anumit ă precizie
seutilizeaz ă indicele de siguran ță (Kataoka, 1963) care permite evaluarea simultan ă a
valorii medi și a stabilit ății unui caracter pe fondul unor diferite condi ții de mediu.
Având în vedere c ă tehnologia de cultur ă pentru soiurile studiate este una
performant ă, conform datelor din tabelul 6.25 rezult ă c ă cele mai sigure soiuri sunt Merlot
și Muscat Ottonel care în 75 % din cazuri permit ob ținerea unor produc ții/butuc de 3414

202 respectiv 2635 g. La soiurile Traminer Rose și Riesling Italian s-a observat o siguran ță
redus ă a productivit ății butucului, ținând cont de faptul c ă aceste soiuri realizeaz ă produc ții
mai sc ăzute de 1390-1681 g.
Tabelul 6.25
Valorile indicelui de siguran ță a produc ției și a unor componente ale acesteia pentru soiurile
studiate în perioada 2013-2015
Reliability index values for yield and some of its components for variaties studied during
2013-2015
Nr. Soiul Produc ție/
butuc Num ăr
ciorchini/butuc Greutate
ciorchine Num ăr
boabe/ciorchine
crt. Ii Rang Ii Rang Ii Rang Ii Rang
1 Pinot Gris 1839 5 25,71 4 71,72 7 65,83 8
2 Traminer Rosé 1390 8 18,38 7 77,16 6 73,23 5
3 Muscat Ottonel 2635 2 23,75 5 107,81 3 75,95 4
4 Riesling Italian 1681 7 26,96 2 61,19 8 67,57 7
5 Pinot Noir 1715 6 20,50 6 82,92 4 79,77 3
6 Burgund 2104 4 17,56 8 119,09 1 96,75 2
7 Merlot 3414 1 28,23 1 117,17 2 109,22 1
8 Cabernet Sauvignon 2223 3 26,63 3 81,94 5 70,06 6

Pe fondul unui nivel al riscului de 75 % pentru apa ri ția unor condi ții climatice
nefavorabile, soiurile Merlot, Riesling Italian și Cabnernet Sauvignon manifest ă un poten țial
ridicat de a prezenta valori superioare (27-28) ale num ărului de ciorchini recoltabili/butuc. În
cazul soiurilor Burgund și Traminer Rose, variabilitatea condi țiilor climatice a manifestat o
influen ță negativ ă asupra acestui caracter, care prezint ă valori reduse de aproximativ 17-18.
Cea mai ridicat ă siguran ță sub aspectul greut ății ciorchinilor sunt considerate a fi
soiurile Burgund și Merlot, care în 75 % din cazuri realizeaz ă valori de peste 117 g. O
siguran ță redus ă a m ărimii ciorchinilor a fost constatat ă la soiurile Riesling Italian și Pinot
Gris, care pe fondul unor condi ții de mediu apropiate celor din perioada 2013-2015,
realizeaz ă valori reduse de 60-70 g.
În ceea ce prive ște num ărul boabelor/ciorchine cele mai sigure soiuri sunt Merlot și
Burgund care în 75 % din cazuri permit ob ținerea unui num ăr de 97-110 boabe/ciorchine.
La soiurile Pinot Gris și Riesling Italian s-a observat o siguran ță redus ă a acestui caracter,
având în vedere c ă aceste soiuri realizeaz ă doar 66-68 boabe/ciorchine.

203 6.2. Stabilitatea unor însu șiri de calitate la soiurile de vi ță de vie studiate în perioada
2013-2015
The stability of some quality features for grape vi ne varieties studied during 2013-2015

6.2.1. Analiza stabilit ății pentru con ținutul de zah ăr al strugurilor.
Analysis of stability for sugar content o f grapes
Pe baza conceptul static se observ ă c ă cea mai mare stabilitatea de tip I au prezentat
soiurile Pinot Noir și Traminer Rose, care au realizat valori mai consta nte ale con ținutului
de zah ăr al strugurilor pe parcursul celor trei ani. Cea m ai ridicat ă varia ție a acestui
caracter a fost constatat ă la soiurile Riesling Italian și Pinot Gris, asociat ă unei stabilit ăți
statice inferioar ă (tab. 6.13).
Tabelul 6.26
Stabilitatea con ținutului de zah ăr al strugurilor pe baza regresiei liniare
(Finlay-Wilkinson) pentru soiurile studiate în peri oada 2013-2015
Stability of grape sugar content through (Finlay-Wi lkinson) linear regression for studied
varieties
during 2013-2015
Nr. Soiul Media Coeficient Tip I Tip II S2di Tip III
crt. (0Brix) regresie (rang) (rang) (rang)
1 Pinot Gris 21,59 2,01 7 4 3,85 5
2 Traminer Rosé 20,72 -0,51 2 6 3,54 4
3 Muscat Ottonel 19,68 1,87 6 3 6,22 7
4 Riesling Italian 20,78 2,53 8 7 5,22 6
5 Pinot Noir 20,26 -0,32 1 5 2,97 3
6 Burgund 20,81 1,49 4 1 2,84 1
7 Merlot 21,02 1,58 5 2 2,96 2
8 Cabernet Sauvignon 20,40 -0,65 3 8 12,03 8

În ceea ce prive ște stabilitatea dinamic ă cea mai ridicat ă valoare a fost înregistrat ă
la soiurile Burgund și Merlot, la care acumularea zah ărului din struguri pe parcursul
perioadei studiului a fost în concordan ță strâns ă cu favorabilitatea condi țiilor climatice.
Cea mai redus ă stabilitate dinamic ă a greut ății ciorchinilor a fost observat ă la soiurile
Cabernet Sauvignon și Riesling Italian a c ăror performan țe nu au fost corelate cu mediile
celorlalte soiuri.
Luând în considerare stabilitate de tip III, se ob serv ă c ă cele mai reduse abateri fa ță de
dreapta regresiei au prezentat soiurile Burgund, Me rlot și Pinot Noir pentru care acest
model al regresiei este Muscat Ottonel și Cabernet Sauvignon, valorile anuale ale cantit ății
de zah ăr din struguri au prezentat abateri mari fa ță de dreapta regresiei, indicând o
stabilitate de tip III considerabil redus ă decât la celelalte soiuri.

204 Pe baza informa țiilor din figura 6.13 se observ ă c ă soiurile Burgund și Merlot, prezint ă o
stabilitate mijlocie asociat ă cu un con ținut de zah ăr superior mediei, care indic ă faptul c ă
ace știa manifest ă o adaptabilitate redus ă fa ță de condi țiile climatice din perioada studiului. La
soiurile Pinot Noir și Cabernet Sauvignon, stabilitatea mai ridicat ă este asociat ă cu un con ținut
redus de zah ăr al strugurilor, sugerând o adaptare specific ă a respectivelor soiuri fa ță de
condi ții de mediu mai pu țin favorabile. În cazul soiului Traminer Rose stabi litatea ridicat ă este
asociat ă cu valori medii ale acestui caracter. Soiurile Pi not Gris și Merlot au acumulat cea
mai ridicat ă cantitate de zah ăr în struguri pe fondul unei stabilit ăți inferioar ă mediei, indicând
faptul c ă soiurile respective pot fi considerat ca specific adaptate la condi ții favorabile de
mediu.
Muscat Ottonel
Burgund
Cabernet
Sauvignon Pinot Gris
Traminer Rose Merlot Riesling Italian
Pinot Noir
-1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
19.0 19.5 20.0 20.5 21.0 21.5 22.0
Continut de zahar (Brix) Coeficient de regresie . Media Exp

Fig. 6.13. Reprezentarea grafic ă a valorilor medii și coeficien ților de regresie pentru
con ținutul de zah ăr al strugurilor la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Graphic of mean values and regression coefficients for grape sugar content for studied
varieties
during 2013-2015

Luând în considerare datele din figura 6.14 se obs erv ă c ă soiurile Pinot Noir și
Traminer Rose, prezint ă simultan atât valori ridicate ale stabilit ății de tip I cât și ale celei
de tip III, realizând valori apropiate ale con ținutului de zah ăr al strugurilor de la un an la
altul, cu abateri reduse fa ță de dreapta regresiei. La soiurile Riesling Itali an și Muscat
Ottonel acest caracter este puternic influen țat de condi țiile de mediu, pe fondul unor abateri
majore fa ță de regresie. În cazul soiului Canernet Sauvignon, con ținutul mai redus de zah ăr
al strugurilor este asociat unor abateri foarte rid icate între valorile observate și cele

205 estimate prin regresie și unei stabilit ăți statice. Soiurile Merlot și Burgund prezint ă pe
perioada studiului o stabilitate moderat ă asociat ă unor abateri mai reduse fa ță de regresie.
La soiurile Pinot Noir și Traminer Rose s-au observat valori reduse ale var ian ței
fenotipice pe fondul unor cantit ăți de zah ăr în struguri inferioare sau apropiate mediei
experien ței, pe când varian ța ridicat ă a acestui caracter de la soiurile Cabernet Sauvign on și
Muscat Ottonel a fost asociat ă cu un con ținut redus de zah ăr (tabelul. 6.27).
Merlot
Traminer Rose Burgund Muscat OttonelPinot Gris
Cabernet Sauvign Pinot Noir Riesling Italian
-1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
0 2 4 6 8 10
Varianta abaterilor fata de regresie Coeficient de regresie .

Fig. 6.14. Reprezentarea grafic ă a coeficien ților de regresie și varian ței abaterilor fa ță de
regresie pentru con ținutul de zah ăr al strugurilor la soiurile studiate în perioada 2 013-2015
Graphic of regression coefficients and deviation me an square for grape sugar content

Pe baza coeficientului de varia ție, se constat ă c ă soiul Pinot Noir prezint ă o
stabilitate ridicat ă a con ținutului de zah ăr al strugurilor pe parcursul perioadei 2013-2015
realizând constant valori inferioare mediei experi en ței, în timp ce la soiul Traminer Rose
stabilitatea ridicat ă a fost asociat ă cu valori apropiate mediei. În cazul soiurilor Cab ernet
Sauvignon și Muscat Ottonel se observ ă o un con ținut de zah ăr inferior mediei experien ței
și o variabilitate mijlocie a acesteia.
Având în vedere indicele de dezirabilitate se const at ă c ă soiurile Pinot Gris și
Merlot manifest ă cele mai ridicate valori ale acestui caracter pe f ondul unei adapt ări
specifice la condi ții favorabile de mediu. Con ținut mai redus de zah ăr al strugurilor la
Muscat Ottonel este asociat cu o stabilitate redus ă, în timp ce soiul Pinot Noir a înregistrat
valori reduse ale acestui caracter îns ă cu stabilitate ridicat ă.

206 Tabelul 6.27.
Analiza stabilit ății con ținutului de zah ăr al strugurilor pe baza varian ței ( S2), coeficientului de
varia ție ( CVi ), indicelui de dezirabilitate ( Di ) și stabilit ății genotipice ( Di 2) pentru soiurile
studiate în perioada 2013-2015
Stability analysis of grape sugar content through v ariance (Si 2) and coefficient of variation
(CVi ), desirability index (Di ), and genotypic stability (Di 2) for studied varieties during
2013-2015
Nr. Soiul Media S2 CVi Di Di 2
crt. (0Brix) Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 21,59 1,79 5 6,20 5 21,82 1 0,103 2
2 Traminer Rosé 20,72 0,44 2 3,20 2 20,67 5 0,657 4
3 Muscat Ottonel 19,68 3,04 7 8,86 7 19,89 8 2,999 5
4 Riesling Italian 20,78 2,79 6 8,04 6 21,07 3 0,027 1
5 Pinot Noir 20,26 0,28 1 2,47 1 20,22 7 5,910 6
6 Burgund 20,81 1,08 3 5,02 3 20,97 4 0,276 3
7 Merlot 21,02 1,17 4 5,50 4 21,20 2 6,066 7
8 Cabernet
Sauvignon 20,40 4,62 8 10,35 8 20,32 6 9,348 8

Comparativ cu con ținutul de zah ăr al unui soi etalon considerat a fi stabil, confor m
stabilit ății genotipice soiul Riesling Italian se eviden țeaz ă în mod deosebit fiind foarte
apropiat de acest standard, urmat de soiul Pinot Gr is care prezint ă varia ții reduse. La
soiurile Cabernet Sauvignon și Merlot se constat ă o stabilitate redus ă asociat ă cu abateri
considerabile și încruci șate ale cantit ății de zah ăr din struguri de la un an la altul.
Tabelul 6.28.
Analiza stabilit ății con ținutului de zah ăr al strugurilor pe baza parametrilor rangurilor ( R1i, R2i ),
factorului de stabilitate ( SFi ) și indicelui de superioritate ( Pi ) pentru soiurile studiate în perioada
2013-2015
Stability analysis of grape sugar content through r ange parameters (R1i, R2i), stability
factor (SFi) and superiority index (Pi) for studied varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media R1i R2i SFi Pi
crt. (0Brix) Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 21,59 2,40 5 2,40 6 1,116 6 0,223 1
2 Traminer Rosé 20,72 1,27 2 -0,30 2 0,985 3 0,796 5
3 Muscat Ottonel 19,68 3,10 6 3,10 7 1,175 8 1,877 8
4 Riesling Italian 20,78 3,17 7 3,17 8 1,163 7 0,694 4
5 Pinot Noir 20,26 0,97 1 -0,10 1 0,995 1,5 1,077 6
6 Burgund 20,81 2,08 4 2,08 4 1,105 1,5 0,615 3
7 Merlot 21,02 1,94 3 1,80 3 1,088 4 0,394 2
8 Cabernet
Sauvignon 20,40 4,30 8 -2,10 5 0,907 5 1,109 7

Luând în considerare parametrii rangurilor (tabelul 6.28), se observ ă c ă cele dou ă
valori aferente soiurilor Pinot Gris, Muscat Ottone l, Riesling Italian și Burgund sunt
identice ceea ce indic ă faptul c ă aceste soiuri au realizat valori extreme ale acest ui caracter

20 7pe fondul celor mai favorabile și nefavorabile condi ții climatice din perioada studiului. Ca
atare, cele patru soiuri prezint ă o interac țiune genotip x mediu ridicat ă. De asemenea, cea
mai ridicat ă stabilitate a con ținutului de zah ăr al strugurilor a fost observat ă la soiurile
Pinot Noir și Traminer Rose.
În ceea ce prive ște factorul de stabilitate, cele mai constante valo ri ale con ținutului de
zah ăr în perioada 2013, 2015 cu condi ții climatice foarte diferite le-a realizat soiul Pi not Noir,
urmat de Burgund, care au prezentat varia ții reduse ale acestui caracter. Valorile ridicate a le
factorului de stabilitate la soiurile Muscat Ottone l și Riesling Italian indic ă faptul c ă
favorabilitatea condi țiilor climatice a avut o influen ță ridicat ă asupra acumul ării zah ărului din
struguri.
Valori ridicate ale acestui caracter în fiecare an au fost înregistrate de soiurile Pinot
Gris și Merlot, conform valorilor reduse ale indicelui de superioritate. Soiurile Muscat
Ottonel și Cabernet Sauvignon au realizat preponderent un co n ținut redus de zah ăr al
strugurilor ceea ce le confer ă o superioritate general ă sc ăzut ă.
Tabelul 6.29
Analiza combinat ă a varian ței pe baza modelului AMMI 2 pentru con ținutul de zah ăr al
strugurilor la soiurile studiate în perioada 2013-2 015
Combined analysis of variance according to the AMMI 2 model for grape sugar content for
studied varieties during 2013-2015
Sursa de varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 214,06 71
Ani 20,86 2 10,43 1,19
Repeti ții 52,57 6 8,76 7,34**
Soiuri 20,06 7 2,87 2,40*
Soiuri x Ani 70,45 14 5,03 4,22**
IPCA 1 70,45 8 8,81 4,98**
IPCA 2 47,55 6 7,93 3,20*
IPCA rezidual ă 0,00 0
Eroare 50,12 42 1,19

Analiza combinat ă a varian ței pe baza modelului AMMI 2 pentru soiurile de vi ță de
vie studiate în perioada 2013-2015 (tabelul 6.29), indic ă faptul c ă atât, genotipul cât și
condi țiile climatice, respectiv interac țiunea soiuri x ani au avut efecte distinct semnific ative
asupra acumul ării zah ărului din struguri. Soiul a manifestat o contribu ție (30,73 %)
semnificativ mai ridicat ă fa ță de cea a condi țiilor climatice (15,24 %) asupra variabilit ății
acestui caracter, pe fondul unei influen țe ridicate a interac țiunii genotip x mediu (54,03 %).

208 Tabelul.6.30
Analiza stabilit ății con ținutului de zah ăr al strugurilor pe baza efectelor principale aditive și
interac țiunilor multiplicative (AMMI) la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability analysis of grape sugar content through a dditive multiplicative main interactions
effects (AMMI) for studied varieties during 2013-20 15
Nr. Soiul Media IPCA1 IPCA2 ASV
crt. (0Brix) Valoare Rang
1 Pinot Gris 21,59 0,129 0,572 0,612 3
2 Traminer Rosé 20,72 -0,035 -0,976 0,978 6
3 Muscat Ottonel 19,68 0,956 -0,144 1,629 7
4 Riesling Italian 20,78 0,367 0,738 0,966 5
5 Pinot Noir 20,26 -0,034 -0,846 0,848 4
6 Burgund 20,81 0,327 0,081 0,560 2
7 Merlot 21,02 -0,034 0,407 0,411 1
8 Cabernet Sauvignon 20,40 -1,675 0,169 2,848 8

În func ție de valorile indicelui stabilit ății ASV (tab. 6.30), respectiv distan ța fa ță de
origine a fiec ărui soi, într-un spa țiu cu dou ă dimensiuni bazat pe coordonatele IPCA1 și
IPCA2, se observ ă c ă Merlot și Burgund au prezentat cea mai ridicat ă stabilitate. La
soiurile Cabernet Sauvignon și Muscat Ottonel se observ ă varia ții ridicate ale con ținutului
de zah ăr al strugurilor în perioada studiului.
Ținând cont de faptul c ă axa IPCA1 exprim ă aproximativ 66 % din variabilitatea
interac țiunii genotip x mediu, din figura 6.15. se observ ă c ă cea mai mare cantitate de zah ăr din
struguri s-a înregistrat în condi țiile din anul 2013, urmate de cele din 2014 și respectiv 2015.
De asemenea, în func ție de coordonatele fiec ărui an experimental rezult ă c ă condi țiile din anul
2014 au manifestat o contribu ție mai redus ă asupra interac țiunii genotip x mediu,
comparativ cu cele din perioada 2013 și 2015.

209 2013
2014 2015 Pinot Gris
Traminer Rose Muscat OttonelRiesling Italian
Cabernet Sauvignon Burgund
Pinot Noir Merlot
-2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0
-2.0 -1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0
IPCA1 (65.78%) IPCA2 (34.22 %) .

Fig. 6.15. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente
(IPCA1 și IPCA2) a con ținutului de zah ăr al strugurilor la soiurile studiate în perioada
2013-2015
Biplot of interaction for principal component axis (IPCA1 and IPCA2) for grape sugar
content of studied varieties during 2013-2015

Pe baza m ărimii vectorilor fiec ărui soi se observ ă c ă cea mai redus ă stabilitate a
con ținutului de zah ăr în aceast ă perioad ă o prezint ă soiurile Cabernet Sauvignon și Muscat
Ottonel. În cazul soiurilor Merlot și Burgund pozi ția apropiat ă fa ță de origine indic ă o
stabilitate ridicat ă a acestui caracter.
Având în vedere proiec țiile soiurilor fa ță de vectorul celui mai favorabil an pentru
acumularea zah ărului în struguri (2013) se eviden țeaz ă soiurile Pinot Gris și Riesling
Italian care manifest ă astfel o adaptare specific ă pentru condi ții favorabile de mediu. În
cazul soiului Cabernet Sauvignon, se manifest ă o evident ă adaptare specific ă pentru
condi ții climatice mai pu țin favorabile, luând în considerare valorile ridica te ale
con ținutului de zah ăr din struguri realizat în anul 2013.
Între estim ările celor 12 indici de evaluare a stabilit ății pentru con ținutul de zah ăr al
strugurilor la cele opt soiuri exist ă o concordan ță semnificativ ă, .având în vedere valoarea
experimental ă a testului chi p ătrat (tab 6.31). Ca atare, cea mai ridicat ă stabilitate a acestui
caracter o prezint ă soiul Burgund urmat de Pinot Noir. O influen ță ridicat ă a inerac țiunii
genotip x mediu asupra acumul ării zah ărului din struguri, respectiv o stabilitate redus ă a
fost observat ă la soiurile Cabernet Sauvignon și Muscat Ottonel.

210 Tabelul 6.31
Concordan ța dintre rangurile diferitelor modele de apreciere a stabilit ății con ținutului de
zah ăr al strugurilor pentru soiurile studiate în perio ada 2013-2015
The concordance of ranks for different stability es timation models for grape sugar content
at varieties studied during 2013-2015
Soiul Rangurile stabilit ății Suma
Tip
I Tip
II Tip
III S2 CVi Di Di 2 R1i R2i SFi Pi ASV ranguri
Pinot Gris 7 4 5 5 5 1 2 5 6 6 1 3 50
Traminer
Rosé 2 6 4 2 2 5 4 2 2 3 5 6 43
Muscat
Ottonel 6 3 7 7 7 8 5 6 7 8 8 7 79
Riesling
Italian 8 7 6 6 6 3 1 7 8 7 4 5 68
Pinot Noir 1 5 3 1 1 7 6 1 1 1 6 4 37,5
Burgund 4 1 1 3 3 4 3 4 4 2 3 2 33,5
Merlot 5 2 2 4 4 2 7 3 3 4 2 1 39
Cabernet
Sauvignon 3 8 8 8 8 6 8 8 5 5 7 8 82
χ2 =35,84***; χ2
0,1% =24,32

6.2.2. Analiza stabilit ății pentru poten țialul alcoolic al vinului.
Analysis of stability for alcoholic poten tial of wine
Cea mai ridicat ă stabilitate de tip I pentru poten țialul alcoolic al vinului în perioada
2013-2015 (tab. 6.32) a fost observat ă la soiurile Burgund și Riesling Italian care au prezentat
valori apropiate ale acestui caracter de la un an l a altul. Soiurile Pinot Gris și Cabernet Sauvignon
au înregistrat varia ții mari ale poten țialului alcoolic prezentând astfel o stabilitate de tip static
redusă.
Tabelul 6.32
Stabilitatea poten țialului alcoolic al vinului pe baza regresiei lini are (Finlay-Wilkinson)
pentru soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability of alcoholic potential of wine through (F inlay-Wilkinson) linear regression for
studied varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media Coeficient Tip I Tip II S2di Tip III
crt. (%/vol) regresie (rang) (rang) (rang)
1 Pinot Gris 13,33 2,14 8 7 0,006 1
2 Traminer Rosé 12,31 -0,93 3 8 1,357 7
3 Muscat Ottonel 11,66 1,39 5 3 0,706 4
4 Riesling Italian 12,86 0,73 2 2 2,250 8
5 Pinot Noir 12,30 1,61 6 4 0,876 5
6 Burgund 12,95 0,09 1 6 1,316 6
7 Merlot 12,58 1,21 4 1 0,639 3
8 Cabernet Sauvignon 11,59 1,74 7 5 0,413 2

211 Soiurile Merlot și Muscat Ottonel au prezentat cele mai aproapiate v alori ale
coeficientului de regresie fa ță de unitate care indic ă o bun ă stabilitate dinamic ă. Astfel, în
cazul acestor soiuri poten țialul alcoolic al vinului s-a modificat propor țional cu
favorabilitatea condi țiilor climatice din perioada studiului. O stabilita te dinamic ă redus ă pe
fondul unor valori ridicate ale interac țiunii genotip x mediu s-a manifestat la soiurile Pi not
Gris și Traminer Rose care au realizat valori diferite al e acestui caracter sau necorelate cu
favorabilitatea condi țiilor climatice din cei trei ani.
Muscat Ottonel
Burgund Cabernet
Sauvignon Pinot Gris
Traminer Rose Merlot
Riesling Italian Pinot Noir
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
10.0 10.5 11.0 11.5 12.0 12.5 13.0 13.5 14.0
Potential alcoolic (%/vol) Coeficient de regresie . Media Exp

Fig. 6.16. Reprezentarea grafic ă a valorilor medii și coeficien ților de regresie pentru
poten țialul alcoolic al vinului la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Graphic of mean values and regression coefficients for alcoholic potential of wine for studied
varieties during 2013-2015

Având în vedere dispersia soiurilor din figura 6.16 se observ ă c ă Burgund manifest ă
o stabilitate static ă ridicat ă asociat ă cu un poten țial alcoolic superior mediei experien ței.
Soiul Cabernet Sauvignon prezint ă valori inferioare mediei și o adaptare specific ă la
condi ții nefavorabile de mediu. La soiul Cabernet Sauvign on și Muscat Ottonel se observ ă
o stabilitate inferioar ă mediei pe fondul unui poten țial alcoolic redus, în timp ce la Merlot
stabilitatea inferioar ă mediei este asociat ă cu valori mai ridicate ale acestui caracter. Soiul
Pinot Gris prezint ă o stabilitate redus ă și un poten țial alcoolic ridicat, fiind specific adaptat
la condi ții favorabile de mediu.
Soiurile Burgund realizeaz ă valori destul de constante ale poten țialului alcoolic pe
perioada studiului cu varia ții considerabile fa ță de dreapta regresiei, prezentând astfel

212 valori ridicate ale stabilit ății de tip static și o bun ă adaptare la condi ții faorabile de mediu.
Abateri mari fa ță de regresie asociate cu o stabilitate medie a aces tui caracter a fost
observat ă la soiul Riesling Italian. Abaterile foarte reduse fa ță de regresie și stabilitatea
static ă inferioar ă a soiului Pinot Gris atest ă adaptarea acestui fa ță de condi ții favorabile de
mediu. Și în cazul soiurilor Cabernet Sauvignon, Merlot și Pinot Noir num ărul
boabelor/ciorchine a fost considerabil influen țat de condi țiile de mediu (fig. 6.17).
Merlot
Traminer Rose Burgund Muscat OttonelPinot Gris
Cabernet Sauvign
Pinot Noir
Riesling Italian
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
Varianta abaterilor fata de regresie Coeficient de regresie .

Fig. 6.17. Reprezentarea grafic ă a coeficien ților de regresie și varian ței abaterilor fa ță de
regresie pentru poten țialului alcoolic al vinului la soiurile studiate î n perioada 2013-2015
Graphic of regression coefficients and deviation me an square for alcoholic potential of
wine

Luând în considerare varian ța fenotipic ă și coeficientul de varia ție (tab. 6.33) se observ ă c ă
soiurile Traminer Rose și Merlot au prezentat un poten țial alcoolic mai sc ăzut și stabil fa ță
de modific ările condi țiilor climatice. La Pinot Noir și Riesling Italian, s-au înregistrat
valori ale acestui caracter inferioare și respectiv superioare mediei, pe fondul unei
variabilit ăți și abateri fa ță de regresie mai ridicate decât la restul soiurilor .
Soiurile Pinot Gris și Burgund au prezentat pe perioada studiului valori ridicate ale
poten țialului alcoolic în concordan ță strânsă cu favorabilitatea condi țiilor de mediu,
înregistrând astfel și valori ridicate ale indicelui de dezirabilitate. În cazul soiurilor
Cabernet Sauvignon și Muscat Ottonel valorile reduse ale acestui caract er au fost asociate
cu o stabilitate inferioar ă, care indic ă faptul c ă valoare acestui indice se datoreaz ă în
principal mediei genotipului

213 Tabelul 6.33.
Analiza stabilit ății poten țialului alcoolic al vinului pe baza varian ței ( S2), coeficientului de
varia ție ( CVi ), indicelui de dezirabilitate ( Di ) și stabilit ății genotipice ( Di 2) pentru soiurile
studiate în perioada 2013-2015
Stability analysis of alcoholic potential of wine t hrough variance (Si 2) and coefficient of
variation (CVi ), desirability index (Di ), and genotypic stability (Di 2) for studied varieties
during 2013-2015
Nr. Soiul Media S2 CVi Di Di 2
crt. (%/vol) Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 13,33 1,03 6 7,61 6 13,12 1 0,598 5
2 Traminer Rosé 12,31 0,18 1 3,46 1 12,40 5 0,099 3
3 Muscat Ottonel 11,66 0,31 3 4,74 3 11,52 7 0,000 1
4 Riesling Italian 12,86 1,43 8 9,30 8 12,79 3 2,710 8
5 Pinot Noir 12,30 1,22 7 8,97 7 12,14 6 1,589 7
6 Burgund 12,95 0,65 5 6,22 4 12,94 2 1,298 6
7 Merlot 12,58 0,24 2 3,90 2 12,46 4 0,025 2
8 Cabernet
Sauvignon 11,59 0,64 4 6,88 5 11,42 8 0,297 4

În func ție de indicele stabilit ății genotipice, se constat ă c ă soiurile Muscat Ottonel și
Merlot, au înregistrat în perioada celor trei ani o homeostazie ridicat ă a poten țialului
alcoolic, pe fondul unor valori inferioare sau apro piate mediei. În cazul soiurilor Riesling
Italian și Pinot Noir, se observ ă o stabilitate genotipic ă mai redus ă a acestui caracter, pe
fondul unor abateri ridicate fa ță de valorile medii din 2013 și 2015.

Tabelul 6.34.
Analiza stabilit ății poten țialului alcoolic al vinului pe baza parametrilor r angurilor ( R1i, R2i ),
factorului de stabilitate ( SFi ) și indicelui de superioritate ( Pi ) pentru soiurile studiate în perioada
2013-2015
Stability analysis of alcoholic potential of wine t hrough range parameters (R1i, R2i),
stability factor (SFi) and superiority index (Pi) f or studied varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media R1i R2i SFi Pi
crt. (%/vol) Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 13,33 2,01 7 2,01 8 1,162 7 0,078 1
2 Traminer Rosé 12,31 0,85 1 -0,47 1 0,963 1 0,620 6
3 Muscat Ottonel 11,66 1,00 3 1,00 5 1,091 5 0,890 7
4 Riesling Italian 12,86 2,27 8 -0,48 2 0,961 2 0,393 4
5 Pinot Noir 12,30 1,93 6 1,93 7 1,166 8 0,535 5
6 Burgund 12,95 1,60 5 -0,63 3 0,951 3 0,314 3
7 Merlot 12,58 0,91 2 0,77 4 1,064 4 0,310 2
8 Cabernet
Sauvignon 11,59 1,59 4 1,59 6 1,147 6 0,950 8

214 Având în vedere valorile indicilor R1i și R2i se observ ă c ă soiul Traminer Rose a
manifestat o varia ție redus ă a acestui caracter pe parcursul perioadei și totodat ă abateri
minime pe fondul condi țiilor favorabile și nefavorabile de mediu. Soiul Riesling Italian a
prezentat o stablitate bun ă fa ță de condi țiile difereite din 2014-2015. Valori ridicate ale
celor doi parametrii au fost înregistrate la soiuri le Pinot Gris și Pinot Noir care au prezentat
abateri ridicate ale poten țialului alcoolic pe fondul condi țiilor climatice diferite din
2014-2015.
Valori superioare ale factorului de stabilitate au fost înregistrate de soiurile Traminer
Rose și Riesling Italian la care favorabilitatea condi țiilor climatice a manifestat o influen ță
redus ă asupra poten țialului alcoolic al vinului. În cazul soiurilor Pi not Noir și Pinor Gris
se observ ă o amplitudine ridicat ă a acestui caracter de aproximativ 2 5/vol pe fondu l unei
stabilit ăți reduse fa ță de varia ția condi țiilor de mediu.
Pe fondul unei contribu ții ridicate a componentei genetice la realizarea po ten țialului
alcoolic al vinului se observ ă c ă soiul Pinot Gris a manifestat o superioaritate evi dent ă pentru
acest caracter în cei trei ani. Valori reduse ale i ndicelui de superioaritate au prezentat soiurile
Cabernet Sauvignon și Muscat Ottonel la care s-au înregistrat valori al e acestui caracter
semnificativ inferioare fa ță de valorile maxime înregistrate anual.

Tabelul 6.35
Analiza combinat ă a varian ței pe baza modelului AMMI 2 pentru poten țialul alcoolic al
vinului la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Combined analysis of variance according to the AMMI 2 model for alcoholic potential of
wine for studied varieties during 2013-2015
Sursa de varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 82,26 95
Ani 10,04 2 5,02 30,57**
Repeti ții 1,48 9 0,16 2,71
Soiuri 31,48 7 4,50 74,12**
Soiuri x Ani 35,43 14 2,53 41,72**
IPCA 1 35,43 8 4,43 59,28**
IPCA 2 28,77 6 4,80 18,30**
IPCA rezidual ă 0,00 0
Eroare 3,82 63 0,06

Având în vedere informa țiile din tabelul 6.35 rezult ă c ă toate cele trei surse de
varia ție, respectiv soiurile, condi țiile climatice și efectul cumulat al acestora au manifestat
o influen ță semnificativ ă asupra poten țialului alcoolic al vinului. Dintre acestea, soiul a

215 avut cel mai ridicat efect (50,62 %) asupra realiz ării acestui caracter, urmate de efectul
interac țiunii genotip x mediu (28,50 %), în timp ce contrib u ția condi țiilor climatice a fost
de 20,88 %. Estimarea stabilit ății pentru acest caracter pe baza primelor dou ă componente
ale interac țiunii permite ob ținerea unor rezultate corespunz ătoare având în vedere c ă aceste
componente au o contribu ție distinct semnificativ ă și cuprind în totalitate interac țiunea
genotip x mediu.

Tabelul.6.36
Analiza stabilit ății poten țialului alcoolic al vinului pe baza efectelor prin cipale aditive și
interac țiunilor multiplicative (AMMI) la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability analysis of alcoholic potential of wine t hrough additive multiplicative main
interactions effects (AMMI) for studied varieties d uring 2013-2015
Nr. Soiul Media IPCA1 IPCA2 ASV
crt. (%/vol) Valoare Rang
1 Pinot Gris 13,33 -0,577 0,319 1,029 5
2 Traminer Rosé 12,31 0,029 -0,988 0,989 4
3 Muscat Ottonel 11,66 -0,047 0,181 0,198 2
4 Riesling Italian 12,86 0,980 0,326 1,695 8
5 Pinot Noir 12,30 -0,804 -0,065 1,367 7
6 Burgund 12,95 0,758 -0,109 1,290 6
7 Merlot 12,58 0,064 0,141 0,178 1
8 Cabernet Sauvignon 11,59 -0,402 0,194 0,709 3

Pe baza datelor din tabelul 6.36, la soiurile Merlo t și Muscat Ottonel a fost
observat ă o interac țiune redus ă cu efectele condi țiilor de mediu asupra acestui caracter,
care indic ă o stabilitate ridicat ă. La soiurile Burgund și Muscat Ottonel valorile ridicate ale
indicelui ASV atest ă o sensibilitate a poten țialului alcoolic al vinului fa ță de varia ția
condi țiilor de mediu, luând în considerare c ă cele dou ă componente au acela și semn care
indic ă o interac țiune neîncruci șat ă cu mediul.

216 2013
2014 2015 Pinot Gris
Traminer Rose Muscat OttonelRiesling Italian
Cabernet Sauvignon
Burgund Pinot Noir Merlot
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5
IPCA1 (57.14%) IPCA2 (42.86 %) .

Fig. 6.18. Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente
(IPCA1 și IPCA2) a poten țialului alcoolic al vinului la soiurile studiate î n perioada
2013-2015
Biplot of interaction for principal component axis (IPCA1 and IPCA2) for alcoholic
potential of wine of studied varieties during 2013- 2015

Diagrama bidimensional ă din figura 6.18 întocmit ă pe baza primelor dou ă componente,
indic ă faptul c ă anul 2013 a avut cea mai ridicat ă contribu ție la interac țiunea dintre soiuri și
condi țiile climatice, în timp ce anul 2015 a avut o influ en ță mai redus ă. De asemenea, în
func ție de pozi țiile celor trei ani fa ță de axa primei componente rezult ă c ă în perioada 2013 și
2015 s-au înregistrat cele mai favorabile condi ții climatice pentru acumularea alcoolui în vin,
pe când în anul 2014 acest caracter a prezentat cel e mai reduse valori.
Conform distan ței fa ță de origine soiurile Merlot și Muscat Ottonel prezint ă cea mai
ridicat ă stabilitate asociat ă cu un poten țial alcoolc inferior sau apropiat mediei. Lungimea
vectorilor aferen ți soiurilor Riesling Italian și Pinot Noir indic ă o instabilitate ridicat ă a
poten țialului alcoolic al vinului de la un an la altul.
Soiurile Riesling Italian și Burgund manifest ă o adaptare specific ă pentru condi ții
climatice mai favorabile, luând în considerare pozi ția acestora fa ță de vectorul anului 2013
când au înregistrat cel mai ridicat poten țial alcoolic. De asemenea, soiurile Pinot Noir și
Pnot Gris au valorificat cel mai bine condi țiile din anul 2015. O adaptare specific ă fa ță de
condi ții nefavorabile s-a constatat la soiul Traminer Ros e, care a realizat valori individuale
ridicate ale acestui caracter în anul 2014.

217 Tabelul 6.37
Concordan ța dintre rangurile diferitelor modele de apreciere a stabilit ății pentru poten țialul
alcoolic al vinului la soiurile studiate în perio ada 2013-2015
The concordance of ranks for different stability es timation models for alcoholic potential of
wine at varieties studied during 2013-2015
Soiul Rangurile stabilit ății Suma
Tip
I Tip
II Tip
III S2 CVi Di Di 2 R1i R2i SFi Pi ASV ranguri
Pinot Gris 8 7 1 6 6 1 5 7 8 7 1 5 62
Traminer
Rosé 3 8 7 1 1 5 3 1 1 1 6 4 41
Muscat
Ottonel 5 3 4 3 3 7 1 3 5 5 7 2 48
Riesling
Italian 2 2 8 8 8 3 8 8 2 2 4 8 63
Pinot Noir 6 4 5 7 7 6 7 6 7 8 5 7 75
Burgund 1 6 6 5 4 2 6 5 3 3 3 6 50
Merlot 4 1 3 2 2 4 2 2 4 4 2 1 31
Cabernet
Sauvignon 7 5 2 4 5 8 4 4 6 6 8 3 62
χ2 =19,44**; χ2
1% =18,47

Valoarea distinct semnificativ ă χ2 =19,44** indic ă faptul c ă între rezultatele celor
12 metode de apreciere a stabilit ății pentru poten țialul alcoolic al vinului exist ă o
concordan ță foarte strâns ă. Astfel, luând în considerare suma rangurilor se o bserv ă c ă
cea mai ridicat ă stabilitate o prezint ă soiurile Merlot urmat de Traminer Rose la care
acest caracter a prezentat valori apropiate mediei, fiind influen țat într-o m ăsur ă foarte
redus ă (3,46-3,90 %) de varia ția condi țiilor de mediu. Cea mai ridicat ă valoare ale sumei
rangurilor a fost înregistrat ă la soiul Pinot Noir la care performan țele pentru acest caracter
au fost puternic influen țate de c ătre condi țiile de mediu pe fondul unei interac țiuni
neîncruci șate, respectiv corelate cu favorabilitatea condi țiilor climatice.

6.2.3. Analiza stabilit ății pentru aciditatea total ă a vinului.
Analysis of stability for total acidity o f wine
Având în vedere conceptul static se observ ă c ă cea mai mare stabilitatea de tip I au
prezentat soiurile Merlot și Pinot Gris, care au realizat valori mai constante ale acidit ății
totale a vinului pe parcursul celor trei ani. Cea m ai ridicat ă varia ție a acestui caracter a fost
constatat ă la soiurile Cabernet Sauvignon și Burgund, asociat ă unei stabilit ăți statice
considerabil inferioar ă celorlalte soiuri (tab. 6.38).

218 În ceea ce prive ște stabilitatea dinamic ă cea mai ridicat ă valoare a fost înregistrat ă la
soiurile Riesling Italian și Merlot, la care aciditatea total ă a vinului pe parcursul
perioadei studiului a fost paralel ă cu valorile medii ale celorlalte soiuri. Cea mai r edus ă
stabilitate dinamic ă a acestui parametru calitativ a fost observat ă la soiurile Cabernet
Sauvignon și Burgund a c ăror performan țe nu au fost corelate cu favorabilitatea condi țiilor
climatice, prezentând astfel o interac țiune încruci șat ă cu condi țiile de mediu.
Tabelul 6.38
Stabilitatea acidit ății totale a vinului pe baza regresiei liniare (Fin lay-Wilkinson) pentru
soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability of total acidity of wine through (Finlay- Wilkinson) linear regression for studied
varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media Coeficient Tip I Tip II S2di Tip III
crt. (g/l) regresie (rang) (rang) (rang)
1 Pinot Gris 5,59 -0,87 2 6 0,563 2
2 Traminer Rosé 5,02 2,53 6 5 2,449 7
3 Muscat Ottonel 6,28 1,91 4 3 1,950 4
4 Riesling Italian 5,53 1,66 3 1 1,283 3
5 Pinot Noir 5,40 2,28 5 4 2,357 5
6 Burgund 5,53 4,34 8 7 2,393 6
7 Merlot 6,57 0,26 1 2 0,535 1
8 Cabernet Sauvignon 5,99 -4,11 7 8 4,634 8

Luând în considerare stabilitate de tip III, se ob serv ă c ă cele mai reduse abaterile fa ță
de dreapta regresiei au prezentat soiurile Merlot a lături de Pinot Gris pentru care acest
model al regresiei este corespunz ător în vederea evalu ării stabilit ății pentru aciditatea total ă
a vinului. În cazul soiurilor Cabernet Sauvignon și Traminer Rose, valorile anuale ale
acestui parametru au prezentat abateri mari fa ță de dreapta regresiei, indicând o stabilitate
de tip III considerabil mai redus ă decât la celelalte soiuri, mai ales la Cabernet.

219 Muscat OttonelBurgund
Cabernet
Sauvignon Pinot Gris Traminer Rose
Merlot Riesling Italian Pinot Noir
-5.0 -4.0 -3.0 -2.0 -1.0 0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
5.0 5.2 5.4 5.6 5.8 6.0 6.2 6.4 6.6 6.8
Aciditate totala (g/l) Coeficient de regresie . Media Exp

Fig. 6.19. Reprezentarea grafic ă a valorilor medii și coeficien ților de regresie pentru
aciditatea total ă a vinului la soiurile studiate în perioada 2013- 2015
Graphic of mean values and regression coefficients for total acidity of wine for studied varieties
during 2013-2015

Pe baza informa țiilor din figura 6.12 se observ ă c ă soiurile Pinot Noir, Traminer Rose și
Riesling Italian, prezint ă o stabilitate redus ă asociat ă cu valori inferioar ă mediei, care indic ă
faptul c ă ace știa pot performa în condi ții favorabile de mediu. La soiul Merlot, stabilitat ea mai
ridicat ă este asociat ă cu cele mai ridicate valori ale acestui caracter, sugerând faptul c ă
aciditatea total ă a vinului acestui soi a fost influen țat ă într-o m ăsur ă foarte redus ă de varia țiile
condi țiilor de mediu. Soiul Muscat Ottonel a înregistrat valori ale acestui caracter superioare
mediei pe fondul unei stabilit ăți reduse, indicând faptul c ă acesta poate fi considerat ca specific
adaptat la condi ții favorabile de mediu. Soiul Cabernet Sauvignon p rezint ă o aciditate total ă
superioar ă mediei cu stabilitate redus ă, fiind capabil s ă manifeste valori ridicate în condi ții
nefavorabile de mediu.

220 Merlot Traminer Rose Burgund
Muscat Ottonel
Pinot Gris
Cabernet Sauvign Pinot Noir
Riesling Italian
-5.0 -4.0 -3.0 -2.0 -1.0 0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
Varianta abaterilor fata de regresie Coeficient de regresie .

Fig. 6.20. Reprezentarea grafic ă a coeficien ților de regresie și varian ței abaterilor fa ță de
regresie pentru aciditatea total ă a vinului la soiurile studiate în perioada 2013-2 015
Graphic of regression coefficients and deviation me an square for total acidity of wine

Luând în considerare datele din figura 6.20 se obs erv ă c ă soiul Merlot, prezint ă
simultan atât valori ridicate ale stabilit ății de tip I cât și ale celei de tip III, realizând valori
apropiate ale acidit ății totale a vinului de la un an la altul, cu abater i reduse fa ță de dreapta
regresiei. La soiul Pinot Gris stabilitatea de tip III este asociat ă cu o stabilitate dinamic ă
ridicat ă. În cazul soiului Cabernet Sauvignon aciditatea to tal ă a vinului superioar ă mediei
este asociat ă unor influen țe mari a interac țiunii genotip x mediu și unor abateri foarte
ridicate între valorile observate și cele estimate prin regresie. Niveluri reduse ale celor trei
tipuri de stabilitate a fost constatat ă și la soiul Burgund. Celelalte soiuri prezint ă o
stabilitate inferioar ă mediei pe perioada studiului asociat ă unor abateri fa ță de regresie, mai
ridicate decât la Merlot și Pinot Gris îns ă considerabil mai reduse decât la Cabernet.
La soiurile Pinot Gris și Merlot s-au observat valori reduse ale varian ței fenotipice
pe fondul unor valori ale acestui caracter inferioa re și superioare mediei experien ței, pe
când varian ța ridicat ă pentru aciditatea total ă a vinului de la soiul Burgund a fost asociat ă
cu o valoare u șor inferioar ă mediei (tabelul. 6.39).
Pe baza coeficientului de varia ție, se constat ă c ă Pinot Gris prezint ă o stabilitate
ridicat ă pentru aciditatea total ă a vinului pe parcursul perioadei 2013-2015 realizâ nd constant
valori inferioare mediei experien ței, în timp ce la soiul Merlot stabilitatea ridicat ă a fost
asociat ă cu valori superioare mediei. În cazul soiului Burg und se observ ă o aciditate total ă a

221 vinului inferioar ă mediei experien ței și o variabilitate mijlocie-mare. Variabilitatea mij locie a
soiului Cabernet Sauvignon a fost asociat ă cu o aciditate superioar ă mediei și stabilitate redus ă.
Tabelul 6.39.
Analiza stabilit ății acidit ății totale a vinului pe baza varian ței ( S2), coeficientului de varia ție
(CVi ), indicelui de dezirabilitate ( Di ) și stabilit ății genotipice ( Di 2) pentru soiurile studiate în
perioada 2013-2015
Stability analysis of total acidity of wine through variance (Si 2) and coefficient of variation
(CVi ), desirability index (Di ), and genotypic stability (Di 2) for studied varieties during
2013-2015
Nr. Soiul Media S2 CVi Di Di 2
crt. (g/l) Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 5,59 0,05 1 3,98 1 5,62 4 0,057 3
2 Traminer Rosé 5,02 0,21 5 9,21 5 4,95 8 0,069 4
3 Muscat Ottonel 6,28 0,18 4 6,85 3 6,23 2 0,171 5
4 Riesling Italian 5,53 0,39 6 11,31 6 5,48 5 0,624 7
5 Pinot Noir 5,40 0,15 3 7,26 4 5,33 7 0,013 1
6 Burgund 5,53 1,13 8 19,26 8 5,41 6 1,238 8
7 Merlot 6,57 0,09 2 4,65 2 6,56 1 0,183 6
8 Cabernet
Sauvignon 5,99 0,49 7 11,63 7 6,11 3 0,025 2

Având în vedere indicele de dezirabilitate se cons tat ă c ă soiurile Merlot și Muscat Ottonel
manifest ă cele mai ridicate valori ale acestui caracter pe f ondul unei adapt ări specifice la
condi ții favorabile de mediu, unde au fost cele mai perfo rmante. Aciditatea total ă redus ă a
vinului la Traminer Rose și Pinot Noir sunt asociate cu niveluri medii ale st abilit ății, având în
vedere c ă performan țele acestor soiuri au fost influen țate de favorabilitatea condi țiilor de
mediu.
Comparativ cu aciditatea total ă a vinului aferent ă unui soi etalon considerat a fi stabil,
conform stabilit ății genotipice soiul Pinot Noir se eviden țeaz ă în mod deosebit fiind foarte
apropiat de acest standard, urmat de soiul Cabernet Sauvignon care prezint ă varia ții reduse.
La soiurile Burgund și Riesling se constat ă o stabilitate redus ă asociat ă cu abateri
considerabile și încruci șate ale acestui parametru calitativ de la un an la altul.
Luând în considerare parametrii rangurilor (tabelul 6.40), se observ ă c ă cele dou ă
valori aferente soiurilor Traminer Rose și Pinot Noir sunt foarte apropiate ceea ce indic ă
faptul c ă aceste soiuri au realizat valori extreme ale acest ui caracter pe fondul celor mai
favorabile și nefavorabile condi ții climatice din perioada studiului. În cazul soiul ui
Cabernet Sauvignon parametrii rangurilor sunt aprop iate valoric dar de semne diferite, ceea
ce denot ă o interac țiune încruci șat ă cu mediul. Ca atare, aceste soiuri prezint ă o
interac țiune genotip x mediu ridicat ă. De asemenea, cea mai ridicat ă stabilitate pentru

222 aciditatea total ă a vinului a fost observat ă la soiurile Pinot Gris și Merlot.
Tabelul 6.40.
Analiza stabilit ății acidit ății totale a vinului pe baza parametrilor rangurilo r ( R1i, R2i ),
factorului de stabilitate ( SFi ) și indicelui de superioritate ( Pi ) pentru soiurile studiate în perioada
2013-2015
Stability analysis of total acidity of wine through range parameters (R1i, R2i), stability
factor (SFi) and superiority index (Pi) for studied varieties during 2013-2015
Nr. Soiul Media R1i R2i SFi Pi
crt. (g/l) Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang Valoare Rang
1 Pinot Gris 5,59 0,39 1 -0,38 2 0,933 2 0,282 4
2 Traminer Rosé 5,02 0,92 5 0,92 6 1,200 8 0,607 8
3 Muscat Ottonel 6,28 0,86 3 0,42 3 1,072 3 0,078 2
4 Riesling Italian 5,53 1,21 6 0,88 5,5 1,164 5 0,335 5
5 Pinot Noir 5,40 0,78 4 0,78 4 1,156 4 0,379 6
6 Burgund 5,53 2,12 8 0,88 5,5 1,194 7 0,451 7
7 Merlot 6,57 0,61 2 0,27 1 1,041 1 0,016 1
8 Cabernet
Sauvignon 5,99 1,24 7 -1,24 7 0,818 6 0,179 3
. În ceea ce prive ște factorul de stabilitate, cele mai constante valo ri ale acidit ății
totale a vinului în perioada 2014-2015 cu condi ții climatice diferite le-a realizat soiul
Merlot, urmat de Pinot Gris, care au prezentat vari a ții reduse ale acestui parametru de
0,27-0,38 g/l. Valorile ridicate ale factorului de stabilitate la soiurile Traminer Rose și
Burgund indic ă faptul c ă favorabilitatea condi țiilor climatice a avut o influen ță ridicat ă
asupra acidit ății totale a vinului.
Cele mai ridicate valori ale acestui caracter în fi ecare an au fost înregistrate de
soiurile Merlot și Muscat Ottonel conform valorilor reduse ale indic elui de superioritate.
Soiurile Traminer Rose și Burgund au realizat preponderent valori reduse al e acidit ății
totale a vinului ceea ce le confer ă o superioritate general ă sc ăzut ă
Tabelul 6.41
Analiza combinat ă a varian ței pe baza modelului AMMI 2 pentru aciditatea total ă a vinului
la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Combined analysis of variance according to the AMMI 2 model for total acidity of wine for
studied varieties during 2013-2015
Sursa de varia ție SP GL S2 Testul F
Total ă 50,93 95
Ani 1,78 2 0,89 **
Repeti ții 1,18 9 0,13 1,20
Soiuri 21,29 7 3,04 27,87**
Soiuri x Ani 19,81 14 1,42 12,97**
IPCA 1 19,81 8 2,48 15,32**
IPCA 2 13,38 6 2,23 9,83**
IPCA rezidual ă 0,00 0
Eroare 6,87 63 0,11

223 Analiza combinat ă a varian ței pe baza modelului AMMI 2 pentru soiurile de vi ță de
vie studiate în perioada 2013-2015 (tabelul 6.41), indic ă faptul c ă atât, genotipul cât și
condi țiile climatice, respectiv interac țiunea soiuri x ani au avut efecte distinct semnific ative
asupra greut ății ciorchinilor. Soiul a manifestat o contribu ție (58,50 %) semnificativ
superioar ă fa ță de cea a condi țiilor climatice (14,27 %) asupra variabilit ății acestui caracter,
pe fondul unei influen țe mai reduse a interac țiunii genotip x mediu (27,23 %).
Tabelul.6.42
Analiza stabilit ății acidit ății totale a vinului pe baza efectelor principale a ditive și
interac țiunilor multiplicative (AMMI) la soiurile studiate în perioada 2013-2015
Stability analysis of total acidity of wine through additive multiplicative main interactions
effects (AMMI) for studied varieties during 2013-20 15
Nr. Soiul Media IPCA1 IPCA2 ASV
crt. (g/l) Valoare Rang
1 Pinot Gris 5,59 -0,128 0,416 0,470 3
2 Traminer Rosé 5,02 0,071 -0,387 0,406 2
3 Muscat Ottonel 6,28 0,321 0,150 0,565 5
4 Riesling Italian 5,53 -0,300 -0,619 0,802 6
5 Pinot Noir 5,40 0,109 -0,257 0,317 1
6 Burgund 5,53 0,977 0,275 1,681 8
7 Merlot 6,57 -0,305 -0,182 0,548 4
8 Cabernet Sauvignon 5,99 -0,745 0,604 1,401 7

În func ție de valorile indicelui stabilit ății ASV (tab. 6.42), respectiv distan ța fa ță de
origine a fiec ărui soi, într-un spa țiu cu dou ă dimensiuni bazat pe coordonatele IPCA1 și
IPCA2, se observ ă c ă soiurile Pinot Noir și Traminer Rose au prezentat cea mai ridicat ă
stabilitate. La soiurile Burgund și Cabernet Sauvignon se observ ă varia ții ridicate ale
acidit ății totale a vinului în perioada studiului.

224 2013 2014
2015 Pinot Gris
Traminer Rose Muscat Ottonel
Riesling Italian Cabernet Sauvignon
Burgund
Pinot Noir Merlot
-1.0 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5
IPCA1 (67.54%) IPCA2 (32.46 %) .

Fig. 6.21 Diagrama bidimensional ă pentru axa interac țiunii principalelor componente
(IPCA1 și IPCA2) a acidit ății totale a vinului la soiurile studiate în perioa da 2013-2015
Biplot of interaction for principal component axis (IPCA1 and IPCA2) for total acidity of
wine of studied varieties during 2013-2015

Ținând cont de faptul c ă axa IPCA1 exprim ă aproximativ 68 % din variabilitatea
interac țiunii genotip x mediu, din figura 6.21. se observ ă c ă cele mai ridicate valori ale acestui
parametru s-au înregistrat în condi țiile din anul 2013 și 2015 și mai reduse în 2014. De
asemenea, în func ție de coordonatele fiec ărui an experimental rezult ă c ă condi țiile din anul
2015 au manifestat o contribu ție mai redus ă asupra interac țiunii genotip x mediu,
comparativ cu cele din perioada 2013-2014.
Pe baza m ărimii vectorilor fiec ărui soi se observ ă că cea mai redus ă stabilitate a
produc ției în aceast ă perioad ă o prezint ă soiurile Burgund, Cabernet SAUVIGNON ȘI
Riesling Italian. În cazul soiurilor Pinot Noir și Merlot pozi ția apropiat ă fa ță de origine
indic ă o stabilitate ridicat ă pentru aciditatea total ă a vinului.
Având în vedere proiec țiile soiurilor fa ță de vectorii diferi ților ani, soiul Cabernet
Sauvignon s-a eviden țiat în 2014, manifestând astfel o adaptare specific ă pentru condi ții
mai pu țin favorabile de mediu pentru acest caracter. În ca zul soiurilor Burgund și Muscat
Ottonel, se manifest ă o evident ă adaptare specific ă pentru condi ții climatice mai favorabile,
luând în considerare valorile ridicate ale acestora din anul 2013.

225 Tabelul 6.43
Concordan ța dintre rangurile diferitelor modele de apreciere a stabilit ății pentru aciditatea
total ă a vinului la soiurile studiate în perioada 2013- 2015
The concordance of ranks for different stability es timation models for total acidity of wine
at varieties studied during 2013-2015
Soiul Rangurile stabilit ății Suma
Tip
I Tip
II Tip
III S2 CVi Di Di 2 R1i R2i SFi Pi ASV ranguri
Pinot Gris 2 6 2 1 1 4 3 1 2 2 4 3 31
Traminer
Rosé 6 5 7 5 5 8 4 5 8 8 8 2 71
Muscat
Ottonel 4 3 4 4 3 2 5 3 3 3 2 5 41
Riesling
Italian 3 1 3 6 6 5 7 6 5 5 5 6 58
Pinot Noir 5 4 5 3 4 7 1 4 4 4 6 1 48
Burgund 8 7 6 8 8 6 8 8 7 7 7 8 88
Merlot 1 2 1 2 2 1 6 2 1 1 1 4 24
Cabernet
Sauvignon 7 8 8 7 7 3 2 7 6 6 3 7 71
χ2 =47,01***; χ2
0,1% =24,32

Între estim ările celor 12 parametrii de evaluare a stabilit ății pentru aciditatea total ă a
vinului la cele opt soiuri exist ă o concordan ță foarte semnificativ ă, .având în vedere
valoarea experimental ă a testului chi p ătrat (tab 6.43). Ca atare, cea mai ridicat ă stabilitate
a acestui caracter o prezint ă soiul Merlot urmat de Pinot Gris. O influen ță ridicat ă a
interac țiunii genotip x mediu asupra acestui indice de cali tate respectiv o stabilitate redus ă
a fost observat ă la soiurile Burgund, Cabernet Sauvignon și Traminer Rose.

6.2.4. Evaluarea siguran ței însu șirilor de calitate.
Assesment of reliability for quality feat ures
Pe fondul unui nivel al riscului de 75 % pentru apa ri ția unor condi ții climatice
nefavorabile acumul ării zah ărului, soiul Pinot Gris manifest ă cel mai ridicat poten țial de a
înregistra valori superioare de aproximativ 21,2 al e con ținutului de zah ăr. De asemenea,
soiurile Merlot și Burgund pot sub ac țiunea unor diferite condi ții de mediu s ă asigure un
con ținut de zah ăr de 20,4-20,6. În cazul soiurilor Muscat Ottonel și Pinot Noir,
variabilitatea condi țiilor climatice a manifestat o influen ță negativ ă asupra acestui caracter,
care prezint ă cele mai reduse valori (tab. 6.44).

226 Tabelul 6.44
Valorile indicelui de siguran ță pentru însu șirile de calitate la soiurile studiate
în perioada 2013-2015
Reliability index values for quality features atvar iaties studied during 2013-2015
Nr. Soiul Con ținut de
zah ăr struguri Poten țial
alcoolic vin Aciditate
total ă vin
crt. Ii Rang Ii Rang Ii Rang
1 Pinot Gris 21,14 1 13,06 1 5,48 4
2 Traminer Rosé 20,28 5 12,04 5 4,91 8
3 Muscat Ottonel 19,23 8 11,39 7 6,17 2
4 Riesling Italian 20,33 4 12,59 3 5,42 5,5
5 Pinot Noir 19,81 7 12,03 6 5,29 7
6 Burgund 20,36 3 12,68 2 5,42 5,5
7 Merlot 20,58 2 12,31 4 6,46 1
8 Cabernet Sauvignon 19,95 6 11,32 8 5,88 3

Cea mai ridicat ă siguran ță sub aspectul poten țialului alcoolic al vinului o prezint ă
soiurile Pinot Gris și Merlot, care în 75 % din cazuri realizeaz ă valori de peste 20,58 %/vol.
O siguran ță redus ă a acestei însu șiri a fost constatat ă la soiurile Cabernet Sauvignon și
Muscat Ottonel, care pe fondul unor condi ții de mediu apropiate celor din perioada
2013-2015, realizeaz ă valori reduse de 11,3-11,4 %/vol.
Sub aspectul acidit ății totale a vinului cele mai sugure soiuri sunt Mer lot și Muscat
Ottonel care în 75 % din cazuri permit ob ținerea unor valori de 6,2-6,5 g/l. La soiurile
Traminer Rose și Pinot Noir s-a observat o siguran ță redus ă a acidit ății totale a vinului,
ținând cont de faptul c ă aceste soiuri realizeaz ă produc ții mai sc ăzute de 4,9-5,3 g/l.

227 CONCLUZII
CONCLUSIONS

I) Referitoare la variabilitatea componentelor prod uc ției și calit ății acesteia

● La ambele categorii de soiuri, cele trei surse de varia ție cuprinse în studiu,
respectiv anii, genotipul și interac țiunea acestuia cu condi țiile de mediu au avut o
influen ță distinct semnificativ ă asupra produc ției/butuc. Influen țele acestor trei factori au
fost mai ridicate la soiurile pentru vinuri ro șii;
● Efectul condi țiilor climatice (9,82-21,65 %) asupra variabilit ății
produc ției/butuc a fost mai redus comparativ cu efectul s oiului (23,01-31,22 %). De
asemenea, se constat ă c ă și efectul combinat al condi țiilor ecologice și soiului a
manifestat o influen ță asigurat ă statistic (3,89-5,59 %);
● Dintre soiurile pentru vinuri albe, Muscat Ottonel a realizat în aceast ă perioad ă
cele mai mari produc ții de 2278-3312 g și semnificativ superioare celorlalte soiuri, cu
sporuri de la 37,96 % fa ță de Pinot Gris pân ă la 75,55 % fa ță de Traminer Rose;
● O valoare ridicat ă a produc ției/butuc de 2097 g pentru perioada studiat ă a fost
consemnat ă și la soiul Pinot Gris, asociat ă unor sporuri semnificative de 449-796 g fa ță de
soiurile Traminer Rose și Riesling Italian diferen țiate statistic în favoarea celui dintâi;
● Soiul Merlot s-a eviden țiat în mod deosebit dintre soiurile pentru vinuri r o șii,
realizând în aceast ă perioad ă o produc ție/butuc de 2861-4797 g semnificativ mai ridicat ă
cu 48-86,11 % fa ță de restul soiurilor.
● Pe fondul unor medii generale de 2481 și 2362 g, soiurile Cabernet Sauvignon și
Burgund au realizat sporuri semnificative de produc ție de 389-508 g comparativ cu Pinot
Noir;
● În ceea ce prive ște num ărul ciorchinilor pe butuc se observ ă o reac ție diferit ă la
cele dou ă categorii de soiuri. Astfel, la soiurile pentru vi nuri albe acest caracter a fost
influen țat într-o m ăsur ă semnificativ ă de cele trei surse de varia ție, cu precizarea c ă efectul
soiului (22,47 %) a fost superior fa ță de cel al condi țiilor climatice (16,47 %) sau
interac țiunii acestora (10,03 %);
● La soiurile pentru vinuri ro șii variabilitatea num ărului ciorchinilor/butuc s-a
datorat în principal influen ței genotipului (43,38 %) pe fondul unor contribu ții reduse ale
condi țiilor climatice (0,57 %) sau interac țiunii ani x soiuri (2,81 %);
● Dintre soiurile albe Riesling Italian a realizat î n aceast ă perioad ă un num ăr de

228 peste 28 de ciorchini, semnificativ superior cu 13- 44 % fa ță de Muscat Ottonel și Traminer
Rose. O valoare ridicat ă a acestui caracter (26,78) pentru perioada studiat ă a fost
consemnat ă și la soiul Pinot Gris;
● Din categoria soiurilor ro șii, la Merlot în aceast ă perioad ă s-a înregistrat un num ăr
mediu de ciorchini (29,3) semnificativ mai ridicat cu 35,84-57,27 % fa ță de Pinot Noir și
Burgund. Și în cazul soiului Cabernet Sauvignon se observ ă o cre ștere semnificativ ă a
num ărului de ciorchini, cu 6,13-9,07 comparativ cu soiu rile Pinot Noir și Burgund;
● La soiurile pentru vinuri albe, variabilitatea gre ut ății ciorchinilor s-a datorat în
principal efectului genotipului (38,82 %) și interac țiunii acestuia cu mediul (5,34 %), pe
fondul unei influen țe reduse a condi țiilor climatice (0,83 %). În cazul soiurilor pentru
vinuri ro șii greutatea ciorchinilor a fost influen țat ă semnificativ atât de condi țiile climatice
(33,47 %) cât și de genotip (28,44 %);
● Soiul Muscat Ottonel a manifestat în aceast ă perioad ă o greutate medie a
ciorchinilor de 115,15 g semnificativ mai ridicat ă cu 36,67-68,02 % fa ță de restul soiurilor
pentru vinuri albe care au prezentat valori cuprins e între 68,53 g la Riesling Italian și 84,50
g la Traminer Rose;
● Soiurile ro șii Burgund și Merlot au prezentat o greutate a ciorchinilor de
124,5-126,5 g, semnificativ superioar ă cu 37,94-41,61 % fa ță de Pinot Noir și Cabernet
Sauvignon la care s-au înregistrat valori apropiate ale acestui caracter;
● Sub aspectul num ărului de boabe/ciorchine se observ ă o reac ție asem ănătoare la
cele dou ă categorii de soiuri. Astfel, în ambele cazuri aces t caracter a fost influen țat într-o
măsur ă semnificativ ă de cele trei surse de varia ție, cu precizarea c ă efectul soiului
(23,01-31,22 %) a fost superior fa ță de cel al condi țiilor climatice (9,82-21,65 %) sau
interac țiunii acestora (3,89-5,59 %);
● Dintre soiurile albe, la Muscat Ottonel s-a înregi strat un num ăr mediu de 78,36
boabe/ciorchine, semnificativ superior cu 11,98-14, 83 % fa ță de Riesling Italian și Pinot Gris;
● Soiul Merlot a realizat în aceast ă perioad ă un num ăr de 111,63 boabe/ciorchine
semnificativ superior celorlalte soiuri ro șii, cu sporuri de la 12,57 % fa ță de Burgund pân ă
la 54,03 % fa ță de Cabernet Sauvignon;
● Luând în considerare cele dou ă categorii de soiuri se observ ă c ă acestea au
prezentat valori apropiate ale num ărului de ciorchini pe butuc îns ă s-au diferen țiat
semnificativ pentru celelalte caractere. Astfel la soiurile pentru vinuri ro șii se valori mai
ridicate cu sporuri de la 22 % pentru produc ție pân ă la 25 % pentru num ărul
boabelor/ciorchine;

229 ● În cazul soiurilor albe, genotipul a avut o contri bu ție superioar ă asupra variabilit ății
pentru majoritatea însu șirilor de calitate cu excep ția con ținutului de zah ăr și acidit ății volatile
a vinului unde efectul condi țiilor climatice a fost mai ridicat;
● Genotipul a manifestat cea mai ridicat ă influen ță asupra manifest ării poten țialului
alcoolic și acidit ății totale a vinului și influen țe reduse asupra con ținutului de zah ăr și acidit ății
volatile a vinurilor albe;
● Varia ția condi țiilor climatice a avut cea mai ridicat ă influen ță asupra acumul ării
zah ărului din struguri, în timp ce efectul asupra poten țialului alcoolic al mustului și acidit ății
totale a strugurilor albi;
● Variabilitatea însu șirilor de calitate la soiurile pentru vinuri ro șii se datoreaz ă în
principal genotipului cu excep ția con ținutului de zah ăr unde efectul condi țiilor de mediu și
interac țiunii genotip x mediu sunt predominante;
● Genotipul a prezentat efecte majore asupra acidit ății vinurilor ro șii și influen țe reduse
asupra însu șirilor de calitate ale strugurilor. Poten țialul alcoolic al vinului a fost influen țat
într-o m ăsur ă echilibrat ă de genotip, condi țiile climatice și interac țiunea acestora;
● Pe parcursul experiment ării s-a manifestat o variabilitate redus ă a con ținutului de
zah ăr, cu limitele de la 19,68 în cazul soiului Muscat Ottonel pân ă la 21,59 pentru soiul
Pinot Gris, respectiv la soiurile ro șii acest caracter a avut limitele de la 20,26 în ca zul
soiului Pinot Noir pân ă la 21,02 pentru soiul Merlot;
● Soiul Pinot Gris a prezentat o aciditate total ă medie a strugurilor de 6,25 g/l
semnificativ mai ridicat ă fa ță de celelalte soiuri albe, cu sporuri de la 22 % fa ță de
Riesling Italian pân ă la 42 % fa ță de Traminer Rose;
● Soiul Riesling Italian a manifestat în aceast ă perioad ă un poten țial alcoolic al
mustului de 13,46 %/vol semnificativ mai ridicat c u 0,34-2,18 %/vol fa ță de restul soiurilor
albe;
● Sub aspectul poten țialului alcoolic al vinului s-a eviden țiat soiul Pinot Gris
care a înregistrat o valoare de 13,33 %/vol semnifi cativ mai ridicat ă cu 0,48-1,68 %/vol,
comparativ cu restul soiurilor albe.
● Soiul Muscat Ottonel a prezentat în aceast ă perioad ă o aciditate total ă a
vinului semnificativ mai ridicat ă fa ță de celelalte soiuri albe, cu sporuri de la 12 % fa ță
de Pinot Gris pân ă la 25 % fa ță de Traminer Rose;
● Soiurile Pinot Gris și Traminer Rose au realizat o aciditate volatil ă a vinului
semnificativ mai ridicat ă cu 0,68-0,85 g/l fa ță de restul soiurilor albe;

230 ● În ceea ce prive ște aciditate total ă a strugurilor ro șii, soiul Burgund a prezentat
o valoare de 7,50 g/l mai ridicat ă fa ță de celelalte soiuri, asociat ă unor sporuri
semnificative de la 21,36 % fa ță de Pinot Noir pân ă la 22,14 % fa ță de Merlot;
● Soiul Burgund a realizat un poten țial alcoolic al mustului de 12,63 %/vol
semnficativ superior cu 4,55-10,49 % fa ță de Pinot Noir și Cabernet Sauvignon. De
asemenea, la soiul Burgund s-a înregistrat un poten țial alcoholic al vinului de 12,95
semnificativ superior cu 0,38-0,65 %/vol fa ță de celelalte soiuri ro șii;
● Referitor la aciditatea total ă a vinului valori mai ridicate au fost observate la
soiul Merlot, în timp ce la soiul Burgund s-a înreg istrat o aciditate volatil ă ridicat ă;
● Având în vedere însu șirile de calitate cele dou ă categorii de soiuri s-au diferen țiat
evident sub aspectul acidit ății totale a strugurilor și acidit ății volatile a vinului, pe
fondul unor valori mai ridicate la soiurile ro șii;

II) Referitoare la stabilitatea componentelor produ c ției și calit ății acesteia:
● Soiurile Pinot Gris, Riesling Italian și Pinot Noir, prezint ă o stabilitate mijlocie
asociat ă cu produc ții/butuc inferioare mediei, care indic ă faptul c ă ace știa manifest ă o
adaptabilitate redus ă fa ță de condi țiile climatice din perioada studiului;
● La soiul Cabernet Sauvignon stabilitatea medie est e asociat ă cu un nivel al produc ției
apropiat de media general ă a experien ței, care atest ă c ă acest soi a performat în func ție de
favorabilitatea condi țiilor de mediu.
● Cele mai constante valori ale produc ției/butuc în perioada 2013-2014 cu condi ții
climatice foarte diferite, le-a realizat soiul Musc at Ottonel, urmat de soiurile Traminer
Rose și Cabernet Sauvignon care au prezentat varia ții ale produc ției de aproximativ 400 g.
● Pe fondul unei interac țiuni genotip x mediu considerabile, favorabilitatea condi țiilor
climatice a avut o influen ță ridicat ă asupra realiz ării produc ției/butuc.la soiurile Pinot Noir și
Merlot.
● Cea mai ridicat ă stabilitate a num ărului de ciorchini/butuc o prezint ă soiul
Cabernet Sauvignon la care acest caracter a fost in fluen țat într-o m ăsur ă foarte redus ă (5,38%)
de varia ția condi țiilor de mediu.
● Soiul Pinot Noir manifest ă o stabilitate ridicat ă a num ărului de ciorchini/butuc
asociat ă cu valori inferioare mediei .
● La soiurile Pinot Gris și Muscat Ottonel valorile num ărului de ciorchini/butuc au fost
puternic influen țate de c ătre condi țiile de mediu pe fondul unei interac țiuni de tip neîncruci șat.

231 ● Soiurile Merlot și Riesling Italian prezint ă o stabilitate redus ă a num ărului de
ciorchini/butuc fiind specific adapta ți la condi ții favorabile de mediu. În cazul soiului Burgund
se observ ă valori inferioare mediei și o adaptare specific ă la condi ții nefavorabile de mediu;
. ● La soiul Traminer Rose, stabilitatea mai ridicat ă este asociat ă cu cele mai reduse valori
ale greut ății ciorchinilor, sugerând o adaptare specific ă a respectivului soi fa ță de condi ții de
mediu mai pu țin favorabile;
● Soiurile Burgund și Merlot au înregistrat cele mai ridicate valori al e greut ății
ciorchinilor pe fondul unei stabilit ăți inferioar ă mediei, indicând faptul c ă soiurile respective
pot fi considerate ca specific adaptate la condi ții favorabile de mediu;
● Soiurile Pinot Gris, Cabernet Sauvignon și Riesling Italian, prezint ă o stabilitate
mijlocie asociat ă cu o m ărime a ciorchinilor inferioar ă mediei, care indic ă faptul c ă ace știa
manifest ă o adaptabilitate redus ă fa ță de condi țiile climatice din perioada studiului;
● Cele mai constante valori ale greut ății ciorchinilor în perioada 2013-2014 cu
condi ții climatice foarte diferite le-a realizat soiul Tr aminer Rose, urmat de Muscat Ottonel,
care au prezentat varia ții reduse ale masei ciorchinilor de 3,15 respectiv 16,76 g;
● Cea mai ridicat ă stabilitate a num ărului de boabe/ciorchine o prezint ă soiurile
Pinot Gris și Riesling Italian la care acest caracter a fost in fluen țat într-o m ăsur ă foarte
redus ă (4,84-8,5%) de varia ția condi țiilor de mediu;
● La soiurile Muscat Ottonel și Burgund num ărul boabelor/ciorchine a fost puternic
influen țat de condi țiile de mediu pe fondul unei interac țiuni necorelate cu favorabilitatea
condi țiilor climatice;
● La soiul Pinot Noir, stabilitatea mai ridicat ă este asociat ă cu un con ținut redus de
zah ăr al strugurilor, sugerând o adaptare specific ă a respectivelor soiuri fa ță de condi ții de
mediu mai pu țin favorabile;
● Soiurile Pinot Gris și Merlot au acumulat cea mai ridicat ă cantitate de zah ăr în
struguri pe fondul unei stabilit ăți inferioar ă mediei, indicând faptul c ă soiurile respective pot fi
considerate ca specific adaptate la condi ții favorabile de mediu;
● O influen ță ridicat ă a inerac țiunii genotip x mediu asupra acumul ării zah ărului
din struguri, respectiv o stabilitate redus ă a fost observat ă la soiurile Cabernet Sauvignon și
Muscat Ottonel;
● Cea mai ridicat ă stabilitate pentru poten țialul alcoholic al vinului o prezint ă
soiurile Merlot urmat de Traminer Rose la care aces t caracter a prezentat valori apropiate
mediei, fiind influen țat într-o m ăsur ă foarte redus ă (3,46-3,90 %) de varia ția condi țiilor de
mediu;

232 ● Soiul Pinot Gris prezint ă o stabilitate redus ă și un poten țial alcoolic ridicat, fiind
specific adaptat la condi ții favorabile de mediu. Soiul Cabernet Sauvignon pr ezint ă valori
inferioare mediei și o adaptare specific ă la condi ții nefavorabile de mediu;
● La soiul Pinot Noir poten țialul alcoholic al vinului a fost puternic influen țat de c ătre
condi țiile de mediu pe fondul unei interac țiuni corelate cu favorabilitatea condi țiilor
climatice;
● Cea mai ridicat ă stabilitate respectiv cele mai constante valori al e acidit ății totale
a vinului în perioada 2014-2015 cu condi ții climatice diferite le-a realizat soiul Merlot,
urmat de Pinot Gris, care au prezentat varia ții reduse ale acestui parametru de 0,27-0,38
g/l;
● Soiul Muscat Ottonel a înregistrat valori ale aces tui caracter superioare mediei pe
fondul unei stabilit ăți reduse, indicând faptul c ă acesta poate fi considerat ca specific adaptat la
condi ții favorabile de mediu;
● O influen ță ridicat ă a interac țiunii genotip x mediu asupra acidit ății totale
avinului respectiv o stabilitate redus ă a fost observat ă la soiurile Burgund, Cabernet
Sauvignon și Traminer Rose.

RECOMAND ĂRI
RECOMMENDATIONS

● La soiul Traminer Rose, stabilitatea superioar ă este asociat ă cu cele mai reduse valori
ale produc ției/butuc, sugerând o adaptare specific ă a respectivului soi fa ță de condi ții de mediu
mai pu țin favorabile. Ca atare, acest soi poate oferi pro duc ții mai reduse dar constante pe
fondul unor condi ții de mediu nefavorabile;
● Soiul Merlot a înregistrat cea mai ridicat ă produc ție (3672 g) pe fondul unei
stabilit ăți inferioar ă mediei, indicând faptul c ă acesta manifest ă un poten țial ridicat de a
valorifica eficient condi ții favorabile de mediu;
● Având în vedere c ă tehnologia de cultur ă pentru soiurile studiate este una
performant ă, se consider ă c ă cele mai sigure soiuri sunt Merlot și Muscat Ottonel care în
75 % din cazuri permit ob ținerea unor produc ții minime/butuc de 3414 respectiv 2635 g;
● Pe fondul unui nivel al riscului de 75 % pentru ap ari ția unor condi ții climatice
nefavorabile acumul ării zah ărului, soiul Pinot Gris manifest ă cel mai ridicat poten țial de a
înregistra valori superioare de aproximativ 21,2 al e con ținutului de zah ăr;

233 ● Cea mai ridicat ă siguran ță sub aspectul poten țialului alcoolic al vinului o prezint ă
soiurile Pinot Gris și Merlot, care în 75 % din cazuri realizeaz ă valori de peste 20,58 %/vol;
● Având în vedere contribu țiile diferitelor componente la realizarea
produc ției/butuc, în cazul soiurilor Muscat Ottonel, Trami ner Rose și Burgund lucr ările
tehnologice aplicate trebuie s ă permit ă în principal ob ținerea unor ciorchini mari, care
asigur ă premizele unor produc ții ridicate. În cazul soiului Merlot trebuie avut î n vedere c ă
produc ția/butuc se datoreaz ă într-o m ăsur ă important ă atât m ărimii ciorchinilor cât și
num ărului lor;
● La soiurile Cabernet Sauvignon și Riesling, în vederea ob ținerii unor produc ții
ridicate trebuie avut în vedere în principal asigur area unui num ăr corespunz ător de
ciorchini/butuc;
● În cazul soiurilor Pinot Gris și Pinot Noir, num ărul ciorchinilor are o contribu ție
superioar ă greut ății acestora la realizarea produc ției, astfel c ă se impune orientarea
lucr ărilor tehnologice în aceast ă direc ție.

234 BIBLIOGRAFIE
REFERENCES

1. Anghel I., Toma N., 1980, Poliploidia și aneuploidia, Editura Știin țific ă și
Enciclopedic ă, Bucure ști.
2. Ardelean M., Sestra ș R., Cordea Mirela, 2006, Ameliorarea plantelor hor ticole,
Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.
3. Babe ș Anca, 2006, Ampelografie. Lucr ări practice, Ed.Academicpress, Cluj Napoca
4. Battilana J., Lorenzi Silvia, Moreira M.Flavia, Moreno-Sanz Paula, Failla
O., Emanuelli F., Grando M. Stella, 2013, Linkage Mapping and Molecular
Diversity at the Flower Sex Locus in Wild and Culti vated Grapevine Reveal a
Prominent SSR Haplotype in Hermaphrodite Plants, Mo l Biotechnol. 2013 Jul;
54(3): 1031–1037
5. Bayonove L., Baumes R., Crouzet J., Günata Z., 1998 , Arômes, Oenologie –
fondements scientifiques et technologiques, 163-235 . Lavoisier Tec & Doc, Paris,
France.
6. Bert P-F, Bordenave L, Donnart M, Hévin C, Ollat N, Decroocq S, 2013, Mapping
genetic loci for tolerance to lime-induced iron def iciency chlorosis in grapevine
rootstocks (Vitis sp.)., Theor Appl Genet 126:451–4 73
7. Jacques B., Peynaud E., 2001, Connaissance et trava il du vin – 3e édition,
Ed.Dunod, Paris
8. Bondada B., Shutthanandan J., 2012, Understanding D ifferential Responses of
Grapevine (Vitis vinifera L.) Leaf and Fruit to Wat er Stress and Recovery
Following Re-Watering, American Journal of Plant Sc iences, 3: 1232-1240
9. Boss PK, Buckeridge EJ, Poole A, Thomas MR. 2003. N ew insights into grapevine
flowering. Functional Plant Biology 30: 593–606.
10. Bouquet A., 1989, Intérêt des techniques de culture in vitro pour l’amelioration
génétique de la vigne. Bull. O.I.V., 697-698, pag. 179-192.
11. Bourzeix M., 1976, Les composes phenoliques du rais in et du vin, Bulletin O.I.V.,
vol. 49, nr.550, Paris
12. Bozan B., Tosun G., Ozcan D., 2008, Study of polyph enol content in the seeds of
red grape ( Vitis vinifera L.) varieties cultivated in Turkey and their antira dical
activity. Food Chem. 109, 426-430.

235 13. Bucur Georgeta Mihaela, 2011, Viticultur ă, Departamentul de Înv ăță mânt la
Distan ță , Universitatea de Știin țe Agronomice și Medicin ă Veterinar ă, Bucure ști.
14. Burin Vívian Maria, Lima Da Silva A., Malinovski Lu ciane Isabel, Rosier J. P.,
Falcão Leila Denise, Bordignon-Luiz Marilde Teresin ha, 2011, Characterization
and multivariate classification of grapes and wines of two Cabernet Sauvignon
clones, Pesq. agropec. bras. vol.46 no.5 Brasília M ay 2011
15. Cambrollé J., García L., Ocete R., Figueroa M. E ., Canto M., 2014,
Evaluating tolerance to calcareous soils in Vitis v inifera ssp. sylvestris
https://www.researchgate.net/publication/282501749_ Evaluating_tolerance_to_calc
areous_soils_in_Vitis_vinifera_ssp_sylvestris
16. Campus D., Farci M., Pili G. și Lovicu G., 2014, Preliminary investigations on t he
tolerance of european wild grape (V itis vinifera subsp. sylvestris ) against
Phylloxera (D aktulosphaira vitifoliae Fitch), Acta Hortic. 1032: 203-205
17. Ciucur Claudiu Alin, 2013, Cercet ări privind comportarea și identificarea unor
soiuri locale de vi ță de vie în cadrul unor areale diferite din jude țul Arad, Tez ă de
Doctorat, Timi șoara.
18. Ciulca S. 2006a. Metodologii de esperimentare în ag ricultur ă și biologie. Ed.
Agroprint, Timi șoara;
19. Ciulca S. 2006b. Elemente de gentic ă cantitativ ă și genetica popula țiilor. Ed.
Agroprint, Timi șoara;
20. Constantinescu Gh., 1966, Ampelografia Republicii S ocialiste România, vol. VII,
Edit. Academic ă Bucure ști
21. Coradini R. , Mado șă E., Velicevici Giancarla, Coradini Cristina, 2013, The
qualitative analysis of the must in fermentation ob tained from different varieties of
grapes in the vineyard Minis-Maderat, AgroBuletin Agir, V (17),:52-60.
22. Coradini R. , Mado șă E., Micu Lavinia, Coradini Cristina, 2014a, The va lue of the
physical and chemical parameters of the fermenting grape must obtained from ,
AgroBuletin Agir, 3-4 (19): 14-25
23. Coradini R ., Mado șă E., Petrescu Irina, Coradini Cristina, 2014b, Chan ge of hue
and intensity of color during the fermentation in c ase of must obtained from various
varieties of red grapes from Minis-Maderat winery , Journal of Horticulture,
Forestry and Biotechnology, 18(4): 55-62.
24. Coradini R. , Mado șă E., 2016a, Evolution of chemical compounds of grap es from
the Mini ș-Măderat vineyard for determining the optimum harvest time, Journal of
Horticulture, Forestry and Biotechnology, 20(4): 12 5- 131

236 25. Coradini R. , Mado șă E., 2016b, The Variability of some yield component s in
different grape wine varieties from Mini ș-Măderat vineyard, Journal of Horticulture,
Forestry and Biotechnology, 20(4): 132- 137,
26. Cortell J.M., Kennedy J., 2006, Effect of shading o n accumulation of flavonoid
compounds in Pinot noir fruit and extraction in a m odel system, Journal of
Agr.Food Chem., 55: 6585-6595
27. Cortell J.M., Halbleib M., Gallagher A., Righetti T ., Kennedz J., 2005, Influence of
vine vigour on grape ( Vitis vinifera L. cv. Pinot noir) and wine Proanthocyanidins,
Journal of Agricultural and Food Chemistry, 53, 579 8-5808
28. Cotea Victoria, Cotea V.V., 1996, Viticultur ă, ampelografie și oenologie, Edit.
Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști.
29. Coupel-Ledru A., Lebon E., Christophe Angélique, Gallo Agustina,Gago, Pilar
Pantin Florent, Doligez Agnès, Simonneau Thierry, 2016, Reduced nighttime
transpiration is a relevant breeding target for hig h water-use efficiency in grapevine,
Proc.Natl.Acad.Sci.U.S.A., 113(32): 8963–8968.
30. Cr ăciun, T. și colab., 1979, Haploidia în genetic ă și ameliorarea plantelor. Editura
Ceres, Bucure ști.
31. Crossa, J., Vasil S.K., Beck D.L., 1990, Combining ability study in diallel crosses
of CIMMYT’s tropical late yellow maize germplasm. M aydica, 35: 273–278;
32. Dal Santo S, Tornielli GB, Zenoni S, Fasoli M, Fari na L, Anesi A, Guzzo
F, Delledonne M, Pezzotti M., 2013, The plasticity of the grapevine berry
transcriptome. Genome Biol. 14(6):54
33. Dangl G.S., Mendum Mary Lou, Yang Judy, Walker M.A., Preece J.E., 2015,
Hybridization of cultivated Vitis vinifera with wild V. californica and V. girdiana in
California, Ecol.Evol. 5(23): 5671–5684
34. Das S., Misra R.C., Patnaik M.C., Das S.R. 2010. Gx E interaction, adaptability and
yield stability of mid-early rice genotypes. Indian J. Agric. Res., 44 (2), 104 – 111;
35. Dejeu L., 2010, Viticultur ă. Editura Ceres, Bucure ști, 480 p.
36. Deloire A., Mauro M.C., 1991, Amelioration de la vi gne par la voie des
biotechnologies: realites et perspectives. Rev. Cyt ol. Biol., Veget. – Bot., 14, pag.
265-269.
37. Dhekney S.A., Li Z.T., Gray D.J., 2011, Grapevines engineered to express cisgenic
Vitis vinifera thaumatin-like protein exhibit funga l disease resistance, In Vitro
Cell.Dev.Biol.—Plant. 47:458–466

237 38. Dobrei, A., Mihaela M ălăescu, Iasmina Savescu, T. Cristea, 2008, Researches
regarding local viticultural germoplasm from Arad c ounty, Buletin USAMV-CN,
65(1-2).
39. Dobrei A., Dobrei Alina Georgeta, Nistor Eleonora, Iordanescu Olimpia Alina, Sala
F., 2015, Local Grapevine Germplasm from Western of Romania – an Alternative to
Climate Change and Source of Typicity and Authentic ity Agriculture and
Agricultural Science Procedia 6: 124 – 131
40. Dobrei Alina Georgeta, Dobrei A., Nistor Eleonora, Camen D., Coradini R .,
Dragunescu Anca, 2015a, Research on behaivour of wi ne grapes cultivars in two
different microclitates areas from Minis-Maderat vi ticultural area, Analele
U.Craiova, XX(LVI)seria Bio.Hort.Ing.prod.agr.Ing.m ed: 129-134
41. Dobrei Alina Georgeta, Dobrei A., Nistor Eleonora, Cristea T., Coradini R .,
Dragunescu Anca, 2015b, Research monitoring grape j uice fermentation quality
parameters in order to obtain typical authentic win es, Analele U.Craiova,
XX(LVI)seria Bio.Hort.Ing.prod.agr.Ing.med: 123-128
42. Doroban țu Paula, Beceanu D., 2008, Studii privind uleiul ex tras din semin țe de
struguri, apar ținând unor soiuri diferite de vitis vinifera, Lucr ări Știin țifice – vol. 51,
seria Agronomie
43. Duchene E., Schneider C., 2005, Grapevine and clima tic changes: a glance at the
situation in Alsace. Agronomie 25 (1): 93-99.
44. Eberhart S.A., Russell W.A., 1966, Stability param eters for comparing varieties,
Crop. Sci. 6;
45. Emershad R.L., Ramming D.W., 1994, Somatic embryoge nesis and plant
development from immature zygotic embryos of seedle ss grapes ( Vitis vinifera L.),
Plant Cell. Rep. 14:. 6-12.
46. Eyduran Sadiye Peral, Akin M., Ercisli S., Eyduran E., Maghradze D., 2015, Sugars,
organic acids, and phenolic compounds of ancient gr ape cultivars (Vitis vinifera L.)
from Igdir province of Eastern Turkey, Biological R esearch, 48:2-8
47. Falcao D. Leila, Chaves S.E., Burin M. Vivian, Falc ao1 Ana Paula, Gris F. Eliana,
Bonin V., Bordignon-Luiz T. Marilde, 2008, Maturity of Cabernet Sauvignon
berries from grapevines grown with two different tr aining systems in a new grape
growing region in Brazil, Cien. Inv. Agr. 35(3): 32 1-332

238 48. Fallot J., Tey-Rulh P., Coutouly P., Petitprez M., Roustan J.P., Philippe I., 1990,
Cultures in vitro, etude de l’eutypiose et strategi es des creation de somaclones de
vigne tolerants. Les calliques d’INRA, 51: 151-159.
49. Finlay, K. W., Wilkinson, G. N. 1963. The analysis of adaptation in a
plant-breeding programme. Aust.J.Agric.Res. 14:742- 754;
50. Formentin E., Barizza E., Lo Schiavo F., Crespan M. , 2015, development of a
mutagenesis protocol for embryogenic cells of Vitis vinifera L., Proceedings of the
Joint Congress SIBV-SIGA, Milano, Italy – 8/11 Sept ember, 2015,
http://www.geneticagraria.it/attachment/SIGA_2015/D _38.pdf
51. Fort K., Walker A., 2011, Breeding Salt Tolerant Ro otstocks, Foundation Plant
Services FPS Grape Program Newsletter: 9-11
52. Finlay, K. W., Wilkinson, G. N. 1963. The analysis of adaptation in a
plant-breeding programme. Aust.J.Agric.Res. 14:742- 754;
53. Fregoni M., 1998. Viticoltura di calita, Stampa Gra fiche Lama, Piacenza: 597-680.
54. Găin ă B., Puech J-L., Pestrinoiu N., Maleca T., C ăldare I., Sverdlic V., Parasca P.,
Prida A., Fedorciucov Svetlana, C ăldare V., Mocreanu G., 2006, Uvologie și
oenologie, Ed. Tipogr. Academia de Știin țe a Moldovei
55. Gatti, M., Zamboni, M., Merli, MC, Civardi, S. și Poni, S., 2013, Characterization
of the new cultivar 'Ervi' as a function of mechani cal harvesting, Acta Hortic. 978:
229-236
56. Gauch H.G., 1988, Model selection and validation fo r yield trials with interaction,
Biometrics 44: 705-715;
57. Gauch, H.G. Zobel, R.W. 1997. Identifying mega-envi ronments and targeting
genotypes. Crop Science 37: 311-326;
58. Gomez-Alonso S., Garcia-Romero E., Hermosin-Gutierr ez I., 2007, HPLC analysis
of diverse grape and wine phenolics using direct in jection and multidetection by
DAD and fluorescence, Journal of Food Composition, Anal. 20: 618-626.
59. Gray D.J., 1992, Somatic embryogenesis and plant re generation from immature
zygotic embryos of muscadine grape ( Vitis rotundifolia ) cultivars. Amer. J. Bot., 79:
542-546.
60. Grotte Maggy, Y. Cadot Y., Poussier Armelle, Domini que Loonis , Piétri E.,. Duprat
F, Barbeau G., 2001, Détermination du degré de mat urité des baies de raisin par
des mesures physiqueS :A aspects méthodologiques, J . Int. Sci. Vigne Vin, 35 (2):
87-98

239 61. Guidoni S., Ferrandino A., Novello V., 2008, Effect s of seasonal and agronomical
practices on skin anthocyanin profile of Nebbiolo g rapes, American Journal of
Enology and Viticulture, 59: 22-29.
62. Hanson W.D., 1970, Genotypic stability. Theor. Appl . Genet. 40: 226-231
63. Hernández C. M., Crossa J., Castillo A. 1993. The a rea under the function: an index
for selecting desirable genotypes. Theoretical Appl ied Genetics, 87, 409–415;
64. Hill J., Becker H.C., Tigerstedt P.M.A. 1998. Quant itative and ecological aspects of
plant breeding. Chapman and Hall, London;
65. Houel C., Martin-Magniette L., Nicolas S.D., Lacomb e T.,Le Cunff L., Franck D.,
L. Torregrosa, Conéjéro G., Lalet S., This P., Adam -Blondon A.F., 2013, Genetic
variability of berry size in the grapevine ( Vitis vinifera L.), Australian J.Grape and
Wine Res, 19 (2): 208–220
66. Isci B., Gokbayrak Z., Keskin N., 2015, Effects of Cultural Practices on Total
Phenolics and Vitamin C Content of Organic Table Gr apes, S. Afr. J. Enol. Vitic.,
36 (2): 191-194
67. Iuora ș R., 1994, Oenologie, Curs, Tipo Agronomia, Cluj Na poca
68. Iuora ș R., Pop Nastasia, 2000, Îndrum ător pentru lucr ări practice la viticultur ă, Ed.
AcademicPress
69. Ivanova Violeta, Stefova Marina, Vojnoski B., Dörny ei Ágnes, Márk L., Dimovska
Violeta, Stafilov T., Kilár F., 2011, Identificatio n of polyphenolic compounds in red
and white grape varieties grown in R. Macedonia and changes of their content
during ripening, Food Research International, Volum e 44: 2851-2860
70. Jackson D. I., Lombard P. B., 1993, Environmental a nd management practices
affecting grape composition and wine quality – A re view, American Journal of
Enology and Viticulture 44: 409-430.
71. Jamwal Mahital, Singh Barinder, Sharma Nirmal, Kuma r Rajesh, Sharma Arti,
R.M. Sharma, Wali V.K., Parmar A.M., 2013, In vitro Regeneration of Grape (Vitis
vinifera L.) cv. Perlette, World J.Agr.Sci. 9 (2): 161-166
72. Jin W., Dong J., Hu Y., Lin Zhongping, Xu X., Han Z ., 2009, Improved
Cold-resistant Performance in Transgenic Grape (Vit is vinifera L.) Overexpressing
Cold-inducible Transcription Factors AtDREB1b, Hort .Science 44(1): 35–39.
73. Jun Chen, Xiaoping Tang, Xiaohe Ma, Qifeng Zhao, Zh igang Dong, 2014,
Generation of a new polyploid grape cultivar by usi ng hybrid seeds induced with
colchicine. Acta Hort. (ISHS) 1046: 251-258

240 74. Kataoka S ., 1963, A stochastic programming model. Econometrica, 31: 181-196.
75. Katam R., Chibanguza K., Latinwo L.M., Smith D., 20 15, Proteome Biomarkers in
Xylem Reveal Pierce’s Disease Tolerance in Grape, J Proteomics Bioinform, 8(9):
217–224.
76. Kellow A.V., Sedgley Margaret, Van Heeswijck R., 2004, Interaction
Between Vitis vinifera and Grape Phylloxera: Changes in Root Tissue Durin g
Nodosity Formation, Ann Bot. 93(5): 581–590.
77. Kocis Elisabeta, 2009, Calitatea produselor vitico le din podgoria Reca ș sub
influen ța fertiliz ări, Tez ă de doctorat
78. Kontek Adriana, 1983, Date referitoare la con ținutul compu șilor fenolici al
strugurilor negri și vinurilor ro șii de Valea C ălug ăreasc ă, Analele I.C.V.V., X:
319-323
79. Kontek, Adriana, Kontek A., Musta ță Valentina, 1996, Factorii care influen țeaz ă
calitatea vinurilor ro șii și evolu ția culorii lor, An. I.C.V.V. Valea C ălug ăreasc ă, vol.
XV, pp. 419-435
80. Korbuly, J. 2000. Results of breeding for resistanc e to winter frosts and different
pathogens using V itis amurensis . Acta Hort. (ISHS) 528: 551-557
81. Kuksova Valeria B., Piven M.N.,. Gleba Z.Z, 1997, S omaclonal variation and in
vitro induced mutagenesis in grapevine. Plant Cell. Tissu e and Organ Culture, 49:
17-27.
82. Kuhn Nathalie, Guan Le , Wu Dai Zhan, Wu Ben-Hong, Lauvergeat Virginie,
Gomès E., Li Shao-Hua, Godoy Francisca , Arce-Johns on P., Delrot S., 2014, Berry
ripening: recently heard through the grapevine, Jou rnal of Experimental Botany, 65
(16): 4543–4559
83. Laget F., Tondut J.L., Deloire A., T Kelly Mary, 20 08, Climate trends in a specific
mediterranean viticultural area between 1950 and 20 06 , J.Int. Sci.Vigne Vin, 2008,
42 (3): 113-123
84. Lamb D., Weedon M., Bramley R., 2004, Using remote sensing to predict grape
phenolics and colour at harvest in a Cabernet Sauvi gnon vineyard: Timing
observations against vine phenology and optimising image resolution. Australian
Journal of Grape and Wine Research, 10: 46–54.
85. Langer, I., K.J. Frey, T. Bailey, 1979, Association s among productivity, production
response and stability index in oat varieties. Euph ytica, 28: 17-24.

241 86. Larkin, P.J., Scowcroft W.R., 1981, Somaclonal vari ation – A Novel Source of
Variability from Cell Cultures for Plant Improvemen t. Theor. Appl. Genet, 60:
197-214.
87. Lebon G., Wojnarowiez B. Holzapfel F. Fontaine N. V aillant-GaveauC. Clément,
2008, Sugars and flowering in the grapevine ( Vitis vinifera L.), Journal of
Experimental Botany , 59 (10): 2565–2578
88. Leeuwen Van C., Roby J.P., Alonso-Villaverde Virg inia, Gindro Katia, 2013,
Impact of Clonal Variability in Vitis vinifera Cabernet franc on Grape Composition,
Wine Quality, Leaf Blade Stilbene Content, and Down y Mildew Resistance, J.
Agric. Food Chem. , 61 (1): 19–24
89. Lin C.S., Binns B.R., Lefkovitch L.P., 1986, Stabil ity analysis; where do we stand?
Crop Sci., 26:894-900;
90. Lin C.S., Binns, M.R., 1988, A superiority measure of cultivar performance for
cultivar x location data. Can. J. Plant Sci. 68: 19 3-198.
91. Lisek J, 2012, Winter frost injury of buds on one-y ear-old grapevine shoots of Vitis
vinifera cultivars and interspecific hybrids in Pol and, Folia Hort. 24(1): 97-103
92. de Lorenzis Gabriella, Ramaz Chipashvili, Failla O. , Maghradze D., 2015, Study of
genetic variability in Vitis vinifera L. germplasm by high-throughput Vitis18kSNP
array: the case of Georgian genetic resources, BMC Plant Biol. 15: 154
93. Mado șă E., 2004, Ameliorarea plantelor horticole, Ed. Ma rineasa.
94. Mahanil Siraprapa, Reisch B.I., Owens C.L., Thipy apong Piyada, Laosuwan
Paisan , 2007, Resistance Gene Analogs from Vitis cinerea , Vitis rupestris ,
and Vitis Hybrid Horizon, Am J Enol Vitic. 58: 484-493
95. Martinelli L., Bragagna P., Polletti V., Scienza A. , 1993, Somatic embryogenesis
from leaf-and petiole-derived callus of Vitis rupestris . Plant Cell. Rep. 12: 207-210.
96. Mathiason K, He D, Grimplet J, Venkateswari J, Galb raith DW, Or E, Fennell A.,
2009, Transcript profiling in Vitis riparia during chilling requirement fulfillment
reveals coordination of gene expression patterns wi th optimized bud break, Funct
Integr Genomics. (1):81-96
97. Matt A., Blaich R. Reustle G.M., 2000, Somatic hybr idization of grapevine
protoplasts, Acta Hortic. 528: 413-414
98. Mattivi F., Guzzon R., Vrhovsek U., Stefanini M., V elasco R., 2006, Metabolite
profiling of grape: flavonols and anthocyanins, Jou rnal of Agriculture and Food
Chemistry 54: 7692-7702.

242 99. Mihalca Al., Lazea E., 1990, Tradi țiile și experien ța culturii vi ței de vie în zona
Aradului, Ed. Ceres. Bucure ști.
100. Mursa D., 2009, Comportamentul unor soiuri de vi ță de vie pentru vinuri ro șii de
calitate altoite pe diferi ți portaltoi în centrul viticol Cozme ști din Podgoria Hu și,
Tez ă de doctorat, USAMV Ion Ionescu de la Brad, Ia și.
101. Myburgh P.A., 2011, Response of Vitis vinifera L. c v. Merlot to Low Frequency
Irrigation and Partial Root Zone Drying in the West ern Cape Coastal Region – Part
II. Vegetative Growth, Yield and Quality, S. Afr. J . Enol. Vitic., 32 (1): 104—116
102. Nachit M.N., Sorrells M.E., Zobel R.W., Gauch H.G., Fischer R.A., Coffman W.R.,
1992, Association of environmental variables with s ites’mean grain yield and
components of genotype-environment interaction in d urum wheat. J. Genet.Breed.
46:369-372.
103. Nascimento-Gavioli M.C., Agapito-Tenfen S.Z., Nodar i R.O., Welter
L.J., Sanchez Mora F.D., Saifert L., da Silva A.L., Guerra M.P., 2017, Proteome of
Plasmopara viticola-infected Vitis vinifera provide s insights into grapevine
Rpv1/Rpv3 pyramided resistance to downy mildew., J Proteomics, 151: 264-274
104. Nicolae I., 1978, Mutageneza experimental ă, Editura Ceres, Bucure ști.
105. Nunes Ramos M.J., Coito J.L., Gomes Helena Silva, C unha J., Ribeiro Costa
Maria Manuela,Rocheta Margarida, 2014, Flower deve lopment and sex
specification in wild grapevine, BMC Genomics. 15(1 ): 1095
106. Od ăgeriu G., Niculau M., Rusu E., Chiri ță Otilia, Buzil ă Il., Zamfir C., 2008,
Aspects concerning the evolution in time of chromat ic parametrics in some red
wines, Cercet ări Agronomice în Moldova XLI (3): 135
107. Oprea, Șt., 2001, Viticultur ă, Edit. AcademicPres, Cluj Napoca
108. Oprea Șt., S.D. Moldovan, 2007, Ameliorarea vi ței de vie în România, Editura
Poliam Cluj-Napoca.
109. Oșlobeanu M., Macici M., Georgescu Magdalena, Stoian V., 1991, Zonarea
soiurilor de vi ță de vie în România, Ed.Ceres, Bucure ști.
110. Panteli ć Milica, Dabi ć Zagorac Dragana, Nati ć Maja, Gaši ć U., Jovi ć Sonja,
Vujovi ć D., Popovi ć Djordjevi ć Jelena, 2016, Impact of Clonal Variability on
Phenolics and Radical Scavenging Activity of Grapes and Wines: A Study on the
Recently Developed Merlot and Cabernet Franc Clones ( Vitis vinifera L.). PLoS
ONE 11(10): e0163823.
111. Patic M., 1997, Enciclopedia viei și vinului, Ed. Tehnic ă, Bucure ști.

243 112. Patic M., 2006, Enciclopedia viei și vinului, Ed. Tehnic ă, Bucure ști
113. Ping Zhang, Zhi-Ying Yu, Zong-Ming Cheng, Zhen Zhan g and Jian-Min Tao,
2011, In vitro explants regeneration of the grape ‘ Wink’ (Vitis vinifera L. ‘Wink’),
J.Plant Breeding and Crop Sci. 3(11): 276-282,
114. Piven N.M., V.B. Kudsova, L.U. Yuzephovich, O.K. Ma khorina, 1991, Utilization
of some cell technologies in grape breeding process . Biopolimers & Cell. 7, pag.
66-72.
115. Pomohaci N., N ămolo șanu I., 1988, Lucr ări practice de oenologie, analiza
strugurilor, mustului și vinului, Lito Institutul Agronomic ”Nicolae B ălcescu”,
Bucure ști
116. Pomohaci N., Namolosanu I., 1997, Producerea Vinuri lor, Ed. Fermierul Roman,
Colec ția Cartea Fermierului.
117. Pomohaci, N., Cotea V., Gherorghi ță M., N ămolo șanu I., 2000, Oenologie –
prelucrarea strugurilor și producerea vinurilor, Ed. Ceres, Bucure ști.
118. Pomohaci N., Stoian V., Gheorghi ță M., Cotea V.V., N ămolo șanu I., 2005,
Prelucrarea strugurilor și producerea vinurilor, Ed. Ceres, Bucure ști
119. Pop Nastasia, 2003, Viticultur ă, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca
120. Pop Nastasia, 2005, Ecologie viticol ă, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca
121. Pop Nastasia, 2010, Curs de viticultur ă general ă. Ed. Eikon. Cluj-Napoca.
122. Pop Nastasia, Babe ș Anca, Bunea C., Pop Tiberia, 2008, Studies regardi ng the
total polyphenols content from several red grape va rieties (Studii privind con ținutul
total de polifenoli din câteva soiuri de struguri r o șii), University of Agricultural
Sciences and Veterinary Medicine of Cluj-Napoca
123. Pop Rodica, 2008, Studiul variabilit ății somaclonale la vi ța de vie cu ajutorul
markerilor moleculari, Ed. Bioflux, Cluj-Napoca.
124. Popa C., 2011, Cercetari privind arealele viticole din oltenia cu vocatie pentru
cultivarea soiurilor de struguri pentru masa, Tez ă de doctorat, Craiova.
125. Popescu Carmen Florentina, Teodorescu Al., 2004, Bi otehnologii, Regenerarea in
vitro la vi ța de vie cu aplica ții în ameliorarea sortimentului. Editura Ceres,
Bucure ști.
126. Purchase J.L., Hatting H., Vandenventer Cs. 2000. G enotype x environment
interaction of winter wheat in south Africa: II. St ability analysisi of yield
performance. South Afr.J.Plant Soil, 17: 101-107;
127. Ribereau-Gayon P., 1991, Le vin, Presses Universita ire de France, Paris

244 128. Ribéreau-Gayon P., Dubouvdieu D., Doneche B., Lonva ud A., 2006,
Microbiology of wine and vinifications, 2nd Edition , Ed. John Wiley & Sons
129. Rehab N. Al-Mousa, Neveen A. Hassan, Ramzy G. Stino , Amina H. Gomaa, 2016,
In vitro Mutagenesis for Increasing Drought Toleran ce and Molecular
Characterization in Grape (Vitis vinifera L.) cv. " Black Matrouh", Syrian
J.Agr..Res., 3(2): 259-274
130. Rogiers S. Y.,. Greer D. H, Hatfield J.M., Orchard B. A., KelleR M., 2006,
Mineral sinks within ripening grape berries (Vitis vinifera L.), Vitis 45 (3): 115–123
131. Sahoo Tanushree, Verma M.K., Singh S.K., , Thakre M adhubala, SharmaR.R,
Jaiswal Sarika, 2017, Heterosis and heterobeltiosi s for morpho-physical,
phenolics, flavonoids and antioxidants in grape (Vi tis vinifera) hybrids, Indian
Journal of Agricultural Sciences 87 (6): 759–64
132. Sala F., Dobrei A., 2017, The Rate of Water Loss i n Relation to Internodes
Position and Wood Maturity in Canes of the Grapevin e, BulletinUASVM
Horticulture 74(1): 39-45
133. Savatti M., 1983, Ameliorarea plantelor și producerea de s ămân ță , curs, Tipo
Agronomia Cluj-Napoca.
134. Schmid J., Manty F., Cousins P., 2008, Collecting Vitis berlandieri from Native
Habitat Sites, Proceedings of the 2nd Annual Nation al Viticulture Research
Conference, July 9–11, 2008, University of Califor nia, Davis: 73-74
135. Schuck Mariane Ruzza, Biasi L.A., Michele Mariano A da , Lipski Bernardo, Riaz
Summaira, Walker M.A., 2011, Obtaining interspecifi c hybrids, and molecular
analysis by microsatellite markers in grapevine, Pe sq. agropec. bras., Brasília, 46
(11):1480-1488,
136. Senthilkumar S., Vijayakumar R.M., Soorianathasunda ram K., Devi Durga, 2015,
Effect of Pruning Severity on Vegetative, Physiolog ical, Yield and Quality
Attributes in Grape (Vitis vinifera L.): A Review, Current Agriculture Research
Journal 3(1): 42-54
137. Serra I., Strever A., Myburgh P.A., Deloire A., 201 4, Review: the interaction
between rootstocks and cultivars ( Vitis vinifera L.) to enhance drought tolerance in
grapevine, Australian J.Grape and Wine Res., 20 (1) : 1–14
138. Shepard, J.F., Bidney D., Hahin E., 1980, Potato pr otoplasts in crop improvement,
Science, 208, pag. 17-24.

245 139. Shimazaki Mamiko, Fujita, Keiko, Kobayashi Hironori , Suzuki Shunji, 2011,
Pink-Colored Grape Berry Is the Result of Short Ins ertion in Intron of Color
Regulatory Gene, PLoS One. 6(6): e21308
140. Skinkis P., Walton V., Kaiser C., 2009, Biology and Management in the Pacific
Northwest, Grape Phylloxera, Oregon State Universty , Extension Service,
http://ir.library.oregonstate.edu/xmlui/bitstream/h andle/1957/19539/ec1463-e.pdf
141. Skirvin M.R., Mcpheeters K.D., Norton Margaret, 199 4, Sources and Frequency
of Somaclona Variation, Hort.Science, 29(11): 1231- 1237.
142. Spayd S. E., Tarara J. M., Mee D. L., Ferguson J. C ., 2002, Separation of sunlight
and temperature effectson the composition of Vitis vinifera cv. Merlot berries,
Am.F.Enol.Vitic. 53: 171-182
143. Tamai Giulia, Brancadoro L., Failla O., Spinardi An na, Scienza A., 2003,
Realisation of New Variability by Means of Inbreedi ng in Some Indigenous Red
Grapevine Cultivar of Verona (North East Italy), Ac ta Hort. 603: 345-356
144. Tang X.P., Chen J., Ma X.H., Dong Z.G., Zhao Q.F., Li X.M., Tan W., 2015, A
series of polyploid grape cultivars and their struc tural identification of ploidy
character. Acta Hortic. 1082: 63-68
145. Țârdea Constantin, 1971 – Metode de analiz ă și control tehnologic al vinurilor,
Editura Ceres, Bucure ști
146. Țârdea C., Țârdea Angela, Sârbu Gh., 2000, Tratat de Vinifica ție, Ed.”Ion Ionescu
de la Brad”, Ia și
147. Terral J.F., Tabard Elidie, Bouby L., Ivorra Sarah, Pastor T.,l Figueiral Isabel, Picq
Sandrine, Chevance J.B, Jung Cécile, Fabre L.,Tardy C.,Compan M., Bacilieri
R.,Lacombe T., This Patrice, 2010, Evolution and hi story of grapevine ( Vitis
vinifera ) under domestication: new morphometric perspective s to understand seed
domestication syndrome and reveal origins of ancien t European cultivars, Ann Bot.
105(3): 443–455.
148. Tian B., Harrison R., Morton J., Jaspers M., Grose C. and Trought M., 2013,
Effects of mechanical harvesting and grape processi ng on the composition of
'Sauvignon Blanc' juice and wine. Acta Hort. (ISHS) 978:187-190
149. Todorov, I., 2000, The inbreeding in grapevine (V itis vinifera l.) genetic
improvement. Acta Hort. (ISHS) 528:631-640
150. Vasconcelos M. Carmo, Greven M., Winefield C.S., Tr ought M.C.T, Raw Victoria,
2009, The Flowering Process of Vitis vinifera: A Re view, Am. J. Enol. Vitic. 60(4):
411-434

246 151. Venuti Silvia, Copetti D., Foria Serena, Falginella L., Hoffmann Sarolta, Bellin
Diana,Cindri ć P.,Kozma P., Scalabrin Simone, Morgante M., Testol in R., Di
Gaspero Gabrielle, 2013, Historical Introgression o f the Downy Mildew Resistance
Gene Rpv12 from the Asian Species Vitis amurensis into Grapevine Varieties, PLoS
One.., 8(4): e61228
152. Viala P., Vermorel V., 1910, Ampélographie. Traité General de Viticulture. First
Edition. Paris.
153. Walker Amanda R., Lee Elizabeth, Robinson S. P., 20 06, Two new grape cultivars
bud sports of Cabernet Sauvignon bearing pale-color ed berries, as the results of
detection of two regulatory genes of the berry colo ur locus, Plant Mol. Biol. 62:
623-635
154. Walker Amanda R., Lee Elisabeth, Bogs J., McDavid D . A. J., Thomas M. R., &
Robinson S. P., 2007, White grains resulting from t he mutation of two similar and
adjacent genes, The Plant Journal 49 (5): 772-785.
155. Wells R., 2011, Investigations into the relationshi ps stress and leaf heath of the
grapevine on grape and wine qualities, Thesis, Univ ersity of Tasmania
156. Yancheva S., Roichev V., 2007, Embryogenesis in See dles Grapes and Hybrid
Combinations of (Vitis Vinifera L.), Biotechnology & Biotechnological Equipment,
21(2): 161-165,
157. Yamada M., Yamane H., Yoshinaga H., Hirakawa K., Ku rihara N., Iwanami A.,
Nagata H., Sato K., Ozawa A., Sumi T., 2003, New gr ape cultivar Honey Venus,
Bulletin of the National Institute of Fruit Tree Sc ience, Japan 2:. 53-63.
158. Yan W., Hunt L.A., Sheng Q., Szlavnics Z., 2000, Cu ltivar evaluation and
mega-environment investigation based on GGE biplot. Crop Sci. 40: 597-605
159. Yusen Wu, Shuyan Duan, Liping Zhao, Zhen Gao, Meng Luo, Shiren Song,
Wenping Xu, Caixi Zhang, Chao Ma, Shiping Wang, 201 6, Aroma characterization
based on aromatic series analysis in table grapes, Scientific Reports 6:31116
http://www.nature.com/articles/srep31116.pdf
160. Zobel R.W., Wright M.J., Gauch Jr. H.G., 1988, Stat istical analysis of a yield trial.
Agronomy Journal 80: 388-393;
161. ***Legea 164/2015,
https://lege5.ro/Gratuit/g4ytmmzygq/legea-viei-si-v inului-in-sistemul-organizarii-c
omune-a-pietei-vitivinicole-nr-164-2015
162. ***http://www.gheorghesavin.org/ro/resurse-genetice -ale-vitei-de-vie/

247 163. ***http://www.millesime.ro/articole/19-povestea-vin ului.html
164. ***http://www.restaurantedelux.ro/istoria-vinului.h tml
165. ***http://www.rezervoare-inox-vin.com/Istoria_vinul ui.html
166. ***http://www.tehnologii-viticole.ro/obiective.html
167. ***http://www.winetaste.ro/vinul-si-omul.html
168. ***http://www.cramadincotnari.ro/pinot-gris
169. ***http://www.vignetoconsult.com/riesling_italian.p hp