Veaceslav BULAT [616691]

Veaceslav BULAT

CCUUMM SSCCRRIIUU UUNN PPRROOIIEECCTT??

Ghid de reguli și principii de baz ă de scriere a unui proiect

Chișinău 2011

2

Cum scriu un proiect?

Autor: Veaceslav Bulat
Ghid de reguli și principii de baz ă de scriere a unui proiect. Edi ția a II-a

Această publicație a fost elaborat ă în cadrul proiectului " Susținerea implement ării
componentei de migra ție și dezvoltare a Parteneriatului de Mobilitate Uniunea European ă –
Republica Moldova ", proiect finan țat de Uniunea European ă și implementat de Organiza ția
Internațională pentru Migra ție în colaborare cu Biroul Rela ții Interetnice.
Opiniile exprimate în aceast ă lucrare apar țin autorului și nu reflect ă neapărat opinia oficial ă a
Organizației Interna ționale pentru Migra ție, Biroului Rela ții Interetnice sau Uniunii Europene.

3
Cuprins:

IINNTTRROODDUUCCEERREE …………………………………………………………………………………………. 4  
11 CCEE TTRREEBBUUIIEE SSĂĂ ȘȘTTIIMM ÎÎNNAAIINNTTEE DDEE AA ÎÎNNCCEEPPEE AA SSCCRRIIEE UUNN PPRROOIIEECCTT?? ……………. 6  
1.1 ABC-ul scrierii unui proiect ……………………………………………………………………………. 6  
1.2 Ce este și ce nu este un proiect?……………………………………………………………………….. 7  
1.3 Ciclul de via ță al unui proiect ………………………………………………………………………….. 8  
1.4 Care sunt componentele unui proiect? …………………………………………………………….. 10  
1.5 Ce facem înainte de a încep e a scrie un proiect? ………………………………………………. 11  
22 CCUUMM SSCCRRIIEEMM UUNN PPRROOIIEECCTT?? ………………………………………………………………… 12  
2.1 Titlul proiectului ………………………………………………………………………………………….. 12  
2.2 De ce este nevoie de rezumat? ……………………………………………………………………….. 13  
2.3 Cum se identific ă și se descrie problema proiectului? ……………………………………….. 13  
2.4 Cum se identific ă grupurile țintă? …………………………………………………………………… 16  
2.5 Cum se stabilesc scopul și obiectivele unui proiect? …………………………………………. 17  
2.6 Ce este și cum se elaboreaz ă Planul de activit ăți al proiectului? …………………………. 20  
2.7 Ce sunt și cum se identific ă rezultatele proiectului? ………………………………………….. 21  
2.8 Ce sunt indicatorii de verificare? ……………………………………………………………………. 22  
2.9 Ce este și cum se elaboreaz ă bugetul proiectului? …………………………………………….. 23  
2.10 Ce este și cum se elaboreaz ă Matricea Cadrul Logic? ……………………………………….. 26  
33 CCEE FFAACCEEMM DDUUPPĂĂ CCEE AAMM SSCCRRIISS UUNN PPRROOIIEECCTT?? ………………………………………… 31  
3.1 Ce alte documente suplimentare trebuie elaborate atunci când scriu un proiect? ….. 31  
3.2 Cum depunem proiect ul spre finan țare? ………………………………………………………….. 32  
44 CCEE EESSTTEE ȘȘII CCUUMM SSEE SSCCRRIIEE OO SSOOLLIICCIITTAARREE DDIIRREECCTTĂĂ?? ……………………………… 34  
4.1 Pot obține finanțare pentru activit ăți care nu constituie un proiect? …………………….. 34  
4.2 Cine poate finan ța o solicitare direct ă? ……………………………………………………………. 34  
4.3 Ce activit ăți se susțin prin solicit ări directe? ……………………………………………………. 36  
4.4 Cum se scrie o solicitare direct ă?……………………………………………………………………. 36  
4.5 Greșeli de evitat în scrierea solicit ărilor directe ……………………………………………….. 39  
ÎÎNNCCHHEEIIEERREE …………………………………………………………………………………………….. 41  
AANNEEXXEE ………………………………………………………………………………………………….. 42  
Anexa A. Model de formular de cerere de finan țare …………………………………………………… 42  
Anexa B. Extras din Formul arul de Cerere de finan țare al unui proiect de succes realizat . 50  
BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE ……………………………………………………………………………………….. 64

4
IInnttrroodduucceerree

În perioada actual ă, termenii „proiect”, „management de proiect ”, „cerere de finan țare”
sau „propunere de proiect” au devenit unele dintre cel e mai utilizate cuvinte ale
comunicării în general și al vocabularului de afaceri în pa rticular. Acest lucru se întâmpl ă
deoarece ne confrunt ăm cu o explozie real ă de proiecte la nivel mondial, dar și regional,
tendință specifică îndeosebi țărilor din Europa, unde atragerea de surse financiare prin
proiecte a devenit o practic ă uzuală. Proiectele de orice tip, mari sau mici, de investi ții sau
soft, de anvergur ă sau la scar ă mai redus ă reprezint ă activitatea de baz ă a unei multitudini
de organiza ții, modalitatea prin care multe organiza ții supravie țuiesc și activeaz ă în
mediul economic actual. Dac ă într-un trecut nu prea îndep ărtat (cu prec ădere începând cu
anii 50 ai sec. XX ) metoda de finan țare prin intermediul proiectelor a fost o practic ă
caracteristic ă mai ales organiza țiilor neguvernamentale, în ultima perioad ă finanțarea prin
proiecte s-a extins atât la nivelul administra țiilor publice, cât și la nivelul societ ăților
comerciale. Pentru activitatea structurilor preocupate de atragerea de fonduri prin proiecte, scrierea și
gestionarea proiectelor reprezint ă una din activit ățile principale derulate pentru
promovarea intereselor membrilor și a beneficiarilor lor. Dar, termenul „proiect” continu ă
să fie necunoscut multor structuri și instituții fiind în țeles ca o activitate de durat ă, mult
formalizat ă, complex ă și complicat ă și este perceput ca performan ță aproape ie șită din
comun, care poate fi realizat ă doar de un num ăr restrâns de „ini țiați”. Nu împ ărtășesc
această opțiune și menționez că deși scrierea proiectelor nu este o activitate simpl ă, fiind
abordată cu un minim de cuno ștințe, poate fi dezvoltat ă astfel încât s ă se ajung ă la
perfecțiune și să poată fi aplicat ă în elaborarea și implementarea unor proiecte foarte
complexe constituite din zeci de activit ăți.
Prezentul Ghid este elaborat la solicitarea Organiza ției Interna ționale pentru Migra ție
(OIM Moldova) cu scopul de a oferi structurilor diasporei moldovene ști peste hotare un
material informativ pentru crearea
și consolidarea capacit ăților de atragere a resurselor
financiare pentru dezvoltarea capacit ăților lor institu ționale și de a se implica direct în
dezvoltarea socio-economic ă a localităților de ba ștină și în general a Republicii Moldova.
Lucrarea este la edi ția a doua. În anul 2010, cu spriji nul OIM Moldova a fost elaborat ă
prima edi ție a Ghidului, unul din primele lucr ări, în limba roman ă, care abordeaz ă profund
și în detalii aspectele teoretice și practice ale procesului de scriere și înaintare spre
finanțare a unui proiect. Lucrarea a fost editat ă în câteva sute de exemplare și a fost
repartizat ă delegaților la Congresul IV al Diasporei Moldovene ști desfășurat în perioada
12-14 octombrie 2010 la Chi șinău.
Apariția lucrării a trezit un mare interes din partea bene ficiarilor, astfel în scurt timp în
adresa autorului au parvenit aprecieri înalte ale calit ății materialelor expuse, dar și o
multitudine de solicit ări (de peste hotare dar și din țară) pentru a furniza alte exemplare.
Solicitări similare au parvenit și în adresa OIM Moldova, astfel încât s-a decis de a
completa Ghidul și a edita într-un tiraj suplimentar.
Materialul expus în acest Ghid se refer ă la și include urm ătoarele subiecte și aspecte:
ƒ Care sunt termenii principali ce se con țin în dicționarul de scriere a proiectelor?
ƒ Ce este și ce nu este un proiect?
ƒ Ce este o propunere de proiect?

5ƒ Care sunt etapele procesului de scriere a unui proiect?
ƒ Care este structura unei cereri de finan țare?
ƒ Cum se formuleaz ă elementele unei cereri de finan țare?
ƒ Care sunt cele mai bune metode aplicabile în procesul de scriere a unui proiect?
ƒ Sfaturi utile în scrierea unui proiect și exemple de proiecte.
Comparativ cu edi ția precedent ă, Ghidul a fost redactat și completat la capitolele ce
descriu elementele unei cereri de finan țare cu mai multe exemple concrete preluate din
proiecte de succes deja realizate. Ghidul a fo st completat de asemenea, cu un capitol nou
care descrie modalitatea de accesare a fondurilor pentru activit ăți și inițiative ce nu
constituie un proiect dar care sunt sus ținute de diver și donatori prin intermediul
solicitărilor directe. În acest sens în Ghid au fost incluse informa ții cu privire la: Ce este o
solicitare direct ă? Cum se scrie o solicitare direct ă? Cine poate finan ța /sprijini o solicitare
directă?
În fine, Ghidul a fost completat cu un model de cerere de finan țare aplicabil ă pentru
scrierea proiectelor finan țate de programele Uniunii Europene. De asemenea, în Ghid a
fost inclus un extras din Formularul de Cerere de finan țare al unui proiect de succes
realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Ghidul este elaborat într-un format generalizat, acoper ă aspectele principale de scriere a
unui proiect și poate fi aplicat cu u șurință în scrierea propunerilor de proiect ce vor fi
înaintate diferitor organiza ții donatoare și programe de finan țare. Totodat ă, în dependen ță
de condiț
iile și cerințele specifice pe care le solicit ă diferiți donatori, diferite programe de
finanțare față de proiectele pe care le finan țează, în elaborarea proiect elor sunt utilizate și
alte elemente și documente specifice.

6
11 CCee ttrreebbuuiiee ssăă șșttiimm îînnaaiinnttee ddee aa îînncceeppee aa ssccrriiee uunn
pprrooiieecctt??
1.1 ABC-ul scrierii unui proiect

Înainte de a prezenta în detalii regulile de baz ă ale procesului de scriere a unui proiect,
tehnicile și metodele utilizate, este necesar ă definirea termenilor de specialitate care sunt
de regulă utilizați în acest proces. În continuare s unt prezentate „ingredientele” care intr ă
în compozi ția procesului de scriere a unui proiect.

Vocabular cu termeni de baz ă utilizați când scriem un proiect

Proiect – set de activit ăți interdependente, care se deruleaz ă
potrivit unui plan și cu costuri bine determin ate, pentru a atinge un
anumit obiectiv și a realiza anumite rezultate într-o perioad ă de
timp bine delimitat ă.

Cerere de finan țare – formular care trebuie completat pentru a
obține o finan țare. Nu exist ă un document standard de acest fel –
acestea difer ă de la finan țator la finan țator.

Finanțator – persoană sau organiza ție, institu ție care acord ă finanțare proiectului elaborat
de către o persoan ă fizică, organiza ție sau o comunitate, în baza cererii de finan țare
înaintate.

Obiectiv general – obiectiv de amploare la care contribuie proiectul și vizează beneficii
importante și pe termen lung pentru comunitate. Obi ectivul general nu va fi realizat doar
de un singur proiect, ci doar ca urmare a implement ării mai multor proiecte sau programe.

Scopul proiectului – obiectivul specific al proiectului, care vizeaz ă soluționarea problemei
principale a proiectului și definește beneficiile durabile pentru grupul țintă. Fiecare proiect
are un singur scop!

Activități – sarcini / ac țiuni care trebuie întreprinse pentru a produce rezultate care au un
început și un sfârșit bine determinat.

Plan de activit ăți – o descriere succint ă a ordinii, cursului, termenelor și responsabililor
pentru activit ățile proiectului.

Grafic Gantt – un model specific pentru prezentarea ordonat ă a planului de activit ăți care
ilustrează cum se interconecteaz ă activitățile cu termenii de implementare și responsabilii
de implementare a activit ăților.

Rezultate – produse ale activit ăților derulate în perioada de implementare a proiectului.

Indicatori – elemente ale proiectului care cuantific ă scopul, obiectivele și rezultatele
proiectului în unit ăți măsurabile (cantitative și calitate) și creând astfel o baz ă pentru
măsurarea ex-ante sau ex-post ale impactului proiectului.

Mijloace – resurse necesare pentru derularea activit ăților (umane, materiale, financiare).

Buget – totalitatea costurilor prev ăzute pentru derularea activit ăților într-un proiect.

7
1.2 Ce este și ce nu este un proiect?

În prezent, datorit ă utilizării frecvente, cuvântul „PROIECT” este folosit, de multe ori, în mod
excesiv sau inadecvat, iar în țelegerea proceselor și activităților care se includ într-un proiect
nu este pe deplin și corect în țeleasă. Această situație este determinat ă de modul de abordare a
proiectelor. Conform unor concep ții „tot ce se întâmpl ă în zilele noastre este (a devenit) un
proiect” din aceste considerente „n u este necesar de a face distinc ție între activitatea cotidian ă
și activitatea în cadrul unui proiect”. Conform altor concep ții „activitatea în cadrul unui
proiect presupune activit ăți distincte care nu au/ au pu țină tangență cu activitatea cotidian ă”.
Ambele concep ții au raționamente de adev ăr iar esența este undeva la mijloc.

Din perspectiva teoriei managementului de proiect, orice serie de activit ăți ce
traverseaz ă ciclul proiectului – programare, identificare, preg ătire, finan țare,
implementare, evaluare – este un PROIECT. Cea mai simpl ă definiție a
proiectului stabile ște că un proiect este o serie de activit ăți cu obiective fixate,
conceput s ă producă un rezultat într-un cadru de timp delimitat conform unor
costuri determinate.

Fiind definit mai larg un proiect reprezint ă: un pachet distinct de activități, mijloace și
investiții; implementat într-o locație stabilit ă; de-a lungul unei perioade de timp , urmând un
calendar predefinit; care contribuie la soluționarea unei probleme , definite în rela ția cu
nevoile grupurilor țintă și beneficiarilor ; care tinde spre atingerea unui scop și obținerea
unor rezultate bine determinate; are la baz ă un cost total necesar pentru realizarea
activităților; prevede contribuția financiar ă a finan țatorului și, cu unele excep ții, a
organizației beneficiare.
Persoanele fizice și organiza țiile deruleaz ă deseori activit ăți ce nu intr ă in categoria
proiectelor. În acest sens este important de re ținut că UN PROIECT NU CONST Ă ÎN:
ƒ Activitatea cotidian ă a unei persoane fizice sau organiza ții;
ƒ Activități anterioare ce sunt repetate în acela și fel în mod periodic (concursuri,
festivaluri, expozi ții, etc.);
ƒ Activităț
i fără scopuri bine definite sa u cu scopuri largi, de durat ă ce necesit ă
implementarea mai multor activit ăți care, de regul ă, nu sunt intercorelate;
ƒ Activități ce pot fi repetate sau tran spuse oriunde, în orice moment;
ƒ Activități curente (regulate) organiza ționale (ex. ședințe ale personalului organiza ției).

Astfel, se pot face câteva nuan țări a ceea CE ESTE UN PROIECT :
ƒ Majoritatea proiectelor doresc s ă atingă un obiectiv cu totul nou (ceea ce în
mod normal este indicat prin titlul proiectului). Acest obiectiv deosebe ște un
proiect de o activitate de rutin ă cu caracter repetitiv.
ƒ Majoritatea activit ăților se pot executa de mai multe ori, în timp ce
proiectele se desf ășoară o singură dată, deși fiind adaptat și ajustat locului și
condițiilor existente poate fi repetat în alt ă locație.
ƒ Un proiect const ă într-o înșiruire de activit ăți cu început și sfârșit stabilite,
activități ce sunt limitate de timp, resurse și buget, în scopul atingerii
obiectivului proiectului.
ƒ Proiectul se realizeaz ă în conformitate cu descrierea expus ă în propunerea
de proiect. Propunerea de proiect este modul formalizat prin care se
adresează unui finan țator “rugămintea” de a finan ța un plan de activit ăți, cu
un scop bine definit, ținând cont de limit ările financiare și temporale.

81.3 Ciclul de via ță al unui proiect

Un proiect este defini t ca o serie de activit ăți cu obiective fixa te, conceput s ă producă un
rezultat într-un cadru de timp delimitat confor m unor costuri determinate. Cadrul de timp
delimitat este unul din elementele esen țiale de diferen țiază proiectul de alte activit ăți ale unei
organizații care nu sunt proiecte. Perioada de timp care începe de la momentul apari ției ideii
de proiect și până la finalizarea lui este numit ă în teoria managementului de proiect Ciclul de
viață al unui proiect.

De regulă, toate proiectele se desf ășoară într-o succesiune de etap e, pornind de la o problem ă
existentă din care se desprinde ideea de proiect. Ideea de proiect ține de un anumit domeniu și
este specific ă pentru un anumit grup țintă și anumiți beneficiari. De aceea, ideile de proiect se
identifică mai ușor și obțin mai ușor finanțare dacă sunt extrase din documente strategice sau
planuri de dezvoltare ale comunit ăților, din planuri stra tegice ale organiza țiilor sau alte
documente de acest tip. Odată identificat ă, pentru a ajunge un proiect, ideea trebuie formulat ă și scrisă conform
cerin
țelor, promovat ă spre a ob ține finanțare, implementat ă și în final evaluat ă. Scopul urm ărit
de un proiect este de a solu ționa problema existen ță, a obține rezultatele planificate dar și a
crea condi țiile necesare pent ru realizarea unor ac țiuni viitoare de dezvoltare.
Din cele men ționate, teoria managementului proiectelor, stabile ște șase etape distincte ale
ciclului de via ță al unui proiect. Schi țate grafic, consecutivitatea acestor etape se prezint ă
după cum urmeaz ă:

Așa cum este reprezentat în schi ța grafic, ciclul de via ța al unui proiect are șase etape. Dar în
cele mai multe cazuri proiectele circul ă pe o spiral ă din cinci etape. Acest fapt este
condiționat de gradul de planificare al solu ționării problemelor organiza ției sau comunit ăților,
tipul și specificul proiectelor, perioada de implemen tare etc. Din aceste considerente, ciclul de
viață a multor proiecte începe de la etapa de identificare, f ăcând abstrac ție de etapa de
programare. În continuare este descris ă fiecare etap ă, sunt prezentate caracte risticele principale și acțiunile
necesare de realizat.

9PROGRAMAREA. Definițiile proiectelor eviden țiază faptul că acestea sunt esen țiale pentru
atingerea obiectivelor strategice ale unei organiza ții sau a obiectivelor strategice de dezvoltare
a unei comunit ăți. Proiectele reprezint ă, de fapt, modalitatea prin care este implementat ă
strategia de dezvol tare a unei comunit ăți sau a unei organiza ții. Iată de ce este necesar ca
proiectele s ă fie programate din timp, s ă fie scrise nu pentru a participa la concursurile de
finanțare lansate de diferi ți finanțatori, dar pentru a realiza o vi ziune, o strategie de dezvoltare
a unei organiza ții sau a unei comunit ăți. În acest sens majoritatea proiectelor sunt programate
în documentele de politici negociate de Guvern cu diferi ți donatori (ex. Acordul de Parteneriat
și Cooperare Republica Moldova-UE), strategii de dezvoltare na ționale, regionale, locale (ex.
Strategia na țională de dezvoltare regional ă sau Strategia de Dezvoltare a or. Telene ști pentru
perioada 2009-2015) sau în strate giile de dezvoltare organiza țională.

Este important ca elaborarea documentelor strategice și programarea proiectelor s ă se
desfășoare printr-un proces par ticipativ de consultare și negociere. Aceasta este una din
cerințele de baz ă actuale ale majorit ății finanțatorilor. În documentele st rategice se va conveni
asupra domeniilor prioritare de dez voltare, se vor stabili programele și se vor schi ța idei de
proiecte.

IDENTIFICAREA. Etapa de identificare presupune an aliza problemelor existente, a
situațiilor dificile care se doresc a fi înl ăturate, a nevoilor și intereselor diferitelor grupuri
interesate și identificarea acelor idei de proiecte care urmeaz ă să fie aprofundate și pe baza
cărora se vor scrie proiectele.
În cadrul acestei etape se elaboreaz ă analize, studii de prefezabilitate, sondaje, discu ții, focus-
grupuri. Aceste ac țiuni ajută la identificarea și selectarea problemelor pentru care se
formuleaz ă obiectivele, scopul și activitățile proiectului și se planific ă costurile. În aceast ă
etapă se clarific ă: este problema identificat ă una real ă pentru grupul țintă și beneficiari;
rezolvarea acestei probleme reprezint ă o prioritate pentru comunitate/organiza ție; proiectul
trebuie derulat neap ărat acum; organiza ția dispune de capacitatea necesar ă pentru a
implementa proiectul. Dac ă la aceste aspecte se r ăspunde cu cel pu țin un răspuns „nu”, atunci
problema trebuie re-analizat ă iar ideea de proiect trebuie regândit ă și/sau identificat ă alta.

PREGĂTIREA. În cadrul acestei etape, în dependen ță de cerin
țele înaintate de finan țator, se
detaliază toate aspectele ideii de proiect și se elaboreaz ă proiectul prin completarea
formularului de cerere de finan țare.

Proiectul va ține cont de toate cerin țele înaintate și va include în mod obligatoriu informa ții cu
privire la: obiectivele generale și scopul proiectului, activit ățile și rezultatele a șteptate,
metodologia, indicatorii de performan ță, bugetul, organiza ția care va implementa proiectului
și factorii care asigur ă durabilitatea proiectul ui. Cererea de finan țarea completat ă reprezint ă
propunerea de proiect care devine foaia de parcurs a implement ării proiectului și principalul
document care st ă la baza activit ății de monitorizare și evaluare a impactului proiectului,
activități care se desf ășoară pe toată durata proiectului.

FINANȚAREA. Proiectul este scris prin completarea cererii de finan țare, care este un
formular standardizat, diferit pentru fiecare finan țator. Proiectul, de regul ă, este depus spre
finanțare la sediul finan țatorului. Fiecare finan țator are de obicei, o co misie de evaluare a
proiectelor care evalueaz ă cererea de finan țare și decide dac ă proiectul va fi sau nu finan țat,
pe baza unor criterii de selec ție. În cazul deciziei de finan țare a proiectului propus,
finanțatorul anun ță organizația care a înaintat proiectul și se semneaz ă un contract de finan țare

10prin care sunt determinate volumul și condițiile de finan țare. În baza acestui contract
organizația beneficiar prime ște finanțarea alocat ă pentru implementarea proiectului.

IMPLEMENTAREA. În baza resurselor materiale alocate și a resurselor umane și tehnice
planificate are loc executarea activit ăților planificate pentru atinge rea obiectivelor proiectului.
Implementarea proiectului implic ă realizarea efectiv ă a tuturor activit ăților prevăzute în
cererea de finan țare și contract, inclusiv încheierea cont ractelor pentru servicii, achizi ții de
bunuri și lucrări, evenimente publice, investi ții, studii, etc. Evolu ția proiectului este
monitorizat ă și, după caz, se propun ajust ări impuse de schimbarea condi țiilor inițiale. La
sfârșitul perioadei de implementare, se poate pr opune un nou proiect pe ntru continuarea sau
extinderea activit ăților proiectului.

EVALUAREA. În cadrul acestei etape are loc estimarea obiectiv ă a proiectului aflat în
derulare sau finalizat. Evaluarea de regul ă se realizeaz ă pe parcursul tuturor etapelor de
implementare a proiectului. Scopul aces tei etape este de-a compara coeren ța rezultatelor
proiectului cu obiectivele pr opuse, determinând eficien ța, impactul și durabilitatea proiectului.
Evaluarea furnizeaz ă informațiile necesare privind lec țiile învățate și bunele practici ob ținute
atât pentru beneficiari cât și pentru finan țatori.

1.4 Care sunt componentele unui proiect?
Structura unui proiect difer ă în dependen ță de cerințele finanțatorilor și este determinat ă de:
tipul proiectului, domeniul de implementare, volumul finan țării, perioada de implementare,
aria de acoperire, cerin țele donatorului etc. Cu toate aces tea, elementele comune care se
regăsesc în orice proiect sunt:
1. Titlul proiectului
2. Rezumat
3. Descrierea problemei abordate și justificarea proiectului
4. Descrierea beneficiarilor și grupurilor țintă ale proiectului
5. Scopul și obiectivele proiectului
6. Planul de activit ăți și metodele de implementare ale
proiectului
7. Descrierea rezultatelor a șteptate
8. Descrierea durabilit ății și a impactului proiectului
9. Bugetul detaliat al proiectului
10. Descrierea organiza ției implementatoare și a echipei de
implementare a proiectului.

Fiecare din aceste elemente și regulile de baz ă în elaborarea lor sunt pr ezentate în Capitolul 2.

11
1.5 Ce facem înainte de a începe a scrie un proiect?

Scrierea unui proiect este precedat ă de un șir de activit ăți de pregătire realizarea c ărora Vă
va ajuta s ă elaborați un proiect cu șanse mari de a ob ține finanțare. Aceste activit ăți sunt
tipice și se recomand ă de a fi realizate înainte de scrierea oric ărui proiect. A șa dar, înainte
de a începe a scrie un proiect:
Discutați cu beneficiarii anteriori și viitori. Deși se realizeaz ă evaluarea
proiectului anterior, este posibil ca de atunci s ă fi apărut noi condi ții și probleme.
Vorbiți cu viitorii beneficiari și asigurați-vă că ceea ce pl ănuiți să realizați este
dorit și necesar.
Consulta ți proiecte anterioare. Evitați repetarea proiectelor, gre șelilor și
reproducerea unor rezultate ce au fost deja realizate. Este pu țin probabil c ă
finanțatorii Vă vor da bani pentru un proiect similar sau pentru ceva ce deja a fost
făcut.
Consulta ți rapoarte de evaluare a proiectelor anterioare. Ele ofer ă informații
suficiente despre ce s-a realizat, ce nu s-a realizat, care au fost problemele majore,
care au fost gre șelile și ce aspecte trebuie îmbun ătățite.
Consulta ți și verifica ți datele statistice . Aceste date vor fi foarte importante și de
valoare în justificarea proiectului. Nu l ăsați pe finan țator să descopere lacune și
inexactități în datele pe care v ă bazați.
Consulta ți experți în management de proiect sa u pe domeniul din care este
proiectul. Opiniile externe v ă vor da idei, r ăspunsuri la unele întreb ări specifice și
credibilitate.
Efectuați sondaje, organiza ți întâlniri și discuții cu membrii comunit ății.
Adunați cât mai multe informa ții preliminare pentru a demonstra utilitatea
proiectului. Participarea publicului va asigura cooperare la implementarea proiectului.
Și un ultim moment care trebuie luat în considera ție la începutul scrierii unui proiect. Un
proiect bine scris este un proiect care înainte de a fi scris este perceput „ca și cum ar fost
deja implementat”. Din aceste considerente gândi ți-vă, analizați și precizați:

ƒ Cine va forma echipa de implementare a proiectului?
ƒ Cine sunt partenerii proiectului?
ƒ Care sunt rezultatele și produsele care vor determina c ă
proiectul a avut sau nu a avut succes?
ƒ Care sunt cele mai bune metode pentru ob ținerea
rezultatelor și produselor proiectului?
ƒ Perioada de timp permite realizarea activit ăților
proiectului?
ƒ Dispuneți sau nu și cât constituie contribu ția proprie?

12

22 CCuumm ssccrriieemm uunn pprrooiieecctt??
2.1 Titlul proiectului

Odată ce au fost realizate activit ățile de preg ătire descrise anterior, scrierea proiectului poate
începe. Scrierea proiectului, adic ă completarea cererii de finan țare trebuie s ă urmeze întocmai
structura formularului propunerii de proiect în tot ceea ce se refer ă la conținutul fiec ărui
capitol dar și la volumul de pagini alo cat pentru fiecare capitol.

Structura formularului de proiect este determinat ă de fiecare donator în parte și de specificul
și tipul proiectului precum și de cerin țele specifice ale institu ției finanțatoare. În varietatea de
formate, structuri și cerințe, formularele propunerilor de proiecte au, totu și, anumite elemente
comune.

Primul element se reg ăsește în toate proiectele și este – TITLUL PROIECTULUI. Teoria
managementului proiectelor dar și bunele practici în domeniu recomand ă ca titlul proiectului
să fie scurt, concis și să se refere preferabil la rezultatul ch eie al proiectului sau la activitatea
principală a acestuia. Un titlu ex celent este perceput și memorizat imediat și face ca proiectul
să devină atractiv pentru evaluator. Titlurile care sunt prea lungi sau prea generale nu reu șesc
să sugereze evaluatorului / cititorului ce con ține proiectul și astfel de proiecte sunt, dac ă nu
respinse imediat, atunci mai greu și îndelung evaluate.

Titluri de proiect eficiente și ineficiente
Titluri de proiect eficiente Titluri ineficiente
ƒ IDEAL – Ini țiative de Dezvoltare
Economic ă prin Acțiuni Locale
ƒ Managementul de șeurilor menajere în or.
Moldoveni
ƒ Activități culturale transfrontaliere –
premisă a cooperării durabile
ƒ Reabilitarea drumului regional R34, km
0+00 – km 9+800.
ƒ Consolidarea capacit ății Centrului de
Cooperare Economic ă din Regiunea
Centru ƒ Educație de mediu
ƒ Protejarea apelor râului S ărata de apele
reziduale ce se scurg în râu prin
mobilizarea gospod ăriile locale, agen ților
economici, statutului
ƒ Impulsionarea dezvolt ării social-
economice a localit ăților după cursul
inferior al r. Nistru și încurajarea
turismului în zona de frontier ă prin
renovarea drumului
ƒ Facilitarea mobilit ății în sate

Titlul se plaseaz ă pe pagina de titlul. O pagina titlu
trebuie separat ă de restul textului în cazul tuturor
formularelor de cerere de finan țare care sunt mai mari de
trei-patru pagini. Pagina de titlu trebuie s ă indice titlul
proiectului, numele organiza ției principale și a
partenerilor proiectului, locul și data preg ătirii
proiectului, numele finan țatorului c ăreia i se adreseaz ă
propunerea. De exemplu: Pagina de titlu a proiectelor înaintate spre
finanțare în cadrul Programului Opera țional Comun al
Uniunii Europene România – Republica Moldova – Ucraina 2007-2013.

13
2.2 De ce este nevoie de rezumat?

De regulă, înaintarea proiec telor spre finan țare se realizeaz ă în cadrul unor programe de
finanțare sau concursuri de pr oiecte lansate de organiza țiile finan țatoare. La concurs sunt
înaintate zeci sau chiar sute de proiecte. Este de în țeles că în cele mai dese cazuri mul ți
evaluatori de proiecte nu au timp s ă citească integral propunerile de proiecte. De aceea, prima
evaluare a proiectelor se rezum ă la citirea rezumatului proiectului. Mai mult în multe
programe de finan țare prima etap ă de selectare a proiectelor spre finan țare este realizat ă în
baza notelor conceptuale sau a rezumatelor proiectelor. Din aceste considerente este recomandat și util ca în formularul cererii de finan țare să se insereze un rezumat al
proiectului. Rezumatul trebuie s ă includă în stil telegrafic dar foarte clar:
ƒ formularea problemei;
ƒ obiectivele proiectului;
ƒ organizațiile care vor implementa proiectul;
ƒ activitățile cheie ale proiectului;
ƒ bugetul total al proiectului.
Este recomandat ca rezumatul s ă fie scris dup ă ce toate capitolele formularului cererii de
finanțare au fost deja elaborate. Pentru un proi ect mic, rezumatul nu poate fi mai lung de 10
rânduri. Proiectele mai mari au deseori rezumate mai lungi – de la 1 la 4 pagini. De exemplu:
Rezumatele proiectelor înaintate spre finan țare în cadrul Programului Opera țional Comun al
Uniunii Europene România – Republica Moldov a – Ucraina 2007-2013 sunt întitulate Nota
Conceptual ă se pot extinde pân ă la 4 pagini.

De exemplu: Proiectul propus tinde s ă contribuie la solu ționarea a dou ă probleme majore cu
care se confrunt ă comunitățile moldovenilor peste hotare. Prima problem ă este dezvoltarea
instituțională slabă a asocia țiilor moldovenilor peste hotare. Aceast ă condiționează relații
minime a diasporei cu țara, lipsa structurilor de ap ărare și promovare a intereselor
moldovenilor peste hotare, conexiuni sociale, educa ționale, culturale minime, deficien țe de
integrare în țara de destina ție etc. A doua problem ă este utilizarea ineficient ă a remiten țelor
diasporei pentru dezvoltarea economic ă a Republicii Moldova. Prin proiect se inten ționează:
(1) Identificarea a minim 5 Grupuri de ini țiativă pentru crearea asocia țiilor moldovenilor
peste hotare; (2) Constituirea și consolidarea capacit ăților a minim 3 asocia ții; (3)
Identificarea oportunit ăților investi ționale în localit ățile pilot ale proiectului; (4)
Identificarea poten țialilor investitori și acordarea asisten ței în ini țierea proiectelor
investiționale în localit ățile pilot. Proiectul va fi implementat de Asocia ția x în parteneriat cu
Asociația y. Bugetul total al proiect ului este de 20 mii Euro.

2.3 Cum se identific ă și se descrie problema proiectului?

Formularea problemei proiectului es te unul din capitolele de baz ă ale unei cereri de finan țare.
Acest capitol trebuie s ă ofere finan țatorului o descriere precis ă și bine argumentat ă a
problemelor specifice pe care proiectul încearc ă să o soluționeze, astfel încât finan țatorul să
fie convins s ă susțină financiar proiectul.

14Pentru a avea un con ținut clar, citibil și conving ător se recomand ă ca acest capitol s ă dispună
de o anumit ă structură în descriere.
Contextul problemei. Descrierea problemelor ar trebui s ă înceapă cu descrierea contextului
problemelor. Aceast ă parte a capitolului descrie me diul social, economic, politic și cultural în
care se ini țiază proiectul. Aceast ă descriere trebuie s ă conțină date relevant e din statistica
oficială, rezultate ale cercet ărilor efectuate, rezultate ale s ondajelor realizat e în faza de
planificare a proiectului sau co lectate din alte surse. Totu și, atunci când se scrie acest
compartiment este necesar s ă se ia în considerare echilibrul între volumul acestei sec țiuni și
mărimea propunerii de proiec t în întregime. Cantit ățile mari de date relevante nu trebui
„ticsite” în totalitate. Dac ă sunt relevante dar prea multe atunci unele date și informații pot fi
trecute într-o anex ă.
Identificarea problemei. Descrierea contextului trebuie urmat ă de formularea problemei pe
care inten ționează să o solu ționeze proiectului. Formularea problemei presupune
nominalizarea concret ă a problemei sau problemelor abordate de proiect.

Imediat dup ă, trebuie s
ă urmeze justificarea proiectului. În această secțiune se prezint ă
argumentele care trebuie s ă arate de ce problema/problemele men ționate sunt o chestiune de
important ă vitală pentru comunitate sa u societate sau organiza ție, ce implica ții negative
afectează grupul țintă și beneficiarii proiectulu i, care sunt consecin țele nesolu ționării
problemei. Multiplele probleme existente la nivel na țional, regional sau local, bineîn țeles, nu pot fi
rezolvate în exclusivitate cu ajutorul proiectelor. Orice proiect trebuie s ă se limiteze la un
spectru limitat de probleme abordate spre rezolv are prin proiect. Din aceste considerente se
recomand ă ca în analiza și descrierea problemelor s ă se utilizeze tehnica Arborelui
problemelor , care permite realizarea analizei unei situa ții existente, identificarea problemelor-
cheie în contextul acestuia și argumentarea problemelor prin diagrama – arbore.

Arborele problemelor este o tehnic ă î n b a z a c ăreia pot fi eviden țiate acele necesit ăți și
constrângeri obiective care pot fi abordate în cadrul unui proiect. Util izarea diagramei-arbore
a problemelor cuprinde șase pași:
1. Identificarea problemelor majore existente într-o loca ție / situație dată;

152. Selectarea problemei principale din spectru l problemelor identificate care, din punctul
de vedere al organiza ției, este rezolvabil ă și care, odat ă rezolvată, poate determina o
serie de rezultate im portante pentru grupul țintă și beneficiari;
3. Structurarea problemelor „înr udite” cu problema principal ă;
4. Stabilirea unei ierarhii „cauz ă-efect”;
5. Legarea problemelor cu s ăgeți „cauză-efect”;
6. Verificarea rela țiilor logice și a completitudinii diagramei-arbore.
Să analizăm cum este utilizat ă tehnica Arborele problemelor într-o situa ție concret ă. Drept
exemplu, poate fi o situa ție tipică întâlnită în orice localitate din Moldova. Localit ățile noastre
(rurale sau urbane) sunt traversate, de regul ă, de un mic râu sau se afl ă în preajma unui râu
(mai mare sau mic). A șa cum arat ă rezultatele studiile în domeniu, apa din majoritatea
absolută a râurilor ce traverseaz ă localitățile este foarte poluat ă. Factorii care condi ționează
acest lucru sunt multipli: (a) mari cantit ăți de deșeuri solide sunt arunc ate zilnic în râuri ; (b)
apele uzate deversate în râuri nu sunt purificate ; (c) poluatorii nu sunt controla ți eficient ; (d)
populația nu este con știentă de pericolul arunc ării de de șeuri în râuri . În rezultat: zona
râurilor este neglijat ă de locuitori; ecosistemul râurilo r este în pericol; se remarc ă o
incidență mare a bolilor, mai ales a copiilor și tinerilor, dar nu numai . Analizând aceast ă
situație cu ajutorul tehnic ii Arborele problemelor ob ținem urm ătorul tablou:

Utilizarea tehnicii Arborele problemelor permite clarificarea exact ă a relațiilor logice între
problema existen ță, cauzele acestei probleme și efectele nesolu ționării ei. Odat ă completat ă
diagrama Arbore a problemelor prezint ă o imagine complet ă a unei situa ții negative existente,
pe care se dore ște de a o îmbun ătăți ca urmare a implement ării unui proiect. Diagrama poate
apărea în textul capitolului „Descrierea problemei” dar de cele mai dese ori în proiect se
include doar partea textual ă a concluziilor ce reies din diagrama, îns ăși arborele nu este
prezentat în text. Capitolul „Descrierea problemei” trebuie s ă finalizeze cu abordarea propus ă de proiect .
Propunerea de proiect trebuie s ă descrie strategia aleas ă pentru solu ționarea problemei și cum
anume va duce aceasta la îmbun ătățiri. În acest sens se fac scurte referiri la activit ățile
planificate în proiect și metodele de implementare.

16

2.4 Cum se identific ă grupurile țintă?

Următorul compartiment al propunerii de proiect se refer ă la grupurile țintă ale proiectului.
Orice propunere de proiect trebuie s ă ofere o descriere detaliat ă a grupurilor țintă și a
caracteristicilor lor dar și a beneficiarilor proiectului.
Grupurile țintă ale proiectului sunt definite ca persoane, grupuri de persoane, institu ții,
organizații profesionale, companii, etc., care pot avea o leg ătură, directă sau indirect ă, cu
proiectul respectiv. Pentru a maximiza beneficiile sociale și instituționale ale proiectului și
minimiza impactul negativ al problemelor exis tente, în descrierea proiectului se identific ă și
se caracterizeaz ă toți acei factori care ar putea influen ța implementarea acestuia, fie pozitiv,
fie negativ. Identificarea persoanelo r, grupurilor, organiza țiilor care au pe parcursul implement ării
proiectului sau vor avea leg ătură cu proiectul dup ă finalizarea lui se realizeaz ă atunci când
este efectuat ă analiza problemelor. La aceast ă etapă se stabilesc grupurile /institu țiile
importante care pot influen ța într-un anumit mod (pozitiv sau negativ) rezultativitatea
eforturilor întreprinse în cadrul pr oiectului. De asemenea, se identific ă și grupurile care pot
avea un impact neutru asupra implement ă
rii proiectului, dar sunt importan ți, deoarece
acțiunile proiectului vin s ă le atingă interesele, s ă le modifice un comportament anume.
În acest fel, în orice proiect distingem urm ătoarele categorii de grupuri- țintă și beneficiari:

Grup țintă – grupul / entitatea care este direct și pozitiv afectat ă de proiect la
nivelul scopului proiectulu i. Aici poate fi inclus și personalul din organiza țiile
partenere.

Beneficiari – grupul / entitat ea care beneficiaz ă de pe urma proiectului pe termen
lung la nivelul societ ății în sens larg (Ex: copii, datorit ă creșterii cheltuielilor
pentru educa ție și sănătate; consumatorii, datorit ă îmbunătățirii produc ției
agricole și marketingului acesteia).

Partenerii proiectului – grupul / entitat ea care particip ă direct la implementarea
proiectului, care sunt și părți interesate și pot fi și grup țintă.
Odată identificate, în proiecte este necesar ă descrierea lor. De aceea se realizeaz ă analiza
grupurilor țintă, se stabile ște numărul și principalele caracteristici, iar rezultatele analizei se
descriu în text.
De exemplu: Reieșind din specificul obiectivelor și activităților proiectului „Activit ăți
culturale transfrontaliere – premis ă a cooper ării multilaterale durabile (prezentat în Anexa B
a prezentului Ghid) Grupurile- țintă ale proiectului sunt:
D1. Ansamblul folcloric „Izvora ș”, 3 conduc ători artistici și 62 copii și tineri
D2. Ansamblul folcloric al b ătrânilor, 1 conduc ător artistic și 29 membri.
D3. Ansambluri folclorice din localit ățile raionului, 7 ansambluri cu 10 conduc ători artistici
și peste 130 membri-participan ți.
Total Grupul – țintă al proiectului – circa 500 persoane.

17Beneficiarii proiectului sunt:
Administra țiile publice de la care provine ec hipa proiectului – peste 60 speciali ști și
funcționari publici, peste 60 consilieri ale și locali
Comunitățile locale prin participare direct ă la evenimente – peste 90000 locuitori
Total Beneficiari – peste 90000 persoane.

2.5 Cum se stabilesc scopul și obiectivele unui proiect?

Pentru încep ătorii în scrierea proiectelor, stabilirea obiectivelor proiectului este una din cele
mai complicate sarcini. Pentru cei care au mai scris proiecte aceast ă sarcină este mai pu țin
complexă, dar persist ă. Stabilirea obiectivelor poate deveni o sarcin ă ușor de îndeplinit dac ă
se utilizeaz ă metodele și tehnicile adecvate scrierii proiect elor. Una din aceste metode este
metoda Arborele obiectivelor .
Arborele obiectivelor este o metod ă aplicată în stabilirea scopului și obiectivelor unui proiect
care urmeaz ă analiza problemelor fiind o tehnic ă care permite:
ƒ descrierea situa ției viitoare care va fi ob ținută prin rezolvarea problemelor;
ƒ identificarea posibilelor solu ții pentru problemele existente în situa ția dată;
ƒ transformarea aspectelor negative în asp ecte pozitive (dezirabile, realiste).
Schema de baz ă aplicată în identificarea scopului și obiectivelor proiectului aplicând metoda
Arborele obiectivelor este alc ătuită din doi pa și:
1. Reformularea tuturor situațiilor negative ale analizei problemei în situații pozitive
care trebuie s ă dorite dar și posibil de ob ținut în mod realist.
2. Verificarea rela
țiilor „mijloace-scop”, care ca și în cazul situa țiilor pozitive trebuie
să fie realiste și posibil de realizat.
Adică, situația negativ ă descrisă în Arborele problemelor este transpus ă într-o situa ție
îmbunătățită, prin reformularea pozitiv ă a problemelor identificate, de parc ă proiectul deja a
fost implementat. Aceste formul ări pozitive devin astfel obiective ale proiectului . Problema
principală din Arborele problemelor se reformuleaz ă în pozitiv și devine scopul proiectului .
Efectele se transform ă în Obiective generale, iar cauzele în activit ăți. Grafic aceast ă
transformare se prezint ă după cum urmeaz ă:

18
Să exemplific ăm această „transformare” printr-un exemplu concret. Ca s ă fie foarte clar voi
utiliza acela și exemplu cu problema apei în râul ce traverseaz ă o localitate. Arborele
problemei descris în punctul 2.3, pagina 15 „tra nsformat” în Arborele obiectivelor va avea
următoarea înf ățișare:

Prin aceast ă „transformare”, se ob ține un arbore cu aceea și logică cauzală, de jos în sus:
Activitățile sunt realizate pentru ob ținerea Rezultatelor , care împreun ă servesc la atingerea
Scopului proiectului, numit și Obiectivul specific . Scopul proiectului odat ă îndeplinit, va
avea efect asupra mediului politic, economic, so cial etc. asigurând rezolvarea problemei și
contribuind la atinge rea unor Obiective generale ale comunit ății,organiza ției, programului,
etc. Din acest exemplu rezult ă că: Obiectivul specific al unui poten țial proiect va fi: Îmbun ătățirea
calității apei în râu (scopul poa te fi formulat exact a șa cum este în imagine utilizând forma
verbului la participiul trecut). Obiectivele gene rale alte proiectului vo r „ramurile arborelui”,
iar rezultatele și activitățile – „rădăcinile”.
Referitor la formularea scopului proiectului și obiectivelor generale este necesar s ă facem
câteva preciz ări.
Scopul proiectului reprezint ă punctul în care se dore ște a fi adus ă, la finalul proiectului,
situația pozitiv îmbun ătățită a problemei identificate. Scopul trebuie s ă fie clar și concis, de
așa natur
ă încât să poată fi enunțat (de regul ă) într-o singur ă propoziție.

De regulă, un proiect are un singur scop! Proiectele complexe au dou ă-trei scopuri.

Dacă scopul reprezint ă „punctul final” al proiectului, obiectivele sunt realiz ările la care
proiectul contribuie în mod substan țial dar pe care proiectul nu le poate atinge de sinest ătător
ci numai în corelare cu alte proiecte. Obiectivele generale ale proiectu lui sunt obiectiv e de amploare și vizează beneficii importante
și pe termen lung pentru o comunitate, institu ție, organiza ție, societate. Acestea fac leg ătura
între proiect și programele finan țatorilor, politicile na ționale și regionale sau sectoriale de

19dezvoltare. Obiectivele generale pr opuse de un proiect pot fi doar par țial îndeplinite de acest
proiect. Proiectul implementat va furniza o contribu ție (mai mare sau mai mica) la atingerea
lor. De regul ă, obiectivele generale pot fi î ndeplinite ca urmare a implement ării mai multor
proiecte sau programe de aceea au un carac ter generalizat de formulare dar cu tent ă concretă
ținând cont de specificul și domeniul de implementare al proiectului.
În teoria managementului proiectelor exist ă anumite cerin țe față de formularea obiectivelor
specifice și generale. Conform acestor cerin țe un obiectiv trebuie s ă întruneasc ă o serie de
caracteristici care se reg ăsesc în termenul SMART („iste ț”, în traducere din limba englez ă).
Termenul SMART este format din ini țialele cuvintelor care descri u caracteristicile respective:

SMART
În englez ă În român ă
Specific Specific
Measurable Măsurabil
Achievable Tangibil/Realizabil
Realistic Realist
Timebounded Încadrat în timp

Faptul că un obiectiv trebuie s ă fie „Specific” este legat de necesitatea ca obiectivul respectiv
să fie în leg ătură cu scopul proiectului. Altfel spus, realizarea obiect ivului apropie echipa de
proiect de atingerea scopului proiec tului. Un obiectiv care nu ne ajut ă să avansăm către scopul
pe care ni l-am propus, nu î și are sensul.
„Măsurabilitatea” este o caracteristic ă extrem de important ă pentru că numai atunci când ne
propunem obiective m ăsurabile ne putem da seama dac ă i-am realizat și, implicit, dac ă am
rezolvat ce ne-am propus. Un obiectiv este m ăsurabil dac ă enunțul lui con ține sau din el pot fi
deduse cel pu țin un standard (nivelul pân ă la care ne propunem s ă ne ridic ăm cu
„performan ța”) și un indicator de m ăsurare, fie ele cantitativ și / sau calitativ.
Un obiectiv trebuie s ă fie realizabil, altfel, este un nonsens ca un proiect s ă își propună
obiective ne-realizabile. Diferența dintre „realizabil” și „realist” este legat ă de faptul c ă un obiectiv poate fi, în sine,
realizabil, îns ă se pune întrebarea dac ă este și realist (în termeni de beneficii financiare,
materiale, etc.) pentru organiza
ția care ini țiază proiectul și își propune obiectivul respectiv.
În fine, pentru orice obiectiv trebuie s ă se stabileasc ă de la început termenul pân ă la care el
urmează a fi îndeplinit. F ără termene pentru obiective, nu putem defini planul de activit ăți a
proiectului. De asemenea, dac ă nu estim ăm timpul de care avem nevoie pentru atingerea
obiectivelor, nu ne putem da seama dac ă proiectul pe care inten ționăm să îl implement ăm se
încadreaz ă în termenele rezonabile solicitate de beneficiari, iar rela ția cost-beneficiu este
pozitivă pentru organiza ția implementatoare.

20
2.6 Ce este și cum se elaboreaz ă Planul de activit ăți al proiectului?

Activitățile proiectului sunt ac țiuni care trebuiesc întreprinse, folosind resursele materiale și
umane (mijloacele), pentru a produce rezultatel e propuse în cadrul proiectului. Planul de
activități este reprezentarea grafic ă sau în form ă tabelară a modului și consecutivit ății de
realizare a activit ăților.
Planul de activit ăți trebuie s ă includă informați clare și explicații pentru fiecare activitate a
proiectului. Durata activit ăților proiectului trebuie stabilit ă în mod clar, cu detalii adecvate
privind începutul și sfârșitul lor precum și responsabilul de implementarea lor.
În teoria managementului proiectelor se utilizeaz ă două formate pentru a exprima planul de
activitate: Tabel simplu și Graficul Gantt.
Reprezentarea în tabel este utilizarea unui tabel simplu cu coloane, pentru activit ăți, sub-
activități, sarcini, termene și responsabili, este un format clar, u șor de utilizat. Graficul Gantt
este un format universal pentru prezentarea activit ăților în anumite ca drane de timp, ar ătând
interdependen ța și secvența pentru fiecare activitate. Din aceste considerente este un
instrument de lucru mai des utilizat. În general îns ă, indiferent de ce tip de prez entare a Planului de activit ăți utilizați, în elaborarea
acestui document V ă puteți conduce de urm ătorul scenariu constituit din șase pa
și:

Pași în elaborarea Planului de activit ăți
Acțiune Descriere
1. Lista tuturor
activităților proiectului Elaborați o singur ă listă care include toate activit ățile planificate
a fi realizate în proiect
2. Împărțiți activitățile în
sarcini realizabile și sub-
activități Împărțiți activitățile mai întâi în sub-activit ăți și apoi în sarcini.
Fiecare sarcin ă este atribuit ă unui responsabil care și-o asumă ca
un scop pe termen scurt. Principala considera ție este ob ținerea
unui nivel corect de detaliere. Cea mai frecvent ă greșeală este
împărțirea activit ății în prea multe detalii. Cei care planific ă
trebuie să împartă activitățile doar pan ă la un nivel la care au
destule informa ții pentru a deduce resursele necesare.
3. Clarifica ți secvența și
interdependen ța Legați activitățile unele de altele pentru a le determina secven ța
și interdependen ța. Determina ți care sunt activit ățile de care
depinde de începerea sau încheierea altei activit ăți? De exemplu,
construirea unei case const ă într-un num ăr de acțiuni separate
dar inter-rela ționate: mai întâi se sap ă și se face fundamentul,
apoi se ridic ă zidurile, etc.
4. Stabiliți termeni de
realizare pentru fiecare
sarcină Fiecare sarcin ă trebuie s ă aibă o dată estimativ ă de începere, o
durată de realizare și o dată estimativ ă de încheiere.
5. Alcătuiți graficul
activităților principale După ce ați specificat termenele sarcinilor individuale, urm ătorul
pas este s ă planificați termenele pentru activit ățile principale
6. Alocați sarcini in cadrul
echipei Distribuiți responsabilit ăți de realizare a activit ăților între
instituțiile partenere ale proiectului și între membrii echipei de
implementare a proiectului

21De exemplu: în cazul unui de proiect de cooperare și renovare a infrastr ucturii culturale
(proiectul „Activități culturale transfrontaliere – premis ă a cooper ării multilaterale durabile
(prezentat în Anexa B a prezentului Ghid) planul de ac țiuni poate avea urm ătorul conținut și
formă.
#  
Activitate   Anul 1
Responsabil   
Semestrul  1 Semestrul  2
1  2 3 4 5 6 7 8 9 10  11  12  
1 Activitatea  1. 
Pregătirea generală și 
lansarea proiectului                Managerul  de 
proiect, asistent, 
Manager financiar,  
experții proiectului   
2 Activitatea  2. 
Pregătirea și 
participarea  la 
festivalul  internațional                
Toti partenerii   
3 Activitatea  3. 
Selectarea  companiei  
care va realiza lucrările 
de reparație a                Echipa de 
Implementare  a 
proiectului   
4 Activitatea  4. 
Efectuarea  lucrărilor de 
reparație                 Echipa de 
Implementare  a 
proiectului   
5 Activitatea  5. 
Recepționarea 
lucrărilor de reparație        Echipa de 
Implementare  a 
proiectului   

2.7 Ce sunt și cum se identific ă rezultatele proiectului?

În sens larg prin rezultatele proiectului în țelegem realiz ările produse de proiect care genereaz ă
serviciile sau facilit ățile corespunz ătoare scopului proiectului. Metoda cea mai simpl ă de
identificare a rezultatelor este revederea obiectivelor și a activit ăților proiectului și descrierea
tuturor efectelor acestor activit ăți. Dacă obiectivele specifice și activitățile proiectului au fost
formulate în mod corect, atunci identificarea și descrierea rezultatelor este extrem de simpl ă.
Rezultatele nu sunt altceva decât obiectivele specifice atinse.
Practicienii în scrierea proiectelor recomand ă ca rezultatele s ă fie descrise imediat dup ă
capitolul Planul de activit ăți, or aceasta u șurează identificare lor. În capitolul Rezultate se
descriu toate produsele pe care le preconiza ți să le obțineți ca urmare a desf ășurării
activităților. Este bine ca rezultatele s ă fie descrise și prezentate cât mai detaliat.

De exemplu, în cazul unui proiect care are ca scop cr earea unui centru de informare pentru
diferiți beneficiari referitor la programele de finan țare și activitatea institu țiilor Uniuni
Europene, rezultatele proiectului pot fi:
¾ Centrul de informare european ă va funcționa permanent , va avea o dotare adecvat ă
pentru accesul liber la informa ția european ă de interes – prin computer și info-chio șc; va
avea o bibliotec ă cu materiale de informar e, ce vor putea fi consulta te liber si gratuit de
către beneficiari;

22¾ Aproximativ 500 de solicitan ți de informa ție europeana (cetățeni și organiza ții) vor
beneficia de informa ții prin intermediul Centrului de Informare Europeana lunar;
¾ 100 func ționari publici din toate comunele raionul ui vor beneficia de perfec ționarea
competentelor prin programul de instruire pe tematica activit ății institu țiilor și
programelor europene și vor participa la multiplicarea acestor informa ții în comunit ățile
din care provin;
¾ Se va constitui o re țea de multiplicatori locali de informa ție european ă, care va
contribui la diseminarea informa ției europene în teritoriu;
¾ 1500 de elevi din liceele raionului vor acumula cuno ștințe referitoare la activitatea
instituțiilor și programelor europene și vor contribui ulterior la diseminarea acestei
informații în rândul colegilo r, al familiilor;
¾ 2 persoane – personalul Centrului – vor beneficia de perfec ționare a competentelor în
domeniul activit ății instituțiilor și programelor europene, în scopul furniz ării de servicii
de informare la un înalt standard și cu maxim ă eficiență;
¾ 500 de pliante, 1000 de flutura și și 100 de afi șe de promovare a activit ăților Centrului
vor fi tipărite și diseminate pe tot teritoriul raionului;
¾ Colecția de materiale de referin ță pentru beneficiari va fi realizat ă, multiplicat ă și
distribuită instituțiilor publice din raion; materialele vor putea fi multiplicate ulterior și
distribuite, la cerere, și altor persoane și instituții interesate;
¾ Baza de date a Centrului de informare european ă va fi utilizat ă pentru realizarea de
statistici care s ă ducă la perfecționarea și eficientizarea activit ăților de informare.

În multe proiecte, finan țatorii solicit ă să se facă diferență între rezultatele proiectului și
produsele ob ținute. Prin produse se în țelege consecin ța imediat ă, concretă și palpabil ă a
acțiunii realizate și resurselor utilizate. De exemplu, decizie aprobat ă, studiu realizat, manual
tipărit, km de drum asfaltat, km de re țea de apeduct reabilitat ă, etc. În acest caz produsele se
prezintă și se descriu dup ă nominalizarea și descrierea rezultatelor proiectului.

2.8 Ce sunt indicatorii de verificare?
Indicatorii de verificare, numi ți și indicatori de performan ță, reprezint ă instrumente de m ăsură
care fac posibil ă măsurarea, cuantificarea, în termeni SM ART, a nivelului de realizare atins
de obiectivele propuse prin proiect, activit ățile realizate și rezultatele ob ținute, ca urmare a
implement ării acestuia. Identificarea și nominalizarea indicatorilor de verificare permit
controlul asupra procesului de realizare a proiectului și formeaz ă baza sistemului de
monitorizare și evaluare a proiectului.
Ca și în cazul obiectivelor, definirea indi catorilor de verificare trebuie s ă corespund ă
cerințelor SMART, ceea ce înseamn ă că indicatorii trebuie s ă fie:
ƒ (S) Specifici: s ă se refere la un anumit obiectiv sau rezultat.
ƒ (M) Măsurabili: s ă prezinte aspecte cantitative și calitative ale gradului și
volumului de realizare a unui obi ectiv sau rezultat care pot fi m ăsurate cu
unitățile de măsură specificate.
ƒ (A) Accesibili: posibil de realizat la un cost a cceptabil, în limita bugetului
proiectului.
ƒ (R) Relevan ți: sunt semnificativi pentru obi ectivul sau rezultatul pe care îl
măsoar
ă.

23ƒ (T) încadra ți într-o perioad ă de Timp: fac referire la un anumit interval de
timp, bine precizat, privind stadiul atingerii obiectivul ui sau rezultatului pe
care îl verific ă.

Exemplu de indicator SMART:
Obiectiv: Acces îmbun ătățit către centrul raional pentru locuitorii din localitatea X.
Indicator: Timpul mediu de c ălătorie până în centrul raiona l pentru locuitorii din localitatea
X se reduce cu 40% comparativ cu situa ția existent ă pentru to ții călătorii din aceast ă
localitate la 1 an de la începerea proiectului.

În cele mai dese cazuri se define ște un singur indicator pentru obiective și câte 1-3 indicatori
pentru rezultate. Indicatorii de verificare este cel mai u șor să fie defini ți odată cu planificarea
activităților și identificarea rezultatelor și se definesc pentru obiectivele generale, scopul
proiectului și rezultate. Pentru activit ăți, de regul ă sunt stabilite mijloacele de realizare și
costurile de realizare.

2.9 Ce este și cum se elaboreaz ă bugetul proiectului?

Planificarea resurselor este una dintre cele mai responsabile etap e în elaborarea unui proiect.
Elaborarea bugetului proiectului este activitatea de estimare a tuturor costurilor necesare
pentru realizarea activit ăților planificate.
Un buget bine elaborat:
ƒ Menține orientarea activit ății echipei proiectului pe obiective.
ƒ Faciliteaz ă orientarea pe rezultate și monitorizarea eficacit ății costurilor.
ƒ Oferă informații pentru mobilizarea planificat ă a resurselor (e xterne & locale).
ƒ Identifică implicațiile de cost a fiec ărei din activit ăți.
ƒ Specifică contribuțiile finanțatorului și co-finan țarea.
ƒ Menține ritmul de implemen tare a proiectului.
În elaborarea bugetelor trebuie întotdeauna s ă se ia considerare reglement ările stricte pentru
planificarea și valorificarea corect ă a liniilor bugetare ale proiec telor. Astfel, în cadrul
programelor de finan țare ale diferitor finan țatori exist ă o serie de factori limitativi pentru
proiectarea bugetulu i, cum ar fi:
ƒ limita minim ă de finanțare a unui proiect (de exemplu, nu mai pu țin de 50 mii Euro);
ƒ limita maxim ă
de finanțare a unui proiect (de exemplu, nu mai mult de 3 mil. Euro);
ƒ limitări în utilizarea resurselor pentru lucr ări, servicii și infrastructur ă (de exemplu,
maxim 80% din bugetul total);
ƒ limitarea costurilor pentru resursele um ane (de exemplu, nu mai mult de 30% din
bugetul total);
ƒ impunerea unor cote maxime de cheltuieli (de exemplu: diurnele nu pot dep ăși limitele
stabilite pentru fiecare țară);
ƒ limitarea cotelor maxime ale cheltuielilor administrative sau/ și neprevăzute (de regul ă
ele nu dep ășesc 5-7% din bugetul total);
ƒ stabilirea unor cuantumuri pentru co-finan țare (de exemplu, minim 10%), etc.

În elaborarea bugetelor proiectelor se utilizeaz ă două abordări. Prima abordare
se bazeaz ă pe planificarea cheltuielilor pe fiecare din activit ăți și apoi sumarea
acestor cheltuieli într-un buget tota l. Premisa pe vare se bazeaz ă această
abordare este: Bugetul este planul de activit ăți exprimat în bani.

24A doua abordare presupune elaborarea bugetului pe categorii de cheltuieli. Și
prima și a doua abordare are avantaje și dezavantaje. În cazul aplic ării primei
abordări pot surveni erori în momentul calcul ării costurilor pentru categorii
comune de cheltuieli. A doua abordare necesit ă un grad mai avansat de
cunoaștere a planific ării bugetare. În acest Ghid voi descrie a doua metod ă de
elaborare a unui buget a pr oiectului – pe categorii de cheltuieli, metod ă aplicată
mai des în programele de finan țare.
Prima component ă important ă în elaborarea bugetului pe categorii de ch eltuieli este
determinarea costurilor legate de personal și resursele umane implicate în proiect care include
două categorii de costuri: salarii și diurne .
Salariile personalului trebuie specificate pornind de la responsabilit ățile fiecărui angajat și
gradul de ocupare în proiect (permanent, pe zile sau ore). Cheltuielile de deplasare, de regul ă,
nu trebuie s ă depășească mărimea stabilit ă de legisla ția în vigoare sau m ărimea stabilit ă de
finanțator pentru fiecare țară. Salariile sunt calculate în buget la valoarea lor brut ă, incluzând
contribuțiile la asigur ările sociale, impozitele pe venit și alte cheltuieli conexe remuner ării
personalului angajat conform legisla
ției naționale. În cazul proiectelor interna ționale se va
face o distinc ție între salariile exper ților interna ționali, na ționali și locali în conformitate cu
tarifele utilizate pe pia ța forței de munc ă și practicile aplicate în domeniu. De exemplu:

Categoria de cheltuieli / costuri
Unitate de
măsură Nr. de
unități Cost
unitate,
Euro Cost
total,
Euro
1. Resurse umane
Salarii
Manager proiect Pe lun ă 12 500 6000
Asistent manager de proiect Pe lun ă 12 400 4800
Expert na țional Pe lun ă 6 450 2700
Manager financiar Pe lun ă 12 250 3000
Expert interna țional Pe zi 40 120 4800
Diurne pentru c ălătorii
Vizite în Moldova (1 pers x 10 vizite x 1 zi) Diurn ă/zi 20 150 3000
Vizite în România (15 pers x 1 vizite x 3 zile) Diurn ă/zi 45 200 9000

Următoarea categorie de cheltuieli se refer ă la cheltuielile legate de transport . În cadrul
proiectului ele sunt clar delimitate în func ție de necesit ățile locale și de asigurare a
deplasărilor peste hotare. De regul ă, cheltuielile de transport interna țional includ și costurile
de traversare a frontie rei, plata unor asigur ări internaționale, costul de sejur al șoferului, iar în
cazul particip ării la expozi ții sau târguri – și perfectarea unor documente vamale. În sens
practic, în aceste situa ții este recomandat ă angajarea unei companii de turism, de transport
internațional sau a unui alt partener de acest fel. Transportul local se va calcula în func ție de
costul lunar necesar pentru perioada derul ării proiectului. De exemplu:

Categoria de cheltuieli / costuri
Unitate de
măsură Nr. de
unități Cost
unitate,
Euro Cost
total,
Euro
Transport
Călătorii interna ționale (Expert Romania x 10
vizite x 500 km x 0.3 Euro/km) km 4000 0,3 1200
Călătorii interna ționale (deplas ări RO exper ți
din MD, 3 C ălătorii x 500 km x 1 Euro/km) km 1200 1 1200
Transport local Pe luna 12 300 3600

25În majoritatea proiectelor sunt eligibile și sunt incluse în costuri cheltuielile de procur ări de
echipamente și utilaje. Acestea se estimeaz ă și se planific ă separat. Este important s ă se
determine exact necesit ățile pentru echipamente și bunurile procurate pe parcursul derul ării
proiectului, astfel încât acestea s ă reflecte exact necesit ățile și să fie argumentate pentru buna
activitate a personalului angajat. Unii finan țatori au anumite restric ții față de calitatea și
provenien ța bunurilor procurate, astfel UE cere ca toate echipamentele s ă fie noi și produse
doar în țările europene. De exemplu:

Categoria de cheltuieli / costuri
Unitate de
măsură Nr. de
unități Cost
unitate,
Euro Cost
total,
Euro
Echipamente și bunuri7
Arenda automobile Pe luna 12 300 3600
Echipamente IT
Notebook unit 3 1200 3600
Video proiector unit 1 1500 1500
Ecran unit 1 200 200
Copiator multifunc țional unit 3 500 1500
Computer unit 6 500 3000
Camera video unit 2 50 100
Programe soft Microsoft Windows unit 5 300 1500
Mobilier
Mese (3 oficii x 2 mese) unit 6 200 1200
Scaune unit 10 50 500
Fotolii unit 5 200 1000
Climatizator unit 1 400 400

O altă categorie de cheltuieli sunt cheltuielile de administrare sau de oficiu. Cheltuielile legate
de sediu și funcționarea oficiului este bine s ă fie proiectate pe lun ă pentru întreaga perioad ă de
implementare a proiectului. Cheltuielile curente la fel trebuiesc reflecta te conform tarifelor de
obicei practicate. De exemplu:

Categoria de cheltuieli / costuri
Unitate de
măsură Nr. de
unități Cost
unitate,
Euro Cost
total,
Euro
Sediu local
Arenda oficiu Pe luna 12 100 1200
Arenda automobile Pe luna 12 300 3600
Consumabile birotic ă Pe luna 12 300 3600
Electricitate / c ăldură Pe luna 12 100 1200
Telefon / fax / internet Pe luna 12 200 2400
Întreținere Pe luna 12 50 600

Unele dintre principalele categorii de cheltuieli care necesit ă o atenție deosebit ă în special în
proiectele de tip “hard” adic ă de investi ții sunt costurile pentru lucr ări. Acestea pot fi
construcții, amenaj ări ale teritoriului, instalarea de echipamente și dotări etc. Dat fiind faptul
că pe piață operează mai mulți prestatori este recomandat ă includerea costurilor care reflect ă
cel mai bine raportul “pre ț-calitate”, la care se mai adaug ă o mică ajustare la infla ția
prognozat ă. Costurile pentru aceast ă categorie de cheltu ieli este necesar s ă fie preluate din
devizele de cheltuieli, din st udiile de fezabilitate sau alte documente similare, unde sunt
prezentate detaliat și calculate de speciali ști, pentru a asigura c ă ele sunt realiste. În bugetul
proiectului ele se trec în form ă generalizat ă. Cheltuielile de supraveghere tehnic ă trebuie s ă
fie calculate în func ție de complexitatea lucr ărilor, dar este recomandat s ă nu depășească 2%.

26De exemplu:

Categoria de cheltuieli / costuri
Unitate de
măsură Nr. de
unități Cost
unitate,
Euro Cost
total,
Euro
Lucrări
Lucrări de construc ții Pe lucrare 1 300000 300000
Costurile pentru supervizarea șantierului (1%
din costul lucr ării) % 1 300 300

O categorie de cheltuieli important ă care se reg ăsește în aproape orice pr oiect este procurarea
de servicii . Această categorie de cheltuieli opereaz ă cu costuri estimative deoarece volumul și
diversitatea subcontract ărilor oferă acesteia o mare flexibilitate bugetului de proiect. Deoarece
pe piața serviciilor opereaz ă mai mul ți prestatori de servicii, este recomandat ă includerea
costurilor care reflect ă cel mai bine raportul “pre ț-calitate”. Totodat ă se va urm ări ca aceste
servicii să fie în viitor contractate în exclusivitate conform regulilor finan țatorului, care poate
restricționa clar standardele de prestare a serviciilor. De exemplu:

Categoria de cheltuieli / costuri
Unitate de
măsură Nr. de
unități Cost
unitate,
Euro Cost
total,
Euro
Servicii subcontractate
Pliante color Unități 500 0,5 250
A5 broșuri color Unități 1000 0,5 500
Servicii de evaluare Unități 1 5000 5000
Servicii de Audit Unități 1 3000 3000
Traduceri Pagini 200 5 1000
Servicii bancare % 0,01 500000 5000
Servicii training (3 ședințe x 4 module) Unități 12 1500 18000
Mass-media conferin țe Unități 3 600 1800

Totodată în buget se vor calcula alte cheltuielile legate de: arenda unor echipamente sau
autospeciale, procurarea de costuma ții și alt echipament, o cot ă de maxim 5% pentru
cheltuieli neprev ăzute și maxim 7% pentru costuri administrative.
După ce au fost elaborate toate categoriile de ch eltuieli are loc concatenarea lor într-un tabel
unic, care are la sfâr șit suma total ă a bugetului calculat ă.
De regulă, formularele de buget și procedurile de pl anificare financiar ă sunt foarte variate și
depind de fiecare finan țator în parte. Este esen țial ca managerii financiari s ă respecte exact
cerințele de elaborare a buge telor, de raportare și întocmire a rapoartelor financiare c ătre
organizația finanțatoare.

2.10 Ce este și cum se elaboreaz ă Matricea Cadrul Logic?

Matricea Cadrul Logic este unul din instrumentele de baz ă aplicate în elabor area unui proiect.
Acest instrument a fost creat în anii ’70 ai sec. XX dar a ajuns s ă fie folosit de majoritatea
absolută a organiza țiilor finan țatoare la nivel european și mondial.
Matricea este o reprezentarea tabelar ă a rezultatelor analizei problemelor într-un anumit
domeniu pentru un proiect concret format ă din 16 cadrane, împ ărțite pe patru coloane :

27Descrierea proiectului, Indicatorii de veri ficare, Sursele de Verificare, Ipotezele și patru
rânduri – Obiective general, Scopul proiectului, Rezultatele, Activit ățile.

În fiecare din cadranele Matric ei Cadrul Logic se insereaz ă un anumit tip de informa ție astfel
încât din aceasta s ă reiasă, într-o manier ă sistematic ă și logică legătura dintre situa ția
problemă și obiectivele, rezultatele, activit ățile, mijloacele și costurile proi ectului. Aceast ă
abordare reflect ă relațiile „cauz ă-efect” și „mijloace-scop” ale proiectului, identificând
totodată modul în care se verific ă realizarea acestora și situațiile care pot s ă influențeze
succesul sau insuccesul proiectului. Între Matricea Cadrul Logic și formatul propunerii de pr oiect (cererea de finan țare) exist ă o
legătură strânsă, în special în ceea ce prive ște conținutul sec țiunilor: obiective generale,
scopul proiectului, rezultate, activit ăți, mijloace, costuri, indicatori de verificare, ipoteze. De
aceea, matricea se completeaz ă fie până la scrierea proiectului, când se face analiza
problemelor și se identific ă strategia și structura logic ă a proiectului, fie se completeaz ă la
sfârșit când toate compartimentele cererii de finan
țare sunt deja elaborate.
Recomandarea practicienilor în scrierea de proiecte este ca Matricea Cadrul Logic s ă fie
elaborată la începutul scrierii proiectului, la etapa de analiz ă a problemelor și elaborare a
arborelui obiectivelor. La aceast ă etapă poate fi constituit ă o relație directă între elementele
arborelui obiectivelor și Matricea Cadrul Logic.

De asemenea, completând matricea la aceast ă etapă se poate stabili din start dac ă proiectul are
o legătură logică între elementele planif icate. În cazul lipsei leg ăturii logice este mai u șor de
reformulat anumite elemente la etapa ini țială, decât dac ă se va face aceas ta la etapa final ă

28când proiectul este deja scris. Matricea Cadrul Logic completat ă la începutul scrierii
proiectului devine un instrument de orientare pentru fiecare faz ă a procesului de scriere, cum
ar fi identificarea obiectivelor și scopului proiectului, identifi carea rezultatelor, elaborarea
planului de activit ăți.

Dacă sunt respectate etapele de el aborare a unui proiect, comple tarea Matricei Cadrul Logic
nu prezint ă o problem ă complexă.
Prima coloan ă a Matricei Cadrul Logic este numit ă “Descrierea proiectului” sau “Logica
intervenției” și cuprinde de jos în sus:
ƒ Activitățile (al 4-lea rând) se implementeaz ă cu ajutorul mijloacelor materiale, umane
și financiare;
ƒ Urmare a desf ășurării integrale a Activit ăților, se ob țin Rezultatele (al 3-lea rând);
ƒ Rezultatele îndeplinite conduc la în deplinirea Scopului (al 2-lea rând);
ƒ Scopul îndeplinit al proiectului contribuie la î ndeplinirea (par țială a Obiectivelor
Generale (primul rând).
În coloana a doua se includ indicatorii de verificare. Indicatorii de veri ficare descriu, în
termeni cantitativi și calitativi, în ce m ăsură au fost îndeplinite:
ƒ Obiectivele Generale ale proiectului (primul rând).
ƒ Scopul Proiectului (al 2-lea rând);
ƒ Rezultatele proiectului (al 3-lea rând).

Pentru al 4-lea rând – „Activit ăți” nu se stabilesc Indicatori de verificare dar se prezint ă
mijloacele materiale și resursele umane necesare desf ășurării activităților planificate în proiect

În Matricea Cadr ul Logic nu exist ă Indicatori și Surse de veri ficare pentru
Activități.
În coloana a treia se indică Sursele de verificare pe ntru indicatorii stabili ți în coloana a doua.
Sursele de verificare indic ă unde și sub ce form ă pot fi găsite informa țiile despre îndeplinirea
Obiectivelor generale, Scopului și Rezultatelor proiectului. De exemplu: rapoarte statistice,
articole mass-media, rapoarte ale proiectului etc. Pentru al 4-lea rând – „Activit ăți” nu se stabilesc surse de verificare dar se indic ă costurile și
sursele de finan țare ale activit ăților conform bugetul ui proiectului.
În coloana a patra sunt prezentate Ipotezele și Precondi țiile proiectului. De unde reies ele și
cum sunt identificate? În etapa de elaborare a arborelui obiectivelor constat ăm că implementarea unui singur proiect
nu poate conduce la solu ționarea integral ă a problemelor și îndeplinirea tuturor obiectivelor
identificate în Arborele obiectiv elor. De aceea, conform strate giei de proiect alese unele
obiective, prezente în arborele obiectivelor, r ămân în afara proiectulu i, nefiind incluse în
proiectul propus. Acestea ar putea îns ă influența implementarea proiectului și obținerea
rezultatelor, dar se situeaz ă în afara controlului echipei proiectului. Ca urmare, aceste
obiective și altele asem ănătoare lor, pot fi co nsiderate drept condi ții externe sau factori externi
ai proiectului și trebuiesc avute în vedere ca Ipoteze ce pot asigura succesul sau influen ța
negativ implementarea proiectului.

29Ipotezele se identific ă răspunzând la întrebarea: “Ce factori externi nu sunt influen țați de
implementarea proiectului, dar ar putea influen ța implementarea și durabilitatea acestuia?”.
Ipotezele se stabilesc pentru scopul proiectului, rezultate și activități.

De asemenea, în coloana a patra sunt prezentate și Precondi țiile desfășurării proiectului.
Precondițiile reprezint ă acele condi ții inițiale care trebuie s ă fie deja îndeplinite înainte ca
proiectul c ă înceapă și fără de care implementarea activit ăților proiectului nu este posibil ă.
Identificarea precondi țiilor se poate face r ăspunzând la întrebarea „ Ce condi ții trebuie s ă
existe, astfel ca proiectul s ă poată începe? ”.
În Matricea Cadrul Logic se eviden țiază două tipuri de leg ături logice:
ƒ Logica vertical ă – eviden țiază ceea ce urmeaz ă să se realizeze prin proiect, clarific ă
relațiile cauză-efect și scoate în eviden ță ipotezele în calitate de aspecte exterioare
proiectului care nu pot fi contro late de echipa de implementare.
ƒ Logica orizontal ă – urmărește măsurarea efectelor proiectului
și a resurselor utilizate în
perioada de implementare, prin precizarea indicatorilor de verificare a obiectivelor,
scopului și rezultatelor și a surselor care permit identificarea acestor indicatori.

Logica vertical ă din Matricea Cadrul Logic se cite ște în zigzag de la sfâr șit (Precondi ții) spre
început (Obiectivele generale) în felul urm ător:
ƒ dacă Precondi țiile sunt îndeplinite, Activit ățile pot începe;
ƒ dacă Activitățile au fost desf ășurate integral și dacă Ipotezele de la acest
nivel (al activit ăților) sunt îndeplinite, R ezultatele propuse sunt ob ținute;
ƒ dacă Rezultatele propuse pr in proiect au fost ob ținute integral și dacă
Ipotezele de la acest nivel (al Rezulta telor) sunt îndeplinite, Scopul
proiectului este îndeplinit;
ƒ dacă Scopul proiectului a fost îndeplinit și Ipotezele de la acest nivel (al
Scopului) sunt îndeplinite, proiectul a contribuit la îndeplinirea par țială a
Obiectivelor generale propuse în proiect.

Logica orizontal ă se citește pe liniile Matricei Cadrul Logic și vizează răspunsurile la
întrebările:
ƒ Care sunt indicatorii de verificare care vor m ăsura atingerea Obiectivelor
generale, Scopului proiectului și a Rezultatelor lui?
ƒ De unde și sub ce form ă voi prelua ace ști indicatori?
ƒ Care sunt mijloacele tehnice și umane alocate pentru realizarea activit ăților
proiectului?
ƒ Care sunt costurile de implementare a activit ăților proiectului și care sunt
sursele de finan țare?

30

Elaborarea și citirea Matricei Cadrul Logic este un exerci țiu util și foarte important pentru
scrierea unui proiect. Se recomand ă ca acest exerci țiu să fie realizat în echip ă, nu individual.
Prin acest exerci țiu se verific ă dacă logica vertical ă și orizontal ă este complet ă și corectă, dacă
indicatorii și sursele de verificare sunt accesibile, dac ă ipotezele nu creeaz ă riscuri mari
pentru proiect, dac ă beneficiile justific ă costurile, dac ă este necesar ă o reajustare sau proiectul
are o structur ă logică bine gândit ă.

31
33 CCee ffaacceemm dduuppăă ccee aamm ssccrriiss uunn pprrooiieecctt??
3.1 Ce alte documente suplimentare trebuie elaborate atunci când
scriu un proiect?

După finalizarea scrierii cererii de finan țare lucru asupra proiectul ui nu se încheie. În
dependen ță de finan țator, în afar ă de formularul de cerere de finan țare completat mai sunt
necesare elaborarea altor documente, care sunt necesare de prezentat odat ă cu propunerea de
proiect. Scopul elabor ării și prezentării acestor documente suplimen tare este oferirea de
informații detaliate și complete despre diferite aspecte ale proiectului, ceea ce-i justific ă
suplimentar finan țarea lui.
Lista documentelor suplimentare necesare de elaborat și prezentat poate fi mai lung ă sau mai
scurtă, dar în majoritatea cazurilor ea include urm ătoarele documente:
1. Planul de activit ăți. Acest document se prezint ă fie integrat în Cererea de finan țare
fie ca document separat.
2. Bugetul proiectului , elaborat conform pa șilor descri și în punctul 2.9 din Ghid.
3. Matricea Cadrul Logic , elaborat ă conform metodologiei de scrise în punctul 2.10 a
prezentului Ghid.
4. CV-le personalului care vor fi implicate direct în derularea proiectului.
5. Pentru proiectele de investi ții care prev ăd lucrări se solicit ă prezentarea unui studiu de
fezabilitate sau a unui studiu de prefezabilitate car e trebuie elaborat în conformitate
cu cerințele legisla ției în vigoare. De regul
ă, data realiz ării studiului de fezabilitate nu
trebuie să fie mai mare de 3 ani, înainte de termenul limit ă pentru depunerea ofertelor.
6. Pentru acelea și tipuri de proiecte se prezint ă devizele generale estimative ale
volumelor și costurilor lucr ărilor .
7. Pentru proiectele ce prev ăd achiziții de bunuri se solicit ă un document cu specificația
tehnică a bunurilor care se vor procura.
8. Pentru toate tipurile de proiecte se prezint ă studii, cercet ări, articole de specialitate
referitoare la problema proiectului care confirm ă datele și informa țiile indicate în
justificarea proiectului.
9. Pentru toate tipurile de proiecte se prezint ă copii de pe rapoartele financiare și
documentele de înregistrare a organiza ției care înainteaz ă proiectul spre finan țare.
10. Și nu în ultimul rând, pentru toate tipuril e de proiecte, este recomandat, ca s ă fie
prezentat un document separat (bro șură, buclet, alte documente tip ărite) – Profilul
companiei – care descrie în detalii ce reprezint ă organizația, care este experien ța ei în
implementarea proiectelor, ce proiecte reprezentative releva nte a realizat pân ă la
momentul depuneri i proiectului.

Acest document trebuie s ă descrie organiza ția cât de l ăudabil posibil, experien ța precedent ă și
proiectele anterioare realizate, recomand ări de la institu țiile finanțatoare cu care a ți cooperat și
alte informa ții relevante. În acest sens, descrie ți în detalii dar laconic:
Când și de către cine a fost constituit ă organizația?
Care sunt domeniile de activitate și interes ale organiza ției?
De ce anume organiza ția dvs. este cea mai potrivit ă să conducă proiectul?
Care este leg ătura ei cu comunitatea locala, grupul țintă și beneficiarii proiectului?
Ce fel de expertiz ă poate oferi organiza ția pentru implementarea proiectului pe care îl
depuneți spre finan țare?

32Dacă în implementarea proiectului vot fi sunt implica ți și alți parteneri, oferi ți informa ții
similare cu privire la disponibilitatea, capacitatea și aportul acestora în implementarea
proiectului.

În cele ce urmeaz ă se prezint ă câteva ponturi pentru prezenta rea de succes a unei organiza ții.
Această listă nu trebuie nicidecum considerat ă exhaustiv ă și poate fi completat ă cu alte
elemente ce contribuie la cre șterea încrederii finan țatorului în organiza ția pe care o
reprezenta ți.

Sfaturi utile pentru o prezentare de succes a organiza ției:
Nu utiliza ți niciodat ă un limbaj ce poate fi perceput ca un atac la adresa altor
organizații sau institu ții de tipul „noi suntem cei mai buni iar al ții nu sunt în stare și nu
au capacit ăți”.
Efectuați o analiz ă a punctelor tari ale organiza ției înainte de a preg ăti propunerea de
proiect și utilizați-le în descrierea organiza ției.
Arătați că procesul de elaborarea a proi ectului a fost participativ și a luat în
considerare opiniile grupului țintă.
Pregătiți din timp un document bine structurat și aranjat care prezint ă experien ța
organizației dvs. – Profilul companiei și atașați-l la propunerea de proiect.
Luați de la partenerii Dvs., de la beneficiarii proiectelor pe care le-a ți implementat
Scrisori de recomandare și atașați-le la propunerea de proiect.

3.2 Cum depunem proiectul spre finan țare?

Odată scris proiectul poate ob ține finanțare (dacă este selectat) numai dac ă va fi prezentat
finanțatorului spre examinare. De regul ă, propunerile de proiect împreun ă cu documentele de
suport suplimentare trebuie trimis e într-un colet sigilat prin po ștă recomandat ă sau livrate
personal la adresa finan țatorului. În orice anun ț de concurs de proiecte este specificat în detalii
unde și cum pot fi depuse propunerile de proiecte, cu indicarea adresei po ștale, adresei
electronic, telefoanelor și persoanelor de contact.
Cererile de finan țare trimise prin alte mijloace (de exemplu prin fax sau prin e-mail) sunt mai
puțin acceptate de finan țatori, dar sunt și excepții.
Propunerile de proiect împreun ă cu documentele suport trebuie depuse în format „hard” adic ă
printate, semnate și ștampilate într-un exemplar original și cel puțin o copie. Dar mul ți
finanțatori solicit ă ca dosarele s ă fie depuse în original și 4-5 copii.

De asemenea, în cele mai de se cazuri cererea de finan țare, bugetul și Matricea Cadrul Logic
trebuie de asemenea prezentate și în versiune electronic ă: pe CD sau expediate prin email la
adresele specificate de finan țatori. Este important, ca versiunea electronic ă să corespund ă prin
conținut întru totul versiunii prezentate pe hârtie. Fiecare document: cererea de finan țare,
bugetul și Matricea Cadrul Logic tre buie prezentate într-un fi șier electronic unic (de ex.
cererea de finan țare nu trebuie transmis ă în câteva fi șiere separate).

Pe coletul sigilat cu prop unerea de proiect trebuie s ă fie indicat în mod clar și vizibil:
ƒ Numele, adresa po ștală a finanțatorului
ƒ Denumirea programului c ătre care înainta ți proiectul
ƒ Numele, prenumele și adresa po ștală a organiza ției solicitant
ƒ Înscrierea "Not to be opened before the opening session" și ”A NU SE
DESCHIDE INAINTE DE SE DINTA DE DESCHIDERE”.

33
Ultima înscriere este foarte important ă deoarece v ă poate proteja de deschiderea anticipat ă a
coletelor și preluarea proiectului de c ătre o altă organizație.
De regulă, dosarele incomplete, în care lipsesc anumite documente solicitate, care sunt scrise
de mână sau sunt neîngrijite (atât în variant ă pe hârtie cât și în variant ă electronic ă) nu sunt
acceptate spre evaluare. Este foarte important ca dosar ele cu propunerile de proiecte s ă fie depuse în Termenul limit ă
pentru depunerea propunerilor de proiecte. De obicei fiecare concurs de proiecte are o dat ă o
oră limită limită pentru depunerea cererilor de finan țare. De exemplu: Data limit ă pentru
depunerea proiectelor este 13 oc tombrie 2010 (data depunerii la po ștă), ora 17.00, ora
locală. Propunerile de proiecte care se depun dup ă data limit ă sunt respinse automat.
La majoritatea finan țatorilor se poate de adresat înainte de termenul limit ă cu întreb ări
referitor la neclarit ățile existente sau pentru informa ții suplimentare. De regul ă, întrebările pot
fi trimise prin telefon, e-mail sau fax la finan țator nu mai târziu de 3- 5 zile înainte de data
limită de primire a cererilor de finan țare. Răspunsurile sunt expediat e în mod individual sau
sunt date r
ăspunsuri colective, plasat e la rubricile FAQ pe paginile web a organiza țiilor
finanțatoare.

34
44 CCee eessttee șșii ccuumm ssee ssccrriiee oo ssoolliicciittaarree ddiirreeccttăă??
4.1 Pot ob ține finan țare pentru activit ăți care nu constituie un
proiect?

În Capitolul 1 al Ghidului am men ționat că organiza țiile deruleaz ă deseori activit ăți ce nu
intră în categoria pr oiectelor. De regul ă, proiectele, scrise conform cerin țelor formularului de
cerere de finan țare sunt înaintate pentru a ob ține suportul financiar necesar c ătre un anumit
program de finan țare, o anumit ă organizație donatoare care a lansat un concurs de finan țare a
proiectelor. Ce facem în cazul în care activitatea pentru care avem nevoie de bani nu este tocmai un proiect? Ce facem în cazul în care pentru o activitate pe care vrem s ă o desfășurăm nu exist ă lansat un
program de finan țare sau un concurs de proiecte?
Este posibil de ob ținut finan țare pentru activit ăți care nu constituie un proiect?
Răspunsul la aceste și alte întreb ări similare exist ă și este unul pozitiv.
Da, este posibil de ob ținut finan țare pentru activit ăți ce sunt unice (de o singur ă dată, de
exemplu: burse, participare la conferin țe sau stagii, etc.) sau repetate în aproximativ acela și
fel în mod periodic, de exemplu: concursuri, festivaluri, expozi ții, târguri, etc.!
Da, este posibil de ob ținut susținere financiar ă pentru activit ăți cu scopuri largi, de durat ă ce
necesită implementarea mai multor activit ăț
i care, de regul ă, nu sunt intercorelate!
Principala metoda de accesa re a fondurilor pentru activit ăți care nu constituie un proiect este
solicitarea direct ă.

4.2 Cine poate finan ța o solicitare direct ă?

Solicitările directe pot fi adresate unui spectru larg de persoane și organiza ții finanțatoare,
cele mai indicate fiind:

Finanțator Particularit ăți
Persoanele particulare (de
regulă “persoane cu
bani”) Reprezint ă unii din cei mai importan ți și accesibili finan țatori. Se
identifică în persoana: directorilor de întreprinderi mari, liderii
corporațiilor interna ționale, ac ționarii majoritari ai societ ăților
comerciale cu renume, businessmeni cu renume, filantropi, etc. Dac ă
sunt în num ăr mare se pot asigura sume substan țiale.

Fundațiile individuale sau
familiale Sunt create pentru finan țarea diferitor ini țiative, activit ăți, proiecte,
acțiuni filantropice f ără a organiza concursuri sau programe speciale
de finan țare. Dispun de o bogat ă experien ță și anumite tradi ții de
alocare a fondurilor. De exemplu: Funda ția Familia Sturza, Funda ția
Soros, Funda ția Corneliu Coposu, Funda ția Ronald Reagan, Funda ția
Charles Stewart Mott, Funda ția Ford, etc.

35Finanțator Particularit ăți
Societățile comerciale (de
toate tipurile și mărimile) Reprezint ă un finan țator deosebit de important deoarece, a șa cum
atestă experien ța țărilor europene, societ ățile comerciale au o
contribuție majoră în bugetele organiza țiilor obștești și pot asigura cu
mici contribu ții (în bani) fondurile necesare pentru bugetul unei activit ăți
majore, pot aloca materiale pentru lucr ări de investi ții sau echipament.
În acest sens, nu este numaidecât necesar de orientat la resursele
financiare pe care le pot aloca firmele private. Contribu țiile în materiale
sau echipamente nu trebuie neglijate.

Fundațiile corpora țiilor
internaționale De regul ă aceste funda ții sunt înfiin țate de firme mari contribu țiile
făcându-se anual care depind în mare parte de profiturile ob ținute de
companii. Domeniile de finan țare și spectrul activit ăților pe care le
finanțează aceste funda ții este foarte divers. De regul ă, aceste funda ții
finanțează activități din inițiativă proprie și numai la solicitare direct ă.
De exemplu: Funda ția Orange, Funda ția Mitsubishi Elec tronic America;
Fundația IBM.

Fundațiile comunitare Aceste structuri sunt înfiin țate prin contribu ția persoanelor fizice și
juridice, autorit ăților publice locale cu localizare geografic ă într-o
comunitate dat ă pentru a acorda sprijinul financiar pentru diverse
acțiuni și activități cu caracter general care se limiteaz ă la acea
comunitate. Cererile de finan țare sunt depuse în adresa Funda ției
comunitare pentru a solu ționa o problem ă de interes comunitar.
Finanțările se acord ă de regul ă în conformitate cu programul de
activitate și statutul Funda ției. De exemplu: Funda ția Comunitar ă din
or. Ungheni, Funda ția Comunitar ă din or. Orhei sau Soroca.

Fundațiile mixte Sunt crearea cu suportul mai multor factori de interes și finanțate atât
de la bugetul de stat cât și din surse particulare sau comerciale. Se
acordă finanțare în domenii de interes foarte larg, cu un beneficiu
public evident. Astfel de structuri pot fi organizate în re țea de funda ții si
organiza ții. De exemplu: German Marshall Fund, Centrul Regional de
Mediu (REC).

Asociațiile religioase Acestea pot finan ța diferite tipuri de ini țiative și activități ale
organiza țiilor nonprofit și se întâlnesc sub diverse forme: asocia ții ale
unor culte sau o anumita biseric ă. Aceste structuri de regul ă acordă
surse de finan țare importante în domenii ca: servicii de asisten ță
socială, grupuri defavorizate, minorit ăți. Procedura de acordare a
fondurilor este facil ă în special membrilor comunit ății religioase.

Organiza țiile
neguvernamentale Deși este mai pu țin relevant pentru Republica Moldova, din cauza unei
slabe dezvolt ări a sectorului asociativ, de obicei organiza țiile
neguvernamentale reprezint ă uneori un sponsor deloc de neglijat. În
anumite condi ții și programe sunt cazuri când organiza țiile
neguvernamentale colecteaz ă fonduri pe care apoi le doneaz ă unor
organiza ții mai mici. Se poate întâmpla de asemenea, ca ac țiunea
pentru care solicita ți finanțare să fie parte integrant ă a unui proiect mai
mare al unui ONG. Finan țarea se face de regul ă, în acela și domeniu
de activitate cu al organiza ției donatoare.

Programele
guvernamentale Acestea se adreseaz ă unor probleme specifice la nivel na țional:
șomeri, copii, tineri, persoane cu dezabilit ăți, probleme specifice de
mediu și pot fi ușor accesate de c ătre organiza țiile neguvernamentale
fără un concurs special organizat din contul unor resurse și fonduri de
rezervă. De exemplu: Programele pentru tineret ale Ministerul
Tineretului și Sportului, Fondurile Ministerului culturii.

Alte institu ții Cum ar fi institu ții de învățământ superior sau de cercetare, institu ții din
domeniul culturii sau artei. Acestea pot pune la dispozi ție resurse
pentru ini țiative novatoare și inedite.

36
4.3 Ce activit ăți se susțin prin solicit ări directe?

Persoanele particulare, companiile private, funda țiile familiale și ceilalți finanțatori
menționați mai sus, de regul ă, sprijină o varietate larg ă de inițiative și activități, sau
microproiecte. Totu și, de următoarele activit ăți ar putea fi in mod special interesate:
ƒ Inițiative și microproiecte locale importante în zonele in care ele au o prezen ță
semnificativ ă;
ƒ Evenimente artistice și culturale de importan ță locală sau prestigioase;
ƒ Evenimente și competi ții sportive, în special acelea car e care atrag un interes public
deosebit;
ƒ Activități care se leag ă de produsul lor. De ex emplu, un fabricant de înghe țată va
putea dori s ă sprijine activit ăți de caritate pentru copii;
ƒ Proiecte de mediu, deoarece în aceste timpuri toat ă lumea iube ște mediul înconjur ător.

Este important de ținut cont de specificul și domeniul de activitate al donatorilor și de știut că
majoritatea din ei nu vor dori s ă sprijine ini țiative și activități care:
ƒ Se află mult în afara acelor z one în care au o prezen ță în afaceri.
ƒ Au scopuri v ădit religioase pentru o anumit ă religie.
ƒ Sunt de tip circular, sunt tip ărite pe un șablon standard și trimise la zeci de donatori.
Acestea, de obicei, sfâr șesc prin a ajunge necitite, în co șul de gunoi.
ƒ Sunt neîn țelese, controversate și care ar putea s ă le aducă o publicitate proast ă.
Exista o varietate de modu ri în care donatorii men ționați anterior ar putea oferi sprijin. De la
donatorii men ționați se pot ob ține:
ƒ Donații în bani ghea ță sau transferuri cu destina ție directă sau indirect ă;
ƒ Sponsorizarea unui eveniment sau a unei activit ăți;
ƒ Suportarea costurilor pentru publicarea materialelor promo ționale și educaționale;
ƒ Acțiuni promo ționale comune în care dona torii contribuie cu o dona ție în schimbul
fiecărui produs vândut, pentru a încuraja vânz ările;
ƒ Punerea la dispozi ție a facilit ăților companiei, incluzând s ălile de întâlnire, facilit ăți
de tipărire sau design, ajutor în expedierea po ștei;
ƒ Sprijin în echipamente, oferind produse ale companiei sau echipament de birou care
nu mai este solicitat;
ƒ Publicitatea unor bro șuri, pliante și alte publica ții ale solicitan ților.

4.4 Cum se scrie o solicitare direct ă?

Solicitarea direct ă este cea mai simpl ă formă de obținere a unei finan țări pentru realizarea
unei inițiative, acțiuni, activit ăți de scurt ă durată cu impact pozitiv major. Motivul principal
pentru care persoanele particulare, pers oanele juridice, companiile mari, institu țiile publice și
organizațiile donatoare etc. doneaz ă bani este foarte simplu:
Cineva i-a rugat s ă o facă!

În acest sens, Solicitarea direct ă este o adresare sub forma unei scrisori de
solicitare c ătre un poten țial donator pentru a ob ține suportul /sprijinul
necesar /par țial pentru realizarea unei ini țiative/activit ăți.

37
Prin solicitarea direct ă se menționează problema, se explic ă motivul pentru care
se solicită ajutor, se ofer ă o soluție și se solicit ă o donație /suport pentru a
realiza solu ția identificat ă.
Anual, organiza țiile de diferite m ărimi și domenii de activitate expediaz ă un număr foarte
mare de scrisori de solicitare direct ă a finanțărilor, plecând de la premiza c ă o parte din
destinatari vor r ăspunde apelului și acorda sau vira su ma de bani solicitat ă (sau in mod ideal
una cât mai mare). Aceste solicit ări nu ofer ă donatorilor alte beneficii în afara de sentimentul
că "fac un lucru bun". Din aceste considerente es te foarte important: Ce probleme abordeaz ă?
Ce se solicit ă prin aceste scriso ri? Cum este scris ă această scrisoare? R ăspunsuri scurte la
aceste întreb ări, dar în mod special la ultima întrebare se prezint ă supă cum urmeaz ă.
Experiența în domeniu, atest ă că acest tip de solicit ări directe este cel mai bine s ă fie utilizat
de organiza ții care lucreaz ă în domeniul serviciilor sociale. Problemele prezentate în astfel de
solicitări care fac apel la sentimente, emo ții și situații cu care oamenii se pot identifica cu
ușurință: copii flămânzi sau f ără adă
post, refugia ți, bătrâni, bolnavi cronici, femei etc. sunt de
regulă cel mai des sprijinite de donatori. Dar, și în alte domenii, precum: problemele mediului
înconjurător, activit ățile culturale, sportive, festivit ățile locale, iarmaroace, expozi ții sunt tot
mai des realizate cu sus ținerea diverselor organiza ții publice și private. Tipurile activit ăților și
modul în care ele pot fi sus ținute de finan țatori este descris în paragraful anterior.
Elementul cheie în ob ținerea unei finan țări directe este scrisoarea de solicitare.
Scopul unei astfel de scrisori este s ă furnizeze pe scurt (de obicei maximum dou ă-trei pagini)
informații esențiale despre subiectul propus spre finan țare. Prin intermediul solicit ărilor
directe se descrie pe scurt și foarte clar justificarea acord ării resurselor solicitate. Prin esen ța
sa solicitarea direct ă este un micro-proiect, de aceea trebuie s ă conțină elementele
caracteristice unui proiect. În continuare se prezint ă o structur ă model a unei scrisori de
solicitare direct ă.

1. Solicitarea trebuie scris ă pe foaia cu antet a organiza ției solicitante.
Antetul scrisorii trebuie s ă identifice în mod clar expeditorul (organiza ția,
adresa, num ărul de telefon, fax, adresa e-mail, adresa paginii web (dac ă
există) și destinatarul.
2. Nu uitați să adăugați data la care a fo st scris documentul.
3. Modul de adresare este extrem de important. Adre sarea reprezint ă prima
propoziție pe care o va citi destinatarul, "prima not ă a partiturii". Evita ți
formulări de tipul " Stimate Domnule/Doamna ". Dacă începeți în acest
mod, mesajul pe care îl transmit este nu numai c ă nu știți cui va adresa ți,
dar că nici nu a ți încercat s ă aflați acest lucru. Adresarea trebuie s ă fie
personalizat ă.
4. Atrageți atenția cu un început provocator. Utiliza ți un paragraf de
introducere, în care fie încerca ți să atrageți instantaneu aten ția cititorului,
fie că vă prezenta ți pe scurt scopul mesajului. Orice persoan ă (în speță
filantropii) este foarte ocupat ă și dacă citirea unui mesaj nu captiveaz ă în
primele 24 secunde scrisoarea nu este citit ă mai departe.

385. În continuare prezenta ți detaliile mesajului. Încerca ți să faceți scrisorile nu
mai lungi o de pagin ă și evitați din toate puterile s ă nu fie mai lungi de
două, maxim trei pagini. Scrisorile pe 3 și mai multe pagini nu se citesc în
proporție de 96%. Detaliile mesajului trebuie s ă conțină:
ƒ Care este problema concret ă pe care o aborda ți?
ƒ Se face o descriere succint ă și foarte clar ă care este scopul solicit ării?
ƒ Se explică în continuare mai detaliat de ce ave ți nevoie?
ƒ Menționați suma pe care o solicita ți. Cereți donația la început și
repetați cererea spre sfârșit.
ƒ Precizați exact cum? și pentru ce? va fi utilizata dona ția
ƒ Prezentați succint organiza ția, misiunea și scurt istoricul ei (poate fi
făcut la început sau la sfâr șitul scrisorii).
ƒ Relatați pe scurt dac ă ați realizat o activitate similar ă și care a a fost
rezultatul ei ( doar pozitiv desigur!
).
6. Urmează încheierea care trebuie s ă conțină concluzia, ceea ce a șteptați de
la activitatea pe care o ve ți desfășura și adăugați faptul că sunteți dispuși
să oferiți orice informa ții suplimentare.
7. Arătați prin con ținut că solicitarea dumneavoastr ă este urgent ă.
8. Subliniați caracterul de voluntariat al muncii pe care o depune ți (salariile
de obicei nu sunt acceptabile
)
9. Mulțumiți în avans donatorului.
10. La sfârșit adăugați numele și funcția dumneavoastr ă (tipărite) și
obligatoriu semn ătura. Câteva rânduri scrise de mân ă (eventual un post
scriptum) vor da o nota mai personal ă mesajului.

39
4.5 Gre șeli de evitat în scrierea solicit ărilor directe

În continuare este prezentat un model de scrisoare de solicitare direct ă a finanțării pentru
realizarea unor activit ăți de conștientizare a problemei calit ăți apei în râul din localitatea
Frumușica.

Stimate Domnule/ Stimat ă Doamnă,

Fundația „Cetățeni activi” este o organiza ție comunitar ă independent ă al cărei scop este de
a asigura informarea exact ă și de actualitate a cet ățenilor orașului Frumu șica și de ai implica în
procesul de dezvoltare local ă. Fiind o structur ă independent ă, căutam să ne finanțam din mai
multe surse iar marea majoritate a activit ăților noastre sunt realizate cu sprijinul voluntarilor. În
ultima perioad ă de timp, mai mul ți cetățeni din ora șul nostru au observat degradarea calit ății apei
în râul ce traverseaz ă localitatea. Aceasta afecteaz ă viața tuturor: adul ți sau copii, localnici sau
turiști.

Organizația noastră se ocupă cu realizarea diferitor activit ăți și proiecte de monitorizare a
calității apei râului pentru a limita îmboln ăvirile popula ției. După cum se cunoa ște calitatea apei
râului în mai multe sectoa re este foarte nesatisf ăcătoare. Daca am putea analiza probele preluate
din mai multe sectoare am ajuta oamenii s ă fie mai sănătoși iar copii s ă se dezvolte într-un mediu
curat. Avem foarte mult ă treaba de f ăcut și sper ca Compania „Com-Trans Invest” să ne ajute în
îndeplinirea cu succes a îndatoririlor.

Din cauza înc ărcării cu reziduuri de petrol a apei, tiner ii au cel mai mult de suferit. In anul
2010 au fost înregistra ți cu 20% mai mul ți afectați în rândul adolescen ților și al tinerilor.
Informațiile de actualitate sunt disponibile și dorim să le mediatiz ăm prin intermediul unor
fluturași informativi în aceast ă vară. Fluturașii sunt des folosi ți pentru promovarea diferitor
produse și credem noi c ă prin aceast ă modalitate vom atrage aten ția cuvenită asupra calit ății apei.
Odată publicați, fluturașii informativi vor fi distribui ți în scoli, licee, institu ții publice, la stadion
și în cluburi.

Un alt grup țintă al activit ăților noastre din aceast ă vară este adresat organiza țiilor
specializate în domeniu și voluntarilor activi ști în domeniul calit ății apei. Acestora dorim s ă le
distribuim literatur ă de specialitate pentru a fi mereu la curent cu noile proceduri și metode de
monitorizare a calit ății apei.

Pentru a asigura succesul demersului nostru din vara aceasta, avem nevoie de suport
financiar. Cunoa șterea calit ății apei în orice moment va putea salva multe vie ți. In trecut
companiile ne-au sponsori zat cu 5.000 lei. Organiza ția noastră estimează că va cheltui pentru
acțiunile nominalizate 15.000 lei în decursul acestui an. Dac ă doriți orice alta informa ție atât
despre inten țiile noastre cât și despre problematica calit ății apei din râu, va rog s ă mă contactați.

În speranță că veți da curs solicit ării noastre, a șteptăm să ne scrieți cât mai curând.

Cu sinceritate
Ana Maria Vasile
Director Funda ția „Cetățeni activi”

40
Modelul de scrisoare este urmat de o list ă de greșeli comise de autori în scrierea scrisorii. Sper
acest exemplu va fi o bun ă practică de luat în considera ție și va servi un bun model de evitare
a greșelilor care se comit în astfel de documente.

10 greșeli prezente în Scrisoarea de
solicitare – de evitat în alte scrisori!

1. Aceasta scrisoare este un apel al unei organiza ții care vrea s ă realizeze o ac țiune de
monitorizare a calit ății apei din râul din localitate. Este evident c ă intenția de a ob ține
o donație din partea unei companii private locale care contribui la poluare apei este
bună. Solicitarea, îns ă, deși este scris ă scurt și laconic, ofer ă prea puține argumente în
favoarea ob ținerii finan țării. Argumentele sunt pu ține, slab argumentate și cu caracter
general.
2. În solicitare se încearc ă să fie combinate dou ă apeluri într-unul singur. Se solicit ă
suport pentru publicarea unor flutura și informativi dar și pentru organiza țiilor
specializate în domeniu și voluntarilor activi ști în domeniul calit ății apei. Acestea sunt
două lucruri, de și apropiate, dar ,totu și, complet diferite.
3. O abordare mai plauzibil ă ar fi fost accentuarea importan ței inform ării – scopul de
bază al solicit ării. Flutura șii informativi pot avea succes dar trebuie s ă fie la locul
potrivit. Este de ajuns s ă se menționeze o propozi ție prin care s ă se explice c ă dacă
oamenii vor fi mai informa ți despre problema existent ă atunci se va schimba
atitudinea lor și va fi posibil de ai antrena în alte ac țiuni mai consistente de
îmbunătățire a calității apei.
4. Nu se precizeaz ă câți bani se solicit ă și de unde se vor lua toat e resursele necesare.
5. Nu se specific ă clar nici pentru ce vor fi cheltui ți acești bani.
6. Decât să se scrie mult și fără a se accentua argumentele, ar fi fost de ajuns atât: „ Este
trist dar ap ă râului este foarte poluat ă. Nici pe ști nu se mai întâlnesc demult.
Problema șine în mare parte de volumul mare de de șeuri care este aruncat zilnic de
către locuitori și întreprinderi în râu. Vestea bun ă este aceea c ă oamenii pot fi
informați despre pericolele arunc ării deșeurilor. De aceea Funda ția inițiază o acțiune
amplă de informare privind calitate a apei în râu astfel încât s ă atragem aten ția
opiniei publice asupra acestei probleme și să demarăm alte ac țiuni de salvare a
râului ”.
7. Scrisoarea nu este personalizat ă către o anume persoan ă din companie.
8. Scrisoarea nu este pe foaia cu antet a organiza ției, lipsesc informa țiile de contact, nr.
de înregistrare, data.
9. Nu sunt prezentate istorii de succes și alte acțiuni realizate de organiza ție pentru a
demonstra capacitate de administrare a ac țiunii.
10. Nu sunt nominaliza ți partenerii acestei ac țiuni, persoanele responsabile și modalitatea
de control asupra resursel or ce vor fi primite.

41
ÎÎnncchheeiieerree

Scrierea unui proiect este o munc ă migăloasă dar merit ă. Odată învățată tehnica de scriere a
proiectelor va schimba mu lt în activitatea organiza ției, începând de la planificarea activit ății și
terminând cu m ărimea bugetului. Este important în acest proces de perfec ționat continuu și de
respectat cerin țele minime fa ță de completarea cererilor de finan țare înaintate de finan țator
sau chiar a scrisorilor de solicitare direct ă. Aceste cerin țe minime se refer ă inclusiv la
următoarele aspecte.
În procesul de completare a formularului cererii de finan țare sau de scriere a unei solicit ări
directe nu face ți greșeli de ortografie sau de gramatic ă; folosiți același tip de litere pe tot
parcursul formularului, respectând limitele de spa țiu, ori ele au fost fixate de finan țator.
În scrierea proiectului nu porni ți de la premisa c ă finanțatorul / evaluatorul este specialistul
numărul unu în problematica abordat ă de proiect, c ă are timp și răbdare să citească frazele
neînțelese. Expunerea clar ă și argumentat
ă limpede a detaliilor u șurează evaluare proiectelor.
După finalizarea scrierii proiectului, ruga ți un coleg care nu este familiarizat cu proiectul și
care nu a participat la elaborarea lui s ă citească propunerea. Întreba ți-l după asta ce p ărerea
are, care sunt momentele neclare sau neîn țelese.
De asemenea, este recomandat s ă păstrați un exemplar al scrisorii de solicitare, propunerii de
proiect înaintat ă spre finan țate în formatul și volumul prezentat finan țatorului. Este foarte
posibil ca s ă aveți nevoie de ele în caz de contestare a rezultatelor, precizare a unor date sau
cel mai important, ve ți avea nevoie la implementarea proiectului.
Ultima precizare referitor la scrierea proiectelor și legătura care trebuie s ă existe între
strategia de dezvol tare a unei organiza ții și obiectivele diverselor proi ecte pe care le scrie.
Practicieni recomand ă că proiectele nu trebuie scrise și promovate spre finan țare „așa de
dragul proiectelor”, pentru c ă „așa este la mod ă”, sau pentru „a câ știga niște bani” sau pentru
că „există fonduri europene consid erabile”, sau pentru c ă „ne-a rugat cineva s ă-l ajută
m” cu
scrierea unui proiect. „Beneficiarul trebuie s ă caute bani pentru proiecte și nu proiecte pentru
bani. Finan țatorul procedeaz ă în sens invers”. Proiectele scrise și promovate de organiza ții
trebuie să reiasă și să fie armonizate cu strategi a de dezvoltare a organiza ției, ceea ce
înseamnă că stabilirea ideii, obiectivelor și activităților proiectului trebuie s ă preceadă
căutarea / identificarea sursei de finan țare.
În cele mai dese cazuri lucrurile stau invers. Angaja ții unei organiza ții „aud”, „citesc” de
existența unei surse de finan țare, de lansarea unui nou program și de abia atunci se gândesc la
un proiect care s ă se potriveasc ă, măcar în linii mari, obiectiv elor respectivei surse de
finanțare. În acest caz, obiectivele proi ectului nu sunt concepute în func ție de necesit ățile de
dezvoltare ale organiza ției, dar organiza ția respectiv ă se „chinuie” s ă își ajusteze obiectivele
pentru acestea s ă coincidă cu cele ale agen ției finanțatoare.
Ordinea corect ă, recomandat ă, pentru atingerea performan țelor în activitatea unei organiza ț
ii
ce activeaz ă prin proiecte este: Obiective strategice ale organiza ției – plan de ac țiuni pentru
perioada respectiv ă – proiecte – surse de finan țare care coincid cu cele ale organiza ției. În
felul acesta, unitatea de m ăsură a performan ței este capacitatea organiza ției de a stabili o
legătură durabilă între proiectele pe care le scrie și obiectivele sale opera ționale și strategice.

42
AAnneexxee
Anexa A. Model de formular de cerere de finan țare

1. DESCRIEREA PROIECTULUI

1.1 Titlul proiectului:

1.2 Loca ția:

Țara Regiune Ora ș/sat

1.3 Costul ac țiunii și suma solicitat ă de la finan țator

Costul total al proiectului (A) Suma solicitat ă (B) % din costul total (B/Ax100)
EUR EUR %

1.4 Sumar (max. 1 pagin ă)

Durata total ă a acțiunii < … luni >
Obiectivele ac țiunii < Obiectivele generale ale proiectului >
<Obiectivul specific al proiectului >
Partener(i)
Solicitant Denumirea, țara
Partenerul nr. 1 Denumirea, țara
Partenerul nr. n Denumirea, țara
Grup(uri) țintă
Beneficiari finali
Rezultate estimate
Activități principale

1.5 Obiectivele proiect ului (max. 1 pagin ă)

Descrieți Obiectivele generale la care proiectul urm ărește să contribuie și Obiectivul
specific pe care proiectului urm ărește să-l atingă, însoțite de o explica ție scurtă și clară a
impactului proiectului.

1.6 Relevan ța proiectului (max. 3 pagini)

Vă rugăm să furnizați următoarele informa ții:
‰ Furnizați o prezentare și o analiz ă detaliată a problemelor pe care le va aborda
proiectul.
‰ Furnizați o descriere detaliat ă a grupurilor țintă și a beneficiarilor finali și a numărului
estimat.

43‰ Identifica ți clar problemele specifice care urmeaz ă să fie abordate în cadrul
proiectului, precum și nevoile și constrângerile determinate pentru grupurile țintă.
‰ Demonstra ți relevan ța proiectului fa ță de nevoile și constrângerile din țara față de
grupurile țintă și modul în care ac țiunea va oferi solu țiile dorite.

1.7 Descrierea proiectului și a eficacit ății acesteia (max. 14 pagini)

Furnizați o descriere detaliat ă a proiectului care va trebui s ă cuprindă:

‰ Rezultatele a șteptate ale proiectului.
Indicați cum proiectul va îmbun ătăți situația grupurilor țintă/beneficiarilor. Oferi ți date
specifice și cuantifica ți rezultatele, pe cât posibil. Specifica ți publicațiile importante prev ăzute.

‰ Complementaritatea cu alte proiecte.
Descrieți modul în care proiectul dezvolt ă sau complementeaz ă alte proiecte și inițiative
implementate de solicitant sau de al ți parteneri din acela și domeniu de activitate.

‰ Activitățile propuse.
Identifica ți și descrie ți în detaliu fiecare activitate care urmeaz ă să fie implementat ă pentru a
obține rezultatele propuse. Pentru a facilita managementul proiectului, solicitan ților li se cere
să structureze proiectul în maxim 5 componente cu tematici diferite – Grupuri de activit ăți
(GA). Grupul de activit ăți reprezint ă o grupare de activit ăți din proiect care sunt
interconectate tematic.
1.7.1 GRUP DE ACTIVIT ĂȚI 1
G
R U
P

D
E

A
C
T
I
V
I
T
Ă
Ț
I

1 Denumire Managementul proiectului, activit ățile de coordonare și
comunicare
Partener de proiect responsabil (PP):

Parteneri implica ți:
Scopul GA
Descrierea activit ăților Responsabil
Activitatea 1: De exemplu: Crearea Echipei de
implementare a proiectului Partener 1
Activitatea 2:
Activitatea n:
Produse ( outputs ) estimate (cuantificate)
de ex.: Lunile 1-6
Până la primul
Raport intermediar De exemplu: Num ărul de ședințe ale Comitetului de conducere a
proiectului organizate
Lunile 6-12 Până la Raportul
final

Rezultatele estimate (enumerate; cuantificate, dac ă este posibil)
De exemplu: Un proiect bine administrat care î și îndepline ște obiectivele, f ără conflicte
serioase între parteneri, f ără nereguli/ iregularit ăți și cu o raportare corespunz ătoare.

441.8 Metodologie (max. 4 pagini)

Descrieți în detaliu:
‰ metodele de implementare a proiectului;
‰ în cazul în care proiectul reprezint ă o prelungire a unui proiect anterioare, explica ți
relației dintre ele;
‰ procedurile de monitorizare și evaluare intern ă/externă;
‰ rolul și participarea la ac țiune a diferi ților actori și factori interesa ți (parteneri locali,
grupuri țintă, autorități locale, etc.), și motivele pentru care le-au fost atribuite aceste
roluri;
‰ structura organiza țională și echipa propus ă pentru implementarea ac țiunii, cu
specificarea func țiilor (nu trebuie s ă specifica ți numele persoanelor, ci se va depune
ca document justificativ o fi șă a postului pentru membrii echipei proiectului;
‰ principalele mijloace propuse pentru implementarea ac țiunii (echipamente, materiale
și bunuri care urmeaz ă să fie achizi ționate sau închiriate);

1.9 Durata și planul indicativ de ac țiune pentru implementarea ac țiunii

Durata ac țiunii va fi de <X> luni. Planul de ac țiune va fi elaborat utilizând formatul de mai jos:

Anul 1
Semestrul 1 Semestrul 2
Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
GA 1
Activitatea 1 (titlu)
Activitatea 2 (titlu)
Activitatea n (titlu)
GA 2
Activitatea 1 (titlu)
Activitatea 2 (titlu)
Activitatea n (titlu)
Etc.

1.10 Durabilitate (max. 3 pagini)

‰ Descrieți principalele condi ții preliminare și ipoteze ale implement ării proiectului.
‰ Prezenta ți o analiz ă detaliată a riscurilor și activitățile de mitigare a lor.
‰ Explicați modul în care va fi asigurat ă durabilitatea dup ă finalizarea proiectului. În
acest sens, v ă rugăm să faceți o distinc ție clară între urm ătoarele dimensiuni ale
durabilității:
• Durabilitatea financiar ă (finanțarea activit ăților de consolidare, sursele de venit
pentru acoperirea tuturor costurilor de func ționare și de între ținere etc.);
• Nivelul institu țional (ce structuri vor permite, și în ce mod, ca rezultatele proiectului
să continue s ă existe și după finalizarea lui? A cui va fi „proprietatea”?;
• Nivelul politicii, acolo unde este aplicabil (Ce impact structural va avea proiectul – va
conduce la îmbun ătățirea legisla ției, a normelor de conduit ă, a metodelor, etc.);
• Durabilitatea privind mediul înconjur ător (ce impact va avea proiectul asupra
mediului înconjur ător.

45

2. MATRICEA CADRU LOGIC

Logica interven ției Indicatori de
performan ță Surse și mijloace de
verificare Ipoteze / Precondi ții
Care sunt
obiectivele
generale
cuprinzătoare la care
va contribui proiectul? Care sunt indicatorii
cheie pentru obiectivele
generale? Care sunt sursele de
informații pentru
acești indicatori?
Care este obiectivul
specific pe care
acest proiect
urmărește să-l
îndeplineasc ă pentru
a contribui la realizarea
obiectivelor
generale? Ce indicatori arat ă că
obiectivul proiectului a
fost atins? Care sunt sursele de
informații pentru
acești indicatori? Care sunt factorii și
condițiile, de care nu
este răspunzător
Beneficiarul, necesare pentru a îndeplini acest obiectiv? (condi ții
externe)
Ce riscuri ar trebui s ă
fie luate în considerare?
Care sunt
rezultatele
așteptate?
(enumera ți-le) Care sunt indicatorii
prin care se m ăsoară
dacă proiectul a atins
rezultatele estimate? Care sunt sursele de
informații pentru
acești indicatori? Ce condi ții externe
trebuie s ă fie
îndeplinite pentru a
obține rezultatele
estimate?
Care sunt
activitățile-cheie
care vor fi
desfășurate pentru a
obține rezultatele
estimate? Activitatea 1.1 Activitatea 1.2 Activitatea 2.1
Activitatea 2.2
Activitatea 3.1 Activitatea 3.2, etc. Mijloace:
Care sunt mijloacele
necesare pentru implementarea acestor
activități, de ex.
personal echipamente, instruire, studii, bunuri, facilități operaționale,
deplasări, servicii, etc. Costuri
Care sunt costurile
proiectului? Cum sunt acestea
clasificate?
(detaliere în Bugetul proiectului) Ce condi ții preliminare
sunt cerute anterior începerii proiectului? Ce condi ții care nu
sunt controlate direct
de Beneficiar trebuie să fie îndeplinite
pentru implementarea activităților
planificate?

46
3. BUGETUL PROIECTULUI

Costuri Unitate Nr. de
unități Cost
unitar
(EUR) Costuri
total
(EUR)
1. Resurse umane
1.1 Salarii (salarii brute, incluzând asigur ări
sociale și alte taxe, personal local)
1.1.1 Personal Tehnic Pe lun ă
1.1.2 Personal administrativ/auxiliar Pe lun ă
1.2 Salarii (salarii brute, incluzând asigur ări
sociale și alte taxe, personal extern) Pe lună
1.3 Per diem pe misiune/deplasare
1.3.1 Str ăinătate (personalul proiectului) Pe zi
1.3.2 Local (personalul proiectului) Pe zi
1.3.3 Participan ți la seminar/conferin ță Pe zi
Sub-total Resurse umane
2. Transport
2.1. Transport interna țional Pe zbor
2.2 Transport local Pe lun ă
Sub-total Deplas ări
3. Echipamente și bunuri
3.1 Achizi ționarea sau închirierea de vehicule Pe vehicul
3.2 Mobilier, echipamente IT
3.3 Utilaje, unelte …
3.4 Altele (v ă rugăm să specifica ți)
Sub-total Echipamente și bunuri
4. Sediu local
4.1 Costuri exploatare vehicule Pe lun ă
4.2 Chirie spa țiu birou Pe lun ă
4.3 Consumabile – articole de birotic ă Pe lun ă
4.4 Alte servicii (tel/fax, electricitate/înc ălzire) Pe lun ă
Sub-total Sediu local
5. Servicii subcontractate
5.1 Publica ții
5.2 Studii, cercetare
5.3 Verificarea cheltuielilor
5.4 Costuri de evaluare
5.5 Traducere, interpre ți
5.6 Servicii financiare (garan ții bancare etc.)
5.7 Costuri pentru conferin țe/seminarii10
5.8. Acțiuni de vizibilitate
5.9. Exper ți externi
Sub-total Servicii subcontractate
6. Altele
(vă rugăm specifica ți)- adăugați oricâte
rânduri este nevoie
Sub-total Altele
7. Rezerv ă cheltuieli neprev ăzute (max 5%)
8. Costuri administrative (max 7%)
9. TOTAL COSTURI ALE PROIECTULUI

47
4. DESCRIEREA SOLICITANTULUI

Numele organiza ției
Numărul de înregistrare
Data înregistr ării
Locul înregistr ării
Adresa oficial ă
Țara de înregistrare
Regiune
Oraș /sat
Adresa de email a organiza ției
Numărul de telefon / fax:
Pagina de Internet a Organiza ției

5. EXPERIEN ȚA ÎN CADRUL ALTOR PROIECTE

Maximum 1 pagin ă per proiect. Prezenta ți o descriere a proiectelor pe care organiza ția dvs.
le-a implementat în ultimii trei ani. Aceste informa ții vor fi utilizate pentru a evalua dac ă aveți
experien ță pentru administrarea proiectelor.

Titlul proiectului:
Locația Costul
proiectului
(EUR) Manager Donatorii
(nume) Suma cu care
a contribuit
(donatorul) Date (de la
zz/ll/aaaa la
zz/ll/aaaa)

Obiectivele și rezultatele
proiectului

6. RESURSE
Vă rugăm să furnizați informa ții privind bilan țul contului organiza ției dvs.

Anul Cifra de
afaceri t Venituri
nete Bilanț
total Contribu țiile
acționarilor Datorii pe
termen
mediu și lung Datorii pe
termen
scurt
(< 1 an)-
N
N-1
N-2

Numărul de angaja ți direct ai organiza ției Dvs. În cazurile în care organiza ția nu are personal
pentru realizarea sarcinilor legate de proiect, aceasta poate angaja exper ți din exterior.

Număr total angaja ți Num ăr de angaja ți pentru
implementarea proiectului Numărul de exper ți externi
contracta ți
Normă
întreagă Part time Norm ă
întreagă Part time Norm ă
întreagă Part time

48

7. LISTA CONSILIULUI DIRECTOR AL ORGANIZA ȚIEI DVS.

Nume Profesie Funcție Țara de
naționalitate În consiliu din
data de
Dl.
Dna.

8. DESCRIEREA PARTENERILOR

Această secțiune trebuie s ă fie completat ă pentru fiecare organiza ție partener

Partenerul n
Denumirea juridic ă complet ă
Data înregistr ării
Locul înregistr ării
Forma juridic ă
Adresa oficial ă de înregistrare
Țara de înregistrare
Regiune
Oraș(e)
Persoana de contact
Numărul de telefon / fax:
Adresa de email
Numărul de angaja ți
Alte resurse relevante
Experien ța în proiecte similare
Istoria de colaborare cu solicitantul
Rolul și implicarea în preg ătirea
acțiunii propuse
Rolul și implicarea în punerea în
implementarea ac țiunii propuse

49

9. GRILA DE VERIFICARE

Înainte de a trimite propunerea dvs., v ă rugăm să verifica ți DACĂ fiecare dintre
componentele urm ătoare este complet ă și respect ă criteriile de mai jos:

A se completa
de către
solicitant
Da Nu
Titlul Propunerii: <specifica ți titlul>

PARTEA 1 (ADMINISTRATIV) și completat ă
1. A fost utilizat și completat formularul corect pentru solicitarea de
finanțare nerambursabil ă (publicat pentru acest apel de propuneri
proiecte).
2. Solicitantul a completat și a semnat Declara ția solicitantului.
3. Propunerea este tehnoredactat ă și este în limba englez ă.
4. Sunt incluse un exemplar original și patru copii .
5. Este inclus ă o versiune în format electronic ( CD Rom ) a
formularului de cerere de finan țare nerambursabil ă, bugetul și
matricea cadru logic)
6. Fiecare dintre parteneri a completat și a semnat o declara ție de
parteneriat și au fost incluse declara țiile respective.
7. Bugetul este prezentat în formatul solicitat, este exprimat în euro și
este anexat.
8. Matricea cadru logic a fost completat ă și este inclus ă.

PARTEA 2 (ELIGIBILITATE)
9. Durata ac țiunii este mai mic ă sau egal ă cu …luni (durata maxim ă
permisă)
10. Durata ac țiunii este mai mare sau egal ă cu … luni (durata minim ă
permisă).
11. Exist ă cel puțin un partener din UE și un partener din Moldova.
12. Contribu ția solicitat ă este mai mare sau egal ă cu …EUR (suma
minimă permisă).
13 Contribu ția solicitat ă este mai mic ă sau egal ă cu …EUR (suma
maximă permisă).
14. Contribu ția solicitat ă este mai mic ă sau egal ă cu <90 %> din
totalul cheltuielilor eligibile corespunz ătoare acțiunii (procentul
maxim permis).

50
Anexa B. Extras din Formularul de Cerere de finan țare al unui
proiect de succes realizat

1. DESCRIERE

1.1 Titlu

Activități culturale transfr ontaliere – premis ă a cooper ării multilaterale durabile

1.2 Loca ția (locațiile)

Țară / țări, regiune / regiuni, ora ș / orașe

Republica Moldova, raionul Ștefan Vod ă, satul Fe ștelița,
România, jude țul Botoșani, orașul Bucecea și județul Vaslui comuna Perieni.

1.3 Costul proiectului și suma solicitat ă de la Comisia European ă

1.4 Sumar

Maxim 1 pagina

Durata ac țiunii 18 luni

Obiectivele
acțiunii Obiectivele generale la care proiectul î și propune s ă contribuie sunt: (i)
Îmbunătățirea infrastructurii culturale regionale; (ii) Asigurarea continuit ății
tradițiilor populare mo ștenite și promovarea valorilor cultural-istorice comune;
(iii) Stabilirea unor rela ții de cooperare cultural ă subregional ă transfrontaliere
între locuitorii comunit ăților din Republica Moldova și România.

Obiectivul specific pe care proiectul î și propune s ă-l atingă este :
Asigurarea infrastructurii, logisticii și resurselor necesare ini țierii și dezvoltării
unor rela ții de cooperare culturale transfrontaliere durabile între comunit ățile
locale din cele dou ă țări.

Partener (i) Consiliul local Fe ștelița, raionul Ștefan Vod ă, Republica Moldova
Consiliul raional Ștefan Vod ă, Direcția cultură, Consiliul raional C ăușeni,
Republica Moldova Consiliul local Bucecea, Boto șani și Consiliul local Perieni, Vaslui România

Grup (grupuri
țintă) Membrii colectivelor artistice din Fe ștelița (Republica Moldova),
ansamblurile din Perieni și Bucecea (România) și formații artistice din
raionul Ștefan Vod ă și orașul Bender, Republica Moldova (în total peste
2000 persoane).
Costul total Suma solicitat ă de la UE % din costul total
EUR 325,860.00 EUR 292,622.00 89,8%

51Beneficiari finali Locuitorii comunelor parteneri ai proiectului și ai raionului Ștefan Vod ă (circa
90 mii persoane) ce vor fi direct implica ți în realizarea evenimentelor
culturale și autoritățile locale în a c ăror administrare se afl ă ansamblurile și
colectivele artistice promotoare ale valorilor culturale.
Rezultate
estimate ƒ Infrastructur ă culturală reabilitat ă
ƒ 2 festivaluri transfrontaliere cu participarea a peste 2000 participan ți,
desfășurate în Republica Moldova și România
ƒ Sedii reabilitate și dotate pentru 2 colective artistice și o școală de arte
cu peste 100 elevi, tineri și bătrâni
ƒ Creștere cu 40% a num ărului participan ților în colectivele artistice în
primul an dup ă finalizarea proiectului;
ƒ 1000 exemplare de mijloace promo ționale ale proiectului;
ƒ 1000 CD multimedia cu piese folclorice populare din Bucovina și
Moldova
ƒ Bagaj cultural și repertorial mai bogat pentru ansamblurile participante la
evenimentele culturale transfrontaliere
ƒ Transformarea festivalului interna țional „Vasile Moga” într-o nou ă tradiție
culturală în partea de sud-est a Basarabiei și zona de cooperare
transfrontalier ă Republica Moldova – România.

Activități
principale Activitățile preconizate sunt: (i) stabilirea cadrului de lucru și lansarea
proiectului; (ii) participare la festivalul interna țional de cântec, dans, tradi ții și
datini populare în Bucecea, Boto șani; (iii) reabilitarea infrastructurii culturale
în s. Fe ștelița, achizi ționări bunuri și servicii în vederea organiz ării și
desfășurării festivalului interna țional de datini populare „Vasile Moga”; (iv)
desfășurarea festivalului interna țional de cântec, dansuri și datini populare
„Vasile Moga”; (v) promovarea activit ăților proiectului și diseminarea
rezultatelor; (vi) managementul proiectului, monitorizare și evaluare.

1.5 Obiective

‰ Maximum 1 pagin ă. Descrie ți obiectivul / obiectivele general(e) la care va contribui
acțiunea și obiectivul specific pe care ac țiunea își propune sa îl ating ă.

Obiectivele Generale la care proiectul î și propune s ă contribuie sunt:
1. Îmbun ătățirea infrastructurii culturale regionale;
2. Asigurarea continuit ății tradițiilor populare mo ștenite și promovarea valorilor cultural-
istorice comune;
3. Stabilirea unor rela ții de cooperare cultural ă transfrontaliere între locuitorii
comunităților din Republica Moldova și România.

Obiectivul specific pe care proiectului î și propune s ă-l atingă este: Asigurarea
infrastructurii, logisticii și resurselor necesare ini țierii și dezvolt ării unor rela ții de
cooperare culturale transfrontaliere durabile între comunit ățile locale din cele dou ă
țări.
Obiectivele generale și Obiectivul specific ale prezentului proiect reies direct din Obiectivele
Fundamentale, Principiile și Domeniile prioritate ale Programului Na țional „Satul
Moldovenesc”, obiectivele Strategiei Na ționale de Dezvoltare și Obiectivul global și
Obiectivele strategice ale Programului de Vecin ătate România – Republica Moldova 2004-
2006 .

52Obiectivul fundamental nr. 8 al Programului Na țional „Satul Moldovenesc” stabile ște inclusiv
prioritatea de protec ție, menținere și promovare a valorilor cultural-istorice. Principiul nr.7 al
Programului Na țional stabile ște necesitatea sus ținerii particip ării localit ăților rurale în
alianțele regionale și subregionale, în cooperarea transfrontalier ă, inclusiv în cadrul
Euroregiunilor. Iar Ac țiunile Programului Na țional „Satul Moldovenesc” pe Domeniul prioritar
nr. 7 trebuie s ă fie focalizate spre protejarea și punerea în valoare a mediului ambiant și a
valorile cultural-istorice. De asemenea, Obiectivele generale și Obiectivul specific ale prezentului proiect reies din
Obiectivul global și Obiectivele strategice ale Programului de Vecin ătate România –
Republica Moldova 2004-2006, deoarece sunt orientate spre dezvoltarea principiilor cooperării transfrontaliere și vor contribui la intensificarea cooper ării economice și sociale
transfrontaliere, ca urmare a stabilirii unor rela ții de cooperare cultural ă durabilă.

Lucian Blaga men ționa că „Veșnicia s-a n ăscut la sat”. Atât satele din Republica Moldova cât
și satele din Bucovina româneasc ă se mândresc cu o mare bog ăție de valori culturale și de
tradiții în artă populară, în special datini și tradiț
ii, cântece și colinde populare, obiceiuri cu
prilejul diferitor s ărbători, cu covoare și artizanat, produse de ol ărit, tâmplari, țesători,
cioplitori în lemn, me șteri în prelucrarea pietrei, etc. Cu adev ărat satele moldovene ști
reprezint ă temelii morale, filozofice, etice și culturale unice și de excep ție. Aceste valori,
datorită conjuncturii și anumitor factorilor obiectivi ai timpurilor noastre, risc ă să fie uitate și
pierdute f ără urmă dacă nu se vor întreprinde m ăsuri și acțiuni concrete de revitalizare a lor.
Revitalizarea valorilor culturale poate începe de la ini țierea realiz ării unor schimburi culturale
și de experien ță în protejarea, men ținerea și promovarea lor. O cooperare transfrontalier ă
multilateral ă durabilă începe și este efectiv ă dacă inițial există o cunoa ștere și înțelegere a
caracteristicilor socio-culturale între țările vecine.

1.6 Fundamentare

Maximum 3 pagini. Va rugam sa furniza ți următoarele informa ții:

‰ Relevanța acțiunii pentru obiectivele si priorit ățile programului

Obiectivele generale și Obiectivul specific ale prezentului proiect se încadreaz ă și vor
contribui la realizarea Obiectivului global și Obiectivelor strategice ale Programului de
Vecinătate România – Republica Moldova 2004-2006, deoarece prin esen ța și conținutul lor
sunt orientate spre dezvoltarea principiilor cooper ării transfrontaliere, a șa cum este stabilit de
către Obiectivul global. De asemenea, ele vor contribui la intensificarea cooper ării
economice și sociale transfrontaliere, ca urmare a stabilirii unor rela ții de cooperare cultural ă
durabile, precum stabile ște Obiectivul strategic 1 al Programului.

Obiectivele generale și Obiectivul specific ale proiectului se încadreaz ă perfect și total în
acțiunile eligibile pe M ăsura 1.4 „Turism” a Programului de Vecin ătate România – Republica
Moldova 2004-2006 deoarece prin con ținutul lor creeaz ă oportunit ăți pentru comunit ățile care
vor fi implicate în proiect pentru a promova sectorul turistic în dezvoltare al regiunii și de a
atrage locuitorii comunit ăților la o mai larg ă participare în vederea înnoirii interesului pentru
valorile culturale, istorice și naturale comune.
Proiectul prin con ținutul activit ăților lui presupune crearea condi țiilor prielnice pentru
stabilirea și întreținerea de puternice leg ături culturale între localit ăți din Republica Moldova
și România ca premis ă important ă pentru ini țiere și dezvoltarea unor rela ții de cooperare în
diverse alte domenii.

53‰ Identificarea nevoilor și constrângerilor observate în țara/țările țintă, in special in
regiunea/regiunile vizate.

Transform ările social-economice care au demarat la începutul anilor 90 au afectat
substanțial infrastructura cultural ă din mediul rural, atât din punctul de vedere al st ării
tehnico-materiale, cât și din punctul de vedere al gestion ării. Descentralizarea a impus un
nou mod de dezvoltare a institu țiilor de cultur ă de la sate, care se bazeaz ă pe finan țarea
locală. Degradarea întreprinderilor agricole și industriale locale a afectat re țelele institu țiilor
de cultur ă care apar țineau fostelor colhozuri, sovhozuri și sindicatelor de ramur ă. Aceste
lăcașe de cultur ă au fost, practic, desfiin țate. Din num ărul total al c ăminelor de cultur ă, 53%
de unități necesit ă reparație capital ă, iar 11% de l ăcașe se află în stare avariat ă. A fost
redusă rețeaua institu țiilor de cultur ă de stat. Actualmente, este foarte dificil ă situația în care
se află casele de cultur ă, construite special pentru activit ăți culturale, cu s ăli de concert și
încăperi pentru repeti ții ale colectivelor artistice, în care sunt amplasate și bibliotecile publice.
Din lipsa înc ălzirii, în perioada lunilor de iarn ă, Casele de cultur ă practic nu func ționează, iar
colectivele artistice sunt obligate s ă-și sisteze activitate. Situa ția creat ă impune
întreprinderea unor ac țiuni concrete pentru restabilirea pe etape a sediilor Caselor de cultur ă,
instalațiilor necesare și dotarea cu instrumente muzicale, costume na ționale și tehnică
modernă.
În casele și căminele de cultur ă sunt angaja ți speciali ști, dintre care doar 23,7% au studii
universitare de specialitate. În biblioteci activeaz ă doar 45% – speciali ști cu studii
universitare. Me șteșugurile populare întrunesc o categorie specific ă de locuitori ai satelor,
care, la moment, nu au un statut juridico-economic bine definit, nefiind apreciat nici potențialul lor social-economic. Conform datelor statistice, în prezent peste 15500 persoane
ar putea profesa un me șteșug, din care, în temeiul investiga țiilor efectuate, doar 2,8%
activează anul întreg, 2,4% practic ă meșteșugul sezonier, iar 3,1% – ocazional.

Toate aceste fapte genereaz ă existen ța unui proces continuu de degradare a valorilor
morale și culturale și atrag dup ă sine necesitatea de a demara ac țiuni urgente de
salvgardare a valorilor
și patrimoniului cultural existent precum și revitalizarea obiceiurilor și
tradițiilor care asigur ă spiritul de apartenen ță națională și suflul de neam.

Relațiile culturale româno – moldovene ști beneficiaz ă de un avantaj important, ce deriv ă din
tradițiile culturale și patrimoniul istoric și cultural comun. Acest avantaj este consolidat și de
comunicarea lingvist ă accesibil ă între România și Moldova. Îns ă, dacă în România p ăstrarea
și valorificarea patrimoniului cultural nematerial este în aten ția autorit ăților și este promovat
inclusiv prin festivaluri și concursuri locale, jude țene și naționale (de exemplu: Festivalul
concurs interjude țean „Satule, mândr ă grădină”, ce se desf ășoară în fiecare an în Bucecea,
Botoșani) atunci în Republica Moldova astfel de evenimente sunt mai rare sau nu se
desfășoară. În regiunea Ștefan Vod ă – Caușeni, în anul 2002, în memoria lui Vasile Moga 1,
dirijor, pedagog și muzician a fost ini țiat de către Direc ția Cultur ă a județului Tighina un
festival-concurs republican de muzica popular ă, care s-a petrecut cu un succes remarcabil.
Ulterior acest festival nu s-a mai organizat din lipsa ini țiativelor și a finan țelor. Astfel, ca
rezultat al s ărăciei din mediul rural, a veniturilor mici și condițiilor joase de trai, cuplat ă cu
degradarea infrastructurii culturale, valorile culturale locale încep a fi trecute în eclipsa uit ării.

1 Vasile Moga este originar din satul Fe ștelița raionul Ștefan Vod ă, provenind dintr-o familie de amatori de muzica
populara, familie care a înfiin țat o orchestra de trompeti ști, fiind cunoscuta in zona din anii 65-80 ai secolului XX.
Din 1979 pân ă in anul 1988 (anul când sa stins din via ță) a activat in calitate de conduc ător de orchestra de muzica
populara la Palatul de Cultura "Prietenia" din ora șul Tighina. Este autor a peste 100 de piese instrumentale populare
la clarinet si taragot. A fost aranjator a mai multor piese muzicale pentru soli ști si orchestre. Din familia Moga,
fratele Victor actualmente este conduc ător de orchestra de muzica populara la casa de cultura “Tcacenco” din ora șul
Tighina, surorile Teodora si Nina sunt profesoare de muzica la s ăli de muzica din ora șul Tighina care predau
țambalul, naiul, fluier, vioara.

54În concluzie, Necesitățile în regiunea vizat ă de proiect sunt:
• Revitalizarea institu țiilor culturale
• Intensificarea activit ății colectivelor artistice
• Crearea unei re țele de schimburi culturale regionale și transfrontaliere între
ansamblurile folclorice din Republica Moldova și România, ce va permite integrarea
în repertoriul lor a tradi țiilor culturale (cîntece și dansuri) de pe partea cealalt ă a
frontierei
• Popularizarea obiceiurilor și tradițiilor culturale locale, pentru ca tradi țiile locale s ă fie
cunoscute și apreciate la nivel regional și internațional
• Intensificarea cooper ării la nivel cultural între organiza țiile și colectivele artistice în
regiune și peste frontier ă;
• Stabilirea de rela ții la nivel cultural și social, între autorit ățile locale implicate în acest
proiect.

Constrângerile în regiunea vizat ă de proiect sunt:
• Condiții, logistic ă și resurse insuficiente pentru desf ășurarea activit ăților culturale
• Baza material ă învechită, uzată moral.
• Lipsa de fonduri ce împiedic ă ansamblurile s ă participe la mai multe ac țiuni culturale
comune,
• Lipsa mijloacelor de informare și comunicare cu publicul
• Lipsa contactelor cu ansamblurile folclorice din regiune și țara vecin ă;
• Tradițiile locale necunoscute pe scar ă mai larg ă, la nivel de regiune transfrontalier ă în
ciuda patrimoniului istoric si cultural comun

‰ Descrierea grupului/grupurilor țintă și a beneficiarilor finali, num ărul estimat al
acestora

Reieșind din specificul obiectivelor și activităților proiectului Grupurile- țință directe al
proiectului vor fi:
• D1. Ansamblul folcloric „Izvora ș” din s. Fe ștelița, 3 conduc ători artistici și 62 copii și
tineri
• D2. Ansamblul folcloric al b ătrânilor din s. Fe ștelița, 1 conduc ător artistic și 29
membri.
• D3. Filiala Școlii de Arte „Maria Bie șu”, din s. Fe ștelița, 1 conduc ător artistic și 40
elevi.
• D4. Ansambluri folclorice din localit ățile raionului Ștefan Vod ă și orașul Bender, 7
ansambluri cu 10 conduc ători artistici și peste 130 membri-participan ți.
• D5. Ansamblul folcloric de cimpoieri din c. Perieni, jud. Vaslui, 1 conduc ător artistic și
peste 20 membri participan ți
• D6. Ansamblurile folclorice din c. Bucecea, jud. Boto șani, 4 conduc ători artistici și
peste 200 membri – participan ți.
Total Grupul – țintă direcți al proiectului – circa 500 persoane.
Grupurile- țintă indirecte ale proiectului vor fi:
ƒ Invitați de onoare la festival care vor interveni cu recitaluri de cântece (Maria Bie șu,
Maria Saraba ș, Maria Mocanu)
ƒ Administra țiile publice (Festelita, Ștefan Vod ă, Caușeni, Bucecea, Perieni) de la care
provine echipa proiectului – peste 60 speciali ști și funcționari publici, peste 60
consilieri ale și locali
ƒ Comunitățile locale prin participare direct ă la evenimentele culturale – peste 90000
locuitori
ƒ Firmele care vor participa la licita țiile de prest ări servicii și achiziții publice – peste
100 angaja ți.
ƒ Participan ții la activit ățile de diseminare a rezultatelor proiectului (peste 100
persoane).
Total Grupul – țintă indirecți al proiectului – peste 90000 persoane.

55‰ Cum contribuie Ac țiunea la nevoile grupului (grupurilor) tinta si a beneficiarilor finali?

1. Acest proiect va permite îmbun ătățirea condi țiilor de activitate pentru Grupurile- țintă
D1, D2 și D3
2. Proiectul va avea o contribu ție efectiv ă la transferul de cuno ștințe, experien ță și
capacități de la Grupurile țintă D5 și D6 către Grupurile- țintă D1, D2, D3 și D4
3. Toate Grupurile țintă directe participante în proiect vor avea posibilitatea s ă-și
înnoiască atît baza material ă cât și repertoriul artistic. Astfel ele vor fi capabile s ă
participe la viitoare evenimente atît in tara cat si peste hotare, evenimente ce vor
promova cultura regionala si bunele rela ții.
4. Evenimentele culturale ce vor fi organizate vor deschide calea unor nou colabor ări
intre ansamblurile din România si Moldova, lucru de asemenea valabil și pentru
reprezentan ții administra țiilor locale, în calitate de grupuri- țintă indirecte ale
proiectului.

1.7 Descrierea detaliat ă a activit ăților

‰ Maximum 9 pagini. Include ți titlul și o descriere detaliat ă a fiecărei activit ăți care va fi
întreprins ă în scopul ob ținerii rezultatelor, justificând alegerea acestor activit ăți si
specificând, acolo unde este cazul, rolul fiec ărui partener (ori asocia ți sau
subcontractori) in desf ășurarea activit ăților.

Proiectul va include desf ășurarea urm ătoarelor activit ăți:

Activitatea 1. Preg ătirea general ă pentru implementarea proiectului
Scopul acestei etape este realizarea ac țiunilor de creare a Echipei de Implementare a
Proiectului (EIP) preg ătirea general ă pentru lansarea proiectului precum și tuturor
documentelor și acțiunilor necesare pentru implementarea cu succes a proiectului pe
parcursul întregii perioade.
Organizarea activit ății EIP se va realiza în conformitate cu prevederile contractului încheiat
cu Delega ția Comisiei Europene. EIP va fi format ă din 4 membri, dup ă cum urmeaz ă:
Manager proiect – 1 persoan ă; Asistent Manager, consilier tehnic –1 persoan ă, Secretar – 1
persoană; Manager Financiar – 1 persoan ă.

EIP avea la dispozi ție un birou dotat corespunz ător cu mobilier, telefon, fax, copiator,
computer cu acces la Internet. În primele ședințe de lucru a EIP se vor discuta
responsabilit ățile echipei și ale fiec ărui membru
și se va analiza strategia de implementare a
proiectului.

Acțiuni
1.1 Coresponden ța cu finan țatorul și semnarea contractului de grant
1.2 Convocarea și crearea echipei locale de implementare a proiectului
1.3 Perfectarea și prezentarea setului de documente de proiect partenerilor (acorduri de
parteneriat, contracte de prest ări servicii, etc.)
1.4 Coresponden ța cu partenerii și stabilirea perioadei pentru lansarea proiectului
1.5 Achizi ționarea echipamentului necesar echipei de implementare a proiectului
1.6 Stabilirea modalit ăților de informare si comunicare intre parteneri (vizite de lucru, tel.
Fax, e-mail)
1.7 Elaborarea draftului Planului de management și a Planului detaliat de implementare a
proiectului
1.8 Elaborarea draftului strategiilor, principiilor si metodologiei de lucru a partenerilor.

56Localizare: Această activitate se va desf ășura în s. Fe ștelița

Perioada de derulare: 1 lună

Resursele solicitate de activitate:
ƒ Spațiu necesar echipei de management
ƒ Consumabile
ƒ Cheltuieli administrative (fax, telefon, acces e-mail, de protocol, etc.)
ƒ Transport local

Responsabili: Toate aceste ac țiuni vor fi realizate de c ătre Managerul de proiect, asistent,
managerul financiar și experții implica ți în proiect.

Activitatea 2. Lansarea proiectului

Scopul acestei etape este lansarea proiectului și finisarea ac țiunilor de stabilire a echipei
proiectului și aprobare documentelor de management a implement ării proiectului.

Activitatea 3. Preg ătire pentru participare la festivalul interna țional din Bucecea,
Botoșani

Scopul acestei etape este realizarea ac țiunilor de selectare a colectivelor artistice și
pregătirea particip ării la festivalul folcloric de la Bucecea, Boto șani. În cadrul activit ății se va
desfășura un concurs de selectare a celor mai bune colective artistice din raionul Ștefan
Vodă care vor participa ulterior la festival și vor fi achizi ționate serviciile de transport, cazare
și masă în România. La eveniment va fi asigurat ă participare și a unui colectiv artistic din or.
Bender.

Activitatea 4. Participare la festivalul interna țional din Bucecea, Boto șani

Scopul acestei etape este participarea colectivelor artistice selectate din raionul Ștefan Vod ă
la festivalul folcloric de la Bucecea, Boto șani.

Activitatea 5. Selectarea companiei care va realiza lucr ările de repara ție a
infrastructurii culturale în s. Fe ștelița și acțiuni prem ărgătoare începerii lucr ărilor de
reparație

Scopul acestei etape este preg ătirea realiz ării lucrărilor de repara ție a Casei de Cultur ă și
infrastructurii adiacente în s. Fe ștelița. În cadrul activit ății va fi elaborat caietul de sarcini
pentru lucr ări, anunțat concursul și va fi desf ășurată licitația pentru selectarea companiei.
Activitatea va finaliza cu semnarea contractului de lucr ări.
Activitatea 6. Efectuarea lucr ărilor de repara ție

Scopul acestei etape este realizarea lucr ărilor de repara ție a Casei de Cultur ă și
infrastructurii adiacente în s. Fe ștelița. Lucrările de repara ție se vor realiza cu respectarea
regulilor contractuale și a legisla ției române ști în vigoare în domeniu. Lucr ările de repara ț
ie
presupun reabilitarea sediului Casei de cultur ă cu o capacitate de 420 locuri (interior si
exterior) și a infrastructurii adiacente:

57Lucrările de repara ție necesare de executat se vor desf ășura în conformitate cu devizul
detaliat de cheltuieli al proiectului prezentat în Anexa D. O aten ție deosebit ă va fi acordat ă
păstrării sistemului acustic al s ălii și scenei.

Activitatea 7. Recep ționarea lucr ărilor de repara ție

Scopul acestei etape este evaluarea și recepționarea lucr ărilor de repara ție.

Activitatea 8. Dotarea cu echipamente și recuzite necesare a Casei de Cultur ă și
colectivelor artistice

Scopul acestei etape este procurarea echipamentului, materialelor și recuzitelor artistice
necesare la Casa de Cultur ă și pentru colectivele etno-folclorice.

Activitatea 9. Preg ătirea desf ășurării festivalului interna țional „Vasile Moga”

Scopul acestei etape este realizarea tuturor ac țiunilor necesare pentru preg ătirea
desfășurării festivalului folcloric interna țional „Vasile Moga”.

Activitatea 10. Desf ășurarea festivalului interna țional „Vasile Moga”

Scopul acestei etape este realizarea tuturor ac țiunilor necesare pentru desf ășurarea
festivalului folcloric interna țional „Vasile Moga”.

Activitatea 11. Promovarea rezultatelor festivalului

Scop: Aceasta activitate va presupune editarea de pliante, flutura și, Buletin Informativ cu
informații despre festivalul interna țional „Vasile Moga”

Activitatea 12. Consolidarea capacit ăților manageriale ale conduc ătorilor colectivelor
artistice din Moldova
Scop: Aceasta activitate urm ărește desfășurarea unui stagiu și a trei seminare de instruire
pentru conduc ătorii colectivelor artistice din s. Fe ștelița, în domeniul educa ției muzicale a
copiilor și managementului activit ăților culturale la nivel local.

Activitatea 13. Managementul, monitorizarea și evaluarea proiectului

Scop: Aceasta activitate este o activitate ampl ă, foarte important ă, care se va desf ășura pe
toată durata proiectului, având subactivit ăți distincte pe perioada de implementare și de
finalizare a proiectului.

581.8 Metodologie

‰ Maximum 4 pagini. O descriere detaliat ă a următoarelor:

Metode de implementare și argumente pentru alegerea metodologiei propuse

Activitatea Metode de implementare Argumente pentru alegerea
metodologiei propuse
Activitatea 1.
Pregătirea generala
pentru
implementare
proiectului.
Reevaluarea planului de
acțiuni si planificarea
activităților
Lucru in echipa Planificarea activit ăților
conform proiectului Finalizarea documentelor de
parteneriat
Concurs achizi ționări
echipament Realizarea unei echipe lucrative
Asigurarea eficientei si coerentei
activității
Asigurarea unei comunic ări
eficiente si rapide Crearea condi țiilor necesare și
adecvate de lucru
Activitatea 2.
Lansarea proiectului Activități organizatorice
Conferin ță de lansare Procedurile Comisiei europene
Promovarea lans ării proiectului
Activitatea n

‰ Daca proiectul propus are la baz ă (continu ă) un proiect anterior, explica ți modul in
care aceasta se va întemeia pe rezultatele proiectului anterioar.

Proiectul propus are la baz ă strategia de dezvoltarea a localit ății pentru perioada 2005-2009.
Conform prevederilor strategiei, reabilitarea infrastructurii culturale se înscrie în șirul
acțiunilor de revitalizare a vie ții culturale în localitate.

‰ Proceduri de urmat si evaluare intern ă/externă

Evaluarea proiectului va fi realizat ă pe baza rapoartelor periodice elaborate de factorii
implicați în implementarea proiectului, în baza indicatorilor de implementare, astfel:

Activități Indicatori de evaluare
Activitatea 1. – Numărul partenerilor implica ți în proiect
– Numărul de contracte si anexe semnate de parteneri
– Numărul de membri ai echipei de lucru
Activitatea 2. – Numărul de participan ți la conferin ța de lansare
– Numărul partenerilor implica ți în proiect, etc.

‰ Descrierea rolului si a particip ării în proiect a diferitor actori (parteneri locali, grupuri
țintă, autorități locale, etc.) si motivele pentru care li s-au încredintat aceste sarcini.

Consiliul local Fe ștelița – coordonatorul întregului proiect:
ƒ Particip ă la elaborarea și implementarea proiectului
ƒ Asigur ă în permanen ță menținerea leg ăturii cu partenerii
ƒ Coordoneaz ă activitățile, atât în perioada de elaborare cât și în cea de implementare
ƒ Asigur ă spațiul și logistica necesar ă desfășurării activității echipei de implementare
ƒ Particip ă la organizarea întâlnirilor de lucru, achizi țiilor publice
ƒ Ține legătura cu mass-media și va prezenta comunicatele oficiale în leg ătură cu
derularea și stadiul proiectului (respectând „Manualul de identitate vizual ă al UE”, etc.

59
‰ Echipa propusa pentru implementarea ac țiunii (dup ă sarcini: nu este necesar sa
includeți numele persoanelor aici, cu excep ția celor aflate in pozi ții cheie – echipa
tehnică – si ale c ăror CV-uri trebuie ata șate)

Manager de proiect (1 persoan ă):
ƒ Coordonarea și monitorizarea activit ăților din cadrul proiectului;
ƒ Luarea deciziilor împreun ă cu responsabilul financiar privind alocarea fondurilor;
ƒ Etc.

Manager financiar (1 persoan ă):
ƒ Ținerea eviden ței modului de alocare a resurselor proiectului;
ƒ Etc.
Mijloacele de baza propuse în vederea implement ării acțiunii (echipmente,
instrumente…)

Aplicantul asigur ă pentru implementarea proiectului urm ătoarele mijloace de baz ă:
ƒ Set tehnic ă de calcul de birou cu conectare Internet
ƒ Sediu pentru echipa de implementare a proiectului, echipat cu mobilier
ƒ Materiale de construc ție
ƒ Setul necesar de instrumente pentru desf ășurarea lucr ărilor de repara ție.

1.9 Durata și planul de ac țiune

Durata ac țiunii va fi de 18 luni

#
Activitate Anul 1
Responsabil Semestrul 1 Semestrul 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1. Activitatea 1.
Pregătirea general ă
pentru implementarea proiectului Managerul de
proiect, asistent,
Manager financiar,
experții proiectului
2. Activitatea 2.
Lansarea proiectului Toti partenerii
3. Activitatea 3.
Pregătire pentru
participare la festivalul internațional din
Bucecea, Boto șani

Echipa de
Implementare a
proiectului Manager proiect
Asistent Manager de
proiect Manager financiar Relații cu publicul și
Secretariat Experți naționali și
internaționali Diriginte de șantier

60#
Activitate Anul 1
Responsabil Semestrul 1 Semestrul 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
4. Activitatea 4.
Participare la festivalul
internațional din
Bucecea, Boto șani
Toti partenerii
5. Activitatea 5.
Titlul activit ății 5
Etc.

1.10 Impactul anticipat asupra grupurilor țintă / beneficiarilor

Maximum 2 pagini. Indica ți modul în care ac țiunea va îmbun ătăți:

‰ Situația grupurilor țintă/beneficiarilor
Sectorul cultural în regiunea de sud-est a Republicii Moldova , în special colectivele artistice
de amatori, se confrunt ă cu o serie de probleme, care au impact asupra vie ții culturale
regionale:
ƒ Infrastructur ă culturală degradat ă;
ƒ Rată mică de participare în activit ăți culturale
ƒ Spații necorespunz ătoare pentru activitate;
ƒ Spații amenajate insuficient pentru activit ățile expozi ționale, culturale;
ƒ Acces limitat al colectivelor artistic e la evenimente similare peste hotare.
Modalitatea prin care administra ția locală poate contribui în mod direct la îmbun ătățirea
mediului cultural o reprezint ă realizarea de investi ții pentru reabilitarea și dezvoltarea
infrastructurii culturale în vederea stimul ării păstrării, valorific ării și promov ării
valorilor culturale comune.

Astfel, proiectul va contribui în mod direct la creșterea nivelului de educa ție și moralitate a
populației în spirit patriotic na țional din regiunea de sud-este a Republicii Moldova, în
scopul valorific ării oportunit ăților de participare la evenimente culturale na ționale
și
internaționale.
Implementarea proiectului va determina:
ƒ Amenajarea unei case de cultur ă cu 420 locuri
ƒ Creșterea num ărului copiilor și tinerilor implica ți în activitatea colectivelor artistice
cu cel pu țin 40%
ƒ Crearea a cel pu țin 7 locuri noi de munc ă
ƒ Lansarea unui nou eveniment cultural transfrontalier.

Colectivele artistice amplasate în incinta Casei de cultur ă vor beneficia de urm ătoarele
tipuri de servicii și utilități:
ƒ Spațiu adecvat pentru activitate,
ƒ Asigurarea cu utilit ăți a spațiilor de lucru (energie termic ă, electrică, apă, gaz);
ƒ Asigurarea serviciilor de telecomunica ții (telefon, fax, e-mail, internet);
ƒ Acces servicii de instruire și management;
ƒ Asisten ță juridică și de contabilitate
ƒ Asisten ță în dezvoltarea de noi produse și servicii;
ƒ Asisten ță pentru dezvoltarea de parteneriate na ționale și internaționale;
ƒ Promovarea imaginii.

61În concluzie, proiectul este viabil din punct de vedere socio-economic și are un impact
pozitiv semnificativ asupra grupului țintă.

Realizarea proiectului va contribui la îmbun ătățirea situa ției grupurilor – țintă prin :
• Îmbog ățirea bagajului cultural și repertoriu pentru ansamblurile participante la
evenimentele culturale în România și Republica Moldova ceea ce va permite și
prezervarea vechilor tradi ții locale;
• Diminuarea barierelor în calea cooper ării transfrontaliere culturale
• Popularizarea culturii de pe ambele maluri al Prutului;

1.11 Rezultate concrete
Maximum 1 pagin ă. Fiți specifici și cuantifica ți rezultatele pe cât de mult posibil. Indica ți
publicațiile importante preconizate.
Implementarea proiectului va conduce la ob ținerea urm ătoare rezultate:
ƒ 2 festivaluri transfrontaliere cu participarea a peste 2000 participan ți, desfășurate în
Republica Moldova și România
ƒ 1 Casă de cultur ă, reabilitat ă și funcțională în decurs de 12 luni de la începerea
proiectului
o 1 sediu pentru ansamblul Izvora ș reabilitat și dotat;
o 1 sediu pentru colectivul de b ătrâni reabilitat și dotat;
o 1 sediu pentru repeti ții a Școlii de Arte „Maria Bie șu” reabilitat și dotat;
ƒ Creștere cu 40% a num ărului participan ților în colectivele artistice în primul an dup ă
finalizarea proiectului;
ƒ Cel puțin 7 manageri ale colectivelor artistice din Republica Moldova instrui ți în
domeniul managementului activit ăților culturale și organizarea procesului instructiv
educativ muzical
ƒ 3 colective artistice dotate cu instrumente și costume na ționale
ƒ Cel puțin 7 locuri noi de munc ă
create;
ƒ 1000 exemplare de mijloace promo ționale ale proiectului;
ƒ 1000 CD multimedia cu piese folclorice populare din Bucovina și Republica
Moldova con ținând înregistrarea audio a celor mai reprezentative piese muzicale
ale festivalurilor desf ășurate;
ƒ Creșterea capacit ății de gestionare a proiectelor.
ƒ Bagaj cultural și repertorial mai bogat pentru ansamblurile participante la
evenimentele culturale transfrontaliere, ceea ce va permite și prezervarea vechilor
tradiții locale ;
ƒ Transformarea festivalului interna țional „Vasile Moga” într-o nou ă tradiție în partea
de sud-est a Basarabiei precum și zona de cooperare transfrontalier ă Republica
Moldova – România, tradi ție născută din colaborarea tuturor celor implica ți în acest
proiect.
ƒ Un Buletin informativ al proiectului – realizat pe perioada desf ășurării proiectului,
distribuit celor implica ți în derularea proiectului – ansambluri, autorit ăți locale,
parteneri – și tuturor celor interesa ți de acesta – 3 numere * 300 exemplare ;
ƒ CD multimedia realizat pe parcursul proiectului care ca include copii în format
electronic ale Buletinului informativ și ale materialelor de promovare folosite,
instantanee și înregistr ări video f ăcute în perioada de desf ășurare a proiectului: 500
exemplare.
ƒ O nouă tradiție cultural ă transfrontalier ă: festivalul interna țional va fi reluat an de an
și va atrage un num ăr din ce în mai mare de participan ți de pe cele dou ă maluri ale
Prutului.

621.12 Durabilitate

Maximum 3 pagini. Face ți diferența între urm ătoarele trei niveluri ale durabilit ății:

‰ Aspectul financiar (Cum vor fi finan țate activit ățile după încetarea finan țării
nerambursabile?)

Ansamblurile folclorice participante la proiect vor face parte, atît ca structur ă administrativ ă
cît și ca finan țare, din institu țiile bugetare finan țate de c ătre Consiliul local Fe ștelița și
Ministerul Culturii. Finan țarea activit ăților artistice în perioada post proiect este, deci,
asigurată prin bugetul acestor institu ții locale și centrale.
Prin organizarea unor turnee și spectacole îns ă, ansamblurile vor avea posibilitatea de a
aduce unele venituri suplimentare care vor fi utilizate pentru asigurarea bazei materiale și a
finanțarea de noi spectacole. Dup ă încheierea proiectului activitatea artistic ă a ansamblurilor
va lua amploare, vor fi organizate și alte turnee în comun cu efecte financiare pozitive.
Cursurile Școlii de arte „Maria Bie șu” vor fi par țial acoperite de c ătre funda ția cu acela și
nume precum și de către elevi.
O parte din venituri va fi asigurat ă din închirierea spa țiilor Casei de cultur ă pentru diferite
manifesta ții culturale publice sau private (proiect ări filme, organizare seminare, ateliere de
lucru, cenacluri, audieri publice, tradi ții de familie, etc.). Veniturile ob ținute vor fi utilizate
pentru păstrarea
și repararea curent ă a defecțiunile apărute.

‰ Aspectul institu țional (În ce mod structurile existente vor permite desf ășurarea
activităților după încheierea ac țiunii? Va exista “proprietate local ă” asupra rezultatelor
acțiunii?)

Casa de cultur ă este o institu ție publică și nu va pierde acest statut. Obiectului de investi ții va
rămâne în proprietatea Consiliului local al s. Fe ștelița pentru o perioad ă de cel pu țin 15 ani
de la finalizarea proiectului, acest lucru fiind precizat în decizia Consiliului de participare în
proiect. Casa de cultur ă va fi administrat ă de către o Consiliul Local și Primărie prin
Directorul Casei de Cultur ă, care își va însu și obiectivele strategice ale localit ății și va
asigura managementul opera țional al investi ției.
Festivalul interna țional „Vasile Moga” va fi organizat de c ătre Consiliul Local cu co-fina țare
din bugetul local și sprijinul autorit ăților raionale și centrale. Pe parcursul implement ării sale,
festivalul va oferi posibilitatea implic ării unor noi parteneri, alte autorit ăți centrale/locale,
finanțatori interna ționali, care vor contribui cu resurse financiare sau de alt ă natură la
susținerea activit
ăților festivalului.

‰ Aspectul politic, dupa caz (Ce impact structural va avea ac țiunea – de ex. va conduce
la îmbun ătățirea legisla ției, a normelor de conduit ă, metodelor, etc.?)

România și Republica Moldova sunt dou ă entități statale ce difer ă din punct de vedere politic
și administrativ, dar au r ădăcini, valori culturale, obiceiuri și tradiții populare comune. Acestea
trebuie între ținute, valorificate și perpetuate, iar mijlocul cel mai eficace este colaborarea,
efortul conjugat pentru realizarea de ac țiuni comune. Toate acestea se bazeaz ă pe oameni,
pe relațiile dintre oameni și dintre comunit ățile de pe cele dou ă maluri ale Prutului.
Impactul proiectului asupra sistemului de rela ții atît la nivel de institu ții, cît și la nivel de
colective artistice, școli de art ă și persoane particulare, va fi unul pozitiv, îmbun ătățind
metodele de colaborare și normele de conduit ă.

63
3. BUGETUL PROIECTULUI

Completa ți Anexa B 1 din Ghidul aplican ților pentru întreaga durat ă a proiectului și pentru
primele 12 luni. Pentru informa ții suplimentare consulta ți Ghidul aplican ților (Sec țiunea
2.1.4). Costurile totale eligibile ale proiectului constituie 325,860.00 Euro, distribuite pe urm ătoarele
categorii de cheltuieli:
Cheltuieli Costuri (în
EUR)
1. Resurse umane 52,560
2. Transport 8,160
3. Echipamente și bunuri 26,170
4. Costuri sediu local/costuri aferente ac țiunii 3,780
5. Alte costuri, servicii 20,660
6. Imobiliare și lucrări 208,010
7. Altele 400
8. Subtotal costuri eligibile directe ale proiectului (1-7) 319,740
9. Provizioane pentru întâmpl ări neprev ăzute (maxim 5% ) 540
10. Total costuri eligibile ale proiectului (8+ 9) 320,280
11. Costuri administrative (maxim 7% ) 5,580
12. Total costuri eligibile (10+11) 325,860

Bugetul detaliat al proiectului este prezentat în Anexa B1.

64
BBiibblliiooggrraaffiiee

1. Veaceslav Bulat, Mihai Ro școvan, Mariana Pântea, Viorel Miron. //Managementul
proiectelor de coopera re transfrontalier ă. Ghid de cooperare transfrontalier ă. Chișinău.
Epigraf, 2010.
2. Managementul Ciclului de Proiect. Unita tea de Evaluare a EuropeAid Cooperation
Office. Bucure ști Blueprint International, 2003.
3. Alina Bărgăuoanu. Managementul proiectelor. Bucure ști, Școala Națională de Studii
Politice și Administrative, 2007.
4. Cum să obții finanțare de la Uniunea European ă. Programe ale Uniunii Europene în
România, 2003.
5. Project Management Manual. Government of Romania. Department of Integration,
2006.
6. Ion Vasilescu. Managementul proiec telor, Ed. Eficon Press, Bucure ști, 2005.
7. Dumitru Nedelcu. Managementul proiectelor, aspecte teoretice și practice, Ed.
Politehnium, Ia și, 2005
8. Corneliu Neagu. Managementul opera țional al proiectelor, Editura Bren, Bucure ști,
2005.
9. Paul Marinescu. Management de proiect, Ed. Universit ății, Bucure ști, 2005.
10. Armenia Androniceanu. Manageme ntul proiectelor cu finan țare extern ă, Ed.
Universitar ă, București, 2004.
11. Dumitru Oprea. Managementul proiec telor europene, Editura Universit ății Al. I. Cuza,
Iași, 2005.
12. Ghidul solicitantului Phare CBC 2004 și Tacis CBC 2004, Programul de Vecin ătate
România-Republica Moldova.
13. Ghidul solicitantului Programul Opera țional Comun România – Ucraina – Republica
Moldova 2007-2013.
14. Georgeta Dorneanu. Ghid de fundraising pentru organiza țiile neguvernamentale de la
Marea Neagr ă. Constan ța, Mare Nostrum, 2002.
15. Practical Guide to Cross-border Cooper ation, European Commission, AEBR, 2006.
16. www.finantare.ro
17. www.jts.md
18. www.ro-ua-md.net
19. www.consultinreview.ro .