Verificarea Situatiei Fiscale a Persoanelor Fizice

C U P R I N S

Introducere …………………………………………………………………………………………p.04

Capitolul I:

Verificarea situatiei fiscale a persoanelor fizice………………………………………..p.08

1.1. Persoana fizica – subiect al verificarii fiscale ………………………………………p.08

1.2. Verificarea situației fiscale personale…………………………………………………p.11

1.3. Verificarea fiscală prealabilă documentară………………………………………….p.14

1.4. Verificarea fiscală…………………………………………………………………………….p.16

1.5. Metode indirecte de control……………………………………………………………….p.17

1.5.1. Metoda sursei si cheltuirii fondului………………………………..p.17

1.5.2. Metoda fluxurilor de trezorerie……………………………………..p.18

1.5.3. Metoda patrimoniului…………………………………………………..p.18

1.6. Rezultatele verificării fiscale……………………………………………………………….p.20

Capitolul II:

Studiu de caz – Verificarea situatiei fiscale personale a unei persoane fizice, cu privire la impozitul pe venit………………………………………………………….p.21

Concluzii ……………………………………………………………………………………….p.32

Bibliografie …………………………………………………………………………………….p.34

Anexa nr.1 ……………………………………………………………………………………p. 35

Anexa nr.2 …………………………………………………………………………………….p.37

Anexa nr.3 …………………………………………………………………………………….p.39

I N T R O D U C E R E

Finațelor publice constituie principalul instrument al statului în strângerea și distribuirea veniturilor statului si repartizarea acestora, pe categorii de obiective ale instituțiilor publice ale statului, capabile să vină în sprijinul nevoilor cetățenilor.

Finanțele publice urmaresc indeplinirea unor sarcini si obiective precis determinate, pentru satisfacerea cu mijloace specifice a unor necesitati obiective, asigurand mijloacele financiare pentru functionarea mecanismului economico-social al statului.

Finanțele publice asigura pârghiile financiare pentru realizarea sarcinilor și funcțiilor statului, îndeplinind un rol social și economic deosebit de important.

Finanțele publice sunt necesare, în mod obiectiv și nu subiectiv, deoarece contribuie la realizarea sarcinilor si functiilor statului, care nu ar putea fi infaptuite fara parghii financiare.

__________________________________

Maria Carmen Andrusca – Finantele publice in etapa actuala, Publicatia „Legea si viata” nr.11/2006, pag.42, Chisinau

Interventia statului in economie, cu ajutorul finantelor, nu are caracter neutru, ci indeplineste un rol activ, prin repartizarea unei importante parti din produsul intern brut, in scopul satisfacerii nevoilor economice si sociale.

__________________________________

Maria Carmen Andrusca – Finantele publice in etapa actuala, Publicatia „Legea si viata” nr.11/2006, pag.44, Chisinau

Finantele publice sunt utilizate in scopul realizarii dezvoltarii economice si sociale a tarii intr-un cadru echilibrat ( ibidem pag.45)

Statul, ca  subiect al raportului juridic fiscal, este reprezentat in de Ministerul Economiei si Finantelor prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, asa cum se prevede la art.17 (Subiectele raportului juridic fiscal) din Codul de procedura fiscala, aprobat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:

„Art.17

   (1) Subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitatile administrativ-teritoriale sau, dupa caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, definite potrivit Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilul, precum si alte persoane care dobandesc drepturi si obligatii in cadrul acestui raport.

   (2) Contribuabilul este orice persoana fizica ori juridica sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat, in conditiile legii.

   (3) Statul este reprezentat de Ministerul Economiei si Finantelor prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate cu personalitate juridica. (…)”

Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ii revine un rol activ in administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare si in punerea in aplicare a legislatiei si a politicilor fiscale, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala 2:

”Art. 4. – Agentia asigura administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare date prin lege in competenta sa, aplicarea politicii si reglementarilor in domeniul vamal si exercitarea atributiilor de autoritate vamala, precum si controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care au ca efect evaziunea fiscala si frauda fiscala si vamala, precum a altor fapte date prin lege in competenta sa.

Art.6 – Agentia indeplineste urmatoarele functii:

   a) de strategie si management;

   b) de gestiune a contribuabililor si a impozitelor, taxelor, contributiilor si a celorlalte venituri bugetare date in competenta sa, conform legii;

   c) de inspectie fiscala si de verificare fiscala;

   d) de colectare a veniturilor statului;

   e) de asigurare de servicii pentru contribuabili;

   f) de control operativ si inopinat;

   g) de prevenire si combatere a evaziunii fiscale si a fraudei fiscale si vamale;

   h) de suport tehnic de specialitate acordat procurorului in efectuarea urmaririi penale;

   i) de supraveghere vamala si fiscala;

   j) de control vamal;

   k) de coordonare, indrumare si control al aplicarii reglementarilor legale in domeniul de activitate, precum si al functionarii structurilor care isi desfasoara activitatea in subordinea sa;

   l) de suport, respectiv de management al resurselor umane, financiare si materiale, de sustinere a activitatilor specifice prin intermediul tehnologiei informatiilor si comunicatiilor, de reprezentare juridica, de audit public intern, precum si de comunicare interna si externa;

   m) de cooperare internationala.”

  In sistemul fiscal romanesc, sistem de tip declarativ, principala obligatie care le revine contribuabililor o constituie declararea si plata impozitelor, taxelor si contributiilor sociale pe care acestia le datoreaza bugetului general consolidat, administrat de Ministerul Finantelor Publice prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

Unul dintre obiectivele principale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală este colectarea veniturilor bugetului general consolidat, datorate de contribuabilii persoane juridice și persoane fizice.

Pentru buna colectare a veniturilor bugetare, Agenția Națională de Administrare Fiscală intreprinde acțiuni care să conducă la creșterea gradului de conformare voluntară atât la declarare cât și la plată, prin:

– îmbunătățirea procedurilor de administrare;

– extinderea serviciilor de asistență prin telefon, internet, poștă electronică pentru informarea mai bună a contribuabililor cu privire la obligațiile și drepturile acestora ceea ce contribuie la creșterea civismului fiscal și totodată la îmbunătățirea relației lor cu administrația fiscală;

– creșterea gradului de informatizare prin asigurarea de instrumente de monitorizare a procesului de gestiune a declarațiilor și plăților (depunerea declarațiilor fiscale prin mijloace electronice, precum și efectuarea plăților prin instrumente electronice de plată). 3

Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale (valoric) este calculat ca raport între încasările din obligații curente și sumele declarate aferente perioadei de raportare. 4

Gradul de depunere voluntară a declarațiilor fiscale este un indicator ce reflectă gradul de creștere a civismului declarativ, care este o etapă importantă în mai buna colectare a veniturilor bugetare. Prestarea unei asistențe prompte și de calitate, câștigarea respectului și încrederii contribuabililor concomitent cu simplificarea procedurilor de depunere sunt instrumente esențiale pentru creșterea eficienței gestionării sistemului declarativ de plată. 5

Legislatia fiscala romaneasca atribuie organului fiscal un rol activ, in relatia cu contribuabilii, pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin. Rolul activ al organului fiscal

_____________________________

3 Surse web: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/structura-anaf/pfam/verificari-fiscale/

4 Ibidem

5 Ibidem

este prevazut la art.7 din Codul de procedura fiscala, aprobat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:

”Art.7

Organul fiscal instiinteaza contribuabilul asupra drepturilor si obligatiilor ce ii revin in desfasurarea procedurii potrivit legii fiscale.

   (2) Organul fiscal este indreptatit sa examineze, din oficiu, starea de fapt, sa obtina si sa utilizeze toate informatiile si documentele necesare pentru determinarea corecta a situatiei fiscale a contribuabilului. In analiza efectuata organul fiscal va identifica si va avea in vedere toate circumstantele edificatoare ale fiecarui caz.

   (3) Organul fiscal are obligatia sa examineze in mod obiectiv starea de fapt, precum si sa indrume contribuabilii pentru depunerea declaratiilor si a altor documente, pentru corectarea declaratiilor sau a documentelor, ori de cate ori este cazul.

   (4) Organul fiscal decide asupra felului si volumului examinarilor, in functie de circumstantele fiecarui caz in parte si de limitele prevazute de lege.

   (5) Organul fiscal indruma contribuabilul in aplicarea prevederilor legislatiei fiscale. Indrumarea se face fie ca urmare a solicitarii contribuabililor, fie din initiativa organului fiscal.” 6

Inspectia fiscala este o parte a sistemului nostru fiscal declarativ, avand ca scop verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, precum si stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora.

Agenția Naționala de Administrare Fiscală, prin Direcția Verificări Fiscale a demarat programul de îmbunătățire a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi/venituri mari (PFAM). Direcția a fost înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 564/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Programul de conformare pus în aplicare de Direcția Verificări Fiscale vizează, în principal și într-o primă etapă, un segment alcătuit din peste 300 de contribuabili persoane fizice cu averi și/sau venituri mari, identificat pe baza informațiilor deținute sau obținute de administrația fiscală. 7

Agenția Naționala de Administrare Fiscală, prin structurile subordonate, asigură asistența contribuabililor, realizează campanii de informare și educare a acestora, inclusiv prin transmiterea de notificări, cu precădere în cazurile în care se constată o conformare redusă față de veniturile așteptate la declarare pe baza informațiilor deținute, organizează întâlniri cu organizațiile profesionale în scopul identificării posibilităților de plasare a mesajelor de încurajare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi/venituri mari, precum și de a facilita identificarea problemelor și solutiilor aferente domeniului de competențe al direcției și pune în aplicare orice alte măsuri legale de natură să îmbunătățească gradul de conformare la declararea veniturilor obținute de contribuabilii care fac obiectul programului.8

Direcția Verificări Fiscale este structura competentă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în efectuarea verificării situației fiscale personale, pe întregul teritoriu al țării, cu privire la impozitul pe venit, conform prevederilor Capitolului III Dispoziții speciale privind verificarea persoanelor fizice supuse impozitului pe venit al

_______________________

6 O.U.G.nr. 92/2003, privind Codul de Procedura Fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.863/26.09.2005, art.7

7 Surse web: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/structura-anaf/pfam/verificari-fiscale/

8 Ibidem

Titlului VII Inspecția fiscală din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Verificările fiscale se realizează potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, completată prin Hotărârea Guvernului nr. 773/2011. De asemenea, Direcția Verificări Fiscale are competența de a exercita inspecția fiscală parțială privind obligația de stabilire, reținere și plată a impozitului pe venit, asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, pe întregul teritoriu al țării. În scopul verificarii situației fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit, inspectorii fiscali procedează la analiza tuturor informațiilor, documentelor și a altor mijloace de probă referitoare la situația fiscală a persoanei fizice verificate, obținute inclusiv prin solicitarea de informații, în condițiile art. 52-59 și 60-63 din Codul de procedură fiscală, de la terți sau autorități și instituții publice deținătoare, atât din țară cât și din străinătate, în baza convențiilor internaționale de schimb de informații sau, în lipsa acestora, pe bază de reciprocitate. 9

Verificarea situatiei fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit, prevazuta la art. 1091 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de organele fiscale avand ca obiect examinarea totalitatii drepturilor si a obligatiilor de natura patrimoniala, a fluxurilor de trezorerie si a oricaror altor elemente relevante pentru stabilirea situatiei fiscale reale a persoanei fizice verificate. 10

Cadrul legislativ în domeniul verificarii situatiei fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit a fost creat incepand cu anul 2010, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010, prin care s-a stabilit în Codul fiscal impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată si s-au introdus, în Codul de procedură fiscală, dispoziții speciale privind verificarea persoanelor fizice supuse impozitului pe venit si definirea metodelor indirecte de control care vor fi utilizate pentru determinarea venitului persoanelor fizice.

Prin Hotararea Guvernului nr. 248/2011 a fost aprobată procedura de aplicare a metodelor indirecte, pentru stabilirea bazei impozabile ajustate pentru impozitul pe venitul obținut de persoanele fizice.

Prin Hotararea Guvernului nr. 773/2011 a fost aprobată procedura de analiză de risc, pe baza căreia se selectează persoanele fizice supuse verificării.

Prin Hotararea Guvernului nr. 564/2011 a fost înființată Direcția verificări fiscale, în cadrul aparatului central al ANAF.

Prin Ordinul președintelui A.N.A.F nr. 3294/2011 s-a stabilit ca Direcția verificări fiscale este structura competenta de efectuare a verificării situației fiscale personale a contribuabililor persoane fizice, pe întregul teritoriu național. O.P.A.N.A.F. nr. 3294/2011 a fost modificat prin O.P.A.N.A.F. nr. 283/2012, care s-a stabilit în sarcina Administratiilor Județene a Finantelor Publice și Administratiilor Finantelor Publice ale sectoarelor Municipiului Bucuresti competența teritorială de efectuare a verificării fiscale prealabile documentare, a verificării fiscale și a reverificării persoanelor fizice supuse impozitului pe venit.

_______________________

9 Surse web: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/structura-anaf/pfam/verificari-fiscale/

10 H.G.nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.191/18.03.2011, art.1

Prin Ordonanta Guvernului nr. 8/2013 s-a introdus în Codul de procedură fiscală, obligația persoanei fizice supuse verificării fiscale prealabile documentare, de a depune o declarație de patrimoniu și venituri la solicitarea organului fiscal si s-a stabilit durata verificării fiscale la 6 luni, sau 12 luni în cazul în care sunt necesare informații din străinătate. Modelul declarației de patrimoniu și venituri a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1504/2013.

Prin Ordinul președintelui A.N.A.F nr. 393/2013 s-a aprobat modelul și conținutul formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare fiscală a persoanelor fizice.

Prin Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 1104/2013, au fost constituite compartimente de verificări fiscale, în cadrul serviciilor de inspecție fiscală persoane fizice, la nivelul activității de inspecție fiscală din cadrul administrațiilor finanțelor publice județene și a sectoarelor Municipiului București.

Prin Ordinul președintelui A.N.A.F nr. 3751/2013 se stabileste că Direcția verificări fiscale este structura competentă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în efectuarea activităților de analiză de risc și selectare a persoanelor fizice care vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare, pe întregul teritoriu al țării, așa cum sunt reglementate aceste activități de Hotărârea Guvernului nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, cu modificările și completările ulterioare.

Prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 544/2014 a fost aprobata Carta drepturilor și obligațiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale.

Programul demarat de A.N.A.F., pentru imbunatatirea conformarii fiscale a persoanelor fizice cu venituri/averi mari urmareste asigurarea conformarii fiscale a persoanelor fizice cu venituri/averi mari, prin aplicarea unui tratament fiscal corect, respectiv efectuarea de verificari fiscale la contribuabilii selectati pe baza analizei de risc, identificarea veniturilor nedeclarate, impozitarea acestora, informarea contribuabililor in scopul asigurarii cunoasterii, intelegerii si aplicarii corecte a legislatiei in vigoare, precum si aplicarea unor tratamente alternative de cunoastere a conformarii voluntare. 11

Lucrarea de fata are ca tema un subiect de actualitate in fiscalitatea romaneasca, al carui cadru legislativ a fost conturat incepand cu anul 2011 si anume Verificarea situatiei fiscale a persoanelor fizice, cu referire la persoanele fizice cu averi mari. Aceasta tematica se afla pe agenda de lucru a A.N.A.F. si este gandita in stransa legatura cu dezideratul autoritatilor privind cresterea nivelului de conformare voluntara a contribuabililor si programele demarate in acest sens. Lucrarea este alcatuita din doua parti, in prima parte fiind facuta o prezentare minutioasa a prevederilor legislatiei specifice si a unor consideratii teoretice, iar in partea secunda fiind prezentat un model de aplicare a algoritmului de verificare, conform celor expuse in prima parte a lucrarii.

In Capitolul I intitulat ”Verificarea situatiei fiscale a persoanelor fizice”, am adus în prim plan prezentarea cadrului legislativ în domeniul verificarii situatiei fiscale personale a persoanelor fizice, cu privire la impozitul pe venit, precum si a activitatilor desfasurate de organele fiscale, avand ca obiect examinarea totalitatii drepturilor si a obligatiilor de natura patrimoniala, a fluxurilor de trezorerie si a oricaror altor elemente relevante pentru stabilirea situatiei fiscale reale a persoanei fizice verificate, cu privire la impozitul pe venit.

Tot aici am prezentat elemente privind riscul fiscal si analiza de risc, verificarea situatiei fiscale personale, verificarea fiscală prealabilă documentară si metodele indirecte utilizate in situatia verificarii fiscale efectuate la persoanele fizice, precum si analiza rezultatelor verificarii, la stabilirea starii de fapt fiscale, pentru stabilirea bazei de impunere si emiterea deciziei de impunere/deciziei de incetare a procedurii de verificare.

In Capitolul II am abordat studiul de caz intitulat ”Verificarea situatiei fiscale personale a unei persoane fizice, cu privire la impozitul pe venit”. Studiul de caz, in care se utilizeaza date alese arbitrar, reprezinta o ipoteza de lucru, privind efectuarea

_______________________

11 Raport de performanta A.N.A.F. pe anul 2014, prezentat de presedintele A.N.A.F. Surse web: https://www.anaf.ro/internet/ANAF/informatii-publice/informatii-interes-public/rapoarte-ANAF/

verificarii fiscale, in situatia unei persoane fizice neindividualizate.

Se prezinta in insiruirea lor fireasca, conform precizarilor legislative, pasii urmati de organele fiscale de control, in efectuarea verificarilor: efectuarea analizei de risc, efectuarea verificarii fiscale prealabile documentare, analiza situatiei fiscale personale, stabilirea venitului estimat si a diferentelor fata de venitul declarat (semnificative sau nu). Se prezinta modul de stabilire a bazei impozabile ajustate prin aplicarea fiecarei dintre cele trei metode indirecte utilizate: metoda sursei si cheltuirii fondului, metoda fluxurilor de trezorerie si metoda patrimoniului.

Concluzii: România are nevoie de o legislație fiscală clară și flexibilă care să încurajeze conformarea voluntară în rândul persoanelor fizice cu venituri mari, intrucat conformarea voluntara reprezinta o soluție viabilă și durabilă pentru creșterea veniturilor bugetare.

Adoptarea unor prevederi legislative moderne, stimulative, va spori nivelul conformarii voluntare in randul persoanelor fizice cu venituri mari, dar si in randul tuturor contribuabililor și va duce la creșterea veniturilor bugetare, generând astfel beneficii la nivelul întregii societăți.

Prin verificarea situatiei fiscale personale a persoanelor fizice cu averi mari, A.N.A.F. urmareste atingerea obiectivelor Programului de imbunatatire a conformarii fiscale a persoanelor fizice cu venituri/averi mari si totodata exercita prerogativele atribuite prin lege, de inspectie fiscala si de verificare fiscala, in vederea imbunatatirii colectarii veniturilor statului.

CAPITOLUL I. VERIFICAREA SITUATIEI FISCALE A PERSOANELOR FIZICE

1.1. Persoana fizica – subiect al verificarii fiscale

Persoana fizica, care prezinta risc fiscal ce excede riscului minim fiscal acceptat de autoritatea fiscala, constituie subiect al atentiei autoritatii fiscale si poate deveni subiect al verificarii fiscale, cu privire la impozitul pe venitul realizat.

Riscul fiscal este estimat prin determinarea riscurilor de nedeclarare a veniturilor impozabile ale persoanelor fizice, iar identificarea riscurilor se face prin stabilirea surselor de date, activitatea de colectare de informatii fiscale, inclusiv a celor detinute de alte entitati, formalizarea datelor in structura necesara analizei si definirea caracteristicilor persoanelor fizice cu potential risc de nedeclarare. 12

Riscul fiscal este dat de diferența dintre veniturile declarate ale contribuabilului și veniturile estimate din analiza situației fiscale personale, pe baza evaluării modificării elementelor patrimoniale, cheltuielilor personale efectuate, a fluxurilor de trezorerie.

In scopul definirii caracteristicilor persoanelor fizice cu potential risc de nedeclarare se au in vedere, in principal, urmatorii indicatori fiscali si patrimoniali privind persoanele fizice:

a) veniturile declarate de persoana fizica, precum si de platitorii de venit;

b) cresterea valorii patrimoniului persoanei fizice;

c) cheltuielile personale efectuate;

_______________________

12 H.G.nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.191/18.03.2011, art.172

d) fluxurile de trezorerie. 13

Activitatea de evaluare a riscurilor pe care persoanele fizice le prezinta din punct de vedere fiscal se realizeaza prin:

a) compararea valorii veniturilor declarate cu fluxurile de trezorerie, precum si cu valoarea cresterii patrimoniale si a cheltuielilor personale efectuate;

b) evaluarea riscului de nedeclarare. Riscul de nedeclarare reprezinta diferenta dintre veniturile declarate de contribuabili sau de platitorii de venit, pe de o parte, si, pe de alta parte, situatia fiscala personala;

c) stabilirea riscului minim acceptat de administratia fiscala prin verificarea incadrarii diferentelor stabilite in limita prevazuta la art. 109^1 alin. (4) din Codul de procedura fiscala. 14

Activitatea de gestionare a riscurilor pe care persoanele fizice le prezinta pentru administratia fiscala se realizeaza prin:

a) procesarea si elaborarea listei persoanelor care depasesc riscul minim;

b) elaborarea propunerilor pentru efectuarea verificarii fiscale prealabile documentare, avand in vedere valoarea riscului de nedeclarare, in ordinea descrescatoare, cu respectarea valorii riscului minim stabilit. Daca din informatiile detinute organul fiscal identifica existenta in lista persoanelor care depasesc riscul minim a unor persoane care au calitatea de sot/sotie, rude sau afini pana la gradul al II-lea inclusiv, elaborarea propunerilor se face concomitent pentru toate aceste persoane;

c) valorificarea rezultatelor verificarilor fiscale prealabile efectuate, prin actualizarea datelor si informatiilor detinute cu cele obtinute in cadrul verificarilor fiscale prealabile. 15

Riscul fiscal are drept consecință majoră privarea bugetului de stat de resursele care trebuiesc colectate, in interesul general. Autoritatea fiscala trebuie sa promoveze politici de incurajare a conformării fiscale, iar strategiile de conformare pe baza abordării și managementului riscurilor implica utilizarea unei palete largi de abordari.

Utilizarea unei palete largi de abordari pentru riscurile fiscale presupune:

– desfasurarea de campanii de informare avand ca scop informarea si educarea contribuabililor privind legislatia si procedurile fiscale;

– organizarea de intalniri si parteneriat de dialog cu organizații profesionale, societati de consultanta, auditare, expertiza și specialisti în fiscalitate (mediu de discutii privind conformarea fiscala, dificultati si probleme intampinate in implementarea programului de conformare fiscala);

– promovarea publica a programului de conformare si a dezideratelor urmarite;

– intreprinderea de masuri pentru rezolvarea problemelor aparute in implementarea programului de conformare fiscala (modificări legislative, elaborarea de proceduri, etc);

– transmiterea de notificări de nedeclarare catre contribuabili (cu solicitarea de explicații);

– verificări și inspecții fiscale.

Categoriile de persoane fizice cu risc fiscal, structurate pe grupuri de persoane, in functie de caracteristicile si comportamentul acestora, sunt:

a) persoane fizice cu averi/venituri mari, avand drept caracteristici complexitatea și dimensiunea afacerilor și a fluxurilor financiare, posibilitatea de acces la scheme de planificare fiscală agresivă. Comportamentul fiscal al persoanelor fizice cu averi/venituri mari are un impact semnificativ asupra sistemului general de impozitare a veniturilor.

b) persoane fizice cu patrimoniu personal semnificativ care dețin societati ale căror

_______________________

13 H.G.nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.191/18.03.2011, art.176

14 H.G.nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.191/18.03.2011, art.177

rezultate financiare sunt precare (situatia “patron bogat / societate săracă”). De regula, in cazul acestora, majoritatea veniturilor personale provin din veniturile neînregistrate ale

propriilor societăți comerciale. De multe ori persoanele fizice apar ca finanțatoare ale societatilor, iar prin neînregistrarea în contabilitatea societatilor a veniturilor realizate, în scopul diminuării obligațiilor fiscale, se comite evaziune fiscală. Totodata, prin mecanismele de fraudare se savarsesc si alte ilegalități conexe, cum ar fi spălarea de bani, prin prelevarea și utilizarea fondurilor obținute ilicit, concurență neloială, etc.

c) persoane fizice cu patrimoniu personal semnificativ care nu figurează cu venituri declarate administrației fiscale sau au venituri declarate foarte mici. Veniturile sunt realizate din activități la limita legii sau dincolo de ea.

d) persoane fizice care desfășoară unele activități artistice și sportive, persoane care activează în domeniul entertainment-ului și care își exploatează financiar drepturile de imagine și alte drepturi necorporale, participă la evenimente etc. Veniturile realizate de acestea se caracterizeaza prin volatilitate ridicată;

e) Unele categorii de salariați, care primesc drepturi de natură salarială de valoare semnificativă, în mare parte neînregistrate și nefiscalizate (așa-numitul fenomen al “muncii la gri”).

Ca o caracteristica generala, categoriile de persoane fizice cu risc fiscal mentionate mai sus, obțin venituri din aproape toate sursele (tranzactii imobiliare – vânzări și închirieri, investiții, dividende și în valori mobiliare, câștiguri, salarii), din România și din străinătate, au dețineri patrimoniale directe și indirecte, în țară și în străinătate, beneficiaza de planificare fiscală, au acces la consultanță fiscala si juridica.

Sunt situatii in care persoanele fizice cu averi/venituri mari, incearca sa se sustraga de la plata taxelor si impozitelor, prin declararea rezidenței fiscale in state cu care Romania a incheiat Conventia pentru evitarea dublei impuneri.

1.2. Verificarea situației fiscale personale

Verificarea situatiei fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit, prevazuta la art. 1091 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, privind Codul de procedura fiscala are ca obiect examinarea totalitatii drepturilor si a obligatiilor de natura patrimoniala, a fluxurilor de trezorerie si a oricaror altor elemente relevante pentru stabilirea situatiei fiscale reale a persoanei fizice verificate, in vederea constatarii de venituri nedeclarate.

Aceste venituri urmeaza a fi impozitate, in conformitate cu prevederile art. 791 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

„Art. 791

Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate pe baza procedurilor și metodelor indirecte de reconstituite a veniturilor sau cheltuielilor. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului si al accesoriilor.” 15

Regulile privind verificarea persoanelor fizice sunt prevazute de art. 109^1 din Codul de procedura fiscala.

„Art. 1091

_______________________

15 Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.927/23.12.2003, art.791

(1) Organul fiscal are dreptul de a efectua o verificare fiscală prealabilă documentară a ansamblului situației fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit reglementat de titlul III din Codul fiscal, în condițiile prezentului cod, care se aplică în mod corespunzător.

(11) Competența de exercitare a verificării situației fiscale personale pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate se stabilește prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Aparatul central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală are competență în efectuarea verificării persoanelor fizice, potrivit prezentului capitol, pe întregul teritoriu al țării.”

(2) Prin situație fiscală personală se înțelege totalitatea drepturilor și a obligațiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie și a altor elemente de natură să determine starea de fapt fiscală reală a contribuabilului pe perioada verificată.

(3) Verificarea prevăzută la alin.(1) constă în compararea între, pe de o parte, veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit și, pe de altă parte, situația fiscală personală a contribuabilului.

(4) Dacă organul fiscal constată o diferență semnificativă între, pe de o parte, veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit și, pe de altă parte, situația fiscală personală, acesta continuă verificarea prevăzută la alin. (1) prin comunicarea avizului de verificare și stabilește baza impozabilă ajustată prin utilizarea metodelor indirecte prevăzute la alin. (6). Diferența este semnificativă dacă între veniturile estimate calculate în baza situației fiscale personale și veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit este o diferență mai mare de 10%, dar nu mai puțin de 50.000 lei.

(5) În situația în care organul fiscal constată diferențe semnificative conform alin. (4), acesta solicită contribuabilului prezentarea, în termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare, sub sancțiunea decăderii, de documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situația sa fiscală. Termenul se poate prelungi cu 30 de zile, o singură dată, la solicitarea justificată a contribuabilului, cu acordul organului fiscal.

(51) Persoana supusă verificării are obligația de a depune o declarație de patrimoniu și venituri la solicitarea organului fiscal. În situația în care solicitarea are loc odată cu comunicarea avizului de verificare, declarația se depune în termenul prevăzut la alin. (5); în situația în care solicitarea are loc pe perioada verificării, declarația se depune în termen de 15 zile de la data comunicării solicitării.

(52) Elementele de patrimoniu și de venituri ce trebuie declarate de persoana supusă verificării, precum și modelul declarației se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.

6) Metodele indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate sunt următoarele:

a) metoda sursei și cheltuirii fondului. Metoda constă în compararea cheltuielilor efectuate cu veniturile declarate în perioada supusă verificării;

b) metoda fluxurilor de trezorerie. Metoda constă în analiza conturilor bancare și a fluxurilor de numerar pentru a stabili mișcările de disponibilități bănești și asocierea acestora cu sursele de venit și utilizarea lor;

c) metoda patrimoniului. Metoda constă în determinarea venitului impozabil pe baza creșterii valorii patrimoniului net al unui contribuabil pe parcursul unui an fiscal. Creșterea sau descreșterea valorii patrimoniului net se determină prin compararea valorii patrimoniului net la începutul perioadei cu cea de la sfârșitul perioadei.

(7) Procedura de aplicare a metodelor indirecte prevăzute la alin. (6) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.” 16

_______________________

16 O.U.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.941/29.12.2003, art.1091

In aplicarea prevederilor art. 1091, alin.( 11) din Codul de procedura fiscala, a fost emis Ordinul Presedintelui A.N.A.F. nr. 3294/2011 (modificat prin O.P.A.N.A.F. nr. 283/2012):

„Art. 1:

(1) În înțelesul prevederilor cap. III "Dispoziții speciale privind verificarea persoanelor fizice supuse impozitului pe venit" al titlului VII "Inspecția fiscală" din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, structura competentă din cadrul aparatului central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală în efectuarea verificării situației fiscale personale, pe întregul teritoriu al țării, este Direcția verificări fiscale.

(2) Pentru efectuarea verificării fiscale prealabile documentare, a verificării fiscale și a reverificării persoanelor fizice supuse impozitului pe venit, competența revine direcției generale a finanțelor publice județene în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiscal al persoanei fizice verificate.

(3) În cazul persoanelor fizice al căror domiciliu fiscal se află pe raza municipiului București competența prevăzută la alin. (1) revine administrației finanțelor publice a sectorului în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiscal al persoanei fizice verificate.” 17

In aplicarea prevederilor art. 1091, alin.( 52) din Codul de procedura fiscala, a fost emis Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1.504/2013 privind stabilirea modelului declarației de patrimoniu și de venituri, precum și a elementelor de patrimoniu și de venituri ce trebuie declarate de persoana fizică supusă verificării situației fiscale personale. Potrivit ordinului, elementele de patrimoniu care se declară de către persoana fizică supusă verificării situației fiscale personale sunt următoarele:

    a) bunuri imobile: terenuri, clădiri, alte bunuri imobile;

    b) bunuri mobile:

    b.1) mijloace de transport (terestre/navale/aeriene) înmatriculate/înregistrate, potrivit legii;

    b.2) bunuri sub formă de metale prețioase, bijuterii, obiecte de artă și de cult, colecții de artă și numismatică, antichități, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare de achiziție însumată depășește 15.000 lei;

    b.3) animale, inclusiv animale de rasă sau care participă la competiții/curse, a căror valoare însumată depășește 15.000 lei;

    c) active financiare:

    c.1) conturi și depozite bancare, fonduri de investiții, forme echivalente de economisire și investire;

    c.2) plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate;

    d) alte bunuri, titluri și/sau dețineri a căror valoare individuală depășește 10.000 lei;

    e) polițe de asigurare, cu excepția asigurărilor de răspundere civilă auto;

    f) cheltuieli:

    f.1) cheltuieli personale;

    f.2) cheltuieli cu persoanele aflate în întreținere;

    g) datorii.

Elementele de patrimoniu se declară pe fiecare categorie, indiferent de locul situării sau realizării, în țară ori în străinătate.

Elementele de venituri care se declară de către persoana fizică supusă verificării situației fiscale personale sunt următoarele:

  a) venituri realizate pentru care se aplică regimul de reținere la sursă a impozitului;    _______________________

17 O.P.A.N.A.F. nr. 3294/2011 privind privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.747/25.10.2011, art.1

b) venituri realizate care nu sunt impozabile;

    c) venituri scutite de impozit, potrivit legii.

Elementele de venituri se declară pe fiecare categorie și sursă de venit, indiferent dacă sunt obținute în țară sau în străinătate.” 18

In aplicarea prevederilor art. 1091, alin.(7) din Codul de procedura fiscala, a fost emisa Hotararea Guvernului nr.248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate. Conform Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, pentru verificarea situației fiscale personale a persoanelor fizice, organele fiscale efectuează următoarele activități preliminare:

a) analiza de risc pentru stabilirea riscului probabil pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale, la solicitarea unor instituții ori autorități publice;

b) selectarea grupului de persoane care vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare. 19

Prin Ordinul Presedintelui A.N.A.F. nr. 3751/2013 privind competența de efectuare a activităților de analiză de risc și selectare a persoanelor fizice care vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare, se stabileste ca Direcția verificări fiscale este structura competentă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în efectuarea activităților de analiză de risc și selectare a persoanelor fizice care vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare, pe întregul teritoriu al țării, așa cum sunt reglementate aceste activități de Hotărârea Guvernului nr. 248/2011. 20

Pentru selectarea persoanelor fizice supuse verificarii fiscale prealabile documentare, organele fiscale procedeaza la identificarea, evaluarea si gestionarea riscurilor de nedeclarare a veniturilor impozabile ale persoanelor fizice.

    Culegerea datelor necesare pentru efectuarea analizei de risc, se face dupa identificarea surselor de date despre persoanele fizice, detinute de autoritati publice si alte entitati, necesare determinarii riscului de nedeclarare a veniturilor impozabile si se realizeaza prin urmatoarele modalitati:

   a) acces la bazele de date, in temeiul protocoalelor sau acordurilor de colaborare si schimb de informatii incheiate, in conditiile legii, intre organele fiscale si entitatile detinatoare;

   b) solicitarea datelor necesare pe baza unei cereri adresate de organul fiscal entitatii detinatoare;

   c) informatii primite de la autoritati judiciare sau alte autoritati publice nationale ori internationale care detin informatii in legatura cu situatia fiscala personala a contribuabilului;

   d) informatii obtinute de organele fiscale din surse deschise accesului public. 21

Pentru efectuarea analizei de risc se utilizeaza informatii din surse A.N.A.F. (pentru veniturile declarate obtinute in Romania declaratiile D200 sau in strainatate

_______________________

18 O.M.F.P. nr.1.504/2013 privind stabilirea modelului declarației de patrimoniu și de venituri, precum și a elementelor de patrimoniu și de venituri ce trebuie declarate de persoana fizică supusă verificării situației fiscale personale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.578/11.09.2013, art.1 si 2

19 H.G.nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.191/18.03.2011, art.12

20 O.P.A.N.A.F. nr. 3751/2013 privind competența de efectuare a activităților de analiză de risc și selectare a persoanelor fizice care vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.765/09.12.2013, art.1

21 H.G.nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.191/18.03.2011, art.174

declaratiile D201, estimări de achiziții/alocări de fonduri, declaratii D208 privind tranzactii imobiliare, depozitele în conturi bancare, pornind de la venitul din dobânzi D205), de la autoritati publice nationale (Registre de bunuri mobile pentru mijloace de transport terestru, aerian, naval, pentru bunuri imobile, inscrise la Oficiul pentru Cadastru si Publicitate Imobiliara, evidența societăților comerciale deținute/ controlate, conform Oficiului National al Registrului Comertului, etc), din surse deschise, publice (de ex. informații financiare ale societăților comerciale, unele tranzactii comerciale), date internationale (schimb international automat sau spontan de informatii, in cadrul protocoalelor privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal).

Efectuare analizei de risc are drept rezultat estimarea riscului de nedeclarare in vederea selectarii contribuabililor – persoane fizice, pentru a se decide efectuarea sau nu a verificarii fiscale prealabile documentare, avand in vedere urmatoarele informatii:

– veniturile declarate,

– achiziții imobiliare,

– creșterea depozitelor în conturi bancare,

– achiziții auto,

– creșterea creanțelor asupra firmelor,

– creșterea aportului la capital.

1.3. Verificarea fiscală prealabilă documentară

Selectarea persoanelor fizice ce urmează a fi supuse verificării fiscale prealabile documentare este efectuată de către organul fiscal competent, in conformitate cu prevederile art. 16 din H.G. nr.248/2011.

Selectarea persoanelor fizice ce urmează a fi supuse verificării fiscale prealabile documentare se face din lista persoanelor care depășesc riscul minim acceptat de administrația fiscală, în funcție de nivelul riscului și de capacitatea de efectuare a verificărilor fiscale prealabile documentare, in conformitate cu prevederile art.17 din H.G. nr.248/2011.

Verificarea fiscală prealabilă documentară presupune parcurgerea mai multor etape si anume:

solicitarea informațiilor de la terții deținători (instituții de credit, registre de bunuri, societăți comerciale, organe fiscale, etc.);

analiza informațiilor primite;

stabilirea situației fiscale personale a contribuabilului;

estimarea veniturilor contribuabilului;

stabilirea faptului daca exista/nu exista o diferența semnificativă, in sensul art. 1091 din Codul de procedură fiscală;

propunere de continuare/încetare a verificarii fiscale;

Verificarea fiscală prealabilă documentară se desfășoară fără notificarea persoanei fizice si constă în compararea tuturor veniturilor declarate de persoana fizică supusă verificării sau de plătitorii de venit dintr-o perioadă impozabilă, pe de o parte, cu situația fiscală personală definită la art. 1091 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, din aceeași perioadă impozabilă, pe de altă parte.

Organele fiscale stabilesc situația fiscală personală pe baza informațiilor, documentelor și a altor mijloace de probă, deținute de organul fiscal, obținute de către organul fiscal de la terți prin exercitarea dreptului său de a solicita informații sau documente, potrivit art. 52 – 59 din Codul de procedură fiscală, sau obținute de organul fiscal de la autoritățile sau instituțiile publice, în condițiile art. 60 – 63 din Codul de procedură fiscală.

Pe baza informațiilor deținute se procedeaza la examinarea creșterii sau diminuării elementelor patrimoniale, a fluxurilor de trezorerie și a elementelor de venituri și cheltuieli, rezultând situația fiscală personală a contribuabilului.

Pe baza analizei efectuate pentru stabilirea situației fiscale personale, pot rezulta următoarele situații:

ieșirile de fonduri sunt semnificativ mai mari decât intrările de fonduri, deci există un potențial de venituri cu sursă necunoscută, ceea ce va conduce la verificare prin metode indirecte;

există intrări de venituri cu sursă cunoscută, nedeclarate, sau depuneri nejustificate căror sursă nu este suficient determinată, situatie in care trebuie efectuata verificare prin metode indirecte sau inspecție fiscală specifică sursei;

ieșirile de fonduri nu sunt mai mari decât intrările de fonduri și nu au fost identificate venituri nedeclarate, ceea ce va conduce la încetarea procedurii de verificare.

Venitul estimat rezulta ca diferența pozitivă între totalul ieșirilor de fonduri și totalul intrărilor de fonduri si se constituie din venituri impozabile declarate (brute) plus venituri impozabile nedeclarate cu sursă cunoscută sau din surse necunoscute. Constatarea unei diferențe negative nu înseamnă în mod necesar că persoana fizică în cauză a declarat toate veniturile obținute. Diferența negativă poate apărea și din lipsa informațiilor referitoare la cheltuieli (de exemplu cheltuieli realizate în străinătate, cheltuieli realizate cu numerar, etc.).

Prin compararea venitului estimat calculat în baza situației fiscale personale cu venitul declarat de contribuabil sau de plătitorii de venit, se stabileste existența sau nu a diferenței semnificative prevăzute la art. 1091 alin. (4) din Codul de procedură fiscală

Dacă diferența intre venitul estimat calculat în baza situației fiscale personale și venitul declarat este mai mare decat 10% din venitul declarat și diferența este mai mare de 50.000 lei, rezultă că diferența este semnificativă în sensul art. 1091 alin. (4) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Conditiile sunt cumulative, dacă cel puțin una dintre cele două condiții nu este îndeplinită, nu există diferență semnificativă în sensul art. 1091 alin. (4) din Codul de procedură fiscală.

Daca organul fiscal care a efectuat verificarea fiscală prealabilă documentară a constatat, pe baza documentelor și informațiilor deținute, că între venitul obținut de persoana fizică, estimat pe baza situației fiscale personale și venitul declarat, nu există o diferență semnificativă în sensul art. 1091 alin. (4) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, se propune incetarea procedurii verificarii fiscale a persoanei fizice.

Daca organul fiscal care a efectuat verificarea fiscală prealabilă documentară a constatat, pe baza documentelor și informațiilor deținute, că între venitul obținut de persoana fizică, estimat pe baza situației fiscale personale și venitul declarat, există o diferență semnificativă în sensul art. 1091 alin. (4) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, se propune continuarea verificării fiscale a persoanei fizice, prin emiterea avizului de verificare.

Avizul de verificare cuprinde toate elementele prevăzute de art. 1093 din Codul de procedură fiscală, respectiv:

a) temeiul juridic al verificării fiscale;

b) data de începere a verificării fiscale. Este data stabilită de organul fiscal pentru începerea verificării fiscale. Avizul de verificare se comunică persoanei fizice cu cel puțin 15 zile înainte de data începerii verificării fiscale;

c) perioada ce urmează a fi supusă verificării. Perioada supusă verificării este perioada impozabilă definită de Codul fiscal, cu respectarea termenului de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili obligații fiscale;

d) posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a verificării. Acest drept trebuie să fie precizat expres în avizul de verificare;

e) solicitarea de informații și înscrisuri relevante pentru verificare. 22

Se precizează că, în termen de 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare, persoana fizică verificată trebuie să prezinte documente justificative pentru clarificarea situației fiscale personale. Odată cu comunicarea avizului de verificare organul fiscal solicită extrasele de conturi bancare.

Odată cu comunicarea avizului de verificare, se solicită persoanei fizice și depunerea declarației de patrimoniu și venituri, conform modelului aprobat prin Ordinul M.F.P. nr.1504/2013 (formularul se atașează avizului și se menționează în aviz că este disponibil la descărcare în vederea completării pe pagina de internet a ANAF)

Avizul de verificare se comunică persoanei fizice, în conformitate cu dispozițiile art. 44 din Codul de procedură fiscală. Avizul de verificare este însoțit de Carta drepturilor și obligațiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale prevazuta de Ordinul M.F.P. nr. 544/2014.

Avizul este însoțit de un extras din raportul de verificare fiscală prealabilă documentară ce conține concluziile verificării, care au stat la baza luării deciziei de continuare a procedurii de verificare.

Prin avizul de verificare, persoana fizică este înștiințată că are dreptul de a beneficia de asistență de specialitate sau juridică.

1.4. Verificarea fiscală

Acțiunea de verificare fiscală se desfășoară, de regulă, la sediul organului fiscal. În acest scop, persoana fizică verificată este înștiințată prin avizul de verificare despre locul și persoana de contact la care să se prezinte.

La cererea persoanei fizice verificate, verificarea fiscală se poate desfășura și la:

a) domiciliul său, dacă persoana verificată este în imposibilitate fizică de a se deplasa;

b) domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistență de specialitate sau juridică, dacă domiciliul acestei persoane reprezintă și sediul său profesional.

La data începerii verificării fiscale, organul fiscal va avea prima discuție cu persoana fizică supusă verificării. Cu această ocazie, organul fiscal va prezenta persoanei fizice legitimația și ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului fiscal.

Interviul constituie o parte importantă a procesului de examinare a veniturilor persoanei fizice. Are drept scop identificarea principalelor surse de venit și fluxuri financiare, întocmirea situației cheltuielilor personale de trai (pentru locuinta, alimente, imbracaminte, transport, studii, medicale, vacante), stabilirea soldului de numerar, obținerea unor clarificări relevante. Se intocmeste minuta întâlnirii si se semneaza de ambele parti.

Persoana fizică are la dispoziție o perioadă de 60 de zile de la primirea avizului

_______________________

22 O.U.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.941/29.12.2003, art.1093

să prezinte documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situația sa fiscală. Prin clarificări relevante se înțelege prezentarea de explicații în legătură cu conținutul unor documente justificative sau în legătură cu unele situații de fapt. Pe parcursul derulării verificării fiscale, persoana supusă verificării are dreptul să prezinte orice documente justificative sau explicații pentru stabilirea situației fiscale reale. Cu ocazia prezentării documentelor justificative sau explicațiilor, concluziile se consemnează într-un document semnat de ambele părți (documentul “Minuta întâlnirii” aprobat prin Ordinul P.A.N.A.F.nr. 393/2013). În cazul în care persoana verificată refuză semnarea documentului, se consemnează refuzul de semnare.

Durata efectuării verificării este stabilită de organul fiscal și nu poate fi mai mare de 6 luni, respectiv de 12 luni în cazul în care sunt necesare informații din străinătate. Perioadele prevăzute de lege sau stabilite de organul fiscal pentru prezentarea documentelor și/sau a informațiilor solicitate nu sunt incluse în calculul duratei verificării fiscale.

1.5. Metode indirecte de control

Metodele indirecte utilizate pentru stabilirea bazei impozabile ajustate sunt urmatoarele:

   a) metoda sursei si cheltuirii fondului;

   b) metoda fluxurilor de trezorerie;

   c) metoda patrimoniului. 23

Metodele indirecte implică utilizarea de probe circumstanțiale, atunci cand exista suspiciuni privind subdeclararea veniturilor, pentru a determina existenta unor venituri suplimentare obtinute de contribuabil, care nu au fost declarate organelor fiscale, in scopul impozitarii acestora. Probele circumstanțiale reprezintă o serie de fapte care, coroborate, conduc la o concluzie logică.

Pentru a susține determinarea prin metode indirecte a veniturilor nedeclarate, probele trebuie să fie credibile și concluzia trebuie să se bazeze în mod rezonabil pe faptele cunoscute si verificabile.

În general, venitul suplimentar calculat printr-o metodă indirectă nu este legat de o sursă anume, prin urmare, reprezinta un venit a cărui sursă nu a fost identificată.

1.5.1. Metoda sursei si cheltuirii fondului consta in compararea cheltuielilor efectuate de o persoana fizica, cu veniturile declarate in perioada verificata. Orice cheltuiala in exces fata de valoarea declarata a veniturilor poate reprezenta venit impozabil nedeclarat.

Pentru stabilirea bazei impozabile ajustate se va calcula balanta veniturilor si cheltuielilor efectuate, fiind luate in considerare veniturile, respectiv sumele incasate, cheltuielile totale, veniturile neimpozabile, cresterile si descresterile nete ale activelor in perioada verificata.

Determinarea veniturilor sustrase de la impozitare consta in compararea cheltuielilor efectuate, cu veniturile declarate in perioada supusa verificarii. 24

Se recomanda utilizarea acestei metode atunci când contribuabilul cheltuiește

_______________________

23 H.G.nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.191/18.03.2011, art.5

24 Ibidem, art.7

mai mult decât declară, banii nu circulă prin conturi bancare ce pot fi analizate, sau se utilizează încasări în numerar pentru a plăti cheltuieli persoanele sau de afaceri.

Indicii in acest sens pot constitui achiziții de imobile, alte active, creșterea soldului conturilor bancare, efectuarea de cheltuieli personale semnificative.

Prezinta avantajul este o metodă în general mai rapidă și implică mai puține posibilități de apărare ale contribuabilului.

Efectuarea verificarilor prin metoda sursei si cheltuirii fondului necesita stabilirea urmatoarelor elemente:

1. Determinarea modurilor în care au fost utilizate fondurile:

– majorarea activelor (sporirea sumelor din cont, achiziționarea de proprietăți imobiliare);

– diminuarea datoriilor (achitare împrumuturi);

– plata unor cheltuieli (cheltuieli personale destinate traiului, cadouri oferite, reținerea la sursă a unor impozite).

2. Determinarea modurilor în care au fost dobândite fondurile:

– diminuarea activelor (reducerea sumelor din bancă, vânzări ale activelor personale);

– majorarea pasivelor (împrumuturi luate, alte datorii);

– veniturile neimpozabile (cadouri sau moșteniri primite, restituiri de taxe și impozite, despăgubiri);

– venituri impozabile declarate;

– alte venituri impozabile cu sursă identificată, nedeclarate.

3. Determinarea veniturilor suplimentare din surse neidentificate

Venit suplimentar = Utilizarea fondurilor – Sursa fondurilor

1.5.2. Metoda fluxurilor de trezorerie consta in analiza intrarilor si iesirilor de sume in/din conturile bancare, precum si a intrarilor si iesirilor de sume in numerar, pentru a stabili miscarile de disponibilitati banesti si asocierea acestor miscari cu sursele de venit si utilizarea acestora. Prin utilizarea metodei fluxurilor de trezorerie se vor putea identifica venituri nedeclarate, pornindu-se de la analiza valorii si frecventei depunerilor in conturile bancare si a surselor acestor depuneri.

  Determinarea veniturilor sustrase de la impozitare consta in compararea disponibilitatilor banesti din conturile bancare si evidentiate in documente sau folosite la plata cu numerar, cu toate veniturile din surse impozabile depuse in conturile bancare ori folosite la plata cu numerar a unor cheltuieli in perioada supusa controlului. 25

Se recomanda utilizarea acestei metode atunci când contribuabilul depune, în mod regulat, bani în conturile bancare, sunt identificate toate băncile si conturile bancare, majoritatea cheltuielilor de afaceri și cele personale sunt plătite prin virament bancar sau carduri de credit / debit si totodata se poate identifica tot numerarul cheltuit.

Nu se recomanda utilizarea acestei metode atunci când exista suspiciuni că persoana fizica cheltuiește sume mari în numerar, cum ar fi pe jocuri de noroc, vacanțe sau alte cheltuieli în numerar care nu pot fi depistate.

1.5.3. Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru persoana fizica verificata, analizand cresterea, respectiv descresterea patrimoniului net al acesteia.

Metoda patrimoniului consta in determinarea venitului impozabil pe baza cresterii valorii patrimoniului net al unei persoane fizice pe parcursul unei perioade

_______________________

25 H.G.nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.191/18.03.2011, art.8

impozabile, dupa ajustarea cu cheltuielile efectuate si veniturile neimpozabile. Se considera ca pentru orice perioada impozabila venitul unei persoane fizice este folosit pentru elemente de cheltuieli, inclusiv pentru cresterea patrimoniului net sau pentru scaderea obligatiilor.

Cresterea sau descresterea valorii patrimoniului net se determina prin compararea valorii patrimoniului net la inceputul perioadei cu cea de la sfarsitul perioadei. Se vor lua in considerare efectele pe care le au asupra patrimoniului net achizitionarea de active, reducerea de obligatii si cheltuielile efectuate din surse de venit care nu sunt declarate ca fiind impozabile. 26

Se recomanda utilizarea acestei metode atunci când poate fi stabilit, cu precizie rezonabilă, patrimoniul net al unei persoane la începutul și la sfârșitul perioadei verificate.

Demonstrarea patrimoniului net consta in determinarea creșterii patrimoniului net ca diferență între patrimoniului net la sfarsitul anului și patrimoniului net la inceputul anului, stabilirea sursei care să explice creșterea patrimoniului net, precum si analizarea si acceptarea sau respingerea explicațiilor contribuabilului.

Atunci cand stabilirea venitului impozabil se face prin utilizarea metodelor indirecte, contribuabilii pot invoca o serie de argumente împotriva metodelor indirecte.

Astfel, contribuabilii pot argumenta ca veniturile nejustificate au fost generate de o vânzare de active, ori pot indica drept sursa a veniturilor nejustificate, economii realizate în anii precedenți sau o sumă mare de bani lichizi detinuta anterior, la începutul anului (fonduri acumulate in perioade anterioare celei supuse verificarii). De asemenea, pot invoca primirea de împrumuturi sau cadouri de la rude, prieteni sau alte persoane.

Daca susține că veniturile nejustificate se datorează unei surse neimpozabile (venituri neimpozabile, împrumuturi și cadouri), atunci contribuabilul trebuie să prezinte dovezi în acest sens. Daca susține ca banii provin de la rude, prieteni, ori sunt fonduri primite din strainatate, contribuabilul va trebui să prezinte documente care să ateste provenienta, modul in care a intrat in posesia lor, sau transferul acelor fonduri pentru a se stabili realitatea, legalitatea, caracterul (ne)impozabil și natura relației cu furnizorul fondurilor.

Organele fiscale pot proceda la verificarea declarațiile fiscale ale rudelor/ prietenilor/persoanelor indicate drept contribuabil drept sursa a veniturilor, care pot arăta că aceste persoane nu dispuneau de fonduri suficiente să-l împrumute pe contribuabil cu sume mari. In ceea ce priveste veniturile obtinute din strainatate, pot fi initiate verificari la autoritatile fiscale din statul respectiv, in baza protocoalelor de colaborare si schimb de informatii fiscale.

Deasemenea, daca susține că veniturile nejustificate se datorează existentei unei sume mari de bani lichizi sau unor fonduri acumulate din perioade anterioare celei supuse verificarii, contribuabilul trebuie să prezinte dovezi în acest sens. Inspectorii fiscali ar trebui să stabilească soldul initial al numerarului și să verifice datele oferite de contribuabil în cadrul primului interviu. Acest lucru este necesar deoarece numerarul disponibil poate explica dezechilibrele identificate în analiza veniturilor persoanei fizice, precum si pentru a elimina posibilitatea contestarii de catre contribuabil a rezultatelor verificarii, din acest motiv. Dacă au fost stabilite clar, la începutul verificării, numerarul la purtător și fondurile acumulate, contribuabilul nu va mai putea invoca ulterior aceste argumente.

_______________________

26 H.G.nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.191/18.03.2011, art.9

Din analiza pot rezulta si alte indicii care fac ca existența de numerar tezaurizat

să fie puțin probabilă, cum ar fi situatiile in care contribuabilul retrage sume mici de bani, în mod frecvent, de la ATM-uri, inregistreaza frecvent întârzieri la plata facturilor, a luat împrumuturi cu dobândă mare pentru a cumpăra bunuri mobile sau imobile, plateste comisioane (relativ mari) pentru retrageri de sume în numerar, sau veniturile declarate în perioada anterioară si analiza tranzacțiilor desfășurate în acea perioadă nu justifică acumularea de numerar.

1.6. Rezultatele verificării fiscale

La examinarea starii de fapt fiscale pentru stabilirea bazei de impunere, organul fiscal competent are in vedere toate documentele justificative si fiscale care constituie mijloace de proba pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor fiscale. 27

La inceperea verificarii fiscale, persoana fizica verificata este informata ca poate numi persoane care sa dea informatii. Daca informatiile persoanei fizice verificate sau cele ale persoanei numite de aceasta sunt insuficiente, atunci organul fiscal se poate adresa si altor persoane pentru obtinerea de informatii, in conditiile art. 52-59 din Codul de procedura fiscala.

Persoana fizica verificata este informata pe parcursul desfasurarii verificarii fiscale asupra constatarilor rezultate din verificare. 28

   Persoana fizica verificata are dreptul sa colaboreze la constatarea starilor de fapt fiscale, in conditiile legii. Aceasta are dreptul sa dea informatii, sa prezinte inscrisuri relevante pentru verificarea fiscala, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. 29

Rezultatul verificarii se consemneaza intr-un raport scris, in care se vor prezenta constatarile din punct de vedere faptic si legal (motive de fapt si temei de drept). Raportul sta la baza emiterii deciziei de impunere sau, dupa caz, a unei decizii de incetare a procedurii de verificare, in cazul in care nu se ajusteaza baza impozabila. La raportul privind rezultatele verificarii se anexeaza documentele care au stat la baza constatarilor, documentele intalnirilor si orice alte acte care au legatura cu constatarile efectuate in cauza. 30

La finalizarea verificarii fiscale, organul fiscal prezinta persoanei fizice constatarile si consecintele lor fiscale, acordandu-i acesteia posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere potrivit art. 9 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, cu exceptia cazului in care bazele de impozitare nu au suferit nicio modificare in urma verificarii fiscale sau a cazului in care persoana fizica renunta la acest drept si notifica, in scris, acest fapt organelor fiscale. Persoana fizica are dreptul sa prezinte, in scris, punctul de vedere cu privire la constatarile verificarii fiscale, punct de vedere ce se anexeaza la raportul de verificare si asupra caruia organul fiscal se pronunta in cuprinsul raportului. 31

Raportul de verificare se semneaza de catre organele fiscale care au efectuat verificarea, se verifica si se avizeaza de seful de serviciu si se aproba de catre conducatorul organului fiscal competent.

_______________________

27 H.G.nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.191/18.03.2011, art.43

28 ibidem, art.44

29 ibidem, art.45

30 ibidem, art.46

31 ibidem, art.47

Decizia de impunere sau de incetare a procedurii de verificare fiscala se comunica persoanei fizice verificate, conform art. 44 din Codul de procedura fiscala. 32

Ori de cate ori organele fiscale, in cadrul constatarilor efectuate cu ocazia verificarii fiscale, au indicii care ar putea intruni elementele constitutive ale unei infractiuni, sesizeaza organele de urmarire penala, in conditiile prevazute de legea penala. 33

In cazul in care se constata ca declaratiile fiscale, documentele si informatiile prezentate in cadrul procedurii de verificare fiscala sunt incorecte, incomplete, false sau daca persoana verificata refuza, in cadrul aceleiasi proceduri, prezentarea documentelor pentru verificare ori acestea nu sunt prezentate in termenul legal sau persoana se sustrage prin orice alte mijloace de la verificare, organele fiscale stabilesc baza impozabila ajustata pentru impozitul pe venit si emit decizia de impunere. 34

CAPITOLUL II – STUDIU DE CAZ

VERIFICAREA SITUATIEI FISCALE PERSONALE A UNEI PERSOANE FIZICE, CU PRIVIRE LA IMPOZITUL PE VENIT, PENTRU ANUL 2014

Verificarea situatiei fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit presupune indeplinirea algoritmului si efectuarea pasilor de verificare, conform procedurilor prevazute in legislatia specifica, prezentate anterior., si anume:

– efectuarea analizei de risc (culegerea de informatii si estimarea riscului fiscal),

– verificarea fiscala prealabila documentara (centralizarea informatiilor si a datelor culese, analiza situației fiscale personale, analiza veniturilor si cheltuielilor),

– verificarea fiscală (prima întâlnire si interviul, completarea informatiilor cu identificarea numerarului si consemnare in minuta întâlnirii, note explicative, etc.),

– intocmirea situației cheltuielilor personale de trai (in urma discutiei cu contribuabilul si a documentelor prezentate de acesta).

I. Analiza de risc

a) informații primare

– venituri declarate ( aplicatiile Fiscnet, Gothica):

– salarii brute 110.000 lei, impozit pe salarii 15.000 lei

– dividende brute 62.100 lei, impozit pe dividende 8.500 lei

– achiziție imobil (D208) = 220.000 lei

– achiziție autoturism (baza de date MAI) = 64.000 lei

_______________________

32 H.G.nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.191/18.03.2011, art.48

33 ibidem, art.49

34 ibidem, art.50

– creștere sold cont 455 (sume datorate asociatilor) = 240.000 lei

b) estimarea riscului fiscal

95.000 + 53.600 – 220.000 – 64.000 – 240.000 = – 375.400 lei

II. Verificarea fiscală prealabilă documentară

1.Informații

a) Conturi bancare

– sold inițial disponibil în conturile bancare: 3.200

– încasări salarii: 95.000

– incasari dividende: 53.600

– încasare împrumut persoană fizică Barbu: 80.000

– încasare moștenire: 80.000

– plăți renovare/modernizare casă: 35.000

– plata achizitionare imobil: 220.000

– plată autoturism: 64.000

– plăți cheltuieli personale: 56.700

– plăți concedii, vacante si calatorii: 20.800

– plăți achiziționare cadouri oferite: 2.000

– plată achiziție acțiuni: 20.000

– plati achizitii de mobilier, electrocasnice, bijuterii: 24.000

– sold final disponibil în conturile bancare: 2.500

b) Bunuri imobile (ANCPI, taxe locale, notari publici)

– imobile deținute la începutul perioadei verificate:

– casa (achizitionata in 2006): 440.000

– imobile deținute la sfârșitul perioadei verificate:

– casa (construită în 2006): 440.000

– apartament (achiziționat în perioada verificată 2014): 220.000

c) Bunuri mobile (MAI – DRPCÎV)

– autoturisme deținute la începutul perioadei verificate: 1 buc, 50.000

– autoturisme deținute la sfârșitul perioadei verificate: 2 buc, 50.000 + 64.000 (achiziționat în perioada verificată 2014)

d) Investiții în afaceri și împrumuturi acordate/primite către/de la societăți comerciale (pe care le deține (ORC)/care rezultă din operațiunile din conturile bancare) – rezultatele informațiilor primite de la SC (fișe de cont, documente justificative)

– SC DOI SRL:

Creditare firmă = 150.000 (bancă 100.000, numerar 50.000)

– SC TREI SRL:

Creditare firmă = 90.000 (bancă 70.000, numerar 20.000)

– SC UNU SRL:

– Împrumut asociat = 120.000 (banca 120.000)

2. Analiza situației fiscale personale

a) Venituri declarate total brut: 172.000

b) Venituri neimpozabile: 80.000 (moștenire, conform extras cont bancar, certificat de mostenitor)

c) Alte surse de fonduri:

Împrumuturi luate: 120.000 (SC UNU SRL) + 80.000 (p.f. Barbu)

d) Bunuri imobile achiziționate în perioadă:

– apartament 220.000

e) Bunuri mobile achiziționate în perioadă

– autoturism 64.000

f) active financiare, depozite și conturi bancare, împrumuturi acordate în perioadă:

– împrumuturi acordate: 150.000 (SC DOI SRL) + 90.000 (SC TREI SRL)

– investiții acțiuni: 20.000

g) alte cheltuieli/bunuri achiziționate

– renovare casă: 35.000

– achizitii mobilier, electrocasnice, bijuterii,etc: 24.000

h) cheltuieli personale

– 56.700 (alimente, haine, spectacole, utilități si cheltuieli intretinere, combustibil si cheltuieli transport, service auto, cheltuieli medicale)

– 20.800 (cheltuieli concediu, vacante, calatorii, bilete avion)

– 2.000 (cadouri)

i) impozite reținute:

– 15.000 impozit pe venitul din salarii

– 8.500 impozit pe dividende

3. Analiza fondurilor (analiza veniturilor si cheltuielilor)

Venituri suplimentare estimate:

Total ieșiri – Total intrări = 228.200

4. Venitul total impozabil estimat

228.200 + 110.000 + 62.100 = 400.300

5. Diferența semnificativă

Diferența între venitul estimat si venitul declarat

Vestimat – Vdeclarat = 400.300 – 172.100 = 228.200

Diferenta este mai mare decât 10% din venitul declarat (= 17.210)

și totodată este mai mare decât 50.000

Concluzia verificarii fiscale prealabile documentare este ca diferența între venitul estimat si venitul declarat de contribuabil este semnificativă în sensul 1091 alin. (4) din Codul de procedura fiscala.

Se propune continuarea verificării prin emiterea avizului și solicitarea depunerii declarației de patrimoniu și venituri și a extraselor conturilor bancare.

III. Verificarea fiscală

1. Informații

– Informațiile prezentate anterior, identificate la etapa verificarii fiscale prealabile documentare, cu modificările:

a) completarea informatiilor cu date noi rezultate din declarația de patrimoniu și venituri depusa de contribuabil,

b) identificarea numerarului (prima întâlnire, interviu, notă explicativă, minuta întâlnirii)

Sold initial numerar = 40.000, Sold final numerar = 15.000

c) se intocmeste Situația cheltuielilor personale de trai

– Cheltuieli personale = 56.700 (19.200 bancă, 37.500 numerar)

– Concedii si vacante = 20.800 (12.000 bancă, 8.800 numerar)

– Cadouri oferite = 2.000 (numerar)

2. Alegerea su utilizarea unei metode indirecte (metoda sursei si cheltuirii fondului, metoda fluxurilor de trezorerie, metoda patrimoniului);

3. Stabilirea venitului impozabil realizat și impozitului pe venit (conform art. 791 din Codul fiscal);

4. Discutia finala si prezentarea punctului de vedere al contribuabilului fata de constatarile verificarii fiscale;

5. Intocmirea Raportului de verificare, cu preluarea punctului de vedere al contribuabilului si considerente ale echipei de control asupra acestuia;

6. Emiterea Deciziei de impunere si comunicarea acesteia.

Cheltuieli personale de trai

(lei)

Formular de analiză a fondurilor (analiza veniturilor și cheltuielilor)

(lei)

Diferența = 733.500 – 505.300=228.200 lei

Metoda sursei și cheltuirii fondului

(lei)

Metoda fluxurilor de trezorerie

(lei)

Metoda patrimoniului

(lei)

C O N C L U Z I I

Programul de conformare fiscală a persoanelor cu averi mari urmărește creșterea veniturilor declarate și colectate la bugetul de stat.

In Raportul de performanta al A.N.A.F. pe anul 2014, prezentat de presedintele A.N.A.F., se prezinta obiectivele care au stat la baza Programului de imbunatatire a conformarii fiscale a persoanelor fizice cu venituri/averi mari si anume:

asigurarea conformarii fiscale a persoanelor fizice cu venituri/averi mari, prin aplicarea unui tratament fiscal corect, respectiv efectuarea de verificari fiscale la contribuabilii selectati pe baza analizei de risc, identificarea veniturilor nedeclarate, impozitarea acestora, informarea contribuabililor in scopul asigurarii cunoasterii, intelegerii si aplicarii corecte a legislatiei in vigoare, precum si aplicarea unor tratamente alternative de cunoastere a conformarii voluntare;

cresterea venitului mediu declarat al contribuabililor persoane fizice cu venituri/averi mari, care fac obiectul programului, din toate sursele impozabile;

dezvoltarea campaniilor de crestere a conformarii pentru declararea si plata impozitului pe veniturile realizate de grupul tinta;

consolidarea prezentei online a serviciului de asistenta contribuabili pentru programul PFAM;

comunicarea cu organizatiile profesionale relevante care activeaza in domeniul impozitului pe venit.

Urmare campaniilor de notificare privind comformarea voluntara a persoanelor fizice, avand ca obiect veniturile obtinute din strainatate desfasurate in ultimii 2 ani, precum si a verificarilor demarate, au fost realizate urmatoarele rezultate:

pentru anul 2010 au declarat venituri din strainatate un numar de 24 de persoane din grupul tinta,

pentru anul 2011 au declarat astfel de venituri 48 de persoane,

pentru anul 2012 au depus declaratii 48 de persoane,

pentru anul 2013 au depus declaratii 59 de persoane.

Totodata, veniturile declarate din strainatate pentru anul 2013, au fost de 7,9 ori mai mari decat cele declarate pe anul 2012, crescand de la 18,3 milioane lei la 144,3 milioane lei.

In plan operational, dintre cele 30 de verificari fiscale declansate in anul 2013, au fost finalizate un numar de 28 verificari fiscale prealabile documentare, pentru care s-au intocmit rapoartele de verificare. Un numar de 2 verificari fiscale prealabile documentare initiate necesita cercetari suplimentare.

Au fost emise 11 avize de verificare fiscala persoanelor fizice la care s-au constatat diferente care depasesc limitele prevazute de legislatia in vigoare. Din cele 11 verificari fiscale, 7 sunt in faza de finalizare, aflandu-se in procedura de comunicare catre persoanele fizice a constatarilor rezultate din verificari.

Raport de performanta A.N.A.F. pe anul 2014, prezentat de presedintele A.N.A.F.

Surse web: https://www.anaf.ro/internet/ANAF/informatii-publice/informatii-interes-public/rapoarte-ANAF/

Fiscalitatea este o forma de integrare a contribuabilului intr-un circuit economic in care el, pe de oparte, contribuie la alimentarea sistemului, iar pe de alta parte, este beneficiar al serviciilor publice. Fiscalitatea, chiar daca emana din partea statului, trebuie, pentru a-si atinge obiectivul economic, sa capete forma unui parteneriat. Aparent fiscalitatea naste obligatii exclusive sau precumpanitoare din partea contribuabilului, dar creeaza, in fapt, obligatii importante pentru stat, ca administrator al impozitelor. Eficienta fiscalitatii nu se observa, in ultima instanta, in modul in care sunt colectate impozitele, ci in modul in care acestea se reintorc, sub forma calitatii serviciilor publice. Politica fiscala trebuie sa se bazeze pe un parteneriat intre stat si contribuabil. Comportamentul fiscal al statului nu trebuie sa fie abuziv. Rationalitatea gradului de fiscalitate va permite o mai buna receptivitate a contribuabilului fata de sarcina fiscala. Impozitarea corecta si stimulativa a veniturilor globale constituie un mijloc important pentru consolidarea acestui parteneriat.

_______________________

Catalin Sevastre – Unele aspecte ale politicii fiscale in contextul evolutiilor recente din economia mondiala, Cresterea economica in conditiile globalizarii, Institutul de Economie, Finante si Statistica, Chisinau, 2009, pag.269

MASURI DE RELAXARE FISCALA CONTRIBUIE LA CRESTEREA NIVELULUI DE CONFORMARE VOLUNTARA.

Utilizarea paradisurilor fiscale pentru practicarea evaziunii fiscale”legale”

Un paradis fiscal este folosit de un evazionist pentru a complica si descuraja incercarile de a documenta veniturile nedeclarate, de a analiza fluxul fondurilor si a demola argumentele de aparare prin invocarea surselor de fonduri neimpozabile.In plus, paradisurile fiscale sunt folosite pentru a genera documente cu aparente de legitimitate, desi in fapt aceste documente sunt constituite in mod formal. Tot in aceasta categorie intra si utilizarea unor strategii de sustragere de la plata taxelor, incluzand tranzactii dubioase incheiate printr-un paradis fiscal, in scopul de a ascunde faptul ca tranzactiile, despre care sepretinde ca ar provoca pierderi, in realitate nu au loc.

___________________________________

Gh. Iliadi, Sergiu Musteata, Infiintarea companiilor offshore si utilizarea lor in activitatile de evaziune fiscala, Universitatea Libera Internationala din Moldova, Materialele Conferintei Stiintifice Internationale din 13-14 oct.2006, Chisinau 2007, pag.198-199

Eficienta administrarii fiscale depinde de respectarea urmatoarelor conditii:

– adaptarea instrumentelor fiscale utilizate scopurilor si sarcinilor statului;

– adaptarea instrumentelor fiscale utilizate nivelului de dezvoltare a economiei nationale si nivelului de trai al populatiei;

– asigurarea echilibrului intereselor statului, unitatilor administrativ teritoriale si contribuabililor.

____________________________

S.Stratulat, Administrarea impozitului pe venit – efect benefic in dezvoltarea impunerii, Universitatea Libera Internationala din Moldova, Materialele Conferintei Stiintifice Internationale din 13-14 oct.2006, Chisinau 2007, pag.288

Despre cauzele evaziunii fiscale

presiunea fiscala – atunci cand presiunea fiscala medie (sau pe sectorul de care este interesat un anumit contribuabil), este relativ mare, atunci contribuabilul poate alege sa se sustraga acestei fiscalitati, fie in totalitate (intrare in economia subterana), fie in parte, practicand evaziunea fiscala, desi activitatea sa ramane in economia oficiala. Cu cat presiunea fiscala creste, cu atat veniturile fiscale scad, deoarece o presiune fiscala ridicata va conduce la evaziune fiscala si deci, la reducerea incasarilor la buget.

Slabiciunea administratiei fiscale – contribuabilul poate practica evaziunea fiscala in cazul in care sanctiunea pentru aceasta fapta este mica sau probabilitatea de a fi identificat si sanctionat este mica DIN ACEST MOTIV SE IMPUNE EFECTUAREA DE CONTROALE FISCALE, ATRIBUT AL AUTORITATII FISCALE Acest comportament se poate produce indiferent de nivelul de impozitare, evaziunea fiscala putand asadar sa se produca chiar daca presiunea fiscala scade. Slabiciunea administratiei poate fi efectul, pe de o parte, al coruptiei acesteia, iar pe de alta parte, al incapacitatii logistice sau profesionale (incompetenta). Indiferent de cauza slabiciunii administratiei fiscale, cand aceasta devine notorie sau chiar cand este intuita de contribuabil, acesta „acceseaza” evaziunea fiscala.Slabiciunea administratiei fiscale are drept efect reducerea gradului de colectare a obligatiilor bugetare, cu prejudicierea intereselor financiare ale statului.

Hazardul moral – deformarea comportamentului fiscal ca urmare a hazardului moral reprezentat de acordarea de facilitati fiscale este deosebit de daunatoare nu numai pe termen scurt ci si pe termen lung, deoarece creaza o cultura specific evazionista, precum si asteptari cu privire la facilitatile fiscale.

Contagiunea (imitatia) – un contribuabil care observa ca alti contribuabili, evazionisti, nu au suportat costuri mari (sau nici un cost) pentru comportamentul lor evazionist, va decide, la randul sau, sa se comporte evazionist. Cu cat administratia fiscala este mai slaba, cu atat contagiunea este mai mare. Evident ca forta administratiei fiscale si forta contagiunii sunt invers proportionale in generarea efectului de evaziune fiscala, de aceea o administratie fiscala puternica poate conduce la slabirea contagiunii evazioniste.

____________________________

Daniela Popa -Evaziunea fiscala si frauda fiscala, Universitatea Tomis Constanta, Conferinta Stiintifica Internationala Economie si Globalizare, ed.a V-a, Editura Nautica, 2013, pag.154-156

La Conferința pe teme de fiscalitate “Este timpul conformării voluntare?” organizată de PricewaterhouseCoopers Romania, in București, la data de 11.02.2015, cu participarea reprezentantilor A.N.A.F., a reprezentantilor mediului de afaceri si a expertilor in auditare, consultanta fiscala si juridica, avocatura, s-au dezbatut probleme privind conformarea fiscală a persoanelor cu averi mari („ce nu funcționează?”), avand in vedere obiectivele si programele oficiale privind cresterea nivelului de conformare fiscala, dar si aspectele de ordin practic, administrativ, legislativ, care intervin in realizarea dezideratului oficial de conformare fiscală. Controlul marilor averi și conformarea voluntară se află de mai multă vreme pe lista de priorități a autorităților fiscale, atât pe plan global, cât și national.

România a aderat, alături de alte câteva zeci de state din întreaga lume, la convențiile internaționale care permit schimbul de informații de natură fiscală și financiară. Aceste acorduri fac posibil schimbul automat de informații financiare între țări și jurisdicții, în scopul identificării persoanelor fizice care eludează fiscul prin transferul banilor în străinătate.

Avand in vedere evoluțiile pe plan internațional privind schimbul de informații fiscale și încurajarea conformării voluntare, România nu poate face excepție, iar autoritatile fiscale si contribuabilii din România trebuie să se pregătească pentru aceste schimbări.

In era tehnologiei informaționale, România trebuie să se alinieze schimbului automat de informații, văzut la acest moment pe plan global drept principala armă împotriva evaziunii și fraudei fiscale transfrontaliere. În acest sens, s-a creat un cadru legislativ și administrativ corespunzător pentru a face față schimbului automat de informații reglementat de Directivele europene precum si pentru schimbul de informații financiare dincolo de granițele Uniunii Europene. În aceasta perspectiva, ne putem aștepta la modificări legislative care să conducă la introducerea unor consecințe drastice pentru nedeclararea veniturilor ieșite la lumina prin schimb de informații.

Este clar că în căutare de venituri bugetare suplimentare autoritățile fiscale din întreagă lume, inclusiv cele din România, vor supraveghea din ce în ce mai îndeaproape activitățile persoanelor fizice în general și în mod particular ale celor cu averi și venituri mari, multe dintre acestea dobândite prin plasamente transfrontaliere. Contribuabilii, pe de o parte, ar trebui să aibă în vedere conformarea fiscala voluntara, iar autoritățile fiscale, de cealaltă parte ar trebui să încurajeze contribuabilii să se conformeze voluntar, prin mesaje clare privind neaplicarea unor măsuri punitive precum cele penale, facilitând astfel procesul de declarare și plata a impozitelor cu efecte pozitive asupra întregii societăți.

In ceea ce priveste verificarea situatiei fiscale personale a persoanelor fizice cu averi mari, in Romania, directorul Direcției Verificări Fiscale din A.N.A.F. a prezentat stadiul actual al derularii programului de verificari: în aproape 3 ani, din eșantionul original de 398 persoane, A.N.A.F. s-a concentrat pe verificarea preliminară a 30 de persoane, ulterior au fost demarate acte de control asupra a 11 persoane, control care încă nu s-a încheiat.

Cât a câștigat bugetul în urma acestei operațiuni? “Vom afișa rezultatul centralizat atunci când vom încheia programul, în cursul anului 2015″, a fost răspunsul reprezentantului A.N.A.F.

Principiile după care sunt selectați cei care urmează să fie verificați și, eventual, controlați au fost expuse de reprezentantul A.N.A.F.:

– persoane care au averi declarate mai mari de 20 milioane de euro;

– persoane care au afaceri “complexe”, în țară și în străinătate;

– persoane care “au acces la scheme de planificare și consultanță fiscală”;

– persoane în legătură cu care se constată diferențe de 10% sau minim 50.000 de lei între veniturile declarate și veniturile reale.

Potrivit oficialului ANAF, din experiența anterioară, inspectorii au constatat trei modalități principale cu ajutorul cărora persoanele încearcă să mascheze veniturile reale:

– mascarea dividendelor prin finanțare personală cu ajutorul societăților comerciale deținute (achiziții de imobile, autoturisme, vacante, bunuri de consum, etc);

– împrumuturi repetate acordate în nume personal societății;

– nedeclararea veniturilor obținute în străinătate.

Care sunt dificultatile intampinate in implementarea programului?

Potrivit declarațiilor reprezentantului A.N.A.F., în situația în care inspectorii fiscali nu pot identifica sursa veniturilor unei persoane, aceste venituri vor fi impozitate, conform prevederilor legale, cu 16%.

Această prevedere legislativă în vigoare ridică două probleme:

– nu încurajează conformarea voluntară din cauză că impozitul aplicat veniturilor nedeclarate este egal cu cel aplicat veniturilor declarate (cota unică de 16%), deci nu există presiunea unei cote de impozitare majorate în cazul în care fiscul descoperă venituri nedeclarate. Suplimentar, există și termenul de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale.

– descurajează conformarea voluntară din cauza menținerii procedurilor de sesizare a organelor de urmărire penală sub acuzația de evaziune (pentru care sunt prevăzute pedepse cu închisoarea între 7 și 15 ani).

O altă chestiune, de principiu: în lipsa unei surse certe a veniturilor se poate prezuma că acestea au fost obținute în urma unor activități ilegale (coruptie, trafic, etc.), deci normal ar fi ca acestea să fie confiscate de stat, nu impozitate. La ora actuala, Codul de procedura fiscala, aprobat prin O.G.nr.92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art.14 si 15 din Capitolul III (Aplicarea prevederilor legislatiei fiscale):

''Art.14. Criteriile economice.

Veniturile, alte beneficii si valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale indiferent daca sunt obtinute din activitati ce indeplinesc sau nu cerintele altor dispozitii legale.(….)

Art.15. Eludarea legislatiei fiscale.

(1) In cazul in care, eludandu-se scopul legii fiscale, obligatia fiscala nu a fost stabilita ori nu a fost raportata la baza de impunere reala, obligatia datorata si respectiv creanta fiscala corelativa sunt cele legal determinate.''

Pe fondul unei legislații care pare a nu incuraja conformarea fiscală, A.N.A.F. mai are o problemă legată de personal: Direcția de Verificări Fiscale a avut o schemă de personal de 30 de angajați, alte angajări fiind făcute în ianuarie 2015. Direcția are astăzi la nivel național 120 de angajați, care urmează să intre într-un program de specializare. Rezultă că, intrucat A.N.A.F. va demara un nou program de verificare a marilor averi, subiecții acestuia fiind un număr de 4.800 de români, selectați în urma derulării unor analize de risc, așa cum anunță ANAF, fiecărui inspector îi vor reveni cate 40 de dosare.

Concluzia este ca România are nevoie de o legislație fiscală clară și flexibilă care să încurajeze conformarea voluntară în rândul persoanelor fizice cu venituri mari. Autoritățile trebuie să revizuiască legislația fiscală dacă vor ca procedura conformării fiscale să fie una de succes.

La nivel internațional se subliniază tot mai mult importanța conformării voluntare, ca o soluție viabilă și durabilă pentru creșterea veniturilor bugetare, iar programe de conformare voluntară au fost implementate cu mult succes în multe state din întreaga lume. Pentru succesul unui astfel de program de conformare voluntară în România este însă nevoie de anumite clarificări legislative, pentru ca acele persoane fizice cu dețineri în străinătate să aleagă declararea acestora autorităților fiscale, fără a exista riscul unor consecințe de natură penală sau contravențională. Se considera ca adoptarea unor astfel de clarificări legislative va stimula orientarea persoanelor fizice cu venituri mari catre conformarea voluntară și va duce totodată la creșterea veniturilor bugetare, generând astfel beneficii la nivelul întregii societăți.

O alta soluție, adoptata in alte state este amnistia fiscală.

În majoritatea statelor europene funcționează, sub o formă sau alta, amnistia fiscală. Excepție fac Estonia, Islanda, Finlanda, și, pentru anumite situații, Danemarca și Slovenia. SUA sau Marea Britanie aplică periodic această procedură.

Principiul amnistiei fiscale este următorul: autoritățile anunță un interval de timp în interiorul căruia persoanele fizice își pot anunța veniturile nedeclarate, singura măsură posibilă fiind impozitarea. Odată trasă acestă ”linie roșie”, oamenii știu că îi așteaptă închisoarea în cazul în care fiscul constată că își ascund veniturile.

Țări precum SUA, Australia, Canada, Italia, Spania sau Marea Britanie au dezvoltat programe de conformare voluntară prin care oferă diverse stimulente fiscale precum reducerea penalităților sau exonerarea de la pedeapsa cu închisoarea celor care se înscriu în aceste programe. Exista recomandarea ca persoană fizică care optează pentru conformarea voluntară să aibă dreptul de a nu fi acuzată de evaziune fiscală sau spălare de bani. Printre cei mai vizați de aceste programe se numără persoanele cu averi și venituri mari care constituie o sursă importantă de venituri la buget. Aceștia reprezintă un segment aparte de contribuabili, că urmare a gradului ridicat de mobilitate al afacerilor, investițiilor, bunurilor, a rezidenței fiscale. În același timp, aceste persoane acordă o atenție deosebită păstrării confidențialității datelor personale că urmare a reputației și renumelui pe care îl pot avea în anumite domenii.

Conferința pe teme de fiscalitate “Este timpul conformării voluntare?” organizată de PriceWaterhouseCoopers Romania, București, 11.02.2015

B I B L I O G R A F I E

Monografii, manuale, broșuri

Andrușcă Maria Carmen, ‘‘ Macroeconomie‘‘, Ed. Briza Mării, Constanța, 2007,

Andrușcă Maria Carmen, ‘‘ Finanțe publice în etapa actuală‘‘, Revista Legea și Viața, nr.11/2006, Chișinău,

Cioponea Mariana-Cristina, Leonte Doina, ‘‘Finanțe publice. Note de curs.‘‘ Ed. Fundația România de Mâine, București, 2001,

Floander Ion, ‘‘Drept financiar și fiscal‘‘, Ed. Universitatea ‘‘Andrei Șaguna‘‘, 2006,

Tatiana Moșteanu (coordonator), Emilia Câmpeanu, Delia Cataramă, Andreea Stoian, Attila Gyӧrgy ”Politici și tehnici bugetare”, Ed. Universitară București, 2005,

Tatiana Moșteanu (coordonator), Câmpeanu, Delia Cataramă, Andreea Stoian, Attila Gyӧrgy ”Finanțe publice”, Ed. Universitară București, 2005,

Tatiana Moșteanu (coordonator), Marian Vuță, Câmpeanu, Delia Vasilescu, Bianca Savelenic, Attila Gyӧrgy ”Buget și trezorerie publică”, Ed. Universitară București, 2004,

Văcărel Iulian, Gh.D. Bistriceanu, Florian Bercea, Tatiana Moșteanu, Gabriela Anghelache, Florin Georgescu, ‘‘Finanțe publice‘‘, Ediția aVIa, Ed. Didactică și Pedagogică București, 2007

Eugen Serban – Verificarea fiscala a persoanelor fizice – curs – Scoala de Finante si Vama, Bucuresti, 23.04.2014

Conferința pe teme de fiscalitate “Este timpul conformării voluntare?” organizată de PricewatersCoopers Romania, București, 11.02.2015

Acte legislative

– Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2003, privind Codul de procedura fiscala, republicata;

– Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 117 din 23 decembrie 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale;

– Ordonanța Guvernului nr. 8 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale;

– Hotararea Guvernului nr. 248/2011 din 17/03/2011privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate;

– Hotararea Guvernului nr. 564 din 1 iunie 2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

– Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.504 din 4 septembrie 2013 privind stabilirea modelului declarației de patrimoniu și de venituri, precum și a elementelor de patrimoniu și de venituri ce trebuie declarate de persoana fizică supusă verificării situației fiscale personale;

– Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 544 din 7 aprilie 2014 privind aprobarea Cartei drepturilor și obligațiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale;

– Ordinul Presedintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.283 din 2 martie 2012 pentru modificarea Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.294/2011 privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale;

– Ordinul Presedintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.294 din 14 octombrie 2011 privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale;

– Ordinul Presedintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.751 din 5 decembrie 2013 privind competența de efectuare a activităților de analiză de risc și selectare a persoanelor fizice care vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare;

– Ordinul Presedintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 393/2013 din 05/04/2013 privind aprobarea modelului si continutului formularelor si documentelor utilizate in activitatea de verificare fiscala a persoanelor fizice

Surse Web

http://static.anaf.ro, accesat pe 24 aprilie 2013

În România, astfel de persoane sunt, în mod cert, sub lupa autorităților fiscale prin activitatea Direcției de Verificări Fiscale (DVF), care a luat ființă în 2011 în structura ANAF și care este inițiatoarea Programului de conformare a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM). Având un cadru legislativ dedicat verificării persoanelor fizice care s-a tot completat din 2011 încoace, activitatea Direcției vizează un grup țintă de peste 300 de persoane din categoria celor cu venituri și averi mari. În prezent sursele de informare ale Direcției sunt date de către: bănci, ONRC, Direcții administrative locale, alte autorități publice (spre exemplu cele privind deținerile imobiliare – ANCPI și registrele de bunuri mobile – înmatriculări auto, registrul navelor și al aeronavelor etc., situațiile financiare anuale ale companiilor (depuse sau la cerere), în baza declarațiilor fiscale și declarațiilor informative depuse de contribuabili (persoane fizice și juridice). În plus se analizează și informațiile primite din străinătate, fie pe baza schimbului automat, fie pe baza schimbului de informații la cerere. În activitatea de verificare se urmăresc cu precădere, împrumuturile acordate companiilor de către acționari, alte alocări de fonduri realizate de persoană verificată, în speță achiziții de bunuri mobile și imobile, depuneri în conturile bancare, achiziții de valori mobiliare etc., dividendele mascate, veniturile din străinătate în comparație cu veniturile declarate. Obiectivul declarat al Direcției este acela de creștere a gradului de conformare voluntară în rândul celor incluși în PFAM. „Conformarea fiscală voluntară” reprezintă o sintagma care, deși inexistentă în legislația fiscală românească, se regăsește tot mai mult printre obiectivele enunțate în strategiile Agenției Naționale de Administrare Fiscală din ultimii ani.

Începând din 2015, Direcția intenționează să-și extindă activitatea și la nivel regional prin creșterea numărului de inspectori dar și al grupului țintă. În acest sens, și eforturile Direcției privind facilitarea conformării voluntare ar trebui să fie mai susținute, prin îmbunătățirea relațiilor dintre inspectori și contribuabili care ar trebui să fie bazate pe încredere și cooperare, pe transparență, confidențialitate, imparțialitate și predictibilitate, după cum recomandă OECD într-unul din rapoartele sale. De asemenea, Confederația Fiscală Europeană, într-unul din documentele sale de lucru prin care susținea recomandările OECD, sugera, printre altele, că persoană fizică care optează pentru conformarea voluntară să aibă dreptul de a nu fi acuzată de evaziune fiscală sau spălare de bani.

Intrând într-o nouă era a tehnologiei informaționale, România este nevoită să se alinieze schimbului automat de informații, văzut la acest moment pe plan global drept principala armă împotriva evaziunii și fraudei fiscale transfrontaliere. În acest sens, ar trebui că la 1 ianuarie 2015 să existe deja un cadru legislativ și administrativ corespunzător pentru a face față schimbului automat de informații reglementat de Directivele europene iar până în 2017 acest cadru să fie consolidat pentru schimbul de informații financiare care se va extinde dincolo de granițele Uniunii Europene. În acest orizont de timp, ne putem aștepta la modificări legislative care să conducă la introducerea unor consecințe drastice pentru nedeclararea veniturilor ieșite la lumina prin schimb de informații.

Este clar că în căutare de venituri bugetare suplimentare autoritățile fiscale din întreagă lume, inclusiv cele din România, vor supraveghea din ce în ce mai îndeaproape activitățile persoanelor fizice în general și în mod particular ale celor cu averi și venituri mari, multe dintre acestea dobândite prin plasamente transfrontaliere. Contribuabilii, pe de o parte, ar trebui să aibă în vedere că acum este momentul conformării fiscale voluntare, iar autoritățile fiscale, de cealaltă parte ar trebui să încurajeze contribuabilii să se conformeze voluntar prin mesaje clare privind neaplicarea unor măsuri punitive precum cele penale, facilitând astfel procesul de declarare și plata a impozitelor cu efecte pozitive asupra întregii societăți.

În România, astfel de persoane sunt, în mod cert, sub lupa autorităților fiscale prin activitatea Direcției de Verificări Fiscale (DVF), care a luat ființă în 2011 în structura ANAF și care este inițiatoarea Programului de conformare a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM). Având un cadru legislativ dedicat verificării persoanelor fizice care s-a tot completat din 2011 încoace, activitatea Direcției vizează un grup țintă de peste 300 de persoane din categoria celor cu venituri și averi mari. În prezent sursele de informare ale Direcției sunt date de către: bănci, ONRC, Direcții administrative locale, alte autorități publice (spre exemplu cele privind deținerile imobiliare – ANCPI și registrele de bunuri mobile – înmatriculări auto, registrul navelor și al aeronavelor etc., situațiile financiare anuale ale companiilor (depuse sau la cerere), în baza declarațiilor fiscale și declarațiilor informative depuse de contribuabili (persoane fizice și juridice). În plus se analizează și informațiile primite din străinătate, fie pe baza schimbului automat, fie pe baza schimbului de informații la cerere. În activitatea de verificare se urmăresc cu precădere, împrumuturile acordate companiilor de către acționari, alte alocări de fonduri realizate de persoană verificată, în speță achiziții de bunuri mobile și imobile, depuneri în conturile bancare, achiziții de valori mobiliare etc., dividendele mascate, veniturile din străinătate în comparație cu veniturile declarate. Obiectivul declarat al Direcției este acela de creștere a gradului de conformare voluntară în rândul celor incluși în PFAM. „Conformarea fiscală voluntară” reprezintă o sintagma care, deși inexistentă în legislația fiscală românească, se regăsește tot mai mult printre obiectivele enunțate în strategiile Agenției Naționale de Administrare Fiscală din ultimii ani.