.venituri Si Cheltuieli

C U P R I N S

Capitolul I. Prezentarea Societatii Comerciale “Carpatex” SA

Brasov

1 . 1 . Scurt istoric ……………………………………………..3

1 . 2 . Sectorul din care face parte societatea si evolutia

industriei textile romanesti ……………………………4

1 . 3 . Micromediul societatii comerciale ……………………5

1 . 4 . Structura organizatorica a societatii …………………10

1 . 5 . Organizarea sistemului informational si al

contabilitatii …………………………………………. 13

1 . 5 . 1 . Contabilitatea, componenta a sistemului

informational ………………………………………13

1 . 5 . 2 . Organizarea contabilitatii la SC “Carpatex”SA .13

1 . 6 . Analiza economico – financiara a societatii ………. 16

Capitolul II .Organizarea si conducerea contabilitatii

cheltuielilor in contabilitatea financiara

2 . 1 . Importanta si clasificarea cheltuielilor ……………….26

2 . 1 . 1 .Importanta cheltuielilor…………………………26

2 . 1 . 2 . Clasificarea cheltuielilor ………………………27

2 . 2 . Contabilitatea colectarii cheltuielior de

productie si circulatie …………………………………..30

2 . 2 . 1 .Contabilitatea chetuielilor cu materiile prime

materialele si marfurile ………………………..30

2 . 2 . 2 .Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile

si serviciile executate de terti …………………38

2 . 2 . 3 .Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele,

taxele si varsamintele asimilate ………………41

2 . 2 . 4 .Contabilitatea cheltuielilor salariale …………42

2 . 2 . 5 .Contabilitatea cheltuielilor financiare ……….43

2 . 2 . 6 .Contabilitatea cheltuielilor exceptionale ……46

2 . 2 . 7 .Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile

si provizioanele …………………………………48

2 . 2 . 8 .Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul

pe profit ………………………………………….52

2 . 2 . 9 .Contabilitatea decontarii cheltuielilor ……….52

Capitolul III. Organizarea si conducerea contabilitatii veniturilor in contabilitatea financiara

3 . 1 . Continutul si structura veniturilor ……………………55

3 . 2 . Contabilitatea veniturilor ……………………………. 59

3 . 2 . 1 .Contabilitatea veniturilor din vanzarea

de produse, marfuri si servicii prestate……..59

3 . 2 . 2 .Contabilitatea veniturilor din productia

stocata ……………………………………………64

3 . 2 . 3 .Contabilitatea veniturilor din productia

de imobilizari……………………………………67

3 . 2 . 4 .Contabilitatea veniturilor din subventii

de exploatare …………………………………..68

3 . 2 . 5 .Contabilitatea altor venituri din exploatare….68

3 . 2 . 6 .Contabilitatea veniturilor financiare ………….69

3 . 2 . 7 .Contabilitatea veniturilor exceptionale ………71

3 . 2 . 8 .Contabilitatea veniturilor din provizioane …..73

3 . 2 . 9 .Contabilitatea decontarii veniturilor …………74

Capitolul IV. Organizarea si conducerea contabilitatii

rezultatelor financiar si repartizarea

acestuia

4 . 1 . Continutul, structura si contabilitatea

rezultstelor financiare ………………………………….77

4 . 2 . Contabilitatea repartizarii rezultatului exercitiului …80

Capitolul V. Concluzii si propuneri ……………………………….83

Bibliografie …………………………………………………………..85

C A P I T O L U L I

PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

“CARPATEX” S.A. BRASOV

1 . 1 . SCURT ISTORIC

Primele marturii ale industriei textile pe cursul apelor, la Brasov dateaza din veacul al XIX-lea, in contextul infloririi economice si politice a vechii cetati.

In secolul al XII-lea asezarea de la poalele Tampei se dezvolta in conditiile procesului de colonizare a Tarii Barsei, cu populatia germana din regiunea Flandrei si Moeselei. Dezvoltarea rapida pe care o inregistreaza orasul (de la data atestarii sale documentare in anul 1234) se datoreaza si asezarii sale pe axul marilor drumuri comerciale care lega Occidentul cu Orientul. In 1364 i se acorda dreptul de targ, iar dupa cativa ani dreptul de a bate moneda, orasul fiind in stare sa ofere si sa primeasca ajutor de la vecini, Moldova si Tara Romaneasca.

In urma expansiunii otomane de la sfarsitul secolului al XIV-lea, brasovenii sunt nevoiti sa treaca la fortificarea orasului cu ziduri de piatra, santuri si bastioane. In atelierele stravechi, mesterii priceputi in pregatirea postavurilor au devenit in momente critice, de aparare a teritoriilor romanesti, si tesatori de fire metalice pregatind zale pentru oraseni.

Din structura vechii cetati a Brasovului a facut parte Bastionul tesatorilor si Bastionul postavarilor, ca o necesitate a unei administrari comune pentru aprovizionarea si desfacerea produselor. Sunt cunoscute in acest sens consemnarile lui Sebastian Muster in lucrarea sa “Cosmografie” din 1544 sau Gioran Andrea Gromo (1514 – 1566), calator pe aceste meleaguri.

In 1823 Wilhelm Scherg a fondat la Brasov prima fabrica textila brasoveana. Apartenenta Transilvaniei la Imperiul Austro – Ungar a facut ca asupra acestor regiuni sa se rasfranga si efectele revolutiei industriale din tarile occidentale. Astfel, la mai putin de douazeci de ani de la inventia masinii de tesut mecanice, ia nastere la Brasov o fabrica textila. La acest fapt a contribuit si usurinta procurarii materiei prime (a lanii in mod special), dat fiind specificul zonei, propice cresterii ovinelor. A doua mare zona furnizoare de materie prima era zona Sibiului.

In 1887 firma “SCHERG” devine cea mai mare unitate industriala din aceasta parte a Europei, exportand stofe fine, recunoscute sub numele “postav de Brasov”, extrem de cautate, concurand firme renumite din Anglia, Germania si Austria.

Intre 1906 si 1928 investitiile se concretizeaza intr-o constructie cu patru etaje, in echiparea cu razbaoie de tesut noi cu cartele perforate tip jaguard si intr-o centrala termoelectrica.

Deasemeni, intre 1965 – 1976 se construieste o noua cladire si se echipeaza sectia filatura si vopsitorie. Se echipeaza, de asemenea, sectia de pregatire a tesatoriei cu bobine si cu masini de rasucit si canelat firele.

In 1983 se achizitioneaza masini noi de imbunatatire a finisajului.

In 1991 SC “CARPATEX” devine societate pe actiuni. Utilajele si echipamentele din dotare, unele din anii de fabricatie 1955, 1960 – 1980, au fost inlocuite sau modernizate la nivelul anilor 1991 – 1992 si mai ales in fazele tehnologice principale, filatura si finisaj. Aceste utilaje si echipamente sunt achizitionate in cea mai mare parte din Italia.

1 . 2 . SECTORUL DIN CARE FACE PARTE

SOCIETATE SI EVOLUTIA INDUSTRIEI

TEXTILE ROMANESTI

In ce priveste materia prima pentru industria textila, ovinele in tara noastra au o raspandire conditionata de adaptabilitatea raselor (turcana de munte, merinosul de campie). Pe plan mondial Romania ocupa locuri importante in ce priveste cresterea ovinelor si industria textila (locul opt la ovine si locul unsprezece in industria lanii).

Industria lanii, cu vechi traditii in celelalte orase din sudul Transilvaniei, are centre la Cisnadie, Saliste (aproape de Sibiu), Prejmer si Covasna. Alte unitati importante se gasesc la Buhusi, Bacau, Azuga si Ploiesti. Pe langa intreprinderile care produc stofe si postavuri, au fost construite si alte unitati ale industriei lanii cum sunt intreprinderile de sortare de la Talmaciu, cea de sortare, spalare si pieptanare de la Bucuresti, precum si intreprinderea integrata de prelucrare a lanii de la Constanta.

In ramura textila exista 183 de societati private. Din acestea, 132 realizeaza un profit brut de 39,7 milioane dolari, la o cifra de afaceri de 1,727 miliarde dolari. Ministerul Comertului apreciaza ca doar sase societati comerciale inregistreaza pierderi.

Ca toate celelalte ramuri ale economiei nationale, si industria textila a inregistrat un puternic regres dupa 1989.

Principala problema a industriei textile este reducerea de personal. Astfel, imediat dupa 1989 s-au pensionat 50.000 de persoane, iar in urmatorii cinci ani 34% din personalul ramas a fost nevoit sa-si caute alt loc de munca. Din fericire anul acesta s-au inregistrat noi angajari astfel ca, in 1997 numarul celor care lucreaza in industria textila a crescut cu 37% fata de 1996. Totodata, liberalizarea preturilor, tehnologia neperformanta si acordarea libertatii de gestionare a resurselor proprii, in cazul in care unele societati nu erau pregatite, au constituit piedici serioase pentru proaspetii manageri.

1 . 3 . MICROMEDIUL SOCIETATII COMERCIALE

O intreprindere vine intotdeauna in contact cu agentii de mediu care se plaseaza in imediata apropiere, iar actiunile lor se rasfrang direct asupra activitatii sale.

Componentele mediului extern al intreprinderii cu care aceasta intra in relatii directe, dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente si de perspectiva), formeaza micromediul intreprinderii. Aceste componente sunt:

– furnizori de marfuri;

– prestatori de servicii;

– clientii;

– concurentii;

– furnizorii fortei de munca;

organismele publice.

A . Furnizorii de marfuri

furnizorii intreprinderii studiate se impart in trei categorii:

A . 1 . Furnizorii de auxiliari chimici pentru industria textila si de coloranti;

A . 2 . Furnizorii de lana;

A . 3 . Furnizorii de componente tehnologice, accesorii si textile pentru utilajele aduse din import.

A . 1 . Furnizorii de auxiliari chimici autohtoni sunt furnizori de:

– sare: firme din Slanic Prahova;

– acid sulfuric: firma “Sofert” din Bacau;

– sulfat de sodiu: firma “Chimopas” Bucuresti;

– acid acetic: firma “Dolichim” Craiova;

– coloranti: “Colorom Codlea”;

– auxiliari chimici: “Cebotex” Bucuresti, “Gerox” Bucuresti si “Cresus” Bacau;

– fosfat de amoniu: “Nitramonia Fagaras”.

Furnizorii externi sunt: firma “Achimo” Italia, “Sandoz” Elvetia(importul facandu-se din Austria, unde firma “Sandoz” are filiala), “Bencolor” Viena Austria.

A . 2 . Furnizorii de lana sunt si ei de doua categorii: interni si externi. Astfel lana pentru fire pieptanate pentru stofe fine (costume barbatesti, rochii femei etc.) este total importata din Anglia (firma “Heydemann Shaw”). Tot cu aceasta materie prima se realizeaza in totalitate productia de stofe militare.

Lana indigena bruta ajunge intr-o prima faza la achizitorii de lana, care din 1990 au devenit societati cu raspundere limitata. Apoi este contractata de catre diverse spalatorii din tara. Intreprinderea “Carpatex” are ca furnizor principal spalatoria de la Constanta.

Lana poate fi de calitati diferite, in functie de greutatea si grosimea firului. Firul sort 10 este firul foarte gros, de o calitate inferioara; firele sort 12, sort 13 si sort 14, sunt fire subtiri din care rezulta stofa fina,iar firele sort 21 si sort 22 sunt foarte subtiri.

A . 3 . Furnizorii de componente tehnologice si accesorii textile (pentru utilajele aduse din import) sunt in mara lor majoritate firme din Germania.

B . Prestatorii de servicii sunt reprezentati de firme sau persoane particulare care realizeaza o gama larga de servicii necesare indeplinirii obiectului de activitate al societatii. Din randul lor se detaseaza:

B . 1 . Firmele de transport (Intreprinderea de transport ITA Brasov, alte societati comerciale detinatoare de mijloace de transport);

B . 2 . Firme publicitare.

In Brasov exista patru posturi locale de televiziune. Cu doua dintre acestea, societatea comerciala studiata a incheiat contracte de prestari servicii in scopul realizarii clipurilor publiciare.

B . 3 . Firma “Carpatex” nu dispune de o sectie proprie de filatura a firelor pentru stofele fine. In consecinta este nevoita sa apeleze la serviciile altor intreprinderi care au o astfel de sectie: SC “Door proprii, in cazul in care unele societati nu erau pregatite, au constituit piedici serioase pentru proaspetii manageri.

1 . 3 . MICROMEDIUL SOCIETATII COMERCIALE

O intreprindere vine intotdeauna in contact cu agentii de mediu care se plaseaza in imediata apropiere, iar actiunile lor se rasfrang direct asupra activitatii sale.

Componentele mediului extern al intreprinderii cu care aceasta intra in relatii directe, dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente si de perspectiva), formeaza micromediul intreprinderii. Aceste componente sunt:

– furnizori de marfuri;

– prestatori de servicii;

– clientii;

– concurentii;

– furnizorii fortei de munca;

organismele publice.

A . Furnizorii de marfuri

furnizorii intreprinderii studiate se impart in trei categorii:

A . 1 . Furnizorii de auxiliari chimici pentru industria textila si de coloranti;

A . 2 . Furnizorii de lana;

A . 3 . Furnizorii de componente tehnologice, accesorii si textile pentru utilajele aduse din import.

A . 1 . Furnizorii de auxiliari chimici autohtoni sunt furnizori de:

– sare: firme din Slanic Prahova;

– acid sulfuric: firma “Sofert” din Bacau;

– sulfat de sodiu: firma “Chimopas” Bucuresti;

– acid acetic: firma “Dolichim” Craiova;

– coloranti: “Colorom Codlea”;

– auxiliari chimici: “Cebotex” Bucuresti, “Gerox” Bucuresti si “Cresus” Bacau;

– fosfat de amoniu: “Nitramonia Fagaras”.

Furnizorii externi sunt: firma “Achimo” Italia, “Sandoz” Elvetia(importul facandu-se din Austria, unde firma “Sandoz” are filiala), “Bencolor” Viena Austria.

A . 2 . Furnizorii de lana sunt si ei de doua categorii: interni si externi. Astfel lana pentru fire pieptanate pentru stofe fine (costume barbatesti, rochii femei etc.) este total importata din Anglia (firma “Heydemann Shaw”). Tot cu aceasta materie prima se realizeaza in totalitate productia de stofe militare.

Lana indigena bruta ajunge intr-o prima faza la achizitorii de lana, care din 1990 au devenit societati cu raspundere limitata. Apoi este contractata de catre diverse spalatorii din tara. Intreprinderea “Carpatex” are ca furnizor principal spalatoria de la Constanta.

Lana poate fi de calitati diferite, in functie de greutatea si grosimea firului. Firul sort 10 este firul foarte gros, de o calitate inferioara; firele sort 12, sort 13 si sort 14, sunt fire subtiri din care rezulta stofa fina,iar firele sort 21 si sort 22 sunt foarte subtiri.

A . 3 . Furnizorii de componente tehnologice si accesorii textile (pentru utilajele aduse din import) sunt in mara lor majoritate firme din Germania.

B . Prestatorii de servicii sunt reprezentati de firme sau persoane particulare care realizeaza o gama larga de servicii necesare indeplinirii obiectului de activitate al societatii. Din randul lor se detaseaza:

B . 1 . Firmele de transport (Intreprinderea de transport ITA Brasov, alte societati comerciale detinatoare de mijloace de transport);

B . 2 . Firme publicitare.

In Brasov exista patru posturi locale de televiziune. Cu doua dintre acestea, societatea comerciala studiata a incheiat contracte de prestari servicii in scopul realizarii clipurilor publiciare.

B . 3 . Firma “Carpatex” nu dispune de o sectie proprie de filatura a firelor pentru stofele fine. In consecinta este nevoita sa apeleze la serviciile altor intreprinderi care au o astfel de sectie: SC “Dorobantul” SA Ploiesti, SC “Transilvania” SA Ghimbav (aflata la 15 km de orasul Brasov). Filatura pentru tesaturile cardate se realizeaza la Brasov la o unitate detinuta de societatea comerciala.

B . 4 . Prestatorii de servicii bancare sunt reprezentati de Banca Comerciala Romana – Sucursala Brasov, Banca Romana de Dezvoltare – Bucuresti (ca banca notificatoare in derularea acreditivelor in relatiile cu beneficiarii externi).

C . Furnizorii fortei de munca se constituie in agenti de mediu, cu influente considerabile in activitatea intreprinderii, datorate rolului factorului uman in procesul muncii. In sfera acestori “furnizori” se cuprind in general unitatile de invatamant, oficiile de forta de munca, precum si persoanele alfate in cautarea unui loc de munca.

In ceea ce priveste societatea comerciala “Carpatex” SA, in Brasov exista o scoala profesionala care pregateste elevii in meserii ca: tesator, filator si repasator. De asemenea, la Iasi se afla Institutul de Industrie Usoara, care pregateste ingineri textilisti.

D . Clientii alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si persoanelor individuale carora le sunt adresate bunurile si serviciile unei intreprinderi.

Pentru acoperirea cererii de stofa a persoanelor individuale, societatea studiata realizeaza vanzarile prin doua magazine publice. Primul este magazinul de prezentare si desfacere a produselor societatii comerciale, in care sunt expuse marfuri de sezon, avand un adaos comercial de numai 10%. Acest fapt se datoreaza distantei extrem de reduse intre depozit si magazine, acestea functionand intr-un spatiu detinut de societate. Al doilea magazin desface marfuri de calitate mai inferioara celor din magazinul de prezentare si desfacere. Tesaturile respective reprezinta capete de bucata, bucati realizate in metraje mici de catre atelierul de creatie si care sunt utilizate in prealabil ca mostre in contractarea tesaturilor, astfel incat modelele respective pot sau nu pot fi lansate in productie.

A treia categorie de tesaturi a magazinului de cupoane este cea carenu se incadreaza in standardele sau normele cerute de beneficiarii externi sau interni. Pretul acestor marfuri suporta reduceri astfel:

– 15% pentru metrajele confectionabile bune;

– 20% pentru metrajele neconfectionabile bune;

– 30% pentru metrajele ce nu corespund calitatii prescrise.

In ceea ce priveste firmele beneficiare, distributia se realizeaza prin doua depozite ale societatii:

– un depozit prin care se efectueaza distribuirea catre beneficiari a destinatiilor export si confectii – export, confectii – fond de piata, regiile autonome, diversi beneficiari cu care societatea are contracte incheiate;

– prin cel de al doilea depozit se realizeaza distribuirea catre diversi beneficiari interni care nu au contracte incheiate cu societatea.

Categoriile de beneficiari sunt stabilite astfel:

1 . Categoria cu ponderea cea mai mare in desfacerea produselor intreprinderii o reprezinta societatile comerciale care executa confectii pentru piata externa. Acestea pot fi societati romanesti, societati mixte sau societati straine, care executa confectiile in tara la societatile comerciale de confectii cum ar fi: SC Flacara Cluj, SC Starmond SA Suceava, SC Asco SA Bacau, SC R. Sarat SA Rm. Sarat, SC Ikos SA Odorheiul Secuiesc. Printre societatile comerciale care executa confectii pentru export din produsele societatii comerciale “Carpatex” SA se numara: SC “Siva” SRL Bucuresti, SC “Mikey”Bumfield Inc. SUA, SC “Uncom” Impex SRL Bucuresti (Italia), SC “Baumler” Austria, SC Huntley International Hong Kong etc.

2 . O categorie importanta in desfasurarea productiei o reprezinta si exportul direct de tesaturi lana si tip lana pieptanata si cardata catre parteneri din Germania, SUA, Lichtenstein si altii.

3 . Societatile comerciale ce realizeaza confectii pentru piata interna, reprezinta o alta categorie de beneficiari. Intre aceste societati, ponderi importante reprezinta: SC “Oranium” SA Oradea, SC “Samric” SA Bucuresti si SC “Flacara ‘SA Cluj Napoca.

4 . O alta categorie de beneficiari o reprezinta Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne,Ministerul Justitiei, Directia Penitenciarelor, pentru care societatea executa uniformele acestor institutii.

5 . Regiile autonome cum ar: RA “Romsilva” Bucuresti, RA “CFR” si altele.

6 . O categorie relativ noua o reprezinta societatile sociale atat SRL cat si SA care desfasoara activitati de desfacere en – gros si

en – detail, raspandite pe intreg teriroriul tarii.

7 . O ultima categorie de beneficiari o reprezinta cea care confectioneaza in serie sau la comanda, confectii pentru populatie si cuprinde: Cooperatia Mestesugareasca, Cooperatia de Consum si societatile comerciale cu raspundere limitata, raspandite de asemenea in intreaga tara.

Peste 60% din produsele finite realizate sunt contractate pentru piata externa (atat prin export cat si prin confectii, ponderea mai mare detinand-o totusi exportul prin confectii). Diferenta reprezinta marfa contractata pentru piata interna.

Societatea are legaturi cu beneficiarii externi traditionali cu care incheie contracte in fiecare an. Acestia detin o pondere de 40% din totalul exportului.

E . Concurentii forneaza o categorie aparte de agenti ai micromediului intreprinderii, nelipsiti din cadrul mediului competitiv, specific la randul sau, economiei de piata.In postura de concurenti apar firmele care isi disputa aceleasi categorii de clienti. Astfel firma “Carpatex” se afla in competitie pe piata interna a tesaturilor cu firme ca: “Libertatea” Sibiu, Intreprinderea de postav din Buhusi, Postavaria de lanadin Bucuresti, “Agreseana” Pitesti, “Integrata” Constanta, Industria lanii Timisoara, SC “Pobacu” Bacau (postav) si mai ales firma “Dorobantul” Ploiesti.

F . Organismele publice constituie o componenta a micromediului in masura in care momentan sau potential pot influenta atingerea obiectivelor intreprinderii. Aceste organisme pot fi asociatii ale consumatorilor, asociatii profesionale, mediile de informare in masa, marele public etc.

In cadrul acestei componente un loc aparte il ocupa organele de stat, fata de care intreprinderea are o serie de obligatii legale; este vorba de organele financiare (Administratia financiara, Garda financiara, Curtea de Conturi), organele vamale (Directia Generala a Vamilor) si organele de justitie.

1 . 4 . STRUCTURA ORGANIZATORICA

A SOCIETATII

Societatea comerciala “Carpatex” SA Brasov are ca scop principal producerea si comercializarea de produse, promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in domeniul fabricatiei de fire si tesaturi tip lana cardata si pieptanata, domenii conexe si realizare de profit.

Ca obiect de activitate sunt mentionate: producerea de fire si tesaturi lana si tip lana cardata si pieptanata, abur si apa supraincalzita; comercializarea produselor realizate la intern si extern; activitati de import – export; sponsorizare de diverse actiuni.

Numarul total al salariatilor societatii este de peste 419 acestia fiind defalcati in personalul tehnico-administrativ (TESA), personalul din domeniul informaticii, maistri si muncitori.

Structura organizatorica a societatii se prezinta astfel:

1 . Serviciul productie – plan – tehnic, subordonat directorului tehnic si care conlucreaza cu toate compartimentele din societate;

2 . Biroul personal – invatamant – subordonat managerului general si care conlucreaza cu organele de specialitate ale administratiei de stat, cu Directia Muncii si cu toate compartimentele din societate;

3 . Servciul – organizarea productiei si a muncii – normare – salarizare – protectia muncii, subordonat directorului tehnic si care conlucreaza cu toate compartimentele si sectiile din societate, cu banca la care are cont deschis, cu organele teritoriale de statistica, cu Directia Muncii si Protectiei Sociale, organele inspectiei de stat pentru protectia muncii;

4 . Biroul C.T.C. – laborator, subordonat managerului general si Inspectoratului General de Stat pentru controlul calitatii produselor;

5 . Serviciul aprovizionare, subordonat directorului comercial;

6 . Serviciul de desfacere, subordonat directorului comercial;

7 . In anul 1991, Ministerul Comertului si Turismului (departamentul comert exterior) a apreciat justificata constituirea unui compartiment de export – import, marketing si conjunctura, in cadrul societatii comerciale studiate;

8 . Oficiul juridic, subordonat managerului general.

9 . Serviciul administrativ, secretariat, P.S.I., paza, subordonat managerului general;

10 . Serviciul financiar, subordonat directorului economic;

11 . Biroul preturi, subordonat directorului conomic;

12 . Compartimentul C.F.I., subordonat managerului general;

13 . Serviciul contabilitate, subordonat managerului

economic;

14 . Sectia filatura;

15 . Sectia tesatorie;

16 . Atelierul repasat;

17 . Sectia finisaj;

18 . Sectia mecano – energetica;

19 . Atelier proiectare – produse (creatie);

toate subordonate directorului tehnic;

20 . Oficul de calcul, subordonat directorului economic.

Conducerea societatii se asigura prin:

– Adunarea Generala a Actionarilor

– Consiliul de Administratie

– Director

Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica economica si comerciala. Dintre atributiile acesteia amintim:

– aproba structur organizatorica a societatii precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;

– alege membrii Consiliului de Administratie si ai Comisiei de Cenzori, le stabileste remunerarea, ii descarca de activitate si ii revoca;

– alege directorul general care este si presedintele Consiliului de Administratie, il descarca de activitate si il revoca;

– stabileste salarizarea personalului angajat in functie de studii si munca efectiv prestata;

– examineaza, aproba sau modifica bilantul si contul de Profit si Pierderi, aproba repartizarea profitului conform legii;

– hotareste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numarului de actiuni sau a valorii nominale a acestora precum si la cesiunea actiunilor;

– hotaraste cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, la transformarea formei juridice a societatii, la comasarea, divizarea, dizolvarea si lichidarea societatii;

– hotareste in orice alte probleme privind societatea.

Consiliul de Administratie, ales de Adunarea Generala a Actionarilor pentru a administra societatea, este compus din trei administratori. Atributiile acestuia sunt:

– angajeaza si concediaza personalul, stabileste drepturile si obligatiile acestuia, stabileste indatoririle si responsabilitatile sale pe compartimente;

– stabileste tactica si strategia de marketing;

– aproba operatiunile de incasari si plati, operatiunile de vanzare si cumparare de bunuri potrivit competentei acordate;

– aproba incheierea de contracte de inchiriere;

– aproba incheierea sau rezilierea contractelor potrivit competentelor acordate;

– supune anual Adunarii Generale a Actionarilor in termen de 60 zile de la incheierea exercitiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul si contul de profit si pierdere pe anul precedent, precum si proiectul de program de activitate si proiectul de buget pe anul in curs;

– rezolva orice alte probleme stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor privind activitatea societatii.

Directorul comercial raspunde de organizarea activitatii de aprovizionare si desfacere. Are in subordinea sa compartimente: marketing, aprovizionare, desfacere.

Directorul tehnic coordoneaza activitatea de productie, avand in subordinea sa compertimentele direct implicate in procesul productiei.

Directorul financiar (contabil sef) raspunde de organizarea si conducerea intregii activitati financiar – contabile. Are in subordine serviciul financiar – contabil si oficiul de calcul, avand urmatoarele atributii:

– indruma si coordoneaza activitatea economica;

– executa controlul financiar preventiv si controlul intern de gestiune;

– organizeaza si controleaza evidenta contabila;

– efectueaza analize economico – financiare cu privire la asigurarea echilibrului financiar, a capacitatii de plata si a solvabilitatii;

– propune masuri pentru eliminarea aspectelor negative.

1 . 5 . ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL

SI AL CONTABILITATII

1 . 5 . 1 . Contabilitatea – componenta a sistemului

informational economic

Conducerea eficienta a activitatilor economice impune organizarea pe toate treptele a unei evidente stricte si a unui control sistematic si exigent asupra tuturor mijloacelor materiale si banesti, a proceselor economice si a rezultatelor societatii.

Realitatile societatii moderne arata ca odata cu dezvoltarea economiei de piata si sporirea gradului de commplexitate a acesteia trebuie sa se dezvolte corespunzator si informatia economica pentru ca ea sa poata reflecta exact situatia patrimoniala a unitatilor si rezultatele activitatii economico – financiare.

Informatia economica ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor materiale si umane, sa sesizam si sa examinam critic aspectele pozitive dar si deficientele existente in vederea luarii masurilor ce se impun.

Valorificarea deplina a informatiei economice se poate realiza numai in cadrul unui sistem informational economic conceput ca un ansamblu al mijloacelor si metodelor de obtinere, stocare si utilizare a informatiilor intr-un anumit domeniu al activitatii social – economice.

In ansamblul mijloacelor pe care sistemul informational economic la utilizeaza pentru inregistrarea, transmiterea si preluarea informatiei, un rol de prima insemnatate este detinut de contabilitate ca componenta de baza a sistemului informational.

Obiectivul contabilitatii este de a furniza documente de sinteza care sa ofere o imagine fidela a patrimoniului, situatiei financiare si rezultatului in scopul furnizarii de informatii utile ansamblului de utilizatori atunci cand acestia iau decizii economice.

1 . 5 . 2 . Organizarea contabilitatii la

S.C. “CARPATEX” S.A.

Evidenta contabila este asigurata de personalul din cadrul compartimentului financiar – contabil. Aceasta se reflecta centralizat, neexistand mai multe subunitati care sa justifice o evidenta contabila descentralizata.

Mijloacele tehnico – contabile mai importante folosite in contabilitate sunt:

– documentele primare

– planul de conturi

– forma de inregistrare contabila

– gradul de mecanizare si automatizare a lucrarilor de evidenta

1 . Documentele primare, ca acte care consemneaza operatiile economice ce au loc intr-o unitate economica, stau la baza inregistrarilor in contabilitate. Dintre cele utilizate aici amintim: factura, chitanta fiscala, avizul de expeditie, bonul de consum, bonul de transfer, bonul de predare.

Utilizarea documentelor primare surprinsa in diferite momente ale procesului productiv poate fi sintetizata astfel:

a ) Pentru cumparari:

– factura

– chitanta fiscala

– avizul de expeditie, ca anexa la factura

Cand aceste documente consemneaza intrari de materiale, in cadrul magaziei centrale unde se receptioneaza, se intocmesc note de receptie si fise de magazie.

b ) Pentru productie:

– bonul de consum materiale care se elibereaza pe baza fisei tehnologice a produsului de fabricat

– nota de predare – transfer – restituire, pentru evidenta circulatiei intre sectii

c ) Pentru desfacere:

– factura

– avizul de expeditie, ca anexa la factura.

2 . Planul de conturi utilizat este cel reglementat prin Hotararea Guvernului nr. 704/14.12.1993. Acesta contine conturile necesare inrefistrarii in contabilitate a operatiilor patrimoniale, grupate si ierarhizate astfel incat sa reflecte cat mai fidel operatiile economice ce se desfasoara intr-o unitate economica.

3 . Forma de inregistrare contabila constituie unul din principalele instrumente ale contabilitatii. Ea asigura inregistrarea documentelor primare si centralizatoare in ordine cronologica si sistematica privitoare la toate operatiile economice ale unitatii.

Forma de inregistrare contabila folosita actualmente in societate este cea adaptata la echipamentele moderne de prelucrare a datelor. Aceasta are in vedere aceleasi formulare de lucru specifice formei de inregistrare contabila pe jurnale.

Astfel, formularistica de lucru utilizata este formata din:

a ) Nota contabila, care se intocmeste pe baza documentelor primare sau centralizatoare si serveste in principal pentru efectuarea inregistrarii in contabilitatea sintetica. In nota contabila se inscriu: numarul documentului, explicatia operatiei pe scurt, simbolul conturilor care se debiteaza si se crediteaza si suma respectiva.

b ) Jurnalul de inregistrare, care serveste ca document pentru inregistrarea cronologica a operatiilor economice si stabilirea rulajului lunar al acestora.

c ) Fisele de cont sintetice, care servesc pentru reflectarea operatiilor economice consemnate in nota contabila.

d ) Fisele de cont analitice, ce servesc pentru conducerea contabilitatii analitice la acele conturi sintetice, care se desfasoara in analitice pe feluri sau grupe de mijloace si surse, dintre care amintim:

– fisa de cont pentru operatii diverse

– fisa de cont pentru valori materiale

e ) Balante de verificare, care se intocmesc pe baza datelor lunare din conturile analitice si sintetice si servrsc pentru verificarea exactitatii inregistrarilor in contabilitatea analitica si cea sintetica, precum si pentru intocmirea bilantului.

4 . Evidenta contabila, asa cum s-a amintit anterior, este condusa prin intermediul calculatorului electronic. Acesta, ca mijloc de prelucrare a datelor folosit in procesul de culegere, prelucrare, transmitere, folosire si pastrare a informatiilor economice, permite utilizarea operativa a acestora in vederea luarii deciziilor privind optima desfasurare a operatiilor economice.

Utilizarea tehnicii moderne de calcul este avantajoasa pentru faptul ca se reduce necesarul de personal utilizat la prelucrarea datelor, se scurteaza termenul de furnizare a informatiilor, sporeste exactitatea acestora si implicit asigura factorilor de decizie posibilitatea luarii in timp util a masurilor privind respectarea anumitor consumuri de mijloace materiale si banesti, evitarea abaterilor negative de la anumite norme.

Prelucrarea datelor se realizeaza in cadrul oficiului de calcul. Acesta este dotat cu calculatoare IBM ultimul tip.

In cadrul oficiului, prin intermediul programelor instalate, se realizeaza evidente privind consumurile si stocurile de materii prime si materiale, evidenta furnizorilor, mijloacelor fixe si a amortizarii aferente, rebuturilor, salariilor. Facturarea catre clienti si evidenta acestora se realizeaza inca manual, aflandu-se in preocuparea organului de conducere automatizarea si in acest domeniu.

Programul de contabilitate prelucreaza datele introduse si permite obtinerea registrelor de contabilitate cerute de Legea contabilitatii (registrul – jurnal, regisrul – inventar, balanta de verifcare, jurnal de cumparari, etc.).

1 . 6 . ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARA A

SOCIETATII

Contabilitatea financiara este instrumentul de informare cu privire la gestionarea patrimoniului intreprinderii, un instrument de analiza si sinteza, realizand astfel un control al eficientei gestiunii economice. Ea reflecta patrimoniul intreprinderilor si rezultatele miscarii si transformarii acestuia. Prin intermediul documentelor de sinteza contabila (bilant contabil, balanta de verificare, etc.), a informatiilor pe care acestea le furnizeaza, se permite analiza de ansamblu a activitatii economice si luarea de masuri privind imbunatatirea acesteia.

Pentru a surprinde evolutia societatii in timp, am supus analizei informatiile reflectate prin intermediul bilanturilor contabile aferente anilor 1994, 1995 si 1996, informatii sintetizate in tabelul 1 . 1 .

Analizand situatia economico – financiara la finele anului 1994, se observa ca societatea a inregistrat o pierdere de 1163964 lei. Desi societatea a obtinut profit din activitatea de exploatare, aceasta nu s-a ridicat la un nivel scontat mai ridicat datorita greutatilor generate de adaptarea mai lenta a tuturor agentilor economici la transformarile impuse de trecerea la economia de piata dintre care amintim: neasigurarea cu contracte si comenzi in timp util si la nivelul stabilit prin programele de productie, cat si situarea contractelor si comenzilor sub nivelul potentialului de productie al societatii cauzata de cererea scazuta din partea beneficiarilor interni pentru produsele din profilul de fabricatie al societatii.

In aceste conditii, se creaza o imobilizare importanta de mijloace circulante, care a crescut in anul 1994 atat prin producerea pe stoc a unei importante serii de produse fara a avea asigurata desfacerea (de la 590747 mii lei la inceputul anului la 729837 mii lei la sfarsitul acestuia), cat si datorita cresterii luna de luna a productiei neterminate (de la 250314 mii lei la 1168338 mii lei).

Odata cu incercarea de privatizare in baza Legii nr.77/1994, societatea nefiind capitalizata la nivelul necesar pentru a functiona in conditii normale, a fost pusa in situatia de a apela la credite in tot cursul anului, cu un procent ridicat al dobanzii, acest lucru ducand implicit la obtinerea unei pierderi de 14140003 mii lei din activitatea financiara a societatii (cheltuielile cu dobanzile au atins valoarea de 1522871 mii lei).

Pierderea de 29087 mii lei din activitatea exceptionala se datoreaza amenzilor si penalitatilor platite unitatilor bancare si altor societati comerciale pentru neplata la timp a obligatiilor avute fata de acestea.

In anul 1995, societatea a inregistrat o pierdere mai redusa fata de anul anterior si anume de 804870 mii lei.

Activitatea de exploatare a inregistrat o pierdere de 89378 mii lei cauzata in principal de:

– greutatile generate de o activitate lenta, greoaie a societatii care a dus de multe ori la prelungirea termenelor de livrare a produselor, intarzieri in finalizarea activitatilor; existenta de contracte ferme (2382000 mii lei export si 770000 mii lei la intern) sub nivelul potentialului de productie; incheierea de contracte cu diversi intermediari;

– greutatile legate de creerea unei imobilizari importante de mijloace circulante prin creearea pe stoc a unor produse, acestea crescand de la 729837 mii lei la inceputul anului la 1123490 mii lei la finele lui;

– majorarea permanenta a preturilor principalelor materii prime, materiale, a combustibililor, energiei, care se reflecta in pretul de cost fara ca acesta sa mai poata fi recuperat in momentul valorificarii produselor;

– media productiei marfa obtinute in cursul anului (de 240 – 250 milioane lei/luna) s-a situat mult sub nivelul necesar fata de numarul de angajati (media anului 1995 a fost de 437 angajati) si al valorii medii lunare a principalelor elemente de cheltuieli, astfel:

– materii prime, materiale 100 milioane lei

– salarii 130 milioana lei

– energie electrica,termica 15 miloane lei

– dobanzi curente 80 milioane lei

– alte cheltuieli 30 milioane lei

Total 355 milioane lei

– recalcurarea amortizmentelor pe anul 1995 conform normelor in vigoare, ceea ce a dus la cresterea cheltuielilor cu amortizarea (321 milioane lei la finele anului 1995 fata de 60 milioane lei la inceputul sau).

Pierderea din activitatea financiara se datoreaza in principal dobanzilor restante neplatite fata de banca, cu toate ca societatea nu a beneficiat de nici un fel de credite de la aceasta in cursul anului 1995 (cheltuielile cu dobanzile bancare au fost de 1032915 mii lei, mai scazute insa fata de anul 1994, cand a fost de 1522871 mii lei).

Activitatea exceptionala s-a incheiat cu un profit de 74947 mii lei.

Referitor la patrimoniu, se constata cresterea stocurilor de materii prime si materiale cauzate de:

– majorarile permanente a preturilor materialelor aprovizionate;

– aprovizionarea in cursul anului a unor materii prime si materiale existente deja in stoc care a dus implicit la actualizarea stocului dupa ultimul intrat;

– aprovizionarea unor motoare care stau defecte pe stoc;

Stocutile de produse finite au crescut de la 729837 mii lei la 1123490 mii lei pe seama mentinerii si in cursul anului 1995 in stoc a unor masini cu desfacere neasigurata, din anii anteriori.

Produtia marfa vandura si neincasata creste de la 422905 mii lei la 833012 mii lei la sfarsitul anului datorita nivelului redus al incasarilor lunare cauzate de neachitarea in cadrul termenelor legale de decontare a contravalorii livrarii efectuate catre beneficiarii interni, fapt ce a generat imposibilitatea societatii de a onora obligatiile de plata fata de terti.

Fata de anul precedent, valoarea creditelor totale s-a redus cu 108252 mii lei, in schimb au crescut dobanzile datorate cu 900883 mii lei.

In anul 1996, s-a inregistrat o pierdere de 994131 mii lei.

Rezultatul activitatii de exploatare s-a concretizat in profitul de 34504 mii lei, mult sub nivelul previzionat, rezultat determinat in principal de:

– media productiei marfa obtinute, de 297 milioane lei/luna, se situeaza sub media prevazuta fata de numarul de angajati (circa 410) si al valorii medii a principalelor cheltuieli astfel:

– materii prime, materiale 180 milioane lei

– salarii 220 milioane lei

– energie electrica, termica 30 milioane lei

– lucrari executate de terti 24 milioane lei

– amortizari 24 milioane lei

– dobanzi 85 milioane lei

– alte cheltuieli 10 milioane lei

Total 573 milioane lei

Aceasta medie se situeaza si sub media lunara a anului precedent care a fost de 383 milioane/luna.

– recalcularea gradului de utilizare a mijloacelor fixe pe anul 1996 conform normelor 1224/10.02.94, fapt ce a dus la incarcarea cheltuielilor cu amortizarea, in plus, cu 170 milioane lei;

– majorarea preturilor materiilor prime, materialelor, combustibililor si energiei, care nu pot fi recuperate in momentul valorificarii produselor;

Cheltuielile cu dobanzile bancare aferente creditelor continua sa detina ponderea in totalul cheltuielilor financiare care a determinat o pierdere aferenta activitatii financiare de 979271 mii lei.

Pierderea exceptionala este cauzata in principal de inregistrarea a 62 milioane lei in cheltuielile exceptionale a 50% din majorarile de intarziere aferente obligatiilor fata de bugetele statului, local si a l asigurarilor sociale de stat, datorate pana la 31.12.1996, urmand ca restul de 50% sa fie reflectat in bilantul contabil de la 31.03.1997.

Referitor la patrimoniu, mentionam cresterea stocurilor fata de anul precedent, fapt cauzat de:

– aprovizionarea cu materii prime si materiale peste necesar;

– existenta unor materiale aduse in cantitati prea mari si care sunt inutilizabile in cadrul firmei;

– cresterea productiei neterminate cu 803330 mii lei cauzate de aflarea in curs de executie a unor produse cu un ciclu lung de fabricatie.

Desi stocul de produse finite a scazut, continua mentinerea unor produse mai vechi care nu au asigurata desfacerea.

Ca urmare a imobilizarii acestor active, societatea se afla in incapacitate de plata, avand datorii de 6957666 mii lei.

Tabelul 1 . 1

Rezultate economico – financiare – mii lei –

Adancirea analizei economico-financiare a societatii in decursul celor trei ani si evidentierea factorilor care au influentat activitatea acesteia si a modului in care acestia au actionat se va efectua prin intermediul indicatorilor economico-financiari.

Prin comparatii ale acestor indicatori, exprimate atat prin marimi absolute cat si prin marimi relative, se vor putea surprinde deficientele activitatii economice si vor oferi posibilitatea exprimarii unor solutii privind buna gestionare a resurselor in vederea obtinerii rezultatelor optime.

Datele care vor sta la baza determinarii indicatorilor, reflectate prin intermediul bilanturilor contabile, sunt sintetizate in tabelul 1 . 2 .

Tabelul 1 . 2 .

– mii lei –

Indicatorii economico-financiari analizati sunt:

cheltuieli la 1000 lei productie marfa (Cpq)

Cpq = 1000 x Cp/Qm (lei/1000Qm)

cheltuieli materiale la 1000 lei productie marfa (Cmq)

Cmq = 1000 x Cm/Qm (lei/1000Qm)

productivitatea muncii (W)

W = Qm/Nm (lei/muncitor)

ponderea productiei destinata exportului (Pe)

Pe = Qe/Qm x 100 (%)

Inlocuind in formule cu date din tabel, mentionand ca indicii 1, 2, 3, corespund anilor 1994, 1995, respectiv 1996, obtinem:

Cpq1 = 1000 x 3881696/1693869 = 2291.6 lei/1000Qm

Cpq2 = 1000 x 4559644/3562608 = 1279.8 lei/1000Qm

Cpq3 = 1000 x 5938239/3891581 = 1525.9 lei/1000Qm

Cmq1 = 1000 x 1033930/1693869 = 610.4 lei/1000Qm

Cmq2 = 1000 x 1512955/3562608 = 424.7 lei/1000Qm

Cmq3 = 1000 x 2017333/3891581 = 518.4 lei/1000Qm

W1 = 1693869/342 = 4952.8 mii lei/muncitor

W2 = 3562608/328 = 10861.6 mii lei/muncitor

W3 = 3891581/310 = 12553.5 mii lei/muncitor

Pe1 = 951954/ 1693869 x 100 = 56.2 (%)

Pe2 = 2116189/3562608 x 100 = 59.4 (%)

Pe3 = 2533419/3891581 x 100 = 65.1 (%)

Se vor calcula indicii relativi cu baza in lant. Se asociaza indicilor, coeficientii:

1 pentru variatia anului 1995 fata de anul 1994

2 pentru variatia anului 1996 fata de anul 1995

a ) indicii cifrei de afaceri:

Ica1 = CA2/CA1 x 100 = 3323071/1669633 x 100 =

= 199.03 (%)

Ica2 = CA3/CA2 x 100 = 4591950/3323071 x 100 =

= 138.18 (%)

b ) indicii cheltuielilor de productie la 1000 lei productie marfa:

Icpq1 = Cpq2/Cpq1 x 100 = 1279.8/2291.6 x 100 =

=55.84 (%)

Icpq2 = Cpq3/Cpq2 x 100 = 1525.9/1279.8 x 100 =

= 119.23 (%)

c ) indicii cheltuielilor materiale la 1000 lei productie marfa:

Icmq1 = Cmq2/Cmq1 x 100 = 424.7/610.4 x 100 =

= 69.57 (%)

Icmq2 = Cmq3/Cmq2 x 100 = 518.4/424.7 x 100 =

= 122.06 (%)

d ) indicii productivitatii muncii:

Iw1 = W2/W1 x 100 = 10861.6/4952.8 x 100 = 219.3 (%)

Iw2 = W3/W2 x 100 = 12553.5/10861.6 x 100 = 115.6 (%)

e ) indicii productiei destinate exportului:

Ipe1 = Pe2/Pe1 x 100 = 59.4/56.2 x 100 = 105.7 (%)

Ipe2 = Pe3/Pe2 x 100 = 65.1/59.4 x 100 = 109.6 (%)

f ) indicii productiei marfa:

Icmq1 = Cmq2/Cmq1 x 100 = 424.7/610.4 x 100 =

= 69.57 (%)

Icmq2 = Cmq3/Cmq2 x 100 = 518.4/424.7 x 100 =

=122.06 (%)

Pentru a facilita analiza indicilor ii vom reflecta in urmatorul tabel:

Tabelul 1 . 3

Analizand datele inscrise in tabel se desprin cateva concluzii, anume:

Cifra de afaceri a crescut atat in anul 1995 cat si in anul 1996, dar in acest ultim an cresterea a fost intr-o proportie mai scazuta. Comparand indicii cifrei de afaceri cu cei ai productiei marfa se observa cresterea productiei marfa in anul 1995 fara ca aceast sa determine cresterea proportionala a cifrei de afaceri, ceea ce inseamna ca au crescut mai puternic cifra de afaceri prin desfacerea de produse si dintre cele aferente anului precedent (1995), ceea ce a dus la scaderea stocurilor de produse finite.

In anul 1995 se reflecta un aspect pozitiv, anume cheltuielile, atat materiale cat si de productie, scad, insa ponderea cheltuielilor materiale in cheltuielile de productie creste. Valorificarea materialelor este inferioara celei aferente celorlalti factori de productie. In schimb, in anul 1996 cresc ambele cheltuieli, mai mult cele materiale decat cele de productie, la fel ca in anul 1995.

Productivitatea muncii inregistreaza o crestere impresionanta in anul 1995, de peste doua ori, aceasta in timp ce cheltuielile salariale cresc intr-un ritm mult mai lent, deci resursele umane sunt valorificate din plin, atat prin cresterea calificarii cat si printr-o mai buna organizare a timpului.

Si in anul 1996 productivitatea muncii a crescut, dar mai modest, insa in conditiile in care cheltuielile cu munca vie au crescut intr-un ritm sporit celui al productivitatii.

Un aspect pozitiv se reflecta in cresterea productiei destinata exportului cu fiecare an mai mult ceea ce denota o sporire a calitatii produselor, in conditiile unei concurente externe care face dificila patrunderea pe piata externa.

C A P I T O L U L II

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA

CONTABILITATII CHELTUIELILOR IN CONTABILITATEA FINANCIARA

2 . 1 . IMPORTANTA SI CLASIFICAREA

CHELTUIELILOR

2 . 1 . 1 . IMPORTANTA CHELTUIELILOR

In ansamblul masurilor privind perfectionarea mecanismului economico – financiar, reducerea cheltuielilor, si indeosebi a celor materiale, ocupa un loc primordial.

Diminuarea cheltuielilor reprezinta sursa principala de sporire a profitului. Aceasta diminuare necesita insa eforturi foarte mari datorita conjuncturii economice actuale, cand preturile la toate produsele, materiile prime folosite, cresc necontenit.

Cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiunilor economice care afecteaza patrimoniul intreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi de exemplu, inregistrarea obligatiei de plata pentru utilitatile prestate de terti.

Urmarirea cheltuielilor constituie scopul principal al contabilitatii. Importanta care trebuie sa se acorde contabilitatii cheltuielilor este pe deplin justificata daca se are in vedere faptul ca in ultima instanta rezultatele economice si financiare ale societatii sunt dependente de cuantumul acestora.

Contabilitatea cheltuielilor furnizeaza informatii pretioase pentru diverse trepte de conducere a societatii, care permit sa se actioneze in directia reducerii lor sistematice. Utilitatea acestor informatii este cu atat mai mare cu cat ele pot fi furnizate operativ, permitand analiza lor cu regularitate si in mod organizat. Principalele obiective ce revin contabilitatii cheltuielilor sunt:

– reflectarea si urmarirea cheltuielilor efective pe activitati, in functie de natura economica a acestora;

– efectuarea in timp a controlului asupra folosirii rationale a mijloacelor de productie si a utilizarii fortei de munca;

– asigurarea datelor necesare pentru calcularea costurilor efective pe fiecare perioada de gestiune;

– urmarirea in permanenta a gradului in care se indeplinesc prevederile Bugetului de Venituri si Cheltuieli;

– evidenta tuturor rezervelor interne de reducere a cheltuielilor de imbunatatire a gospodaririi mijloacelor materiale si banesti, evitarea oricaror operatii neoportune sau neeconomice privitoare la cheltuieli;

2 . 1 . 2 . CLASIFICAREA CHELTUIELILOR

Dupa natura economica, cheltuielile se clasifica astfel:

– cheltuieli de exploatare

– cheltuieli financiare

– cheltuieli exceptionale

a ) Cheltuielile de exploatare cuprind:

– cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct pe cheltuieli, costul de achizitie al energiei, apei consumate;

– costul marfurilor vandute evaluate la pretul de inregistrare a lor si diferentele de pret aferente acestora;

– cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, reprezentate de cheltuieli de intretinere si reparatii; cu redevente, locatii de gestiune si chirii, studii si cercetari; cheltuieli privind alte servicii executate de terti (colaboratori, comisioane), cheltuieli de protocol, reclama, publicitate, transportul de bunuri si personal; cheltuieli cu deplasari si detasari, postale si telecomunicatii, servicii bancare, etc.;

– cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate, suportate de unitatea patrimoniala (impozitul suplimentar pe salarii, impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate cum sunt: taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport, etc.);

– cheltuieli cu personalul (salariile si alte drepturi cuvenite personalului, premii, asigurarile si protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj, cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala, etc.);

– alte cheltuieli de exploatare cum ar fi: pierderile din creante provenind din clienti incerti sau in litigii.

Aceste cheltuieli de exploatare au inregistrat in luna august a anului 1997 suma de 853.376.268 lei formate din:

– cheltuieli cu materiile prime, materiale, energie, marfuri in valoare de 483.045.606 lei;

– cheltuieli cu lucrari, servicii executate de terti in suma de 36.640.199 lei;

– cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate in suma de 2.459.601 lei;

– cheltuieli cu personalul in suma de 305.949.464 lei;

– cheltuieli de exploatare privind amortizarile in suma de 25.281.358 lei.

b ) Cheltuielile financiare cuprind:

– pierderi din creante legate de participatii;

– pierderi dn vanzarea titlurilor de plasament;

– diferentele nefavorabile de curs valutar din operatiile curente si disponibilitati in devize;

– cheltuieli privind dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul in curs;

– sconturile acordate clientilor;

– alte cheltuieli financiare.

In luna august, cheltuielile financiare s-au ridicat la nivelul sumei de 135.000.139 lei, astfel:

– diferente nefavorabile de curs valutar in suma de 27.693.327 lei;

– cheltuieli cu dobanzile aferente imprumuturilor curente in suma de 107.306.812 lei;

c ) Cheltuieli exceptionale reprezentand acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea curenta, aparand ocazional, se refera la operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, penalitati, perisabilitati si lipsuri la inventar, donatii si subventii acordate) si la operatii de capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate, alte cheltuieli exceptionale).

Societatea a inregistrat in luna august cheltuieli exceptionale de 7.906.765 lei provenite din penalizari.

d ) cheltuielile cu amortizarile cuprind amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale.

e ) Cheltuielile cu provizioanele cuprind:

– provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

– provizioane privind deprecierea imobilizarilor;

– provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie;

– provizioane pentru deprecierea creantelor si provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament;

– amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor;

– provizioane reglementate.

f ) Cheltuieli cu impozitul pe profit, ce se datoreaza lunar statului, cu regularizare la sfarsitul exercitiului.

In cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor, conturile de cheltuieli respective se pot dezvolta in analitice in functie de necesitati.

In Romania, contabilitatea cheltuielilor enumerate mai sus se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor grupe de conturi:

60 Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri

61 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti

63 Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsaminte asimilate

64 Cheltuieli cu personalul

65 Alte cheltuieli de exploatare

66 Cheltuieli financiare

67 Cheltuieli exceptionale

68 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

69 Cheltuieli cu impozitul pe profit

Ocazionarea cheltuielilor se realizeaza in patru etape:

– angajarea – intervine in momentul cumpararii, cand se creaza obligatia baneasca fata de furnizori de a plati bunurile sau serviciile primite de la acestia;

– plata – consta in achitarea unei sume de bani ca echivalent in cadrul relatiilor comerciale sau de transfer fara echivalent in cadrul relatiilor financiare;

– consumul – este specific utilizarii efective a bunurilor economice in vederea satisfacerii unor nevoi ale unitatii patrimoniale;

– incorporarea – are loc in momentul cand cheltuielile sunt decontateasupra rezultatelor exercitiului.

2 . 2 . CONTABILITATEA COLECTARII CHELTUIELILOR DE PRODUCTIE SI CIRCULATIE

Inregistrarea in conturile de cheltuieli se face cel mai adesea pe baza datelor din factura, atunci cand cheltuiala a generat o datorie fata de un tert, sau a altor documente cum sunt: extras de cont, polite de asigurare, chitante, etc.

Alte cheltuieli sunt contabilizate plecand de la documentele interne, cum sunt: state de plata a salariilor, bonuri de consum, situatii de calcul a amortismentelor si provizioanelor, etc.

Caracteristic modului de contabilizare a cheltuielilor este faptul ca acestea se aduc la un nivel de compatibilitate cu veniturile (centralizate si ele dupa anumite reguli) astfel incat rezultatul exercitiului incorporeaza toate eforturile financiare ale agentului economic, toate efectele exploatarii si toate influentele conjuncturale, interne sau externe.

Referindu-ne la contabilizarea cheltuielilor in cadrul S.C. “CARPATEX” S.A., se mentioneaza faptul ca acestea nu se dezvolta pe analitice, intrucat societatea nu are subunitati care sa faca necesara o astfel de evidenta, iar in cadrul compartimentelor sale se desfasoara intregul flux de productie de la lansare pana la desfacere. Se utilizeaza doar in unele cazuri defalcarea pe conturi sintetice de gradul II.

2 . 2 . 1 . CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

CU MATERIIILE PRIME, MATERIALELE

SI MARFURILE

Ponderea cheltuielilor cu materiile prime si materialele este dominanta in ansamblul cheltuielilor de exploatare. In principiu toate conturile sunt de activ, debitandu-se cu cheltuielile efective ale perioadei si creditandu-se spre soldare la finele lunii prin transferarea intregului sold debitor in contul de calcul al rezultatului exercitiului: 121 “Profit si pierdere”. Deci contul, la fel ca toate celelalte conturi de cheltuieli, nu va prezenta sold la finele lunii.

Conturile in care se colecteaza aceste cheltuieli sunt cele din grupa 60 din Planul de Conturi General:

600 Cheltuieli cu materiile prime

601 Cheltuieli cu materialele consumabile

6010 Cheltuieli cu materialele consumabile

6011 Cheltuieli cu materialele auxiliare

6012 Cheltuieli cu combustibilii

6013 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6014 Cheltuieli privind piesele de schimb

6018 Cheltuieli privind alte materiale consumabile

602 Cheltuieli privind materialele de ambalat

604 Cheltuieli privind materialele nestocate

605 Cheltuieli privind energia si apa

607 Cheltuieli privind marfurile

608 Cheltuieli privind ambalajele

a ) Contabilitatea consumului de materii prime

si materiale

Cheltuielile cu materiile prime sunt formate din:

– pretul de inregistrare al materiilor prime date in consum

– pretul de inregistrare al materiilor prime constatate lipsa la inventariere

– diferentele de pret aferente materiilor prime date in consum sau constatate lipsa la inventariere

Cheltuielile se inregistreaza in conturi pe baza documentelor ce atesta iesirea din magazii si darea in consum (bonuri de consum), operate zi de zi.

Darea in consum (evaluate la pret de inregistrare):

600 “Cheltuieli cu materiile prime” = 300 “Materii prime”

Eventualele diferente de pret dintre preturile de inregistrare si costul de achizitie se inregistreaza, in negru sau in rosu, prin formula contabila:

600 “Cheltuieli cu materii = 308 “Diferente de pret la materii

prime” prime si materiale”

Contul de cheltuieli nu se dezvolta pe analitice, dar se dezvolta conturile de materii prime pe tipuri de materiale.

Referindu-ne la consumurile de materii prime din luna august, acestea au fost (lei):

600 “Cheltuieli cu materii = 300 “Materii prime” 186.728.535

prime”

Diferentele de pret la materiile prime au fost (lei):

600 “Cheltuieli cu = 308 “Diferente de pret la 11.658.008

materii prime” materii prime si materiale”

In cazul minusurilor la inventar se efectueaza aceeasi inregistrare contabila:

600 “Cheltuieli cu materii = 300 “Materii prime”

prime”

Contabilitatea consumului de materiale consumabile se face dupa aceleasi reguli si rationamente, utilizandu-se conturi sintetice de gradul II care sa reflecte omogen si fidel natura cheltuielilor respective, respectiv:

6011 “Cheltuieli cu materialele auxiliare”

6012 “Cheltuieli privind combustibilii”

6013 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”

6014 “Cheltuieli privind piesele de schimb”

6018 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”

Pe langa aceste conturi sintetice de gradul II, societatea a mai introdus unul, anume:

6010 “Cheltuieli cu materialele consumabile”.

Se inregistreaza in luna august materiale consumabile decontate pe baza de bonuri de consum (lei):

6010 “Cheltuieli cu materiale = 3010 “Materiale 56.154.323

consumabile” consumabile”

Se inregistreaza in luna august consumul de materiale auxiliare pe baza bonurilor de consum (lei):

6011 “Cheltuieli cu materiale = 3011 “Materiale 50.686.949

auxiliare” auxiliare”

Se inregistreaza in luna august consumul de combustibili (lei):

6012 “Cheltuieli privind = 3012 “Combustibili” 5.689.370

combustibilii”

Se inregistreaza in luna august consumul de materiale de ambalat (lei):

6013 “Cheltuieli privind = 3013 “Materiale pentru 2.579.773

mat. pentru ambalat” ambalat”

Se inregistreaza in luna august consumul de piese de schimb (lei):

6014 “Cheltuieli privind = 3014 “Piese de schimb” 1.473.857

piesele de schimb”

Se inregistreaza consumul de alte materiale consumabile aferente lunii august (lei):

6018 “Cheltuieli privind = 3018 “Alte material 16.573.619

alte mat. cons.” consumabile”

Minusurile in gestiune constatate cu ocazia inventarierii la materiale consumabile se inregistreaza in contabilitate astfel:

601 “Cheltuieli cu materiale = 301 “Materiale consumabile”

consumabile”

b ) Contabilitatea cheltuielilor privind obiectele de inventar

Obiectele de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe (1.000.000 lei), indiferent de natura lor, de serviciu sau cu o durata mai micade un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora: echipamente de protectie, echipamente de lucru, etc.

Valoare obiectelor de inventar se include in cheltuieli integral, la darea lor in folosinta, sau esalonat, intr-o periada de cel mult trei ani.

In cazul includerii in cheltuieli a valorii obiectelor de inventar se utilizeaza un cont distinct pentru evidenta uzurii obiectelor de inventar.

Inregistrarea in contabilitate a uzurii obiectelor de inventar incluse in cheltuielile curente de exploatare este urmatoarea:

602 “Cheltuieli privind = 322 “Uzura obiectelor de

obiectele de inventar” inventar”

In cadrul societatii, metoda utilizata pentru includrea pe cheltuieli a valorii obiectelor de inventar este cea integrala, respectiv la darea lor in folosinta, intrucat cea mai mare parte a acestora au o durata de serviciu maimica de un an.

In luna august, s-a inregistrat in contabilitate uzura obiectelor de inventar (lei):

602 “Cheltuieli privind obi- = 322 “Uzura obiecte- 6.653.323

ectele de inventar” lor de inventar”

Contul 322 “Uzura obiectelor de inventar” se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II dupa tipul acestora.

Echipamentele de lucru ale salariatilor, puse la dispozitia acestora, se suporta 50% de sociatate si 50% de personal, urmand a fi incasate prin retinere pe statul de plata.

Descarcarea gestiunii obiectelor de inventar este urmatoarea:

602 “Cheltuieli privind obi- = 321 “Obiecte de inventar”

ectele de inventar”

Inregistrarea platii suportate de salariati:

4282 “Alte creante in lega- = %

tura cu personalul” 708 “Venituri din activitati

diverse”

4427 “TVA colectata”

Incasarea prin retinere pe statul de plata:

421 “Personal remuneratii = 4282 “Alte creante in legatura

datorate” cu personalul”

c ) Contabilitatea cheltuielilor privind materialele nestocate

Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile care nu trec printr-un cont de gestiune si care se inregistreaza pe masura aprovizionarii lor asupra cheltuielilor de exploatare.

Cheltuielile privind materialele nestocate se inregistreaza in contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” astfel:

% = 401 “ Furnizori “

604 “Cheltuieli privind

materialele nestocate”

4426 “TVA deductibil”

In luna august, cheltuielile privind materialele nestocate au fost:

604 “Cheltuieli privind = 401 “Furnizori” 13.231.504

materialele nestocate”

d ) Contabiliatea cheltuielilor privind energia si apa

Consumurile de energie si apa, indiferent de destinatia lor, pe masura facturarii lor de carte furnizori se inregistreaza in contul 605 “Cheltuieli privind energia si apa” prin formula contabila:

% = 401 “Furnizori”

605 “Cheltuieli privind energia si apa”

4426 “TVA deductibila”

In luna august s-au inregistrat consumurile de energie si apa dupa cum urmeaza (lei):

% = 401 “Furnizori” 89.823.093

605 “Cheltuieli privind 76.121.265

energia si apa”

4426 “TVA deductibila” 13.701.828

e ) Contabilitatea cheltuielilor privind marfurile si ambalajele

Desi principala activitate a SC “CARPATEX” SA este productia si implicit obtinerea de produse finite, ea comercializeaza si marfurile prin intermediul magazinului sau cu profil textil prin care unitatea ofera spre vanzare stofe siconfectii pe care le achizitioneaza de la diferiti clienti ca si compensare a datoriilor acestora fata de societate.

Pe langa acestea, societatea comercializeaza materii prime, materiale din magazii.

Evidenta gestiunilor de marfuri se tine la pret de cumparare in cazul vanzarii din magazii si la pret de vanzare in rest.

Pentru inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor privind marfurile se utilizeaza contul 607 “Cheltuieli privind marfurile”.

In cazul evidentei la pret de vanzare contul se debiteaza cu costul marfurilor vandute si al marfurilor constatate lipsa la inventar. Pentru a determina cheltuielile privind marfurile se face diferenta dintre sumele incasate din vanzarea lor si adaosul comercial aferent acestora. Pentru calcularea adaosului realizat mai intai se determina coeficientul mediu de repartizare in felul urmator:

Sold + Rulaj creditor cont 378

K =

Sold + Rulaj debitor cont 371

Apoi se determina suma absoluta a adaosului comercial (diferentelor de pret) aferent marfurilor vandute si contabilizate ca venit in contul 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” (rulajul creditor). Adaosul comercial va fi:

Diferente de pret = Rulaj creditor cont 707 x K

Incorporarea cheltuielilor si descatcarea gestiunii marfurilor vandute se poate face astfel:

% = 371 “Marfuri” -cu suma incasata

din vanzari

378 “Diferente de pret -adaosul comercial

la marfuri” realizat rezultat din calcul

607 “Cheltuieli privind marfurile” -cu diferenta

4428 “TVA neexigibil” -cu TVA inclus

In cazul evidentei la pret de achizitie, incorporarea cheltuielilor privind marfurile se face tot la descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute prin formula contabila:

607 “Cheltuielile privind = 371 “Marfuri” -la pret de cumparare

marfurile”

Referitor la contabilizarea cheltuielilor privind marfurile in cadrul societatii, se mentioneaza dezvoltarea contului 607 in doua conturi sintetice de gradul II si anume:

6070 “Cheltuieli privind marfurile in depozit”

6071 “Cheltuieli privind marfurrile in magazin”.

Ca urmare, aceste cheltuieli in cursul lunii august au fost (lei):

` – pentru evidenta marfurilor la pret de cumparare:

6070 “Cheltuieli privind marfurile = 3710 “Marfuri” 44.130.178

in depozit”

– pentru evidenta marfurilor la pret de vanzare;

% = 3711 “Marfuri” 10.231.550

6071 “Cheltuieli privind marfurile 7.049.687

in magazin”

378 “Diferenta de pret marfuri” 1.912.919

4428 “TVA neexigibil” 1.268.944

In cazul minusurilor constatate la inventariere se fac aceleasi inregistrari ca si in cazul vanzarilor.

Contabilitatea cheltuielilor privind ambalajele se evidentiaza prin intermediul contului 608 “Cheltuieli privind ambalajele”.

Ambalajele, necesare livrarii produselor finite catre beneficiari, se confectioneaza in cadrul atelierului specific. Ca urmare, ambalajele circula in regim de vanzare.

Scaderea din gestiune a ambalajelor facturate:

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 “Ambalaje”

Valoarea ambalajelor constatate lipsa la inventar precum si a celor degradate se inregistreaza prin aceeasi formula:

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 “Ambalaje”

In luna august s-au contabilizat cheltuieli cu ambalajele (lei):

608 “Cheltuieli privind ambalajele” = 381 “Ambalaje” 767.337

2 . 2 . 2 . CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

CU LUCRARILE SI SERVICIILE

EXECUTATE DE TERTI

Contruile utilizate pentru reflectarea in contabilitate a acestor cheltuieli sunt din grupele:

61 “Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti”

62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”

cu conturile sintetice aferente:

611 “Cheltuieli de intretinere si reparatii”

612 “Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile”

613 “Cheltuieli cu primele de asigurare”

614 “Cheltuieli cu studiile si cercetarile”

621 “Cheltuieli cu colaboratorii”

622 “Cheltuieli cu comisioanele si onorariile”

623 “Cheltuieli de protocol, reclama, publicitate”

624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal”

625 “Cheltuieli cu depalsari, detasari, transferari”

626 “Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii”

627 “Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”

Sunt conturi de activ care se debiteaza in cursul lunii cu cheltuieli de aceasta natura in corespondenta cu un cont ce desemneaza prestatorul, respectiv contul 401 “Furnizori” sau direct echivalent in mijloace de trezorerie cedate, respectiv contul 5121 “Disponibil la banca in lei” sau contul 5311 “Casa in laie”. Se crediteaza la finele lunii prin preluarea sumelor colectate in contul 121 “Profit si pierdere” in vederea stabilirii rezultatelor.

In luna august s-au primit facturi de la terti pentru efectuarea unor lucrari de intretinere si reparatii in suma de 17.303.474 lei, inregistrata astfel:

% = 401 “Furnizori” 17.303.474

611 “Cheltuieli de intretinere 14.663.961

si reparatii”

4426 “TVA deductibila” 2.693.513

S-au inregistrat cheltuieli cu comisioane aferente facturilor

emise de diversi intermediari in suma de 6.229.712 lei. Pentru a diferentia aceste comisioane ale intermediarilor de celelalte tipuri de comisioane si onorarii, s-a introdus contul sintetic de gradul II

6223 “Cheltuieli cu comisioane intermediari”. Inregistrarea contabila este:

% = 401 “Furnizori” 6.229.712

6223 “Cheltuieli cu comisioane 5.279.417

intermediari”

4426 “TVA deductibila” 950.295

Cheltuielile cu transportul de bunuri si personal aferent lunii august au fost de 827.981 lei provenind in totalitate din transportul de bunuri (produse finite) si inregistrat pa baza facturii emise de furnizor. Formula contabila este:

% = 401 “Furnizori” 977.017

624 “Cheltuieli cu transportul 827.981

de bunuri si personal”

4426 “TVA deductibila” 149.036

In cursul lunii august s-au inregistrat cheltuieli aferente contului 625 “Cheltuieli cu deplasari, detasati, transferari” constituite pe baza delegatiilor emise si a documentelor justificative, in valoare de 1.269.018 lei, astfel:

625 “Cheltuieli cu deplasari,= 425 “Avansuri acordate 1.269.018

detasari, transferari” personalului”

Pe baza facturii telefonice emise de RA Romtelecom, s-a inregistrat in contul 626 “Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii” suma de 4.411.007 lei, astfel:

% = 401 “Furnizor 5.204.988

626 “Cheltuieli postale si taxe 4.411.007

telecomunicatii”

4426 “TVA deductibila” 793.981

Pentru comisioanele bancare aferente operatiunilor de decontare prin banca (B.C.R. Brasov) in suma de 3.551.593 lei, s-a inregistrat in contabilitate:

627 “Cheltuieli cu serviciile = 5121 “Conturi la 3.551.593

bancare si asimilate” banci in lei”

Pentru serviciile executate de terti constand in activitati necesare procesului de productie si pentru care unitatea nu dispune de dotarea necesara (de exemplu: filatura firelor pentru stofe fine) s-au primit facturi in valoare de 7.832.028 lei inregistrate astfel:

% = 401 “Furnizori” 7.832.028

628 “Cheltuieli cu alt servicii 6.637.312

executate de terti”

4426 “TVA deductibila” 1.194.716

2 . 2 . 3 . CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU

IMPOZITELE, TAXELE SI VARSAMINTELE

ASIMILATE

Conturile utilizate pentru reflectarea acestor cheltuieli sunt cele din grupa 63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate” cu conturile sintetice:

631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii” in care se reflecta impozitul suplimentar datorat bugetului statului pentru depasirea fondului de salarii admisibile.

Inregistrarea contabila este:

631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii” = 444 “Impozit salarii”

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate” in care se cuprind:

– prorata din taxa pe valoarea adaugata deductibila devenita nedeductibila;

– taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor peste normele legale precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura;

– decontari cu bugetul statului privint impozite, taxe, varsaminte asimilate, ca: impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, etc.;

– datoriile catre alte organisme publice: contributia la constituirea fondului special pentru cercetare-dezvoltare, a fondului de risc si accidente, etc.

In cadrul unitatii s-a utilizat doar contul 635 prin inregistrarile:

635 “Cheltuieli cu alte impozite = 446 “Alte ipozite, taxe si

taxe si varsaminte asimilate” varsaminte asimilate”

635 “Cheltuieli cu alte impozite = 447 “Fonduri speciale, taxe

taxe si varsaminte asimilate” varsaminte asimilate”

In cursul lunii august s-au inregistrat fonduri speciale, taxe si varsaminte asimilate in suma de 2.459.601 lei astfel:

635 “Cheltuieli cu alte impo- = 447 “Fonduri speciale 2.459.601

zite, taxe, varsaminte” taxe, varsaminte asimilate”

2 . 2 . 4 . CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

SALARIALE

In desfasurarea procesului de exploatare un rol important il detine forta de munca. Utilizarea fortei de munca salariale implica anumite cheltuieli reglementate prin contractele colective de munca, precum si prin legislatie financiar-fiscala si de protectie sociala.

In scopul evidentei cheltuielilor cu personalul, se utilizeaza conturile din grupa 64 “Cheltuieli cu personalul” cu conturile sintetice de gradul I si II:

641 “Cheltuieli cu remuneratiile personalului”

645 “Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”

6451 “Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale”

6452 “Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj”

6458 “Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”

Contul 641 “Cheltuieli cu remunetatiile personalului” este un cont de activ, care se debiteaza cu totalul salariilor brute si se crediteaza la finele lunii prin transferarea intregului rulaj debitor asupra rezultatelor, neprezentand sold.

Similar functioneaza si celelalte conturi din aceasta grupa, impotanta fiind corectitudinea determinarii si calcularii obligatiilor fiscale ale societatii fata de fondurile speciale de protectie sociala.

In luna august, cheltuielile cu personalul, conform statelor de plata, au fost (lei):

641 “Cheltuieli cu remuneratiile = 421 “Personal 236.067.220

personalului” remuneratii datorate”

6451 “Cheltuieli privind = 4311 “Contributia unitatii 58.192.956

contributia unitatii la asigurarile sociale”

la asigurarile sociale”

6452 “Cheltuieli privind = 4371 “Contributia unitatii 11.569.288

contributia unitatii la fondul de somaj”

la ajutorul de somaj”

Contributia pentru asigurarile sociale si constituirea fondului de somaj se determina pe baza cotelor stabilite prin actele normative in vigoare.

2 . 2 . 5 . CONTABILITATEA CHELTUIELILOL

FINANCIARE

Derularea relatiilor financiare de capital, organizarea si asigurarea circuitului lichiditatilor si a banilor in cont, evidentiaza activitatea financiara a agentilor economici.

Cheltuielile financiare sunt specifice liberalizarii afacerilor si a relatiilor cu organele bancare. Pentru reflectarea in contabilitate a acestor cheltuieli se utilizeaza conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare” cu sinteticele:

663 “Pierderi din creante legate de participatii”

664 “Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”

665 “Cheltuieli din diferente de curs valutar”

666 “ Cheltuieli privind dobanzile”

667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

668 “Alte cheltuieli financiare”

a ) Contabilitatea pierderilor din creante legate

de participatii

Contabilitatea pierderilor din creante legate de participatii se tine cu ajutorul contului 663 “Pierderi din creante legate de participatii”. Acestea sunt reprezentate de pierderile din creante imobilizate, constituite din imprumuturi pe termen lung sau mediu, plus dobanzile aferente, pe care o societate la acorda altor societati la care prima este actionara cand aceste nu mai pot fi recuperate.

Inregistrarea contabila, atat pentru imprumuturi cat si pentru dobanzile aferente care au fost trecute anterior asupra creantelor legate de participatii, sunt:

663 “Pierderi din creante legate = 2671 “Creante legate de

participatii” participatii”

b ) Contabilitatea cheltuielilor privind titlurile de

plasament cedate

Contabilitatea cheltuielilor privind titlurile de plasament cedate se tine cu contul 664 “Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”. Aceste cheltuieli apar atunci cand valorile mobiliare pe care o societate le-a achizitionat (actiuni, obligatiuni) in scopul revinderii pentru obtinerea unui castig, au un pret de vanzare mai mic decat cel de la cumparare. Aceasta diferenta nefavorabila se va trece pe cheltuieli prin formula contabila:

664 “Cheltuieli privind = %

titlurile de plasa- 502 “Actiuni proprii”

ment cedate” 503 “Actiuni”

505 “Actiuni emise si rascumparate”

506 “Obligatiuni”

508 “Alte titluri de plasament”

c ) Contabilitatea cheltuielilor din diferente de

curs valutar

Contabilitatea cheltuielilor din diferente de curs valutar se tine cu ajutorul contului 665 “Cheltuieli din diferente de curs valutar”. Aceste cheltuieli apar datorita variatiei cursurilor valutare in raport cu moneda nationala.

Contabilitatea disponibilitatilor in valuta, precum si evidenta operatiilor de import-export se tine in valuta. Cum decontarea acestor operatii are loc tot in valuta, diferentele de curs valutar dintre momentul evidentei si cel al decontarii operatiilor de import-export pot fi dupa caz favorabile sau nefavorabile.

Diferentele nefavorabile de curs valutar atat in cazul disponibilitatilor valutare, ce se stabilesc la finele exercitiului, cat si pentru operatiunile de import-export, se contabilizeaza in contul 665 astfel:

665 “Cheltuieli din diferente = %

de curs valutar” 5124 “Conturi la banci in

devize”

5314 “Casa in devize”

5412 “Acreditive in devize”

d ) Contabilitatea cheltuielilor privind dobanzile

Contabilitatea cheltuielilor privind dobanzile se tine cu ajutorul contului 666 “Cheltuieli privind dobanzile”. Datorita capitalurilor imprumutate, societatea se afla in postura de platitor de dobanzi care reprezinta cheltuieli financiare.

Dobanzile pot fi aferente creditelor pe termen lung, mediu sau scurt, aferente imprumuturilor in cadrul grupului sau

disponibilitatilor depuse la unitate de asociati. In functie de acestea, inregistrarile contabile sunt:

666 “Cheltuieli privind = %

dobanzile” 168 “Dobanzi aferente imprumuturilor

si datoriilor asimilate”

451 “Decontari in cadrul grupului”

455 “Asociati-conturi curente”

5121 “Conturi curente la banci”

5186 “Dobanzi de platit”

e ) Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile acordate

Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile acordate se tine prin intermediul contului 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”. Aceste cheltuieli apar atunci cand unitatile economice acorda sconturi acelor clienti care fac decontarea creantelor inainte de termen. Sconturile pot fi acordate unor clienti (debitori diversi) sau pentru creante reprezentate de efecte comerciale de primit. Formulele contabile pot fi dupa caz:

667 “Cheltuieli privind sconturile = %

acordate” 411 “Clienti”

461 “Debitori diversi”

413 “Efecte de primit”

f ) Contabilitatea altor cheltuieli financiare

In categoria acestor cheltuieli financiare se cuprind acele cheltuieli care nu se pot inregistra la conturile corespunzatoare din grupa 66 “Cheltuieli financiare”. Ele fac obiectul contului 668 “Alte cheltuieli financiare”.

Referindu-ne la cheltuielile financiare aferente lunii august, acestea au fost (lei):

– cheltuieli din diferente de curs valutar:

665 “Cheltuieli din diferente = 5124 “Cont la banci 27.693.327

de curs valutar” in devize”

– cheltuieli privind dobanzile bancare aferente imprumuturilor pe termen lung si mediu (4.023.692 lei) si imprumuturilor pe termen scurt (103.283.120 lei):

666 “Cheltuieli privind = % 107.306.812

dobanzile” 1682 “Dobanzile aferent 4.023.692

creditelor pe termen lung”

5186 “Dobanzi de platit” 103.286.120

2 . 2 . 6 . CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

EXCEPTIONALE

In categoria cheltuielilor exceptionale se cuprind acele elemente de cheltuieli care prin continutul si natur lor economica au un caracter neobisnuit, intamplator, in raport cu activitatile curente de exploatare sau financiare.

Cheltuielile exceptionale se impart in doua categorii si anume: cheltuieli ocazionate de operatiile de gestiune si cheltuieli ocazionate de operatiile de capital, ambele reflectate cu ajutorul unor conturi din grupa 67 “Cheltuieli exceptionale”, sintetice de gradul I si II:

671 “Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune”

6711 “Despagubiri, amenzi, penalitati”

6712 “Donatii si subventii acordate”

6714 “Pierderi din debitori diversi”

6718 “Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de

gestiune”

672 “Cheltuieli privind operatiile de capital”

6721 Cheltuieli privind activele cedate”

6728 “Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital”

Inregistrari contabile aferente cheltuielilor privind operatiile de gestiune:

– despagubiri platite pentru pagube, amenzi, penalitati

6711 “Despagubiri, amenzi = 448 “Alte datorii si creante cu

penalitati” bugetul statului”

– donatii si subventii acordate unor organisme

6712 “Donatii si subventii acordate” = 512 “Conturi la banci”

– debitori prescrisi sau insolvabili scosi din evidenta

6714 “Piereri din debitori diversi” = 461 “Debitori diversi”

– pierderi din calamitati de materii prime, materiale

6718 “Alte cheltuieli exceptionale privind = %

operatiile de gestiune” 300 “Materii prime”

381 “Ambalaje”

Cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital sunt formate din:

– valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale, corporale sau financiare vandute sau scoase din evidenta prin casare;

– pierderile determinate de rascumpararea propriilor actiuni;

– cheltuieli determinate de incetarea unor activitati;

– alte cheltuieli extraordinare.

Inregistrari contabile pentru scoaterea din patrimoniu a unor imobilizari amortizate partial:

% = 212 “Mijloace fixe”

281 “Amortizari privind imobilizarile

necorporale”

6721 “Cheltuieli privind activele cedate”

In cursul lunii august, cheltuielile exceptionale se constituie in totalitate din penalitati cauzate de neachitarea la timp a obligatiilor fata de bugetul statului (lei):

6711 “Despagubiri, amenzi, = 448 “Alte datorii si 7.906.765

penalitati” creante cu bugetul

statului”

2 . 2 . 7 . CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

CU AMORTIZARILE SI PROVIZIOANELE

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele se tine cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I:

681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele”

686 “Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele”

687 “Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele”

care se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II.

a ) amortizarile sunt o cheltuiala curenta de exploatarecare se calculeaza si se contabilizeaza luna de luna prin intermediul conturilor:

6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”

6871 “Cheltuieli exceptionale privind amortizarea imobilizarilor”

Sunt conturi de activ care colecteaza, prin debitare, cheltuielile ocazioante de amortizarea activelor imobilizate ce se devalorizeaza cert ca urmare a utilizarii si trecerii timpului, urmand a se credita intregul rulaj lunar prin trecerea asupra rezultatului exercitiului.

Amortizarea poate fi accelerata, liniara sau degresiva. In cadrul unitatii S.C. “CARPATEX” S.A., amortizarea se calculeaza prin metoda liniara. Data de incepere a amortizarii este data punerii in functiune a bunului.

Rata amortizarii liniare se obtine prin divizarea lui 100 la numarul de ani ca durata de viata a bunului, adica:

r = 100/v (%/an)

Unde : r = rata de amortizare (%/an)

v = durata de viata (ani)

Anuitatea se determina astfel:

a = v x r (lei/an)

unde : a = anuitatea (lei/an)

v = valoarea de intrare a imobilizarii (lei)

r = rata de amortizare anuala (%/an)

Pentru a obtine amortizarea lunara, anuitatea se raporteaza la 12 luni.

Amortizarea totala aferenta imobilizarilor corporale in luna august a fost contabilizata astfel (lei):

6811 “Cheltuieli de exploatare = % 25.281.358

privind amortizarea 2811 4.216.633

imobilizarilor” “Amortizarea cladirilor”

1.136.764

“Amortizarea masinilor de forta”

2813 17.770.749

“Amortizarea masinilor, utilajelor, instalatiilor de

lucru”

2814 942.797

“Amortizarea aparatelor si

instalatiilor de masura,

control, reglare”

990.461

“Amortizarea mijloacelor de

transport”

223.994

“Amotizarea uneltelor,

inventarului gospodaresc”

Daca pe parcursul anului apare necesara accelerarea procesului de recuperare prin amortizare a imobilizarilor corporale ca urmare a pericolului de deteriorare morala a acestora, acestea s-ar inregistra astfel:

6871 “Cheltuieli exceptionale = 281 “Amortizari privind

privind amortizarea” imobilizarile corporale”

b ) Provizioanele sunt rezerve de autoprotectie prin care agentul economic isi creaza, pe seama cheltuielilor, unele mijloace de protectie in fata a numeroase riscuri, obiective sau subiective.

Exista trei categorii de chletuieli cu provizioane grupate in functie de probabilitatea aparitiei:

– cheltuieli de exploatare privind provizioanele

– cheltuieli financiare privind provizioanele

– cheltuieli exceptionale privind provizioanele

De asemenea deosebim trei cauze sau evenimente care genereaza astfel de cheltuieli:

– riscuri si cheltuieli

– deprecieri ale imobilizarilor, ale activelor circulante, ale unor elemente financiare

– provizioane reglementate

Conturile de cheltuieli folosite pentru reflectarea acestora sunt cele din grupa 68 “Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele”:

6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli”

6813 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor”

6814 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante”

6862 “Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli”

6863 “Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecieri”

6872 “Cheltuieli exceptionale privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli”

6873 “Cheltuieli exceptionale privind provizioanele pentru deprecieri”

6874 “Cheltuieli exceptionale privind provizioanele reglementate”

Inregistrarile contabile sunt:

– constituirea sau majorarea pe parcurs a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli pentru protectie in caz de litigii garantii acordate clientilor, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii:

6812 “Cheltuieli de exploatare = 151 “Provizioane pentru

privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli”

riscuri si cheltuieli”

– constituirea sau majorarea de provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale sau necorporale:

6813 = %

“Cheltuieli de exploatare 290 “Provizioane pentru

privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor

deprecierea imobilizarilor” necorporale”

291 “Provizioane pentru

deprecierea imobilizarilor

corporale” . 293 “Provizioane pentru . deprecierea imobilizarilor

in curs”

– constituirea sau majorarea de provizioane destinate a proteja activele de natura financiara:

6863 = %

“Cheltuieli financiare privind 296 “Provizioanele pentru

provizioanele pentru deprecierea imobilizarlor

deprecieri” financiare

495 “Provizioane pentru

deprecierea creantelor-

decontari in cadrul

grupului”

590 “Provizioane pentru depreci-

erea titlurilor de plasament”

– constituirea de provizioane pentru protectia marfurilor avand ca scop protectia impotriva pierderilor din calamitati:

6873 “Cheltuieli exceptionale = 397 “Provizioane pentru

privind provizioanele deprecierea marfurilor”

pentru deprecieri”

La SC “CARPATEX” SA nu sunt constituite provizioane.

2 . 2 . 8 . CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU

IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitul pe profit constituie pentru agentul economic o cheltuiala fiscala ce se are in vedere la determinarea profitului net. El se determina lunar cu date cumulate de la inceputul anului, se vireaza lunar, si se regularizeaza la finele anului.

Cheltuiala aferenta impozitului pe profit se contabilizeaza prin intermediul contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”.

Formula contabila de inregistrare a impozitului pe profit este:

691 “Cheltuieli cu impozitul = 441 “Impozitul pe profit”

pe profit”

Intrucat societatea se afla pe pierdere nu este cazul calcularii unui astfel de impozit.

2 . 2 . 9 . CONTABILITATEA DECONTARII

CHELTUIELILOR

In vederea determinarii lunare a profitului sau pierderii, conturile de cheltuieli, ca si conturile de venituri se inchid provizoriu, prin rezultatul exercitiului.

Inchiderea lunara a conturilor de cheltuieli are in vedere soldul acestora la sfarsitul fiecarei perioade, si se realizeaza in 2 etape, anume:

a ) In prima etapa se inchid conturile care concura la determinarea rezultatului financiar brut, ce trebuie avut in vedere la calculul impozitului pe profit. Este cazul tuturor conturilor de cheltuieli, mai putin contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”, pentru care se aplica formula contabila:

121 “Profit si pierdere” = %

60 “Cheltuieli cu materii prime,materiale

si marfuri”

61 “Cheltuieli cu lucrarile si serviciile

executate de terti”

62 “Cheltuieli cu alte servicii executate

de terti”

63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele si

varsamintele asimilate”

64 “Cheltuieli cu personalul”

65 “Alte cheltuieli de exploatare”

66 “Cheltuieli financiare”

67 “Cheltuieli exceptionale”

68 “Cheltuieli cu amortizarile si

provizioanele”

b ) In a doua etapa, dupa determinarea impozitului pe profit si inregistrarea acestuia ca o cheltuiala se inchide si contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” prin formula contabila:

121 “Profit si pierdere” = 691 “Cheltuieli cu impozitul pe

profit”

La finele perioadei, adica la finele lunii, dupa inchiderea conturilor de cheltuieli, acestea raman fara sold.

Inchiderea conturilor de cheltuieli la finele lunii august s-a efectuat astfel:

121 “Profit si = % 996.283.172

pierdere 60 “Cheltuieli cu materii 483.045.606

prime,materiale si marfuri”

61 “Cheltuieli cu lucrarile 14.663.961

si serviciile

executate de terti” . 62 “Cheltuieli cu alte 21.976.238

servicii executate de

terti”

63 “Cheltuieli cu impozitele, 2.459.601

taxele si

varsamintele asimilate”

64 “Cheltuieli cu personalul” 305.949.464

66 “Cheltuieli financiare” 135.000.139

67 “Cheltuieli exceptionale” 7.906.764

68 “Cheltuieli cu amortizarile 25.281.398

si provizioanele”

C A P I T O L U L III

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII

VENITURILOR IN CONTABILITATEA FINANCIARA

3 . 1 . CONTINUTUL SI STRUCTURA VENITURILOR

Scopul oricarei societati comerciale este ca pe baza activitatii economice desfasurate sa obtina venituri care

sa-I permita acoperirea cheltuielilor efectuate si asigurarea profitului.

Economia centralizata, specifica mult timp tarii noastre se caracterizeaza print-o oferta mult inferioara cererii, prin lipsa concurentei de orice fel, prin existenta unor piete ale producatorului. Neajunsurile acesteia se concretizau in imposibilitatea imbunatatirii calitative a produselor, datorita inexistentei concurentei si a unor preturi diferite la unele produse care satisfac aceeasi necesitate, determinate de costurile proprii de productie a diferitilor producatori.

Trecerea de la economia centralizata la economia de piata inlatura aceste neajunsuri. Apare concurenta, cumparatorul avand mai multe posibilitati de alegere a unor produse ce satisfac aceleasi nevoi, impune din partea societatii comerciale o schimbare de atitudine. Astfel este necesara o deplasare a centrului de greutate a activitatilor societatii din domeniul productiei in domeniul desfacerii. Obtinerea de produse finite nu este un scop in sine, nu inseamna automat si realizarea de venituri. Pentru ca acestea sa se transforme in venituri, trebuie ca in primul rand sa se gaseasca pentru ele piete de desfacere, iar in al doilea rand sa fie vandute.

Organizarea evidentei veniturilor se bazaeaza pe ideea delimitarii eforturilor si efectelor economico-financiare cu foarte mare claritate asupra unei anume perioade de gestiune.

Astfel:

– venitul devine venit al perioadei in momentul expedierii marfii, produselor, facturarii serviciilor, etc., indiferent daca se incaseaza sau nu in acea perioada de gestiune, aceasta din urma ramanand o problema a relatiilor financiare de decontare;

– valoarea productiei finite, semifabricatelor, marfurilor si chiar productiei in curs de executie este considerata venit si se contabilizeaza ca atare;

– productia finita sau in curs de executie destinata imobilizarilor necorporale sau corporale (exemplu: lucrarile de investitii) devine automat si este evidentiata ca venituri ale perioadei;

– conturile de venituri nu-si propun sa cuantifice prin insumare veniturile cert efective ale agentului economic, ci sa le aduca in stare de compatibilitate si comparabilitate perfecta cu cheltuielile perioadei, ceea ce implica si perfecta lor delimitare in timp ca etapa obligatorie inaintea decontarii lor.

Conform Regulamentului privind aplicarea Legii contabilitatii 82/1991, principalele elemente care formeaza veniturile unitatii patrimoniale sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat din:

– livrarile de bunuri, executate de lucrari, prestarile de servicii si din avantajele pe care unitatea patrimoniala a consimtit sa le primeasca;

– executarea unei obligatii legale sau contractuale din partea tertilor;

– venituri exceptionale.

In cadrul veniturilor, pentru determinarea rezultatului exercitiului, se cuprind de asemenea veniturile din:

– productia stocata;

– productia imobilizata;

– diminuarea sau anularea provizioanelor;

– pretul de vanzare al activelor cedate.

Cifra de afaceri, conform regulamentului, se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrari de bunuri, executarea de lucrari si prestari de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor.

Potrivit legii, contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor, care se grupeaza astfel:

a ) Venituri din exploatare care cuprind:

– venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si din serviciile prestate;

In contabilitate, aceste venituri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparator, la livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract care atesta transferul de proprietate la bunurilor respective asupra clientilor.

– venituri din productia stocata, reprezentand variatia in plus sau in minus intre valoarea la cost de productie al stocurilor de produse si productiei in curs de executie la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite;

Veniturile din productia stocata se inscriu alaturi de celelalte venituri in contul de profit si pierdere cu semnul plus sau minus.

– veniturile din productia de imobilizari reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate ale unitatii patrimoniale pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale;

– venituri din subventii de exploatare, reprezentand subventiile primite pentru acoperirea diferentelor de preturi si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte sbventii de care beneficiaza unitatea patrimoniala din partea statului, a colectivitatilor publice sau altor unitati patrimoniale;

– alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand venituri din creante recuperate si alte venituri din exploatare;

– venitruile realizate in avans, reprezentand incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate, aunor lucrari sau prestatii neefectuate, nu se considera venituri ale exercitiului, acestea inregistrandu-se in contabilitate intr-un cont distinct care se reflecta in bilant;

Aceste venituri din exploatare se ridicau in luna august 1997 la suma du 3.112.300.064 lei fiind formate din:

– venituri din vanzarea produselor finite in suma de 589.415.677 lei;

– venituri din lucrari executate si servicii prestate in suma de 10.906.521 lei;

– venituri din vanzarea marfurilor – 75.409.635 lei;

– venituri din productia stocata – 2.436.568.231 lei;

b ) Venituri financiare cuprinzand:

– venituri din participatii;

– venituri din alte imobilizari financiare;

– venituri din creante imobilizate;

– venitrui din titluri de plasament;

– venituri din diferente de curs valutar;

– venituri din dobanzi;

– venituri din sconturi obtinute;

– alte venituri financiare;

Veniturile financiare ale lunii august 1997 au fost in suma de 13.066.159 lei structurate astfel:

– venituri din diferente de curs valutar 12.868.434 lei;

– venituri din dobanzi 197.725 lei.

c ) Venituri exceptionale reprezentand acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera fie la operatii de exploatare, fie la operatii de capital, cum sunt:

– despagubiri si penalitati incasate;

– venituri din cedarea activelor

– cotele – parti de subventii pentru investitii virate la rezultatul exercitiului;

– alte venituri exceptionale (donatii, salarii neridicate prescrise si alte venituri);

In luna august, societatea nu a inregistrat venituri exceptionale.

d ) Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor.

Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se inregistreaza la venituri din exploatare, financiare sau exceptionale in cazurile in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila.

Structurarea veniturilor prezinta urmatoarele avantaje:

– structurarea se face upa natura lor si nu pe activitati, ceea ce da posibilitatea cunoasterii felurilor de venituri;

– ofera posibilitatea calcularii unor indicatori cum sunt cifra de afaceri si productia unitatii.

In cadrul categoriilor de venituri dupa natura lor conturile de venituri respective se pot dezvolta in analitice in functie de necesitati.

Contabilitatea veniturilor se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor grupe de conturi:

70 “Venituri din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate si

din alte activitati”

71 “Venituri din productia stocata”

72 “Venituri din productia de imobilizari”

74 “Venituri din subventii de exploatare”

75 “Alte venituri din exploatare”

76 “Venituri financiare”

77 “Venituri exceptionale”

78 “Venituri din provizioane”

In cazul agentilor economici veniturile se creeaza, de regula, in urma parcurgerii a patru etape:

a ) Obtinerea, uneori si stocarea, productiei in curs, a lucrarilor si serviciilor executate, a produselor finite si a semifabricatelor receptionate;

b ) Facturarea productiei consta in transferul dreptului de proprietate de la vanzator la clientii sai. Facturarea da nastere la un drept de creanta asupra beneficiarilor de produse;

c ) Incasarea reprezinta etapa in care se transforma in bani rezultatele productiei;

d ) Incorporarea este o etapa contabila in cadrul careia veniturile sunt incorporate in rezultate in vederea acoperirii cheltuielilor.

3 . 2 . CONTABILITATEA VENITURILOR

Inregistrarea contabila in conturile de venituri se realizeaza cel mai adesea pe baza datelor din factura de vanzare la care se adauga alte documente externe (extras de cont, borderouri bancare) si documente interne pentru productia stocata si cea imobilizata.

Pentru inregistrarea in contabilitate a veniturilor se utilizeaza conturile din clasa 7 “Conturi de venituri”. Aceste conturi sunt conturi cu functie de pasiv, cu exceptia contului 711 “Venituri din productia stocata”, care este bifunctional.

Conturile din clasa 7 “Conturi de venituri” se soldeaza la sfarsitul perioadei prin transferarea intregului sold asupra contului de rezultate 121 “Profit si pierdere”.

3 . 2 . 1 . CONTABILITATEA VENITURILOR DIN

VANZARI DE PRODUSE, MARFURI,

SERVICII PRESTATE

Veniturile din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate si din alte activitati se considera venituri generate de activitatea de baza, ele fiind legate direct sau indirect de profilul principal de activitate al agentilor economici.

Se urmaresc in contabilitate cu ajutorul unor conturi distincte pe elemente primare de venituri cuprinse in grupa 70 “Venituri din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate si din alte activitati”.

a ) Contabilitatea veniturilor din vanzarea produselor

finite

Obtinerea si vanzarea de produse finite este caracteristica agentilor economici cu profil de productie. Evidenta veniturilor din vanzarea produselor finite se realizeaza cu ajutorul contului 701 “Venituri din vanzarea produselor finite”. Contul se crediteaza cu valoarea produselor vandute pe baza facturilor si a avizelor de expeditie dupa formula contabila:

411 “Clienti” = %

701 “Venituri din vanzarea produselor”

4427 “TVA colectat”

Daca vanzarea se realizeaza cu incasarea contravalorii la data livrarii, contul 411 “Clienti” poate fi inlocuit cu conturile corespunzatoare 5311 “Casa in lei” sau 5212 “Cecuri de incasat”, iar daca factura nu a fost intocmita, cu contul 418 “Clienti – facturi de intocmit” astfel:

418 “Clienti-facturi = %

de intocmit” 701 “Venituri din vanzarea

produselor”

4428 “TVA neexigibila”

b ) Contabilitatea veniturilor din vanzarea

semifabricatelor

Semifabricatele sunt produse ale caror proces tehnologic a fost terminat intr-o faza de fabricatie si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei faze de fabricatie.

Atunci cand semifabricatele destinate productiei interne se livreaza tertilor, venitul aferent se inregistreaza in contul 702 “Venituri din vanzarea semifabricatelor” in acelasi mod ca si contul 701 “Venituri din vanzarea produselor finite”

c ) Contabilitatea veniturilor din vanzarea produselor

reziduale

Produsele reziduale sunt rebuturile, materialele recuperabile si deseurile obtinute din procesul de productie. Reflectarea in contabilitate a veniturilor din vanzarea acestora se face prin intermediul contului 703 “Venituri din vanzarea produselor reziduale”, care se inregistreaza analog conturilor 701 “Venituri din vanzarea produselor finite” si 702 “Venituri din vanzarea semifabricatelor” cu singura diferenta ca in acest caz, vanzarile sunt scutite de TVA. Astfel:

% = 703 “Venituri din vanzarea

411 “Clienti” produselor reziduale”

(5311 “Casa in lei”)

(418 “Clienti-facturi de intocmit”)

d ) Contabilitatea veniturilor din lucrari executate si

servicii prestate

Decontarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate se face pe baza devizelor sau a tarifelor, prin intocmirea facturilor sau chitantelor fiscale. Contabilitatea acestor venituri se realizeaza prin intermediul contului 704 “Venituri din lucrari executate si servicii prestate”, prin aceleasi inregistrari contabile ca si in cazul vanzarii produselor finite.

e ) Contabilitatea veniturilor din studii si cercetari

Activitatile de studii si cercetari efectuate pentru terti pe baza de contracte, comenzi sau alte modalitati de decontare si facturate pe masura terminarii si receptionarii de terti constituie venituri ale activitatii de exploatare si fac obiectul contului 705 “Venituri din studii si cercetari”.

Formulele contabile de inregistrare a veniturilor din studii si cercetari sunt aceleasi ca si la vanzarea produselor finite.

f ) Contabilitatea veniturilor din redevente, locatii

de gestiune si chirii

Unitatile economice care incaseaza redevente, locatii de gestiune si chirii le vor inregistra in contul 706 “Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii”. Inregistrarile contabile a acestor venituri sunt:

– venituri aferente facturarii (prin contul 461 “Debitori diversi”) sau aferente incasarii in numerar fara constituirea anterioara a creantelor:

641 “Debitori diversi” = %

(5311 “Casa in lei”) 706 “Venituri din redevente,locatii de

gestiune si chirii”

4428 “TVA neexigibila”

– venituri pentru care nu s-au intocmit facturi:

418 “Clienti-facturi = %

nesosite” 706 “Venituri din redevente, locatii

de gestiune si chirii”

4428 “TVA neexigibila”

– sume incasate in avans pentru redevente, locatii de gestiune si chirii care se fac venituri ale exercitiului in curs:

472 “Venituri inregistrate = 706 “Venituri din redevent

in avans” locatii de gestiune

si chirii”

g ) Contabilitatea veniturilor din vanzarea marfurilor

Contabilitatea veniturilor din vanzarea marfurilor se face cu ajutorul contului 707 “Venituri din vanzarea marfurilor”. In creditul contului se inregistreaza:

– pretul de vanzare al marfurilor, exclusiv TVA, facturate (contul 411 “Clienti”);

– incasarea in numerar din vanzarea marfurilor, exclusiv TVA (cont 5311 “Casa in lei”);

pretul de vanzare al marfurilor, exclusiv TVA, pentru care nu s-au intocmit facturi (cont 418 “Clienti-facturi de intocmit”).

Inregistrarile contabile sunt:

411 “Clienti” = %

(5311 “Casa in lei”) 707 “Venituri din vanzarea marfurilor”

4427 “TVA colectata”

418 “Clienti-facturi = %

de intocmit” 707 “Venituri din vanzarea marfurilor”

4428 “TVA neexigibila”

h) Contabilitatea veniturilor din activitati diverse

Se considera venituri din activitati diverse, ce intra in categoria veniturilor din exploatare, urmatoarele: comisioane primite, servicii prestate in interesul personalului, punerea la dispozitia tertilor a personalului unitatii contra plata, venituri din valorificarea ambalajelor, alte venituri din relatii cu tertii.

Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul contului 708 “Venituri din activitati diverse”. Inregistrarile contabile sunt asemanatoare celor aferente contului 701 “Venituri din vanzarea produselor finite”.

Veniturile din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate si din alte activitati in cadrul societatii, in luna martie sunt:

– venituri din vanzarea produselor finite:

411 “Clienti” = % 695.510.499

701 “Venituri din vanzarea 589.415.677

produselor finite”

4427 “TVA colectata” 106.094.822

– venituri din lucrari executate si servicii prestate:

411 “Clienti” = % 12.869.695

704 “Venituri din lucrari 10.906.521

executate si servicii prestate”

4427 “TVA colectata” 1.963.174

– venituri din vanzarea marfurilor;

Pentru reflectarea veniturilor din vanzarea marfurilor se utilizeaza doua conturi sintetice de gradul II si anume:

7070 “Venituri din vanzarea marfurilor din depozit”

7071 “Venituri din vanzarea marfurilor din magazin”.

Veniturile aferente celor doua conturi sunt:

–––––––––––––––––-

Depozit (magazie) – 67.253.107 lei

Magazin – 8.156.528 lei

––––––––––––––––––

Total – 75.409.635 lei

411 “Clienti” = % 79.358.666

7070 “Venituri din vanzarea 67.253.107

marfurilor-depozit”

4427 “TVA colectat” 12.105.559

5311 “Casa in lei” = % 9.624.703

7071 “Venituri din vanzarea 8.156.528

marfurilor-magazin”

4427 “TVA colectat” 1.468.175

3 . 2 . 2 . CONTABILITATEA VENITURILOR DIN

PRODUCTIA STOCATA

Necesitatea ca efectele si eforturile rezultate sa fie cuantificate si determinate pe fiecare perioada de gestiune, face ca stocurile de produse sa fie considerate aducatoare de venituri, la fel cum productia si lucrarile in curs de executie pot crea venituri.

Pentru reflectarea in contabilitate a acestor venituri din stocuri, care sunt caracteristice numai unitatilor economice care obtin productie depozitabila sau au productie nedepozitabila in curs de executie, se utilizeaza contul 711 “Venituri din productia stocata”.

Acest cont este bifunctional, astfel ca asupra rezultatului exercitiului se trece numai soldul lui, debitor sau creditor, spre deosebire de celelalte conturi de venitrui la cae asupra rezultatului se trec rulajele creditoare ale acestora.

Formulele contabile privind reflectarea veniturilor din stocuri sunt:

– in timpul lunii se inregistreaza productia finita obtinuta, evaluata la pretul de inregistrare:

345 “Produse finite” = 711 “Venituri din productia stocata”

– la finele lunii in urma calculatiei costurilor prin contabilitatea exploatarii se stabileste diferenta dintre costul efectiv si cel de inregistrare al productiei finite obtinute:

348 “Diferenta de pret = 711 “Venit din productia stocata”

la produse”

– la finele lunii productia in curs de executie stabilita prin inventariere:

331 “Produse in curs de = 711 “Venituri din productia stocata”

executie”

– reluarea productiei in curs de executie, la inceputul perioadei:

711 “Venituri din productia = 331 “Produse in curs de executie”

stocata”

– descarcarea din gestiune a productiei vandute:

711 “Venituri din productia = %

stocata” 345 “Produse finite”

348 “Diferente de pret la produse”

In cursul lunii august 1997, in contul 711 “Venituri din productia stocata” s-au facut urmatoarele inregistrari:

– reluarea productiei in curs de executie, la inceputul perioadei (lei):

711 “Venituri din = 331 “Productia in curs 1.609.604.540

productia stocata” de executie”

obtinere produse finite la pret de inregistrare (lei):

345 “Produse finite” = 711 “Venituri din 749.743.373

productia stocata”

– diferente de pret la produse (lei):

348 “Diferente de pret = 711 “Venituri din 19.268.322

la produse” productia stocata”

– descarcare gestiune produse vandute (lei):

711 “Venituri din = 345 “Produse finite” 530.316.601

productia stocata”

– productia in curs de executie la finele anului (lei):

331 “Productia in curs = 711 “Venituri din 1.622.556.536

de executie” productia stocata”

Contul 711 se prezinta astfel:

711 “Venituri din productia stocata” (lei)

–––––––––––––––––––-

1.609.604.540 794.743.373

530.316.601 19.268.322

1.622.556.536

––––––––––––––––––––

2.139.921.141 2.436.568.231

Sold 296.647.090

––––––––––––––––––––

Contul prezinta sold creditor care arata faptul ca stocul la finele lunii mai este mai mare decat cel de la finele lunii anterioare. Inchiderea contului este (lei):

711 “Venituri din = 121 “Profit si pierdere” 296.647.090

productia stocata”

3 . 2 . 3 . CONTABILITATEA VENITURILOR

DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI

Activitatea de productie a unui agent economic poate depasi uneori granitele productiei finite, serviciilor si lucrarilor prestate sau in curs de executie specifice obiectului sau abordand si productia de imobilizari, fie corporale (exemplu: lucrarile de investitii), fie necorporale(exemplu: cheltuieli de cercetare-dezvoltare, concesiuni, brevete, programe informatice, etc.).

Contabilitatea veniturilor din productia de imobilizari se tine cu ajutorul conturilor din grupa 72 “Venituri din productia de imobilizari”:

721 “Venituri din productia de imobilizari necorporale”

722 “Venituri din productia de imobilizari corporale”

Inregistrarea productiei de imobilizari necorporale la costul de productie al acestora, sau a celei in curs de executie se realizeaza astfel:

% = 721 “Venituri din productia de

203 “Cheltuieli de cercetare imobilizari necorporale”

si dezvolare”

205 “Concesiuni, brevete si

alte drepturi”

208 “Alte imobilizari

necorporale”

230 “Imobilizari necorporale

in curs”

Contabilitatea veniturilor din productia de imobilizari corporale care se inregistreaza la costul de productie precum si a imobilizarilor corporale in curs se evidentiaza astfel:

% = 722 “Venituri din productia de

212 “Mijloace fixe” imobilizari corporale”

2112 “Amenajari de terenuri”

231 “Imobilizari corporale

in curs”

3 . 2 . 4 . CONTABILITATEA VENITURILOR

DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE

Subventiile de exploatare de care beneficiaza o unitate economica din partea statului, a colectivitatilor publice sau a altor unitati patrimoniale, care se acorda pentru acoperirea diferentelor de pret la produse subventionate, a pierderilor si pentru finantarea unor activitati de cercetare se considera venituri din exploatare si se contabilizeaza cu ajutorul contului 741 “Venituri din subventii de exploatare”.

Aceste venituri se inregistreaza dupa caz, pe baza avizului de aprobare a subventiilor sau fara aprobarea prealabila a acestora, astfel:

% = 741 “Venituri din subventii

445 “Subventii” de exploatare”

512 “Conturi curente la banci”

3 . 2 . 5 . CONTABILITATEA ALTOR VENITURI

DIN EXPLOATARE

Acele venituri din exploatare care nu pot fi nominalizate in conturile distincte ale acestei activitati se reflecta in contabilitatea conturilor din grupa 75 “Alte venituri din exploatare” structurat pe conturile sintetice:

754 “Venituri din creante reactivate”

758 “Alte venituri din exploatare”

Atunci cand unitatea are niste creante de incasat care anterior devenisera incerte fiind trecute in contul 654 “Pierderi din creante” iar ulterior acestea revin la o stare de solvabilitate, devin venituri care se inregistreaza in contul 754 “Venituri din creante reactivate” prin creditare in corespondenta cu conturile de clienti 411 “Clienti” sau 461 “Debitori diversi”.

In mod analog functioneaza si contul 758 “Alte venituri din exploatare” care inglobeaza datorii catre unitate privind imputatii, pagube.

3 . 2 . 6 . CONTABILITATEA VENITURILOR

FINANCIARE

Economia de piata, mecanismele de formare si circulatie a capitalului si dezvoltarea unei importante activitati generate de imprumuturi, depozite si credite bancare, circulatia titlurilor si hartiilor de valoare, etc., au facut necesara evidentierea unui grup de conturi distinct, a veniturilor financiare.

Conturile din grupa 76 “Venituri financiare” sunt de pasiv, colectand in creditul lor toate veniturile de aceasta natura dobandite pe parcursul exercitiului gestionat si debitandu-se spre soldare la finele perioadei odata cu calcularea rezultatului exercitiului.

Din aceasta grupa fac parte:

761 “Venituri din participatii”

762 “Venituri din alte imobilizari financiare”

763 “Venituri din creante imobilizate”

764 “Venituri din titluri de plasament cedate”

765 “Venituri din diferente de curs valutar”

766 “Venituri din dobanzi”

767 “Venituri din sconturi obtinute”

768 “Alte venituri financiare”

Reflectarea in aceste conturi a diferitelor operatii economice se realizeaza astfel:

a ) Participarea la formarea capitalului altei societati comerciale concretizate in titluri de valoare si care aduc venit sub forma de dividende:

% = 761 “Venituri din participatii”

451 “Decontari in cadrul gupului”

461 “Debitori diversi”

512 “Conturi curente la banci”

b ) Detinere de titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu care aduce societatii comerciale venituri din dividende:

% = 762 “Venituri din alte

461 “Debitori diversi” imobilizari financiare”

512 “Conturi la banci in lei”

c ) Acordarea temporara de valori altor persoane fizice sau juridice in scopul obtinerii de venituri financiare sub forma de dobanzi:

% = 763 “Venituri din creante

2678 “Dobanzi aferente creantelor imobilizate”

imobilizate”

512 “Conturi curente la banci”

d ) Tranzactionarea titlurilor de plasament (cumparare, vanzare) in vederea obtinerii de venituri suplimentare din diferenta favorabila intre pretul de vanzare si cel de cumparare al titlurilor:

461 “Debitori diversi = % – pret negociat

503 “Actiuni” – valoarea contabila

764 “Venituri din – diferenta

titluri de favorabila

plasament”

e ) Inregistrarea diferentelor de curs valutar favorabile aferente activitatilor de import-export datorate fluctuatiei cursului valutar intre momentul facturarii si cel al decontarii:

512 “Conturi curente la banci” = %

411 “Clienti”

765 “Venituri din diferente de

curs valutar”

Inregistrarea diferentelor de curs valutar aferent disponibilitatilor in devize:

% = 765 “Venituri din diferente

511 “Valori de incasat” de curs valutar”

512 “Conturi curente la banci”

531 “Casa”

541 “Acreditive”

f ) Incasarea de dobanzi aferente disponibilitatilor din conturi bancare si imprumuturilor acordate se inregistreaza in creditul contului 766 “Venituri din dobanzi” prin debitul urmatoarelor conturi:

– 451 “Decontari in cadrul grupului”, cu dobanzile cuvenite aferente imprumuturilor acordate in cadrul grupului;

– 461 “Debitori diversi”, cu dobanzile aferente sumelor datorate de debitori diversi;

– 512 “Conturi curente la banci”, cu dobanzile primite, aferente disponibilitatilor aflate in conturi curente;

– 518 “Dobanzi”, cu dobanzile de primit aferente disponibilitatilor aflate in conturi curente;

– 472 “Venituri inregistrate in avans”, cu dobanzile incasate in avans care se fac venituri ale exercitiului in curs.

g ) Veniturile din sconturi obtinute ca urmare a platii inainte de scadenta a datoriei comerciale fata de alti agenti economici:

401 “Furnizori” = %

512 “Conturi curente la banci”

767 “Venituri din sconturi obtinute”

h ) Alte venituri financiare care se incadreaza in nici un alt cont din grupa 76 “Venituri financiare” fac obiectul contului 768 “Alte venituri financiare”.

Cheltuielile financiare aferente lunii august 1997 s-au ridicat la suma de 13.066.159 lei astfel:

– venituri din diferente de curs valutar:

5124 “Conturi la banci = 765 “Venituri din diferente 12.868.434

in devize” de curs valutar”

– venituri din dobanzi:

5121 “Conturi la banci = 766 “Venituri din 197.725

in lei” dobanzi”

3 . 2 . 7 . CONTABILITATEA VENITURILOR

EXCEPTIONALE

In categoria veniturilor exceptionale se cuprind acele venituri care nu sunt legate direct nici de activitatea de exploatare si nici de cea financiara. Ele apar accidental si influenteaza sensibil situatia financiara a agentului economic.

Aceste venituri, analizate prin prisma operatiilor ce le genereaza, sunt urmarite distinct, pe doua categorii, anume:

– venituri din operatiuni de gestiune;

– venituri din operatiuni de capital.

Conturile sunt de pasiv, se debiteaza la sfarsitul perioadei prin transferarea rulajului creditor asupra contului 121 “Profit si pierdere”. Evidentierea in contabilitate a acestor venituri se face prin intermediul conturilor din grupa

77 “Venituri exceptionale”, structurata astfel:

771 “Venituri exceptionale din operatii de gestiune”

7711 “Venituri din despagubiri si penalitati”

7718 “Alte venituri exceptionale din operatii de gestiune”

772 “Venituri din operatii de capital”

7721 “Venituri din cedarea activelor”

7727 “Subventii pentru investitii virate la venituri”

7728 “alte venituri exceptionale din operatii de capital”

Utilizarea acestor conturi adecvat operatiilor economice genereaza astfel venituri ce se exemplifica astfel:

– sume primite ca despagubiri sau penalitati de la diferite persoane fizice sau juridice, prin banca sau numerar:

% = 7711 “Venituri din despagubiri

512 “Conturi curente la banci” si penalitati”

531 “Casa”

– bunuri de natura activelor circulante si trezorerie primite gratuit:

% = 7718 “Alte venituri exceptionale

300 “Materii prime” din operatii de gestiune”

301 “Materiale consumabile”

321 “Obiecte de inventar”

371 “Marfuri”

381 “Ambalaje”

512 “Conturi curente la banci”

531 “Casa”

– lipsa in gestiune imputata persoanelor vinovate:

461 “Debitor diversi” = %

7718 “Alte venituri exceptionale din

operatii de gestiune”

4427 “TVA colectat”

– imobilizari corporale vandute unor persoane fizice sau juridice (contul 461 “Debitori diversi”) sau unor asociati (contul 451 “Decontari in cadrul grupului”):

461 “Debitori diversi” = %

(451 “Decontari in cadrul 7721 “Venituri din cedarea activelor”

grupului”) 4427 “TVA colectata”

– cota parte a subventiilor pentru investitii virate asupra rezultatului:

131 “Subventii pentru = 7727 “Subventii pentru investitii

investitii” virate la venituri”

In luna august nu s-au inregistrat venituri exceptionale.

3 . 2 . 8 . CONTABILITATEA VENITURILOR

DIN PROVIZIOANE

Veniturile din provizioane sunt obtinute din anularea sau diminuarea provizioanelor constituite anterior.

Anularea provizioanelor are loc cand acestea raman fara obiect. Diminuarea provizioanelor are loc la sfarsitul exercitiilor financiare, cand provizioanele constituite anterior se reajusteaza.

Atat anularea cat si diminuarea provizioanelor genereaza o micsorare de provizioane concomitent cu o crestere a veniturilor.

Contabilitatea veniturilor din provizioane se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 78 “Venituri din provizioane” si anume:

781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”

7812 “Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli”

7813 “Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor”

7814 “Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor

circulante”

786 “ Venituri financiare din provizioane”

7862 “Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli”

7863 “Venituri din provizioane pentru deprecieri”

787 “Venituri exceptionale din provizioane”

7872 “Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si

cheltuieli”

7873 “Venituri exceptionale din provizioane pentru deprecieri”

7874 “Venituri exceptionale din provizioane reglementate”

Obtinerea de venituri din provizioane se contabilizeaza dupa modelul urmatoarei relatii:

Debit Credit . –––––––––––––––––––

PROVIZIOANE = VENITURI DIN PROVIZIOANE

–––––––––––––––––––-

Referindu-ne la SC “CARPATEX” SA, intrucat nu exista constituite provizioane, nu este cazul inregistrarii de venituri din provizioane.

3 . 2 . 9 . CONTABILITATEA DECONTARII

VENITURILOR

Pentru determinarea lunara a profitului sau pierderii, conturile de venituri, la fel ca cele de cheltuieli, se inchid provizoriu prin rezultatul exercitiului.

Principiul noncompensarii impune ca veniturile perioadei sa nu poata fi compensate cu cheltuielile perioadei prin inregistrari contabile de debitare a conturilor de venituri si creditare a conturilor de cheltuieli. In consecinta, decontarea veniturilor, respectiv inchiderea conturilor de venituri, se face numai in corespondenta cu contul 121 “Profit si pierdere” la sfarsitul fiecarei luni.

Exceptie de la regula inregistrarii de venituri in cursul lunii doar in creditul conturilor o face contul 711 “Venituri din productia stocata” care inainte de inchidere poate prezenta fie sold debitor, fie sold creditor, dupa cum descresc sau cresc stocurile de produse fabriate sau in curs de fabricatie la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei.

Astfel, inchiderea contului 711 “Venituri din productia stocata”poate fi, functie de soldul contului:

– sold debitor:

711 “Venituri din productia = 121 “Profit si pierdere”

stocata”

– sold creditor:

121 “Profit si pierdere” 711 “Venituri din productia

stocata”

Decontarea tuturor celorlalte conturi de venituri ale perioadei curente, la sfarsitul fiecarei luni, prin inchiderea soldului creditor al conturilor de venituri conform inregistrarii contabile:

% = 121 “Profit si pierdere”

70 “Venituri din vanzari de

produse, marfuri, servicii

prestate, alte activitati”

72 “Venituri din productia de

imobilizari”

74 “Venituri din subventiile de

exploatare”

75 “Alte venituri din exploatare”

76 “Venituri financiare”

77 “Venituri exceptionale”

78 “Venituri din provizioane”

Dupa aceasta inregistrare contabila, la finele lunii, conturile de venituri raman fara sold.

Decontarea veniturilor in luna august s-a inregistrat astfel:

– decontarea contului de venituri 711 “Venituri din productia stocata”, asa cum s-a aratat si la punctul 3 . 2 . 2 . :

711 “Venituri din productia =121 “Profit si pierdere”296.647.090

stocata”

– decontarea celorlalte conturi de venituri:

% = 121 “Profit si 688.797.992

701 “Venituri din vanzarea pierdere” 589.415.677

produselor finite”

704 “Venituri din lucrari 10.906.521

executate si servicii

prestate”

707 “Venituri din vanzarea 75.409.635

marfurilor”

765 “Venituri din diferente 12.868.434

de curs valutar”

766 “Venituri din dobanzi” 197.725

C A P I T O L U L IV

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII REZULTATULUI FINANCIAR SI

REPARTITIA ACESTUIA

4 . 1 . CONTINUTUL, STRUCTURA SI

CONTABILITATEA

REZULTATELOR FINANCIARE

Rezultatul exercitiului (financiar) al agentilor economici reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor, cuantificate, contabilizate si localizate pe feluri omogene si pe segmente de gestiune compatibile.

Conform legii, rezultatul exercitiului se determina lunar, cumulat de la inceputul anului, iar la finele anului se stabileste rezultatul aferent intregului exercitiului financiar.

Rezultatul exercitiului, care se determina prin compararea cheltuielilor cu veniturile, se reflecta prin intermediul contului 121 “Profit si pierdere”. Acest cont este bifunctional, preluand in creditul sau veniturile dobandite si delimitate prin conturile clasei 7 “conturi de venituri”, iar in debitul sau, cheltuielile generate de eforturile obtinerii acestor venituri, delimitate si colectate in conturile clasei 6 “Conturi de cheltuieli”.

Soldul contului 121 “Profit de pierdere” consemneaza rezultatul exercitiului, astfel:

Sold creditor = Profit

Sold debitor = Pierdere

121 “PROFIT SI PIERDERE”

60 “Cheltuieli cu materii prime, 70 “Venituri din vanzari de

materiale si marfuri” produse, marfuri,

prestari servicii”

––––––––––––– –––––––––––

61 “Cheltuieli cu lucrarile si 71 “Venituri din productia

servicii executate de terti” stocata”

–––––––––––––- –––––––––––

62 “Cheltuieli cu alte servicii 72 “Venituri din productia

executate de terti” de imobilizari”

–––––––––––––- ––––––––––-

63 “Cheltuieli cu impozite, taxe

si varsaminte asimilate”

–––––––––––––- ––––––––––

64 “Cheltuieli cu personalul” 74 “Venituri

din subventii

de exploatare”

–––––––––––––- ––––––––––

65 “Alte cheltuieli de exploatare” 75 “Alte venituri din

exploatare”

–––––––––––––- ––––––––––

66 “Cheltuieli financiare” 76 “Venituri financiare”

–––––––––––––- ––––––––––

67 “Cheltuieli exceptionale” 77 “Venituri

exceptionale”

–––––––––––––- ––––––––––

68 “Cheltuieli cu amortizarile 78 “Venituri din

si provizioanele” provizioane”

–––––––––––––- ––––––––––

69 “Cheltuieli privind impozitul

pe profit”

Sold debitor = PIERDERE Sold creditor = PROFIT

Referindu-ne la societate, rezultatul lunii august, asa cum reiese din inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri (vezi capitolul II pct. 2.2.9. si capitolul III pct. 3.2.9.) este:

121 “Profit si pierdere”

–––––––––––––––––-

996.283.172 296.647.090

688.797.992

–––––––––––––––––-

Rulaj debitor 996.283.172 985.445.082 Rulaj creditor

––––––––––––––––––––––

Sold debitor 10.838.090

–––––––––––––––––-

Deci activitatea lunii august s-a soldat cu o pierdere de 10.838.090 lei. Intrucat rezultatul se determina cumulat de la inceputul anului, acesta se va calcula tinand seama de rezultatul obtinut pana la acea data, anume:

121 “Profit si pierdere”

–––––––––––––––

Sume initiale 2.357.399.352 2.346.690.122

–––––––––––––––

Rulaje august 996.283.172 985.445.082

–––––––––––––––

Total cumulat 3.353.682.524 3.332.135.204

–––––––––––––––

Sold debitor 21.547.320

––––––––––––––-

Soldul debitor al contului 121 “Profit si pierdere” reflecta pierderea de 21.547.320 lei inregistrata in activitatea economico – financiara in primele opt luni ale anului 1997.

Contul de profit si pierdere pune in evidenta urmatoarele nivele:

NIVELURI CHELTUIELI VENITURI

Exploatare Cheltuieli de exploatare Venituri din exploatare

Financiar Cheltuieli financiare Venituri financiare

Exceptional Cheltuieli exceptionale Venituri exceptionale

Global Cheltuieli cu impozitul

pe profit

Compararea veniturilor din exploatare cu cheltuielile de exploatare permite degajarea unui prim indicator si anume rezultatul din exploatare.

Diferenta dintre veniturile si cheltuielile fianciare reprezinta rezultatul financiar, care, cumulat cu rezultatul din exploatare duce la constituirea rezultatului curent al exercitiului.

Diferenta veniturilor si cheltuielilor exceptionale reprezinta rezultatul exceptional al exercitiului.

Cumuland rezultatele din exploatare, financiare si exceptionale se obtine rezultatul exercitiului.

In cazul obtinerii unui profit, reflectat prin soldul creditor al contului 121 “Profit si pierdere”, agentul economic are obligatia, prin lege, sa calculeze si vireze impozitul pe profit aferent.

In conditiile in care cheltuielilerezulta din remunerarea factorilor de productie, impozitul pe profit apare ca o cheltuiala generata de participarea agentului economic la remunerarea statului.

Profitul brut este echivalent soldului creditor al contului 121 “Profit si pierdere” inainte de determinarea impozitului pe profit si implicit a cheltuieli cu acesta. Dupa inchiderea contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” prin contul 121 “Profit si pierdere”, noul sold creditor reflecta profitul net (rezultatul net).

Impozitul pe profit se datoreaza bugetului administratiei centrale de stat sau bugetelor locale de catre regiile autonome, societatile comerciale, institutiile financiare si de credite, alti agenti economici organizati ca persoane juridice, inclusiv cele cu capital strain. Impozitul pe profit se calculeaza si regularizeaza lunar, cumulat de la inceputul anului, si se vireaza tot lunar. Cota de impozitare este de 33% din profitul impozabil pentru toti agentii economici, exceptie facand agentii economici care obtin venituri din jocuri de noroc, cluburi de noapte, la care cota de impozitare creste cu 22%.

4 . 2 . CONTABILITATEA REPARTIZARII

REZULTATULUI EXERCITIULUI

La finele anului, profitul net aferent exercitiului incheiat se supune repartizarii. La societatile cu capital integral sau majoritar de stat, profitul net se repartizeaza:

– fond de participare a salariatilor la profit, in proportie de pana la 5%;

– fond de dezvoltare, in proportie de pana la 50%;

– dividende.

Pentru sumele repartizate din profitul net la fondul de dezvoltare si utilizate in scopul modernizarii, retehnlogizarii, impozitul se reduce cu 50%, urmand ca suma echivalenta reducerii sa fie destinata tot fondului de dezvoltare.

Dividendele cuvenite statului se vireaza bugetului de stat, iar cele cuvenite actionarilor particulari, li se acorda dupa impozitarea cu 10%.

Pentru stabilirea profitului impozabil, din profitul brut se constituie fondul de rezerva legal pana atinge limita de 20% din capitalul social.

La societatile comerciale cu capital privat, repartizarea profitului se hotareste de Adunarea Generala Actionarilor. Cele ce se obliga prin lege a se constitui prin profit sunt rezervele legale, care se repartizeaza annual din profitul brut intr-o proportie de maxim 5% panala atingerea nivelului de 20% din capitalul social.

Profitul net poate avea mai multe destinatii ca:

– majorarea capitalului functie de necesitati;

– constituirea fondurilor statutare;

– constituirea fondului de dezvoltare;

– formarea fondului de participare a salariatilor la profit;

– dividende platite actionarilor;

– alte destinatii care nu sunt interzise prin lege si care se hotarasc de Adunarea Generala a Actionarilor sau Asociatilor.

Contabilitatea repartizarilor efectuate in timpul anului sau la finele lui pe seama profitului se realizeaza prin intermediul contului 129 “Repartizarea profitului” care se debiteaza cu toate sumele repartizate din profit si se inchide la finele exercitiului prin creditarea sa in corespondenta cu contul 121 “Profit si pierdere” prin inregistrarile contabile:

– repartizari in timpul anului pe diferite destinatii:

129 “Repartizarea profitului” = %

106 “Rezerve”

111 “Fond de dezvoltare”

112 “Fond de participare

la profit”

118 “Alte fonduri”

– repartizari la sfarsitul execitiului pentru dividende:

129 “Repartizarea profitului” = 457 “Dividende de plata”

– repartizari din profit pentru majorarea capitalului:

121 “Profit si pierdere” = 1012 “Capital social”

– partea din profitul perioadei precedente a carei repartizari nu s-a hotarat inca, precum si acoperirea pierderii precedente din profitul exercitiului curent se realizeaza prin aceeasi inregistrare:

121 “Profit si pierdere” = 107 “Rezultatul reportat”

– inchiderea contului 129 “Repartizarea profitului” la inceputul exercitiului urmator:

121 “Profit si pierdere” = 129 “Repartizarea profitului”

In derularea activitatii sale, un agent economic poate inregistra pierderi. Aceasta se reflecta prin soldul debitor al contului 121 “Profit si pierdere”. Si in acest caz rezultatul se transfera din contul 121 “Profit si pierdere” in contul 107 “Rezultatul reportat” la inceputul exercitiului urmator, de unde acesta se va acoperi pe parcurs in functie de posibilitati:

107 “Rezultatul reportat” = 121 “Profit si pierdere”

SC “CARPATEX” SA a inregistrat o pierdere la finele anului 1996 in suma de 994.131.236 lei, care a fost repartizata la inceputul anului 1997 in contul 107 “Repartizarea profitului” astfel:

107 “Rezultatul reportat” = 121 “Profit si 994.131.236

pierdere”

Intrucat societatea a inregistrat pierderi si in anii anteriori, nu exista resurse de acoperire a acestor pierderi.

C A P I T O L U L V

CONCLUZII SI PROPUNERI

In conditiile actuale ale economiei nationale se amplifica rolul si valentele contabilitatii, sporesc cerintele fata de continut si sfera de exercitare a functiilor ce-I revin.

Prin informatiile pe care le furnizeaza contabilitatea trebuie sa permita cunoasterea operativa a situatiei patrimoniului unitatii economice, a modificarilor care s-au produs in volumul si structura lui, in scopul fundamentarii deciziilor conducerii cu privire la activitatea curenta si de perspectiva. Deasemenea, pe baza instrumentelor sale de lucru, contabilitatea trebuie sa asigure informatiile necesare pentru descoperirea rezervelor interne cu privire la folosirea eficienta a mijloacelor disponibile in vederea mobilizarii lor.

In ceea ce priveste societatea comerciala “CARPATEX” SA, se poate concluziona ca greutatile inerente perioadei de tranzitie la economia de piata se resimt si in activitatea acestei, fapt ce se reflecta in rezultatele financiare nefavorabile (pierderi).

Evolutia venituri – cheltuieli pe anii 1994, 1995, 1996

5.339.657

5.305.153

3.568.359

3.478.981

2.703.270

2.423.856

1994 1995 1996

Legenda: –- cheltuieli

venituri

Evolutia creantelor si obligatiilor in decursul

anilor 1994, 1995, 1996

creante,obligatii

1.217.537

833.012

766.194

753.843

422.905

372.596

1994 1995 1996 an

Legenda:–- cheltuieli

Venituri

Evolutia cheltuielilor la 1000 lei productie marfa

Cpq,Cmq

2291,6

1525,9

1279,8

610,4

518,4

424,7

1994 1995 1996 an

Legenda: –– Cpq

Cmq

Diferenta in evolutie a indicatorului 1000 lei productie marfa comparativ cu cheltuielile materiale la 1000 lei productie marfa denota un grad sporit al cheltuielilor fixe respectiv, amotisment datorat existentei unui numar mare de utilaje uzate moral dar neamortizate integral care incarca cheltuielile de productie a societatii.

In acest caz, este foarte importanta implicarea masiva a conducerii in scopul gasirii urgente a solutiilor care sa relanseze activitatea, in sensul obtinerii unor rezultate care sa situeze unitatea pe o pozitie de rentabilitate care sa justifice functionarea acesteia.

Analizand modul in care s-a desfasurat si se desfaoara activitatea economica precum si factorii care au influentat rezultatele de pana acum se pot lansa cateva propuneri, anume:

– in conditiile economiei de piata, transferul centrului de greutate al activitatii din domeniul productiei in cel al desfacerii impune necesitatea gasirii unor piete care sa asigure desfacerea produselor. Acest lucru ar determina si justifica utilizarea inzestrarii tehnologice la intreaga capacitate;

– intensificarea activitatii de cercetare care sa duca la cresterea calitatii produselor pentru a deveni competitive si a spori cererea acestora;

– aprovizionarea ritmica si in limitele necesarului cu materii prime, materiale de calitate, astfel incat sa se evite imobilizarea disponibilitatilor in acestea;

– valorificarea superioara a materiilor prime, materialelor in sensul reducerii consumului specific, a evitarii pe cat posibil a rebuturilor;

– coordonarea activitatii productive astfel ca produsele pentru care exista comenzii ferme sa fie livrate catre beneficiari in termenul prevazut;

– retehnologizarea procesului de productie care sa permita cresterea productivitatii muncii, reducerea personalului muncitor, cresterea calificarii profesionale, cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor de productie, reducerea timpului afectat produselor cu un ciclu de fabricatie lung;

– reducerea, alaturi de cheltuielile materiale si cu munca vie, a cheluielilor indirecte, si astfel, prin reducerea cheltuielilor de productie sa se justifice reducerea preturilor de vanzare, ceea ce ar putea spori vanzarile;

– imbunatatirea relatiilor cu clientii in privinta decontarilor, in scopul recuperarii creantelor la timp, ceea ce ar determina cresterea capacitatii de plata a societatii si implicit achitarea in termen a datoriilor fata de bugetul statului si de terti, reducandu-se cheltuielile cu despagubiri si penalitati.

BIBLIOGRAFIE

Adochitei M. N. – Finantele intreprinderii, Universitatea

Romano-Americana, 1993.

Bran Paul – Finantele intreprinderii, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1995.

Bran Paul – Economia valorii, Editura Economica,

Bucuresti, 1995.

Cohen E. – Analyse financiere, Les editions d’Organisation,

Paris, 1990.

Feleaga N. si Ionascu I. – Contabilitatea financiara, patru

volume, Editura Economica, Bucuresti, 1993.

Margulescu D., Niculescu Maria, Robu V. – Diagnistic

economico financiar, Editura Romcart,

Bucuresti, 1994.

Pantea I.P., coordonator – Contabilitatea financiara a

agentilor economici din Romania, Editura

Intel Credo, Deva, 1995.

Ristea M., Oprea C., Vaduva I., Neamtu H., – Bazele

Contabilitatii, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1995.

Ristea M. – Noul sistem contabil din Romania, Editura

Cartimex, Bucuresti, 1994.

Ministerul Finantelor – Sistemul contabil al agentilor

economici, Bucuresti, 1994.

*** – Legea nr. 15/1990 privind organizarea unitatilor

economice de stat ca regii autonome si

societati comerciale.

*** – Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale.

*** – Legea contabilitatii nr. 82/1991.

*** – H.G.R. nr. 704/1993 pentru aprobarea unor masuri de

executare a Legii contabilitatii nr. 82/1991.

*** – Legea nr. 76/1992 privind masurile pentru

rambursarea creditelor din actiunea de

compensare, regimul platilor agentilor

economici, prevenirea incapacitatii de

plata si a blocajului financiar.