Veltan Mihaela@yahoo.com 264 Sinteze De Pedagogia Invatamantului Primar Ion Albulescu, Horatiu Catalano Text

Coordonatori: Jon ALBULESCU Horațiu CATALANO SINTEZE DE PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR CUPRINS CUVÂNT INAINTE. sos . ne) 1. EDUCAȚIA ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL IN SOCIETATEA „CUNOAȘTERII. DIMENSIUNEA EUROPEANA A EDUCAȚIEI, ION ALBULESCU. – |. EDUCATIA IN SOCIETATEA CUNOAȘTERII. 2. EDUCATIA LA INTERSECTIA CONTEXTELOR LOCALE, „REGIONALE, NATIONALE, EUROPENE ȘI MONDIALE. GLOBALIZAREA ÎN EDUCAȚIE 3. RECONSTRUCȚIA EUROPEANĂ A EDUCAȚIEI. CADRUL EUROPEAN AL CALIFICĂRILOR (EQF) 30 4. COMPETENTELE-CHEIE ALE EDUCAȚIEI EUROPENE,…38 Biografie „n ar 39 11. CALITATEA EDUCAȚIEI – REPER FUNDAMENTAL AL DEZVOLTĂRII PROCESELOR/SISTEMELOR EDUCAȚIONALE, HORAȚIU CATALANO… a 1. CONCEPTUL DE CALITATE IN EDUCAȚIE „43 2. DOMENII, CRITERII ȘI STANDARDE DE EVALUARE A CALITĂȚII EDUCAȚIEI (CAPACITATEA INSTITUȚIONALĂ, EFICACITATEA EDUCAȚIONALĂ, MANAGEMENTUL CALITĂȚII) soo 3. MANAGEMENTUL CALITĂȚII LA NIVELUL ORGANIZAȚIEI (INSTITUȚIEI) ȘCOLARE ȘI AL PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT; REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII – REPERUL FUNDAMENTAL AL EVALUĂRII ȘI ASIGURĂRII CALITĂȚII „nr SINTEZE DE PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR 4. PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE PERIODICĂ A CALITĂȚII PROGRAMELOR DE STUDII -…..:51 Bibiografe -. TIL EDUCAȚIA PERMANENTĂ. [ON ALBULESCU… 1, EDUCATIA PERMANENTĂ CA PARADIGMĂ PEDAGOGICĂ INTEGRATOARE „m 2. EDUCAȚIA ADULȚILOR. 3. POLITICI EUROPENE IN DOMENIUL EDUCAȚIEI PERMANENTE ȘI EDUCAȚIEI ADULȚILOR o 4. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE. FORMAREA INIȚIALĂ ȘI FORMAREA CONTINUA „ana 2, 5. CARACTERISTICI DEFINITORII ALE PERSONALITĂȚII PROFESORULUI. Bibiografie IN. PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT – SISTEM ȘI FUNCȚIONALITATE, HORAȚIU CATALANO „m 93 1. PROCESUL DE INVATAMANT – CONCEFTUALIZĂRI „93 2. ABORDĂRI ȘI MODELE CIRCUMSCRISE PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT. 2.1, Analiza iteraturi de specialitate ss 22. Abordarea sistemică a procesului de invățământ 23. Procesul de invățămint ca act de comunicare 24. Procesul de invățământ ca interacțiune dinamică între predare, învățare și evaluare. 25. Aborareastuajonald a procesul de îți 26: Procesul de invățămiânt ca spațiu de instruire, ‘Teoria câmpului educațional 2. Modell secioeclopic al procesul de imamănt 6 on ALBULESCU, Hora CATALANO 3. DIMENSIUNILE, STRUCTURA, FUNCȚIILE ȘI CARACTERISTICILE GENERALE ALE PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT na us 4. PARTICULARITĂȚI ALE PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT IN CICLUL PRIMAR .. . 5. CONDITH ȘI ACTORI DE CREȘTERE A EFICIENȚEI PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT .. BiBoBTafi nnn 122 V. NORMATIVITATE ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT – „CONCEPT, FUNDAMENTE TEORETICE, DELIA MUSTE „133, 1, CARACTERISTICILE PRINCIPIILOR DIDACTICE IM 2, PRINCIPIILE DIDACTICE… – 135 Concluzi. Bibiografe 145 „46 VI. CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR. SORIN CRISTEA us m 1. DEFINIREA CURRICULUMULUI LA NIVEL DE CONCEPT PEDAGOGIC FUNDAMENTAL 2. ANALIZA CURRICULUMULUI ÎN CADRUL UNEI ȘTIINȚE PEDAGOGICE FUNDAMENTALE. A. Obiectul de cercetare specific al teoriei generale 3 curriculum a B. Normativitatea specifică teoriei generale a curriculum soon E Meodeoga decente spect Bibliografc. – enced 153) VII. PROIECTAREA PEDAGOGICĂ A ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, DANA JUCAN, CRISTINA CATALANO, OLGA CHIS . 1. CONCEPTUL DE PROIECTARE A INSTRUIRII… 7 _ SINTEZE DE PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR. 2, ETAPELE PROIECTĂRII ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE ….166 2.1, Lectura planului-cadru de invapamant 22. Lectura programe șia manualelor școlare… 23. Elaborarea planificării calendaristice .. 24, Efectuarea proiectării secvențiale, pe termen scurta unităților tematice 176 25, Elaborarea proiectării eur didactice 179 Biblografie. – ne) VIII, PREDAREA – ACT DE COMUNICARE EFICIENTĂ, DELIA MUSTE, DANA JUCAN 1. COMUNICAREA DIDACTICĂ… 2. STRUCTURA $I PROCESUALITATEA COMUNICĂRII DIDACTICE 3. FORMELE COMUNICĂRII DIDACTICE. 4 CONDIȚIILE COMUNICĂRII DIDACTICE EFICIENTE „199 Bibiografe nn) IX. METODOLOGIA ȘI TEHNOLOGIA INSTRUIRII. SORIN CRISTEA ono . 1. METODOLOGIA INSTRUIRII ÎN SENS LARG 2. METODOLOGIA INSTRUIRII ÎN SENS RESTRÂNS 3. METODELE DE INSTRUIRE… 3.1 Definirea metodelor didactice n nivel de concept pedagogic fundamental 3.2. Clasificarea metodelor didactice m Biblografie a — X. METODE DIDACTICE UTILIZATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, HORAȚIU CATALANO -. Biblia mar XI. EVALUAREA DIDACTICĂ, CRISTIAN STAN, CONSTANTINA CATALANO. 1. EVALUAREA DIDACTICĂ: PRECIZĂRI ‘TERMINOLOGICE ȘI DELIMITARI CONCEPTUALE „251 251 8 _— Caondorater lon ALBULESCU, Horațiu CATALANO _ 2. STRUCTURA ȘI OPERAȚIILE PROCESULUI EVALUATIV…255 2.1, Verificarea – metode, tehnici și tipuri de teri utilizați În EValuare a 22, Măsurarea = tipuri de rezultate yore și standarde curriculare de performanță 23, Semnificarea:descriptori de performanță și bareme de notare… . 24. Argumentarea 3. EVALUAREA IN CONTEXTUL INTERACȚIUNII CU PREDAREA, ÎNVĂȚAREA ȘI AUTOEVALUAREA – MODELUL INTERACTIONAL AL PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT mar 4. FORMELE EVALUĂRII DIDACTICE. 5. FUNCȚIILE EVALUĂRII DIDACTICE… 6. FACTORI PERTURBATORI ȘI SURSE DE EROARE IN EVALUARE — 7. FORMAREA SI DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE AUTOEVALUARE LA ELEVI Bibliografe.. XII. MOTIVAȚIA ÎNVĂȚĂRII ȘCOLARE, DELIA MUSTE…. 1, CONCEPTUL DE MOTIVAȚIE; LOCUL MOTIVAȚIEI IN ARHITECTURA SISTEMULUI PSIHIC 2. ABORDAREA IERARHICĂ A TREBUINTELOR; PIRAMIDA TREBUINTELOR ȘI SEMNIFICAȚIA. SA PEDAGOGICA – 3, ABORDAREA COGNITIVĂ A MOTIVAȚIEI; COERENȚA ȘI ATRIBUIREA + FORMELE MOTIVAȚIEI ÎNVĂȚĂRII ȘCOLARE 5. MOTIVAȚIA ȘI PERFORMANȚA ȘCOLARĂ 6, OPTIMUMUL MOTIVATIONAL .. 7. PARTICULARITĂȚI ALE MOTIVATIE! ÎNVĂȚĂRII LA VÂRSTA ȘCOLARĂ, MOTIVE FUNDAMENTALE IN INVATAREA ȘCOLARĂ „um „285 INTEZE DE PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR 8. STRATEGII DE VALORIFICARE A MOTIVATIEL FAVORABILE ÎNVĂȚĂRII ȘCOLARE, Concluzii Bibiografe „300, „310 su XIII. RELAȚII ȘI INTERACȚIUNI EDUCAȚIONALE. ABORDAREA PSIHOSOCIALA A EDUCAȚIEI ȘCOLARE, TON ALBULESCU, MIRELA ALBULESCU „n 1.CLASA DE ELEVI CA GRUP SOCIAL… 2. STRUCTURI ȘI INTERACȚIUNI CU VALENȚE EDUCATIVE IN CLASA DE ELEVI m 3. CLIMATUL PSIHOSOCIAL IN CLASA DE ELEVI ȘI VALENTELE SALE EDUCATIVE, 4.INVĂȚĂTORUL CA LIDER AL GRUPULUI-CLASĂ DE ELEVI =. Bitografe XIV. ABORDARI PRAXIOLOGICE ALE MANAGEMENTULUI EDUCATIONAL, ADRIANA DENISA MANEA – 303 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE: MANAGEMENT GENERAL, MANAGEMENT EDUCAȚIONAL, MANAGEMENTUL INSTITUȚIEI/ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE, MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI 2. ȘCOALA ȘI CLASA DE ELEVI CA ORGANIZAȚIE 3. COORDONATE ALE MANAGEMENTULUI CLASEI DE ELEVI – DIMENSIUNI, FUNCȚII, „ROLURI, INTERACȚIUNI „m 4.MANAGEMENTUL EFICIENT AL CLASEI METODE ȘI TEHNICI DE CUNOAȘTERE, GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE MICROCRIZĂ EDUCAȚIONALĂ Bibiograie 313 349 359 10 _Coordonator: Jon ALBULESCU, Horațiu CATALANO_ XV. EDUCAȚIA ȘCOLARĂ ȘI PARTENERIATELE ‘SCOALA – FAMILIE – COMUNITATE, HORAȚIU CATALANO „…393 1. PARTENERIATUL CU FAMILIA – 393 2. MESERIA DE PĂRINTE ȘI ACORDAREA SPRIJINULUI ELEVILOR ÎN PROCESUL ÎNVĂȚĂRII ACASĂ „man 399 3. PARTENERIATUL CU COMUNITATEA ȘI AUTORITĂȚILE „au. 408 A STRUCTURA ȘI CONDIȚIILE PROGRAMELOR DE PARTENERIAT „a 406 Bibliografie – 408 XVI. PERSONALITATEA PROFESORULUI DIN INVATAMANTUL PRIMAR, ADRIANA DENISA MANEA „411 1. PROFILUL PROFESIONAL ȘI STRUCTURA PERSONALITĂȚII PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR. COMPETENȚELE PROFESIONALE DE BAZĂ… 2. ROLURI SI STILURI DE PREDARE, DE CONDUCERE A CLASEI DE ELEVI cum 3. NORME DEONTOLOGICE ALE PROFESIUNI DIDACTICE „mm Biblografie „. 422 431 435 XVII. CONSILIEREA ȘI ASISTENȚA PSIHOPEDAGOGICĂ IN ȘCOALĂ, CLAUDIA CRIȘAN wn 439 1. CONSILIEREA ȘCOLARULUI MIC ÎN PROCESUL ADAPTĂRII ȘCOLARE 439 2, ABORDAREA DIFERENȚIATĂ/ PERSONALIZATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ȘI A COPIILOR CAPABILI DE PERFORMANȚE SUPERIOARE „…445 3. CONSILIEREA FAMILIEI Da 454 4. ASISTENȚA PSIHOPEDAGOGICA IN SCOALA: FUNCȚII, OBIECTIVE, CONTINUTURI, METODOLOGIE, CADRUL INSTITUȚIONAL Bibiograți n I. EDUCAȚIA ȘI ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN SOCIETATEA CUNOAȘTERII. DIMENSIUNEA EUROPEANĂ A EDUCAȚIEI ION ALBULESCU 1. EDUCAȚIA ÎN SOCIETATEA CUNOAȘTERII Edocaț este abordată ast în strânsă legături cu problematic lumii contemporane, are se caracterizează prin multiple transforma survenite în toate domeniile vieți In educație e relect evolu inregistrate la nivel de sitem social global în plan economic, politic, cura comanita Încă din ani 30 a secolului trecut n contesta amplelor schimbări ehnolgice și sub impactul obalizării, conceptul de „soletate a cunoațerii (Kowlege Society) început să fi tot mai frecvent utilizat Aces concept s-a impus In SUA îndeosebi datorită urări li Peter E. Drucker, unul dinre cei mai cunoscuți și mai inenți gânditori pe tema teorie i practici managementului. Societatea cunoașeii a devenit recunoscută ca o etapă ouă a ee informați, respeci a societăți informaționale. Conceptual, tate a cunoastert” (Knowledge Society) ese o prescurtarea te bazată pe cunoaștere (Knowledge-based society) Societatea informațională a devent o socetate cunoașteri datori factorilor tehnologic (internetul tehnologia cărți electronic, stemele expert cu inteligență arifcal,nanotehnologa, mediu inconjuritor ntcigen pentru activates vial omului) șia celor functional (managementul cunoaser pentr firme organizații însa, administra, managementul uiizării morale a cunoașterii dervotarea ‘une cultura cunoașteri și inovării un sistem de educație bazat pe e eaning et), 15 SINTEZE DE PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR mu exist o disinețe netă intre cunostine și informație (Peters, 2001), de aceea, sa considera că societatea cunoașteri este pur și simplu un concept care servește în primul rind decidenților politic in probleme de șiță și tehnologie, precum și cu privire la rolul acestora în economie și societate, ae spus un „concepe umbrel cum numește B. Godin (2006) Societatea cunoașteri este acea în care informația semnifică puterea, în sensul cel mai general, indiferent că este vorba de cea politică sau de cea economico: inancară. Ea asigură conde necesare accesului cetățenilor In informatie, creare o influent decisivă asupra conților lor de muncă, dle studi i de viță. Obținerea și valorificarea superioară a informației consiuuie cheia de bolt a acesti societăți. Cunoaterea este cea mal bogat sursă a puteri sociale, succedând altor surse care au marcat dezvoltarea societății forța i bogăția. Cunoașterea înseamnă „pulere de înaltă calitate așa cum o definește sugestiv A. Tofler (1985), deoarece ese foarte versal, eficientă și amplified în masură apreciabil, fort si bogăția, fae ca forța și bogăția st depindă deea. La apariția societăți bazate pe cunoașterea contibuitdecsvtehno- togia informație și comusicailr, care a creat produse și servici informa- tional noi, aplicabile î toate sectoarele economie, dar și în toate domeniile vieții sociale, inclusiv în învățământ. In societatea bazată pe cunoasere, progresul est ssținut prin cercetare iil educația d calate Spre deosebire de unele puncte de vedere care privesc numai domeniul economic (economia digital, piața internetului etc), societatea cunoașerii mt se rezuma la economia Bazat pe cunoasere, Desigur, aceasta ete foarte important, decisivă, esențială, cuprinzind utlizarea și managementul cunoatri existente sub forma cunoașeii tehnologice și organizaționale, producerea de cunoaștere tehnologică nouă prin inovare, o nouă pia în care bunurile intangibile devin mai importante decit cele tangibil. Dar managemenuul cunoaseri a devent activitatea funcțională de bază în societatea cunossteri în toate domeniile, pentru intreprinderi organizații insti, administrații naționale locale tc. Societatea cunoasteri ete aceca în care abltaea de a obține noi competențe este esențială petru succes individual. având în vedere viteza 16 Coordonatori on ALBULESCU, Horațiu CATALANO. cu care cunoștințele devin perimate. Astfel, rolul cunoașterii comparativ cu resursele naturale, capitalul zic și forța de muncă slab calificată este deo tot mai mare importanță. De aceea, înțelegerea rolului investor în cercetare i dezvoltare, educație i pregătire este esențială. Societatea cunoașterii reprezintă mult mai mult decât societatea inglobind-o de fapt pe aceasta, deoarece asigură o dise- nare fird precedent a cunoașterii către toi cetățenii prin mijloace noi, folosind cu prioritate internetul, cartea electronica si metodele de imvățare prin procedee electronice (e-learning). Acesta este modul prin care se asigură o nouă etapă în domeniul culturii, care implică toate formele de cunoaștere, inclusiv cunoașterea artistică, erară, filozofică ete. In acest fel, seasigură bazele unei viitoare societăți a conștinței, aadevărului, moralității, creativității și spiritului (Drăgănescu, 2002). Promovarea celor patru piloni ai societății cunoașterii – educația, cercetarea. dezvoltarea și inovarea — nu inseamnă doar susținerea prioritară a acestor activități sociale; inseamnă și deavoltarea-inovarea instituțiilor și tehnologiilor, cercetarea pusă in serviciul rezobării problemelor complexe cu care ne confruntăm, formarea competențelor axiologice sau de valorizare ecesare pentru participarea activă și responsabilă la viața social ete Caracteristcile esențiale ale societății cunoașterii sintetizate de D. Schiliră (2012, pp. 45-46) sunt: 1. Investiția crescută în producerea și exploatarea cunoașterii, în dezvoltarea capitalului uman si organizational ca bază a avan- tajului competitiv, ceea ce duce la o extindere și o aprofundare a ‘cunoaseri ințiice și a adevărului despre existent 2 Utilzarea în folosul tuturor a unor informații și tehnologii de comunicații ieftine, puternice și universale. Aceasta este posibilă datorită unei diseminâri fră precedent a cunoașterii către toți cetățenii prin mijloace noi (TIC), 3.. Dezvoltarea industriilor șia ocupatilor bazat pe cunoaștere adică susținerea unei economii în care procesul de inovare (asimilarea și folosirea cunoașterii pentru a crea noi produse și servicii) devine determinant. 17 SINTEZE DE PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR. 4.. Rolul-chele al inovailor, care vine din succesul exploatării cerc: tări întreprinse (producerea de cunoastere tehnologică nouă prin inovare) și din larga gama de inovări, în planul dezvoltării, marketingului si modificărilor organizaționale. În societatea cunoașterii învățarea interactivă și dezvoltarea profesională continuă constituie cheta performanțelor firmelor, regiunilor și națiunilor, 6. Nevoia deaalinia mai bineinvesițile publice cu nevoileeconomiei bazate pe cunoaștere, în special în susținerea cercetării dezvoltării, singe și tehnologiei, a educatiel superioare, politicilor publice side afaceri. 7.. Universtiile au un rol foarte important ca actori in promovarea cercetării dezvoltării ca agenți de difuzare și regenerarea cunoas teri astfel incă este mai important decât oriunde rolul insttuilor de cunoaștere și sectorul de înaltă educație ca generator de capital “uman gi producitor de inovație. In societatea cunoașterii se promovează modelul de școală creativă, care trebuie proiectată la un nivel superior, inovator, in concordanță cu structurile unei societăți deschise, angajate într-o competiție permanentă, pe criterii valorice: economia de piață. democrația, informatizarea prin selectarea și procesarea informațiilor esențiale și perfecționarea lor în rețea, descentralizarea administrativă, afirmarea ecologiei ca factor de autoreglare pozivă a raporturilor dintre om-tehnologie-medial natural. Educația în societatea cunoașterii înseamnă cultivarea responsabilități personale și a capacității de adaptare Ia locul de muncă și în comunitate, stabilirea unor obiective de natură formativă relevante și indeplinirea lor pentru sine și pentru ceilalți înțelegerea importanței realizării unei comunicări eficiente într-o varietate de forme si contexte, simularea creativități,curiozității intelectual, gândiri critice și a receptivității la nou, accesarea analizarea șiadministrarea continuă a informațiilor prin utilizarea TIC si mass-media, dezvoltarea capacității de colaborare și de lucru în echipă, adaptareala diverse roluri și responsabilități respectarea diversității și a diferenței, monitorizarea 18 „ Ceordomatort lon ALBULESCU, Horațiu CATALANO, continuă a propriilor mevoi de invățare, identificarea și utilizarea eficientă î resurselor corespunzătoare, transferul cunoștințelor dintr-un domeniu în altul, responsabilitate socială ținând seama de interesele comunități, manifestarea unui comportament etic a locul de muncă și în comunitate. Educația este clementul-cheie în societatea bazată pe cunoaștere. Într-o aste de perspectivă este important să distingem între diferitele tipuri de cunoaștere (Lundvall& Johnson, 1994); 1. A slice (know-what), car se referă la fapte; 2. A sti de ce (know-why), care se referă la cunoaserea științifică a principiilor și leilor naturii, 3. A șt cum se face (know-how), care se referă la competențe sau capabilități de a face ceva; 4.. Cine cunoaște (know-who). Acest din urmă aspect al cunoașterii implică informații referitoare a cine sti faptele și cine ști cum, să se facă ceva, adică existența unor relații sociale speciale, care săi permită accesul la experți și a folosirea eficientă a cunoștințelor lor, Societatea cunoașterii conferă noi dimensiuni procesului invatir Acesta nu va mai fi localizat exclusiv în instituii de învățământ. În bund măsură imvățarea se va transfera progresiv din școli sprefirmeși instituții de ta scolari și studenți către salariați. Curriculumal invățământului obligator trebuie asfel proiectat incit să contribuie la o dezvoltare individuală concordantă cu cerințele societăți, ale unei societiti bazate pe respectul pentr fința umană, În general, relația dintre educaie și societate trebue construită astfel încât membri societății care sunt absolventi ai unu nivel de imățământ, să fie în așa fel formați încăt să aspire la, și să practice efectiv, {nvatarea continua prin creșterea neceptivității față de dinamica schimbări prospectare aplicativități dezvolărlor stinyifice și tehnologice, afirmarea gândirii crzice sau divergente. 19 SINTEZE DE PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR 2. EDUCAȚIA LA INTERSECTIA CONTEXTELOR LOCALE, REGIONALE, NAȚIONALE, EUROPENE ȘI MONDIALE. GLOBALIZAREA ÎN EDUCAȚIE Prin maniera generală de concepere, organizare și desfășurare a edu- cației, educatorii trebuie să cutive în rândul educailor sentimentul nece- stag accesului a cele mai semnificative cuceriri ale spiritului uman. In acest fel se va putea realiza trecerea de a o atitudine preponderent personală și subordonată intereselor comunității locale la o conduită deschizătoare de raporturi specifice relațiilor cu alte comunități, chiar de pe alte meridiane ale globului. Pentru realizarea intr-un cadru de normalitate și eficiență acestei cerințe, educația trebuie să asigure dezvoltarea capacităților dea interacționa si de a comunica, a abilități de a coopera și de a ucra impreună cu alții. Mai mul decât att, educația trebuie să le formeze oamenilor competențele necesare gestionării conflctelor și stabilirii unor relații durabile de cooperare înțelegere, noi atitudini sociale cu impact in armonizarea relațională internațională. Pentru realizarea cerințelor întemeierii si promovării noilor tipuri de relații sociale internaționale educația trebule să-și amplifice posibilitățile de a- învăța pe educați regulile conviefuiri. Dobândirea atitudinilor, apitudi- nilor și cunoștințelor necesare descoperirii pas cu pasa celuilalt. înțelegerii diversității i a necesității conștientizării similitudinilor dintre oameni sia intendependenjelor devine un obiectiv specific adaptării la cerințele socie: ‘ii globale. Desigur, foarte importante rămân efortul si capacitatea de a te cunoaște pe tine însuți, ca o condiție pentru 2 putea cunoaște pe celăllt și a putea privi lumea din perspectiva celuilalt. Ințelegerea reacțiilor celuilalt, ca rezultat al cultivării empatiei și atruismului, devine o cale eficientă de a evita sau soluționa conflictele vieții cotidiene. De exempla, invățându-i pe tineri să înțeleagă și să accepte punctele de vedere ale altor grupuri enice și religioase, se poate evita ura și violena a vărsta adultă. Educația va trebui dezvolte ccărui individ calitățile de cetățean aflat în slujba națiuni a lumii, capabil de a acționa cu autonomie crescândă, cu asumarea 20 — Coordenătri ln ALBULESCL Hor răspunderi pentru sine și ceilalți. Priorităie educaționale trebuie stabilite în raport cu rezultatele analizei economice, cu standardele propuse și cu per. formangele educaționale stabilite în urma evaluator. În numeroase ări -a promovat dimensiunea internațională a curicu- lumului scolar. Uniunea Europeană, de exemplu, a stimulat cooperarea in domeniile cercetării educaționale, mobilități și blingvismului, ca rispuns la exigențele lumii contemporane, Schimburile între decidentit educational au fost sistematic susținute de organizații internaționale precum Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD), European Centre for the Development of Vocational Training (CEDEFOP), United Nations Educational Scientific and Cultural Organisation (UNESCO), World Bank. Reformele educaționale din intreaga lume sunt sistate de experi străini. care aduc în discuție experiențele nationale în domeniul educational, Sistemul standardelor educaționale parea se generaliza tocmai ca efec a schimbului eid dintre specialist și ca urmarea descentralizăriicurriculare,coroborate cu nevoia de performanță a actorilor educaționali. “Tehnologiile informaționale și comunicationale (e-mailul, internetul, videoconferințele) creează posibilitatea ca still superioare și, uneori, cele preuniverstare să fe independente de contextul spatio-temporal. Formele de educație la distanță câștigă popularitate, mai ales în rândul studenților ‘non-traditional (care vor să evite determinismul spatio-temporal ial clor care fac studi concomitent cu activitatea profesională. Organizațiile internationale promovează polticile educaționale transnational, incluzând în agendele lor preocupări privind dimensiunile internaționale (globale) ale educației. Există organizații precum UNICEF, care derulează campanii pentru apărarea drepturilor copiilor (raportul anual The State of World’ Children), UNESCO, care promovează valorile democratice, contribuind la pacea și securitatea lumii, militând pentru colaborarea între națiuni în domeniile educație, știnței, culturi, justiției și sustinind drepturile omului, indiferent de rasă, gen, limbă sau religie (Delors 2000), sau Banca Mondială, care finanțează reformele educaționale i promovează internaționalizarea în educație (primal raport, din 1995, s-a numit Policies and Streegies for Education: A World Bank Review), sustinind. 2 SINTEZE DE PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR descentrlzarea decizională și financiară în sistemele educaționale fering imprumuturi și preocupându-se de proearea grupurilor dezavantajate Globalizarea este astăzi un fenomen incontestabil, care afectează profund intrega soceate. În sensul său actual, termenul globlizare s-a născut din constientizarea faptului ch lumea se afl intr-un proces datorită căruia a devenit deja un fe de „sat global’ zicând după M. MeLuhan. Prin urmare, implicate fenomenului în domeniu educației sunt profunde si incontestabile. Globalizarea ete o trăsătură distinctivă a lumii contemporane. Satele național sunt ot mai mult implicate în eee de putere economică politica i simbolică, ce se exting cu mult dincolo de grantee loc In pls, există o sere de chestiuni privind, de exemplu, activitățile corporaților transnatio- male, poluarea și degradarea mediului inconjurtor,confictel armate et, care mu pot fsluționate î cadru polite a satului național. Societățile contemporane cunose schimbări semnificative în dome- nile economici și tehnologii. Mediul economic a evoluat rapid sub im pactul schimbărilor fundamentale survenite atăt în sfera mijloacelor și rezultatelor producție, cât și în conținutul atiității productive. Progresele tehnologice rapide aectează firmele atit pe planul gestiunii, ct și pe cel al produci i comercializării bunurilor și servicilor. Se poate constata cu ușurință, d ale, o glbalizare crescândă a economie, care privește nu numai schimburile de produse și servici sau transerurile de capital. că și fazele conceperi, dezvoltări, producții, distribute și consumului de Dunari, Raționalismul instrumental al producției și a consumul, arată A. Touraine (1996), a condus Ia internatjonalizarea (globalizarea) vieții economice. În acest contest, educația de calitate constituie o condiie indispensabilă pentru paniciparea cetățenilor la viața socioecono- mic. Canostingele și competențele lor, are, în fond, constituie resursele umane ale dezvoltării vor i atuul principal în lupta de concurent global. Fără indoială, organizarea activităților și concentrări puterii economice au jucat un rol fundamental in procesul de globalizare dar, de fap, tate formele de putere (economică, politic, simbolică, coer, care se suprapun in 22 Coordoneteri ien ALBULESCU, Horațiu CATALANO _ diverse moduri, uneori intirindu-se reciproc, alteori intrând in conflict, au contribui și totodată au fost afectate de acest proces Globalizarea afectează nu numai producția si schimburile globale de bunuri și servci, iși de competent, idei, semne, imagini, astfel incât putem spune că se referă a „oale acele procese prin care popoarele lumii sunt incorporate intr-o singură societate mondială, o societate global”, după cum susțin M, Albrow gi E. King (1990, p.9). Ca rezultat al strângerii legăturilor de interdependență care afectează acum practic întreaga planetă, considera i sociologul britanic A. Giddens (2000), lumea a devenit, în unele privințe de bază, un sistem social unic, un sistem global în interiorul căruia conexiunile economice, politice si sociale depășesc granițele dintre țări alectând in mod decisiv soarta celo care trăiesc în interiorul fiecăreia dintre ele. Globalizarea se numără printre cele mai importante schimbări sociale cu care se confrunti lumea contemporană. Ea reprezintă „extinderea, aprofundarea și accelerarea a nivel mondial a interconexiunilor în cadrul social contemporan” (Held et al, 1999, p. 2). Cu câteva mici excepții, nu exită societate care să trlască separată de celelate: „Ca filme umane, serie A. Giddens, impărțim tot mai malt 0 soartă comună, Problemele fundamentale cu care se confruntă viata umană, cum ar fi impiedicarea distrugerii ecologic și evitarea confruntărilor armate pe scară largă, au în mod necesar 0 rezolvare globali” (Giddens, 2000, p. 75). Accentuarea Interdependentei economice și culturale a condus la apariția unei „ordini globale” care, concluzionează sociologul britanic, este departe dea fi ipsită de inegalități și divergențe în privința bogăției sau puterii Astăzi, fenomenul gjobalzări este tot mai mult prezent și resimțit în spatile de activitate i de existență umană. Interdependenta economică, politică, șințică și culturală Ia nivel mondial, dezvoltată la îndemnul teorilr liberului schimb și susținută de noile tehnologii informaționale, devine tot mal vizibilă. Globalizarea adus a infingarea unor rețele iinifice si tehnologice care leagă centrele de cercetare de cercurile de afaceri importante din lumea întreagă. Asistăm aste, atât în sfera politică, căt și în 23