Vc Referat Ii Raportarea Non Financiara Instrument European Pentru Etica In Afaceri (salvat Automat) (salvat Automat) (salvat Automat) (reparat)… [603605]

Doctorat

Vc Referat Ii Raportarea Non Financiara Instrument European Pentru Etica In Afaceri (salvat Automat) (salvat Automat) (salvat Automat) (reparat)… [603605]

Byadmin ianuarie 1, 2024

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA ”VALAHIA” DIN
TÂRGOVIȘTE

ȘCOALA DOCTORALĂ
DOMENIUL CONTABILITATE

Denumirea tezei:
INOVAREA INSTRUMENTELOR CONTABILITĂȚII
MANAGERIALE PRIVIND RAPORTAREA NON – FINANCIARĂ

Referate:
 Evoluția și dezvoltarea contabilității manageriale în contextul
exigențelor europene
 Raportarea non -financiară instrument european pentru etică în
afaceri
 Impactul directivei 2014/95/UE asupra mediului de afaceri din
România

Conducător științific:
Prof.univ.dr.Ion Cucui Doctorand: [anonimizat] ”VALAHIA” DIN
TÂRGOVIȘTE

ȘCOALA DOCTORALĂ
DOMENIUL CONTABILITATE

RAPORTAREA NON -FINANCIARĂ INSTRUMENT
EUROPEAN PENTRU ETICĂ ÎN AFACERI

Conducător stiințific:
Prof.univ.dr.Ion Cucui Doctorand: [anonimizat] 1. Dimensiuni conceptuale de etică – Etica în afaceri
În contextul actual al globalizării vieții economice, sociale și chiar spirituale, nevoia
de moralitate a oamenilor devine din ce în ce mai pregnantă; considerată, în special, un
apanaj al dezvoltării, etica este un set de valori care nu l ipsește din nicio cultură a lumii.
Progresul economic fulminant și extinderea tehnologiilor la scară globală au dus la
reafirmarea considerentelor de ordin etic.
Pe măsură ce relațiile dintre oameni sunt din ce în ce mai apropiate, depășind
barierele spa țiale, etica devine o problemă care nu mai poate și nu mai trebuie să fie
ignorată.
Etica în afacerile economice internaționale este un subiect tot mai incitant al zilelor
noastre și suscită interesul unui număr din ce în ce mai mare de persoane, generând
polemici susținute la diverse niveluri.
Aceste polemici sunt atât de natură teoretică, cât și de natură practică, disputele
stârnite de abordarea teoretică încearcă să găsească o legătură logică, rațională, care să
unească pragmatica lume a afacerilor cu considerentele de ordin moral ale științei
filozofice, în timp ce partea practică a problemei vizează modalitatea implementării acestor
considerente morale în viața de zi cu zi.
Pe de altă parte, etica în afacerile economice internaționale trebuie să răs pundă
provocării pe care i -o adresează multiculturalismul, într -o lume cu atât mai bogată și mai
frumoasă, cu cât este mai diversă, dar care tinde continuu spre o globalizare a activităților
în plan economic și spre o uniformizare a condițiilor de viață.
Dat fiind faptul că aspectele de ordin etic caracterizează totalitatea activităților
umane, rezultă că și în activitatea economică trebuie să existe considerente de ordin etic și
un fundament moral fără de care societatea nu ar putea funcționa și s -ar auto distruge.
De exemplu, angajatorii se așteaptă ca angajații lor să nu fure din companie sau de
la locul de muncă; părțile unui contract se așteaptă ca fiecare dintre cei implicați să onoreze
înțelegerea consimțită; cei care cumpără un produs se așteaptă să corespundă reclamei care
i s-a făcut; indivizii care lucrează alături de colegii lor se așteaptă ca aceștia să spună, în
general, adevărul, să -i respecte, să nu le producă niciun fel de daune și să își facă munca
pentru care sunt plătiți. În majoritatea c azurilor, aceste așteptări sunt îndeplinite.
Dacă toți cei implicați într -o afacere, cumpărători, vânzători, producători,
management, muncitori, angajați și consumatori, ar acționa amoral sau chiar imoral, fără a
ține seama de rezultatele morale sau imora le ale acțiunilor lor, atunci afacerile nu ar mai
exista.
Pe de altă parte, nu se poate nega faptul că indivizii acționează imoral în afaceri, așa
după cum o fac în orice altă sferă a activității umane, există numeroase cazuri de fraudă,
de reprezentare i ncorectă a intereselor unui principal de către agentul său, precum și conturi
măsluite, dar nu există nicio dovadă care să ateste faptul că indivizii sunt mai imorali în
afaceri decât în viața privată.
Există etică în afacerile economice internaționale? A ceasta este o întrebare
considerată, de mulți, drept retorică, dar referatul de față, care debutează sub semnul
prezentei interogații, intenționează să demonstreze faptul că și în afacerile economice
internaționale, ca și în cazul altor domenii de activita te umană, există anumite reguli de
conduită morală care sunt respectate de cei care participă la schimburi și activități
comerciale de orice tip.
În ceea ce privește subiecții relațiilor economice internaționale, referatul de față ia în
considerare, în mo d deosebit, companiile multinaționale (societățile transnaționale), ca

principali actori ai mediului de afaceri internațional, nu statele sau organizațiile
internaționale.
Am optat pentru această abordare plecând de la premisa că, în perspectiva
globalizăr ii și a uniformizării nivelului de dezvoltare tehnologică la nivel mondial, aceste
firme multinaționale vor reprezenta adevărații piloni de creștere economică, înregistrând
cifre de afaceri fabuloase și antrenând un număr impresionant de persoane aparținân d unor
culturi diferite.
Indiferent că agenții economici internaționali aleg să fie morali din motive care țin
strict de rațiuni de ordin economic și pragmatic (este știut faptul că o afacere „sănătoasă”
din punct de vedere moral este percepută pozitiv și duce la creșterea încasărilor și a
profiturilor pe termen lung – egoismul „luminat”), sunt morali prin însăși natura lor (nu pot
acționa în detrimentul altora, chiar dacă pentru ei ar fi avantajos), consideră că afacerile au
o datorie față de cei care con tribuie la consolidarea profitului lor (teoria „stakeholders”)
sau sunt adepții unei responsabilități sociale maximale (pornesc de la premisa că afacerile
au un rol deosebit în cadrul societății – sunt un factor de progres economic, social și
tehnologic – și apar ca urmare a existenței unei nevoi sociale, deci trebuie să urmărească
nevoile societății Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile internaționale în
ansamblu), practica a demonstrat că există etică în afacerile economice internațio nale.
Astfel, etica apare atât ca un mijloc pentru obținerea altor beneficii (paradoxal,
indivizii sunt altruiști din egoismul de a fi ulterior recompensați de societate, din teama de
o eventuală pedeapsă / sancțiune sau din alte interese proprii), cât și ca un scop în sine.
Pe de altă parte, există specialiști în domeniu care consideră că a face bine din dorința
de a obține beneficii ulterioare nu înseamnă a acționa moral, fiind o metodă puțin etică de
sporire a avantajelor materiale.
La nivel ideologic, controversele privind etica în afacerile economice vizează, în
special, două mari curente de gândire (socialism versus capitalism): pe de o parte, sunt
aceia care, inspirați de scrierile aristotelice și profund marcați de gândirea marxistă, afirmă
că aface rile și comerțul reprezintă o activitate imorală prin însăși natura ei (adepții unei
viziuni de stânga); pe de altă parte, la polul opus, capitaliștii autentici consideră că afacerile
nu au nimic în comun cu etica, dar nu pentru că afacerile ar fi imorale, ci pentru că singura
datorie a acestora este să producă profit în mod legal, obiectivele de ordin social rămânând,
în principal, în grija statului.
Undeva între cele două extreme se află viziunea celor influențați de marii gânditori
iluminiști, precum Im manuel Kant sau John Stuart Mill, care adoptă o viziune mai puțin
radicală cu privire la afaceri și comerț, considerând că agenții economici sunt cei care
imprimă un caracter moral sau imoral activităților lor, în funcție de deciziile pe care le iau
în dif erite momente, aceștia fiind perfect responsabili de actele și faptele pe care le
întreprind (moralitatea afacerilor nu poate fi judecată la modul absolut).
În societatea contemporană este aproape unanim acceptată această a treia viziune cu
privire la car acterul moral al activităților economice. Astfel, pornind de la această premisă,
referatul de față își propune să abordeze problemele etice cu care se confruntă marile
companii multinaționale ale lumii, nevoite să -și conducă operațiunile economice în țări cu
standarde morale și nivele de dezvoltare diferite.
Aceste companii trebuie să opteze între a implementa și în străinătate standardele
etice mai înalte din țările lor de origine sau a se adapta practicilor locale, care de multe ori
contravin viziunii lo r cu privire la moralitate sau sunt chiar interzise de codurile de
conduită corporațională.
De asemenea, prezentul referat acordă un spațiu important eticii în managementul
internațional, considerând că activitatea externă a unei companii este esențial in fluențată
de modul în care anumite probleme de ordin etic sunt abordate la nivel organizațional.

Responsabilitățile unei afaceri față de toți stakeholderii (participanții la
întreprindere) reprezintă un aspect de o importanță deosebită atât pe plan intern , cât și pe
plan extern.
Responsabilitatea socială corporativă , ca subiect de interes științific, necesită o
abordare interdisciplinară, în care aspectele de sorginte economică (legate de afaceri și de
maximizarea profiturilor lor) se întrepătrund cu cele specifice filozofiei morale (cu accent
deosebit pe responsabil itățile sociale).
Diversitatea de perspective ale responsabilității sociale corporative din literatura de
specialitate se bazează tocmai pe combinarea, în diverse proporții, a elementelor
economice cu cele morale, a raționamentelor pragmatice cu cele deon tologice.
Responsabilitatea socială corporativă este percepută ca o nouă formă de cooperare
între guverne, afaceri și societatea civilă, iar promovarea obiectivelor sociale de către
companii are implicații în plan economic (pentru afaceri, care își spores c puterea în cadrul
comunității), politic (pentru guverne, care își intensifică controlul asupra companiilor, deși
nu întotdeauna în mod direct) și social (pentru diversele grupuri de stakeholderi, care nu
au doar de câștigat din reglementarea privată a co mpaniilor, comparativ cu cea publică a
guvernelor).
Sistemul de interdependențe care se creează între afaceri și societate, în ansamblul
său, legitimitatea aspectelor de responsabilitate socială corporativă și, mai ales, efectele
unei astfel de politici l a nivelul companiei responsabile sunt numai câteva dintre aspectele
ce își caută încă un răspuns.
Deși literatura de specialitate abundă în controverse de ordin ideologic, scopul
prezentului demers analitic este de a evidenția faptul că, la modul pragmati c și real,
responsabilitatea socială poate fi condusă de către companii astfel încât să devină o
strategie profitabilă de afaceri.
Se poate aprecia că între profitabilitatea unei firme și valorile sale morale există o
relație directă și reciprocă: o compa nie care promovează valorile morale și se ghidează
după norme etice de comportament va fi bine percepută de public și va înregistra profituri
substanțiale; în mod analog, o companie solidă din punct de vedere financiar își permite să
promoveze și să invest ească într -un comportament etic, ceea ce îi va atrage, în viitor, o și
mai mare prosperitate.
Relația dintre profitabilitatea și responsabilitatea unei companii se înscrie pe o
traiectorie circular -ascendentă, într -un așa numit „cerc virtuos ”. În plus, re sponsabilitatea
socială corporativă atrage o implicare pozitivă în companie a tuturor grupurilor de
stakeholderi.
Această concluzie este demonstrată de experiența companiilor multinaționale care s –
au implicat în diverse proiecte sociale și ecologice.
Ideea de bază a întregului demers analitic o reprezintă faptul că etica în afaceri și
responsabilitatea socială corporativă nu sunt doar subiecte filozofice, lipsite de consistență
și aplicabilitate practică, ci sunt modalități eficiente de susținere a intere selor financiare
ale companiei pe termen mediu și lung.
Etica în afaceri, definitie, istorie, clasificări
Definită de -a lungul timpului în diferite moduri, în funcție de context sau de
domeniul specific de aplicabilitate practică, etica a fost focali zată pe principiile și
standardele care ar trebui să guverneze relațiile sociale dintre indivizi și organizații și a
suscitat întotdeauna interesul celor interesați să trăiască într -o lume mai bună, atentă la
nevoile și aspirațiile celor din jur, menită să aprecieze adevăratele valori umane și să
promoveze modelele exemplare de comportament.
În literatura de specialitate, etica (termen provenit din grecescul „ethos” – morav,
obicei, caracter) este „disciplina filozofică care studiază problemele teoretice ș i practice

ale moralei; în vorbirea curentă, termenul de etică se utilizează adesea și în sens de
morală” 1.
Astfel, pe de o parte, „etica este știința care studiază principiile morale, originea,
natura, esența, dezvoltarea și conținutul lor” 2 , iar, pe de altă parte, „etica reprezintă
ansamblul de reguli, valori și norme morale care reglementează comportamentul
persoanelor în societate sau/și determină obligațiile acestora, în general, sau într -un anumit
domeniu de activitate, în particular” 3 . Etica semnifică „știința binelui și a răului” 4 .
1 R. Sommer, R. Tomoiagă (redactori coordonatori), Mic Dicționar Filozofic , Ediția a II -a, Editura
Politică, București, 1973, pag. 186.
2 Florin Marcu, Constant Maneca, Dicționar de Neologisme, Ediția a III-a (revăzută și adăugită), Editura
Științifică, București, 1978, pag. 283.
3 Carolina Reoyo González (editor), Diccionario Enciclopédico Nuevo Espasa Ilustrado 2000 , Editorial
Espasa Calpe S.A. Madrid, 2000, pag. 687.
4 Într-o definiție mai puțin for mală, etica reprezintă „ansamblul de valori și norme care definesc, într -o
anumită societate, omul de caracter și regulile de comportare justă, demnă și vrednică de respect, a căror
încălcare este blamabilă și vrednică de dispreț. Etica promovează anumite valori (cinste, dreptate,
corectitudine, echitate, imparțialitate, bunătate, mărinimie etc.) și încearcă să facă respectate anumite norme”
(Dan Crăciun, Curs de Etică în Afacerile Economice Internaționale , REI, 2004).
Etica afacerilor (etica economică) , formă particulară a eticii aplicate, reprezintă
ansamblul de reguli și norme morale care vizează conduita agenților în activitatea
economică (în afaceri), atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv.
Etica economică este o ramură a moralei care sinte tizează sistemul de valori,
principii și norme ce s -au statornicit de -a lungul timpului în raporturile dintre agenții
economici. Alături de principiile și normele de drept, etica economică asigură buna
desfășurare a activităților și reușita în afaceri.
Deși, normele eticii economice nu sunt învestite cu forță juridică precum normele de
drept, ele au un rol deosebit de important în acțiunile agenților economici, contând uneori
mai mult decât cele juridice.
Comportamentul etic al agenților economici este ma rcat de respectarea riguroasă,
benevolă, a unor principii cum sunt:
– încrederea și sinceritatea deplină între agenți;
– corectitudine în negocieri și în îndeplinirea obligațiilor contractuale ;
– respectarea întocmai a tuturor angajamentelor asumate;
– mutualitatea avantajelor oferite și a riscurilor.
Acceptarea și respectarea normelor de etică economică este, de fapt, o problemă de
conștiință economică cu un impact puternic asupra cristalizării normelor juridice.
Încălcarea lor creează o imagine nefavorabilă asupra agenților economici 5.
Se poate concluziona că „etica afacerilor,componentă relativ nouă a cercetării
științifice, este un domeniu de studiu aplicativ al eticii, care vizează determinarea
principiilor morale și a codurilor de conduită c e reglementează relațiile interumane din
cadrul organizațiilor (economice și comerciale) și guvernează deciziile oamenilor de
afaceri sau ale managerilor” 6.
În general, etica în afaceri se manifestă la cinci nivele interdependente :
– Nivelul etic individ ual;
– Nivelul etic corporațional (organizațional);
– Nivelul etic național;
– Nivelul etic cultural;
– Nivelul etic internațional.
Etica în afaceri studiază moralitatea sistemelor economice, a corporațiilor și a
indivizilor care interacționează cu ac este corporații.
Experiența mondială evidențiază două abordări de bază ale eticii afacerilor:

1. Abordarea moralistă – de orientare creștină, care susține ideea conform căreia principiile
de bază ale eticii creștine și ale filozofiei morale trebuie extin se și în sfera afacerilor (ca și
în oricare alt domeniu de activitate); și
2. Abordarea pragmatică – presupune că afacerile trebuie să fie etice nu pentru a urma
normele morale și creștine, ci pentru că dovedirea unei responsabilități sociale sporite
contribuie la conferirea durabilității afacerii și la obținerea de profituri suplimentare,
evitând o ser ie de riscuri și tensiuni.
În realitate, nu există o graniță clară între cele două abordări, ele realizându -se
împreună și fiind strâns legate, însă în timp ce prima abordare se sprijină, în principal, pe
credință, cea de -a doua abordare operează pe baza reglementărilor normative 7.
5 Niță Dobrotă (coordonator), Dicționar de Economie , Editura Economică, București, 1999, pag. 205.
6 Gabriela Țigu, pag. 10.
7 Alexandru Puiu, Management în afacerile economice internaționale, Ediția a II -a, Editura
De-a lung ul istoriei, „ moralitatea afacerilor ” a reprezentat un subiect controversat, care a
stârnit nu numai interesul oamenilor de știință, ci și pe cel al maselor, adepții diferitelor
religii sau curente „la modă” în perioada luată în calcul; astfel, dacă pentru catolicismul
medieval comerțul și banii erau considerați complet imorali, protestantismul, manifestat
cu precădere pe continentul american, a făcut posibilă reconcilierea moralei cu lumea
afacerilor; după unele opinii (Max Weber), tocmai această etică pro testantă a muncii a
făcut posibilă afirmarea și impunerea capitalismului.
Etica afacerilor, ca disciplină filozofică de sine stătătoare, a apărut relativ recent,
adevărata sa recunoaștere datând de acum 20 -30 de ani. În prezent, problemele etice și de
responsabilitate corporațională au dobândit o importanță deosebită, ajungând să se
vehiculeze conceptul de „ firmă etică ” și să se promoveze „ managementul responsabil
social ”; au apărut numeroase lucrări consacrate acestor probleme și, concomitent, s -au
înfiin țat centre de consultanță etică.
Marile firme adoptă coduri de conduită morală și inițiază programe proprii de
pregătire în acest sens, considerând etica afacerilor drept un instrument indispensabil unei
bune gestionări a întreprinderilor .
Se poate afir ma că etica afacerilor a început să prindă contur în țări dezvoltate precum
SUA și statele Europei de Vest, dar, în prezent, și țările în curs de dezvoltare sau fostele
țări comuniste din Europa Centrală și de Est manifestă un interes din ce în ce mai spor it
față de acest subiect.
În general, s -a observat că există o legătură directă între gradul de dezvoltare al unei
țări și accentul care se pune în respectiva țară pe etica afacerilor (această concluzie nu
trebuie, însă, interpretată cu titlu de lege). O dată cu schimbarea naturii afacerilor și cu
internaționalizarea lor, acestea au devenit din ce în ce mai complexe și au ridicat probleme
etice necunoscute până atunci, legate de contextul multinațional și multicultural de
desfășurare al activităților econo mice.
Pentru etica în afacerile economice prezintă un interes deosebit două tipuri de clasificări :
1. În funcție de modul de abordare a eticii în afaceri; și
2. În funcție de nivelul la care este percepută etica în afaceri.
O primă clasificare a eticii în afacerile economice, în funcție de modul de abordare a
problematicii , pune în evidență patru variante. 8:
8. Alexandru Puiu, pag. 73 -75.
a) Etica regulilor , pornește de la premisa că un individ sau o societate trebuie să se
conformeze principiilor etice acceptate; etica regulilor este cea mai simplă formă de etică
și, de asemenea, cea mai veche, iar principala dificultate legată de acest tip de etică rezidă
în diferențierea dintre regulile categorice și cele necategorice;
b) Etica posibilului , se reduce la respectarea legilor, la deontologia profesională și
la un anumit conformism; persoanele care preferă acest tip de etică adoptând, în majoritatea
cazurilor, obiceiurile mediului și profesiei lor;

c) Etica convingerii, este caracterizată de un puternic caracter subiectiv, fiecare
individ elaborându -și un set de criterii și norme morale, pornind de la propria sa experiență
în confruntarea cu situații din exter ior și cu ideile celorlalți;
d) Etica responsabilității, presupune asumarea conștientă a responsabilității cu
privire la actele proprii și prevederea consecințelor actelor individuale; nu există morală a
convingerii care să nu fie, în același timp, și a r esponsabilității.
O altă clasificare specifică eticii în afaceri se poate realiza în funcție de nivelul la
care aceasta este percepută 9, la fiecare dintre aceste niveluri existând anumite valori și
reguli de comportament ce trebuie respectate pentru a pu tea vorbi despre afirmarea
principiilor morale:
9.Radu Emilian, pag. 250 -251. Clasificare adaptată după Octave Gelinier, Ética de los negocios , Editorial
Espasa Calpe – CDN, Madrid, 1991.

Niveluri

Antivalori
(Interdicții)

Valori pozitive ce trebuie
promovate

1.Etica în
general

 înșelăciunea, furtul,
încălcarea promisiunilor,
minciuna, dorința de răzbunare;


 cinstea, dreptatea,
imparțialitatea, adevărul,
rigoarea, loialitatea, toleranța,
altruismul, respectul pentru
ceilalți și pentru munca lor;

2.Etica pieței
 violenta, intimidarea;
 frauda, coruptia;
 privilegiile;
 monopolurile;
 practicile antisociale;

 transparența, justiția;
liberalizarea;
 ajutorul acordat
persoanelor (nu firmelor)
afectate de recesiuni sau crize;

3.Etica la nivel
guvernamental

 barierele la intrarea pe
piață;
 competitivitatea
subvenționată;
 comisioanele
acordat partidelor politice;
 susținerea firmelor
falimentare;

 informarea;
 asigurarea cadrului
unei competitivități reale;
 responsabilitatea
socială;

4. Etica la locul
de muncă

 încălcarea:
– regulilor de drept;
– confidențialității informațiilor;
– libertății celorlalți;

 satisfacerea clientelei;
 respectarea colegilor, a
regulilor și a secretelor
firmei;
 relațiile ierarhice
normale;
 cooperarea,
transparența, spiritul de
echipă;

5. Etica la
nivelul

conducerii
întreprinderii
 nepotismul și
discriminările de orice
fel;
 abuzul de putere;
 climatul despotic și
autoritar,
violarea regulilor
interne
 conflictele de interese

 ierarhia bazată pe
competență;
 regulile clare;
 practicile echitabile,
remunerarea justă și
stimulativă a
personalului;
 informarea, participarea
și motivarea
angajaților;
 împărțirea succesului
(profitului) între
participanți;
 căutarea și promovarea
competitivității și a
calității

6. Etica și
strategia
adoptată

 strategiile bazate pe:
– marketing abuziv;
– avantaje mărunte și efemere;
– beneficii pe termen scurt;
– coaliții și corupție;
– privilegii oferite anumitor
persoane;

 strategiile de
competitivitate pe
termen lung bazate pe:
– eforturi de progres;
– riscuri calculate;
– investiții, cercetare -dezvoltare,
comunicare, formare și
perfecționare a personalului,
inovare;

7. Etica în
tranzacțiile
comerciale

 șantajul;
 negocierea „la un
pahar”;
 avantajele personale
oferite de încheierea
unei afaceri;

 respectarea cuvântului
dat, punctualitatea;
 cooperarea furnizor –
client pentru a obține
avantaje reciproce;

8. Etica în
domeniul
bancar

 acordarea de credite
unor firme sau persoane
nesolvabile;
 reprezentarea unor
agenți economici cu o
imagine deteriorată din
punct de vedere etic.

 consilierea clienților
în direcția unei
gestiuni corecte;
 realizarea unui audit
al eticii bancare.

1.1 Codul de conduită în afaceri
Codul de conduita in afaceri este un ghid care ne ajuta sa obtinem valoarea meritata.
Acesta serveste ca o referinta practica pentru a ne asigura ca respectam legea, luam decizii
etice, și înainte de toate, că respectăm principiul nostru de bază ” nu exista niciodata un
bun motiv de afaceri pentru a face un lucru gresit”.
Cu toate acestea, Codul prezintă de asemenea diverse resurse specializate
disponibile în caz de nevoie pentru îndrumari suplimentare sau pentru a se putea raporta o
problema, care ne provoaca îngrijorare.
Valorea și meritele oricărei companii se observă prin modul în care se angajează în
desfășurarea activităților comerciale într -o manieră durabilă, etică și responsabilă cu
clienții noștri, furnizori i, partenerii de afaceri, autoritățile și comunitățile locale, acționarii
și angajații deopotrivă, construind relații de lungă durată, bazate pe încredere și susținute
de valorile noastre de bază de integritate, corectitudine și respect față de lege.

Îndru mările din Cod ne ajută să ne facem treaba în conformitate cu legile și
regulamentele relevante, care se aplică activității pe care o desfășurăm și țărilor în care ne
desfășurăm activitatea. În cazul în care există diferențe între Cod și regulamentele loca le,
ca urmare a normelor vamale sau de afaceri, trebuie să le aplicăm pe acelea care stabilesc
cel mai înalt standard de comportament.
Luam decizii etice , în special atunci când nu este evident ceea ce trebuie făcut în mod
corect. Deoarece nu există înloc uitor pentru simțul realitații și judecata corectă, Codul ne
ajută să înțelegem regulamentele și politicile, cu care este posibil să nu fim familiarizați.
Din acest motiv, trebuie sa asiguram parcurgerea periodica a unor programe
complete de formare, pent ru a ne asigura că înțelegem toți Codul și avem nevoie ca fiecare
angajat să certifice acest fapt.
Pe scurt, ne ajută să respectăm întotdeauna regula de aur : „nu există niciodată un
bun motiv de afaceri pentru a face un lucru greșit.”
Codul de conduita în afaceri se adresează celor care lucrează pentru sau în numele
grupului și care au datoria de a citi, înțelege și respecta Codul. (Grupul este definit ca fiind
toate companiile în care o entitate economică controlează direct sau indirect peste 50% din
capit alul social sau deține controlul în administrare).
Acest lucru înseamnă că:
• Toți angajații, inclusiv cei care lucrează cu timp parțial sau au contracte pe durata
determinata;
• Toți funcționarii și directorii executivi și non -executivi au responsabilitat ea de a
respecta principiile și valorile exprimate în acest Cod.
Deoarece dezvoltărea tuturor companiilor, este deosebit de importanta trebuie sa
conștientizăm faptul că aceleași reguli sunt necesare a se aplică tuturor în organizarea
extinsă. Este necesa ră adoptarea acestui Cod și comunicarea valorilor companiilor cât mai
curând posibil.
În cazul unei asocieri în participațiune sau a unei asociații, încurajăm adoptarea
Codului sau a unor materiale sau proceduri similare de conformitate, cat mai riguroas e.
De la noi se așteaptă să:
• Folosim bunul simț și o judecată corectă în luarea deciziilor și în interacțiunile
noastre;
• Respectăm Codul și toate legile relevante aplicabile;
• Când avem dubii, să întrebăm cum trebuie să procedăm;
• Raportăm atunci câ nd lucrurile nu merg bine.
Principii de îndrumare în afaceri
Intr-o companie, trebue sa fim cu totii de acord că „nu există niciodată un bun motiv
de afaceri pentru a face un lucru greșit”. Aceasta reflectă cultura noastră și oferă baza
pentru principiile de îndrumare în afaceri, care guvernează comportamentele noastre în
domeniile cheie, pe care le acoperă, Codul mai jos prezentat, astfel:
1. Avem grijă să asigurăm sănătatea și siguranța angajaților și oaspeților noștri la
toate locurile de muncă;
2. Respectăm drepturile omului și legislația muncii și asigurăm tuturor angajaților
noștri șanse egale, bazate pe merit, valorificând competențele lor și recompensându -i
corect;
3. Suntem corecți și sinceri cu clienții, furnizorii și partenerii noștri de afaceri,
colaborând numai cu aceia, care au un angajament comun cu al nostru, față de practicile
etice în afaceri;
4. Suntem deosebit de atenți în ceea ce privește responsabilitatea noastră în domeniul
legislației concurenței și concurăm energic, corect și întotdeauna cu respectarea legii;
5. Nu tolerăm nicio formă de mită sau corupție și ne angajăm în cele mai înalte
standarde de etică în afaceri în toate relațiile noastre de pretutindeni;

6. Folosim activele Grupului nostru în mod corect și în scopul stab ilit;
7. Respectăm informațiile confidențiale și dăm dovadă de profesionalism în toate
comunicările noastre;
8. Evităm conflictele de interese, suntem atenți la orice incidente suspecte de fraudă
și le raportăm prompt, oferim și acceptăm cadouri și diverti sment corespunzător afacerilor;
9. Îmbrățișăm durabilitatea ca o condiție fundamentală a dezvoltării noastre în viitor,
ne străduim continuu să îndeplinim cele mai înalte standarde de administrare a mediului și
suntem pe deplin angajați consolidării viețil or din comunitățile pe care le deservim;
10. În cele din urmă, dacă vedem sau auzim ceva ilegal, lipsit de etică sau nesigur
noi „Raportăm” !
Exemplu: Ghid etic de luare a deciziilor
Aplicarea Ghidului încearcă să simplifice totul cât mai mult posibil, p entru a
respecta regulile. Când vă confruntați cu o decizie dificilă în afaceri, vă rugăm să faceți
aplicarea secțiunii aferente din prezentul Cod pentru îndrumare și de asemenea, să vă
întrebați următoarele:
1. Este legal, etic și corect?
2. Este în confo rmitate cu valorile de bază ale companiei?
3. Este lucrul potrivit, care trebuie făcut pentru afacerea mea și pentru Grup?
4. Imi convine să fiu tras la răspundere în mod public pentru aceasta?
Dacă tot nu sunteți siguri de răspunsul la aceste întrebări sa u dacă încă aveți
neclarități cu privire la semnificația sau importanța vreunui aspect din acest Cod, nu ezitați
să întrebați managerul, un membru al Echipei de Conformitate și Etică sau pe oricare din
celelalte resurse, care vă sunt disponibile.
Raporteaz ă! De ce este important să adresăm întrebări și să raportăm
problemele?
Cu toții suntem conștienți de impactul devastator, pe care îl poate avea
comportamentul neetic, ilegal sau nesigur asupra unei companii și a angajaților acesteia.
Dorim să continuăm p rotejarea recordului nostru excelent și a reputației și avem
nevoie de susținere permanentă din partea dumneavoastră. Deoarece Codul nu poate
aborda fiecare situație, care ar putea rezulta din sarcini le noastre zilnice, depinde de fiecare
dintre noi să co ntinuăm respectarea celor mai înalte standarde de integritate și să raportăm
aspectele incompatibile cu conduita responsabilă în afaceri.
Ce fel de probleme ar trebui să raportez?
Cu bună -credință, trebuie să raportați toate acțiunile posibil ilegale, neet ice sau
nesigure sau tot ceea ce pare contrar principiilor stabilite în acest Cod. „Bună -credință”
înseamnă să furnizați toate informațiile, pe care le aveți despre situația respectivă și care
sunt adevărate din tot ceea ce știți dumneavoastră.
Nu contea ză dacă nu sunteți siguri că problema este o încălcare a Codului sau dacă
ulterior se dovedește că ați greșit. Trebuie întotdeauna să vă simțiți liberi să adresați
întrebări despre tot ceea ce vi se pare neadecvat sau să raportați ceva ce vi se pare incore ct
– acest aspect este atât dreptul, cât și responsabilitatea dumneavoastră.
Pe cine ar trebui să contactez?
Există un număr de resurse la care puteți apela oricând sunteți nesiguri, referitor la
cursul corect al acțiunii sau dacă doriți să raportați o pr oblemă care vă preocupă:
• Managerul dumneavoastră direct;
• Directorul de Resurse Umane, Directorul Financiar, Directorul General al
companiei, Președintele Consiliului de administrație;
• Șeful Compartimentului Juridic, Coordonatorul de Conformitate Național sau
Regional;
• Șeful Auditului Intern sau Șeful Grupului de Conformitate și Etică;
• Directorul Financiar Regional;

Politica de raportare cu bună -credință și de non -represalii
Compania se angajează să creeze o atmosferă fără represalii, în care a ngajații să se
simtă în măsură să vorbească atunci când au probleme reale. Puteți întotdeauna să faceți
un raport de bună -credință despre orice posibilă încălcare a Codului sau a legii, fără teamă
de represalii sau de vreun impact negativ asupra postului d umneavoastră.
Represaliile sau răzbunările nu sunt tolerate. Când se face un raport, informațiile sunt
transmise Echipei de Conformitate și Etică a Companiei, pentru investigații.
Fiecare preocupare sau afirmație va fi tratată cu discreție și profesional ism, precum
și confidențial, în măsura în care este posibil și permis de legile in vigoare.
Ce se întâmplă când există o încălcare?
Încălcările Codului nostru sau ale legii pot avea consecințe grave, atât pentru
persoanele implicate, cât și pentru companie . Cei care se implică în activități imorale sau
ilegale și cei care îndrumă, ignoră, aprobă sau facilitează un astfel de comportament
acționează independent și împotriva celor mai bune interese ale Grupului și vor fi supuși
unor măsuri disciplinare, inclus iv încetarea contractului individual de muncă, posibil și
altor sancțiuni legale.
Rețineți faptul că, un astfel de comportament ne pune pe toți în pericolul unei
reputații pătate și va avea un impact negativ asupra părților interesate. De asemenea, ca
individ și ca Grup, putem fi sancționați cu amenzi și ne poate fi atrasă răspunderea civilă
sau penală.
Cerințe suplimentare pentru Manageri și Directori
În timp ce acst Cod se aplică tuturor în mod egal, dacă sunteți manager sau director
, aveți sarcini s uplimentare față de Grup și echipa dumneavoastră și trebuie să încercați să:
• Citiți și să respectați îndrumările privind funcționarea Codului de Conduită în
Afaceri, care au fost elaborate pentru a vă ajuta să implementați prevederile din Cod;
• Conduc eți prin exemplu, ținând cont de etică în prim plan, în toate relațiile
dumneavoastră de afaceri;
• Stabiliți și să comunicați așteptări clare din partea echipei, pentru a promova o
înțelegere a preconizărilor din partea Grupului și modul în care să fie respectat Codul și
legile relevante in vigoare. Este posibil ca acest aspect să impună dezvoltarea unor politici
și îndrumări pe lângă acest Cod, pentru a asigura o conformitate deplină.
• Vă asigurați că echipa dumneavoastră beneficiază de formarea nec esară, pentru a –
și înțelege obligațiile și responsabilitățile;
• Favorizați o cultură deschisă, încurajându -vă angajații să raporteze când lucrurile
nu merg bine, fiind întotdeauna receptivi la preocupări, întrebări sau comentarii;
• Abordați comportamen tul neadecvat și să dați crezare performanței etice;
• Includeți inițiativele de conformitate și etică pentru afacerea dumneavoastră.
Anagajamentul companiei, unii fata de altii
Sanatate si siguranta la locul de munca – Condiții de lucru în siguranță
Responsabilitatea principală a companiilor este să protejeze sănătatea și siguranța
celor care vin să lucreze in cadrul acestora sau să le viziteze locațiile. Atingerea obiec
celor mai înalte obiective, de zero fatalități și zero accidente, deoarece pun în aplicare
planul de eliminare a fatalităților.
Politica referitoare la sănătate și siguranță impune să:
Respectăm minimal, întreaga legislație aplicabilă referitoare la sănătate și siguranță
și să îmbunătățim permanent modul de administrare a condițiilo r de sănătate și siguranță,
urmărind tot timpul să îndeplinim sau să depășim cele mai bune practici din industrie;
Insistăm ca toți angajații și contractanții să respecte îndrumările Grupului referitoare
la sănătate și siguranță;

Ne asigurăm că societățile asigură un loc de muncă în condiții de igienă și siguranță
tuturor angajaților și contractanților și că au grijă în mod corespunzător de clienții și
vizitatorii veniți in cadrul sediilor;
Impunem tuturor angajaților și contractanților să lu creze în condiții de siguranță.
Drogurile și alcoolul
Siguranța tuturor depinde de asemenea, de menținerea locurilor de muncă fără
influența substanțelor care ar putea afecta negativ siguranța sau performanța la muncă. La
locul de muncă se interzice abuzul de medicamente, consumul de substanțe controlate, de
alcool și de droguri.
Aceasta include achiziționarea, vânzarea sau distribuirea unor astfel de produse sau
starea de a fi sub influența lor.
În cazul în care medicamentele prescrise sau cele fără rețe tă v-ar putea afecta
capacitatea de a presta munca în condiții de siguranță, vă rugăm să consultați managerul
dumneavoastră.
Politici sociale echitabile și de ocupare a forței de muncă
Practici de muncă echitabile
Ne angajăm pe deplin să respectăm dreptu rile omului și susținem principiile
stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului emisă de Organizația Națiunilor
Unite, precum și Principiile
Drepturilor Fundamentale de Muncă ale Organizației Internaționale a Muncii, în
măsura în care se aplică societăților noastre.
Poziția companiei este stabilită în Politica Socială și se reflectă în relațiile cu
angajații, contractanții și furnizorii și în luarea deciziilor de investiții.
Ne impune să:
Respectăm ca cerință minimă, întreaga legislație aplic abilă și să îmbunătățim
permanent modul nostru de administrare socială, urmărind tot timpul să îndeplinim sau să
depășim cele mai bune practici din industrie;
Gestionăm activitatea economica în mod corect și echitabil, îndeplinindu -ne toate
responsabilitățile sociale, ca angajator direct și indirect;
Susținem libertatea de asociere și să recunoaștem dreptul la negociere colectivă;
Interzicem munca forțată, obligatorie și a copiilor;
Aplicăm egalitatea de șanse, valorificarea diversității indi ferent de vârstă, sex,
handicap, religie, etnie sau orientare sexuală, în timp ce insistăm asupra faptului că
meritul este baza finală a deciziilor de recrutare și selectare;
Ne asigurăm că abordăm responsabil furnizorii și clienții noștri, în conformitate cu
prezentul Cod și cu practicile de afaceri corespunzătoare.
Egalitate de șanse și non -discriminare
Munca intensa, capacitatea și integritatea sunt principiile care stabilesc șansele unei
persoane pentru avansare în cadrul Grupului.
Politicile de ocupa re a forței de muncă au scopul de a încuraja inițiativa individuală
și colaborarea, asigurându -ne tuturor șansa de a ne dezvolta la potențialul nostru deplin.
Deciziile de recrutare, selectare și promovare sunt luate pe merite individuale și în
conformitat e cu principiile egalității de șanse și non -discriminării. Așa cum recrutăm în
mod corect și asigurăm șanse de dezvoltare bazate pe merit, ne recompensăm de
asemenea oamenii corect, conform principiului de „plată pentru performanță”.
Prevenirea situațiilor de intimidare și de hărțuire
Este important să ne tratăm colegii cu respect și demnitate. Intimidarea și hărțuirea
sunt total nepotrivite la locul de muncă și pot avea multe forme, inclusiv:
• Remarci verbale sau scrise sau „glume” legate de religie, rasă, etnie, sex sau vârstă;
• Avansuri fizice sau sexuale sau expuneri indecente;
• Gesturi de amenințare sau manifestări de violență;

• Amenințări violente.
Este posibil ca acestea să vină din partea colegilor, a supervizorilor, furnizorilor,
contractanț ilor sau a clienților. Cu toții avem responsabilitatea de a ne asigura că există
respect reciproc la locul de muncă. Intimidarea și hărțuirea nu pot fi tolerate.
Angajamentul compoaniei față de clienții, furnizorii și partenerii de afaceri
Tratarea altora cu corectitudine
Clienții, furnizorii și partenerii de afaceri sunt părți interesate valoroase și contribuie
în foarte multe moduri la succesul Grupului. În schimb, trebuie sa ne străduim, să fim
sinceri și să nu ne angajăm niciodată în practici neloial e.
Credem cu tărie că relațiile bazate pe încredere și integritate vor fi durabile și
benefice pentru toți.
Clienții
Succesul strategiilor de afaceri se bazează pe sprijinul clienților. Este esențial să
dezvoltăm și să menținem parteneriate comerciale, economice, reciproc pozitive și
benefice, bazate pe corectitudine, onestitate și încredere. Sa ne angajam în furnizarea
tuturor bunurilor și a serviciilor în conformitate cu toate legile aplicabile referitoare la
cerințele privind sănătatea, și siguranța. În mod similar, promovarea produselor și
publicitatea trebuie să fie întotdeauna faptice, prezentate într -un mod corect și rezonabil.
Sa nu ne angajăm niciodată în declarații eronate despre produsele și serviciile noastre sau
ale concurenților noștri.
Furnizorii
Furnizorii sunt critici față de performanța activității . Ne așteptăm ca ei să fie orientați
către calitate, să fie inovatori și eficienți – asigurând companiile cu valoare la un cost
corect, dar niciodată în detrimentul ignorării legilor, reg ulamentelor și practicilor etice.
Codul Etic de Achiziții și Codul de Conduită al Furnizorului stabilesc cerințele și
procedurile aferente, care ne ajută să ne asigurăm că lucrăm doar cu acei furnizori care
împărtășesc angajamentul ferm față de bune prac tici etice și care îndeplinesc standardele
referitoare la drepturile omului, sănătate și siguranță și gestionarea mediului.
Echipele de la achiziții au obligatia sa supravegheze aceste procese bazate pe risc
pentru principalii furnizori direcți și indir ecți și de asemenea, ajută echipele de
management să se asigure că relațiile cu furnizorii sunt gestionate în mod corespunzător.
Partenerii noștri de afaceri În categoria „Parteneri de afaceri” pot fi incluși agenții
de vânzări, consultanții, intermediar ii, distribuitorii, reprezentanții grupurilor de interese și
partenerii asocierii în participațiune.
Partenerii de afaceri contribuie la procesul de afaceri, atunci când ne este necesară
experiența lor într -un anumit domeniu, pe piață sau într -o arie geo grafică.
Trebuie sa depunem toate eforturile necesare în activitatea desfășurată cu partenerii
de afaceri, care funcționează în numele nostru, pentru a ajuta la asigurarea, pregătirea sau
negocierea ofertelor pentru noile contracte sau prelungirea contrac telor existente.
De asemenea, sa confirmăm cu acte toate angajamentele contractuale, pentru a ne
asigura că reflectă standardele etice de afaceri. Aceste proceduri sunt stabilite în Politica
referitoare la Anti -Mită și ajută la protejarea companiei împot riva oricărei asocieri cu un
comportament ilegal sau lipsit de etică, cum ar fi darea de mită.
Ca și în cazul terților, compensația plătită acestor parteneri de afaceri trebuie să fie
proporțională cu serviciile furnizate, înregistrată și aprobată corespu nzător și plătită prin
cec sau transfer bancar (nu în numerar), în conformitate cu orice contract convenit.
Concurență corectă
Credem că o concurență corectă este în interesul tuturor, care să aibă ca rezultat mai
multe piețe dinamice, cu o amplă posibilit ate de alegere, o mai bună valoare și inovație
crescută – piețe în care compania să poată continua să concureze și să exceleze.

Prin urmare, trebuie sa fim pe deplin angajați să respectăm legile concurenței/anti –
trust oriunde ne -am desfășura activitatea. Codul de Conformitate privind
Concurența/Anti -trustul stabilește modul în care să facem acest lucru practic.
În mod special, nu ne putem angaja în orice formă de comunicare și nu putem stabili
un acord implicit sau explicit cu un concurent, care are ca e fect sau încearcă să:
• Stabilească, stabilizeze sau controleze prețurile, termenii de credit, discounturile
sau reducerile;
• Aloce contracte, piețe, clienți sau teritorii;
• Boicoteze anumiți clienți sau furnizori;
• Se abțină de la sau să limiteze producția sau vânzarea oricăror produse sau servicii.
Câteva reguli utile de „așa da” și „așa nu” în relațiile cu clienții și concurenții noștri

Clienții

Concurenții

Asa nu…
Incercati sa interziceti clientilor sa importe
bunuri sau
sa exporte in afara teritoriului lor, cu
exceptia sanctiunilor specifice impuse de
lege;
Insistati asupra unui pret de revanzare (in
SUA puteti stabili un pret minim de
rezervare, atata ti mp cat nu restrange
competitia in mod nejustificat);
Interziceti clientilor sa stocheze produse
altern ative.

Așa da…
Concurati viguros;
Discutati probleme mari din industria generala,
daca este cazul, asigurandu -va ca nu se divulga
informatii delicate ale companiei/clientului;
Aflati cat mai multe posibil despre concurenti,
din surse terte independente sau publice
(intotdeauna notati sursa).

Asa nu…
Fixati preturile direct sau indirect;
Alocati sau divizati clientii sau pietele;
Fixati orice alti termeni sau conditii;
Discutati orice aspect despre stabilirea
preturilor (termeni de credit, discounturi,
marje, reduceri);
Controlati sau limitati productia;
Discutati despre ofertele de licitatie sau
cotatiile clientilor;
Conveniti cu un co ncurent sa nu furnizeze
anumitor clienti;
Ajungeti la orice „intelegere” referitoare la
oricare dintre aspectele de mai sus.

Asa da…
Promovati viguros pr odusele si serviciile
dumneavoastra;
Recomandati un pret de revanzare (dar nu
insistati);
Solicitati clientilor sa vanda un produs sub o
anumită marca comerc iala, daca este cazul.

De asemenea, este foarte important să vă familiarizați cu procedurile de „Inspecții –
fulger”, astfel încât să știți cum să reacționați adecvat în cazul unei investigații din partea
autorităților de concurență/anti -trust sau a oricărui alt organ competent.
Încălcarea Codului de Concurență/Anti -trust, privind concurența/anti -trustul
prezintă un risc de sancțiuni civile, penale, financiare și de alt gen, care sunt aplicate în
cadrul Grupului. Prin urmare, este esențial ca noi să ne înțelegem pe deplin
responsabilitățile în acest domeniu.
În funcție de rolul dumneavoastră, vi se poate solicita să întreprindeți o formare
specifică referitor la legea concurenței, pentru a vă asigura că înțelegeți modul în care se
aplică politicile și procedurile pe lângă formarea referitoare la Codul de Conduită în
Afaceri.
Refuzul de mită și corupție – Mita și plațile de facilitare
Mita este orice avantaj financiar sau de altă natură oferit, promis, acordat sau primit
cu intenția de a influența comportamentul unei persoane sau al unei companii.
Această intenție sau acest scop este foarte important(ă), deoarece anumite tranzacții
comerciale legitime pot constitui mită, în cazul în care sunt întreprinse în mod special în
scopul de a influența comportamentul.
Formele de mită includ:
– Bani; – Donatii politice;
– Cadouri; – Contributii cartitabile sau comunitare;
– Ospitalitate, inclusiv cheltuielile de deplasare; – Recompense banesti;
– Oportunități de afaceri sau de angajare; – Orice favoruri sau beneficii.
Nu tolerăm nicio formă de mită și interzicem cu strictețe tuturor angajaților să ofere,
plătească, solicite sau accepte mita.
Există legi stricte împotriva mitei în m ulte dintre locurile în care ne desfășurăm
activitatea, inclusiv legislația internațională, cum ar fi Legea din SUA privind Practicile de
Corupție din străinătate și Legea privind mituirea din Marea Britanie.
Vom respecta aceste legi, indiferent de obicei urile sau practicile de afaceri la nivel
local. Standardele sunt prezentate în politicile privind combaterea mitei.
De asemenea, plățile de facilitare sunt interzise în mod special. Acestea sunt mici
plăți neoficiale făcute unei persoane, de obicei un fu ncționar de stat, pentru a fixa sau grăbi
o acțiune de rutină.
Exemplele includ procesarea unui permis, a unei licențe sau vize, programarea unui
control, eliberarea bunurilor reținute în vamă sau accelerarea serviciilor de utilitate.
Achitarea unei taxe pentru folosirea unei proceduri recunoscute, legitime, de
urmărire rapidă, care este deschisă tuturor și nu este plătită unei persoane nu este
considerată a fi o recompensă bănească.
Se poate efectua o plată atunci când viața, siguranța sau sănătatea une i persoane sunt
amenințate, insa numai cu respectarea legislatiei.
Toate aceste plăți trebuie să fie aprobate în prealabil sau, dacă nu se poate, trebuie
raportate managerului și coordonatorului de conformitate.
Ca și în cazul legislației concurenței, o î ncălcare a acestei politici prezintă riscuri
severe de reputație, juridice și financiare. Este esențial ca noi să ne înțelegem pe deplin
responsabilitățile în acest domeniu.
În funcție de rolul dumneavoastră, vi se poate solicita, de asemenea, să întrepri ndeți
o formare specifică referitor la combaterea mitei, corupției și fraudei, pentru a vă asigura
că înțelegeți modul în care se aplică politicile și procedurile aferente.
Spălarea de bani

Spălarea de bani este procesul prin care persoanele fizice sau jur idice folosesc afaceri
legitime ca și canale de „curățare” a fondurilor obținute prin activități ilegale. Companiile
de valoare, nu tolerează, nu facilitează și nu susține spălarea de bani.
Cu toții trebuie să fim atenți la neregulile în efectuarea plățil or, în special în cazul
plăților în numerar deosebit de mari și al tranzacțiilor neobișnuite. Avem responsabilitatea
de a depune eforturi în activitatea noastră cu furnizorii, intermediarii și partenerii de afaceri
și de a raporta orice comportament suspec t.
Activități comerciale cu oficialități guvernamentale și de reglementare
În relațiile cu funcționarii și instituțiile de stat, nu trebuie să puneți Grupul sub riscul
de a lucra în afara standardelor pe care ne străduim să le susținem, deoarece reguli și
regulamente speciale se aplică în aceste interacțiuni. Avem întotdeauna responsabilitatea
suplimentară de a:
• Cunoaște și respecta toate cerințele contractuale;
• Respecta limitele referitoare la cadouri și ospitalitate, care pot fi mai stricte pentru
oficialii guvernamentali decât pentru sectorul privat;
• Ne asigura că toate rapoartele, certificările și declarațiile adresate instituțiilor
statului sunt de actualitate, adevărate, corecte și complete;
• Atribui toate alocările de timp și toate costurile ca tegoriei corespunzătoare și
contractului adecvat.
În anumite situații, este posibil să aveți contact cu un funcționar sau vi se poate cere
să furnizați informații în numele Grupului, în legătură cu o anchetă sau investigație a unui
organ de stat sau de reg lementare. Deoarece este esențial să vă asigurați că aveți toate
informațiile necesare și toate aceste informații sunt corecte și adecvate scopului, vorbiți cu
managerul. înainte de a furniza orice astfel de informații de non -rutină.
Angajamentul față de grup – Protejarea activelor și a informațiilor Grupului
Activele și resursele Grupului includ, dar nu se limitează la:
Cu toții avem responsabilitatea de a ne asigura că aceste active și resurse sunt folosite
numai într -o manieră corectă și în scopul prevăzut.
Aveți posibilitatea de a folosi ocazional și adecvat activele Grupului în scop personal,
atâta timp cât acest luc ru nu interferează cu munca dumneavoastră sau cu a celorlalți. Alte
îndrumări referitoare la unele dintre aceste categorii de active specifice sunt stabilite în
cele ce urmează.
Proprietatea intelectuală
Puteți avea acces la proprietatea intelectuală a com paniei pe parcursul activității
dumneavoastră. Proprietatea Intelectuala, include bunurile necorporale, cum ar fi
drepturile de autor, brevetele, mărcile comerciale, drepturile de design, logourile și
brandurile.
În măsura permisă de lege, dreptul la toat e Proprietatile Intelectuale create cu
materialele Grupului, pe timpul companiei, pe cheltuiala acesteia sau în sfera de aplicare a
obligațiilor , aparține doar acestora. Trebuie să protejăm aceste bunuri și să ne exercităm
drepturile de PI, dacă este nece sar.
De asemenea, este important să respectăm informațiile confidențiale și proprietatea
intelectuală ale altor companii. Dacă am autorizat accesul la PI al unui client sau furnizor,
trebuie să îl protejăm așa cum ne protejăm propriile informații.
În mod similar, nu trebuie să folosim aplicații software obținute în mod ilegal,
licențiate necorespunzător sau fără licență, deoarece acest lucru ne -ar putea expune, atât ca
persoane, cât și Grupul, la o acțiune în justiție.
Informațiile confidențiale și folosir ea abuzivă a informațiilor interne
De asemenea, trebuie să protejăm informațiile confidențiale și de proprietate ale
companiei, care includ în general toate informațiile care nu sunt disponibile publicului,
care pot fi:

• Informațiile despre vânzări sau pl anurile de marketing;
• Secretele comerciale, care sunt informații ce oferă Grupului un avantaj competitiv,
listele de clienți, informațiile de proces sau specificațiile de produs;
• Manualele de politici și proceduri;
• Datele financiare.
Am putea distrib ui astfel de informații confidențiale numai în scopul afacerilor
legitime și dacă suntem autorizați să procedăm astfel. Trebuie să aveți o deosebită grijă
pentru a proteja aceste informații, securizând în mod corespunzător computerul
dumneavoastră, documen tele sau alte materiale sensibile.
În plus, evitați să discutați despre astfel de informații. Să conștientizați acei străini,
care au posibilitatea de a vizualiza informațiile și evitați să discutați astfel de informații în
locuri în care puteți fi auzit, inclusiv restaurantele, hotelurile, centrele de conferință, sălile
de ședințe, taxiurile, avioanele etc.
Ca parte a ocupării forței de muncă în Grup, trebuie sa oferiti de asemenea Grupului
informații confidențiale despre voi înșiva, inclusiv, de exemplu, istoricul vostru în muncă,
informațiile personale de contact, starea civilă ș.a.m.d.
Dacă munca dumneavoastră implică manipularea unor astfel de informații, trebuie să aveți
mare grijă să le protejați. Nu faceți niciodată schimb cu cineva de astfel de in formații
despre un coleg, dacă nu există o nevoie comercială pentru a face acest lucru, în
conformitate cu legislația în vigoare. Obligațiile referitoare la informațiile confidențiale
continuă chiar și după ce nu mai lucrați în Grup.
Important estre să re țineți faptul că sunteti, de asemenea, responsabili pentru
protejarea informațiilor interne despre Grup, despre clienții și furnizorii și alte companii
tranzacționate public, cu care se interacționeza. Informațiile interne pot fi orice informații
care nu sunt disponibile publicului și sunt, de asemenea, materiale, ceea ce înseamnă că un
investitor rezonabil le -ar putea considera importante.
Exemplele comune de informații interne includ schimbările în management,
planurile majore de afaceri și rezultatele financiare care nu au fost emise. Chiar și
cunoștințele despre evenimente sau acțiuni despre care nu există siguranța că vor avea loc
– cum ar fi negocierea unui contract important, o achiziție sau vânzarea unei filiale – pot
fi considerate informații int erne.
Cumpărarea sau vânzarea de titluri de valoare ale unei companii în timp ce cunoașteți
informații interne despre compania respectivă este o acțiune internă abuzivă sau
tranzacționare internă și este ilegală.
În mod similar, nu trebuie niciodată să fu rnizăm informații interne altora, astfel încât
aceștia să poată cumpăra sau vinde titluri de valoare ale societății (numită „tipping”) – acest
aspect este ilegal. Politica referitoare la Tranzacționarea de Acțiuni și Titluri de Valoare
stabilește informați i și îndrumări mai detaliate. Dacă aveți orice fel de întrebări, conducerea
companiei are rolul de a vă asista.
Comunicări externe
Comunicările cu lumea exterioară joacă un rol foarte important în evaluarea
reputației și aspectului financiar ale Grupului. În consecință, toate comunicările către mass –
media cu privire la performanțele financiare, achiziții, planuri strategice sau oricare
problemă care ar putea avea un impact asupra reputației Grupului vor fi gestionate exclusiv
de către Echipa de Comunicări a Grupului.
Dacă vă confruntați cu o situație în mass -media sau pe internet, care ar putea avea
un posibil impact negativ asupra reputației Grupului, trebuie să informați imediat
managerul despre această problemă, astfel încât acesta să se poată asigura că personalul
corespunzător al Grupului este informat.
Companiile individuale din cadrul Grupului se pot ocupa cu comerțul și mass -media
la nivel local, după caz, cu privire la problemele de afaceri normale care apar.

Exemple:
Tocmai am fost angajat de la o altă companie. Am o cutie cu materiale confidențiale
de la fostul angajator, care ar fi foarte utile în dezvoltarea planurilor de marketing în noua
mea funcție. Pot să o aduc cu mine?
Nu, nu trebuie să aduceți în compania in care urmeaza sa lucrati m ateriale, care
conțin informații confidențiale de la un loc de muncă anterior. La fel cum ar fi greșit și ca
cineva să preia informațiile confidențiale ale altei companii, tot așa și noi nu trebuie să
folosim informațiile confidențiale ale altora.
Am auzit că Grupul este pe punctul de a achiziționa o altă companie. Această
achiziție va mări probabil prețul pe acțiune al Grupului. Pot dezvalui aceste informații
soțului și fiului meu?
Nu. O astfel de divulgare este împotriva politicii Grupului. De asemenea, dacă soțul
sau fiul tranzacționează acțiuni Grupului sau acțiunile unei companii achiziționate, în baza
acestor informații, iar aceste informații sunt semnificative, v -ați putea afla în situația de a
încălca legile de tranzacționare internă.
IT & Securitat ea Datelor și Digital Media
Funcționarea eficientă și securitatea sistemelor IT și a datelor aferente sunt esențiale
pentru buna funcționare a companiilor. Politica de Securitate IT stabilește îndrumările pe
care trebuie să le respectăm și este prezentată mai jos.
Utilizarea adecvată a tehnologiei companiei
Toți suntem responsabili pentru utilizarea corespunzătoare și corectă a resurselor
tehnologice , inclusiv a e -mailului, a internetului, a dispozitivelor și computerelor mobile
ale Grupului și a aplicațiilor software cu licența corespunzătoare.
Sistemele de IT rămân întotdeauna proprietatea Grupului. Avem dreptul la
confidențialitate, în măsura în care prevede legea, dar nu dincolo de aceasta, atunci când
folosim sistemele companiei. Nu trebuie fo losite niciodată într -un mod care ar putea fi
ilegal, ofensator sau dăunător altor persoane, cum ar fi crearea, accesarea, afișarea, stocarea
sau transmiterea:
• Imaginilor sau a mesajelor cu caracter sexual;
• Materialelor care ar putea fi ofensatoare, ba zate pe discriminări rasiale, de etnie sau
religie;
• Altor materiale discriminatorii sau neadecvate.
Trebuie să avem grijă deosebită când elaborăm e -mailuri, ținând cont de faptul că
mesajele electronice sunt permanente, pot fi modificate și redirecționat e, fără
consimțământul nostru și, în cele din urmă, pot afecta reputația Grupului. De asemenea,
trebuie să acordăm o atenție deosebită instrucțiunilor referitoare la back -up (rezerve),
programe anti -virus, criptare, coduri de acces și suportul sistemului.
Protejarea, reținerea de date și confidențialitatea datelor
Ca Grup, colectăm o cantitate mare de date, inclusiv informații referitoare la
furnizorii și alți terți, precum și la foștii și actualii angajați.
Trebuie să stocăm, folosim și transmitem aceste informații corect, în conformitate
cu legislația aplicabilă și cu toate îndrumările locale și ale Grupului referitoare la protecția
datelor. Documentele care fac obiectul unor proceduri sau investigații juridice nu trebui să
fie modificate sau distruse.
În cazul în care se impune prin lege, fiecare dintre companiile din Grup trebuie să
se fi înregistrat la agenția corespunzătoare de protecție a datelor. Orice încălcare de date,
cunoscută sau suspectată, trebuie raportată managerului sau responsabilului des emnat cu
protecția datelor. In acest sens, pentru a vă asigura că tehnologiile informatice ale Grupului
sunt securizate și concentrate pe activitatea acomercială compania trebuie sa își rezervă
dreptul de a monitoriza toate mesajele transmise sau stocate în sistemul său, inclusiv
informațiile șterse.

Comunicările și alte date create pe sistemele companiei la fel ca oricare altă formă
de corespondență de afaceri, nu sunt comunicări cu caracter privat.
Bineînțeles, toate activitățile de monitorizare vor r especta legile in vigoare.
Contabilitatea și alte evidențe ale activității
Păstrarea unor evidențe corecte și fiabile ale activității, în scris sau în format
electronic, este esențială pentru procesul corporativ de luare a deciziilor în cadrul Grupului.
Printre alte utilizări importante, aceste evidențe ne permit să îndeplinim diverse cerințe
externe juridice și de raportate, ca și societate cotată public.
Așadar, funcțiile de contabilitate trebuie să opereze întotdeauna la cele mai înalte
standarde, astfe l încât evidențele să fie păstrate în conformitate cu legile în vigoare,
standardele de contabilitate relevante și îndrumările Grupului.
Media digitală (sau socială)
Suporturile digitale media sunt instrumente și canale pentru interacțiune socială, care
folosesc tehnici de comunicare extrem de accesibile.
Acestea includ, de exemplu:
• Site -uri de socializare;
• Forumuri de dialogare online;
• Bloguri și micro -bloguri;
• Mesagerie instantanee;
• Panouri de mesaje;
• Site -uri de partajare a fișierelor video și foto;
• Pagini „Wiki”;
• RSS feeds;
• Marcare și etichetare socială ;
• Alte instrumente de comunicare.
Trebuie sa apreciem că aceste instrumente ne ajută să comunicăm mai eficient cu
părțile interesate. Cu toate acestea, recunoaștem, de asemenea, faptul că aceste canale
apărute prezintă anumite riscuri și, când sunt folosite necorespunzător, pot avea consecințe
nedorite și potențial dăunătoare.
Instrucțiunile din această secțiune ar trebui să vă ajute să cunoașteți mai bine când și
cum să utilizați cel mai bine aceste instrumente într -un context de afaceri. Când analizați
dacă să postați și ce anume, amintiți -vă acesta regula de bază: să rețineți faptul că tot ceea
ce comunicăm online este public, pentru totdeauna.
Așadar, gândiți î nainte de a posta și când aveți dubii – nu o faceți!

Asa da…
Folositi doar suporturi med ia digitale in timpul orelor de
lucru, în cazul în care va completeaza sau va sustin rolul;
Daca este asa, identificati in mod clar cine sunteti si
notati rolul dvs.;
Retineti faptul ca foarte putine persoane sunt desemnate
ca purtatori de cuvant oficiali ai Grupului;
Respectati drepturile de autor si recunoasteti sursele
informatiilor si ale fotografiilor, unde este cazul;
Daca publicati informatii despre companie sau despre
rolul dvs., folositi un disclaimer (renuntare), cum ar fi
„Opiniile exprimate pe a cest site îmi apartin si nu reflecta
opiniile angajatorului meu”;
Aveti grija deosebita sa nu incalcati legile concurentei
sau de anti -trust in orice comentarii referitoare la
concurenti sau produsele, serviciile, preturile acestora
etc.;
Retineti faptul c a trebuie sa fiti atenti, sensibili si
profesionali in comunicarile dumneavoastra, in
conformitate cu cele mai inalte standarde de conduita
asteptate din partea dumneavoastra;
Asa nu…
Vorbiti in numele companiei, cu exceptia cazului in
care sunteti autorizat in mod specific de catre
managerul dumneavoastra sa procedati astfel;
Divulgati informatii confidentiale, de pr oprietate
sau delicate;
Accesati sau distribuiti materiale care sunt interzise
prin lege sau contin un limbaj ofensator;
Discutati despre clienti, parteneri, furnizori sau
colegi, fara acordul lor prealabil;
Furnizati referinte aferente locului de munca Postați
online declarații false sau inexacte despe foști sau
actuali angajați ;
Raspundeti la orice anunt neadecvat , caz in care va
rugam sa atentionati managerul cat mai curand
posibil;
Comentați despre companie.

Conflictele de interese
Un „conflict de interese” rezultă atunci când aveți o relație personală sau un interes
financiar sau de altă natură, care ar putea interfera cu obligația dumneavoastră de a acționa
numai în interesul companiei sau când vă folosiți d e funcția de la companie pentru a avea
câștig personal.
Trebuie să fim atenți la orice situații, care ar putea crea un conflict de interese, fie că
este real sau potențial.
Unele exemple comune ar fi:
• O „persoană din contactele apropiate”, cum ar fi un membru al familiei, rudele
apropiate, prieten apropiat sau partener, este un furnizor, client sau concurent al Grupului
sau un angajat al unei astfel de companii;
• Dumneavoastră sau o persoană din contactele apropriate are un semnificativ interes
financi ar sau de altă natură într -o companie sau față de o persoană care concurează cu,
desfășoară afaceri cu sau caută să încheie afaceri cu compania. (Trebuie să rețineți faptul
că aceasta nu este o problemă în cazul în care interesul financiar pe care îl aveți este sub
formă de titluri de valoare listate la o bursă de valori sau sunt tranzacționate pe sub mână
și reprezintă mai puțin de 1% din titlurile de valoare totale ale clasei respective);
• Aveți o relație directă sau indirectă de raportare cu o persoană din contactele
apropiate sau aveți capacitatea de a influența deciziile de angajare pentru această persoană,
cum ar fi salariul, promovarea sau evaluarea performanțelor;
• Sunteți implicat într -o relație romantică cu un furnizor, client sau contractant al
companiei (sau angajat al unei astfel de societăți), atunci când aveți, de asemenea,
autoritatea directă sau indirectă de a lua decizii sau o influență în ceea ce privește relația
de afaceri cu compania;
• Aveți beneficii personale din orice oportunitate d e afaceri sau investiție care i -a fost
prezentată companiei. Aceasta include situațiile în care dețineți direct sau indirect un
interes sau dezvoltați în continuare un interes în proprietatea, concesiunile, brevetele sau
alte drepturi în care compania are sau ar putea avea un interes;
• Aveți un loc de muncă în afară sau alte activități cu o companie sau cu o persoană
care concurează cu compania sau care face afaceri cu compania sau care afectează
capacitatea dvs. de a vă presta munca pentru Grup;
• Aveți f uncția de director sau funcționar în cadrul altei companii sau de oficial ales.
Aceasta nu include funcții în asociațiile profesionale pe care le acceptați la cererea
companiei sau funcții cu organizații non -profit, de caritate sau religioase care nu
interferează cu munca dumneavoastră.
Dacă vă aflați în oricare dintre aceste situații sau cunoașteți altele care au un astfel
de potențial conflict de interese, trebuie să raportați imediat managerului dumneavoastră.
De asemenea, angajații noi trebuie să divulg e orice astfel de probleme atunci
când se alătură Grupului.

Astfel, situația poate fi analizată și evaluată corect și se poate stabili soluția
corespunzătoare. Este de așteptat să luați toate măsurile corective care vi se solicită.
”Evitam conflictele de interese, suntem atenti la orice incidente de frauda si le raportam
prompt, oferim si acceptam cadouri si divertisment corespunzatoare afacerilor”
Împrumuturile angajaților
Împrumuturile, favorurile și alte plăți pot, de asemenea, să fie părtinitoare sau s ă
pară părtinitoare în judecata noastră de a favoriza persoana care dăruiește. Prin urmare,
noi nu acordăm împrumuturi sau fonduri angajaților sau persoanelor aflate în legătură cu
aceștia, cu excepția unor situații excepționale și sub rezerva instrucțiuni lor stabilite.
Frauda
Frauda este orice act de înșelăciune intenționată, care ar putea duce la un câștig,
profit, avantaj, prejudiciu sau o pierdere ilegal(ă) a companiei sau a oricărei alte părți. Pe
scurt, orice acțiune prin care se ascund în mod intenț ionat faptele pentru a duce în eroare
alte persoane este considerată a fi frauduloasă.
Exemplele includ:
• Recunoașterea veniturilor accelerate in contabilitatea contractuală;
• Falsificarea arhivelor de salarizare ;
• Manipularea arhivelor cu inventarele produselor pentru a ascunde pierderile;
• Revendicări nefondate de cheltuieli sau folosirea necorespunzătoare a unui card
de
credit al companiei sau a unui card de combustibil;
• Furtul de numerar, încasările din vânzări sau inventarul în exces;
• Eludarea sistemului de securitate al companiei pentru a facilita terților furtul;
• Complotarea cu furnizorii, falsificând adresa și detaliile beneficiarului pentru
transferurile bancare;
• Manipularea bilanțurilor pentru a raporta rezultate de operare mai mari;
• Transmiterea unor informații false către autoritățile guvernamentale.
Cu toții trebuie să fim atenți la orice semne de avertizare, care ar putea indica faptul că
are loc o fraudă, precum:
• Comportament neobișnuit al angajatului, de exemplu, re fuzarea unei promovări;
• Lipsa unor documente cheie, cum ar fi contracte sau facturi;
• O schimbare subită a stilului de viață sau un stil de viață al angajatului care este
mult mai bogat decât s -ar preconiza din munca sa;
• Relații strânse cu furnizorii sau contractanții, de exemplu, furnizori/contractanți
care insistă cu privire la tranzacționarea numai cu un anumit angajat sau o preferință
inexplicabilă pentru un anumit furnizor, în ciuda prețurilor mai mari;
• Manageri care trec cu vederea subordonați, subordonați care trec cu vederea
manageri și managementul care omite controalele interne;
• Lipsa de supraveghere a managementului și monitorizarea neadecvată, pentru a se
asigura că controalele nu funcționează asa cum este prevazut.
La nivel minim, toate companiile adoptă Politica Anti -Fraudă, care impune
administrației companiei să dețină control adecvat, pentru a se asigura că riscul de fraudă
este identificat, monitorizat și atenuat corect.
Orice încălcare a acestei politici prezintă un risc de grave sancțiuni civile, penale,
financiare și de altă natură, vizand atat persoana, cat și grupul.
Din acest motiv, dacă știți sau bănuiți faptul că are loc o situație de fraudă, raportați
imediat acest lucru prin canalul adecvat. Toate rapoartele vor fi inves tigate rapid și
profesional și, ca întotdeauna, se va aplica strict politica noastra referitoare la lipsa de
reporesalii.
Cadouri și divertisment

Trebuie sa recunoaștem faptul că acordarea și acceptarea de cadouri și ospitalitatea
corporativă pot fi o moda litate legitimă de a genera bunăvoință de lungă durată în relațiile
noastre de afaceri.
Cu toate acestea, în cazul în care cadourile/ospitalitatea sunt disproporționate sau
inadecvate, acestea pot umbri judecata, astfel că fiți întotdeauna precauți. În mo d specific,
cadourile și ospitalitatea trebuie să fie întotdeauna adecvate, să reprezinte cheltuieli de
afaceri bona fide și nu trebuie să fie oferite sau acceptate în cazul în care acest lucru ar
putea influența rezultatul unei tranzacții comerciale sau a r putea fi perceput că influențează
o astfel de decizie.
Trebuie să acordați atenție mai ales în raport cu cadourile sau ospitalitatea care
implică oficiali guvernamentali.
Instrucțiunile referitoare la cadouri și ospitalitate sunt disponibile pentru a v ă oferi
îndrumări cu privire la ceea ce este și ce nu este acceptabil, alături de o secțiune cu intrebări
frecvente pentru a ilustra modul în care ar trebui să se aplice aceste reguli.
Tabelul de mai jos prezintă exemple de cadouri/ospitalitate adecvate ș i inadecvate.

De asemenea, este posibil ca societăți individuale din Grup să aibă limite prescrise
referitoare la valoarea cadourilor și ospitalității, care pot fi acordate sau primite. Orice
întrebare dacă un cadou este în conformitate cu politica Grupului și a companiei
individuale trebuie adresată Directorului Executiv/Președintelui.

Angajamentul nostru față de mediu și comunitățile companiei
Durabilitatea mediului
Durabilitatea contnuu trebuie să stea l a baza succesului de Grup. Trebuie să ne
concentrăm pe atingerea celor mai înalte standarde în gestionarea și controlul mediului și
pe abordarea proactivă a problemelor legate de schimbările climatice.
E necesar sa avem programe extinse pentru a îmbunătăț i eficiența energetică, mărirea
gradul de utilizare a combustibililor alternativi, realiza reducerii de emisii în aer, optimiza
utilizarea apei, reduce deșeurile și crește reciclarea.
Angajamentul se stabileste în Politica de mediu, care ne impune să:
Respectăm ca cerință minimă, întreaga legislație aplicabilă de mediu și să
îmbunătățim permanent modul nostru de administrare a mediului, urmărind tot timpul să
îndeplinim sau să depășim cele mai bune practici din industrie;
Adecvat:
Articole modeste, mici sau neimportante (cum ar fi
obiecte promotionale de marca);
Ocazional sau nefrecvent;
Uzual
Oferit în mod deschis;
În conformitate cu politica referitoare la cadouri a
companiei beneficiarului;
Cheltuieli rezonabile de deplasare si cazare pentru
calatorii de afaceri;
Ospitalitate pentru clienti sau furnizori, ca parte a
sedintelor sau evenimentelor companiei (in situatii
adecvate).
Inadecvat:
Cadouri/ospitalitate ilegale sau lipsite de etica
Daruri in nu merar, vouchere, carduri cadou sau
actiuni;
Orice articol care ar putea fi ofensator sau ar putea
provoca jena;
Articole sau stimulente care ar putea parea a fi
mita;
Acordate ca raspuns la o decizie favorabila in
afaceri;
Extravagant e sau excesiv de scum pe;
Acordate ca raspuns la o anumita cerere.

Ne asigurăm ca toți angajații și c ontractanții să își respecte responsabilitățile de
mediu;
Adresăm proactiv problemele și oportunitățile schimbărilor climatice;
Optimizăm modul de a folosi energia și toate resursele;
Promovăm produse ecologice și inovația de proces și noile oportunități de afaceri;
Dezvoltăm relații pozitive și să ne străduim să fim buni vecini în fiecare
comunitate în care ne desfășurăm activitatea.
Contribuțiile politice
Contribuțiile politice includ orice donație făcută în numerar sau în natură, pentru a
susține o cauz ă politică, un partid, un candidat sau problemă. Acestea includ contribuțiile
aduse partidelor politice sau prin intermediul acestora, precum și organizațiilor sau
persoanelor fizice implicate în procesul politic.
Mai mult, contribuțiile „în natură” pot i nclude cadouri precum folosirea proprietății
sau a serviciilor companiei, activitățile de publicitate sau promoționale, care susțin un
partid politic, cumpărarea de bilete la evenimente de strângere de fonduri sau folosirea
timpului angajaților pentru a sp rijini campania politică. Legile care reglementează
contribuțiile politice variază în funcție de regiune și situație.
În unele cazuri, contribuțiile sunt interzise, în timp ce altele sunt permise, dar trebuie
divulgate public. La companie, un lucru este s igur – contribuțiile politice nu trebuie făcute
ca un mod de obținere a unor avantaje nedrepte într -o tranzacție comercială.
În cazul în care contribuția politică este considerată a fi legală și adecvată, aceasta
nu este un mijloc de avantaj comercial ned rept și susține procesul democratic. Directorul
Executiv Regional/Președintele trebuie să își exprime acordul în scris pentru contribuția
respectivă.
Toate aceste contribuții trebuie justificate cu documente, achitate și înregistrate.
Exemplu:
Cred că am văzut un coleg modificând arhivele de monitorizare a mediului, care ar
putea ascunde potențiale încălcări ale licenței noastre de descărcare în mediu.
Ce ar trebui să fac?
Informați imediat managerul sau funcționarul dumneavoastră local pe prob leme de
mediu sau, dacă preferați, puteți folosi linia de urgență.
Activități caritabile și comunitare
În calitate de cetățean corporativ responsabil, ne vom implica pe deplin în
comunitățile în care ne desfășurăm activitatea. Trebuie sa avem in vedere sp rijinirea
proiectele de caritate și ale comunității , prin donații și alte tipuri de asistență, încurajând
în mod activ participarea angajaților.
Companiile acorda o direcție și atenție clara pentru activitățile economice,
recunoscând valoarea pe care ace ste parteneriate o pot aduce pentru toți. Stabilesc
obiective adecvate și monitorizăte eficient activităților ce le desfasoara, asigurând buna
guvernare și comunicarea în mod deschis cu privire la toate activitățile economice avute
in vedere.
La nivel de G rup, de definesc domeniile prioritare pentru concentrare, care sunt
aliniate cu obiectivele tuturor activităților și se adresează nevoilor societare identificate.
Practicile și obiceiurile variază în funcție de țări și regiuni; așadar, este necesar, ca
in modelul de afaceri descentralizat, fiecare afacere să își stabilească propriile reguli care
să guverneze donațiile de caritate.
Acestea ar trebui să recunoască situațiile locale și să fie în concordanță cu
obiectivele Grupului și cu îndrumările referit oare la donații, care impun ca toate
donațiile:

• Să fie făcute cu bună -credință, din motive de caritate sau de relații publice și
niciodată când există sau ar putea exista un posibil conflict de interese sau posibilitatea
ca donația să fie folosită ca sub terfugiu pentru luare de mită;
• Să fie acordate unei instituții legitime și credibile;
• Să nu fie niciodată plătite în contul personal al unei anumite persoane și, în
general, nu se vor face în numerar (ex.: în cazul donațiilor financiare);
• Să fie făcu te direct, nu prin terți (ex.: clienți sau furnizori);
• Să nu fie niciodată legate de efectuarea unei tranzacții comerciale sau a unei
acțiuni guvernamentale sau să lase impresia unei astfel de legături;
• Să fie aprobate de către Directorul Executiv/Preș edintele companiei;
• Să fie justificate cu documente, achitate și înregistrate în contabilitatea societății
(inclusiv valoarea donațiilor în natură și voluntariatul cu angajați).

Politici și îndrumări
Copiile acestor documente pot fi obținute de la managerul dumneavoastră, de la
oricare membru al Echipei de Conformitate și Etică sau pot fi descărcate de pe site -urile
intranet ale Grupului.
Renunțări
În cazul foarte improbabil în care acordarea unei derogări oricărui director sau
funcționar al compani ei de la oricare dintre prevederile din prezentul Cod este în
interesul cel mai bun al Grupului, o astfel de decizie poate fi luată numai de către
Consiliul de Administrație sau Comitetul său de Audit.
Eventualele întrebări sau probleme referitoare la der ogări pentru alți angajați ai
companiei trebuie adresate Sefului Echipei de Conformitate și Etică din cadrul Grupului.
2.Obiective de cercetare -dezvoltare -inovare, privind etica in afaceri
Competitivitatea internațională a cercetării românești, prezența pe piețele
internaționale a produselor inovatoare realizate în țară și deschiderea globală a pieței
naționale de cercetare -dezvoltare depind de susținerea afilierii sau participării
organizațiilor românești la inițiativele, organismele, programele sau infras tructurile
regionale, europene sau internaționale.
Prin acest instrument este sprijinită participarea cercetătorilor români la proiecte în
vederea consolidării sistemului național de Cercetare -Dezvoltare -Inovare prin
intensificarea colaborării în cercetar ea europeană de excelență.
In 2020, România va deveni competitivă la nivel regional și global, prin inovare
alimentată de cercetare -dezvoltare, generând bunăstare pentru cetățeni.
La baza competitivității se află un sistem de inovare în care cercetarea -dezvoltarea
susține avansul pe lanțurile globale de valoare adăugată. În acest mediu, excelența și
spiritul antreprenorial mobilizează o masă critică de operatori.
Reperele globale de excelență impun formarea de parteneriate pe termen lung, între
organizații de cercetare și firme, și colaborarea în jurul unor infrastructuri și programe de
cercetare de anvergură internațională în domenii de frontieră ale științei și tehnologiei.
Creativitatea, potențată în toate fazele și formele educației, activează antrepren oriatul
bazat pe inovare. Exemplele de succes antreprenorial generează modele credibile, care
susțin formarea unei culturi a inovării și, în cele din urmă, dezvoltarea unei societăți pentru
care inovarea devine principalul factor de creștere a competitivit ății, transformându -se într –
un stil de viață.
Obiective generale
1.Creșterea competitivității economiei românești prin inovare
Obiectivul vizează su sținerea performanței operatorilor economici pe lanțurile
globale de valoare.
Strategia susține tranziți a de la competitivitatea bazată pe costuri la cea bazată pe
inovare. Aceasta presupune dezvoltarea capacității firmelor de a absorbi tehnologie de

ultimă generație, de a adapta aceste tehnologii la nevoile piețelor deservite și de a dezvolta,
la rândul lor , tehnologii sau servicii care să le permită progresul pe lanțurile de valoare.
2.Creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii de frontieră
Strategia susține creșterea vizibilității internaționale a cercetării și dezvoltării
experimentale di n România.
Activitățile CD la frontiera cunoașterii presupun formarea unei mase critice de
cercetători în domeniile cele mai promițătoare, menținerea avansului în domeniile de nișă,
unde cercetarea românească are deja avantaj comparativ – consacrat sau em ergent -,
standarde internaționale de evaluare pentru proiectele de cercetare și inițiative științifice
de anvergură, precum cele dezvoltate în jurul marilor infrastructuri.
3.Creșterea rolului științei în societate
Știința și tehnologia devin relevante pentru societate atunci când efectele lor se
resimt în viața cotidiană a cetățeanului. În acest scop, cercetarea și inovarea răspund
nevoilor concrete ale mediului economic și ale sectorului public, în special celor de creștere
a calității serviciilor ofer ite (precum sănătatea sau securitatea cetățenilor), și oferă
perspective de angajare atrăgătoare în sectorul privat unui număr cât mai mare de persoane.
Strategia urmărește atât rezolvarea problemelor societale prin soluții inovatoare, cât
și furnizarea d e expertiză în elaborarea politicilor publice.
Obiective specifice
1.Crearea unui mediu stimulativ pentru inițiativa sectorului privat, prin instrumente
de antrenare a antreprenoriatului și a comercializării rezultatelor CD, precum și prin
credibilizarea parteneriatelor dintre operatorii publici și cei privați;
2.Susținerea specializării inteligente, prin concentrarea resurselor în domenii de
cercetare și inovare cu relevanță economică și cu potențial CD demonstrat, prin
parteneriate public -public – care să conducă la concentrare, eficiență și eficacitate -, și
public -privat, care să deblocheze potențialul identificat;
3.Concentrarea unei părți importante a activităților CDI pe probleme societale,
pentru dezvoltarea capacității sectorului CDI public de a solicita și adopta rezultatele
cercetării și de a răspunde unor teme legate de provocările globale de importanță pentru
România
4.Susținerea aspirației către excelență în cercetarea la frontiera cunoașterii prin
internaționalizarea cercetării din România, evaluare internațională, creșterea atractivității
sistemul ui CDI românesc, prin mobilitate și parteneriate.
Obiective specifice transversale
5.Atingerea până în 2020 a masei critice de cercetători necesară pentru transformarea
CDI într -un factor al creșterii economice, prin asigurarea unei evoluții rapide și su stenabile,
numerice și calitative, a resurselor umane din cercetare, dezvoltare și inovare;
6. Dezvoltarea unor organizații de cercetare performante, capabile să devină
operatori regionali și globali, prin stimularea defragmentării sistemului CDI, concentr area
resurselor și prioritizarea alocării lor, încurajarea parteneriatelor public -public și public –
privat, finanțarea științei și evaluarea impactului acesteia, noi modele de finanțare pentru
a facilita inovarea.
Etica cercetării științifice în comunitate a europeană
Problemele de etică în viziunea Comunitații Europene îmbracă doua aspecte și
anume: aplicarea principiilor etice în cercetarea științifică și cercetarea științifică în
domeniul eticii. În acest context anul 2005 reprezintă o dată de referință p entru
Comunitatea Europeană.
În 11 martie Comisia Europeană a adoptat Carta Europeană a Cercetătorului și Codul
de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor. Aceste două documente sunt elemente cheie
ale politicii Uniunii Europene de a transforma munca în cercetare ca profesie într -o carieră

atrăgătoare, care reprezintă o caracteristică vitală a stategiei sale de a stimula dezvoltarea
economică și creșterea numărului de locuri de muncă.
Carta și Codul de Conduită vor atribui fiecărui cercetător în parte a celeași drepturi și
obligații indiferent de locul din Uniunea Europeană în care își pot desfășura activitatea.
Aceasta ar trebui să ajute la contracararea faptului că cercetarea în Europa este fragmentată
la nivel local, regional, național sau sectorial și permite Europei să -și valorifice la maxim
potențialul științific. „Fără cercetare nu există știință în Europa”, a spus Janez Potočnik,
Comisarul European pentru Știință și Cercetare. „Acesta este motivul pentru care este
crucială definirea statutului cerc etătorului.
Prin fixarea rolurilor și responsabilităților cercetătorilor, vom reuși într -un mod
oarecare să asigurăm cercetătorii, indiferent de locul unde își desfășoară activitatea, că vor
fi tratați cu stima și respectul pe care -l merită”. Carta și Cod ul de Conduită contribuie la
acest obiectiv prin apelarea la statele membre ale Comunitații Europene, angajatori,
finanțatori, cercetători aflați în toate stagiile de dezvoltare a carierei.
Ei acoperă toate domeniile de cercetare din sectoarele publice și private, indiferent
de natura postului pe care -l ocupă sau serviciului, statutul legal al angajatorului sau tipul
de organizație sau departament în care se desfășoară activitatea.
Carta Europeană a Cercetătorului desemnează rolurile, responsabilitățile ș i funcțiile
pentru cercetători și angajatorii lor sau finanțatori.
Aceasta urmărește asigurarea faptului că relația dintre aceste părți contribuie la
obținerea de performanțe reușite în generarea, transferul și schimbul de cunoștiințe și la
dezvoltarea ca rierei cercetătorilor.
Codul de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor urmărește să îmbunătățească
recrutarea, să crească gradul de corectitudine și transparență al procedurilor de selecție și
propune mijloace diferite de evaluare a meritelor: meritul nu trebuie să fie măsurat numai
în numărul de publicații ci și în funcție de o serie mai amplă de criterii, cum ar fi învățarea,
supravegherea, lucrul în echipă, transferul de cunoștințe, managementul și
responsabilitatea cu care -și desfășoară activitatea publică.
Carta europeană a cercetătorului este descrisă de catre Comisia Europeană ca “un
set de principii și cerințe generale care specifica rolurile, responsabilitățile și
împuternicirile cercetătorilor precum și ale angajatorilor și/sau finanțatorilor cercetătorilor.
Responsabilitatea este nu numai a angajatorilor și finanțatorilor de a crea un mediu
adecvat pentru cercetători ci deasemenea și a cercetătorilor însiși.
Principiile și cererile generale aplicabile cercetătorilor variază de la etica cercet ării
și responsabilitatea profesională pînă la justificarea,buna practică, diseminarea
rezultatelor, angajarea publică și continuarea dezvoltarii profesionale.
Cercetătorii sunt sfatuiți, de exemplu, să facă tot ce le stă în putință pentru a se
asigura că cercetarea lor este relevantă pentru societate și nu repetă o cercetare anterior
desfașurată în altă parte.
Cercetătorii trebuie deasemenea să se familiarizeze cu scopurile strategice privind
mediul lor 28 de cercetare și mecanismele finanțării și trebui e să obțină toate aprobările
necesare înainte de a începe o nouă cercetare sau a accesa resursele.
Este recomandat ca cercetătorii seniori să dedice o atenție specială rolului lor de
supraveghetori, mentori, consilieri în carieră, conducători, coordonatori de proiect,
manageri și diseminatori de cunoștințe.
Aceștia ar trebui să construiască o relație puternică cu cercetătorii în stagiul primar
de formare în scopul stabilirii condițiilor pentru un transfer eficient de cunoștințe, conform
cartei. Angajatoril or și finanțatorilor, între timp, li se cere să recunoască cercetătorii ca
profesioniști și să -i trateze în consecință.

Carta cere deasemenea ca angajatorii să asigure crearea unui mediu de cercetare și
de instruire în cercetare care să fie stimulativ, of erind echipamentul, facilitățile și
oportunitățile adecvate.
Angajatorii și finanțatorii trebuie deasemenea să garanteze stabilitatea și permanența
angajării precum și o salarizare atractivă și trebuie să recunoască valoarea mobilității.
Mobilitatea poate fi geografică, intersectorială, inter – și trans -disciplinară, virtuală sau între
sectorul public și privat și aceasta este “un mijloc important de imbunătațire a cunoașterii
științifice și dezvoltării profesionale la orice nivel al carierei cercetătorului”, conform
Comisiei Europene.
Mai mult, carta solicită ca anga jatorii și finanțatorii să asigure accesul la specializare
în cercetare, consiliere în privința carierei și la un mentor.
Aceștia sunt deasemenea solicitați să încurajeze coautoratul, ca o metodă de a se
asigura că toți cercetătorii care contribuie la un articol sau patent, inclusiv cercetătorii
începători, sunt recunoscuți.
Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor nu se abate prea mult de la
așteptările standard în privința recrutării. Acesta subliniază importanța procedurilor
deschise și trans parente și a diverselor comitete de selectare experimentate.
Specific cercetătorilor este secțiunea de judecare a meritului care în orice caz
stipuleaza că “în timp ce se concentrează pe potențialul lor total ca cercetători, creativitatea
și nivelul lor d e independență trebuie să fie deasemenea luat în calcul”.
Aceasta înseamnă,specifică articolul, că: ”meritul trebuie să fie judecat atît calitativ
cît și cantitativ, axîndu -se pe rezultatele excepționale din cadrul unei cariere variate și nu
numai pe publ icații”.
Cei care recrutează trebuie deasemenea să recunoască valoarea experienței dobândite
anterior în urma mobilității și variațiilor apărute de la cariera standard. Elaborarea Cartei
Europene a Cercetătorului și a Codului de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor s -a
realizat cu manifestarea directă a intenției Comisiei Europene de a contribui la dezvoltarea
unei piețe europene a muncii atractive, deschise și sustenabile pentru oamenii de știința, în
care condițiile conduc către o productivitate și performanță ridicate.
Cele două documente au forma de recomandări ale Comisiei Europene către statele
membre, care sunt invitate să le implementeze în mod voluntar. Implementarea practică va
fi responsabilitatea angajatorilor, finanțatorilor și a cercetăt orilor înșiși.
Atât ei cât și statele membre au fost implicați strâns în pregătirea și elaborarea Cartei
și Codului de Conduită și au venit în întâmpinarea acestei inițiative Organizații cheie: Iata
o lista cu cîteva organizații cheie la nivelul Europei c are abordează problemele de etică și
de știință:
• Consiliul Europei;
• OCDE – Organizația de cooperare și dezvoltare economică;
• UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură;
• OMS – Organizația mondiala a sănătății;
• FAO – Organizația Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură;
• GEE – Grupul European de Etică pentru Științe și Tehnologii Noi;
• NEC FORUM – Forumul consiliilor naționale de etică.
Analiza problemelor de etica reflectate in documentele Comisiei Eu ropene
Carta Europeană a Cercetătorilor
Carta Europeană a Cercetătorilor este un set de principii și de condiții generale care
specifică rolurile, responsabilitățile și drepturile atât ale cercetătorilor, cât și ale
angajatorilor și/ sau sponsorilor cerce tătorilor.
Scopul acestei Carte este acela de a se asigura că natura relației dintre cercetători și
angajatori sau sponsori conduce la o activitate de succes în generarea, transferul și

distribuirea de cunoștințe și de dezvoltare tehnologică și la dezvolt area carierei
cercetătorilor.
De asemenea, Carta recunoaște valoarea tuturor formelor de mobilitate ca
instrumente pentru susținerea evoluției profesionale a cercetătorilor. În acest sens, Carta
constituie un cadru pentru cercetători, angajatori și sponso ri, care îi invită să acționeze
responsabil și ca profesioniști la locul lor de muncă și să se recunoască reciproc în această
calitate.
Carta se adresează tuturor cercetătorilor din Uniunea European în toate fazele de
carieră și acoperă toate domeniile de cercetare din sectorul public și privat, indiferent de
natura angajării, de statutul legal al angajatorului sau de tipul de organizație sau instituție
în care aceștia își desfășoară activitatea.
Documentul consideră rolurile multiple pe care le au cercet ătorii, care sunt desemnați
nu numai să realizeze cercetarea, ci au și atribuții ca supraveghetori, mentori, manageri sau
atribuții administrative.
La fundamentul acestei Carte se află principiul că atât cercetătorii, cât și angajatorii
și/ sau sponsorii au obligația de a se asigura că îndeplinesc condițiile legislației naționale
sau regionale, proprii.
Acolo unde cercetătorii se bucură de un statut și de drepturi care, într -un anume sens,
sunt mai favorabile decât cele prevăzute de această Cartă, termeni i acesteia nu vor fi
invocați pentru a se diminua statutul sau drepturile dobândite deja.
Atât cercetătorii, cât și angajatorii și sponsorii care aderă la Cartă vor respecta, de
asemenea, drepturile fundamentale și principiile recunoscute de către Carta Drepturilor
Fundamentale ale Uniunii Europene.
Principii etice
Cercetătorii trebuie să adere la practicile etice recunoscute și principiile
fundamentale ale eticii, corespunzătoare disciplinei lor (disciplinelor lor), precum și la
standardele de etică, ex istente în diferitele Coduri de Etică naționale, sectoriale sau
instituționale.
Responsabilitatea profesională Cercetătorii trebuie să facă toate eforturile necesare
pentru a se asigura că activitatea lor este relevantă pentru societate și că nu dublează
cercetările realizate anterior, în altă parte.
Ei trebuie să evite plagiatul de orice tip, să respecte principiul proprietății intelectuale
și proprietatea comună a datelor în cazul cercetărilor realizate în colaborare cu un
supraveghetor și/ sau cu alți cercetători.
Necesitatea de validare a unor descoperiri noi prin prezentarea faptului că
experimentele se pot reproduce nu trebuie interpretată ca plagiat, cu condiția ca datele să
fie confirmate și citate explicit.
Dacă un aspect al activității este del egat, cercetătorii trebuie să se asigure că persoana
căreia îi este atribuit are competența să îl realizeze.

2.Raportarea non -financiară vazută de performeri
Impactul social al companiilor este un subiect care crește pe agenda publică și
politică. Direc tiva privind raportarea non -financiară va da un impuls a crestere de valoare
si interes al investitorilor privind informatiile puse la dispozitia acestora, prin prezentarea
raportului de fata, care reprezinta oglindă mediului de afaceri responsabil din R omânia,
cel care e cu un pas înaintea reglementării. Raiffeisen Bank, Centrul Român de Politici
Europene (CRPE) și Romanian Business Leaders au adoptat Directiva UE privind
raportarea non -financiară într -un parteneriat premieră pentru transparență dintre s ocietatea
civilă și mediul de business autohton, în proiectul “Parteneriat pentru integritate”.

Cei trei parteneri doresc să contribuie la reglementarea predictibilă și cu valoare
adăugată a acestei legislații importante la nivel național.
Directiva se a flă la începutul procesului de transpunere în toate statele membre UE.
Chiar înainte de apariția acestei directive, o serie de companii din România, într -o
majoritate covârșitoare investiții străine, adoptaseră deja practici de raportare non –
fianciară.
Aceste companii sunt, deci, actorii voluntari ai raportării. Experiența lor este
importantă pentru economie, tocmai pentru că raportarea se va generaliza odată cu
transpunerea directivei în legislația națională. Raport se referă la acești campioni ai
raportă rii.
Metodologia cercetării
Departamentele care se ocupă de raportare non -financiară din cadrul marilor
companii active în România sunt invitate periodic să completeze un chestionar privitor la
practicile curente de raportare. Distribuirea anunțul privin d participarea la studiu în baza
de date a partenerului Romanian Bussines Leaders, a fost urmata de un proces de auto –
selecție (între companiile care raportează și cele care nu raportează).
În urma acestei selectii a rezultat un eșantion de 24 de companii care raportează non –
financiar, utilizând diverse grile.
Nu există date comprehensive la zi privind numărul de companii care raportează non –
financiar în România.
Un studiu al Transparency International România din 2011 1 vorbește despre 50 de
companii care au declarat că raportează în grila GRI, 23 în grila proprie, șapte conform
principiilor UNGC și cinci sau mai putin într -unul din standardele de raportare AA1000,
LBG, FTSE4Good, ISAE300, SAB000.
1 ”Integritatea în medi ul de afaceri din România. Cercetare asupra mecanismelor de
instituționalizare a eticii în companii”, 2011, Transparency International România.
2 GRI Sustainability Reporting Statistics. Publication Year 2010; Global Reporting Initiative,
Report Services, 2011.
De remarcat că, în 2011, la nivelul întregii Uniuni Europene existau 850 de companii
care raportau conform GRI 2 .
În 2013, Cristian Ducu și Ruxandra Băndilă 3 au trecut în revistă companiile care apar
pe site -urile celor mai importante standarde de raportare non -financiară, rezultând un
număr de 58 de companii care raportează, în principal folosind principiile UN Global
Compact și standardul GRI.
Din această perpectivă, un eșantion de 24 de companii care raportează aspectele non –
financiare și care au răspuns chestionarului propus este relevant (fără a putea măsura gradul
de reprezentativitate, dat fiind că populația totală este doar aproximată) și oferă premisele
unei cunoașteri aprofundate a campionilor raportării non -financiare în România, prin
realizarea unor interviuri individuale în profunzime cu reprezentanți a zece companii.
● Publicul țintă al cercetării: companiile care raportează non -financiar;
● Cercetare cantitativă: eșantion autoselectat de 24 de companii care raportează non –
financiar;
● Cercetare calitativă: interviuri cu persoane însărcinate cu raportarea non -financiară
la zece companii mari, active în România, din următoarele domen ii (au fost cazuri în care
s-au făcut mai multe interviuri la aceeași companie sau interviuri colective):

Domeniu activitate Numar companii
intervievate
FMCG 2
Banci 2
Energie 2
IT&C 1

Consultanta 1
Pharma 10

”Cercetare standarde internationale de raportare – document de lucru al Coaliției pentru
Afaceri Curate”, Cristian Ducu, Ruxandra Băndilă, Link direct: http://www.cleanbusiness.ro/?p306

De ce raportează cei care raportează? De unde au început?
În lips a unei obligații legale, raportarea non -financiară a reprezenta mai degrabă un
proces de proiectare externă a acțiunilor companiei, devenind un vehicul de promovare și
comunicare cu mediul extern.
Fie că vorbim de o inițiativă internă, pornită din cadrul departamentelor specializate,
a unui transfer de expertiză din partea companiilor mamă sau un peer pressure al zonei de
activitate, raportarea non -financiară a contribuit nu doar în plan extern, printr -o mai mare
transparență a companiei, ci și intern, pri ntr-o mai bună prioritizare și alocare a resurselor
pe partea de responsabilitate socială.
Acesta decizie nu sa luat doar datorita, directivei europene sau pentru că se discuta
despre ea, ci din nevoia de a ne structura de o manieră eficientă și de a înce rca să pornim
o iterație pe care să o putem urmări de la an la an.
Se stie că raportul nu este obligatoriu. Sunt foarte mulți bani care se impun a fi
cheltuiti și puteam să spunem: luăm o pauză.
Însă ne -am dat seama că ne ajută, atât în a transmite consecvență față de mediul
extern cât și ca structurare în interior: Te ajuți pe tine. Practic, structurezi, prioritizezi,
înțelegi impactul pe care îl ai.
Înveți din procesul de raportare. Sunt zone atât de noi pentru România (Notă:
aspectele care se rap ortează), este cu adevărat un câștig pe această zonă pentru noi.
Nu este atat greu să convingem managmentul, toată lumea trebuie sa știe că la nivel
de companie mamă principiile acestea sunt importante .
Cu alte cuvinte, suficient de mulți clienți vor să știe aceste lucruri și va exista, există
deja, o presiune externă, și, în aceeași măsură, o apreciere a companiilor care fac acest
lucru.
Dincolo de exercițiul de imagine, ce reprezintă probabil cel mai important instrument
de transparentizare al compani ilor, și a interesului crescut din ultimii ani față de zonă de
CSR, raportul trebuie să adopte un cadru echilibrat și relevant, încorporând atât elementele
pozitive, cât și cele negative.
Calitatea informațiilor dezvăluite de companii, îndeosebi practica de a evidenția
numai elementele pozitive și de a nu dezvălui aspectele negative semnificative, a fost unul
dintre motivele ce au stat la baza reformei propuse de Directiva privind raportarea non –
financiară. Deseori, rapoartele de sustenabilitate se fundame ntentează doar pe
performanțele pozitive și cu impact în societate.
Poate că unele dintre motivele raportării de conduită țin de faptul că oamenii vor să
dea bine și e greu să -i faci să înțeleagă faptul că un raport de sustenabilitate nu trebuie să
conțin ă numai lucruri bune. Vorbim de transparență, ne asumăm și bune și rele. E o
schimbare de mentalitate pe care nu o poți face de pe o zi pe alta.
Unii reprezentanți ai companiilor analizate in vederea implementaii raportarii non –
financiare, sunt dezamăgiț i de impactul acestui exercițiu, au renunțat să mai raporteze după
publicarea primului raport: din punct de vedere al pay -back -ului nu merită să faci.
În România nimeni nu îți recunoaște asta, nu ai feedback, de la presă, de la lideri de
opinie, de la par teneri de afaceri.
Nu e un factor de diferențiere și atunci CEO -ul te întreabă: eu trebuie să fac bani, de
ce să -ți dau ție 30.000 de euro pentru asta dacă nu se vede în încasări?

Ideea raportării GRI ne -a venit văzând cum au făcut colegii din companie d in alte
țări. Acolo raportul acesta e chiar folosit, când se văd cu politicieni de pildă, aceia se uită
la aspectul acesta cu impactul asupra societății, raportul chiar îi ajută.
Potrivit rezultatelor cercetării CRPE, motivele care au stat la baza adoptăr ii raportării
non financiare au gravitat în jurul a două răspunsuri: 79% dintre intervievați au răspuns
“pentru o mai mare transparență a companiei,” iar 38% au răspuns “pentru o mai bună
vizibilitate a companiei”, răspunsuri conforme și cu interviurile în profunzime realizate.

Ce determina companiile sa adopte un astfel de raport ?
(Raspuns multiplu) Baza: 24 de compani

A venit din dorința managementului în primul rând, pentru că altfel nu s -ar fi făcut.
Din dorința de a ajuta puțin procesele interne s ă se dezvolte.
În momentul în care ești obligat să raportezi și iți asumi anumite cifre te gândești și
cum poți să îndrepți unele lucruri sau să le schimbi.
Pe de altă parte a venit din nevoia de a poziționa entitatile economice astfel încât
prezentare a activitatilor acesora sa fie una transparentă, care face lucruri pentru
comunitățile în care activează, care încearcă să își rezolve problemele și, mai mult decât
atât, chiar le rezolvă. O companie care s -a angajat pe calea sustenabilității și a
responsa bilității sociale.
În același timp, unii dintre cei intervievați și -au arătat dezamăgirea față de faptul că,
în spațiul public, se acordă puțină atenție acestor rapoarte.
Un alt motiv de frustrare este acela că se culege multă informație din interiorul
companiei fără a se înțelege exact de ce e nevoie de ea.
Lumea în România abia începe să fie sensibilă la aceste aspecte, la CSR în general.
Nu știu dacă în Romania contează. Poate de acum înainte. Raportul e rigid și prea
tehnic, e un document extrem de stufos, pe care nimeni nu ți -l citește. Nu se uită nimeni,
nu-i interesează asta. Investitorii pot să fie ei interesați.
Costuri și dificultăți în implementarea raportării non -financiare
Costurile aferente procesului de raportare non -financiară sunt des tul de greu de
evaluat, cele mai multe dintre companii repartizând această sarcină unor departamente și
angajați care sunt implicați și în alte proiecte, fără să existe un buget intern special dedicat
raportării. 8%8%38%79%
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90Constrângeri de ordin legislativAlinierea la cerințele grupuluiPentru o mai bună vizibilitate a companieiPentru o mai bună transparență a companiei

In urma realizarii acestor sondaje au fost rugate companiile să estimeze numărul de
ore necesar pentru realizarea unui raport.
Valoarea medie a timpului necesar pregătirii unui raport non -financiar este de 291
de ore de muncă. Totuși, dispersia răspunsurilor este suficient de mare (minim opt ore ,
maxim 3000) încât să avertizăm că media răspunsurilor poate induce în eroare.
Nu sa făcut niciodată calcul, ar fi interesant, însă e destul de complicat.
Ideea este că se muncește aproape un an de zile la un raport de genul acesta, cu foarte
multe resu rse atât interne cât și externe.
Este neaparata nevoie de o persoana specializata care se ocupe de întocmirea acestui
raport, care adună toate informațiile din companie, iar pe lângă el mai sunt implicate cel
puțin 10 -15 persoane care adună informații pe toate direcțiile.
Pe baza interviurilor calitative nu au putut furniza un calcul al costurilor financiare
implicate.
Aici intervine dificultatea suplimentară dată de faptul că cele mai multe dintre
companiile care raportează apelează la consultanți ext erni pentru raportare, deci un calcul
financiar ar trebui să includă resursele proprii plus contractul externalizat.
O estimare minimală este de 15.000 de euro (resurse interne). Costurile unui contract
de consultanță pentru realizarea unui raport în form at GRI au fost estimate în interviuri
începând de la 30.000 de euro până la 100.000.
Suma este pentru o companie de consultanță, pentru că nu poți să o faci intern, nu ai
cum, nu ai resurse. Cel puțin în primii ani îți trebuie un om, ai nevoie de transfer de
expertiză, nu există oameni specializați pe raportarea de tip GRI în România.
Acum învățăm să facem aceste lucruri. Nu este o muncă foarte plăcută, este o muncă
extrem de riguroasă, extrem de aridă iar finalitatea nu este decât un document.
Totuși, c hestiunea externalizării este una spinoasă. In timpul interviurilor sa observat
o tendință de supradependență a oamenilor din companii față de firmele de consultanță, de
la care se așteaptă să facă raportul non -financiar în locul lor (ceea ce se și întâmpl ă în
practică de multe ori).
Există și cazuri în care departamentul însărcinat cu raportarea non -financiară își
asumă deschis faptul că procesul trebuie să fie unul internalizat pentru a produce efecte
reale. Aceste companii aleg să asigure oamenilor propr ii traininguri certificate în sisteme
de raportare (GRI cel mai frecvent) și să le lase lor întreaga implementare, fără a apela la
consultanți externi.
Dar aceste cazuri sunt mai rare, situația obișnuită fiind cea în care companiile
externalizează raporta rea.
Considerăm că situația e inevitabilă pe termen scurt: expertiza lipsește din piață și
domeniul e abia la început în România, deci un transfer masiv de expertiză și practici este
necesar. Însă credem că această etapă trebuie să fie una provizorie, con știentizată ca atare:
externalizarea raportării nu trebuie să devină o practică pe termen lung.
Sunt două mari probleme cu raportarea de către un consultant extern:
a. accesul la informații;
b. efectele de feedback și schimbare.
În mod evident, efortul d e culegere a informațiilor din interiorul companiei
reprezintă cea mai serioasă constrângere în procesul de raportare. Chiar și companiile care
angajează consultanți externi pun propriul personal să strângă informația.
Dar aici există riscul unei rupturi: culegerea de informații în sine presupune o
familiarizare cu activitatea companiei și cu obiectivele de raportare care nu este uzuală
unui consultant.
Odată culese informațiile și raportate într -un format anume, ar trebui să existe un
ciclu de feedback.

De pilda, datorita interviurilor realizate, companiile au semnalat că informațiile
privind eficiența energetică sau impactul asupra unor comunități, odată adunate și
raportate, au dus la schimbări în procedurile firmei, ceea ce a permis economisire pentru
anii viitori.
Un asemenea ciclu de feedback este greu de implementat fără o activitate permanentă
în interiorul firmei orientată spre raportarea non -financiară.
La întrebarea cu răspunsuri multiple din sondaj, companiile au indicat ca principale
problem e în colectarea informațiilor din interiorul companiilor dificultățile privind
înțelegerea standardelor de raportare (58%), absența unor sisteme electronice (50%) și a
unor proceduri specifice (33%). O altă probleme des semnalată este reticența colegilor d e
a furniza date (către persoane care le adună pentru raportare) și reticența managementului
în a publica aceste informații.

Care sunt cele mai mari piedici pe care le întâmpinați atunci când colectați date
despre raportarea non -financiară?
(răspuns multiplu) Baza: 24 de companii

Reamintim că este vorba despre un eșantion de companii care raportează și care
totuși semnalează dificultăți în a înțelege practicile de raportare.
Este așadar nevoie masivă de training și dezvoltare de proceduri în dome niu.
De asemenea, absența unor proceduri face ca angajatul însărcinat cu raportarea să fie
adesea prins între ciocan și nicovală: primește un task privind raportarea, dar nu are
neapărat autoritatea internă de a solicita celorlalte departamente informații (și deci e nevoie
de timp pentru agregarea informațiilor).
Din interviurile calitative cu companii care raportează la un standard ridicat,
considerăm că diferența e făcută de o asumare a obiectivului de raportare la cel mai inalt
nivel (CEO) si de alocar ea acestui task unui senior din management cu autoritatea necesara
pentru a pune celelalte departamentre la treaba.
În general, aceste lucruri transversale nu pot fi date cuiva care e junor în companie.
Trebuie să aibă experienta, să fie cunoscut.
Dacă pr elucrarea datelor o face cineva mai puțin experimentat, ar trebui să fie și un
responsabil din management tocmai ca să se asigure că lucrurile se întâmplă și neregulile 4%13%17%29%33%50%58%
0 20 40 60 80Nu întâmpinăm pediciNu știu/Nu răspundReticiența managementului în a publica
informații non -financiareReticiența colegilor în a furniza informațiaAbsența unei proceduri specificeAbsența unui sistem electronic care să colecteze
standardizat informațiileDificultăți privind înțelegerea standardelor de
raportare

să fie reparate oriunde ar aparea. Și că dacă e nevoie, când există blocaje, situația p oate să
escaladeze
până la Board .

Cum ați caracteriza atitudinea top -managementului vizavi de introducerea
raportării sociale?
(răspuns unic) Baza: 24 de companii

Metode de raportare și motivația alegerii
Cel mai răspândit standard internațional folosit de companiile respondente este
Global Reporting Initiative (GRI), dar o situație comună este și folosirea unei grile
proprii (sau folosirea unei grile proprii pentru raportarea către grup și a unui standard
recunoscut internațional pentru raportare a publică).

Ce cadru de evaluare/schemă de audit se folosește la realizarea raportului?
(răspuns multiplu) Baza: 24 de companii

9%
8%
29%
54%Indiferență
Nu știu/Nu răspund
Susținere totală
Susținere

Interviurile calitative explică o realitate mixtă și fluidă, în care companiile oscilează
între grilele proprii și adoptarea unui standard internațional. În unele cazuri raportarea în
format internațional e considerată prea pretenționasă și abandonată după unul sau doi ani
de raportare.
Situația cea mai comună totuși este ca raportarea să înceapă ca un exercițiu de
transmitere a informațiilor către grupul -mamă, urmată ulterior de o raportare independentă
a filialei din România.
Pentru a înțelege ce presup une trecerea de la raportarea către grup la o raportare
independentă au fost solicitate trei interviuri de profunzime cu filiale din România care
raportează către grup, dar care nu au trecut încă la raportarea independentă.
În toate cele trei cazuri, inte rvievații au afirmat că au pus la punct infrastructura de
raportare, iar efortul depus pentru a culege informații în formatele cerute de grup este deja
considerabil.
La întrebarea dacă o raportare independentă pe România ar aduce beneficii ,
interlocutorii au afirmat că ar asigura o vizibilitate mai bună a informațiilor, care altfel se
pierd în raportarea mare a grupului.
Fapt pentru care sa ajuns la concluzia că, în procesul de transpunere a directivei,
autoritățile române ar trebui să adopte o formă maxi mală prin care filialele din țară să
raporteze independent.
Efortul nu ar fi considerabil mai mare, dar beneficiul de a cunoaște impactul specific
al companiilor pentru România ar aduce valoarea adăugată intenționată de directivă.
Experiențele companiilo r multinaționale care au rapoarte de sustenabilitate
independente ale filialelor din România arată care au fost motivele trecerii la această
practică:
– nevoia de recunoaștere și nevoia de feedback de la an la an asupra organizației.
De asemenea, nu poate fi negat efectul de val. Unele companii au trecut la raportarea
conform standardelor GRI doar pentru că au văzut concurenți făcând asta și sunt convinse
că este important să țină pasul.
Ceea ce este placut,în mod deosebit la GRI, este faptul că poti să a i elemente de
comparație de la an la an, te ajutat să organizezi informația într -un
mod relevant. 13%0%4%4%4%8%8%21%46%58%
0 10 20 30 40 50 60 70NU ȘTIU/NU RĂSPUNDISAE 3000SA 8000AA1000FTSE4GOODLBGDOW JONESSIUN GLOBAL COMPACTGLOBAL REPORTING INIȚIATIVEPROPRIE

În al doilea rând trebuie căutat un standard care să ne ajute să raportam elementele
de sustenabilitate din activitatea de business și sa putem compara cu c eea ce avem deja în
organizatie, ceea ce facem deja, ceea ce știm, ceea ce nu știm.
GRI e ceva mai strict pentru că lucrezi cu cifre, ai lucruri concrete și pentru că este
o direcție asumată de mai multe companii.
Cel mai important cu GRI, e că poți muta discuția de pe imagine și PR pe chestiuni
clare, cuantificabile, cu cifre.
În România foarte multe proiecte de CSR sunt de fapt tot un fel de proiecte de PR,
făcute doar pentru imagine.
Ori, o bună raportare în GRI ar trebui să facă evidentă și această distincție: dacă ai
90% comunicare și 10% impact, atunci e un CSR cu impact mic, e doar imagine.
Majoritatea reprezentanților companiilor participante la cercetarea cantitativă a CRPE
explică ce a generat la nivel de companie introducerea raportării: 63% din cei chestionați
au indicat regândirea procesului de comunicare în companie în timp ce aproape jumătate
(46%) au arătat că acest proces a generat chiar mai mult de atât:
 regândirea unor procese sau proceduri interne;
 adaptarea la cerințele investitoril or prin creșterea transparenței, proceduri mai
eficiente în departamente precum HR, IT, Administrativ sau Marketing –Vânzări și a
oferit și răspunsuri concrete cu privire la nevoile de instruire a angajaților în chestiuni
de etică în afaceri.

.1 Obligativitatea raportării non -financiare de către companiile din UE
Raportarea non -financiara este un set de procese și activități care au ca rezultat vizibil
și concis o raportare periodică cu privire la modul în care strategia, managementul,
performanța și previziunile organizației permit crearea și menținerea valorii pe termen
lung.
Îcepand cu 29 septembrie 2014, Consiliul European a adoptat Directiva
2014/95/EU , prima Directivă privind raportarea nefinanciară de către entitățile de interes
public din UE, care a intrat în vigoare în noiembrie 2014.
Directiva 2014/95/UE modifică Directiva 2013/34/UE privind situațiile financiare
anuale, situațiile financiare co nsolidate și rapoartele conexe ale companiilor de interes
public, având termen limită de transpunere în legislațiile statelor membre data de 20 iulie
2015 . Modificările aduse prin Directiva 2014/95/UE urmează a fi transpuse în legislațiile
statelor membre până cel târziu la data de 6 decembrie 2016.
Directiva 2014/95/UE amendează Directiva 2013/34/UE , în sensul în care introduce
obligativitatea raportării performanței non -financiare în cazul anumitor tipuri de
organizații și a modului prin care implementează o politică proprie p rivind asigurarea
diversității la nivelurile cele mai înalte de conducere.
Directiva 2014/95/UE ia naștere în contextul în care Parlamentul European a invitat
Comisia să prezinte o propunere legislativă privind prezentarea de informații nefinanciare
de către întreprinderi, permițând un nivel ridicat de flexibilitate în acțiune, pentru a se ține
seama de natura multidimensională a responsabili tății sociale a întreprinderilor și de
diversitatea politicilor în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor.În
considerarea sensului și obiectivelor stabilite prin Comunicarea intitulată „Actul privind
piața unică – Douăsprezece pârghii pentr u stimularea creșterii și întă rirea încrederii
– Împreună pentru o nouă creștere ”, adoptată la 13 aprilie 2011, Comisia a identificat la
rândul său necesitatea de a crește la un nivel înalt și comparabil în toate statele membre
transparența informațiilor sociale și de mediu furnizate de întreprinderile din toate
sectoarele.
Raportat la transpunerea în legislația românească a Directivei 34 , respectiv
a Directivei 95 , se apreciază faptul că prevederile actelor normative de transpunere vor

avea incidență directă asupra prevederilo r Codului Fiscal, Legii nr. 31/1990 privind
societățile comerciale , Ordonanței de Urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și
adecvarea capitalului , Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind
guvernanța corporativă a întreprinderilor publice etc.
Astfel, este necesar ca întreprinderile mari și grupurile de întreprinderi, de interes
public, conform definițiilor din Directivă, să întocmească o declarație nefinanciară care să
conțină informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea
drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită.
Intreprinderile de interes public sunt definite in Directiva 2013/34/EU (articolul 2)
ca fiind:
 companiile listate la bursa;
 institutiile de credit;
 companiile de asigurari;
 orice alta companie care, prin natura, marimea sau statutul sau, prezinta un interes
public semnificativ.
La nivelul Uniun ii Europene, in categoria de mai sus se incadreaza aproximativ 6.000 de
companii.
Entitățile de interes public, care sunt întreprinderi -mamă ale unui grup mare care, la
data bilanțului, pe o bază consolidată, depășesc criteriul de a avea un număr mediu de 500
angajați în cursul exercițiului financiar, includ în raportul de gestiune consolidat o
declarație nefinanciară consolidată care conține, în măsura în care acestea sunt necesare
pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției grupului și a impactului activității
sale, informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea
drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită, inclusiv:
 descriere succintă a modelului de afaceri al grupului;
 descriere a poli ticilor adoptate de grup în legătură cu aceste aspecte, inclusiv a
procedurilor de diligență necesară aplicate;
 rezultatele politicilor respective;
 principalele riscuri legate de aceste aspecte care decurg din operațiunile grupului,
inclusiv, atunci când este relevant și proporțional, relațiile de afaceri, produsele sau
serviciile sale care ar putea avea un impact negativ asupra domeniilor respective și
modul în care grupul gestionează riscurile respective;
 indicatori -cheie de performanță nefinanciară rele vanți pentru activitatea specifică
a întreprinderii.
La solicitarea prezentării informațiilor, statele membre prevăd că întreprinderea –
mamă se poate baza pe cadrele naționale (deocamdată inexistente în România), ale Uniunii
(e.g. Eco -Management and Audit S cheme) sau internaționale (e.g. United Nations Global
Compact) etc., în acest caz întreprinderea -mamă precizând cadrele pe care s -a bazat.
O întreprindere -mamă care este de asemenea filială este scutită de obligația de
transmitere a declarației nefinanciar e dacă întreprinderea -mamă scutită și filialele sale sunt
incluse în raportul de gestiune consolidat sau în raportul separat al unei alte întreprinderi.
Dacă o întreprindere -mamă întocmește un raport separat, corespunzător aceluiași
exercițiu financiar, ca re se referă la întregul grup, indiferent dacă acest raport se bazează
sau nu pe cadrele naționale, ale Uniunii sau internaționale, care cuprinde informațiile
cerute pentru declarația nefinanciară consolidată, statele membre pot scuti întreprinderea –
mamă r espectivă de obligația de a întocmi declarația nefinanciară consolidată, cu condiția
ca acest raport separat:

 să fie publicat împreună cu raportul consolidat de gestiune, în conformitate
cu articolul 30; sau
 să fie pus la dispoziția publicului într -un term en rezonabil care nu depășește
șase luni de la data bilanțului, pe site -ul întreprinderii -mamă, și să fie
menționat în raportul consolidat de gestiune.
Statele membre pot impune ca informațiile din declarația nefinanciară consolidată
sau din raportul separ at să fie verificate de un prestator independent de servicii de
asigurare.
În România nici măcar nu se știe ce ministere sunt responsabile pentru
implementarea acestei directive, deși implementarea trebuia realizată în anul 2017.
Problema este că firmele la nivel național încă nu știu ce și când trebuie raportat.
Conform directivei, primele raportări vor trebui făcute în 2018, însă pregătirea unui astfel
de raport durează chiar și 6 -8 luni.
Ministerul Finanțelor a cochetat cu ideea că ar putea implementa directiva doar în
ceea ce privește companiile listate. Directiva prevede că vor trebui publicate informații
privind activitatea companiei și impactul asupra mediului, aspecte referitoare la angajați,
respectarea drepturilor omului, măsuri anticorupție și de prevenire a mitei.
Directiva trebuie transpusă în legislațiile naționale în 2017, iar în 2018 vor trebui să
apară primele raportări.
Comisia Europeană estimează că vor intra sub incidența acestei directive 6.000 de
companii din Uniunea Europeană. Însă acesata estimare este una incertă încă.
De exemplu, Suedia, care a transpus deja directiva, a anunțat că vor trebui să
raporteze 1.500 -2.000 de firme din acest stat, în condițiile în care cei de acolo, în
transpunerea directivei, au prevăzut că trebuie s ă raporteze firmele cu un număr mai mic
de angajați decât prevede directiva", a completat reprezentanta GRI.
Se recomanda companiilor care vor intra sub incidența directivei să se pregătească
încă de acum, întrucât termenul până la care sunt obligate să r ealizeze aceste raportări
este foarte scurt.
În România, Guvernul va trebui să decidă ce și cine va raporta, însă până atunci
trebuie să fie puse toate companiile care intră sub incidența raportării în ordine.
Declarația non -financiară este parte integrantă din raportul administratorilor, și
trebuie
publicată împreună cu raportul administratorilor, cărora le sunt aplicabile prevederile
referitoare la întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale.
Indif erent de forma sa, documentul să fie publicat împreună cu raportul
administratorilor sau să fie pus la dispoziția publicului într -un termen rezonabil care să nu
depășească 6 luni de la data bilanțului, pe site -ul entității, și să fie menționat în raportul
administratorilor.
Atât în cazul în care declarația non -financiară este inclusă în raportul
administratorilor, cât și în cazul în care informațiile cerute pentru declarația non -financiară
sunt cuprinse într -un raport separat publicat împreună cu raportul administratorilor sau pus
la dispoziția publicului, responsabilitățile și răspunderile sub aspectul întocmirii și
publicării acestora cu respectarea legislației naționale revin membrilor organelor de
administrație, de conducere și supraveghere ale persoane lor juridice.
Nerespectarea prevederilor referitoare la obligația membrilor organelor de
administrație, conducere și supraveghere de a întocmi și de a publica declarația non –
financiară anuală constituie contravenție și se sancționează cu amendă conform art . 42 alin.
(1) din legea contabilității.

.2 Includerea sub -contractorilor în politicile de etică

Selectarea furnizorilor reprezintă un punct critic al ideii de responsabilitate socială,
dată fiind ponderea lor majoră în activitatea marilor companii, iar lip sa unui proces clar de
evaluare și asumare de către aceștia a acelorași standarde de conduită ca și companiile în
cauză poate afecta impactul real al unei politici de etică.
Majoritatea companiilor impun, într -o anumită măsură, documente similare
propriil or angajați și pentru furnizori și parteneri de afaceri, vizând astfel întregul lanț
economic, însă controlul efectiv al comportamentului acestora este mult mai dificil decât
în cazul propriilor angajați.
Programul necesită rigurozitate de selecție a furnizorilor și include o evaluare a
modului în care furnizorii respectă standardele de ordin etic, de bună guvernare, de
stabilitate financiară și, pe cât posibil, de conformare tehnică. Se impune consecv ența
responsabilității pentru acțiunile, produsele și serviciile oferite.
Aceste principii sunt valabile și în situația participației la societățile în care se
deține calitatea de operator, acționar majoritar sau unde influența companiilor este
dominantă.
În situațiile deținerii calitătii de parteneri și în limitele posibilelor influențe ,
căutam ca partenerii nostri să aplice standarde similare și le oferim asistența necesară
pentru
implementare. Codul de conduită reprezintă baza pentru managementul lanțului de
furnizori.
Cu toate acestea, interviurile calitative au arătat că impunerea acestor standarde
furnizorilor / partenerilor reprezintă o provocare majoră în practică.
Nevoile de tăieri de costuri impuse de criza economică au scăzut voința de a
implementa strict aceste coduri pentru furnizori, potrivit cel puțin analizelor pe baza de
interviu. Măsuri suplimentare de verificare a modului în care furnizorii aderă la polit icile
de conduită ale companiei trebuie impuse, inclusiv asumarea activității acestora în cadrul
raportului anual de sustenabilitate.
Având în vedere cele prezentate mai sus, se impune necesitatea ca la un moment dat
toți contractorii care operează în co munitățile economice să -și asume inclusiv strategia
protejarii acestora. O multitudine a problemelor pe care le creăm în comunități sunt cauzate
de ei și atunci nu poți fi perceput ca o companie responsabilă.
Subcontractorii nu îi evaluăm doar după preț c i și după reputație, și de aceea se
impune sa avem o listă predefinită de contractori și să încercăm să verificăm permanent
reputația lor.
Din păcate, criza a făcut să treacă toți la tăieri de costuri. Și atunci, când se pun pe
tăiat costuri degeaba le sp ui tu că un furnizor nu respectă standarde de mediu; e o luptă
între departamente și cei cu tăierile câștigă.
Potrivit rezultatelor cercetării CRPE, majoritatea companiilor nu includ în rapoartele
de responsabilitate non -financiară activitatea furnizorilo r/companiilor partenere (67%
dintre răspunsuri), fapt ce duce la un nivel scăzut de control și raportare a activității
acestora.
Doar una din patru companii chestionate include în cadrul raportului și activitatea
acestora din urmă, deși ponderea lor pe în tregul lanț de activitate este semnificativă.

Raportul de responsabilitate socială se referă doar la activitățile companiei sau și la
cele ale companiilor partenere/furnizori pe tot lanțul de producție?
Baza: 24 de companii

Acestă cercercetare scoat e în evidență faptul că 42% dintre subiecții intervievați nu
cunosc situații în care compania a renunțat la anumiți furnizori întrucât aceștia au fost
acuzați de corupție sau comportante non -etice, în timp ce doar 33% cunosc acest lucru.
Trebuie insistat s ă obtinem cât mai multe detalii, in cazul refuzului și alegerii variantei “Nu
știu/ Nu răspund”. Este de dorit ca toți repondenții să ne ofere detalii pe acest subiect.

Aveți cunoștință de situații în care compania a decis să renunțe la un furnizor
întrucât acestea fusese acuzați de corupție sau alte comportamente neetice/lipsite de
integritate/neconforme în afaceri ?
Baza: 24 de companii

Cinci recomandări cheie
a) Consultare reală în procesul de transpunere
Transpunerea directivei printr -un proces consultativ amplu, nu automat „pentru că
așa ne cere UE”. Există deja exemple relevante de bună practică în raportarea non –
financiară în mediul de afaceri din România, experiență și expertiză pe raportare aliniată
Nu știu/
Nu răspund 8%
La activitățile
companiei și
la cele
partenere/fur
nizori 25%
Doar la
activitățile
companiei
67%
Nu 42%
Nu
știu/Nu …Da 33%

la standarde internaționale. Această experiență constituie bună practică voluntară utilă
pentru procesul de reglementare.
Un astfel de proces legislativ poate evita costuri suplimentare în viitorul apropiat cu
modificarea legislației europene și naționale (există deja inițiative privind modificarea
directivei în 2017 sau 2018).
b) Toate companiile active în România trebuie să raporteze, inclusiv filialele
locale
Includerea filialelor/subsidiarelor marilor companii sau grupuri internaționale printre
entitățil e care trebuie să raporteze, având în vedere că există, la nivel european tendința ca
acest amendament să fie făcut în 2017 sau 2018.
De altfel, diviziile sau filialele din România ale marilor companii multinaționale au
fost printre cele care au dat start ul adoptării și aplicării unor standarde de raportare.
Așa cum am arătat în prezntul raport, este frecventă situația în care filialele oricum
raportează către grup. Raportarea specifică pentru România nu ar induce costuri
suplimentare semnificative în caz ul acestora, în schimb ar fi clar impactul activității lor
asupra societății românești.
c) Introducerea obligativității de raportare pentru întreprinderile publice
Această directivă poate fi o oportunitate foarte bună pentru statul român de a promova
transp arența și buna guvernare corporativă în rândul companiilor publice. Preambulul
directivei încurajează statele membre UE să extindă aplicabilitatea asupra acelor entități
unde au un interes special. Considerăm că necesitatea creșterii calității guvernanței
întreprinderilor publice în România e un obiectiv major, care poate fi urmărit și prin
aplicarea legii de transpunere tuturor companiilor publice.
”Această dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să solicite
întreprinderilor
și grupurilor, al tele decât întreprinderile care fac obiectul prezentei directive, prezentarea
de informații nefinanciare.”
(Directiva 95 / 2014; Preambul, punctul 14)
De altfel, Strategia Națională Anticorupție (SNA), 2015 -2020 își propune să vină cu
politici publice pr ivind corupția atât în sectorul privat cât și în ce privește companiilor
publice. Realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de
integritate între mediul privat 4 și sectorul public și diseminarea politicilor și programelor
anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoștința
posibililor contractori și furnizori și solicitarea respectării unor standarde echivalente 5 sunt
două mă suri incluse în planul de acțiune din viitoarea SNA.
4 Ministerul Justiției, ”Planul național de acțiune pentru implementarea SNA 2012 –
2015”, www.just.ro/sna, accesat la 10 Iunie 2015
5 idem.
“Probabil ca cele mai puternice incentive ar fi în primul râ nd aplicarea acestor
principii companiilor la care statul este acționar majoritar cu un impact semnificativ în mai
multe direcții. Acestea sunt companii mari, considerate pe drept sau pe nedrept,
netransparente și atunci exemplu ar fi foarte clar către înt reaga societate.
În al doilea rând, sunt companii cu impact major în economie, au mulți furnizori și
mulți clienți și ar contribui alături de companiile private și multinaționale la
transparentizarea
întregii economii din punctul de vedere al acestor ind icatori și ai guvernanței.” ( aprecieri
companie privată multinațională)

d) O atitudine ambițioasă în procesul de transpunere
Directivele europene oferă un cadru minimal de legiferare, lăsând la latitudinea
statului membru o marjă. O lege de transpunere tr ebuie să fie clară, iar asumarea unor

obiective ambițioase ale statului român ar trebui să facă legea românească de transpunere
un text care să seteze obiective pentru companii și să evite o aplicare pur formală.
De aceea, recomandăm ca acolo unde preambulul directivei vorbește despre, de
exemplu, faptul că raportarea ”poate” recurge la standarde și grile recunoscut la nivel
internațional, legea să urmeze logica lui ”trebuie să”.
Atunci când directiva vorbește des pre faptul că declarația ”poate include” anumite
informații, legea să intre în registrul lui ”trebuie să includă”. Dată fiind noutatea
domeniului în România, legea de transpunerea trebuie să fie explicită și clareă în cerințele
sale.
e) Descurajarea aplicări i pur formale
Există un risc real ca legea de transpunere să fie aplicată doar formal de multe
companii. Va exista tentația compilării unor rapoarte cu informații minimale trimise doar
către autoritățile statului.
Evitarea acestei situații ar trebui să f ie o prioritate pentru legiuitor.Preambulul
directivei încurajează statele membre să gândească mecanisme proprii pentru o bună
implementare.
Recomandăm autorităților crearea unor asemenea mecanisme, de pildă crearea unui
portal public care să găzduiască r apoartele companiilor și obligativitatea publicării pe acest
portal.
De asemenea, Comisia Europeană are obligația, potrivit textului directivei, ca până
la finele lui 2016 să prezinte recomandări non -obligatorii și indicatori de performanță non –
financiară.
Guvernul român ar trebui să fie proactiv în procesul de consultare
interguvernamentală care va duce la dezvoltarea acestor indicatori ce ar deveni bună
practică -recomandare pentru companiile românești.
”Statele membre ar trebui să ia măsuri pentru crear ea unor mecanisme adecvate și
eficace care să garanteze prezentarea de informații nefinanciare de către întreprinderi în
conformitate cu prezenta directivă.
În acest sens, statele membre ar trebui să se asigure că există proceduri naționale
eficace pentru a impune respectarea obligațiilor stabilite prin prezenta directivă, precum și
că aceste proceduri sunt accesibile tuturor persoanelor fizice sau juridice care au un interes
legitim, în conformitate cu dreptul național, ca dispozițiile prezentei directive să fie
respectate.”
(Directiva 95 / 2014; Preambul, punctul 14)

.3 Impactul Directivei 2014/95/UE asupra mediului de afaceri din România

Obligativitatea raportării non -financiare de către mari companii din Uniunea
Europeană a fost stabilită odată cu adop tarea și publicarea în Jurnalul Oficial al UE a
Directivei 2014/95/UE. La foarte scurt timp, CRPE a publicat un raport de policy care
explică în detaliu contextul specific al apariției acestei directive, ajustările aduse textelor
și propunerilor inițiale a le Bruxelles -ului, impactul acesteia asupra mediului de afaceri din
România, implicațiile la nivelul legislației și face câteva propuneri și recomandări pentru
ca acest instrument să crească și să îmbunătățească transparența marilor corporații și
întreprin deri indiferent de capital, public sau privat.
Odată cu publicarea raportului CRPE “Obligativitatea raportării non financiare de
către Companii din UE -Impactul Directivei 2014/95/UE asupra mediului de afaceri din
România ” au existat și demersuri privind începerea procesului de consultare pentru
transpunerea prevederilor acesteia în legislația națională.

Potrivit calendarului oficial, prevederile noii directive trebuie să se regăsească în
legislația națională până la sfâr șitul lui 2016, iar companiile să fie pregătite de la 1 ianuarie
2017 pentru a realiza și publica primele rapoarte non -financiare.
Un alt moment important pentru transpunerea eficientă a acestei directive sunt
orientările cu caracter consultativ pe care C omisia Europeană este așteptată să le publice
astfel încât să ajute companiile europene în raportare.
Autorii standardelor de raportare precum GRI s -au pregătit deja să vină cu răspunsuri
privind transpunerea și aplicarea de către companii a prevederilor directivei. Ghidul G4
include de pildă toate aspectele reglementate de directivă și poate reprezenta un instrument
extrem de util pentru companii.
Elementele cheie ale Directivei privind raportarea non -financiară
Potrivit prevederilor noii directive, raportarea non -financiară a fiecărei companii va
cuprinde un set de informații – descris deja în cuprinsul textului adoptat – care va fi
completat și clarificat cu ghidul Comisiei Europeane.
Raportul CRPE care analize ază Impactul Directivei 2014/95/UE asupra mediului de
afaceri din România descrie în detaliu prevederile directivei, subiecții acesteia, modul de
raportare însă pentru a facilita aprofundarea unor elemente cheie, am decis să prezint
elementele esențiale ca re vor produce schimbări atât în comportamentul companiilor cât și
la nivelul decidenților publici.
Datele care trebuie cuprinse în raportul sau declarația non -financiară a companiei
vizează:
1. o descriere a modelului de afaceri al companiei;
2. descrieri a le politicilor de mediu (impactul afacerii/ producției asupra mediului,
folosirea energiilor regenerabile, folosirea energiilor convenționale, utilizarea
resurselor naturale, a apei, respectarea normelor privind poluarea, etc), ale
politicilor sociale (pro cedurile privind dialogul social, implicarea comunităților
și/sau autorităților locale, condițiile de muncă ale angajaților, respectarea
normelor naționale și/sau europene în materie de securitate și sănătate în muncă,
egalitatea de gen etc.), ale politici lor privind angajații (respectarea drepturilor
fundamentale, politici privind integritatea, combaterea corupției și a dării de
mită);
3. analize ale principalelor riscuri asociate aspectelor mai sus menționate, inclusiv
cu privire la relațiile de afaceri;
4. indicatori de performanță non -financiară relevanți pentru întreprinderi;
5. trimiteri și explicații suplimentare privind sumele raportate.
Subiecții noii directive sunt “întreprinderile mari” ( large undertakings ) și “grupurile
[de întreprinderi]” ( large gr oups cu impact mare asupra mediului, societății ceea ce le face
să intre și în categoria „entităților de interes public”).
Acestea din urmă sunt delimitate sub forma a patru categorii de organizații:
a) „întreprinderile care se află sub incidența legisla ției unui stat membru și ale cărui
valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată din orice stat –
membru”;
b) „instituții de credit”, care își desfășoară activitatea în și intră sub incidența
legislației unui stat -membru;
c) „între prinderi de asigurare”, care își desfășoară activitatea în și intră sub incidența
legislației unui stat -membru;
d „orice întreprindere care este desemnată de statele -membre drept entități de interes
public, de exemplu întreprinderile care au o relevanță s emnificativă pentru public prin
natura activităților lor, dimensiunea sau numărul lor de salariați”.
Din punctul de vedere al cifrelor de bilanț/afaceri și al mărimii companiilor
întreprinderilor care au un total al bilanțului de peste 20 de milioane de e uro, cifra de

afaceri netă de peste 40 milioane de euro sau un număr mediu de angajați în cursul
exercițiului financiar precedent de peste 500 – trebuie să publice raport privind
performanțele non -financiare.
Pregătirea mediului de business public și priv at pentru raportarea non -financiară este
un exercițiu de durată astfel că experiența și expertiza companiilor care deja raportează
este esențială.

Capitolul 2 Informația contabilă instrument de putere în epoca globalizării

Contabilitatea este practicată în contexte politice, economice și sociale diverse. Aceste
contexte au fost atât internaționale, cât și naționale, dar în ultimul sfert al secolului XX
globalizarea normelor și practicilor contabile a devenit atât de importantă incât opiniile strict
națio nale cu privire la contabilitate și raportare financiară nu mai pot fi de sine stătătoare.
Poziția dominantă a Statelor Unite ale Americii și extinderea Uniunii Europene,
globalizarea economiei, inclusiv liberalizarea și creșterea dramatică a comerțului i nternațional
și a investițiilor străine directe, apariția piețelor financiare globale, schimbările din sistemul
monetar internațional sau creșterea întreprinderilor multinaționale sunt aspecte interconectate
și toate au avut o influență majoră asupra rapor tării financiare.
Dacă fiecare țară ar fi lăsată complet liberă să își stabilească propriile standarde, este
foarte probabil ca acestea să fie destul de diferite de la o țară la alta. Aceste diferențe ale
regulilor contabile pot fi fundamentate pe un sist em politic distinct, culturi variate și sisteme
economice diverse.
Cu atât mai mult, aceste diferențe dintre țări sunt amplificate de modul în care regulile
sunt interpretate și implementate, dar și preferințele pentru anumite practici.
Totodată, în timp ce fiecare țară ar putea să își dezvolte o contabilitate care să corespundă
nevoilor sale, acest aspect se poate dovedi un impediment pentru investitori străini , companii
care operează la nivel internațional, colaborarea cu filiale din a lte țări sau în cazul prezenței pe
piete bursiere străine.
Internaționalizarea contabilității poate ușura colaborarea companiilor la nivel mondial.
Aceasta poate duce la transparență, comparabilitate și o înțelegere mai ușoară a informațiilor
expuse de co mpanii, toate acestea, însă, cu un anumit cost.
De aceea, am considerat că acesta prezentare este extrem de importantă și relevantă
pentru contabilitatea mondială și fundamentală pentru economie în ansamblul ei.
În continutul acestui referat mi -am propu s să prezent principalele avantaje și
dezavantaje determinate de internaționalizarea contabilității și cum se realizează aceasta. De
asemenea, voi expune urmările ei și cum se pot diminua diversele sale dezavantaje .
Internaționalism :
a. Solidaritate, col aborare, cooperare liber -consimțită între națiuni popoare, țări etc.
egale în drepturi, în scopul sprijinului reciproc.
b. Doctrină potrivit căreia diversele interese naționale trebuie să fie subordonate unui
interes general, supranațional.
Internaționaliza : A da un caracter internațional . 1 Prezenta cercetare urmărește să
ofere o imagine cât mai clară a procesului de internaționalizare a contabilității și
implicațiile sale.
1.Cauze și exemple ale diferențelor sistemelor contabile la nivel internațional
Faptul că există diferențe majore la nivel internațional în ceea ce privește practicile
contabile nu este evident pentru toți contabilii, cu atât mai puțin pentru cei care nu au studiat
acest domeniu.
Aceștia din urmă pot considera că termen ul de contabilitate este echivalent cu acela al
partidei duble, ceea ce este întradevăr o asemănare universală.
Înainte de a dezbate propriu -zis avantajele și dezavantajele internaționalizării
contabilității, vom încerca să indentificăm probabile cauze al e diferențelor contabile.
1 Breban Vasile (1980) Dicționar al limbii române contemporane , Ed științifică și enciclopedică, București

Nu putem fi siguri că factorii de mai jos sunt cauza acestor diferențe, dar legături pot fi
stabilite și deducții pot fi f ăcute.
În contextul de față, referindu -ne la contabilitate, o vom face în principal din punctul de
vedere al situațiilor financiare anuale publicate și raportate de întreprinderi.
Diferențele dintre două seturi contabile ar putea fi din cauza următorilor factori:
1.1. Diferențe între regulile diferitelor țări;
1.2. Diferențe în felul în care aceste reguli sunt interpretate sau implementate;
1.3. Diferențe între practicile preferate.
1.1. Diferențe dintre regulile diferitelor țări
Cel mai evident motiv pentru care companiile folosesc diferite metode de contabilizare
sau pentru care raportează diferite informații este pentru că în fiecare țară regulile sunt
diferite.Aceste diferențe există la toate nivelele sistemului contabil.
De e xemplu, regulile de recunoaștere ale unui activ pot să difere pe baza definiției
activului. (în unele țări prevaleaza juridical asupra economicului) sau importanța acordată
principiilor poate fi diferită, mai ales în privința principiului prudenței vs prin cipiul de
angajamente.
Țările adoptă și diferite metode de evaluare.(costul istoric vs sistemul de cost curent).
Până recent, nu erau două țări care să aibă sisteme contabile identice. În unele cazuri,
existat țări apropiate din punct de vedere geografic ce aveau sisteme contabile asemănătoare(
ex: Anglia și Irlanda sau S.U.A și Canada), dar și țări apropiate din punct de vedere geografic
ce aveau sisteme total diferite(ex. Anglia și Franța sau S.U.A. și Canada).
Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul pentru Standardele Internaționale de
Contabilitate s -a implicat atât de mult în stabilirea unor standarde contabile.
Din 1973 de când a început, Consiliul pentru Standardele Internaționale de Cotabilitate
a redus considerabil aceste diferențe.
Dacă ne uităm la situația anterioară impactului standardizării, putem observa deosebiri
considerabile. De exemplu, Nobes a analizat și a prezentat o serie de diferențe majore dintre
reglementările ce existau între S.U.A și Marea Britanie:
– În ceea ce pr ivește inventarul, Marea Britanie nu permitea folosirea metodei LIFO,
în timp ce în SUA era utilizată în mod obișnuit;
– La nivel de filiale, doar SUA impune consolidarea tuturor filialelor.
1.2. Diferențe în intrepretarea regulilor contabile:
Chiar dac ă regulile contabile dintre două țări ar fi identice, pot apărea deosebiri în
interpretarea și aplicarea lor.
În multe situații, în aplicarea reglementărilor se folosesc estimări și previziuni. De
exemplu, în calcularea ratei de amortizare a unui activ se stabilesc mai întai baza de
alocare, viața utilă și valoare reziduală.
Toate acestea necesită de estimări și previziuni. În mod similar, în producție se
estimează costurile de fabricație și de vânzare. Așadar, nevoia de a prezice valori va duce
la difere nțe la nivelul unei țări și cu atât mai mult la nivel global.
Davidson și Christman(1993) studiau deosebirile în intrepretare. Aceștia au
descoperit că traducerea ambiguă a anumitor termeni ducea la interpretări diferite în rândul
studenților de diferite naționalități.
Ei au găsit astfel de diferențe și la nivelul auditorilor americani, francezi și germani.
S-a observat că francezii erau mai precauți în estimări.
Aceste constatări erau de așteptat, căci, deși contabilitatea e considerată o știință
exactă și obiectivă, ea este influențată de numeroși factori.
1.3. Diferențe între practicile preferate
Există o diferență majoră între reglementările contabile și practicile propriu -zise.
Sistemele politice și economice diferă de la o țară la alta.

Asta înseamnă că societăți din diferite țări vor dori să prezinte diferite imagini ale
situațiilor lor, în funcție de nevoi. Poate cea mai mare cauză a diferențelor existente între
diferite țări este gradul de implicare al guvernului în contabilitate.
De exemplu, autoritățile fiscale pot cere accentuarea obiectivității, băncile cu credite
garantate pot accentua prudența și acționarii pot sublinia previzionarea fluxurilor de
numerar viitoare.
Spre deosebire de creditori și acționari, autoritățile fiscal e sunt susținute de guvern
în cererile lor, fiind mai probabil să domine structurarea situațiilor financiare.
În timp ce la început existau numeroase opțiuni de tratare a unui eveniment, acum,
deși numărul posibilităților a scăzut considerabil, încă mai s unt variante de tratare ale
aceleiași probleme.
De exemplu, companiile pot alege între costul istoric sau valoarea după reevaluare
pentru active curente (IAS 16) sau în ceea ce privește costurile îndatorării pentru producția
unui activ, acestea pot intra fie în costurile perioadei, fie în costurile acelui activ(IAS 23).
În mod similar, IAS 2 permite, pentru inventar, folosirea metodelor FIFO sau CMP.
2. Premisele internaționalizării contabilității. IFRS vs. US GAAP
Perioada de după 1989, marcată de desch iderea către economia de piată a țărilor est –
europene si de creare a celor trei entități economice majore formate din Statele Unite ale
Americii, Uniunea Europeană si Japonia (Asia de Sud -Est), care domină afacerile
internaționale, dar si de puternice mani festări anti -globalizare, unele generând fenomene
negative precum naționalismul economic si chiar terorismul international.
Desigur, întreprinderea nu putea lipsi din acest mecanism, ea integrandu -se in
tendinta generală de internaționalizare prin depășir ea limitelor locale, naționale si
regionale, precum si prin abordarea mediului in mod global.
Din acest punct de vedere, internaționalizarea reprezintă ansamblul de metode,
tehnici si instrumente puse in slujba demersului strategic al întreprinderii de a activa in
strainătate.
Două sisteme contabile au fost frecvent susținute ca fiind seturi de standarde
internțional optime pentru a fi utilizate la nivel mondial :
2.1. US GAAP( Generally Accepted Accounting Principles);
2.2. Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS sau International
Financial Reporting Standards).
2.1. US GAAP( Generally Accepted Accounting Principles)
Unii sunt de parere că principiile contabile general acceptate în Statele Unite ale
Americii, bazate pe un set de standard e de înaltă calitate scris de FASB (Financial
Accounting Standards Board) ar putea fi folosite oriunde în lume. Însa alte țări consideră
că aceste reglementări sunt concentrate pe nevoile specifice Statelor Unite ale Americii.
2.2. IFRS
Alții consideră c ă o abordare mai bună o reprezintă Standardele Internaționale de
Raportare Financiară (IFRS) ale IASB (International Accounting Standards Board).
Această opinie a fost susținută de Comisia Europeană care a recomandat ca din 2005
toate statele membre ale U niunii Europene să aplice IFRS.
Ca și în cazul US GAAP, sunt voci care afirmă faptul că IFRS ar fi mult prea
influențat de modelul Anglo -American și are o omogenitate care nu respectă diversitatea
națională a diverselor state.
2.3. US GAAP versus IFRS
Există idei divergente care evidențiază că ar exista un impact negativ asupra calității
standardelor dacă ar fi un singur standard care să monopolizeze reglementarile contabile
la nivel mondial. Au existat diferențe considerabile între tehnicile de consolid are utilizate
în Uniunea Europeană și Statele Unite al Americii, deși aceste diferențe au fost diminuate
substanțial de implementarea Directivei a VII -a și influența IFRS -urilor.

Cele mai importante dintre ele sunt:
– conform IFRS și US GAAP, toate combi națiile de afaceri sunt tratate ca achiziții
de către o parte dintre ceilalți;
– gruparea intereselor era o practică comună numai în SUA și Marea Britanie. Ea
nu mai este permisă nici de IFRS, nici de US GAAP;
– integrarea proporțională este folosită în mod obișnuit în Franța și alte țări
europene, însă foarte rar în SUA și Marea Britanie;
– metoda punereii în echivalență a fost utilizată în moduri variate;
– Tratamentele în consolidare sunt foarte diversificate de la o țară la alta.
FASB și IASB au anunțat la începutul acestui an planurile de a finaliza proiectele lor
prioritare comune referitoare la recunoașterea veniturilor, de leasing, precum și
instrumente financiare.
Odată ce aceste proiecte sunt complete, credem că "epoca" de c onvergență se va
finaliza. Cu toate acestea, beneficiile pentru investitorii sunt, în cele din urmă, aplicarea în
mod consecvent, de înaltă calitate, standarde de contabilitate acceptate la nivel mondial .
În ciuda dificultăților, în urma finalizării agen delor celor două formațiuni, credem că
acestea ar trebui să identifice domeniile în care să continue să lucreze împreună și că
acestea ar trebui să facă acest lucru într -un mod care să contribuie la realizarea de standarde
de calitate, cu diferențe cât mai mici.

2.1 Stadiul confruntării sistemului contabil din Roamânia cu cel practicat pe
plan internațional
In prezent contabilitatea practicata in societatile comerciale din tara noastra este in
plin proces de conformare prin OMFP nr.1752/17.XI.2005 cu Dire ctivele Contabile
Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate in scopul de a raspunde
cerintelor de analiza financiara necesara pregatirii deciziilor economice, a asigurarii
comparabilitatii si tratamentului contabil al afacerilor derulate.
In tratarea stadiului de conformare inca de la inceput trebuie precizata
particularitateasistemului de contabilitate din Romania, comparativ cu cel din UE, si
anume faptul ca politica fiscala este inclusa in sistemul legislativ national, si deci are un
caracter obligatoriu, in timp ce in statele membre ale UE in cazul marilor corporatii acestea
au adoptat standardele internationale in afara propriului lor sistem legislativ, specific, iar
sistemul contabil practicat in intreprinderile mici si mijlocii respec ta reglementarile din
directivele europene (care de cele mai multe ori sunt benevole, dat fiind faptul ca acestea
au o actiune mai generala si uneori chiar mai limitata decat reglementarile comisiei
europene).
Prezenta lucrare incearca sa realizeze o punct are intre ceea ce este in prezent in
practica sistemului de contabilitate, si ceea ce ar trebui sa fie in raport cu « Programul de
dezvoltare a contabilitatii » si Legea contabilitatii nr.82/1991 – republicata 1.
Intreaga activitate legislativa a MFP privi nd perfectionarea sistemului de
contabilitate are ca obiectiv de baza : (i) conformarea legislatiei cu reglementarile europene
in domeniu, in vederea indeplinirii cerintelor de aderare la Uniunea Europeana, paralel cu
(ii) alinierea sistemului la Standarde le Internationale de Contabilitate, situatie de altfel
impusa de extinderea procesului de globalizare economica si de dezvoltare a pietelor de
capital internationale.
Prevederile din Ordinul nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a IV -a si a VII -a a Comunitatilor Economice Europene si cu
Standardele Internationale de Contabilitate, stabilesc principiile si regulile contabile de
baza, forma si continutul situatiilor financiare anuale.
Aria de aplicabilitate a acestui ac t normativ se refera la urmatoarele aspecte :
1 Republicata in OG nr.61/2001 si Legea nr.310/26.08.2002.

a) Modul de intocmire a situatiilor financiare incepand 1 ianuarie 2006, care se face pe
categorii de unitati, diferentiate in functie de cifra de afac eri, valoarea activelor si numarul
de salariati ;
b) Redefinirea actorilor/agentilor economici, care incepand cu exercitiul financiar al anului
2006 vor ramane in afara prevederilor Directivei a IV -a a CEE si pentru care, la acea data,
se vor aplica preved erile Legii contabilitatii nr.82/1991, republicata, impreuna cu
reglementarile de aplicare a acesteia.
In strategia de politica fiscala a MFP se prevede ca incepand cu anul 2006 sistemul
de contabilitate al societatilor comerciale din Romania va fi conform cu cel din Uniunea
Europeana, fapt ce va permite analize financiar -contabil comparabile cu cele ale
partenerilor europeni.
Principalele reglementari privind contabilitatea si situatiile financiare ale
intreprinderilor
Contabilitatea, ca activitate special izata in masurarea, evaluarea, cunoasterea,
gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor
obtinute din activitatea persoanelor juridice si fizice, trebuie sa asigure inregistrarea
cronologica si sistematica , prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la
pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele
interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditori
financiari si comerciali, clienti, institutiile publice si alti utilizatori.
Operatiunile economico -financiare supuse inregistrarii in sistemul de
contabilitatefinanciara a intreprinderilor din Romania se efectueaza in concordanta cu
prevederile din Legea contabilitatii nr.82/1991 (republicata) ; principalele sale prevederi
se refera la :
 Regimul juridic al documentelor contabile ;
 Aspecte organizatorice ;
 Principalele registre folosite in contabilitate ;
 Operatiunile economico -financiare curente supuse inr egistrarii contabile ;
 Operatiunile de inventariere si reevaluare a activelor intreprinderilor ;
 Operatiunile cu actiuni emise de societatile comerciale sau cu alte titluri de valoare.
1. In ceea ce priveste regimul juridic al documentelor contabile in leg e se stipuleaza
urmatoarele :
 Documentele oficiale de prezentare a situatiilor economico -financiare anuale
apartinand agentilor economici, trebuie sa ofere o imagine fidela si totodata, coerenta si
comparabila cu alti operatori, a pozitiei financiare, a pe rformantei finaniciare si a fluxurilor
de trezorerie ;
 Sistemului contabil practicat in romania i se interzice detinerea, cu orice titlu, a
unor
bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si
efectuarea unor operatiu ni economice ce nu sunt inregistrate in contabilitate ;
 In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile societatile
comerciale vor lua masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de
la data constatarii ;
 Situatiile financiar -contabile anuale intocmite pentru persoanele juridice, care
aplica
reglementarile contabile armonizate cu Directivele Comunitatilor Economice Europene si
cu Standardele Internationale de Contabilitate, si aprobate prin ordin al ministrului
finantelor publice se compun din : bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor
capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative ;
 Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pen tru aplicarea
reglementarilor contabile armonizate intocmesc situatii financiare anuale simplificate,

armonizate cu directivele europene, care se compun din bilant, cont de profit si pierdere,
politici contabile si note explicative ;
 In cazul persoanelor juridice care se afla in situatia fuziunii, divizarii sau a incetarii
activitatii lega contabilitatii prevede ca situatiile financiare anuale sa se compuna din
bilant, cont de profit si pierdere ;
 Ministerul Finantelor Publice este autoritatea cea mai inal ta din romania ce exercita
controlul asupra modului in care se aplica prevederile Legii contabilitatii nr.82/1991
(republicata) ;
 Toti agentii economici, care intra sub incidenta prezentelor reglementari privind
sistemul de contabilitate practicat in Roman ia, au obligatia de a retrata situatiile financiare
intocmite in conformitate cu Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, cu Regulamentul
pentru aplicarea acesteia (aprobat prin Hotararea Guvernului nr.704/1993) si
OMFPnr.1752/17.XI.2005, cu aplicabil itate de la 1 ianuarie 2006.
 Intreprinderile implicate in implementarea programului de conformare a sistemului
decontabilitate practicat in Romania cu cel din UE, au obligatia sa asigure continuarea
aplicarii reglementarilor convenite, precum si auditarii situatiilor financiar -contabile
conform reglementarilor nationale in domeniu ; in cazul societatilor comerciale, care nu se
incadreaza in criteriile de marime prevazute in Ordinul nr.1752/2005, se pot aplica
reglementarile acestuia, dar numai dupa obtinere a aprobarii prealabile de catre Ministerul
Finantelor Publice, acord ce se materializeaza printr -o solicitare proprie adresata Directiei
de reglementari contabile din cadrul MFP ;
 Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nati onala, cat
si
in valuta. Pentru necesitatile proprii de informare, intreprinderile pot opta pentru
intocmirea situatiilor financiare si intr -o moneda stabilita (EURO, USD etc.).
2.In directa corelatie cu regimul juridic al documentelor contabile intocmite de
societatile comerciale legiuitorul a prevazut si aspectele organizatorice aferente, care se
refera la:
 Obligativitatea organizarii si conducerii unei activitati de contabilitate
proprie,respectiv
a contabilitatii financiare, precum si a contabilitatii de gestiune care trebuiesc adaptate la
specificul fiecarei societati comerciale ;
 Necesitatea respectarii normelor si reglementarilor in domeniul contabilitatii, a
planului
de conturi general, a modelelor recomandate pentru situatiile financiare, a registr elor si
formularelor comune legiferate pentru activitatea financiara si contabila a societatilor
comerciale, a celorlalte norme metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora,
elaborate si emise de catre ministerul finantelor publice ;
 Raspunderea pentru organizarea si conducerea activitatii de contabilitate pentru toti
agentii economici revine fie admi nistratorului, fie ordonatorului de credite sau altei
persoane careia ii revine obligatia gestionarii unitatii respective ; de asemenea, legislatia
din romania prevede si posibilitatea ca activitatea de contabilitate sa poata fi organizata si
condusa de catre operatori specializati, care pot presta aceasta munca pe baza de contracte
de prestari de servicii (persoane juridice autorizate sau cu persoane fizice,care au calitatea
de expert contabil, respectiv de contabil autorizat) ;
 In cazul in care agentii economici utilizeaza sisteme informatice de prelucrare
automata
a datelor au obligatia conform legii contabilitatii sa asigure respectarea normelor co ntabile,
controlul datelor inregistrate in contabilitate, precum si pastrarea acestora pe suporturi
tehnice;

 Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor din contabilitatea
financiara
se pastreaza in arhiva fiecarei unitati, timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii
exercitiului financiar pentru care au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii, care se
pastreaza timp de 50 de ani.
3.Pentru documentele specifice contabilitatii intreprinderilor folosite pentru
realizarea inregistrarilor sunt : Registru -jurnal ; Registru -inventar si Cartea mare.
4.Operatiunile curente supuse inregistrarilor contabile, conform legii, acestea
trebuie sa
respecte urmatoarele prevederi :
 Contabilitatea clientilor si furnizorilor,a celorlalte cr eante si obligatii se tine pe
categorii
precum si separat pe fiecare persoana fizica sau juridica ;
 Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia
acestora ;
 Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri , dupa natura sau sursa lor, in
functie de specificul activitatii desfasurate de agentii economici ;
 Contabilitatea profitului si pierderii ; in acest caz evidentele contabile lunare
prezinta
situatia cumulat de la inceputul anului ; in ceea ce priveste re partizarea profitului, acesta
se inregistreaza in contabilitate pe destinatiile prevazute de lege ; pierderea contabila
seacopera conform prevederilor legale in acord cu metodologia emisa de ministerul
finantelor publice.
5.Legea contabilitatii nr.82/1991 (republicata) include o serie de reglementari
specifice
care trebuie respectate si in cazul operatiunilor de inventariere si de reevaluare a activelor
intreprinderilor. Aceasta se refera la :
 Inventarierea generala a elementelor de Activ si de Pasiv, care trebuie realizate de
catre
toti agentii economici cel putin o data pe an pe parcursul functionarii lor ; de asemenea,
inventarierea se mai realizeaza si in cazul fuziunii sau incetarii activitatii unei societati
comerciale ; la propunerea ordonatorilor pri ncipali de credite Ministerul Finantelor Publice
poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter
special aflate in administrarea institutiilor publice ;
 Necesitatea executarii, ori de cate ori este nevoie, a operatie i de reevaluare a
activelor
imobilizate se face, in scopul determinarii valorii juste a acetora ; valoarea justa se
stabileste pe baza evaluarilor efectuate, de regula, de catre evaluatori ; plusul sau minusul
rezultat din reevaluarile succesive ale active lor imobilizate se ”recunoaste” incontabilitate
(potrivit reglementarilor elaborate in acest sens) ;
 Pentru contabilitatea imobilizarilor corporale se prevede obligatia tinerii acesteia
pe
categorii si pe fiecare obiect de evidenta ; in ceea ce priveste co ntabilitatea stocurilor legea
contabilitatii prevede tinerea ei cantitativ si valoric sau numai valoric.
6.Un alt capitol abordat de Legea contabilitatii se refera la operatiunile pentru
actiunile
emise ale societatilor comerciale sau cu alte titluri de va loare, in care caz se prevede :
 Se reflecta distinct in contabilitate valoarea actiunilor emise sau a altor titluri,
precum
si a varsamintelor efectuate in contul capitalului subscris ;
 In toate cazurile prezentate, situatiile financiare anuale sunt insotite de raportul

administratorilor.
2.2 Armonizarea contabilității din România cu cerințele Standardelor
Internaționale de Contabilitate (IAS/IFRS) și cu Directivele de Contabilitate
Europeană
Armonizarea contabilă internațională este procesul prin car e regulile sau normele
naționale, diferite de la o țară la alta, uneori divergente, sunt perfecționate pentru a fi făcute
comparabile.
Până acum un sfert de secol, contabilii nu numai că vorbeau în limbi diferite sau
utilizau limbaje diferite, dar, de ase menea, ei dădeau interpretări diferite acelorași
evenimente și tranzacții.
Astăzi, cuvântul de ordine pentru majoritatea specialiștilor contabili din toate țările
lumii este "internaționalizarea". De fapt, contabilitatea internațională s -a născut din
preocupările de armonizare internațională a regulilor și practicilor contabile.
De-a lungul timpului s -au manifestat anumite temeri legate de necesitatea și utilitatea
aplicării Standardelor Internaționale de Contabilitate la nivel național, știut fiind faptul
căinfluențele economice, culturale, sociale și -au pus amprenta asupra filozofiei, doctrinei
și
politicilor naționale de contabilitate.
O serie de argumente hotărâtoare în favoarea Standardelor Internaționale de
Contabilitate se referă la accentuarea globa lizării economiilor naționale și a integrării
piețelor financiare și
sistemelor informaționale.
Prin urmare, atragerea capitalului internațional se va baza și pe oferta de informații
relevante, inteligibile și, mai ales, comparabile, oferte elaborate într -un limbaj contabil
universal înțeles. Standardele Internaționale de Contabilitate răspund acestor cerințe.
Armonizarea contabilă este o necesitate ce emană din cerințele utilizatorilor de
situații
financiare.
Investitorii și analiștii financiari trebuie să înțeleagă situațiile financiare ale firmelor
străine ale căror acțiuni ar dori să le cumpere. Aceștia ar dori, de asemenea, să poată să
compare situațiile financiare ale unor firme localizate în țări diferite și să se asigure că
informațiile sunt relev ante și autentificate prin auditare.
De asemenea, firme care doresc să acceadă pe anumite piețe naționale de capital vor fi
obligate să elaboreze situații financiare care să corespundă practicilor din țara respectivă.
Avantajele utilizării Standardelor I nternaționale de Contabilitate sunt resimțite mai
pregnant de firmele care doresc să aibă acces la finanțare internațională (prin acceptarea
propriilor titluri de valoare la cotațiile piețelor internaționale de capital).
Un alt grup implicat în armonizare a contabilă este cel al companiilor multinaționale
de contabilitate. Numeroși clienți ai acestor firme au cel puțin o filială sau sucursală într -o
altă țară.
Prin urmare, elaborarea, consolidarea și auditarea situațiilor financiare ale acestor
companii ar genera costuri și respectiv onorariimai reduse, o dată cu armonizarea contabilă.
La nivelul autorităților fiscale există proceduri complicate cu privire la impozitarea
veniturilor/profiturilor obținute în străinătate, datorită metodelor diferite de determ inare a
bazei de impozitare în țările de realizare.
Prin urmare, armonizarea ar reprezenta un avantaj și pentru guvernele naționale, care
ar putea urmări și controla mai ușor operațiile companiilor multinaționale.
Cel mai important obstacol în calea armonizării îl constituie dimensiunea
diferențelor actuale privind practicile contabile naționale. Aceste diferențieri merg până la
"rădăcina" problemei: modul de producere a informației contabile.

O altă chestiune este legată de național/naționalism. La nivel național pot exista
reticențe cu privire la acceptarea compromisurilor legate de schimbarea practicilor
naționale, pentru a "semăna" cu cele ale altor țări.
Această reticență se manifestă nu numai la nivelul unei țări ci și la nivelul unei firme,
care se teme că -si va pierde suveranitatea.
O altă preocupare legată de Standardele Internaționale de Contabilitate se referă la
temerea că nu vor fi capabile de a răspunde schimbărilor de circumstană sau atitudine, la
nivel național (conversia situațiilor financiare ale entităților externe prin metoda curentă
sau metoda temporală, pentru consolidarea de grup).
Cu toate acestea, armonizarea contabilă câștigă teren iar Standardele Internaționale
de Contabilitate își întăr esc tot mai mult poziția în Europa, atât în țările membre ale Uniunii
Europene, cât și în țările foste comuniste.
Programul de armonizare contabilă din România a prins viață în 1997, o dată cu
primele
încercări de a ne circumscrie unei contabilități de inf lație. Numeroase critici au subliniat
puternicul caracter fiscalist al informațiilor contabile raportate și îndepărtarea de la esența
și fondul operațiilor economice care trebuiau oglindite în bilanț.
România a avut cel puțin două motive importante de a d emara acest program de
armonizare: primul este legat de necesitatea atragerii de investiții străine și al doilea
de integrare în Uniunea Europeană.
Startul oficial în cursa "Standarde Internaționale de Contabilitate versus legislația
contabilă națională" a fost dat în 1999, o dată cu publicarea OMF 403/1999
"Reglementările
contabile armonizate cu Directiva a 4 -a a Comunităților Economice Europene și cu
Standardele de Contabilitate Internaționale".
Ulterior a apărut o nouă reglementare legislativă, OMF 94/2 001 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV -a a Comunității Economice
Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, care completează și clarifică o
parte din problematica armonizării contabile românești.
Încep ând cu exercițiul financiar 2006, rămân în afara prevederilor acestor
reglementări întreprinderile mici și mijlocii, care vor aplica prevederile IAS, dar într -o
formă simplificată.
Suportul realizării efective a procesului de armonizare este reprezentat pr actic de
procesul de normalizare.
Normalizarea reprezintă acțiunea de stabilire a regulilor care stau la bază organizării
instrumentelor și tehnicilor contabile în mod unitar și simplificat. Scopul normalizării îl
constituie realizarea unui obiectiv funda mental al contabilității, și anume realizarea unei
imagini fidele a patrimoniului și rezultatului întreprinderii, elaborarea unor principii
fundamentale, a unor reguli și metode de bază precum și a unor proceduri specifice.
Una din schimbările fundamentale produse în economia românească după 1990 este
aceea că tranzacțiile sunt specifice economiei de piață (sunt determinate de cerere și ofertă
și nu de intervenția statului).
Începând cu acest an, Ministerul Finanțelor a declanșat dezvoltarea Sistemului
Contabil din România de la un sistem centralizat (destinatarul informațiilor era Guvernul)
la unul descentralizat (furnizează informațiile necesare investitorilor și altor categorii de
utilizatori cum ar fi creditorii, angajații, furnizorii, clienții etc).
Un alt impuls pentru dezvoltarea Sistemului Contabil din România a fost generat de
cerința ca societățile comerciale românești să fie capabile să stabilească relații mai strânse
cu investitorii, furnizorii și clienții europeni și internaționali.
Această de schidere a determinat dezvoltarea sistemului contabil românesc pe baza
unor principii și reguli contabile prevăzute de Directivele Uniunii Europene și Standardele

Internaționale de Contabilitate, astfel încât situațiile financiare întocmite de societățile
comerciale să poată fi înțelese de toate categoriile de utilizatori.
Practic Ministerul Finanțelor Publice a elaborat diverse reglementări care formează
sistemul contabil românesc, și anume Legea contabilității 82/1991, Regulamentul de
aplicare al acestei a (HG 704/1993), diverse norme și precizări ulterioare: OMF 403/1999,
înlocuit cu OMF 94/2001 referitor la aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu
Directiva a IV -a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de
Contabilita te, iar acesta din urmă completat la rândul său cu OMF 306/2002 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene,
ambele în prezent abrogate prin OMF 1752/2005, cu privire la Reglementările contabile
conforme cu D irectivele Europene.
Prin programul de dezvoltare a Sistemului Contabil, România este considerată ca
fiind o țară cu un sistem contabil armonizat și compatibil pe plan internațional.
În concluzie, procesul de concepere a normelor contabile a reprezentat și reprezintă
o dispută istorică între mai mulți actori, menționăm aici profesia contabilă și puterea
publică, statul.
Bineînțeles că la nivelul statelor în funcție de puterea fiecăruia din cei doi actori s –
au realizat obiectivele de normalizare.
Din aces t punct de vedere putem spune că obiectul normalizării contabile poate fi
constituit de situațiile financiare sau de planul contabil general. În țara noastră, dispozitivul
normalizării contabile și al reglementărilor în domeniu este alcătuit din:
Legea con tabilității 82/1991, republicată – Reglementează organizarea și
conducerea
contabilității în țara noastră așa cum prevede legea.
Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine Consiliului de
Administrare sau alt organism de conducere, ordonatorilor de credite și alte organe
nominalizate prin lege.
Cadrul conceptual al contabilității reunește și clarifică principiile și conceptele ce
stau la baza întocmirii și prezentării situațiilor financiare.
Principalul scop al acestui ansamblu d e principii este de a furniza un cadru coerent
de referință pe care Consiliul Organismului Britanic de Normalizare (IASB) să -l utilizeze
pentru dezvoltarea și revizuirea normelor contabile. În țara noastră, cadrul conceptual se
identifică cu cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare elaborat
de IASB.
Obiectivele cadrului conceptual sunt:
1. Conceptul de situație financiară – Situațiile financiare sunt rapoarte sau declarații
financiare ce consolidează și prezintă informațiile c omune tuturor categoriilor de utilizatori
(interni și externi).
2. Obiectivele situațiilor financiare – Setul ce compune structura situațiilor
financiare
trebuie să prezinte informații despre poziția financiară, performanța financiară,
modificarea
poziției financiare și situația fluxurilor de trezorerie.
3. Recunoașterea și evaluarea elementelor în situațiile financiare – Elementele
recunoscute și evaluate, constituie elemente ale reprezentării în situațiile financiare:
activele, datoriile, capitalurile pro prii, veniturile, cheltuielile, numerarul și echivalentele
de
numerar.
4. Caracteristicile calitative ale informației prezentate în situațiile financiare
 relevanță -Pentru a fi utile informațiile trebuie să fie relevante față de necesitățile
de

luare a deciziilor de către utilizatori. Informațiile sunt relevante atunci când influențează
deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându -i pe aceștia să evalueze evenimente trecute,
prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor anterioare.
 credibilitatea (fiabilitatea) -Pentru a fi utilă informația trebuie să fie credibilă.
Pentru a fi credibilă informația contabilă trebuie să respecte următoarele subcaracteristici:
 reprezentarea fidelă – Pentru a fi credibilă informația trebuie să reprezinte c u
fidelitate
tranzacțiile și alte evenimente pe care aceasta fie și -a propus să le reprezinte, fie se așteaptă,
în mod rezonabil, să le reprezinte;
 prevalența economicului asupra juridicului -Pentru ca informația să prezinte în
mod
credibil evenimentele și tranzacțiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie
contabilizate și prezentate în concordanță cu fondul lor și cu realitatea economică, și nu
doar cu forma lor juridică;
 neutralitatea -Pentru a fi credibilă informația cuprinsă în situațiile f inanciare
trebuie să
fie neutră, adică lipsită de influențe;
 prudența -Prudența înseamnă includerea unui grad de precauție în exercitarea
raționamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiții de incertitudine, astfel
încât activele și venitur ile să nu fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile să nu fie
subevaluate, nu se permite, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive,
subevaluarea deliberată a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a
datori ilor sau a cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre și de aceea
nu ar mai avea calitatea de a fi credibile;
 integralitatea -Pentru a fi credibilă informația din situațiile financiare trebuie să fie
completă în limitele rezonabile al e pragului de semnificație și ale costului obținerii acelei
informații. O omisiune poate face ca informația să fie falsă sau să inducă în eroare și astfel
să devină necredibilă și defectuoasă din punct de vedere al relevanței;
 comparabilitatea -Utilizatorii trebuie să poată compara situațiile financiare ale
unei
întreprinderi în timp pentru a identifica tendințele în poziția financiară și performanțele
sale. Utilizatorii trebuie totodată să poată compara situațiile financiare ale diverselor
întreprinderi, pe ntru a le evalua poziția financiară, performanțele și modificările poziției
financiare.
 inteligibilitatea (claritatea) -O calitate esențială a informațiilor furnizate de
situațiile
financiare este aceea că ele pot fi ușor înțelese de utilizatori. În acest s cop se presupune că
utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și a activităților
economice, de noțiuni de contabilitate și au dorința de a studia informațiile prezentate cu
diligențele cuvenite.
5.Conceptul de capital și menținere a capitalului -Potrivit cadrului conceptual sunt
prezentate 2 concepte de capital:
 Capitalul financiar este sinonim cu capitalul propriu sau activul net contabil sau
situația netă, și
 Capitalul fizic este capacitatea productivă a întreprinderii .
Rețeaua de reglementări contabile -Reglementările contabile reprezintă texte legale
și elementare care însoțesc aplicarea standardelor internaționale. Ele sunt de esență
națională fiind un atribut al Guvernului din fiecare țari.
Planul contabil general -Acesta se referă la sistemul de conturi, iar în cadrul său la
fiecare cont care reflectă elementele patrimoniale și care prezintă următoarele
caracteristici: denumire și simbol cifric; clasa și grupa, stabilite în funcție de un anumit

criteriu de clasificare ; conținutul și funcția contabilă, precum și corespondența cu alte
conturi. De asemenea cuprinde și o monografie a înregistrărilor contabile.
Ghidurile pentru înțelegerea și aplicarea standardelor de contabilitate -Acestea mai
poartă denumirea de ghiduri pr ofesionale și cuprind texte cu privire la particularitățile de
ordin economic, financiar, comercial și juridic care influențează contabilitatea. Practic ele
cuprind lucrări monografice și diverse practici cu privire la norme și reglementări ce se
aplică ag enților economici. De asemenea, vom regăsi în conținutul lor și precizări cu
privire la modul în care se obțin informațiile, cum sunt elaborate rapoartele financiare și
cum se prezintă informația.
Instituția normalizării contabile. -Pentru realizarea proces ului de normalizare este
nevoie de o instituție a normalizării, care are ca principale obiective: elaborarea și
menținerea la zi a cadrului contabil general, a normelor contabile naționale, a planului de
conturi general, a practicilor contabile și a dicțio narelor contabile.
La noi această instituție este statală și este reprezentată de Ministerul Finanțelor prin
Direcția Generală a Legislației Contabile asistată
de Colegiul Consultativ al Contabilității.

2.3 Elaborarea și utilizarea planului de conturi specific contabilității
manageriale
Normalizarea internațională a contabilității manageriale este realizată prin activitatea
desfășurată de către Comitetul Contabililor Profesioniști în Afaceri (1), o componentă a
Federației Internaționale a Experților Cont abili (2) care a elaborat o serie de norme cu privire
la conceptele de bază cu care operează contabilitatea de gestiune, urmărind armonizarea
terminologiilor specifice acesteia.
În România, normalizarea contabilității de gestiune la nivel național este
reglementată prin OMF nr. 1826/2003, în care sunt aprobate unele măsuri privind
organizarea și conducerea contabilității de gestiune de către persoanele juridice obligate
prin lege, acestea fiind asigurate de către Ministerul Finanțelor.
Prevederile generale a le acestei legi oferă cadrul general de armonizare a
normalizării internaționale a câtorva concepte cu care operează contabilitatea de gestiune
cu normalizarea națională a contabilității de gestiune din România, lăsând la latitudinea
contabilului de gestiu ne modul de realizare a acesteia.
Normarea contabilității manageriale la nivel microeconomic reprezintă procesul
elaborării și aplicării normelor, regulilor și procedurilor specifice organizării și conducerii
contabilității manageriale. Normalizarea contab ilității manageriale la nivel microeconomic
se realizează prin armonizarea metodologiei interne a contabilității manageriale, acceptată
de către toate subdiviziunile organizatorice ale acesteia.
Într-o accepțiune generală, contabilitatea managerială reprez intă acea parte
integrantă a managementului ce se ocupă cu identificarea, prezentarea și interpretarea
informațiilor folosite pentru formularea de strategii, luarea deciziilor, optimizarea folosirii
resurselor, informarea angajaților, protejarea activelor, planificarea și controlul
activităților, informarea asociaților sau altor utilizatori de informații externi.
Cu alte cuvinte, contabilitatea managerială cuprinde atât elemente specifice
contabilității financiare (generale), cât și elemente specifice contabilității de gestiune .
Asistăm astăzi la o repoziționare a contabilității în ansamblul științelor sociale,
respectiv în domeniul științelor de gestiune datorită rolului practic al acesteia, care a
devenit un instrument pentru gestiunea afacerilor – „tool of management”.
Scopul normalizării contabile este acela de a crea norme contabile care să permită
prezentarea de situații financiare comparabile și o mai „bună comunicare financiară între
actorii unei piețe financiare globale ”(3).

Se apreciază că normalizarea contabilă nu își va atinge scopul decât într -un context
în care performanța economică a entităților, anume măsurată prin performanța financiară,
este judecată pertinent de investitorii bursieri și utilă pentru analiștii financiari în stabilire a
previziunilor lor.
Comitetul pentru Standardele Contabile Internaționale (IASB) tinde să devină
autoritatea recunoscută la nivel mondial ca unic normalizator, organism care produce
norme contabile cu soluții care duc la uniformizarea practicilor contabil e pentru aceeași
situație.
În viziunea noastră, normarea și normalizarea contabilității manageriale la nivel
microeconomic (figura ..) ar trebui să prezinte unele obiective cum ar fi:

Figura … Normarea și normalizarea contabilității manageriale la nivel
microeconomic

1.Elaborarea și utilizarea planului de conturi specific contabilității manageriale
Pentru organizarea contabilității în practica românească se utilizează planul de
contu ri general conținut de Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV -a a
Comunităților Economice Europene, stabilit de Ministerul Finanțelor Publice și aprobat
prin OMFP nr. 1752/2005.
Dualitatea sistemului contabil românesc presupune organizarea c ontabilității în
dublu circuit: contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune .
Planul de conturi general este format din 9 clase de conturi (8 destinate contabilității
financiare și unul destinat contabilității de gestiune). Clasa 9 „Conturi de gestiune” este
utilizată pentru organizarea și conducerea contabilității de gestiune, conținând 10 conturi
sintetice de grad I, divizate pe trei grupe de conturi: decontări interne privind cheltuielile ,
conturi de calculație și costurile producției .
OMFP nr. 1826/2003 menționează trei modalități distincte de organizare a
contabilității de gestiune:
 fie utilizând conturi specifice (clasa 9 „Conturi de gestiune”);Utilizarea acestor
conturi nu este obligatorie, folosirea lor fiind opțională;
 fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiară;
 fie cu ajutorul evidenței tehnico -operative proprii, fără a explica modul de
concretizare în practica contabilă a fiecăreia.
Majoritatea specialiștilor din domeniul contabilității manageriale sunt de ac ord cu
ideea potrivit căreia îndeplinirea obiectivelor contabilității manageriale se pot realiza
numai utilizând un plan de conturi propriu.
La baza alegerii și păstrării sistemului de conturi specific contabilității de gestiune
se află o serie de argumen te ce vizează tradiția continuată în România în privința utilizării
sistemului dualist, atât în perioada economiei centralizate, cât și după adaptarea planului
de conturi general la modelul francez, începând cu 1994.
Elaborarea și utilizarea unui
sistem de documente specifice
contabilității manageriale
Elaborarea și utilizarea
planului de conturi specific
contabilității manageriale
Adoptarea unei metode de
calculație a costurilor, precum
și a unor procedee specifice
utilizate pentru calculația
costurilor

Această tradiție a fost continuată pe d ouă direcții:
 având la bază a utilizării conturilor dubla înregistrare
Marea majoritatea a contabililor deprinși cu utilizarea unui sistem contabil având la
bază un plan de conturi au continuat folosirea acestuia datorită multiplelor avantaje pe care
acesta le oferă și care au fost menționate anterior.
 a utilizării programelor informatice bazate pe dubla înregistrare
Pentru a ușura munca contabililor, informaticienii au creat programe software bazate
pe înregistrări contabile și nu pe foi de calcul matema tice ca în cazul foilor de decontare
tabelară a costurilor.
Aceste programe informatice prezentau și încă prezintă ușurință în utilizarea lor, mai
ales datorită cantităților foarte mari de date care pot fi prelucrate cu ajutorul
calculatoarelor.
Planul de conturi specific contabilității de gestiune reprezintă ” temelia” construirii
unui plan de conturi flexibil și adaptabil fiecărui tip de activitate desfășurată de către
entități potrivit specificului acestora.
Modul de construcție al conturilor de gestiun e prevăzute în planul contabil general
din România scoate în evidență absența unui număr mare de grupe de conturi cu roluri și
funcții contabile definite. Actualul sistem de conturi care s -a format nu oferă imaginea unei
calculații de costuri totale în ved erea determinării costurilor pe produse, ci mai degrabă a
unei colectări de cheltuieli la nivel global.
Conturile analitice cuprinse în Planul de Conturi General rămân limitate sub aspectul
conținutului lor informațional, motiv pentru care și Ministerul Fi nanțelor Publice
precizează ca nefiind obligatorii.
Regulamentul de aplicare a legii contabilității din România prevede posibilitatea ca,
în funcție de necesitățile fiecărei firme și de scopul urmărit de către acestea, să se poată
introduce și alte contur i sau să se procedeze la adâncirea în plan analitic a conturilor
necesare solicitate de către beneficiarii acestora. Conținutul economic și corespondențele
contabile dintre conturile clasei a 9 -a „Conturi de gestiune”standardizate de normele
contabile româ nești satisfac numai necesitățile metodelor de organizare ale calculației
costurilor de tip absorbant (total) și mai puțin pe cele de tip parțial.
O formă de prezentare și utilizare a planului de conturi specific contabilității de
gestiune este subliniată de către profesorii universitari Klaus Ebbeken, Ladislau Possler și
Mihai Ristea în lucrarea „Calculația și managementul costurilor ” (4).
Aceasta ține cont și de calculul rezultatului analitic ceea ce constituie un aspect foarte
important în prezentarea documentelor de sinteză ale contabilității manageriale.
2.Elaborarea și utilizarea unui sistem de documente specific contabilității
manageriale
În privința elaborării și utilizării sistemului de documente specific contabilității de
gestiune, Ministerul Fi nanțelor oferă o libertate deplină entităților.
Astfel, pentru reflectarea în contabilitatea managerială a cheltuielilor și realizarea
calculației costurilor, fiecare entitate își poate organiza sistemul de documente propriu care
să asigure atât colectarea cheltuielilor (pe purtători și pe sectoare de cheltuieli), cât și
determinarea costului efectiv al producției obținute.
Pentru a completa sistemul de documente specific contabilității manageriale trebuie
ținut seama și de funcția de determinare a costurilor și de funcțiile contabilității
manageriale în vederea realizării obiectivelor acesteia.
Astfel, procesul de elaborare a sistemului de documente care servește contabilității
manageriale presupune stabilirea unui anumit număr de formulare, ce vo r avea denumiri
specifice și scopurile dinainte stabilite, în ceea ce privește: formatul, modul de completare
și persoanele responsabile cu completarea lor, numărul de exemplare, circulația și
destinațiile finale pentru păstrare și arhivare.

Scopul acestu i sistem de documente vizează realizarea unui management performant
ce se poate realiza prin satisfacerea cerințelor informaționale necesare conducerii entității
și celorlalte departamente implicate în procesul decizional. Astfel, la nivelul contabilității
manageriale putem identifica trei categorii de documente:
a) Documente justificative . Acestea se compun din:
 documente primare în care se consemnează, de regulă, pentru o singură operațiune,
în
momentul desfășurării procesului sau fenomenului economic (bo n de consum);
 documentele centralizatoare care cumulează, de regulă, mai multe informații
privind
același fenomen sau proces economic. Se întocmesc pe baza unei serii de documente de
același tip ( centralizatoare de cheltuieli ) spre a facilita prelucrarea l or contabilă ulterioară
(fișe de antecalculații și postcalculații).
b) Documente de evidență și prelucrare contabilă . Documentele primare se
transpun în conturi, pe principiul dublei înregistrări, prin intermediul formulei contabile,
respectând cu stricteț e procedeele specifice metodei contabilității. Prelucrarea contabilă a
documentelor se face prin intermediulregistrelor (jurnal, inventar, Cartea -mare).
c) Documente de sinteză și raportare contabilă , cumulează mai multe
informații într -o formă coerentă di n punct de vedere contabil, reflectând unfenomen mai
complex sau o activitate economică, fiind realizate pe baza celorlalte documente
justificative. În această categorie se încadrează balanța de verificare, contul de rezultate și alte
situații de raportare a abaterilor și performanțelor unei entități precum: situații ale abaterilor
pe purtători și pe sectoare, rapoarte de analiză a acestora, bugete, situații de calcul al
rezultatelor pe obiecte de calculație (produse, lucrări, servicii) sau pe activități, n ote
informative sau rapoarte detaliate cu privire la performanțele realizate la nivelul
sectoarelor de activitate sau al produselor realizate, tabloul de bord, tabloul de bord
echilibrat, analiza comparativă, analiza cost -profit etc.
Există o multitudine d e documente ce pot fi create și utilizate la nivelul contabilității
manageriale în funcție de specificul activității desfășurate, de particularitățile proprii
fiecărei entități, dar mai ales în funcție de necesitățile informaționale ale managerilor.
3. Ado ptarea unei metode și a unor procedee specifice de calculație a costurilor .
Potrivit reglementărilor contabile din România, calculația costurilor poate fi
efectuată după una dintre următoarele metode: metoda globală, metoda pe faze, metoda pe
comenzi, metoda costului standard, metoda costurilor variabile sau orice altă metodă
adoptată de persoana juridică respectivă în funcție de modul de organizare a producției,
specificul activității, particularitățile procesului tehnologic și de necesității proprii. În
literatura de specialitate mai regăsim și alte metode de calculație a costurilor precum:
metoda calculației costurilor pe activități (Activity -Based Costing), metoda costului -țintă
(Target Costing) etc.
Adoptarea unei metode de calculație a costurilor s e realizează prin atingerea
obiectivelor urmărite de entitate. Aplicarea unei anumite metode de calculație a costurilor
la nivelul entității implică apelarea și la anumite procedee de calculație precum: procedeul
suplimentării, procedeul punctelor extreme, procedeul rundelor, procedeul indicilor de
echivalență, procedeul echivalării produsului secundar cu produsul principal, procedeul
valorii rămase etc.
Procedeele utilizate în contabilitatea managerială se stabilesc în funcție de
caracteristicile calitativ e ale informațiilor cerute de utilizatori, precum și de particularitățile
activității desfășurate.
Organizarea contabilității manageriale într -o entitate presupune luarea în considerare
a factorilor care influențează modul de organizare și principiile contabilității manageriale .

În categoria factorilor care influențează modul de organizare a contabilității
manageriale într -o entitate menționăm:
Profilul și mărimea entității. Ținând cont de mărime în clasificarea entităților (mari,
mijlocii și mici), se pun e problema executării lucrărilor contabilității manageriale. În
cadrul entităților mari, lucrările contabilității manageriale sunt organizate de către birourile
de planificare și contabilitate care se află situate în cadrul secțiilor de producție, dar și l a
nivelul entității.
Comparativ cu entitățile mari, în cadrul entităților mici și mijlocii, toate lucrările
contabilității manageriale sunt organizate și executate de către birourile și compartimentele
specializate.
Structura organizatorică a entității. Cadrul general pe baza căruia se axează sistemul
contabilității manageriale este delimitat prin: structura de producție și structura
funcțională . Principalul ” avantaj” al structurii de producție îl reprezintă delimitarea strictă
a calculațiilor la nivel de secție, atelier, sector etc., și permite extragerea unor informații
suplimentare necesare optimizării activităților respective.
Comparativ cu structura de producție, structura funcțională se identifică și se poate
urmări prin sectorul administrativ și de conducere, regăsindu -se în antecalculul costurilor
prin bugete.
Organizarea activității sau a procesului de producție . Ținând cont de faptul că tipul
de producție reprezintă o stare funcțională a unei verigi de producție sau a unei entități,
determinată de caracteristicile tehnice și organizatorice ale acesteia, se pot delimita astfel
două tipuri de producție: producție de masă (serie mare) și producție individuală (serie
mijlocie și mică).
Printre ” avantajele” pe care le oferă aceste tipuri de producție se numără:
 producția individuală, în serie mică și mijlocie, asigură un grad ridicat de
flexibilitate
a întreprinderii. Aceasta permite adaptarea cu costuri mici la nevoile (cerințele)
consumatorilor (clienților) în vederea introducerii de produse noi pe pia ță, într -un interval
de timp foarte scurt;
 producția de masă se caracterizează printr -un grad ridicat de eficiență economică
și
rentabilitate la nivel de entitate.
Specificul activității, a procesului tehnologic . Ținând cont de tipul de producție, din
punc t de vedere tehnologic, întâlnim: producție simplă și producție complexă . Principalul
avantaj oferit de către producția simplă în cadrul tehnologiei utilizate constă în volumul
redus de muncă în întocmirea calculațiilor privind costul pe produs, în timp ce principalul
”inconvenient” oferit de către producția complexă în cadrul tehnologiei utilizate este cel
opus
producției simple, și anume volumul mare de muncă în întocmirea documentelor de
centralizare și calculație a costurilor în cazul producției complex e.
Gradul de specializare și integrare . Alături de ceilalți factori, și gradul de specializare
ajută la organizarea contabilității manageriale punând accentul pe profilul entităților și al
volumului lucrărilor de determinare a costurilor la nivel de entita te și pe produse.
Toate acestea ajută și la alegerea unei metode de calculația costurilor adecvată,
potrivit specificului, gradului de specializare al entității. Astfel, putem deosebi: entități
specializate și entități nespecializate .
În cadrul entitățilo r specializate, gradul de specializare și integrare prezintă
următoarele ” avantaje” : posibilitatea de schimbare rapidă a nomenclatorului produselor; gradul
ridicat de specializare pe utilaje, a muncitorilor și a produselor; presupune o calculație mult
mai simplă și mai puțin costisitoare. În cadrul entităților nespecializate, gradul de
specializare și integrare prezintă următoarele ” dezava ntaje” : greutate în schimbarea

nomenclatorului produselor executate; grad scăzut de specializare pe utilaje, a muncitorilor
și pe produse; presupune o calculație mult mai complexă și foarte costisitoare, tendința
fiind de reprofilare.
Gradul de mecanizare, automatizare a producției . Alături de gradul de specializare și
integrare al entității, și gradul de mecanizare, automatizare a producției joacă un rol
important în organizarea calculației costurilor.
Astfel se pot distinge entități care utilizează un proces de producție manual (se mai
întâlnesc și în prezent în număr destul de mare, dar tendința lor este de reducere ca urmare
a mecanizării și automatizării, odată cu dezvoltarea tehnologică pe scară largă) și alte
entități care utilizează un proces de pro ducție mecanizat : forme de organizare a producției
în flux: linii automate în flux (de tip complet sau secționat); linii automate -rotor; bandă
rulantă; conveier secțional; sistemul prod -sincron etc.
Caracterul procesului de producție . Este unul dintre cei mai importanți factori ce
trebuie luați în considerare în vederea organizării calculației costurilor. Caracterul
procesului de producție își pune amprenta asupra modului de înregistrare a costurilor
viitoare, ținând seama de modalitatea de includere a chel tuielilor afectate realizării
produselor.
Astfel se pot deosebi: entități cu producție continuă și entități cu producție sezonieră .
Potrivit Legii contabilității nr. 82/1991 – republicată și apărută în Monitorul Oficial
nr. 23/12.01.2004 se precizează că „pentru asigurarea unui conținut real și exact al
structurii costurilor se vor avea în vedere următoarele principii:
a)Principiul separării cheltuielilor care privesc obținerea bunurilor, lucrărilor,
serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achiz iția, producția sau prelucrarea etc .
Acesta presupune ca la nivelul obiectelor de calculație stabilite de fiecare persoană
juridică să se separe cheltuielile atribuibile obiectelor respective de cheltuielile ocazionate
de restul activității.
Cheltuielile care nu participă la obținerea obiectelor de calculație menționate, cum
ar fi: cheltuielile de administrație, cheltuielile de desfacere, regia fixă nealocată costului,
cheltuielile financiare, cheltuielile extraordinare etc., nu se includ în costul acestor a.
b)Principiul delimitării cheltuielilor în timp . Acesta presupune ca includerea
cheltuielilor în costuri să se efectueze în perioada de gestiune căreia îi aparțin cheltuielile în
cauză.
c)Principiul delimitării cheltuielilor în spațiu . Acesta presupune delimitarea
cheltuielilor efectuate într -o anumită perioadă de gestiune pe principalele procese sau alte
locuri de cheltuieli care le -au ocazionat, cum ar fi: aprovizionare, producție, administrație,
desfacere, iar în cadrul sectorului producție, pe secții , ateliere, linii de fabricație etc. În
cadrul structurilor menționate se pot constitui centre de producție, centre de profit sau alte
centre
de responsabilitate în raport de care se adâncește delimitarea cheltuielilor.
d)Principiul delimitării cheltuielil or productive de cele cu caracter neproductiv .
Acesta presupune delimitarea cheltuielilor productive, care sunt creatoare de valoare, de
cheltuielile cu caracter neproductiv.
e)Delimitarea cheltuielilor privind producția finită de cheltuielile aferente pro ducției
în curs de execuție . Acest principiu este valabil pentru acele unități productive a căror
producție se prezintă parțial la sfârșitul perioadei de gestiune în diverse stadii de
transformare, cantitatea și valoarea acesteia fiind diferite de la o perioadă de gestiune la
alta”.
Determinarea corectă a mărimii producției în curs de execuție influențează nu numai
exactitatea mărimii și structurii costurilor la sfârșitul perioadei de gestiune, dar și alți
indicatori economico -financiari (profitul, rata rentabilității etc.).

2.4 Întocmirea și prezentarea situațiilor financiar -contabile în conformitate cu
Directivele UE
Situațiile financiare ale unei întreprinderi reprezintă cel mai important mijloc ,prin
informația contabilă pusă la dispoziția factorilo r decizionali. De aceea întreprinderile își
publică situațiile financiare, înre -un mod câț mai explicit, pentru a putea fi înțelese de către
cititorul interesat.
Perfecționarea continuă a mediului de afaceri reprezintă o prioritate esențială a
guvernelor î n consolidarea funcționării economiei de piață, iar pe termen scurt, realizarea
obiectivelor urmărite în cadrul programului de aderare a României la Uniunea Europeană.
În acest context, cadrul general de contabilitate și audit financiar își îmbunătățește
continuu calitatea informației contabile prin aplicarea reglementărilor contabile conforme
cu Directivele Uniunii Europene (Directiva a -IV-a și a VII -a).
Necesitatea de conformitate este impusă de : globalizarea economiilor naționale;
accesul României pe piețele de capital internaționale; transparența și simplificarea
raportărilor financiare. Pentru atingerea acestor obiective, în ultima perioadă au avut loc o
serie de modificări legislative între care se numără:
• modificarea și completarea Legii contabi lității nr.82/1991;
• reglementările contabile conforme cu Directiva IV -a și a -VII ale Uniunii
Europene;
• adoptarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) și
Standardelor Internaționale de Contabilitate (IAS), prin Ordin al Ministrulu i Finantelor
Publice. Responsabilitatea întocmirii situațiilor financiare anuale în conformitate cu
Reglementările contabile, conforme cu directivele europene (a IV -a și a -VII-a) revine
conducerii entității și este comunicată printr -o declarație scrisă ata șată acestora.
Informațiile de calitate și la momentul oportun, dorința de a lua decizii în timp real
și bine fundamentate au creat permanent provocari in cadrul sistemului informational
contabil.
Informațiile furnizate de contabilitate stau la baza proce sului decizional atât în
interiorul cât și în exteriorul întreprinderii, fiind puse la dispozitie prin intermediul
situațiilor financiare întocmite și prezentate de toate entitățile economice pentru diverse
categorii de utilizatori.
Funcția de informare a contabilității constă în furnizarea de informații necesare
utilizatorilor în scopul fundamentării deciziilor.
Astfel, contabilitatea are o funcție de informare internă (pentru managementul
întreprinderii) și o funcție de informare externă.
Diferitele categorii de utilizatori folosesc informațiile financiare precum și alte
informații oferite de evidența contabilă, statistică și operativă a întreprinderii, pentru a
diagnostica activitatea acesteia, iar pe această bază să -și poată fundamenta deciziile
economice și financiare.
Sistemul economiei de piață se caracterizează prin transparență, ceea ce presupune
accesul la informațiile financiar -contabile a tuturor utilizatorilor interesați, cu raportare la
timp si spatiu, indiferent de diferențele cauzate de o varietate de factori sociali, economici
și juridici, specifici fiecarei tari, care au influentat normarea contabila.
Organismul international reprezentat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de
Contabilitate (IASB) s -a angajat să reducă aceste dif erențe, urmărind ca prin normalizare,
să armonizeze reglementările, standardele contabile și procedurile referitoare la întocmirea
și prezentarea situațiilor financiare, punându -se accent pe întocmirea de situații financiare
care să furnizeze informații ut ile pentru luarea deciziilor economice.
Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor fiunanciare elaborat de
Comitetul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate, constituie un Standard

internațional de Contabilitate , însă nu definește standarde privind evaluarea sau
prezentarea unor anumite elemente sau informații.
Prevederile acestui cadru general nu prezintă în fața Standardului Internațional de
Contabilitate specific.
Acesta abordează:
 obiectivul situațiilor financiare;
 caracteristic ile calitative care determină utilitatea informațiilor din situațiile
financiare;
 definirea, ecunoasterea și evaluarea elementelor poe baza carora sunt
întocmite
situațiile financiare;
 conceptele de capital și menținere a nivelului capitalului.
1.Obiectivu l principal al situațiilor financiare este furnizarea de informații despre
poziția financiară, performanțele financiare și modificările poziției financiare a
întreprinderii, în scopul utilizării acestor informații de către utilizatorii interni și externi, în
vederea fundamentării unor decizii economice.
Situațiile financiare au ca scop general să ofere o imagine fidelă a rezultatelor și
poziției financiare a unei societăți la sfârșitul exercițiului financiar, oferind informații utile
unei largi categorii d e utilizatori, asigurând comparabilitatea, atât cu situațiile financiare
ale întreprinderii pentru perioadele precedente, cât și cu situațiile financiare ale altor
întreprinderi.
Poziția financiară a întreprinderii este diferita de resursele economice pe care le
controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor și capitalului propriu, de
lichiditatea și solvabilitatea valorilor economice și de capacitatea sa de a se adapta la
schuimbarile mediului în care își desfașoara activitatea. (1)
IASC își concentrează efortul său de armonizare de preferință asupra situațiilor
financiare, ce au ca scop furnizarea unor informații utile pentru adoptarea deciziilor
economice. Aceasta se datorează faptulu i că aproape toți utilizatorii iau decizii economice
cu scopul de:
 a hotărî când să cumpere, să păstreze, sau să vândă părți din capital;
 a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;
 a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti și de a oferi alte beneficii angajaților
săi;
 a aprecia garanția ce o oferă întreprinderea față de datoriile sale;
 a determina politicile fiscale;
 a determina profitul și dividendele ce se pot distribui;
 a elabora și utiliza datele statistice despre venitul național;
 a reglementa activitatea întreprind erilor.
1 Ristea M., Contabilitatea financiară, Editura Universitară, București, 2005, pag. 17
2. Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare
Informația contabilă pentru a fi utilă pentru utilizatori trebuie să îndeplinească
anumite atribute denumite caracteristici calitative . Așa cum prevede cadrul general IASB
pentru elaborarea și prezentarea situațiilor financiare cele patru caracteristici cal itative
principale sunt:
a. Relevanța informației , face referire la capacitatea informației de a fi utilă în ceea
ce privește necesitățile de luare a deciziilor de către utilizatori și este determinată de natura
informației și de pragul său de semnificați e. Orice informație este semnificativă dacă
omisiunea sau declararea ei eronată influențează deciziile economice ale utilizatorului.
b. Credibilitatea , face referire la o prezentare reală, fidelă a tranzacțiilor și
evenimentelor și are în vedere: prudența , neutralitatea , integralitatea informației ,
prelevanța economicului asupra juridicului în contabilizarea evenimentelor și tranzacțiilor.

c. Prudența , face referire la incertitudinile care planează asupra multor evenimente
și tranzacții ale entității impun în mod obiectiv elaborarea unei informații prudente.
Prudența presupune evitarea supraevaluării activelor și veniturilor, a subevaluării
cheltuieli lor și pasivelor și luarea în considerație a eventualelor pierderi, riscuri și
deprecieri probabile.
d.Prevalența economicului asupra juridicului, evidențiază prezentarea trazacțiilor
și operațiunilor în concordanță cu realitatea economică și nu în exclus ivitate cu forma lor
juridică.
e. Neutralitatea , pretinde ca informația să fie nepărtinitoare, lipsită de influențe.
Situațiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea și prezentarea informației
influențează luarea unei decizii sau formularea unui r aționament pentru a realiza un rezultat
sau un obiectiv predeterminant.
f. Integralitatea , pretinde că pentru a fi credibilă orice informație conținută în
situațiile financiare trebuie să fie completă. O omisiune poate face ca informația să fie falsă
sau să inducă în eroare și astfel să nu mai aibă un caracter credibil devenind defectuoasă
din punct de vedere al relevanței.
g. Inteligibilitatea reprezintă o caracteristică importantă a informațiilor furnizate de
situațiile financiare în sensul că acestea t rebuiesc înțelese ușor de către utilizatori, cu
condiția ca aceștia să posede cunoștințe suficiente privind afacerile, activitățile economice
și contabilitatea. Nu toate informațiile sunt accesibile pentru orice categorie de utilizatori.
h. Comparabilitat ea reflectă o altă calitate a situațiilor financiare, deoarece
utilizatorii trebuie să poată compara situațiile financiare în timp pentru a determina poziția
financiară și performanțele întreprinderii, trebuind totodată să poată compara situațiile
financia re ale diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziția financiară, performanțele
și modificările poziției financiare.
Situațiile financiare se elaborează ținând cont de două concepte de bază:
Contabilitatea de angajament și principiul continuității ac tivității Sistemul contabil
românesc funcționează având la bază principiile: continuitatea activității; permanența
metodelor; prudența; independența exercițiului; intangibilitatea bilanțului;
necompensarea; prevalența economicului asupra juridicului; evalu area separată;
importanța relativă – determinarea pragului de semnificație.
Adoptarea reglementării europene nr. 1606/2002 face obligatorie aplicarea
Standardelor Internaționale de Contabilitate, începând cu exercițiul 2005, de către toate
entitățile euro pene care apelează public pentru economisire.
În acest sens, Comisia Europeană a întreprins un program de compatibilizare a
directivelor europene cu standardele internaționale de contabilitate. Directiva a VII -a a
Uniunii Europene are drept scop principal reglementarea uniformă pe spațiul comunitar a
regulilor și practicilor de întocmire și prezentare a conturilor consolidate.
În România, reglementările conforme cu Directiva a VII -a a Uniunii Europene,
asimilează în mare parte prevederile acesteia aplicabile grupurilor de societăți care -și
desfășoară afacerile pe teritoriul României. Generic, grupul, în viziunea reglemetărilor
naționale și europene, reprezintă ansamblul de societăți format din compania mamă și
filialele sale.
În principiu, grupul prezintă situații financiare consolidate, având drept principal
obiectiv informarea cu fidelitate a utilizatorilor cu privire la poziț ia financiară și rezultatele
obținute de entitățile membre ale grupului, considerate ca un tot unitar.
Principalele prevederi ale reglementărilor naționale conforme cu Directiva a VII -a
a Uniunii Europene pot fi grupate în trei capitole majore:
 Perimetru l de consolidare
 Aspecte privind operațiile de consolidare
 Situații financiare consolidate.

3. Recunoașterea și evaluarea elementelor din situațiile financiare
Recunoașterea (încorporarea în situațiile financiare) activelor, pasivelor,
cheltuielilor și v eniturilor este pusă în evidență prin abordarea conceptuală specifică
cadrului general.
Evaluarea este procesul de determinare a valorii bănești la care posturile din situațiile
financiare urmează să fie recunoscute și înscrise în bilanț și contul de rezu ltate 2.
2 Ristea M., Contabilitate financiară, Editura Universitară, București, 2005, pag.26
Cadrul general IASB pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare
formulează modelul contabil referință de evaluare bazat pe costul istoric recuperabil și pe
conceptul de menținere a capitalului financiar nominal.
Un activ, respectiv o datorie, se recunoaște atunci când:
 este posibil ca aceasta să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare,
respectiv să genereze ieșirea acestora;
 costul său să fie evaluat în mod credibil.
Activele reprezintă o resursă controlată de întreprindere, ca rezultat al unor
evenimente trecute și de la care se așteaptă beneficii economice viitoare.
Datoriile reprezintă obligații actuale ale întreprinderii, rezultate di n evenimente
trecute și prin decontarea cărora se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care să încorporeze
beneficii economice.
Criteriile cumulative pentru recunoașterea datoriilor sunt :
 probabilitatea unei ieșiri de resurse, purtătoare de beneficii economice;
 evaluarea să se poată facă în mod credibil.
Capitalurile proprii (activele nete) reprezintă interesul rezidual al acționarilor în
activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor. Cu alte cuvinte capitalurile
proprii reprezintă difer ența dintre activele totale și datoriile totale, fiind indicatorul esențial
pe care bilanțul, în formatul actual, trebuie să -l reprezinte.
Veniturile sunt creșteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune,
respectiv creșteri de active sau dim inuări de pasive, care au ca rezultat creșterea
capitalurilor proprii, sub alte forme decât aporturile la capital. Trebuie făcută distincția
dintre venituri și câștig, deși ambele se regăsesc în contul de profit și pierdere.
Astfel noțiunea de câștig impl ică un rezultat net favorabil dint -o tranzacție, ca urmare
a compensării efectelor (sumelor de bani primite) cu eforturile corespunzătoare (costul
bunului).
În conformitate OMFP nr.1802/2014 se disting trei momente de evaluare a
elementelor patrimoniale 3:
3 Ordinul ministrului finanțelor nr.1802/2014, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene.
 evaluarea la data intrării în entitate;
 evaluarea la inventar și prezentarea elementelor în bilanț;
 evaluare la data ieșirii d in entitate.
La data intrării în entitate bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare, care se stabilește la:
 costul de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
 costul de producție – pentru bunurile produse în entitate;
 valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport
la
capitalul social;
 valoarea justă – pentru bunurile obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventar iere.
2.5. Situațiile financiare, sursa esențială de informații privind intiocmirea
Raportului de Sustenabilitate
1.Informația în contextul mediului economic

În condițiile dezvoltării relațiilor comerciale și a concurenței la nivel internațional
între a genții economici, intervine necesitatea cunoașterii universului economic. Aceasta se
realizează prin prezentarea informațiilor, în special a celor de natura financiară, pentru a
asigura transparența activității .și atragerea de surse și resurse economice.
Cu cât informația este mai cuprinzătoare, cu cât este mai utilă, cu atât reduce
incertitudinea și lărgeste domeniul cunoașterii în diferite domenii: economic, social,
cultural.
Este absolut necesar să se acorde o importanță deosebită prezentării informaț iilor
financiare cu privire la activitatea, situația, performanțele firmei, având în vedere faptul că
acestea sau la baza deciziilor utilizatorilor informației.
Raportarile informațiilor financiare sunt importante atât pentru producatorii, cât și
pentru utilizatorii acestora, iar contabilitatea este o puternică sursa de informații cu o gama
larga de utilizare. Rolul ei este de a produce și furniza informații perti nente, de natură
financiară, necesare unui număr însemnat de utilizatori ținând cont de faptul că informația
contabilă rezultă din imbinarea unor principii și reguli omogene, asigurând un grad ridicat
de credibilitate în raport cu celelalte surse informați onale.
Informația financiar -contabilă se caracterizează prin diversitate: de la raportări
interne privind producția obtinută, pâna la situații financiare anuale destinate conducerii și
altor părți externe interesate. Diferențele apar atât prin modul de pr ezentare, din punct de
vedere al formei și conținutului, diferente induse de producătorii informației contabile, cât
și prin cerințele exprimate de utilizatori, fiecare dintre aceștia având interese distincte
privind aceeasi entitate.
Pe fondul dezvoltări i economice mondiale, multitudinea utilizatorilor informației
contabile (Fig….) implică o presiune accentuată a cerințelor tot mai variate, în permanentă
schimbare, din partea acestora.
Ca o consecință, se conturează informatți din ce în ce mai puternice. Documentele
de sinteză și raportare contabilă sunt “chemate” să ofere un sistem de informare foarte bine
dezvoltat, capabil să acopere cat mai eficient nevoile utilizatorilor. (Figura…)

Cond

SITUAȚIILE FINANCIARE
ANUALE Investitorii
prezenți și
potențiali Băncile
Personalul
angajat
Furniuzorii
și alți
creditori
comerciali Creditorii
financiari Conducerea
întreprinderii
Contabilitatea
națională și
internațională
Guvernul și
instituțiile
sale Clienții

Fuigura….Prezentare grafică a principalilor utilizatori ai informației
contabile generatede situațiile financiare
Sursa: proiecție proprie
Aceasta presiune a cerințelor tot mai variate din partea grupului de utilizatori
determină căutarea de soluții general acceptate (standarde sau norme contabile
internaționale), acceptarea nefiind însă similară impunerii (D. Cotlet et al., 2007).
Scopul fu ndamental al procesului internațional de normalizare contabilă constă în:
 obținerea de către public a unei informări omogene referitoare la întreprinderi;
 asigurarea comparabilității informațiilor în timp și spațiu;
 obtinerea unei mai bune alocari a res urselor financiare disponibile la nivelul
fiecarei
tari.
2. Situațiile financiare ca mijloace de informare
Cuantificarea eficientă a activității unei entități economice și cunoasterea rezultatelor
obținute sunt posibile prin analiza datelor și informații lor furnizate de situațiile financiare.
Potrivit unui articol din Nouvel Economiste (23 febr. 1981) s -a facut cunoscută
practica unor cabinete de expertiză internaționala care întocmesc, pentru aceeași perioadă,
mai multe tipuri de conturi anuale:
 primul , care reflectă realitatea și servește ca instrument de gestiune;
 al doilea, destinat băncii;
 al treilea, trimis organelor fiscale.
Aceste situații financiare prezentau rezultate contabile diferite, în funcție de
categoria de utilizatori căreia i se adr esau (Doinea Ovidia, 2005).
Această practică contravine normelor contabile actuale, afectand realitatea,
credibilitatea și reprezentarea fidelă, prin intermediul situațiilor financiare, a imaginii
unității. Este datoria conducerii fiecarei entități econom ice de a se asigura că situațiile
financiare publicate sunt în conformitate cu normele contabile aplicabile.
Condiția fundamentală pe care trebuie să o indeplinească situațiile financiare o
constituie în principal reflectarea realității privind elementele de activ și de pasiv existente
la dispoziția agentului economic, a veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor realizate de
acestea (D. Cotlet et. al, 2007).
Prezentarea întreprinderii prin imagini contabile de sinteză este o consecință a
politicilor contabile adoptate în cadrul unei viziuni contractuale (Doinea Ovidia, 2005).
Prin politicile de informare adoptate de entitate, se definesc informațiile financia r-
contabile care trebuie și pot fi publicate, asigurand o reglare a intereselor utilizatorilor.
Informația contabilă joacă un rol important în a asigura buna funcționare a activității
entităților economice, altfel spus în organizarea, controlul și previzi unile efectuate în
legatura cu acestea. Pentru indeplinirea acestor obiective, este necesară existența unui
sistem contabil bine organizat, care, prin intermediul principiilor, legilor, teoriilor si
tehnicilor contabile, să asigure utilizatorilor informați ile contabile necesare luarii unor
decizii pertinente. (D. Cotlet et. al, 2007).
Informațiile oferite utilizatorilor prin raportarile financiare pot cuprinde:
 informații privind poziția financiară a entității și resursele economice pe care le
controlează ; Analiștii
financiari,
contabili Publicul

 informații referitoare la obligațiile și efectele tranzacțiilor și evenimentelor
susceptibile să modifice resursele deținute;
 informații privind performanța și modificările poziției financiare;
 informații privind modul în care entitatea a obținut și u tilizat numerarul generat de
activitățile de exploatare, de investiții și de finanțare;
 informații privind maniera în care managerii au realizat obiectivele propuse și au
gestionat resursele care le -au fost incredințate;
 informații privind respectarea re glementărilor contabile în vigoare;
 informații privind estimarea probabilității de realizare a fluxurilor viitoare de
numerar,
a mărimii și momentelor în care sunt generate aceste fluxuri.
Selectarea informațiilor necesare a fi publicate nu ține doar de politica firmei. Este
evident faptul că sistemele contabile naționale prezintă diferențieri semnificative de la o
țară la alta.
Sistemul contabil al unei țări este produsul unui proces complex pe parcursul căruia
regulile și practicile contabile se dezvol tă, ca rezultat al interacțiunii dintre cei care
elaborează situațiile financiare și utilizatorii acestora (D. Cotlet et. al, 2007).
Fiecare țară își definește propriul set de norme care sa reglementeze raportările
financiare ale unităților economice care își desfasoară activitatea pe teritoriul sau. Însă
diferențele privind gradul de dezvoltare economică impun o remarcabilă diversitate în ceea
ce privește întocmirea situațiilor financiare de către firmele din diverse țări.
Această diversitate se manifes tă în toate aspectele raportării financiare: structura și
tipul situașiilor financiare, numarul elementelor prezentate sau metodele utilizate pentru
evaluarea elementelor cuprinse în raportările financiare.
In acest sens își pun amprenta factori de natura economică, politică, culturală,
socială sau profesională.
De multe ori, sistemele contabile naționale sunt influențate de regulile și practicile
din domeniul contabilității, ignorand prevederile reglementărilor contabile, cum este cazul
țărilor anglo -saxone. Altele își „modelează” practicile contabile astfel încâ t să fie în
conformitate cu prevederile legale -este vorba de sistemele continentale.
Dumitru Cotlet, citând din lucrarea „Contabilitate internațională comparată” a lui
Nobes și Parker, enumera următorii factori care influențează raportarea financiară în
diferitele țări ale lumii: sistemul legal, sistemul fiscal, modul de asigurare a finanțării
întreprinderilor, cultura, profesia contabilă, inflația și evenimente accidentale,
întâmplătoare .
Nu se pot omite factorii politici , care, prin regimul politic tota litar sau democratic al
unei țări, pot avea o influență semnificativă asupra sistemelor de raportare financiară.
Statele cu regim politic totalitar impun cu autoritate modul de raportare financiară,
cu scopul de a controla fiecare aspect al economiei sau de a asigura creșterea economiei în
diverse situații mai mult sau mai puțin critice -pregătirea pentru războaie: Cuba, Irak,
Afganistan, sau economisirea în scopuri personale: Zair și alte țări africane.
Statele democratice nu se impun cu autoritate în mod ul de raportare financiară, dar
au și ele interese în acest domeniu. Este cazul țărilor în care statul este proprietarul total
sau parțial al unor întreprinderi, în general furnizoare de utilități, ceea ce determină un
control periodic din partea statului asupra acestora.
Chiar dacă nu este proprietar în aceste unități, el este interesat de profitul acestora,
de tarife, pentru a -și fundamenta politicile economico -sociale. Sunt și țări puternic
dezvoltate, în care predomină proprietatea privată.
În acest c az, statul are interes în asigurarea bunului mers al economiei și intervine
când apar disfuncționalități legate de somaj, creștere economică sau fluctuații ciclice.

Intervențiile statului pot afecta toate firmele sau doar anumite ramuri, în funcție de
necesități.
Pentru a acționa operativ, statul trebuie să fie informat cu privire la activitatea
firmelor din domeniile respective. Se poate afirma astfel ca în diferite țări, statul este
principalul utilizator al informațiilor publicate în situațiile financia re ale firmelor
autohtone.
Din punctul de vedere al influenței statului în sistemul de raportare financiară, se
conturează două mari grupe : una cuprinzând state care se implică activ, incluzănd statele
apartinând sistemului continental, iar alta cuprinzăn d state cu implicare moderată,
reprezentată prin sistemul anglo -saxon . Avem exemplul Franței, care a avut o implicare
activă și susținută în ceea ce privește structura și conținutul situațiilor financiare.
În partea opusă se află Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, cu influență
moderată. Un caz aparte este reprezentat de Germania, care deși face parte din sistemul
continental, prezintă o tendință mai redusă de implicare în raportările financiare decât în
Franța, din dorința de a se distanța cât m ai mult de manifestările sistemului fascist.
Romania se incadrează nemijlocit în grupa țărilor cu sistem continental și o
importantă implicație a statului în raportările financiare.
Sistemul legal sau legislativ își lasă în mod inevitabil amprenta asupra modului de
raportare financiară, prin legislația fiecărui stat, care trasează liniile definitorii ale
modalităților de raportare. Și din acest punct de vedere se disting câteva „tabere”:
 Țările anglo -saxone beneficiază de un sistem legal bazat pe princip iile
dreptului
cutumiar („common law”). Reglementările privind raportarea financiară sunt mai puțin
detaliate și sunt influențate de prevederile codului comercial.
Sistemul se caracterizează printr -o mai mare libertate lăsată administratorilor în
prezenta rea situațiilor financiare pentru a oferi o imagine fidelă asupra întreprinderii.
 În cealaltă extremă sunt țările continentale, cu un sistem legal bazat pe dreptul
roman, adept al ideilor de dreptate și moralitate. Legea societăților comerciale trebuie să
stabilească reguli pentru raportările financiare. Multe din reglementări se regăsesc în planul
contabil impus de guvernul țării respective.
În Germania, reglementările contabile constituie o ramură extinsă a legii societăților
comerciale, iar în Italia c odul comercial contine reglementări legale cu privire la
contabilitate (D. Cotlet et. al, 2007).
Sistemul fiscal, a ridicat multe și controversate probleme în ceea ce privește legatura
acestuia cu raportările financiare ale entităților economice.
Se pune problema aplicarii unei contabilități conectate/deconectate de fiscalitatea
statului în care entitatea își desfasoară activitatea.
Unul din aspectele care pune probleme este impozitul pe profit, care există în toate
țările. În funcție de statul despre ca re vorbim, acesta valorează în medie o treime din
profitul obținut de un agent economic, reprezentând o importantă sursă de venituri la
bugetul statului.
Interesul statului în colectarea impozitului pe profit generează implicații asupra
situațiilor financiare ale firmelor. Statul impune, prin normele sale, un mod de calcul a
impozitului pe profit, fară ca firmele sa aibă ansa de a alege singure modul de calcul.
Acționarii consideră ca în acest mod se pierde reflectarea unei imagini fidele a
entității în situațiile financiare.
Motivele invocate sunt interesul statului de a colecta cu regularitate impozite și taxe,
„cu costuri administrative reduse și cu cat mai puține posibilități de evaziune din partea
platitorilor, și nu de a evalua cu acuratețe pro fiturile întreprinderii” (D. Cotlet et. al, 2007).

De asemenea, o alta explicație este faptul că unele domenii sau unele venituri sunt
scutite de la plata impozitului, din diferite motive, rezultatul nefiind relevant pentru
investitori, care sunt interesaț i de performanțele întreprinderii, nu de fiscalitate.
Un alt aspect constă în reglementările fiscale privind evaluarea și deprecierea. În
țările anglo -saxone, valoarea deprecierii se determină în conformitate cu standardul SSAP
12 (Statements of Standard accounting Practice), astfel încât să existe o proporționalitate
fidelă între costurile și beneficiile generate de acel activ. Ramâne în sarcina conducerii
evaluarea cât mai fidelă a activului și alocarea deprecierii acestuia conform standardului.
Valoare a deprecierii determinată în scopuri fiscale se determină printr -un alt
raționament, independent de standardul SSAP 12, ținând cont de reducerea capitalului.
Din acest punct de vedere, se consideră contabilitatea complet deconectată de
fiscalitate.
La po lul opus se află țările continentale, în care sistemul fiscal corelează ratele de
depreciere cu duratele normale de funcționare a activelor în cauză, existand o contabilitate
și fiscalitate conectate.
Multe din întreprinderile mici preferă să întocmească un singur set de situații
financiare, după regulile fiscale, pentru a reduce costurile suplimentare pentru
determinarea unor calculații cu scopuri pur fiscale.
Un al patrulea factor care influentează modul de raportare este sistemul de finanțare
al agenți lor economici. Daca se optează pentru surse externe de finanțare, instituțiile
finanțatoare solicită informații suplimentare privind poziția financiară și performanțele
entității, asigurându -se că solicitantul va putea rambursa creditul în perioada urmatoa re.
În țările dezvoltate, o importantă sursă de finanțare pentru firmele mari este piața de
capital. Pentru accesul pe aceasta piață, entitățile economice trebuie să îndeplinească
anumite condiții și să prezinte periodic anumite informații detaliate cu pr ivire la activitatea
și performanta lor.
Celelalte categorii de entități, mici și mijlocii, apelează la alte surse directe de
finanțare: bănci și instituții financiare, stat sau Uniunea Europeană, organizații
profesionale de afaceri sau persoane fizice.
Băncile și celelalte instituții financiare acordă în general împrumuturi pe termen
scurt. În unele cazuri, cum este cel al Germaniei, băncile acordă finanțări pe termen lung,
uneori implicându -se prin achiziția unui pachet semnificativ de acțiuni la firmel e finanțate.
În alte situații, firmele mici și mijlocii obțin finanțări chiar de la membrii familiei.
Statul acordă finanțări când este vorba de obiective sociale sau economice de mare interes
(reducerea ratei somajului, stimularea dezvoltării zonelor def avorizate). Uniunea
Europeana acordă finanțări prin fonduri PHARE, ISPA, SAPHARD .
De asemenea, finanțarea se face în urma unei informări detaliate pe baza căreia
instituția de finanțare poate fundamenta decizia de acordare sau nu a sumei solicitate, în
funcție de aprecierea posibilității rambursării fondului de către entitatea solicitantă.
Interesul instituției financiare nu este neaparat profitul solicitantului, cât posibilitatea
acoperirii ratelor și dobânzilor aferente creditului contractat.
Un alt factor cu influență importantă asupra raportărilor financiare este profesia
contabilă , în masura în care este suficient de puternică în statul respectiv pentru a impune
modalități de raportare .
În majoritatea țărilor, „profesia contabilă” este denu mirea generică pentru profesia
de contabil și cea de auditor. Contabilul este responsabil cu întocmirea situațiilor financiare
și este angajat al firmei sau expert contabil independent, membru al unei organizații
profesionale, iar auditorul are responsabil itatea certificării acestora. Excepție fac țările
dezvoltate, cum ar fi Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Elveția, unde se disting
clar profesiile de contabil și auditor, fiind considerate profesii diferite.

Gradul în care profesia contabilă inf luențează situațiile financiare depind de
„proporția în care regulile de elaborare a situațiilor financiare sunt prevazute de lege pe de
o parte și forța și prestigiul profesiei contabile de țara respectivă, pe de alta parte” (D.
Cotlet et. al, 2007).
În țările anglo -saxone, cei doi factori au influență egală în modul de raportare
financiară.
În Japonia și țările Europei Continentale, profesia contabilă exercită o slaba influență
asupra modalităților de raportare, fiind practic supuse reglementărilor legale în vigoare.
În România, profesia contabilă este în plină dezvoltare, însă reglementările legale
sunt cele care impun modul de raportare.
3. Elemente tehnice definitorii ale situatiilor financiare
Situațiile financiare sunt documente contabile de sintez ă, care asigură centralizarea
și generalizarea informațiilor într -o forma sistematică și unitară (D. Ovidia, 2005). Ele
reprezintă produsul final al activității contabile și un mijloc de comunicare oficial al
rezultatelor acesteia.
Dacă avem în vedere cit atul din lucrarea „Situatii financiar -contabile armonizate cu
directivele europene” a lui Staicu C., surprindem o definire completă a situațiilor
financiare, unde se afirmă acestea: „sunt astfel proiectate încât creează premisele necesare
pentru a oferi, a șa cum este statuat, o imagine fidelă, în ceea ce privește poziția financiară,
performanța, modificările capitalului propriu și fluxurile de trezorerie ale întreprinderii
pentru exercițiul financiar la care se referă, ceea ce se realizează prin îndeplinire a exigentă
a condițiilor de calitate stabilite pentru informațiile pe care le furnizează”.
Informațiile cuprinse în situațiile financiare se grupează sub forma unor clase
cuprinzatoare conform caracteristicilor economice, numite „structuri ale situațiilor
financiare”. FASB (Financial Accounting Standard Board) denumește expres un numar de
11 ele mente principale ale situașiilor financiare: active, datorii, capitaluri proprii,
investițiile proprietarilor, distribuirile în beneficiul proprietarilor, beneficiul net, beneficiul
global, venituri, cheltuieli, câstiguri și pierderi.
Pentru reflectarea u nei imagini fidele, clare și complete a patrimoniului, la
intocmirea situațiilor financiare trebuie sa se îndeplinească anumite condiții:
 respectarea cu bună credință a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
 respectarea principiilor: prudenței, perma nenței metodelor, continuității activității,
necompensării;
 posturile înscrise în bilanț trebuie să corespundă cu datele înscrise în contabilitate,
puse de acord cu inventarul.
Au fost conturate două categorii de modele de situații financiare:
 modele baz ate pe practica afacerilor, pe microeconomie, care acordă prioritate
satisfacerii nevoilor informaționale ale investitorilor -modelul anglo -saxon;
 modele bazate pe uniformitatea aplicării practice puternic influențate de reguli
fiscale,
pe teoria economică a afacerilor, pe macroeconomie -modelul continental.
Importanța pe care o prezintă situațiile financiare se poate reliefa prin următoarele
aspecte mai importante:
 constituie mijloc de cunoaștere, control și analiză a activitatii agenților economici
de
catre consiliile de administratie, adunările generale ale acționarilor sau asociaților, de
organele fiscale și de statistică;
 datele pe care le conțin privind prezentarea indicatorilor efectivi ai exercițiului
curent
și precedent asigură analiza evoluției ac estora de la un an la altul;

 informațiile oferite stau la baza fundamentării deciziilor privind activitatea curentă
și
în perspectivă;
 constituie un factor mobilizator pentru îmbunătățirea conținutului și organizării
evidenței contabile, care trebuie să asigure datele necesare, exacte și la timp, în vederea
elaborării sale în mod corespunzator și la termenele stabilite.
Calitatea situațiilor financiare se apreciază și prin caracterul lor simplu și clar, pentru
a putea fi analizate cu ușurință și pentru a conduce la aprecieri în plină concordanță cu
realitatea.
De asemenea, situațiile financiare trebuie să fie complete, adică să conțină toate
formularele cerute, iar acestea să fie completate cu toți indicatorii pe care îi conțin (D.
Ovidia, 2005).
Literatura de specialitate prezintă funcțiile situațiilor financiare prin prisma locului
pe care acestea îl ocupă în procesul de cunoaștere și informare: generalizarea și
centralizarea informațiilor furnizate de contabilitate , informarea, controlul și analiza,
previzionarea, echilibrul economico -financiar, decontarea patrimoniului.
După cum am menționat anterior, generalizarea și centralizarea informațiilor în
situațiile financiare reprezintă produsul final al contabilității. În ciclul de prelucrare
contabilă, informațiile parcurg un drum ascendent de la simplu la complex, concretizându –
se într -un sistem de indicatori economico -financiari care oferă informații relevante privind
activitatea entității.
Având funcția de informar e, situațiile financiare furnizează informații ce satisfac
cerințele interne și externe prin sistemul de indicatori economico -financiari degajați.
Informațiile rezultate sunt extrem de utile și prezintă siguranță, fiind caracterizate
prin realitate, exacti tate, corelație, comparabilitate, legalitate.
Funcția de control și analiză se realizează, de asemenea, atât pentru necesități
interne, folosind conducerii unităților, salariaților, cât și externe -investitorilor, organelor
fiscale, creditorilor, prin posi bilitatea urmăririi și interpretării modului de realizare a
obiectivelor, determinarea abaterilor de la indicatorii economico -financiari și stabilirea
măsurilor necesare pentru îmbunatățirea activității.
Situațiile financiare au și un rol previzional , ofe rind posibilitatea efectuării unor
calcule în acest sens, utilizând indicatorii economico -financiari obținuți în trecut și prezent.
Astfel, se asigură fundamentarea deciziilor strategice.
Funcția de instrument de echilibru economico -financiar constă în cu noașterea,
dirijarea și stăpânirea relațiilor bilanțiere dintre activ și pasiv, dintre cheltuieli și venituri
(D. Ovidia, 2005).
Funcția de decontare a patrimoniului se realizează la sfarsitul fiecărui exercițiu
financiar. Situațiile financiare sunt utili zate ca și justificare a recuperării cheltuielilor din
venituri sau finanțărilor.
4.Perspectiva unor referențiale contabile
În ciuda diferențelor de raportare între diferite state și sisteme, apărute ca urmare a
influenței factorilor prezentați anterior, fenomenul de globalizare tinde să creeze un sistem
unic de raportare, general acceptat la nivel internațional.
Absența unui sistem contabil unitar reprezintă o piedică în calea investițiilor,
deoarece investitorii nu sunt siguri de diferitele modele cont abile folosite, manifestând
suspiciuni în
ceea ce le privește.
Investitorii și analiștii financiari trebuie să înteleagă informațiile publicate în
situațiile financiare ale firmelor ale căror acțiuni doresc să le cumpere și să aibă siguranță
că situațiile financiare din diferite țări pot fi comparabile și de încredere, sau cel puțin să

poată identifica foarte clar natura și magnitudinea diferențelor existente între acestea (D.
Cotlet et. al, 2007).
Astfel intervine necesitatea armonizării raportarilor fina nciare la nivel internțtional,
realizată prin intermediul standardelor internaționale de contabilitate sau de raportare
financiară.
Armonizarea normelor și practicilor contabile naționale are drept scop asigurarea
comparabilității raportarilor financiar -contabile, atât între situațiile financiare ale aceleiași
entități pentru perioade distincte, cât și între diferite entități economice la nivel
internațional, economisindu -se astfel resursele financiare și timpul necesar unor companii
transnaționale pentru redactarea unor situații financiar -contabile consolidate.
Raportările financiare apar sub forma situațiilor financiare, după cum sunt prezentate
în Standardul Internationale de Contabilitate 1 (IAS 1). În literatura americană, acestea
apar sub denumirea de “rapoarte financiare”.
Indiferent de termenul utilizat, situatțile financiare reprezintă sinteze ale
informațiilor înregistrate în contabilitate pe parcursul unei perioade de timp, exercițiu
financiar (raportări anuale) sau fragmente din acesta (raportări periodice).
Norma contabilă internațional IAS 1 are ca obiectiv propunerea unei baze pentru
prezentarea situațiilor financiare generale ale agenților economici, pentru a asigura
comparabilitatea în timp a informațiilor prezentate de către un agent economic, precum și
ale diferitor agenți economici.
Standardul efectuează recomandari privind prezentarea, structura si conținutul
minim al informațiilor care trebuie prezentate în situațiile financiare.
Totuși, sunt prevazute și informații cu caracter obligatoriu. Se precizează
componența unui set complet de situaț ii financiare, care trebuie sa cuprinda:
 Bilanțul , imagine a întregului patrimoniu aparținand unei unități la un
moment
dat;
 Contul de profit și pierdere , o reflectare a performanțelor obținute de unitate,
situație care să reflecte: fie toate modificări le capitalurilor proprii, fie modificările
capitalului propriu, altele decât cele provenind din tranzacții de capital cu proprietarii și
distribuiri catre proprietari;
 Situația fluxurilor de numerar,
 Politici contabile și note explicative .
Scopul situațiilor financiare este de a prezenta fidel poziția financiară, performanțele
financiare și fluxurile de numerar ale unei entități, informații necesare unei game largi de
utilizatori în fundamentarea deciziilor economice.
În conformitate cu sta ndardul, o prezentare fidela, sub toate aspectele semnificative,
solicită printre altele, “furnizarea de informații suplimentare atunci când cerințele din
Standardele Internaționale de Contabilitate sunt insuficiente pentru a permite utilizatorilor
să înțe leagă impactul tranzacțiilor și evenimentelor particulare asupra poziției financiare și
rezultatelor întreprinderii” (IAS 1, paragraful 15).
Obiectivul secundar al situațiilor financiare, conform IAS 1, este de a asigura
transparența activității entității printr -o prezentare corectă și completă a informațiilor, în
scopul fundamentării deciziilor.
O prezentare corectă a informațiilor presupune o prezentare fidelă a poziției
financiare, performanțelor financiare și fluxurilor de numerar ale entității, o rep rezentare
fidelă a efectelor tranzactâțiilor, altor evenimente, în concordanță cu definițiile și criteriile
de recunoaștere ale activelor, pasivelor, cheltuielilor și veniturilor.
Organismul de normalizare contabilă din Statele Unite ale Americii , Financi al
Accounting Standards Board (FASB), cere întocmirea și prezentarea urmatoarelor situații:
 un Bilanț sau o declarație a poziției financiare;

 o Situație a rezultatului sau câstigurilor;
 o Situație a caștigurilor nete;
 o Situație a altor modificări în capitalul propriu;
 o Situație privind schimbările în poziția financiară, denumită Situația surselor și
utilizărilor de fonduri, cunoscută în prezent ca Situația fluxurilor de trezorerie.
Setul de situații financiare inclu de și un rezumat al metodelor/practicilor contabile
ale societății și alte note suplimentare. (C. Lungu, 2007)
Societățile au obligația întocmirii și publicării așa numitului „raport anual”, care
trebuie să conțnă situațiile financiare (cu structura menio nată anterior), alte informații
financiare sau non -financiare, inclusiv raportul auditorului, analize și discuții ale
managementului, informații privind segmentele de activitate, privind diverse retratări
realizate precum și date comparative pentru anii an teriori.
În Europa , raportarea financiara trece printr -un proces de armonizare. Prin Directiva
a IV-a a Comunității Economice Europene, avand ca obiectiv coordonarea prevederilor
referitoare la prezentarea și conținutul conturilor anuale și ale rapoartelo r anuale din Statele
Membre, s -au stabilit componentele obligatorii ale situațiilor financiare, și anume:
 Bilanțul;
 Contul de profit și pierdere;
 Note asupra conturilor anuale.
Toate acestea trebuie să reprezinte un întreg. Directiva oferă posibilitate a Statelor
membre de a permite sau de a cere agenților economici prezentarea și/sau altor situații pe
langă cele trei obligatorii, pentru a se raporta situații comparabile cu cele întocmite în
conformitate cu normele internaționale.
În timp, pe măsura imp lementării standardelor internaționale pentru firmele care
depasesc o anumită mărime (total active: 3.650.000 euro, cifra de afaceri: 7.000.000 euro,
numar mediu de salariati:50), Directiva a IV -a a suferit modificări, care să permită
comparabilitatea pent ru societățile care raportează conform IFRS, dar care au la bază
legislația directivelor.
Directivele europene lasă de multe ori posibilitatea adaptării cerințelor la specificul
național. Din acest motiv, situațiile financiare ale societăților din diferit e țări prezintă
caracteristici particulare (C. Lungu, 2007).
În Marea Britanie , prezentarea situațiilor financiare este reglementată prin
„Companies Act” (Legea Societăților Comerciale) care reglementează prezentarea unei
imagini fidele a entității. Cerin țele de bază pentru un set de situații financiare derivă din
Directiva a IV -a a UE și constau în existența unui:
 Bilanț,
 Cont de profit și pierdere,
 Detalii necesare prezentării unei imagini fidele.
Guvernul britanic permite o flexibilitate în ceea ce priveste forma situațiilor
financiare. Societățile pot alege una din cele doua forme de bilanț (în listă -vertical sau în
cont-orizontal) și una din cele patru forme ale contului de profit și pierdere (rezultate din
combinarea celor doua moduri de analiză a cheltuielilor, după funcție sau după natură, cu
cele doua forme de prezentare, în listă sau în cont, în fiecare dintre ele facându -se distincția
între venituri și cheltuieli apartinănd activității ordinare și extraordinare) și pot prezenta în
notele expli cative informații cât mai detaliate, axându -se mai degrabă pe conținut decât pe
formă.
Pentru societățile care trebuie auditate, situațiile financiare conțin și o situație a
fluxurilor de numerar, situația tuturor câștigurilor și pierderilor recunoscute (facându -se
distincție între veniturile sau cheltuielile propriu -zise și câștigurile sau pierderile
nerealizate rezultate din schimbări ale valorilor activelor sau datoriilor), o reconciliere care
a miscărilor care au avut loc în fondurile investitorilor și o notă asupra costului istoric

privind profitul și pierderea (cu informații suplimentar e privind valorile pe care le -ar fi
avut elementele de rezultat în condițiile menținerii costului istoric).
În Germania , componența situațiilor financiare diferă în funcție de tipul societății.
Societățile de persoane prezintă un bilanț și un cont de prof it și pierdere. Societățile de
capital prezintă suplimentar anexele (echivalentul notelor explicative), situația distribuirii
rezultatului și un raport de gestiune, însă acesta nu face parte din situațiile financiare.
Societățile cotate întocmesc voluntar și situația fluxurilor de numerar. Nu se prezintă
situația modificării capitalurilor proprii.
Situațiile financiare întocmite de către societățile din Franța poartă numele de
„documente de sinteză” sau „conturi anuale”. Sunt influențate în mare parte de p revederile
Directivelor a IV -a sș a VII -a, a CEE. Acestea cuprind:
 Bilanțul;
 Contul de profit și pierdere;
 Anexă;
 Pot fi completate cu tabloul de finantare al exercitiului.
Documentele de sinteză pot fi prezentate în sistemul de bază, ce cuprinde dispo zițiile
contabile minime pentru societăți mijlocii și mari, sistemul simplificat pentru societățile
care nu indeplinesc anumite condiții de marime și nu se justifică necesitatea sistemului de
bază și un sistem dezvoltat care recomandă în plus documente car e să faciliteze analiza
informațiilor, pentru a servi în gestiune.
În România , întocmirea situațiilor financiare este reglementată de Legea
contabilității nr. 82/1991. Aceasta se bazează pe prevederile standardelor internaționale și
a directivelor europen e.
În conformitate cu aceste reglementări, agenții economici întocmesc situații
financiare compuse din: bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificării capitalurilor
proprii, situația fluxurilor de trezorerie, politici contabile și note explicati ve.

Societățile care nu îndeplinesc condițiile de mărime prevăzute (total active:
3.650.000 euro, cifră de afaceri 7.000.000 euro, numar mediu de salariați: 50), întocmesc
situații financiare simplificate, conform directivelor europene, compuse din bila nț, cont de
profit și pierdere, politici contabile și note explicative.
Consiliul pentru Standarde Internaționale de contabilitate, alaturi de organismul
american pentru normalizare și de cel european militează pentru diminuarea diferențelor
în prezentarea situațiilor financiare, încercând să armonizeze reglementările, standardele și
procedurile contabile privind întocmirea și prezentarea situațiilor financiare. IASB consideră
că se poate ajunge la această armonizare daca la întocmirea situațiil or financiare se pune
accentul pe furnizarea de informații pe care se bazează luarea deciziilor economice (C. Lungu,
2007).
Luarea unor asemenea decizii cu imopact major în dezvoltarea cu succes a afacerilor pe
termen lung, va fi posibila odata cu imp lementarea Directuivei 2014/95/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 22 octombrie 2014, de modificare a Directivei 2013/34/UE , în
ceea ce privește prezentarea de inforemații nefinanciare și de informații privind diversitatea

de catre anumite intreprinderi și grupuri mari. Nu este ideal ca motivul interesului este
transpunerea unei directive în obligație legală, dar mai bine așa decat deloc.
Idealul ar fi fost să vedem cât mai multe companii care să raporteze din proprie iniți ativă
voluntar.
De ce sa raporteze companiile (voluntar)?
O companie matură și bine intenționată își dorește profit pe termen lung. Prin umare, isi
planifică opusul business -urilor oportuniste, al “țeparilor” care vor să facă bani mulți, într -un
timp cât mai scurt, indiferent de ce se întamplă în jur.
Când vrei să “dai un tun” financiar într -un mediu economic concurențial este nevoie să
apelezi la strategii mai puțin “ortodoxe”. Maximizarea profitului pe termen scurt creează riscuri.
Dacă poluezi și re fuzi să investești în retehnologizarea în vederea reducerii nivelului de
poluare riști să te trezești cu prosteste de la comunitatea care îți găzduiește activitatea sau
să ai licența de operare suspendată de autoritățile de mediu.
Dacă pui pe piață produse neconforme riști să primești amenzi usturătoare de la autorități.
Dacă exploatezi angajații și nu respecți dreptul muncii te vei trezi cu o echipă ineficientă și
cu refuzul potențialilor angajați valoroși de a lucra pentru tine.
Dacă te implici în acte de corupție s -ar putea să te trezești și fără companie, și departe de
familie (după gratii) și cu banii pe care i -ai obținut ilicit confiscați. Un manager care vrea profit
pe termen lung măsoara impactul organizației și ține cont de cel puțin, patru domenii:
 Drepturile Omului;
 Dreptul muncii;
 Mediul inconjurator;
 Anti-coruptie.
Așadar, țin să recomand cele 10 principii pe care UN Global Compact le cere
companiilor să le adopte, să le sprijine și să le promoveze pentru a contri bui la
Sustenabilitatea Globală prin activitatea proprie.
Orice manager care își dorește să conducă un business profitabil pe termen lung, are
nevoie de informații despre indicatorii care pot conduce la riscurile exemplificate mai sus.
Aceștea sunt în general rezultate non -financiare înregistrate de către companie.
Este important pentru management ca și acționari să poată vedea informații clare, sigure,
echilibrate și comparabile.
Un ciclu anual de raportare a datelor după un framework precum GRI G4 va aduce o
serie de beneficii, atât interne, cât și externe.
Beneficii interne ale raportarii:
 O mai bună întelegere a riscurilor și oportunităților;
 Evidențierea legăturii dintre performanță financiară și non -financiară;
 Imbunatățirea strategiei de man agement pe termen lung, precum și a planului de afaceri;
 Eficientizarea proceselor, reducerea costurilor și imbunatățirea productivității;
 Benchmarking și evaluarea performanțelor de durabilitate în ceea ce privește legile,
normele, codurile, standardele de performanta etc;
 Evitarea implicării în eșecuri de mediu, sociale și de guvernanță;
 Compararea performanțelor pe plan intern, precum și intre organizații și sectoare.

2.6 Performanța corporativă socială și cea financiară
Ideea de bază a acestui demers analitic o reprezintă faptul că RSC nu este doar un
subiect filozofic, lipsit de consistență și aplicabilitate practică, ci este o modalitate eficientă
de susținere a intereselor financiare ale companiei pe termen mediu și lu ng.
Atunci când RSC este concepută ca un plan de acțiune corporativă pe termen lung,
atât societatea, cât și companiile inițatoare câștigă în termeni sociali și, respectiv,
economici.

Avantajele corporative ale implicării în acțiuni responsabile social
Deși RSC poate fi privită dintr -o perspectivă deontologică sau dintr -una pragmatică,
pentru lumea afacerilor cea mai frecventă este abordarea pragmatică a RSC . Adoptarea
unei politici de RSC are, în principal, două efecte pozitive la nivelul organizației: pe de o
parte, permite însăși existența companiei în conformitate cu noile cerințe societale și, pe
de altă parte, judicios exploatată, duce la atragerea acelor cunoștințe greu sau chiar
imposibil de obținut fără implicarea și cooperarea tuturor stakeholde rilor.
Politica de RSC condusă în mod corespunzător oferă companiei inițiatoate un avantaj
comparativ incontestabil. Companiile inițiază o politică de RSC care are ca obiective
maximizarea oportunităților pe plan global, îmbunătățirea relațiilor cu toate grupurile de
stakeholderi, creșterea valorii mărcii comercializate, consolidarea afacerii pe termen lung
și minimizarea riscurilor asociate, pornind de la premisa esențială conform căreia
consumatorul este dispus să plătească pentru responsabilitatea socia lă a unei companii, iar
societatea ocrotește companiile responsabile social.
Un alt factor motivațional al implicării firmelor în activitățile sociale (în afară de cel
care vizează strict performanțele economice și obținerea de câștiguri viitoare din
publicitatea determinată de actele „filantropice”) este promovarea a ceea ce se numește
„managementul bazat pe valori”; în acest caz, managerii acționează pentru promo -varea
valorilor împărtășite în organizație, inclusiv a celor morale, urmărind, în principal, două
efecte: îmbunătățirea imaginii firmei pe termen lung, prin asocierea ideii de onora -bilitate
celei de performanță, și crearea și întărirea spiritului de echipă în cadrul firmei.
Impactul economic pozitiv al RSC poate fi analizat pe două componente s eparate:
efecte directe și efecte indirecte .
Efectele pozitive directe pot să rezulte, de exemplu, dintr -un mediu de lucru mai bun,
care duce la o forță de muncă mai puternic implicată și cu o mai mare productivitate, sau
dintr -o utilizare mai eficientă a resurselor naturale.
Pe de altă parte, efectele pozitive indirecte sunt generate de o mai mare atenție
acordată nevoilor consuma -torilor și investitorilor, ceea ce va amplifica oportunitățile
firmei pe piață. În mod analog, criticile la adresa practicilo r de afaceri ale unei companii
afectează negativ reputația acesteia și puterea sa de a atrage și a reține clienții 6.

6 Longinos Marín, Salvador Ruíz, “I Need You Too!” Corporate Identity Attractiveness
for Consumers and The Role of Social Responsibility , Journal of Business Ethics, Vol. 71,
No. 3, pag. 245 -260, Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlnds, 2007.

Pe scurt, beneficiile unei politici de RSC la nivelul companiei inițiatoare sunt:
– Obținerea unei licențe sociale de funcționare de la princip alii stakeholderi ai
companiei, nu doar de la acționari;
– Armonizarea practicilor de afaceri cu așteptările tuturor categoriilor de
stakeholderi;
– Competitivitatea sustenabilă: îmbunătățirea imaginii corporative, a reputației și a
mărcii; accentuarea l oialității cumpărătorului față de vânzător; operații mai eficiente în
planul vânzărilor, productivității și calității; performanțe financiare îmbunătățite;
– Crearea de noi oportunități pentru afacere și câștigarea unui avantaj comparativ;
– Creșterea po sibilităților de atragere și reținere a angajaților de calitate;
– Atragerea și reținerea investitorilor de calitate și a partenerilor de afaceri: creșterea
valorii acțiunilor deținute de acționari; reducerea volatilității acțiunilor; costul mai scăzut
al capitalului; accesul la fonduri de investiții social responsabile; reducerea riscurilor prin
adoptarea celor mai bune practici ale partenerilor de afaceri;
– Cooperarea cu comunitățile locale;
– Evitarea crizelor datorate abaterilor de la RSC;

– Obține rea de sprijin guvernamental și evitarea unor reglementări guvernamentale
stricte;
– Construirea capitalului politic.
În general, se presupune că organizațiile de afaceri responsabile din punct de vedere
social vor înregistra rezultate financiare peste m edie, deoarece capacitatea unei companii
de a gestiona cu succes aspectele de ordin social și ecologic este o dovadă credibilă a unui
management de calitate și contribuie la minimizarea riscurilor prin anticiparea și
prevenirea crizelor care pot afecta rep utația firmei și cauza căderi dramatice ale prețurilor
acțiunilor 7. Această corelație pozitivă între RSC și performanța financiară, reprezentată
prin prețul acțiunilor, este susținută empiric de exemplul companiilor multinaționale
americane, europene și as iatice.
Astfel, acestă analiză întreprinsă în domeniu 8 a evidențiază faptul că în jur de
jumătate din performanțele peste medie înregistrate de companiile responsabile social
poate fi atribuită politicii lor de RSC, în timp ce cealaltă jumătate se justif ică prin
performanțele înalte înregistrate în respectivul sector de activitate.
În prezent, investitorii și instituțiile financiare apelează tot mai des la indicatori de
ordin social și ecologic pentru a evalua riscurile anumitor împrumuturi sau rentabilit atea
investițiilor în anumite companii, deși implicațiile pentru investitori ale asumării unor
criterii de ordin social, etic și ecologic nu sunt încă clar evidențiate.
Așa cum s -a întâmplat și cu alte aspecte legate de investiții, multe lucrări de
specia litate nu au reușit să demonstreze valențele pozitive ale impactului responsabilității
sociale corporative asupra riscurilor sau randamentelor investițiilor.
Cu toate acestea, majoritatea rezultatelor empirice vine în contradicția teoriilor care
susțin că investitorii vor fi expuși la un risc mai mare și vor obține randamente mai scăzute
pentru investițiile lor dacă vor adăuga criterii de selecție care nu sunt strict de ordin
financiar.
Evidența empirică sugerează exact opusul teoriilor mai sus amintite, și anume faptul
că investițiile responsabile social par a fi mai puțin volatile și pot genera venituri mai mari
decât investițiile selectate după criterii tradiționale.
7(Cowe, 2004, p. 20). Exemple de indici specifici investițiilor responsabile social sunt: Dow Jones
Sustainability Index (DJSI), Financial Times Stock Exchange Index (FTSE4Good), Domini Social
Index 400 (DSI).
8 Karen M. Kroll, Good deeds deliver , Industry Week, USA, 15.01.2001.
Efectele negative ale unei politici RSC
Deși filantropia corporativă este adesea benefică deoarece oferă finanțare pentru o
gamă largă de cauze de ordin social, practica și așteptările legate de RSC duc la contradicții
inerente și la rezultate nedorite, ceea ce compromite rolurile diferite pe ca re companiile și
guvernele le joacă într -un sistem democratic al economiei de piață.
Două dintre principalele argumente aduse împotriva RSC sunt următoarele: o sporire
a profiturilor bazată pe probleme sociale este complet neetică, iar companiile pur și s implu
nu sunt potrivite pentru asumarea unor roluri sociale.
Cele trei tipuri de rezultate negative la care poate duce o implementare neadecvată
sau excesivă a RSC sunt:
 în domeniul social, alocarea resurselor corporative se face adesea ineficient,
deoare ce
companiile nu dețin experiența necesară luării unor decizii ce nu vizează sfera economică;
 problemele sociale sprijinite exclusiv de intervenția corporativă pot rămâne, în
orice
moment, fără suport financiar, dat fiind faptul că angajamentul companiilo r nu este unul
coercitiv;
 distorsionarea sistemului economiei de piață prin suprapunerea spațiilor public și

privat și prin obținerea unor avantaje competitive de către companiile care se implică în
rezolvarea problemelor sociale 14.

14 Craig M. Sasse, Ryan T. Trahan, Rethinking the New Corporate Philanthropy , Business Horizons,
Vol. 50, Issue 1, pag. 29 -38, Elsevier Science Inc., USA, 2007.

Astfel, ținând cont de aspectele negative mai sus menționate, RSC nu trebuie să
înlocuiască politica publică și trebuie să își păstreze caracterul voluntar, discreționar, în
timp ce guvernele trebuie să rămână principalele organisme de reglementare, chiar și în
situația unui mediu de afaceri global.
Pentru a răspunde la provocările asociate RSC, Comisia Europeană a afirmat
necesitatea unei cercetări riguroase și a unei evaluări cantitative a impactului politicii de
RSC asupra performanțelor financiare și de afaceri ale companiei inițiatoare.
De asemenea, firmele, instituțiile publice și mediul academic trebuie să d etermine
care sunt cele mai bune mijloace pentru asigurarea, dezvoltarea și evaluarea eficienței și
credibilității diferitelor instrumente specifice RSC (codurile de conduită, standardele de
management, raportarea și auditul social, etichetele sociale și e cologice, investițiile
responsabile social). În plus, în momentul analizării RSC, nu trebuie ignorate nici
companiile de dimensiuni mici și mijlocii, care încep să se afirme tot mai mult pe scena
economică a lumii.

Capitolul 3 STUDIU DE CAZ

Raport anual de sustenabilitate CTH Software 2017

Introducere
CTH Software este azi o echipă de profesioniști capabili să realizeze proiecte
importante pentru societate. Pentru a răspunde așteptărilor stakeholderilor acestora, și -au
asumat un set de valori, standarde și politici care să -i ajute să obțină performanțele care
vor fi împărtășite în acest raport.
În continuare, voi prezenta modul în care compania relaționează cu partenerii și
clienții, cu beneficiarii aplicațiilor de software pe care le realizează, cu toț i cei care cred în
inovația românească și în puterea noilor tehnologii de a face lumea mai bună.
CTH Software raportează anual, încă din 2013, practicile privind responsabilitatea
socială corporatistă și de dezvoltare sustenabilă.
Prezentul raport acoper ă perioada de raportare cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și 31
decembrie 2017.
Pentru a răspunde așteptărilor stakeholderilor companiei ne -am asumat un set de
valori,
standarde și politici care ne ajută să obținem performanțe pe care vi le împartășim în aces t
raport.
Începând cu acest an, raportul de sustenabilitate, aflat la ediția a V -a, respectă un
număr semnificativ din cerințele și indicatorii prevăzuți în standardele GRI G4.
Mesajul Directorului General
Actualul raport prezintă rezultatele anului 2017. Această ediție a raporului apare într –
un moment de mari schimbari pentru companie.
Ne confruntăm azi cu provocări extraordinare, dar suntem să le ințelegem, să le
depășim și să le transformăm îi modalități care să ducă spre progres.
Suntem dispuși să revi zuim și să reconstituim îtregul set de proceduri interne pe care
le vom implementa în cadrul organizației noastre, și vom pune în centrul atenției modul de
selectare a furnizorilor și de monitorizare a acestora din toate punctele de vedere.

Totodată, ne re afirmăm întreaga disponibilitate de a comunica auditorilor externi și
autorităților, toate informațiile care contribuie la clarificarea situației care îi privește pe
unii dintre reprezentanții companiei noastre.
În ciuda instabilității economice mondiale, 2017 a fost un an foarte dens din punct
de vedere profesional, in care sa investit mult.
Sustenabilitatea implică integrarea performanței econmice cu responsabilitatea
sociala și de mediu. Evoluția companiei ca organizație este posibila numai ținând seama
de perspectiva grupurilor cointeresate: angajații, partenerii, clienții, comunitatea în care
trăim.
Compania încurajează inițiativele pe termen lung și înțelege legătura indisolubilă
între progresul economic și dezvoltarea comunității.
În CTH Software, mo dalitatea de asumare a responsabilității sociale a evoluat mult
în ultimii ani.
Principiile CSR sunt astăzi incluse chiar în strategiile de dezvoltare de produs.
Compania în mod strategic direcționează demersurile CSR spre domeniul educației, pe
care o con sidera esențială pentru dezvoltarea sustenabila a societății.
Prin ceea ce facem an de an, reducem decalajele digitale, dar mai ales generăm
dezvoltare pe termen lung. Cele peste 200 de premii mari, primite de -a lungul timpului la
competiții internaționale și naționale de prestigiu, o dovedesc cu ptisosintă.
Preocupările organizaționale se îndreaptă, în mod egal, spre angajați.
În 2017, am reușit să construim un mediu de lucru competitiv și inovativ prin
atragerea si formarea celor mai buni profesioniști în domeniu. Vom continua dezvoltarea
competențelor profesionale ale angajaților și dorim să depășim pragul de 200 de sesiuni de
cursuri și cercetări interne și externe în 2018. În 2017, am organizat 272 de sesiuni de
training, în valoare totală de aproximati v 100.000 de euro. Aprope 1.000 de angajați au
participat la cursurile interne și 225 la cursurile externe.
Protejarea mediului este una dintre marile provocări ale economiei moderne și unul
dintre subiectele cheie pe agenda oricărui operator economic. În 2017, compania deși a
încercat să marească cantitatea de deșeuri reciclate diferențiat, nu sa reușit depașirea
cantitățlor de hârtie, plastic și metal colectate în 2016. De aceea, compania își propune să
acorde mai multă atenție comunicării interne către a ngajați, privind atingerea unor
obiective pretențioase vizănd protejarea mediului inconjurător.
Vom continua investiția în acțiunile de responsabilitate socială, așa cum o facem de
peste două decenii.

Cuprins

1. GUVERNAREA CORPORATIVĂ LA CTH SOFTWARE
1.1 Carte de vizită
1.2 Tipuri de produse, soluții
1.3 Practicile de business
2. PRINCIPIUL MATERIALITĂȚII
2.1 Raportarea CSR și business -ul CTH Software
2.2 Raportarea performanței de sustenabilitate
2.3 Principiul materialității -Astecte relevante id entificate și aria de relevantă
acestora
3. LANȚUL DE VALOARE
3.1 Clienții companiei
3.1.1 Structura portofoliului de clienți
3.1.2 Evaluarea satisfacției clienților
3.1.3 Proiecte reprezentative

3.2 Partenerii companiei
3.2.1 Prezentarea portofoliului de p arteneri
3.2.2 Acțiuni realizate în 2017
3.3 Furnizorii companiei
3.3.1 Prezentarea portofoliului de furnizori
4. ACȚIONARII COMPANIEI
4.1Structura acționariatului
4.2Rezultatele financiare ale companiei
4.3Poziția pe piață
5. ANGAJAȚII COMPANIEI
5.1 Distribuția angajaților
5.2 Valorile angajaților
5.3 Mediul de lucru la CTH Sofrware
5.4 Ce sa realizat în 2017ți
5.5 Evaluarea satisfacției angajaților
5.6 Identitatea corporatistă
6. CERTIFICĂRI ȘI PREMII
6.1Certificări și autorizații
6.2Premii și recu noașteri internaționale
7. COMUNITATE
7.1Activități de sprijinire a comunității,realizate în 2017
8. MEDIUL
8.1 CTH Software și responsabilitatea față de mediu
8.2Activități dedicate protecției mediului, realizate în 2017
8.3Consumul de energie in cadr ul CTH Software
9. OBIECTIVE PENTRU ANUL 2018
10. ANEXE (indicatori GRI)

1. Guvernarea corporativă la CTH Software

1.1.CARTE DE VIZITĂ
CTH Software lider al caselor românești de software și unul dintre liderii regionali
de succes în domeniul eLearning, eHeal th, eAgriculture, eCustoms, eGovernment și
eBusiness din Europa Centrală și de Est.
Compania dezvoltă și exportă soluții software și mproiecte de consultanță cu valoare
adaugată ridicată către 27 de țări din Comunitatea Europeană, Orientul Mijlociu, Africa de
Nord și spațiul Comunității Statelor Independente. Dintre țarile care fac parte din
portofoliu companiei menționăm: Anglia, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Bulgaria, Cehia,
Cipru, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Finlanda, Franța, Girgia, Germania, Irlanda,
Kazahstan, Kuweit, Liban, Luxemburg, Macedonia, Malta, Maroc, Polonia, Republica
Moldova, România, Serbia, Turcia și Ungaria.
CTH Softare, este o companie cu capital mixt, cu sediul în Iași, reprezentata legal
prin
Carol V., în calitate de Președinte si D irector General. Compania inregistrata sub
nr.J22/12341/1993, atribut fiscal RO.
Domeniu de activitate: dezvoltare de software;
Sediul social: Iași;
Forma de organizare: societate pe acțiuni;

Structura acționariatului: cu 2017, structura acționariatul ui este:

Structira organizațională CTH Software Management Team

Puncte de lucru

Managementul
CTH Software
36%
CTH Software
Netherlands
64%
Președinte și Director General
Vicepreședinte Cercetare –
Dezvoltare
Vicepreșledinte Financiar Vicepreședinte Strategie
Vicepreședinte Resurse
Umane și Calitate
Birouri în România
Iași
Sediul Central

Cluj
Galați Craiova
Constanța
Ploiești Brașov
Timișoara București
Birouri internaționale

Date cheie în anul 2017

1.2 Tipuri de produse, soluții

Bulgaria Belgia Kazahstan
Turcia Emiratee Arabe Unite

65 milioane
Euro Cifră de
afaceri Clienți Acționari Angajați Parteneri
Peste 1.500 de
clienți ls nivel
global, din 27 de
țări
Companii medii
și mari, private și
de stat
Instituții publice
locale și
naționale
CTH Software
Netherlands
63,71%
Managementul
CTH Software
36,29% Peste 1.000
de angajați la
nivel global,
dintre care
822 angajați
lucrează în
sediul central Parteneri
strategici
globali:
Intel
Microsoft,
IMB, Oracl,
HP, BLUU,
Ventyx, T –
Systems,
Samsung
Produse, soluții și
servicii CTH Software
Soluții Business -to-
Business
Enterprise
Applications
Customized
Application
Developement Soluții Business -to-
Public

Entreprise
Application
eLearing Solutions Servicii
profesionale
Analiză și desing
Quality Assurance Third party
Products
Oracle
Applications
Microsoft
Applications

1.3 Politicele de business

CTH Software își definește practicile de business în Codul de Etică și în Manualul
Anticorupție ale companiei. Aceste documente sunt revizuite an de an și aduse la cunoștința
tuturor stakeholderilor.
În 2011 CTH Software a aderat la Parteneriatul pentru Combaterea Corupției –
Partnering Against Corruption Initiative (PACI) -care se bazează pe un set de principii de
civism corporatist definite de Forumul Economic Mondial în colaborare cu Transparency
International și Basel Institute of Governance.
Compania respectă practicile privind relațiile de muncă derivate din Acordul Global
al Națiunilor Unite (U N Global Compact), precum și drepturile omului, stipulate în
Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948. Relațiile de afaceri cu furnizorii,
partenerii și colaboratorii sunt evaluate din punct de vedere al relațiilor de muncă și al
standardelor et ice. În 2017, furnizorii au fost evaluați privind practicile relațiilor de muncă
și respectarea Drepturilor Omului.
Ce am realizat în 2017
Am revăzut și completat codurile etice profesionale după care ne ghidăm în
respectarea principiilor de responsabilita te socială și care se regăsesc în documentele
interne după care angajații sunt verificați periodic:
• Manualul Angajatului;
• Codul de etică;
• Manualul Anticorupție;
• Documentele Sistemului de Management de Mediu.
Am transmis către United Nations Global Compact raportul Communication on
Progress . În cadrul procesului de evaluare a competențelor, și în anul 2017, a fost verificată
cunoașterea de către angajați a prevederilor din Codul de Etică și din Manualul
Anticorupție.
Din cei 278 de angajați evaluați în anul 2017, 95% au promovat evaluarea. Aceste
rezultate sunt relevante și pentru prezentul raport, însă scopul principal al evaluării a fost
acela de a măsura gradul de cunoaștere a proceselor, normelor și regulamentelor interne
ale companiei în scopul î mbunătățirii calității serviciilor oferite. eLearning
Solutions
Customized
Application
Developement
eHealth Solutions
eAgriculture
Solutions
eCustoms Solutions Project
Management
Implementare
Training
Suport tehnic Ventyx
Applications
eHealth
Solutions

2. Principiul materialității

2.1 Raportarea CSR și business -ul CTH Software
Profesionalismul, orientarea către client, responsabilitatea, cașlitatea, performanța
și inovarea sunt valorile de bază, derivate din strategia de afaceri, care ne ghidează în
misiunea noastră. Aceste valori stau la baza strategiei de performanță sustenabilă, ce are în
vedere dezvoltarea durabilă, cu impact pozitiv asupra tuturor stakeholderilor și asupra
mediului.
Misiunea CTH Software este de a dezvolta soluții IT care să mijlocească incluziunea
informațională a beneficiarilor săi, generând schimbare pozitivă, competitivitate și
prosperitate.
Prin însuși obiectul de activitate al businessului companiei, tehnologia informației,
oferim produse și servicii care promovează accesul nemijlocit la informații, incluziunea
socială, financiară, tehnologică și de orice natură, îmbunătățirea calității vieții,
îmbunătățirea mediului de business, inovația și protecția mediului.
Soluțiile oferite de CTH Software au impact asupra a milioane de cetățeni din
întreaga lume, din domenii precum educația, sănătatea, agricultura, precum și asupra
angajaților din companiile private din diverse sectoare economice.
De la an la an ne îmbunătățim activitatea de su stenabilitate, fiind mai atenți la
obiective și la rezultate și încercând să le măsurăm cât mai obiectiv. Unele dintre aceste
activități, precum consultarea stakeholderilor, a fost realizată în mod proactiv încă de la
înființarea companiei având ca scop do rința de a ne îmbunătăți produsele și serviciile.
Din 2013, anul în care am raportat pentru prima dată în mod formalizat realizările
noastre în domeniul responsabilității sociale, ne -am propus să ne referim și la acele aspecte
ale activității care prezintă relevanță pentru business -ul nostru, precum și pentru
stakeholderii companiei. Folosim raportul de sustenabilitate pentru a reflecta, în mod
voluntar, opinia tuturor celor cu care relaționăm în comunitatea de business în care operăm,
la nivel economic, so cial, cultural și de protecție a mediului.
Din 2013 publicăm anual Raportul de Responsabilitate Socială Corporativă.
Pentru că dorim ca business -ul nostru să fie unul sustenabil, începând cu acest an, ne
propunem să trecem la un nivel superior al raportăr ii CSR, un nivel standardizat și
acreditat, bazat pe expertiza și competența Global Reporting Initiative (GRI). Lider în
domeniul sustenabilității, GRI promovează utilizarea raportării standardizate, care ajută
companiile să promoveze și să își dezvolte ac tivitățile către o economie globală
sustenabilă.
Am aderat la acest program în mod voluntar, din dorința de a ne îmbunătăți calitatea
produselor și serviciilor oferite, prin obținerea unui feedback cât mai realist din partea
tuturor stakeholderilor la car e ne raportăm și nu în ultimul rând pentru a măsura impactul
activității noastre într -un mod cât mai transparent și profesionist.
Stakeholderii la care ne raportăm în cadrul business -ului companiei sunt reprezentați
de:
1. Lanțul de valoare, clienți și pa rteneri;
2. Acționari;
3. Angajați;
4. Autorități și instituții;
5. Mediu.
2.2 Raportarea performanței de sustenabilitate
CTH Softwarw alocă o atenție deosebită responsabilității corporatiste sustenabile.
Principiile CSR au fost incluse în toate aspectele activității companiei, inclusiv în strategia
de dezvoltare a produselor.

Eforturile CSR sunt unele naturale, ce derivă di n însăși filozofia companiei și ating
aspecte importante ale dezvoltării economice sustenabile, societății și protecției mediului.
Din anul 2013, CTH Software a început raportarea voluntară a activităților CSR,
fiind una dintre primele companii de pe piața locală ce s -a implicat în mod responsabil să
raporteze aceste acțiuni.
2.3 Principiul materialității, astecte relevante identificate și aria de relevantă a
acestora
Conform metodologiei de aplicare a Standardelor și Principiilor de Raportare Global
Report ing Initiative, versiunea G4, în stabilirea conținutului acestui raport am avut în
vedere patru principii:
1. Principiul implicării grupurilor cointeresate în procesul de raportare;
2. Principiul raportării în contextul dezvoltării sustenabile;
3. Principi ul materialității;
4. Principiul asigurării caracterului complet al raportului.
Pe baza acestor principii ne -am ghidat în toate etapele de elaborare a raportului, de
la identificarea aspectelor relevante și colectarea informațiilor necesare pentru acoperir ea
indicatorilor de evaluare a performanței de sustenabilitate, până la procesarea datelor,
structurarea și redactarea documentului.
Principiile pentru stabilirea conținutului raportului impun o serie de cerințe ce
asigură atât relevanța cât și caracterul complet al informațiilor publicate în acest raport:
• dialogul și implicarea grupurilor cointeresate în procesul de raportare;
• identificarea tuturor aspectelor relevante în raportare, având în vedere atât
prioritățile strategiei de dezvoltare pe termen mediu și lung a organizației, cât și interesele
și așteptările principalelor grupuri cointeresate ale acesteia, clienți, angajați, parteneri,
acționari și societate;
• identificarea și includerea în raport a tuturor elementelor semnificative ce reflectă
performanța de sustenabilitate a organizației, punând în evidență impactul direct și indirect,
intern și extern, de natură economică, socială și de mediu.
Astfel, pentru identificarea aspectelor relevante abordate în raport, au fost avute în
vedere toate mec anismele de dialog, consultare și implicare a principalelor grupuri
cointeresate:
• studiul anual de evaluare a satisfacției clienților, realizat de către Departamentul de
Asigurare a Calității;
• auditul intern realizat anual pentru evaluarea satisfacției angajaților, efectuat de
către Departamentul de Resurse Umane;
• mecanismele interne de înregistrare și soluționare a plângerilor angajaților, aflate
permanent la dispoziția acestora;
• consultarea trimestrială a Adunării Generale a Acționarilor;
• implic area echipei de management și a tuturor angajaților, începând de la Directorul
General până la reprezentanții tuturor departamentelor care au responsabilități în domeniile
vizate de aspectele relevante: resurse umane, calitate, marketing/vânzări, juridic, financiar,
cercetare și dezvoltare, administrativ și achiziții.
Conform studiului de evaluare a satisfacției clienților, realizat prin chestionar în
perioada noiembrie 2017 -ianuarie 2018, principalele teme de interes evidențiate de către
clienții CTH Soft vare sunt:
• performanța produselor;
• disponibilitatea echipei de implementare;
• relația cu utilizatorii;
• impactul activităților organizației. Auditul intern pentru evaluarea satisfacției
angajaților, efectuat pe bază de interviuri în perioada iunie -decembrie 2017, evidențiaz ă
următoarele teme de interes pentru aceștia:

• sănătatea la locul de muncă;
• dezvoltarea profesională;
• performanța profesională;
• transparența în comunicarea internă;
• comportamentul etic. De asemenea, în perioada ianu arie-decembrie 2017,
mecanismele interne de înregistrare și soluționare a plângerilor au consemnat preocupări
ale angajaților cu privire la sănătate și siguranță la locul de muncă și tratament echitabil.
La rândul lor, consultările trimestriale la nivelul Adunării Generale a Acționarilor
realizate în perioada ianuarie -decembrie 2017 au scos în evidență următoarele teme
relevante:
• guvernarea corporatistă;
• performanța economică;
• performanța socială. Pentru un plus de relevanță, rezultatele tuturor aces tor
consultări interne și externe au fost confruntate cu o cercetare anterioară perioadei de
raportare, care s -a efectuat, însă, asupra unor categorii mai largi de grupuri țintă:
• clienți (din sectoarele privat și de stat);
• competitori;
• parteneri;
• mass media . Conform studiului, realizat prin interviu în luna iunie 2015 de către
D&D Research și Brandient, temele de interes privitoare la activitățile și performanța
CTH Software sunt:
• dezvoltarea pe piețele internaționale;
• mărirea portofoliulu i de soluții și proiecte;
• transparența și comunicarea externă;
• leadership.
Pentru elaborarea listei de aspecte relevante au fost realizate consultări interne cu
persoane din managementul organizației.
În cadrul acestor consultări, aspectele relevante rezultate din dialogul cu grupurile
cointeresate au fost coroborate cu temele semnificative rezultate în urma celor patru ediții
anterioare ale rapoartelor de responsabilitate socială, dar și cu aspectele vizate de
standardele internaționale la care a ader at organizația, precum:
• Standardul Internațional de Management de Mediu ISO 14001:2004;
• Standardul Internațional de Management al Calității ISO 9001:2008;
• Standardul Internațional de Management al Securității Informației ISO 27001;
• United Nations Global Compact, în cadrul căruia organizația elaborează anual
raportul Communication on Progress;
• Partnering Against Corruption Initiative.
Tabelul de mai jos redă aspectele relevante identificate în procesul de dialog și implicare
a grupurilor cointeresate:

Clienți
• Etichetarea produselor și
serviciilor;
• Comunicarea de marketing;
•Confidențialitatea datelor, a
relațiilor contractuale;
• Conformitate;
• Impact economic
indirect.
Acțonari
• Performanță
economică;
• Impact economic
indirect;
• Anticorupție;
• Comportament
anti-concurenția l. Angajați
• Angajare și retenție;
• Relații angajați management
• Sănătate și siguranță la locul
de muncă;
• Training și educație;
• Diversitate și oportunități
egale;
• Remunerare egală pentru
femei și bărbați;
• Mecanism de soluționare a
plângerilor privind practicile
de muncă.

Tabelul de mai jos redă aspectele relevante incluse în raportare pentru fiecare dintre
categoriile de indicatori de performanță, precum și aria de relevanță a acestora:

ADSPECT RELEVANȚĂ ARIA DE RELEVANȚĂ
CATEGORIA PERFORMANȚĂ ECONOMICA
Performanță
economică Relevant în
interiorul
organizației Performanța economico -financiară a
organizației este relevantă în primul rând
pentru acționari, management și angajați.
Parteneri
• Impact
economic
indirect
• Anticorupție
• Comportament
anti-concurențial Autorități și Instituții
• Anticorupție
• Politici publice
• Comportament
anti-concurențial
• Conformitate
• Mecanism de soluționare
a plângerilor privind
impactul asupra societății Mediu
• Energie;
• Apă;
• Producere de deșeuri;
• Conformitate;
• Mecanism de soluționare
a plângerilor privind
impactul de mediu.

Impact economic
indirect Relevant atât
în afara
organizației cât
și în interiorul
acesteea
Impactul economic indirect generat prin
soluțiile software și serviciile organizației
este în primul rând relevant pentru clienții,
utilizatorii și beneficiarii direcți și indirecți
ai aplicațiilor CTH Software: de la
companii private medii și mari, până la
companii și instituții publice din țară și
străinătate. Direct și indirect, produsele și
serviciile CTH Software generează
incluziune informațională, eficientizând
munca în organizații, permițând
raționalizarea resurselor, reducând timpul
și volumul de muncă, înlesnind procesul de
decizie în organizații și instituții publice.
Prin proiectele sale,compania antrenează o
mulțime de parteneri, furnizori,
subcontractori și consultanți, contribuind
indirect la crearea de locuri de muncă, la
dezvoltarea îndustriei IT la nivelul întregii
țări și la promovarea industriilor inovative
pe piețele internaționale. Impactul
economic indirect este, de asemenea,
relevant pentru organizație, a cărei misiune
este tocmai incluziunea informațională la
nivelul beneficiarilor.

Detalii în secțiunea dedicată acestui
indicator.

CATEGORIA PERFORMANȚĂ DE MEDIU
Energie Relevant atât
în interiorul
organizației cât
și îănafara
acesteia

Performanța de mediu a organizației este
relevantă pentru managementul
organizației, preocupat să asigure
dezvoltarea sustenabilă a companiei prin
sigurarea unui management responsabil al
mediului. În acest sens, CTH Software a
implementat Standardul Internațional de
Management de Mediu ISO 14001:2004.
Consumurile de resurse, reciclarea și
conformitatea cu legislația și standardele
internaționale sunt relevante pentru
industria IT, pentru mediul de afaceri și
societatea în ansamblu.

Pentru detalii, a se vedea secțiunea
dedicată performanței de mediu. Apă
Producere de deșeuri
Conformitate
Mecanism de soluționare

a plângerilor privind
impactul de mediu

CATEGORIA PERFORMANȚĂ
SUBCATEGORIA PRACTICI PRIVIND RELAȚIILE CU ANGAJAȚII ȘI MUNCA DECENTĂ
Angajare și reținere Relevant în
interiorul
organizației Toate aspectele privind angajații, de la
relațiile cu managementul până la
sănătatea la locul de muncă, dezvoltarea
profesională, dezvoltarea carierei și
egalitatea, sunt relevante în egală măsură
pentru managementul și angajații
organizației.

Angajații companiei sunt integrați în
programe de dezvoltare profesională și a
carierei, beneficiind, după caz, de cursuri
de perfecționare, de specializare, programe
de leadership și evaluări ale performanței
și carierei.

Pentru detalii privind indicatorii de
performanță, a se vedea Capitolul
Angajați . Relații angajați –
management
Sănatate și siguranță la
locul de muncă
Trening și educație
Diversitate și oportunități
egale
Remunerare egala pentru
femei și barbați
Mecanism de soluționare a
plângerilor privind
practicile de munca

CATEGORIA PERFORMANȚĂ SOCIALĂ
SUBCATEGORIA AUTORITĂȚI ȘI INSTITUȚII PUBLICE
Anticorupție Relevant atât
în interiorul
organizației cât
și înafara
acesteia Transparența, conformitatea cu
reglementările și standardele asumate,
anticorupția ori principiulconcurenței
loiale sunt esențiale pentru asigurarea unui
climat de afaceri sănătos într -o piață
emergentă.

Aceste aspecte sunt relevante atât în
interiorul organizației, pentru acționari,
manageri și angajați,cât și în afara acesteia,
pentru partenerii din întregul lanț de Politici publice
Comportament
anticoncurențial
Conformitate
Mecanism de soluționare a
plângerilor privind
impactul asupra societății

furnizori, pentru competitori și pentru
societate în ansamblu.

CTH Software a inițiat o serie de
demersuri ce au drept scop sensibilizarea și
educarea angajaților,
precum și implementarea standardelo r de
etică și bună guvernare. Câteva dintre
acestea sunt: elaborarea și promovarea
internă și la nivelul tuturor grupurilor
cointeresate a Codului de Etică și
Manualului Anticorupție al companiei ;
aderarea în 2011 la Parteneriatul pentru
Combaterea Corupți ei (PACI); aderarea și
implicarea în redactarea Ghidului Anti –
corupție și Anti-mită și a Codului de
Guvernare Corporativă dezvoltate de către
Camera de Comerț Româno -Americană
(AmCham); raportarea anuală conform
principiilor Acordului Global al Națiunilor
Unite (UNGC); raportarea anuală a
performanței de responsabilitate
socială/sustenabilitate.

Pentru detalii, a se vedea indicatorii
specifici din secțiunea Etica în afaceri .

CATEGORIA PERFORMANTĂ SOCIALĂ
SUBCATEGORIA RESPONSABILITATE PRIVIND PRODUSELE ȘI SERVICIILE FURNIZATE

Etichetarea produselor și
serviciilor Relevant atât în
interiorul
organizației cât
și în afata
acesteia Administrarea organizațiilor, fie ele mari
companii, întreprinderi mici și mijlocii sau
instituții publice, nu mai poate fi astăzi
imaginată fără informatizare, fără aplicații
software capabile să înregistreze și să
proceseze cantități tot mari de date, din ce
în ce mai complexe. Dincolo de nevoile
beneficiarilor, viteza cu care se schimbă
noile tehnologii, îndeosebi în domeniul
IT,precum și competiția acerbă din această
piață constituie o provocare căreia o casă
de sof tware nu poate să -i facăfață decât
acordând clienților și produselor o
importanță deosebită. Cercetarea,
preocuparea pentru dezvoltarea de noi
produse, investiția în calitate și în
pregătirea profesională a angajaților sunt
dimensiuni esențiale ale strateg iei de
dezvoltare pe termen lung a companiei
CTH Software. Orientarea către client ,
calitatea și inovarea sunt trei dintre
valorile centrale care orientează politicile Comunicarea de marketing
Protecția datelor clienților
Conformitate

și programele organizației privind
cercetarea, dezvoltarea de produs,
marketingul și rel ațiile cu clienții. Printre
demersurile întreprinse de organizație în
domeniul responsabilității privind
produsele și serviciile furnizate, se numără
respectarea cerințelor Standardului ISO
9001:2008 de Management al Calității
implementat, respectarea ceri nțelor ISO
27001 de Management al Securității
Informației implementat și realizarea de
studii periodice de evaluare a satisfacției
clienților.

Satisfacția clienților, comunicarea de
marketing, asigurarea protecției datelor
clienților / utilizatorilor și c onformitatea
cu legile și regulamentele privind
utilizarea produselor și serviciilor
reprezintă o preocupare atât pentru
managementul și angajații companiei, cât
și pentru clienții, utilizatorii și beneficiarii
soluțiilor de software dezvoltate.

Pentru d etalii, a se vedea indicatorii
specifici și secțiunile
Clienți, Parteneri și Premii .

3. Lanțul de valoare
Lanțul de valoare la care ne raportăm în acst document include clienții, partenerii și
furnizorii companiei CTH Software.

3.1 Clienții companiei
Ne dorim ca soluțiile noastre globale de IT, conceptualizate în România, să genereze
schimbare pozitivă, prosperitate și competitivitate clienților noștri, asigurându -le accesul
la progres. (cuvânt Președinte și Director General)
Punctul central al busine ss-ului CTH Software sunt clienții. Astfel, una dintre
valorile de bază care ne definesc este orientarea către client .
Ne propunem să oferim clienților com paniei soluții IT care să acopere întocmai
nevoile și cerințele lor.
Pentru a putea acoperi o largă paletă de cerințe de piață, CTH Software oferă o gamă
largă de produse, de la soluții la cheie până la soluții create după specificații unice ale
clientului . Compania este alături de client pe parcursul întregului lanț de achiziție,
oferindu -i suport în analiza nevoilor, designul soluției, asigurarea calității, CLIENȚI PARTENERI FURNIZORI

implementare, instruire, suport tehnic și orice alt fel de serviciu pe care clientul îl
consideră important pentru succesul proiectului.
Pentru a satisface nevoile clienților companiei, am adoptat un set de reguli, valori și
norme aplicabile stakeholderilor, care contribuie la atingerea acestei misiuni: Acționarii,
Angajații, Partenerii, Furnizorii, Colaboratorii și Subcontractorii .
3.1.1 Structura portofoliului de clienți
În acest moment, CTH Software înglobează cu succes în portofoliul său peste 1.500
de clienți din 27 țări de pe 4 continente , oferindu -le sisteme informatice bazate pe
tehnologie de ultimă oră, cu adresabilitate în domeniile eLearning, eHealth, eCustoms,
eAdministration, eAgriculture și eBanking .

Evoluția numărului de clienți CTH Software / 2007 – 2017

Soluțiile noastre se adresează atât sectorului privat, cât și sectorului public.
Clienții noștri sunt companii medii și mari din toate sectoarele industriale și
comerciale, companii prestatoare de servicii, instituții publice locale și centrale, dar și
societăți cu capital de stat.
Compania a implementat peste 3.500 de proiecte IT (multe dintre ele la scară
națională), în țări situate în Europa Centrală și de Est, în țări membre ale Uniunii Europene,
țări din Comunitatea Statelor Independente (CSI), Orientul Mijlociu și Nordul Africii.
Implementând soluții IT complexe, CTH Software e ste de peste 10 ani în topul
liderilor pieței locale de software . Această poziție reflectă permanenta preocupare a
echipei pentru dezvoltarea și îmbunătățirea portofoliului de produse – un factor cheie în
anticiparea nevoilor pieței în continuă creștere.
Ca rezultat, compania noastră a fost mereu în măsură să ofere soluții competitive
clienților din toate sectoarele economice.

02004006008001000120014001600
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017350400450600850111413001350140114721513

Printre clienții companiei se numără
Educație
Ministerul Educației Naționale din Romănia
Ministerul Educației din Emiratele Arabe
Ministerul Educației din Azerbaijan
Ministerul Educației din Maroc
Ministerul Educației din Cipru
Ministerul Educației din Kazahstan
Ministerul Educației din Malta
Sănătate
Casa Națională de Asigurări de Sănătate din
România
Casa de Asigurări de Sănătate din Bulgaria
Agricultură
Agenția de Plăți pentru Dezvolare Rurală și Pescuit
Agenția de Plăți și Investiții pentru Agricultură
Instituții vamale
Administrația Vamală din Macedonia
Administrația Vamală din Turcia
Birou de credit
Direcția Generală a Vămilor din România
Biroul de Credit din România
Biroul de Credit din Republica Moldova

3.1.2 Evaluarea satisfacției clienților
CTH Software a derulat în 2017 un studiu de evaluare a satisfacției clienților, cu rezultate
pozitive, ce arată o creștere față de 2016.
• Perioada realizării: – decembrie 2017 -ianuarie 2018;
• Autor: CTH Sostware, Departamentul de Asigurare a Calității;
• Teme de interes: performanța produselor, relația cu utilizatorul, impactul
activităților;
• Instrumente de cercetare: chestionar standardizat;
• Frecvența studiului: anual.

Graficul de satisfacție al clienților CTH Software – Raport pe anul 2017

Mulțumiți de CTH Software în calitate de furnizor IT
Impact pozitiv asupra clienților
Flexibilitatea, adaptabilitatea și profesionalismul echipelor deimplementare
Mulțumiți de calitatea comunicării cu CTH Software
Mulțumiți sau foarte mulțumiți de calitatea soluțiilor
Mulțumiți sau foarte mulțumiți de calitatea serviciilor
3.1.3 Proiecte reprezentative
Cele mai importante inițiative ale CTH Software în 2017 sunt:
1. Extinderea proiectelor internaționale
Extinderea activității pe piețele externe, consolidată în ultimii 7 ani, validează
expertiza obținută prin derularea proiectelor naționale de anvergură.
În prezent, operăm în 27 de țări din Comunitatea Statelor Independente, Orientul
Mijlociu, Nordul Africii și Uniunea Europeană.
Peste 30% din cifra de afaceri provine din exportul de know -how, soluțiile de
eLearning deținând preponderența.
2. Proiect pentru îmbunătățire a sistemului românesc de sănătate
Pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) din România, CTH
Software a colaborat în 2017 la implementar ea dosarului electronic de sănătate , cu impact
asupra tuturor celor peste 19 milioane de asigurați.
Acest proiect întregește expertiza în soluții de tip eHealth a companiei, alături de
cardul național de sănătate și prescripția electronică . Cele trei aplicații se conectează prin
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) la Platforma Informatică a Asigurărilor d e
Sănătate (PIAS), cu scopul de a eficientiza sectorul medical.
Prin SIUI sunt administrate lunar peste 50 milioane de documente corespunzătoare
celor peste 16 milioane servicii medicale și farmaceutice, prestate la nivel național.
3. Proiecte naționale finan țate din fonduri europene
CTH Software a contribuit la dezvoltarea proiectelor finanțate din fonduri europene
90,9%
81,8%
100%
93,9%
84,8%
90,9%

– Dezvoltarea resurselor umane POSDRU , Creșterea Competitivității Economice
POSCCE , Dezvoltarea Mediului POSMEDIU , care generează dezvoltare loca lă și
stimulează dezvoltarea economică și socială. Milioane de beneficiari români au avut acces
la instrumente tehnologice de ultimă generație, ceea ce le sporește competitivitatea pe piața
europeană a muncii, prin îmbunătățirea nivelului de specializare. De asemenea, ele au
oferit mediului de afaceri autohton posibilitatea de dezvoltare la standarde europene.
Peste 200.000 de utilizatori au beneficiat de serviciile CTH Software în cadrul celor
peste 200 de proiecte finanțate din fonduri europene.
4. Proiecte noi pentru Comisia Europeană
În 2017 a demarat Proiectul pentru „Creșterea capacității organizațiilor de
consumatori” pentru Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori a Comisiei
Europene, și Directoratul General Sanco, un program de formare, inclus iv prin metode
eLearning, care va susține organizațiile de consumatori din toate statele membre UE în
promovarea drepturilor cetățenilor europeni.
Din 2014, CTH Software a semnat contracte -cadru pentru peste 20 de proiecte pentru
organizații ale Comisiei Europene, precum Oficiul de Publicații al Uniunii Europene,
EUROSTAT -Institutul de Statistică a Uniunii Europene, Agenția Europeană de Siguranță
a Aviației, EuropeAid.
5. Record de premii internaționale pentru expertiza în eLearning:
„Proces educațional optimizat în viziunea competențelor societății cunoașterii” este
un proiect implementat de Ministerul Educației Naționale, prin Unitatea de Management
al Proiectelor cu Finanțare Externă, în parteneriat cu CTH Software și Universitatea
Națională de Apărare „Carol I”.
Proiectul educațional inovativ, realizat în totalitate cu expertiză, know -how și
tehnologie românească, a devenit vedeta anului 2017, cu un număr record de distincții
oficiale, naționale și internaționale. Este vorba despre un proces didactic i novator, unic în
România, care utilizează învățarea bazată pe proiect, în context transdisciplinar, cu
sprijinul dispozitivelor multi -touch. Scopul acestei soluții a fost acela de a îmbunătăți
colaborarea între elevi și profesori, de a angaja elevii în ac tivități de grup, de a -i motiva
să experimenteze, făcând trecerea de la învățarea bazată pe memorare la cea bazată pe
descoperire și construire a cunoașterii.
6. Demararea proiectelor pentru informatizarea învățământului primar și
secundar din Malta
Printr e obiectivele companiei pentru anul trecut s -a numărat extinderea prezenței
internaționale. Astfel, pentru Ministerul Educației din Malta, CTH Software a început
implementarea de conținut educațional 100% personalizat pentru învățământul secundar și
primar , în cadrul celui mai amplu proiect educațional desfășurat la nivel național în țara
insulară.
Performanța este deosebită deoarece învățământul din Malta este unul dintre cele
mai competitive sisteme educaționale din Europa, puternic orientat către tehnolo gii
moderne care sprijină procesul de învățare.
7. Lansarea de noi produse cu tehnologii inovatoare
Tehnologiile de ultimă generație contribuie la informatizarea societății și a
economiei românești.
În 2017 compania și -a îmbogățit portofoliul cu soluții ce utilizează tehnologii Cloud.
Gama de produse CTH Software: Cloud reprezintă soluții eficiente pentru instruirea
personalului, gestiunea documentelor și administrarea afacerilor, bazate pe tehnologiile
Cloud (AeL, CTHADOC și CTH Software Applications 2020 ).
Sistemul ADLIC a fost desemnat “Cel mai bun proiect de cloud pentru sectorul
public” la EuroCloud Awards 2017.

Între produsele inovatoare realizate în 2017 se menționează manualele digitale ,
perfect adaptate curriculei naționale. Lecțiile cuprind secvențe audio, video, animații,
simulări, activități în laboratoare reale sau virtuale, e -portofoliu în care pot fi salvate toate
temele și încercările elevilor.
Între noutățile lansate în 2017 intră și aplicația CTH Software Business Analyzer ,
accesibilă de pe dispozitive mobile -un adevărat tablou de bord pentru manageri. Sistemul
„consiliază” managerii în activitățile de planificare, urmărire, control și prognoză și oferă
suport informațional pentru adoptarea strategiilor de control al costurilor și de i dentificare
a surselor de creștere a profitului.
3.2 Partenerii companiei
3.2.1 Prezentarea portofoliului de parteneri
În actuala economie globală, cu o piață concurențială foarte puternică, doar
tehnologia de ultimă oră poate fi un factor determinant pent ru succesul unei companii.
Eforturile companiei evidențiate în acest raport se îndreaptă spre clădirea de parteneriate
strategice de lungă durată. Doar lucrând împreună, companiile pot genera progres în cadrul
comunităților în care operează, fiecare punând la dispoziție expertiza, resursele și
beneficiile unice pe care le deține.
Pornind de la aceste principii, CTH Software se focusează spre construirea de
parteneriate strategice de lungă durată, cu cei mai importanți jucători din domeniul IT,
companii cu o vastă expertiză și recunoaștere internațională.
3.2.2 Acțiuni realizate în anul 2017
În anul de raportare 2017, au fost reînnoite parteneriatele cu liderii mondiali în IT:
• Intel Premier Elite Partner;
• ORACLE Platinum Partner;
• Microsoft Gold Certified Partner/Authorized Education Reseller;
• IBM Business Partner;
• HP Sales and Service Partner;
• BULL;
• Ventyx;
• T-Systems;
• Samsung.
Pe lângă aceste parteneriate strategice, CTH Software a încheiat o serie de
parteneriate naționale, internați onale sau locale, cu companii ce oferă servicii și produse
conexe, menite să sprijine implementarea. Parteneriatele încheiate se bazează pe obiective
clar definite.
Pe lângă dezvoltarea de parteneriate strategice, compoania CTH Software este
membru activ al următoarelor inițative și asociații:
• Partnering Against Corruption Initiative (PACI);
• United Nations Global Compact;
• Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR);
• Alianța Digitală pentru România;
• Grupul Consultativ ISTAG al Uniunii Europe ne (Information Society Technologies
Advisory Group);
• Integrating Healthcare Enterprise (IHE);
• Camera de Comerț Româno -Americană (AmCham);
• Camera de Comerț și Industrie a Franței în România CCIFER;
• Business Software Alliance;
• Fundația Europeană p entru Calitate în e -Learning (Efquel);
• Asociația pentru Dezvoltarea Societății Informaționale;
• Asociația Română pentru Industria Electronică și Software (ARIES);
• Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS);

• Romania Luxemburg Business Forum Asbl (ROMLUX);
• Loja de Business;
• Federația Patronatelor din Turism și Servicii.
În cadrul acestor organizații, compania contribuie la îmbunătățirea climatului de
afaceri, promovând transparența și competitivitatea.
3.2 Furnizorii noștri
3.3.1 Prezentarea portofoliului de furnizori
În relația cu furnizorii compania are în vedere calitatea produselor și serviciilor
oferite clienților, beneficiile mutuale, un cadru legal și juridic transparent și stabilirea și
respectarea unui mod de lucru agre at. Furnizorii cu care suntem în relații contractuale sunt
informați asupra standardelor de calitate pentru care avem certificare, asupra procedurilor
de lucru interne.
Periodic, compania efectuează o evaluare a produselor și serviciilor oferite de
furnizo ri și stabilește continuarea relației sau încheierea contractului cu furnizorii.

Evoluția portofoliului furnizorilor SIVECO în 2013 față de 2012

2016 – Hrdware, 5 furnizori; Software, 9 furnizori; Instruire, 72 furnizori;
Implementare/Dezvoltare, 65 f urnizori; Altele(incluzând marketing), 55 furnizori.
2017 – Hardware, 14 furnizori; Sioftware, 9 furnizori; Instruire, 67 furnizori;
Implementare/Dezvoltare, 66 furnizori; Altele (incluzând marketing), 54 furnuizori.
4. Acționarii companiei
4.1 Structura acționariatului
În anul 2017 managementul CTH Software a achiziționat integral pachetul de acțiuni
deținut în companie de către fondurile de investiții Enterprise Investors și Intel Capital .
Astfel, managementul companiei deține o cotă de 36,29% , iar CTH N etherlands o cotă de
63,71% din acțiunile companiei.
Începând din anul 2014, Enterprise Investors și Intel Capital au deținut 32,5% din
acțiunile companiei.
Pentru CTH Software, expertiza internațională și resursele celor două fonduri de
investiții au înse mnat un impuls și un sprijin spre dezvoltarea unei afaceri de succes la
scară regională.
5972
65
55
14
967
66
54
2016
2017

“Am învățat foarte multe din parteneriatul cu Intel și Enterprise Investors. Interesul
investitorilor pentru compania noastră ne onorează, dar am decis să ne valorificăm noi
înșine atuurile și experiența câștigată”.( Vicepreședinte Strategie)
”De la investiția companiei din 2011, sa văzut cum CTH Software a crescut și a
devenit unul dintre principalii jucători în domeniul eLearning și al aplicațiilor software
pentru companii. Intel Capital felicită managementul CTH Software pentru această
tranzacție”. ( Director al Intel Capital pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa și
Rusia)
“Sunt sigur că echipa de management și actualii acționari vor continua să
implementeze strategia de creștere și vor reedita succesele deja înregistrate și pe alte piețe
în creștere rapidă”. ( Partener la Enterprise Investors , responsabil cu această investiție)
Pentru a susține atingerea obiectivelor financiare și de dezvoltare sustenabilă,
acționarii CTH Software au adoptat un set de valori corporatiste unice, care definesc
compania.
Acționari persoane juridice
CTH Software S.A CTH Netherlands B .V CTH Software Internațional
Calitate: asociat Calitate: asociat Calitate: asociat
Naționalitate: română Naționalitate: olandeză Naționalitate: română

4.2 Rezultatele financiare ale companiei
În 1995, anul înființării CTH Software, venitul înregistrat a fost de 2.000 de dolari.
În anii următori, compania a avut o rată de creștere anuală constantă, astfel că în anul 2000
firma a înregistrat primul milion de dolari, exclu siv din exportul de software.
Implementarea unor proiecte complexe IT internaționale a determinat o creștere susținută,
astfel că, în 2017, compania a ajuns la un venit de 65 de milioane de euro.
„2017 a însemnat pentru compania CTH Software continuarea ș i dezvoltarea
proiectelor strategice inițiate în anii precedenți, dar și lansarea unora noi, în paralel cu
dezvoltarea de soluții adaptate cerințelor tot mai ridicate ale beneficiarilor de pe piața
românească și internațională.
Distincțiile internaționale primite de -a lungul anului de la organizații recunoscute
internațional pentru profesionalism și obiectivitate ne -au confirmat că strategia noastră de
dezvoltare este corectă. Ea ne -a permis să ne menținem în topul furnizorilor de IT, în
CTH Netherlands
63,71%Managementul
CTH Software
36,29%

condițiile unei co ncurențe globale acerbe. Un atu esențial s -a dovedit profesionalismul
echipei noastre”. (Președinte și Director General)

Cifra de afaceri și profitul net în 2017
(exprimate în Euro)

4.3 Poziția pe piață a companiei
Potrivit studiului realizat de International Data Corp (IDC) , CTH Softwatre a ocupat
în 2017 primul loc pe piața de suport software și instalare (11,2%) și pe cea a integratorilor
de software (14,3%).
CTH Software este un jucător foarte important pe piața furnizorilor de soluții IT
pentru trening și educație cu o cotă de piață de 10,5% și pe cea a aplicațiilor software
customizate cu o cotă de piață de 12,5%.
De asemenea, CTH Software ocupă o poziție de top pe piața serviciilor IT cu o cotă
de piață de 5,6%.
Pe piața locală de EAS, CTH Software s -a aflat în topul furnizorilor de soluții pentru
managementul afacerilor (Enterprise Application Suite – EAS) cu o cotă de piață de 24,9%,
conform studiului realizat de IDC.
CTH Software este pe primul loc pe segmentul soluțiilor dedicate înt reprinderilor –
Enterprise Resource Management, cu 26,3% cotă de piață și pe poziții de top pe
următoarele segmente: Business Analytics cu 23,6% cotă de piață, Customer Relationship
Management – 23,3% și Supply Chain Management – 23,8%.

6%
94%Profit net: 3.766.000
Cifră de afaceri: 65.000.000

Romani an IT Service Leaders
2008 -2017

Sursă: IDC
Aceste rezultate confirmă performanța economică și dezvoltarea sustenabilă a
companiei, raportate către acționarii mai sus menționați.
În anul 2017 au avut loc patru întâlniri ale Adunării Generale a Acționari lor, ce au
avut în vedere îmbunătățirea continuă a activității companiei și au abordat teme precum
guvernarea corporativă, performanță economică și performanță socială.
5. Angajații noștri
„Echipa este cel mai prețios bun pe care compania noastră îl deține și cu siguranță
este formată din cei mai buni profesioniști de pe piață ”. (Vicepreședinte Resurse Umane
și Calitate)
5.1 Distribuția angajaților
În anul 2017,CTH Software avea un număr de 1.000 de angajați la nivel internațional,
dintre care 822 la sediul central din București, distribuiți astfel:

Distribuirea angajaților pe domenii de activitate
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
HP 11,11 19,64 35,3 48,15 73,6 91,92 83,69 106,7 118,09 115,26
CTH Software 16,74 21,63 27,5 33,42 52,11 40,8 38,29 39,54 51,54 46,97
IBM 22,37 27,22 35,84 44,02 58,53 45,3 43,19 39,74 40,84 29,99
S&T 23,11 20,56 25,84 40,3 46,27 51,56 48,58 35,26 29,99 24,05020406080100120140million$
11%
14%
75%Administrativ
Comercial
Operațional

Distribuirea angajaților pe departamente

Distribuirea angajaților în funcție de gen

2,2%8,8%
14%
2,2%
1%
2%
1%
8,8%
8,8% 9,9%14%30%1,1%Resurse Umane și
Asigurarea Calității
Financiar, IT,
Administrativ
Comercial,Presales,Bid
PMO
OAPPS
eNuclear
eCostoms
CAD
eAgriculture
eHealth
EAS
eLearning
Fonduri Structurale
49% 51%
Femei (401)
Barbați (421)

Raportul dintre numărul angajaților aflați în relații de subordonare și numărul total al
angajaților,în funcție de gen:

Conducere Subordonare

Rata de retenție a angajaților
Integrarea noilor angajați și menținerea retenției la nivelul industriei este o
preocupare constantă a departamentului Resurse Umane. Procesul de retenție a
personalului începe încă din prima zi de lucru a noilor angajați.
Integrarea cu succes a noilor colegi presupune parcurgerea câtorva pași: prezentarea
companiei, organizarea și funcționarea acesteia, regulile interne, modalitățile și regulile de
comunicare. La sfârșitul anului 2017 fluctuația personalului a fost de 18%.
5.2 Valorile angajaților
Loialitatea angajaților față de companie a făcut posibilă atin gerea performanțelor
obținute de CTH Software în cei 22 ani de existență.
5.3 Mediul de lucru la CTH Software
Politicile CTH Software urmăresc ca niciunul din angajați să nu fie privilegiat sau,
dimpotrivă, victima discriminărilor în privința rasei, a nați onalității, etniei, limbii, religiei,
categoriei sociale sau convingerilor sale sexuale. Angajații au dreptul la un salariu egal
pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și atisfăcătoare, dreptul de a înființa
sindicate și de a se afilia unor sindic ate, dreptul la îngrijire medicală, la securitate socială
și la servicii sociale.
100% din angajații cu contract de muncă individual, pe perioadă nedeterminată,
beneficiază și de prevederile contractului colectiv de muncă.
Drepturile tinerilor părinți sun t respectate cu strictețe la CTH Sofctware. Astfel, în
2017, 11 colegi au intrat în concediu parental, numai femei, dar la CTH Software și bărbații
sunt încurajați să beneficieze de dreptul la concediu de creștere și îngrijire a copilului.
În decursul anului 2017, 21 de angajați au revenit la lucru, după încheierea
concediului parental, rata de retenție fiind de 100%, la un an de la revenirea la serviciu.
CTH Software oferă angajaților săi:
• Un mediu de lucru în care sunt încurajate munca și spiritul i novativ;
• Oportunitatea de a lucra în cea mai importantă companie de software din
România și de a participa activ la proiectele de anvergură pe care le derulează;
• Șansa de a lucra alături de o echipă competentă de specialiști, cu expertiză
recunoscută i nternațional.
46% 54%
Femei (51)
Barbați (59)
49% 51%
Femei (350)
Barbați (362)

Beneficii și recompense pentru angajații cu normă întreagă
Zile de
vacanță
suplimentare

Abonamente de
sănătate la
clinici medicale
private Concediu
paternal Tichete
de
masă Transport cu
microbuzele
companiei Cafeteria la
fiecare etaj
al cladirii, cu
apă, cafea și
ceai gratuite

Angajații temporari sau part -time beneficiază de transport gratuit și acces la
cafeteria. Valori promovate de CTH Software în rândul angajaților:
• Loialitate și devotament față de companie;
• Prof esionalism, responsabilitate și promptitudine față de clienți și colegi;
• Disponibilitatea în relația cu clientul;
• Utilizarea cu responsabilitate a echipamentelor.
Angajații nu sunt supuși unor pericole de accidentări la locul de muncă. În 2017 nu
a exi stat niciun caz de îmbolnăvire, accident sau deces la locul de muncă.
În acest scop, CTH Software are un departament dedicat Sănătății și Siguranței
Muncii, ai cărui angajați urmăresc îndeplinirea obiectivelor în acest domeniu, ce are în
vedere gestionare a riscurilor, pentru a evita incidentele. Mecanisme de consiliere și de
soluționare a plângerilor CTH Software gajaților, asumat în Codul de Etică al companiei.
Astfel, plângerile privind comportamente imorale ori ilegale și a problemelor ce
vizează integr itatea organizației, conflictele interne, probleme legate de etica muncii,
precum și sugestiile legate de mediul de lucru pot fi depuse în mod anonim în urnele Speak
Up instalate pe coridoarele fiecărui etaj din sediul central (un mecanism de tip
whistleblowing).
Informațiile sunt colectate săptămânal de o persoană din cadrul departamentului HR,
care trimite o situație centralizatoare la management, pentru analiză.
O altă modalitate de comunicare a problemelor sau sugestiilor de îmbunătățire este
utilizarea aplicației online JIRA, în cadrul unui proiect dezvoltat de CTH Software.
Angajații sunt încurajați să comunice managementului problemele legate de relațiile
de mun că, sugestiile, nemulțumirile. Plângerile pot fi transmise pe cale ierarhică, pornind
de la șeful direct, apoi Directorului de Departament și, în ultimă instanță, Directorului
General. Angajații beneficiază și de consiliere, la cerere, din partea Departame ntului
Juridic intern.
În 2017, nu au fost consemnate plângeri cu privire la practicile de muncă, probleme
vizând drepturile omului sau impactul asupra mediului. Evaluările angajaților Competența
profesională, certificările și abilitățile dobândite în urma trainingurilor interne și externe
sunt un atu al specialiștilor CTH Software pe o piață extrem de competitivă. Toți angajații
sunt evaluați în fiecare an din punctul de vedere al performanțelor profesionale și carierei.
În CTH Software există o preocupar e continuă pentru stimularea materială și morală
a angajaților în funcție de performanțele fiecăruia.
5.4 Ce am realizat în anul 2017
1. Dezvoltarea continuă a angajaților – Pentru a menține compania în top, CTH
Software este preocupată în permanență de per fecționarea continuă a angajaților săi,
punând accent pe dezvoltarea competențelor, aprofundarea expertizei și alinierea la
standardele educaționale actuale.
CTH Software organizează anual cursuri de perfecționare și/sau de specializare
pentru angajații să i. Astfel de cursuri se organizează fie cu instructori din CTH Software ,
fie cu instructori din diferite firme de specialitate.
Se poate spune că pentru companie 2017 a fost un an al premiilor, în care sau câștigat
peste 20 de distincții naționale și internaționale. Aceste premii sunt o recunoaștere nu doar
pentru echipa din cadrul companiei, ci pentru întreaga industrie IT.

Media orelor de trening în 2017, funcție de gen

Planul de dezvoltare a carierei, Numărul de ore de instruire a personalului
funcție de gen CTH Software în anul 2017

2. În 2017, managerii companiei au fost instruiți în cadrul unui program de leadership
cu 5 module organizat de Dale Carnegie Training.
3. Toți angajații au beneficiat de control medical anual și de servicii medicale la un
lanț de clinici private, pe bază de abonament.
4. Pentru a asigura maximă transparență a activității companiei, la începutul anului
2017 sa făcut cunoscut angajaților și opiniei publice bilanțul financiar și strategia de
dezvoltare pentru anul următor.
51% 49%
Femei (39)
Barbațși (37)
58%42%
Femei
Barbați
44%56%
Management (30)
Personal efectiv (38)

5. În cadrul Galei Premiilor Angajaților CTH Software, cei mai buni dintre cei buni
au primit recunoașterea meritelor, profesionalismului și dedicației pe care le -au manifes tat
de-a lungul anului 2017.

5.5 Evaluarea satisfacției angajaților
Ca în fiecare an, și în 2017 CTH Software a desfășurat o evaluare internă asupra
gradului de satisfacție a angajaților, sub forma unui audit condus de departamentul de
Resurse Umane.
• Grup țintă vizat: angajații companiei CTH Softwsre;
• Perioada realizării: iunie – decembrie 2017;
• Autor: CTH Software, Departamentul Resurse Umane;
• Teme de interes: sănătatea angajaților, dezvoltare pr ofesională, performanță
profesională, comunicare internă transparentă, comportament etic;
• Instrumente de cercetare: interviuri;
• Frecvența studiului: anual.
Rezultatele studiului privind gradul de satisfacție al angajaților relevă că majoritatea
angajaț ilor:
• apreciază echipa din care fac parte și managementul departamentului;
• apreciază complexitatea proiectelor;
• sunt motivați de aspecte tehnice ale proiectelor în care lucrează, de satisfacția
clientului, dar și de partea salarială;
• vor să își continue cariera în CTH Software.

Organizații de prestigiu care asigură trainingul angajaților CTH Software
QA Trening (Marea Britanie)
Oracle
Open University (Marea Britanie)
Microsoft
Hewlett -Packard
IRM UK
European Software Institute
CODECS

Tiffin University (SUA)

Departament Număr de persoane auditate
eLearning 37
SVAP 32
eHealth 30
eAgriculture 14
eCostoms 11
CAD 12
OAPPS 6
Nuclear 6

5.6 Identitatea corporatistă
Identitatea corporatistă joacă un rol important și strategic în îndeplinirea
obiectivelor CTH Software, la fel ca orice alt element de business sau organizațional. În
CTH Software angajații sunt încurajați în mod constant să -și efectueze activitățile
profesionale în manieră profesională și să gestioneze în mod etic conflictele de interese
actuale și/sau potențiale, între relațiile personale și cele profesionale.
Angajații CTH Software își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în
vigoare și regulile interne aplicabile. Personalul C TH Software este încurajat să raporteze
către echipa de management a companiei orice problemă de etică:
• Informații privind existența unor deficiențe serioase în procesele companiei,
care pot avea impact negativ asupra capabilităților companiei de a per forma la un înalt
nivel calitativ;
• Orice fraudă, materială sau nu, care implică managementul CTH Software sau
angajații săi;
• Orice încălcare a codului de etică, incluzând conflicte de interese actuale sau
potențiale între relațiile personale și cele pr ofesionale.
6. Certificări și premii
Astăzi CTH Software este una dintre firmele românești de IT care contribuie prin
proiectele pe care le dezvoltă la progresul pentru:
• milioane de elevi, profesori și părinți care construiesc “educația viitorului”;
• sute de organizații cu impact major în mediul de afaceri românesc;
• companii orientate spre performanță, care investesc în instruirea a mii de
angajați;
• zeci de mii de medici și milioane de beneficiari ai serviciilor de sănătate;
• sute de mii de fermieri care au acces facil la fondurile europene;
• sute de mii de beneficiari ai proiectelor din fonduri structurale.
„Proiectele mari înseamnă profesionalism, expertiză, responsabilitate, echipe
mari, antrenate să lucreze pentru binele societății dar și al com paniilor. Proiectele mari sunt
pentru companii capabile să -și asume ținte îndrăznețe”. ( Președinte și Director General)
6.1 Certificări și autorizații
CTH Software deține toate autorizațiile și
certificările solicitate de legislația română în vigoare, pent ru buna funcționare. CTH
Software nu are datorii la nici una dintre instituțiile statului, achitând la zi și în 2017 toate
obligațiile care îi revin conform dispozițiilor legale aplicabile.
Compania respectă toate dispozițiile legale în vigoare, pentru de sfășurarea activității
sale. În același timp, anumite autorități ale statului reprezintă pentru CTH Software
stakeholderi, în calitate de clienți, compania având cu acestea relații contractuale ca
prestator de servicii.

Pentru a oferi servicii și produse conforme cu nevoile clienților, CTH Software
deține următoarele certificări internaționale:
• ISO 9001:2008 Sistem de Management al Calității;
• ISO 14001:2004 Sistem de Management de Mediu;
• ISO 27001:2005 Sistem de Management al Securității Informației.
Decizi a de a formaliza într -un raport modul în care principiile asumate pentru
business -ul nostru global sunt îndeplinite ne ajută să revizuim și să ajustăm anual politicile
dedicate angajaților, mediului, comunității, fiind și o modalitate de a ne măsura progre sul
anual.
6.2 Premii și recunoașteri internaționale
În anul 2017 a fost recompensată cu 21 de distincții naționale și internaționale.
Produsele, serviciile CTH Software și membri ai echipei CTH Software au fost apreciate
de organisme internaționale competente și au primit recunoașteri în cadrul următoarelor
competiții:
• World Summit Award;
• International Project Excellence Award;
• EdTech 20 Europe;
• European Business Awards;
• Stevie Awards;
• European IT & Software Excellence Awards 2017.
Ceea c e merită subliniat este nu atât numărul de premii, cât valoarea și importanța
lor pe plan mondial. Astfel un membru al juriului competiției din cadrul International
Project Management Association declara în mod oficial că proiectele CTH Software „au
capaci tatea .de a schimba cu adevărat mentalități”.
La nivel național, în 2017, compania a primit premii pentru performanțe economice,
excelență, raportarea performanței de sustenabilitate și pentru cel mai bun proiect de Cloud
public (ADLIC, sistemul electronic de distribuție la admiterea în licee).
7.1 Activități de sprijinire a comunității, realizate în anul 2017
1. Anul trecut am sprijinit cea de -a 64 -a ediție a Olimpiadei Naționale de
Matematică , care a atras peste 450 de elevi pasionați dematematică, din clasele VII -XII,
care s -aucalificat în etapa națională în urma rezultatelor de top obținute la fazele județene.
”Numărul mare de elevi care participă an de an la această competiție de elită, precum
și nivelul lor foarte ridicat de pregătire, ne întărește convingerea că vom avea generații de
absolvenți de facultăți de matematică foarte talentați, pasionați și determinați să facă
performanță. Și acest lucru este esențial pentru creșterea competitivității României pe plan
mondial.
Tipuri de instituții în care CT H Software implementează proiecte IT
Instituții publice centrale
Instituții publice locale (ex: consilii județene)
Instituții educaționale
Instituții de sănătate (ex: CNAS, spitale)

Pentru CTH Software, este deja o tradiție să susțină astfel de manifestări și, pe lângă
sentimentul de mândrie pe care îl are compania de fiecare dată când este alături de acești
tineri talentați, consideră că îi revine datoria de a investi în viitorii matematicieni și, de ce
nu, informaticieni ai țării”. ( Președinte și Director General)
2. CTH Software are o lungă tradiție în susținerea evenimentelor educaționale din
sfera matematicii și informaticii. La Olimpiada Națională de Informatică din anul 2017
compania a acordat premii c onstând în tablete performante de ultimă generație celor 4 mari
câștigători, ocupanți ai locurilor întâi pentru fiecare din clasele IX -XII.
Alături de olimpiada de matematică, de competiția „.Campion” sau de concursuri
interjudețene de programare, aceste e venimente pe care le sprijină compania anual
reprezintă o etapă utilă în pregătirea elevilor pasionați de științele exacte, contribuind de
asemenea la descoperirea și încurajarea talentelor informatice.
“ Ne -am bucurat să vedem și anul acesta tineri pasio nați de informatică din toate
colțurile țării, sa ne reîntâlnim cu premianți din anii anteriori, unde rezultatele concursului
ne-au arătat că fiecare mare regiune a țării a dat câte cel puțin un premiant pe podium.
Avem numai cuvinte de laudă pentru cadr ele didactice care au inițiat și au insuflat
pasiunea pentru informatică atâtor tineri, dar și pentru talentul și eforturile acestora de a
atinge cel mai înalt nivel de performanță într -un domeniu care a devenit în ultimii ani poate
cel mai important motor de creștere a eficienței organizațiilor din orice sector de
activitate”. ( Director departament AeL eContent)
3.Concursul pentru programul nostru de internship
„Pasionat de Social Media ? ” a atras zeci de studenți din întreaga țară. În final, trei
studenți pasionați de Social Media au primit șansa unei călătorii la Bruxelles și de a se
alătura pentru o lună și jumătate Departamentului de Marketing din CTH Software.
Internship -ul se adresează studenților în orice an de studiu (la facultate sau la
masterat), care nu sunt angajați. Scopul inițiativei companiei este de a arăta tinerilor ce în
curând vor fi absolvenți cum se lucrează într -o mare companie de IT și cum funcționează
un departament de marketing atunci când cursurile universitare s -au încheia t și trebuie să
dovedești abilități practice la fel de importante ca și cunoștințele teoretice.
4.Și în 2017 , toți membrii companiei au decis să direcționeze 2% din impozitul pe
veniturile din 2016 în folosul organizațiilor nonguvernamentale. Sumele virate în conturile
acestor organizații susțin cauze dintre cele mai diverse: ajutorarea copiilor și a seniorilor,
sprijin pentru acțiunile de mediu, culturale, spirituale.
Printr -o mobilizare fără precedent, membrii echipei CTH Software au reușit să ajute
31 de organizații nonguvernamentale implicate activ și eficient în sprijinirea
concetățenilor.
5.Conferința Națională de Învățământ Virtual (CNIV) și Conferința
Internațională de Învățământ Virtual (ICVL) , evenimente științifice care se bucură, de
mulți ani, de susținerea constantă a CTH Software, au reunit și în 2017 profesori din
învățământul superior și preuniversitar, elevi și studenți, specialiști în educație și IT, în
sălile Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității Bucureș ti.
Conferința Națională înglobează și mult așteptatul concurs “Software Educațional” ,
ai cărui laureați au fost premiați de CTH Software după încheierea lucrărilor conferinței.
Premiul de excelență a constat în participarea autorului premiat la BETT Londr a,
evenimentul internațional de eLearning, iar pentru Premiul de creativitate, oferirea unui
laptop sau a unei tablete PC.
“Ediția 2017 a CNIV este una specială, deoarece în timp, la această conferință au
fost prezentate, pentru prima dată două proiecte ro mânești ce astăzi sunt considerate cele
mai bune în lume. Proiectul încorporând tehnologia tip multi -touch este IPMA Gold
Winner și eLearning Awards Silver în anul 2017, respectiv proiectul destinat copiilor cu
nevoi educaționale speciale – World Summit Aw ard Winner.

Îmi exprim încă o dată mândria că expertiza și creativitatea românească în domeniul
IT, în educație și cercetare, au primit o recunoaștere meritată la nivel internațional, iar o
bună parte dintre profesorii care au lucrat la aceste proiecte au fost prezenți mereu la CNIV
și ICVL. Așadar, această conferință are și atributul de creatoare de valori”. ( Director
departament AeL eContent)
8. Mediul
8.1 CTH Software și responsabilitatea față de mediu
Compania s -a impus pe piață ca promotor al principii lor „Green Economy”,
propunând soluții informatice ecologice. Prin natura activităților pe care le desfășoară,
generează un impact pozitiv asupra mediului. Beneficiile de mediu ale principalelor tipuri
de aplicații dezvoltate CTH Software pentru clienți su nt măsurabile și relevante.
Astfel, soluția de Management a Documentelor reduce cu 30% consumul de hârtie
la beneficiar, mai ales în cazul aplicațiilor destinate administrației publice ca urmare a
circulației și stocării în format electronic a documentelor între departamente sau către /de
la partenerii externi.
Componentele pachetului integrat CTH Software Applications 2020, permit
folosirea rațională a resurselor necesare oricărei organizații, astfel:
 25% reducere a muncii manuale pentru evidențele contabile;
 60% reducere a stocurilor supranormative cu mișcare lentă sau fără mișcare;
 75% reducere a activității de calculare a penalităților;
 70% reducere a muncii necesare onorării comenzilor de la clienți;
 20% reducere a costurilor lucrărilor de eviden ță comercială;
 20% reducere a creanțelor recuperate de la debitori:
8.2 Activități dedicate protecției mediului, realizate în 2017
• Pentru al treilea an consecutiv, compania CTH Software s -a alăturat campaniei
Ora Pământului (Earth Hour), demersul salutar de conștientizare a problemelor mediului
înconjurător. Timp de o oră, pe 23 martie 2017, compania a stins luminile la sediul central,
iar echipamentele electronice au trecut în stand -by. Mulți angajați au preluat inițiativa,
replicând gestul în propriile locuințe.
• În 2017 s -au realizat 3.100 de curse înspre și dinspre serviciu, cu microbuze de
20 de persoane, pentru a limita utilizarea excesivă a mijloacelor auto personale sau ale
companiei. Sa contribuit astfel la reducerea emisiei noxelor din atmosferă și la asigurarea
unui transport civilizat pentru angajați.
• S-au făcut investiții în aparatură cu consum energetic redus: computere, servere,
monitoare, periferice, corpuri de iluminat, aparatură electrică.
• A fost revizuită rețeaua de cabluri și sistem ele de climatizare instalate.
• A avut loc auditul de supraveghere al Sistemului de Management de Mediu,
certificarea fiind oferită de TUV Austria, conform EN ISO 14001:2004. Aceasta asigură
clienții că pot avea încredere în faptul că organizația CTH Softw are minimizează activ
impactul asupra mediului prin procesele, produsele și serviciile proprii.
• Toți angajații CTH Software au fost informați în privința protecției mediului
prin intermediul procedurilor interne și/sau prin intermediul fișelor de post.
• Tot personalul a fost implicat în colectarea diferențiată a deșeurilor în pubelele
și coșurile puse la dispoziție de companie.
• Pentru colectarea deșeurilor reciclabile nepericuloase (hârtie și plastic), sa
încheiat un contract cu firma URBAN Comprest Re cycling în septembrie 2016. Conform
Proceselor Verbale de ridicare a deșeurilor, procentul de reciclare hârtie este de
aproximativ 15% pentru perioada septembrie 2016 – august 2017.
• Sa evaluat acțiunea de colectare a deșeurilor generate intern și au fost trimise
către centrele de reciclare: 18 tone de hârtie și caton, 4 tone de plastic, 1 tonă anvelope.

• S-au făcut instruiri ale paznicilor de noapte în vederea verificării și opririi
luminilor și a aerului condiționat după ora 22.00.
• S-au achiziționat echipamente cu un consum energetic redus: computere,
servere, monitoare, periferice, corpuri de iluminat, aparatură electrică.
8.3 Consumul de energie în cadrul CTH Software
Consumul de energie electrică în 2017, provenind din surse neregenerabil.

473.036,88
202.444,16
209.686,02
408.308,43
131.226,41
116.179,29
125.118,75
127.499,26
113.395,16
218.066,47
211.594,73
212.001,90C O N S U M U L D E E N E R G I E Î N K W H P E N T R U A N U L 2 0 1 7
T O T A L = 2 . 5 4 8 . 5 5 7 , 4 6 K W H
95.673,80
82.703,10
88.014,40
80.969,60
79.828,10
77.453,10
81.298,80
79.779,70
78.451,60
85.848,30
86.529,60
85.520,60C O N S U M I N T E R N E N E R G I E E L E C T R I C Ă C L A D I R E C T H
S I O F T W A R E Î N 2 0 1 7 , E X P O R I M A T Î N K W H
T O T A L = 1 . 0 0 1 . 8 0 0 , 7 0 K W H

9. Obiective pentru anul 2018
„În anul care vine, compania va rămâne consecventă strategiei aplicate pâna în
prezent: consolidarea proiectelor interne și internaționale existente, creșterea eforturilor de
cercetare și înglobare a celor mai avansate soluții din domeniul IT, promovarea
internațională a expertizei companiei în eLearning, eAgriculture, eHealth, eCustoms -în
țările în care ne -am câștigat deja reputația de furnizor de top. Ne dorim ca CTH Software
să își consolideze poziția ca lide r regional și să progresăm ca prezență internațională”.
(Vicepreședinte Strategie)
Angajați -Educarea continuă și dezvoltarea competențelor profesionale ale
angajaților, pentru care se vor organiza sesiuni de trening pentru cel puțin 200 de angajați.
339.385,94
80.802,47
80.859,93
287.380,12
14.239,78
0
0
0
0
84.033,10
78.408,65
80.774,70C O N S U M I N T ER N G A Z C L A D I R E C T H S O F T W A R E Î N
2 0 1 7 , E X P R I M A T Î N K W H
T O T A L = 1 . 0 4 5 . 8 8 4 , 6 9 K W H
29.927,97
32.174,91
34.574,95
34.192,72
32.353,86
34.121,53
38.855,46
42.368,98
29.768,71
42.031,89
40.204,25
38.618,87C O N S U M E N E R G I E E L E C T R I C Ă : I N S T A L A Ț I A D E R Ă C I R E
A F E R E N T Ă C L Ă D I R I I C T H S O F T W A R E Î N 2 0 1 7 K W H
T O T A L = 4 2 9 . 1 9 4 , 0 9 K W H

Mediu -Optimizarea consumurilor specifice de materiale ,utilități și minimizarea
pierderilor cu 10%;
-Încheierea a încă unui parteneriat pentru preluarea selectivă a deșeurilor:
calculatoare vechi, hârtie, ambalaje plastic.
Clienți -Creșterea numărului d e clienți de la 1.500 la 1550.
Parteneri -Extinderea rețelei de distribuție și de parteneriat căutând noi companii
care doresc să -și extindă aria de activitate și să -și îmbunătățească rezultatele financiare, cel
puțin 3;
-Revizuirea sistemul ui de evaluare, selectare,monitorizare a
furnizorilor.
Calitate -Obținerea recertificării sistemului cerințelor de Management al Calității,
conform standardului ISO 9001:2008.
Etică -Lansarea raportării Communication on Progress în baza indicatorilor GRI –
Cele 10 principii ale Organizației Națiunilor Unite;
-Revizuirea Codului de Etică, instruirea și auditarea tuturor angajaților
privind normele interne de etică.
Relația cu organizațiil -Creșterea în mediul universitar și în societatea civilă a
Profesionale cel puțin 3 parteneriate strategice în scopul promovării
unor valori comune și a bunelor practici în afaceri;
-Încheierea a cel puțin încă 2 parteneriate pentru derularea proiectelor
educaționale .
Comunicare -Creșterea cu 1 0% a numărului de formulare completate de angajați
pentru direcționarea a 2% din impozitul pe venit în vederea susținerii programelor adresate
comunității;
-Încheierea a cel puțin încă 2 parteneriate cu organizații care să apere interesele
copiilor, oameni lor din categorii defavorizate și animalelor.

10. Anexe (indicatori GRI)
Indexul indicatorilor conform metodologiei GRI, versiunea G4, nivelul de raportare de
bază.

Indicatori Definiția indicatorilor Referințe și observații
STRATEGIE ȘI ANALIZĂ
G4-1 Declarație din partea Directorului General Introducere
PROFILUL ORGANIZAȚIEI
G4-3 Numele organizației 1.1 Carte de vizită
G4-4 Principalele branduri, produse și servicii ale organizației 1.2 Tipuri de produse, soluții
G4-5 Localizarea sediului central al organizației 1.1 Carte de vizită,
Identitatea juridică
G4-6 Numărul și denumirea țărilor în care operează organizația 1.1 Carte de vizită;
3.1.1Struc tura portofoliului
de clienți
G4-7 Forma de proprietate și forma juridică de organizare 1.1 Carte de vizită, Stare
firmă;
4. Acționarii companiei
G4-8 Piețele deservite de organizație: regiuni geografice, domenii
de activitate, tip de clienți și beneficiari 3.1.1 Structura portofoliului
de clienți
G4-9 Dimensiunea organizației: număr total de angajați, număr de
operațiuni, vânzări nete, cantități de produse sau servicii
distribuite 4.2 Rezultatele financiare
ale Companiei
5.1Distribuția angajațil or
G4-10 a. Numărul total de angajați cu contract de muncă, în funcție
de tipul de contract și gen;
b. Numărul total de angajați permanenți în funcție de tipul de
contract și gen; 5.1Distribuția angajaților

c. Raportul dintre numărul angajaților aflați în relații de
subordonare și numărul total al angajaților, în funcție de gen;
d. Numărul total al angajaților în funcție de regiune și gen;
e. Se raportează dacă un procent semnificativ din activitățile
organizației este realizat de către persoane care desfășoară
activități independen te sau de către alte persoane decât
angajații acesteia, inclusiv de către angajați ai
subcontractorilor ori angajați aflați în subordinea acestora;
f. Se raportează schimbările semnificative privind angajările.
G4-11 Procentul angajaților cu contract colectiv de muncă 100%
G4-12 Procentul angajaților cu contract colectiv de muncă
G4-13 Raportarea schimbărilor semnificative privind dimensiunea,
structura, acționariatul sau lanțul de furnizare -distribuție ale
organizației în pe rioada de raportare 4. Acționarii companiei
4.1 Structura acționariatului
G4-14 Se raportează dacă și în ce mod organizația angajează în
activitățile ei principiul prudenței Confidențial
G4-15 Cartele, principiile sau inițiativele internaționale în domeniile
economic, al mediului și social la care a aderat ori pe care le
susține organizația 1.3 Etica de business
G4-16 Organizațiile naționale sau internaționale de advocacy în care
compania: deține o poziție în consiliul de administrație;
participă în anumite proiecte sau comisii; oferă finanțări
substanțiale, în afara taxelor de membru; sau organizații
considerate strategice de către companie. 3.2.2 Acțiuni realizate în
anul 2017
ASPECTELE RELEVANTE IDENTIFICATE ȘI ARIA LOR DE RELEVANȚĂ
G4-17 a. Se enumeră toate entitățile incluse în declarațiile fiscale sau
în documentele specifice;
b. Se raportează dacă vreo entitate inclusă în declarațiile
fiscale nu este acoperită de raport. 4.1Structura acționariatului
G4-18 a. Se explică procesul prin c are au fost stabilite conținutul și
aria derelevanță a raportului;
b. Se explică modul în care organizația a aplicat Principiile de
Raportare pentru Stabilirea Conținutului Raportului. 2.3Principiul materialității
G4-19 Se enumeră toate aspectele relevan te identificate în procesul
de stabilire a conținutului raportului 2.3Principiul materialității
G4-20 Pentru fiecare aspect relevant, se raportează aria de relevanță
în cadrul organizației, astfel: se raportează dacă aspectul este
relevant sau nu în cadru l organizației; se raportează orice
limitare specifică a ariei de acoperire a aspectului respectiv în
cadrul organizației 2.3Principiul materialității
G4-21 Pentru fiecare aspect relevant, se raportează aria de relevanță
în cadrul organizației, astfel: se raportează dacă aspectul este
relevant sau nu în cadrul organizației; se raportează orice
limitare specifică a ariei de acoperire a aspectului respectiv în
cadrul organizației 2.3Principiul materialității
G4-22 Se raportează orice revizuire a informațiilor oferite în
rapoartele anterioare și sunt argumentate revizuirile Nu este cazul.
G4-23 Se raportează schimbările semnificative apărute față de
perioadele de raportare anterioare cu privire la Scopul și Aria
de Acoperire a raportării Începând cu acest an,
raportul de sustenabilitate,
aflat la ediția a VI -a,
respectă un număr
semnificativ de cerințe și
indicatori recomandați în
standardele GRI 4.
IMPLICAREA GRUPURILOR COINTERESATE
G4-24 Sunt enumerate grupurile cointeresate avute în vedere de
organizație în raportare Stakeholderii la care ne
raportăm în definirea
conținutului acestui raport

sunt reprezentați de lanțul de
valoare (clienți și parteneri),
acționari,
angajați, autorități și
instituții de stat.
G4-25 Sunt prezentate motivațiile care au stat la baza identificării și
selectării grupurilor cointeresate în scopul implicării în
procesul de raportare 2.3Principiul materialității
G4-26 Este prezentată abordarea folosită de organizație pentru
implicarea grupurilor cointeresate, indicând u-se frecvența și
modalitatea de implicare a fiecăruia dintre acestea 3.1.2Evaluarea satisfacției
clienților
5.5Evaluarea satisfacției
angajaților

G4-27 Sunt raportate temele centrale și preocupările grupurilor
cointeresate, precizându -se ce grup ridică fiecare problemă în
parte; se indică modalitățile în care organizația a răspuns
acestor probleme 2.3Aspecte relevante
identificate și aria de
relevanță a acestora
PROFILUL RAPORTULUI
G4-28 Perioada (an fiscal, an calendaristic etc.)
luată în considerare în raport Introducere
G4-29 Data celui mai recent raport (dacă este cazul) Raport CSR 2016, publicat
în septembrie 2017
G4-30 Ciclul de raportare (anual, bienal etc.) Anual
G4-31 Se oferă date de contact pentru întrebări privind raportul și
conținutul acestuia Caseta redacțională
G4-32 a.Este indicată opțiunea privind nivelul de conformitate ales
pentru raportare;
b. Este prezentat Indexul indicatorilor GRI pe baza cărora s -a
realizat raportarea;
c. Dacă este cazul, pentru fiecare indicator în
parte s unt indicate supervizările externe pe
care se bazează raportul Sa ales ca în 2017 să
raportăm conform
recomandărilor GRI, nivelul
de conformitate G4.
G4-33 a. Sunt precizate politicile și practicile curente ale organizației
cu privire la supervizarea externă a raportului;
b. Precizați scopul și temeiul supervizărilor externe;
c. Specificați raportul dintre organizație și supervizor;
d. Specificați dacă dire ctorul general sau comitetul executiv
sunt implicați în asigurarea supervizării externe a raportului de
sustenabilitate Nu s-a apelat la furnizori
pentru supervizarea externă
a raportului.
Raportul este elaborat de
către echipa internă a CTH
Software cu sp riinul
consultantului extern,
Asociația D’Imago
pentru Inițiativă și
Antreprenoriat, fiind
supervizat de managementul
organizației.
GUVERNARE CORPORATISTĂ
G4-34 Este indicată structura organizatorică a companiei, inclusiv
componența celei mai înalte structuri de decizie; sunt indicate
comisiile decidente în ceea ce privește impactul economic,
social și de mediu 1.1 Carte de vizită
ETICĂ ȘI INTEGRITATE
G4-56 Valorile, principiile, standardele și normele de
comportament ale organizației prezente în co durile de
conduită ori de etică 1.3 Practicile de business
2.1 Raportarea CSR și
business -ul CTH Software

PERFORMANȚĂ ECONOMICĂ
G4-EC1 Valoarea economică generată (venituri) și distribuită
(costuri operaționale, salarii și beneficii ale angajaților, plăți
către furnizorii de capital, taxe și impozite, investiții în
programe comunitare) Valoarea economică
generată 65.000.000 Euro;
Rezultatele financiare ale
companiei.

G4-EC4 Asistență financiară primită din partea statului: a. Se
raportează cuantumul asistenței financiare primite de către
organizație din partea statului în perioada de raportare; se au
în vedere: scutiri de taxe; subvenții; fonduri pentru
investiții, granturi pentru cercetare și dezvoltare și alte tipuri
relevante de granturi; premii fi nanciare; amânări la plata
redevențelor; asistență financiară din partea agențiilor de
creditare pentru export; stimulente financiare; alte
beneficii financiare guvernamentale primite sau care pot fi
primite pentru anumite operațiuni.
b. Informațiile de mai sus sunt specificate
pentru fiecare țară în parte.
c. Se specifică dacă și în ce măsură guvernul face parte din
structura acționariatului. Compania CTH Software nu
a beneficiat de scutiri de
taxe și impozite, subvenții,
fonduri pentru investiții sau
orice alte beneficii
financiare ori facilități
fiscale din partea statului
român sau din partea
guvernelor din țările în care
operează.
Impact economic indirect
G4-EC8 Impactul economic indirect semnificativ, inclusiv
amploarea impactului:
a. Este raporta t impactul economic indirect semnificativ,
pozitiv sau negativ determinat de organizație.
b. Este explicat impactul organizației în contextul
standardelor externe și priorităților grupurilor cointeresate,
definite, de pildă,
în standardele, protocoalele și politicile publice naționale și
internaționale. N/A
PERFORMANȚĂ DE MEDIU
Energie
G4-EN3 Consumul de energie în cadrul organizației:
a. Se raportează consumul total de combustibil din surse
neregenerabile;
b. Se raportează consumul total de combustibil din surse
regenerabile;
c. Se raportează: consumul de energie electrică, consumul
de căldură, consumul instalațiilor de răcire 8.3 Consumul de energie în
cadrul CTH Sof tware
Apă
G4-EN8 Cantitatea de apă obținută din diferite surse de apă: a. Se
raportează volumul total de apă obținut din următoarele
surse: ape de suprafață, ape subterane, apă de ploaie
colectată, ape reziduale provenite de la alte organizații, apă
provenită din rețeaua
publică sau din alte surse;
b. Sunt specificate standardele,metodologiile și ipotezele de
lucru utilizate în calcul 8.3 Consumul intern apă
clădire
CTH Software
G4-EN9 Surse de apă afectate semnificativ de consumul de apă de
către or ganizație Nu există surse de apă
afectate în mod semnificativ
de către CTH Software, apa
utilizată provenind exclusiv
din rețeaua publică.
Scurgeri de substanțe și producere de deșeuri
G4-EN23 Cantitatea totală de deșeuri emise, în funcție de tip și
metodă de înlăturare:
a. Se raportează cantitatea de deșeuri periculoase și
nepericuloase emise, având în vedere metodele de
înlăturare;
b. Se precizează cum a fost aleasă metoda de înlăturare a
deșeurilor. 8.2 Activități dedicate
protecției
mediului, realizate în 2017

Prestări servicii
G4-EN27 Amploarea reducerii impactului de mediu generat de
produsele și serviciile organizației: 8.1 CTH Software și
responsabilitatea față de
mediu

a. Se indică în termeni cantitativi măsura în care a fost
redus impactul de mediu al produselor și serviciilor
organizaț iei în perioada de raportare;
b. Dacă sunt prezentate cifre, se indică ipotezele de lucru
referitoare la comportamentul de consum sau factorii de
normalizare.
Conformitate
G4-EN29 Valoarea financiară a amenzilor semnificative și numărul
total al
sancțiunilor nonfinanciare pentru neconformitate cu
legislația și celelalte reglementări de mediu:
a. Se raportează amenzile și sancțiunile nonfinanciare
semnificative;
b. Dacă nu sunt identificate cazuri de ne conformități cu
legea sau alte reglementări, se menționează acest lucru. În anul 2017, ca și în anul
precedent, nu au fost
înregistrate sancțiuni pentru
neconformități cu legislația
și normele de mediu.
Mecanism de soluționare a plângerilor privind impact ul de mediu
G4-EN34 Număr de plângeri privind impactul de mediu înregistrate,
analizate
și rezolvate prin intermediul mecanismelor formale de
soluționare a
plângerilor CTH Software nu a
înregistrat
plângeri privind impactul de
mediu
nici în perioada de raportare,
nici în
perioada anterioară.
PERFORMANȚĂ SOCIALĂ
Practici privind relațiile cu angajații și muncă decentă
Angajare si retenție
G4-LA1 Numărul total al noilor angajați și al celor care au părăsit
organizația,precum și ratele angajărilor și fluctuației de
personal în funcție de grupa de vârstă, gen și regiune:
a. Se raportează numărul total al noilor angajați și rata de
angajare în perioada de raportare, în funcție de grupa de
vârstă, gen și regiune ;
b. Se raportează numărul total și rata de fluctuație a
personalului în perioada de raportare, în funcție de grupa de
vârstă, gen și regiune 5.1 Rata de retenție a
angajaților
G4-LA2 Beneficii oferite angajaților full -time care nu sunt acordate
personalu lui cu contract temporar sau part -time Beneficii și recompense
pentru
angajații cu normă întreagă
G4-LA3 Numărul angajaților care revin la locul de muncă după
concediul parental și rata de retenție a acestora, în funcție de
gen:
a. Se raportează numărul a ngajaților care au dreptul la
concediu parental, în funcție de gen;
b. Se raportează numărul angajaților care au intrat în
concediu parental, în funcție de gen;
c. Se raportează numărul de angajați care au revenit la locul
de muncă după încheierea concediului parental, în funcție
de gen;
d. Se raportează numărul de angajați care au revenit la locul
de muncă după încheierea concediului parental și care sunt
încă angajați
la un an după revenire, în funcție de gen;
e. Se raportează ratele de revenire l a locul de muncă și ratele
de retenție ale angajaților care au intrat în concediu parental,
în funcție de gen Rata de retenție a
angajaților care
au revenit la lucru după
concediu parental – 100 %

Alte detalii în capitolul
5.3 Mediul de lucru la CTH
Softw are
Relații angajați -management

G4-LA4 Perioadele de preaviz minime în cazul schimbărilor
operaționale, precizându -se dacă acestea sunt menționate în
contractele colective
de muncă:
a. Se raportează n umărul minim de săptămâni oferite ca
preaviz angajaților și reprezentanților lor înainte de
implementarea unor schimbări operaționale care ar putea
avea efecte serioase asupra acestora.
b. În cazul organizațiilor în care există contracte colective de
muncă, se menționează dacă perioada de preaviz și procesele
de consultare și negociere sunt specificate în acordurile
colective N/A
Sănătate și siguranță la locul de muncă
G4-LA5 Procentul angajaților reprezentați în comisii comune
managementangajați constituite pentru a monitoriza și oferi
recomandări cu privire la programele de sănătate și
siguranță la locul de muncă:
a.Se raportează nivelul la care operează în cadrul
organizației fiecare comisie comună management -angajați
pentru sănătate și siguranță la locul de muncă;
b. Procentul angajaților reprezentați în comisii
comune management -angajați pentru sănătate și siguranță la
locul de muncă 5.3 Mediul de lucru la CTH
Software
G4-LA6 Tipuri de accidente de muncă și rate ale accidentărilor,
îmbolnăvirilor, zilelor pierdute pe motiv de boală și
absenteismului, precum și număr de decese la locul de
muncă, în funcție de regiune și gen:
a. Se raportează tipurile de accidentări, rata accidentărilor,
rata bolilor ocupaționa le, rata zilelor de lucru pierdute pe
motiv de boală,
rata absenteismului și numărul de decese la locul de muncă
pentru angajați, în funcție de gen; b. Se raportează tipurile
de accidentări, rata accidentărilor (IR), rata bolilor
ocupaționale (ODR), rata z ilelor de lucru pierdute pe motiv
de boală, rata absenteismului și numărul de decese la locul
de muncă pentru angajații subcontractorilor care lucrează în
spațiile operaționale ale organizației, în care acesta este
responsabilă pentru siguranța în mediul d e lucru Raportat parțial: pe
parcursul anului 2017 nu au
existat accidente de muncă
de muncă nici în cazul
angajaților CTH Softvare,
nici în cazul angajaților
subcontractorilor care
lucrează în spațiile
operaționale ale companiei.
Nu sunt disponibile ratel e
îmbolnăvirilor, zilelor
pierdute pe motiv de boală
și absenteismului în funcție
de gen.
5.3 Mediul de lucru la CTH
Software
G4-LA7 Angajați ce prezintă incidență ridicată sau risc mărit de boli
ocupaționale: Se menționează dacă există angajați implicați
în activități lucrative care prezintă o incidență ridicată sau
un risc mărit de boli ocupaționale Nu există angajați implicați
în activități profesionale
care prezintă o incidență
ridicată sau un risc mărit de
boli ocupaționale
5.3 Mediul de lucru la CTH
Software
Trening și educație
G4-LA9 Numărul mediu de ore de training pe angajat oferite pe
durata unui an, în funcție de gen și de categoria angajaților 5.3 Mediul de lucru la
CTH Software,
Performanța angajaților
G4-LA10 Programe de abilități manageriale și de învățare pe parcursul
vieții menite să asigure dezvoltarea profesională continuă a
angajaților și să -i susțină pe aceștia în gestionarea finalului
de carieră:
a. Sunt menționate tipurile și scopul programelor derula te și
asistenței oferite pentru îmbunătățirea abilităților
profesionale;
b. Sunt menționate programele de asistență oferite pentru a
facilita dezvoltarea profesională continuă a angajaților și
gestionarea finalului de carieră în urma pensionării sau
încet ării contractului de muncă 5.4 Ce am realizat în
anul 2017

G4-LA11 Procent al angajaților care primesc în mod regulat evaluări
ale performanței și carierei, în funcție de gen și de categorie 5.3 Mediul de lucru la CTH
Software,
Performanța angajaților
G4-LA12 Componența organismelor de guvernare corporatistă și
structura angajaților în funcție de categoriile acestora: gen,
grupă de vârstă (sub 30, 30 -50 și peste 50 de ani), minorități
și alți
indicatori ai diversității; pentru fiecare categorie de angaj ați
este raportat procentul lucrătorilor ce aparțin categoriilor de
diversitate enumerate mai sus 5.1Distribuția angajaților
Remunerare egală pentru femei și bărbați
G4-LA13 Raportul dintre salariul de bază și remunerația totală de care
beneficiază femei le și bărbații, în funcție de categoriile
angajaților Confidențial
Mecanism de soluționare a plângerilor privind practicile de muncă
G4-LA16 Numărul plângerilor privind practicile de muncă înregistrate,
analizate și rezolvate prin intermediul mecanismelor formale
de soluționare a plângerilor
a. Se raportează numărul plângerilor privind practicile de
muncă ce au fost depuse în perioada de raportare prin
intermediul mecanismelor de soluționare a plângerilor;
b. Se menționează câte dintre plânger ile depuse au fost:
analizate în perioada de raportare, soluționate în perioada de
raportare;
c. Se raportează numărul de plângeri privind practicile de
muncă depuse anterior perioadei de
raportare și care au fost soluționate în această perioadă. 5.3 Medi ul de lucru la CTH
Software,
Mecanisme de consiliere și
de soluționare a plângerilor
privind etica în afaceri,
integritate
Anticorupție
G4-SO3 Numărul și procentul operațiunilor evaluate pentru riscuri
privind corupția, precum și riscurile semnificative
identificate. În anul 2017 nu au fost
înregistrate operațiuni
evaluate pentru riscuri
privind corupția.
G4-SO4 Comunicare și training privind politicile și procedurile
anticorupție:
a. Se raportează numărul și procentul membrilor structurilor
de guvernar e corporatistă cărora le -au fost comunicate
politicile și procedurile anticorupție ale organizației;
b. Se raportează numărul și procentul angajaților cărora le –
au fost comunicate politicile și
procedurile anticorupție ale organizației;
c. Se raportează numărul și procentul partenerilor de afaceri
cărora le -au fost comunicate politicile și procedurile
anticorupție ale organizației, datele sunt oferite în funcție de
tipul partenerilor și regiunile în care se desfășoară
operațiuni;
d. Se raportează numărul și procentul
membrilor structurilor de guvernare cărora le -au fost oferite
traininguri în domeniul anticorupției; datele sunt oferite în
funcție de regiune;
e. Se raportează numărul și procentul angajaților cărora leau
fost oferite trai ninguri în domeniul anticorupției; datele de
mai sus sunt oferite în funcție de regiunile în care se
desfășoară operațiuni. Nu este cazul.
G4-SO5 Cazuri confirmate de corupție și acțiuni întreprinse:
a. Se raportează numărul și natura cazurilor confirmate de
corupție;
b. Se raportează numărul cazurilor de corupție confirmate în
care angajații au fost demiși ori sancționați;
c. Se raportează numărul cazurilor confirmate de corupție în
care contractele cu partenerii de În anul 2017 nu au exist at
cazuri confirmate de
corupție și nici procese
juridice privind corupția.

afaceri au fost încheiate sau nu au mai fost prelungite ca
urmare a problemelor privind corupția;
d. Se raportează procesele juridice de corupție intentate la
adresa organizației ori angajaților acesteia în perioada de
raportare; se au în vedere rezultatele proceselor.
Politici publice
G4-SO6 Valoarea totală a contribuțiilor politice în funcție de țară și
beneficiar:
a. Se raportează valoarea contribuțiilor politice financiare
sau în natură realizate direct sau indirect de către organizație,
în funcție de țară / regiune și beneficiar;
b. Se menționează în ce mod a fost calculată valoarea
contribuțiilor în natură -dacă este cazul. În anul 2017, CTH
Software nu a avut
contribuții politice sau în
natură.
Comportament anticoncurențial
G4-SO7 Numărul acțiunilor în justiție pentru comportament
anticoncurențial, al investigațiilor antitrust și referitoare la
practici monopoliste,
precum și valoarea sancțiunilor:
a. Se raportează numărul acțiunilor în justiție pentru
comportament anticoncurențial, al investigațiilor antitrust și
referitoare la practici
monopoliste aflate în curs de derulare sau finalizate în
perioada de
raportare, în care organizația a fost identificată drept
participant;
b. Se raportează principalele rezultate ale acțiunilor legale,
inclusiv deciziile și hotărârile judecătorești. În anul 2017 nu au existat
acțiuni în justiție pentru
comportament
anticoncurențial și nici
investigații antitrust sau
referitoare la practici
monopoliste.
Conformitate
G4-SO8 Valoarea financiară a amenzilor semnificative și numărul
sancțiunilor nefinanciare primite pentru neconformități cu
legi și regulamente.
Se au în vedere: valoarea financiară totală a amenzilor
semnificative; numărul sancțiunilor nefinanciare; cazuri în
care au fost implicate
mecanisme de soluționare a litigiilor.
În cazul în care organizația nu a fost implicată în cazuri de
neconformitate cu legi și regulamente, este suficientă o
scurtă declarație în acest sens.
Se menționează contextul în care au fost aplicate amenzi
semnificative și sancțiuni nefinanciare. În anul 2017, organizația
nu a fost implicată în cazuri
de neconformitate cu legi și
regulamente.
Mecanism de soluționare a plângerilor privind impactul asupra societății
G4-SO11 Numărul de plângeri privind impactul asupra societății
înregistrate, analizate și/sau rezolvate prin intermediul
mecanismelor de soluționare a plângerilor. În anul 2017, nu au fost
înregistrate plâng eri
privind impactul asupra
societății generat de
organizație; de asemenea,
nu au existat astfel de
plângeri înregistrate în
perioada anterioară celei de
raportare.
Mecanisme de consiliere si
de soluționare a plângerilor
privind etica în afaceri,
integrita te.
Responsabilitate privind produsele și serviciile furnizate
Etichetarea produselor și serviciilor
G4-PR5 Rezultatele evaluărilor gradului de satisfacție a clienților:
a. Se raportează rezultatele sau principalele concluzii ale
evaluărilor gradului de satisfacție a clienților realizate în perioada
de raportare. 3.1.2 Evaluarea
satisfacției clienților
Comunicare de marketing

G4-PR7 Numărul cazurilor de neconformitate cu legislația și codurile
asumate voluntar privind comunicarea de marketing, inclusiv
publicitatea, promovarea și programele de sponsorizare, în funcție
de modul de finalizare a acestora:
a. Se raportează numărul cazurilor de neconformitate cu legislația
și
codurile asumate voluntar privind comunic area de marketing,
inclusiv publicitatea, promovarea și programele de sponsorizare;
b. În situația în care organizația nu a înregistrat cazuri de
neconformitate cu legislația sau codurile asumate voluntar, este
suficientă o scurtă declarație. În anul 2017 nu au fost
înregistrate cazuri de
neconformitate cu
legislația și codurile
asumate cu privire la
comunicarea de
marketing, inclusiv
publicitatea, promovarea
și programele de
sponsorizare.
Dreptul la intimitate al clienților
G4-PR8 Numărul reclamațiilor întemeiate privind încălcări ale dreptului la
viață privată al clienților și pierderi de date ale clienților:
a. Se raportează numărul reclamațiilor întemeiate privind încălcări
ale dreptului la viață privată al clienților;
b. Se raportează numărul de scur geri, furturi sau pierderi de date
ale clienților;
c. În situația în care organizația nu a înregistrat reclamații
întemeiate, este suficientă o scurtă declarație. În anul 2017 nu au fost
înregistrate reclamații
privind încălcări ale
dreptului la viață priv ată
al clienților și pierderi de
date ale clienților.
Conformitate
G4-PR9 Valoarea financiară a amenzilor semnificative pentru
neconformitate cu legile și regulamentele privind furnizarea și
utilizarea produselor și serviciilor:
a. Se raportează valoarea financiară a amenzilor semnificative
pentru neconformitate cu legile și regulamentele privind
furnizarea și utilizarea produselor și serviciilor;
b. În situația în care organizația nu a înregistrat neconformități,
este suficientă o scurtă declarație. În anul 2017 nu au fost
înregistrate amenzi
pentru neconformitate
cu legile și
regulamentele privind
furnizarea și utilizarea
produselor și serviciilor
oferite de către CTH
Software.

Concluz ii și recomandari viitoare

Dezbaterile actuale economice, sociale și politice, în contextul internațional post –
criză, au ca subiect central reconfigurarea mediului de afaceri și a cerințelor de ordin
structural, social și etic ale corporațiilor multinaționale. In prezenta cercetare calitativă și –
a propus analiza responsabilităților etice și sociale ale mediului de afaceri, în contextul
internațional post -criză, care solicită o redefinire a comportamentului corporativ și a
strategiilor de afaceri.
Dezbaterile pe tema reconfigurării s istemului de conducere și guvernare al
companiilor multinaționale s -au intensificat în contextul crizei economice globale, care a
afectat stabilitatea economiei globale și a încrederii în comportamentul etic și responsabil
al companiilor.
Referatul de faț ă și-a propus să contureze o serie de soluții pentru restabilirea
încrederii în sistemul financiar și să evidențieze modul în care companiile multinaționale,
au învățat din greșelile care au condus la criza economică globală.
În acest context, mi -am propus să evidențiez modul în care companiile
multinaționale adoptă un comportament etic și responsabil, pentru a se legitima în mediul
social în care operează și pentru a construi, astfel, un parteneriat social cu comunitățile.
Personal apreciez că multinaționalele înțeleg, importanța trecerii de la abordarea care
prioritizează maximizarea profitului pe termen scurt, la o abordare care definește o
echilibrare a balanței, obținerea profitului, pentru că, desigur, acesta este princip alul
obiectiv al afacerilor, dar și susținerea economică și socială a comunităților impactate.
Studiul de caz, din prezentul referat a vizat analiza companiei CTH Software, numarându –
se printre companiile valoroase și profitabile din România, care totoda tă este un model în
domeniul responsabilității sociale în mediul de afaceri românesc.

Studiul aprofundat al elementelor distinctive de responsabilitate socială corporativă,
reprezintă un element de noutate adus în prezentul referat.
Prezentarea cercetăr ii de față speră să contribuie, prin instrumentarul teoretic și
metodologic propus, la o mai bună înțelegere a strategiilor etice și responsabile social ale
mediului de afaceri și, de asemenea, să contribuie la stimularea dezbaterilor despre
importanța unu i comportament de afaceri sustenabil, atât pentru profitul companiei, cât și
pentru beneficiile aduse societății.
Responsabilitatea socială corporativă este un parteneriat pe termen lung între
societate și companii, care, pentru desfășurarea profitabilă a activităților, au nevoie de
licența socială și de legitimitate în comunitățile în care activează.
Beneficii interne ale raportării:o mai buna întelegere a riscurilor și oportunităților;
evidentierea legaturii dintre performanta financiara si non -financi ara; îmbunatățirea
strategiei de management pe termen lung, precum și a planului de afaceri; eficientizarea
proceselor, reducerea costurilor și îmbunatățirea productivitatii; benchmarking și
evaluarea performanțelor de durabilitate în ceea ce privește legi le, normele, codurile,
standardele de performanță etc; evitarea implicării în esecuri de mediu, sociale și de
guvernanță; compararea performanțelor pe plan intern, precum și între organizații și
sectoare.
Raportarea Integrată va completa măsurile luate în ultimii ani pentru a asigura
comparabilitatea informațiilor produse și publicate de către corporații și companiile
multinaționale. Complexitatea afacerilor și structurile lor de funcționare afectează
interesele globale, pe termen lung, ale societății infl uențand semnificativ interesul public
general. De asemenea, Raportarea Integrată va contribui la luarea deciziilor privind
alocarea resurselor in vederea creării valorii pe termen lung, mai ales a celorlimitate și
neregenerabile, susținand dezvoltarea dura bilă.
Companiile de pe piața românească care sunt reticiente în ceea ce privește raportarea
în domeniul dezvoltării durabile vor trebui să -și reconsidere poziția, deoarece aceste
rapoarte sunt acum obligatorii în 10 din cele mai importante economii mondi ale și este de
asteptat să devina obligatorii în toate țările din UE.
Consider că profesia contabilă va fi implicată in mod direct și semnificativ in
raportarea integrată, pe de o parte, in calitate de profesioniști care întocmesc informațiile
prezentate în raport și, pe de altă parte, auditorii se vor confrunta în viitorul apropiat cu
provocarea evaluării gradului de asigurare cu privire la aceste informații.
Recomandari viitoare
Prin prezentul referat nu mi -am propus tratarea exhaustivă a problemelor legate de
etica în afaceri și de responsabilitate socială corporativă la nivelul companiilor, întrucât
subiectele sunt foarte vaste, iar pe parcursul activității de cercetare am desco perit noi fațete
ale acestor problematici.
Având în vedere că atât etica în afaceri cât și responsabilitatea socială corporativă
sunt realități de dată recentă în practica companiilor din România, am în vedere ca în
perioada următoare să aprofundez cercet area în acest domeniu. Urmăresc prin
aprofundarea acestei cercetări dezvoltarea a câtorva subiecte:
 Urmărirea evoluției procesului de adoptare a codurilor de etică și de conduită la
nivelul companiilor din România și mai ales a celor cu capital românesc ș i evaluarea pe
această bază, a impactului acestora asupra dezvoltării afacerilor;
 Evaluarea impactului diferitelor programe de RSC asupra dezvoltării durabile a
unor companii românești;
 Examinarea modului în care companiile românești vor implementa în 20 18
aspectele comunitare vizând îmbunătățirea procesului de raportare a programelor de RSC;
 Monitorizarea modului în care autoritățile române vor pune în practică acțiunile

cuprinse în Strategia Națională în domeniul RSC și a priorităților specifice iniția te de
autorități pentru orientarea acțiunilor de RSC;
 Studierea comportamentului viitor al IMM -urilor din România dat fiind faptul că
țările membre UE înregistrează un trend ascendent în domeniul responsabilității sociale
corporative și în cazul acestora.

Bibliografie
1.Briciu, S., Căpușneanu, S., Rof, L.M., Topor, D. (2010). Contabilitatea și controlul de
gestiune. Instrumente de evaluare a performanței entității , Editura Aeternitas, Alba Iulia;
2.Căpușneanu, S., Preda, I.A., „Analiza planului contabil g eneral din România. Posibilități
de adaptare la metoda ABC (Activity -Based Costing)”, Economie teoretică și aplicată , nr.
11/2008;
3.Neamțu, I.H., Teiușan, S.C., „Normarea și normalizarea contabilității de gestiune la
nivelul întreprinderii”, Annales Unive rsitatis Apulensis Series Oeconomica , nr. 8/2006;
4.Ordinul MFP nr. 1826/22.12.2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri
referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune, Monitorul Oficial nr. 23
din 12 ianuarie 2004;
5. Ah ner, G., Business Ethics: making a life, not just a living , Orbis Books, Maryknoll,
New York, 2007;
6. Beesley, M. E., Evans, T, Corporate Social Responsibility: A Reassessment , Editura
Taylor & Francis, Londra; 1978;
7. Berinde, M., (coordonator) Confor mitatea, cheia unei afaceri de success , Editura
Expert, București, 2014;
8. Berry, D., Ethics and media culture practices and representation , Focal Press, Oxford,
2000;
9. Boatright, J.R. Ethic and the conduct of business , Prentince Hall, New Jersey, 200 0;
10. Buchholz, R.A., Rosenthal S.B., Business ethics – The pragmatic path beyond
principles to Proces, Prentince Hall Inc, NY, 1998;
11. Crăciun, D., Morar, V., Macoviciuc, V ., Etica afacerilor , ASE București, 2005;
12. De George, R.T., Business ethics , Ed. Mcmillan, New York, 1990;
13. Drucker, P. F., T he Effective Executive: The Definitive Guide to Getting the Right
Things Done, HarperBusiness, 2006;
14. Freeman, R. E., Phillips, R., Stakeholder theory: A libertarian defense , Bus. Ethics
Quart, 2002 ;
15. Freeman, R.E ., Strategic Management: A Stakehoders Approach , Pitman, Boston
1984;
16. Ferrell, Fraederich, Ferrell, Business Ethics, Ethical decision making and Cases ,
Boston, 2000;
17. Friedman, M., Capitalism și libertate , Editura Enciclopedică, București, 1995;
18. Ionescu, Gh. Gh., Marketizarea, democratizarea și etica afacerilor, Editura
Economică, București, 2005;
19. Iamandi, I.E., Filip, R., Etică și responsabilitate socială corporativa în afacerile
internaționale, Editura Economică, Bucu rești, 2008;
20. Ionescu, Gh., Gh., Bibu, N,. Munteanu, V., Etica în afaceri , Editura Universității de
Vest, Timișoara, 2006;
21. Machiavelli, N., Il principe , Editura Umanitas, București, 2006;
22. Kotter, J. P., Heskett, J., Corporate Culture and Performance , Free Press, 2008;
23. Parson, P. J., Ethics in public relation , London , UK, 2004;
24. Popescu, Gh, Evoluția gândirii economice , Ediția a IV -a, Editura C.H. Beck, București,
2009;
25. Smith, A., The theory of Moral Sentiments , Indianapolis, Liberty Press; 1976;

26. Solomon, R. C., Greene J. K., Morality and the Good Life: An Introduction to Ethics
Through Classical Sources, McGraw -Hill Humanities/Social Sciences/Languages, New
York, 2003;
27. Velasquez M., Business ethics Co ncepts and cases , Santa Clara University, Prentince
Hall, New Jersey, 1998.
28.Carroll, A., Buchholtz, A. K., Business and Society: Ethics and Stakeholder
Management lucrare disponibilă on -line http://www.amazon.com/Business -Society –
Ethics/Stakeholder/Man agement, 2000;
29Crane, A., Matten, D., Business Ethics: Managing Corporate Citizenship and
Sustainability in age of Globalization , Oxford University Press, 2010;

30. Friedman, M., The Social Responsability of Business is to Increase its profits , New
York, 1970;
31.Matten D., Moon J., ‘ Implicit’ and ‘Explicit’ CSR A conceptual framework for
understanding CSR in Europe, International Centre for Corporate Social Responsibility ,
no 29 ISSN 1479 -5124, lucrare disponibilă on -line:
www.nottingham.ac.uk/busin ess/ICCSRM, 2004;
32.Murphy, D. E., The Federal Sentencing Guidelines for Organizations: A Decade of
Promoting Compliance and Ethics , Iowa Law Review, Vol. 87, No. 2, March ,2002;
33.***, Anti-Corruption Ethics and Compliance Programme for Business : A Pra ctical
Guide, United Nations, New York, 2013;
34.***, Abbott Global Citizenship Report , 2013,
http://database.globalreporting.org/search, 2013;
35.***, Bribery Act, Guidance about comercial organization to privent bribe 2010,
http://www.justice.gov.ue, 201 0;
36.***, Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției , 2004;
37. ***, European Commission, A Renewed EU Strategy 2011 -2014 for Corporate Social
Responsibility; http://ec.europa.eu, 2011;
38. ***, Foreign Corrupt Practices Act, 1977 ; http://www.gpo.g ov/fdsys/pkg/STATUTE –
91/pdf/STATUTE -91, 1977;
39. ***, Federal Sentencing Guidelines http://www.ethics.org/resource/federal –
sentencing -guidelines;
40.***, GlaxoSmithKline România: Raport de sustenabilitate 2013
http://database.globalreporting.org/search, 2 013;
41.***, Global Reporting Initiative
https://www.globalreporting.org/information/sustainability -reporting/Pages/default.aspx
42.***, Legea 477 din 2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din
autoritatile si institutiile publice;
43.***, Legea 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici;
44.***, OECD Guidelines for Multinational Enterprises ,
http://www.oecd.org/corporate/mne/1922428.pdf, 2008;
45. The business of a better world, http://www.bsr.org;
46. The Organisatio n for Economic Cooperation and Development, http://www.oecd.org/;
47. U. N. Global Compact, http://www.unglobalcompact.org/…/thetenprinciples/i
48. Beaujolin, Francois, European Trade Unions and Corporate Social Responsibility –
Final Report by the Eur opean Trade Union Confederation (ETUC) , Brussels, Belgium,
10.05.2004, http://www.etuc.org/IMG/doc/CSRCESfinal3_EN1.doc ;
49. Bowie, Norman E., Duska, Ronald F., Business Ethics , Second Edition, Prentice -Hall
Inc., New Jersey, USA, 1990
50. Burduș, Eugen, Management comparat internațional , Editura Economică, București,
2001

51.Carmichael, Sheena, Drummond, John, Good Business – A Guide to Corporate
Responsibility and Business Ethics , Editorial Business Books Limited, London, 1989
52. Ca rroll, Archie B., A Three -Dimensional Conceptual Model of Corporate
Performance , The Academy of Management Review, Vol. 4, No. 4, pag. 497 -505,
Academy of Management, New York, USA, 1979
53.Carroll, Archie B., The Pyramid of Corporate Social Responsibilit y: Toward the Moral
Management of Organizational Stakeholders , Business Horizons, Vol. 34, Issue 4,
Elsevier Science Inc., USA, 1991;
54. Chryssides, George D., Kaler, John H., An Introduction to Business Ethics , Chapman
& Hall, UK, 1993;
55. Cochran, P hilip L., Wood, Robert A., Corporate Social Responsibility and Financial
Performance , The Academy of Management Journal, Vol. 27, No. 1, pag. 42 -56, Academy
of Management, New York, USA, 1984;
56.Cooper, Cary L., Argyris, Chris, The Concise Blackwell Encyc lopedia of Management ,
Blackwell Business, Massachusetts, 1998;
57.Cowe, Roger, Risk Returns and Responsibility , Association of British Insurers (ABI),
London,UK,2004,http://www.abi.org.uk/Display/File/364/Risk_rewards_and_responsibil
ity_1204;
58.Cowe, Ro ger, Investing in Social Responsibility: Risks and Opportunities , Association
of British Insurers(ABI),London,UK,2001,
http://www.abi.org.uk/Display/File363/csr_Report;
59.Crăciun, Dan, Business & Morality: A Short Introduction to Business Ethics , Editura
ASE, București, 2003;
60.Crăciun Dan, Curs de Etică în Afacerile Economice Internaționale , REI, 2004;
61.Davis, Keith, The Case for and against Business Assumption of Social Responsibilities ,
The Academy of Management Journal, Vol. 16, No. 2, pag. 312 -322, Academy of
Management, New York, USA, 1973;
62.DeGeorge, Richard T., Business Ethics , Third Edition, Macmillan Publishing
Company, New York, USA, 1990;
63.Dentchev, Nikolay, Corporate Social Performance as a Business Strategy , Journal of
Business Ethics, Vol. 55, No. 4,Springer Netherlands, Kluwer Academic Publishers,
Dordrecht, Netherlands, 2004 ;
64.Detomasi, David Antony, The Multinational Corporation and Global Governance:
Modelling Global Public Policy Networks , Journal of Business Ethics, Vol. 71, No . 3,
Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2007;
65.Diniță, Alexandra, Responsabilitatea socială în România – de unde și încotro? , 2006,
www.responsabilitatesociala.ro;
66.Dobrotă, Niță (coordonator), Dicționar de Economie , Editura Economică, Bucu rești,
1999;
67.Donaldson, Thomas, The Ethics of International Business , Oxford University Press,
New York, USA, 1989;
68.Ellis, Anthony, Ethics and International Relations , Manchester University Press, 1986;
69.Emilian, Radu, Managementul serviciilor: m otivații, principii, metode, organizare ,
Editura Expert, București, 2000;
70.Etzioni, Amitai, Societatea monocromă , Editura Polirom, București, 2002
71.European Commission, A Renewed EU Strategy 2011 -2014 for Corporate Social
Responsibility ,Brussels,Belg ium,2011;
72.European Commission, Implementing the Partnership for Growth and Jobs: Making
Europe a Pole of Excellence on Corporate Social Responsibility , Brussels, Belgium, 2006,
http:// eur -lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006;

73.European Commission, Directorate – General for Employment and Social Affairs, Unit
D.1, ABC of the Main Instruments of Corporate Social Responsibility , Luxembourg, 2004
http://ec.europa.eu/employment_social/publications/2005;
74.European Commission, Dir ectorate – General for Employment and Social Affairs, Unit
D.1, EU Multi -Stakeholder Forum on Corporate Social Responsibility (CSR EMS Forum) ,
Luxembourg,2003,http://ec.europa.eu/employment_social/socdial/csr/last_forum_comple
te2;
75.European Commission, D irectorate – General for Employment and Social Affairs, Unit
D.1, Corporate Social Responsibility: A Business Contribution to Sustainable
Development , Luxembourg, 2002, http://ec.europa.eu/employment_social/soc –
dial/csr/csr2002;
76.European Commission, Di rectorate – General for Employment and Social Affairs, Unit
D.1, Green Paper – Promoting a European Framework for Corporate Social
Responsibility , Luxembourg, 2001, www.europa.eu.int/comm/employment_social/soc –
dial/csr;
77.European Multistakeholder Forum on Corporate Social Responsibility (EMSF on
CSR), Final results and recommendations ,2004,
www.ec.europa.eu/enterprise/csr/documents/2004/EMSF_final.report;
78.Falck, Oliver, Heblich, Stephan, Corporate Social Responsibili ty: Doing Well by Doing
Good , Business Horizons, Vol. 50, Issue 3, Elsevier Science Inc., USA, 2007;
79.Frederick, Robert E., La ética en los negocios: Aplicación a problemas específicos en
las organizaciones de negocios , Oxford University Press, México, 2001;
80.Freeman, Edward R., Liedtka, Jeanne, Corporate Social Responsibility: A Critical
Approach , Business Horizons, Vol. 34, Issue 4, Elsevier Science Inc., USA, 1991;
81.Galbreath, Jeremy, Corporate Social Responsibility Strategy: Strategic Options, Global
Considerations , Corporate Governance, Vol. 6, No. 2, Emerald Group Publishing Ltd.,
Bradford, UK, 2006;
82.Genest, Christina M., Cultures, Organizations and Philanthropy , Corporate
Communications: An International Journal, Vol. 10, No. 4, Emerald Group Publishing
Ltd., Bradford, UK, 2005;
83.Godfrey, Paul C., Hatch, Nile W., Researching Corporate Social Responsibility: An
Agenda for the 21st Century , Journal of Business Ethics, Vol. 70, No. 1, Springer
Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2007;
84.Griffin, Jennifer J., Mahon, John F., The Corporate Social Performance and Corporate
Financial Performance Debate: Twenty -Five Years of Incomparable Research , Business
and Society, Vol. 36, No. 1, Sage Publications Inc., Chicago, USA, 1997;
85.Guirdham, Maureen, Interactive Behavior at Work , Third Edition, Financial Times,
Prentice -Hall, London, 2002;
86.Guțanu, Nicolae, Țurcanu, Andrei, Ierizanu, Gheorghe (coordonatori), Dicționar
Enciclopedic Ilustrat , Editura Cartier S.R.L., București, 1999;
87.Hill, Ronald Paul, Ainscough, Thomas, Shank, Todd, Manullang, Daryl, Corporate
Social Responsibility and Socially Responsible Investing: A Global Perspective , Journal of
Business Ethics, Vol. 70, No. 2, Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2007;
88.Hold en, Philip, Ethics for Managers , Editorial Gower, 2000;
89.Hosmer, Larue Tone, The Ethics of Management , Editura IRWIN, Homewood, Illinois,
1987;
90.Iamandi, Irina -Eugenia, Responsabilitatea socială corporativă în companiile
multinaționale , Editura Econo mică, București, 2010;
91.Iamandi, Irina -Eugenia, Filip, Radu, Etică și responsabilitate socială corporativă în
afacerile internaționale , Editura Economică, București, 2008;

92.Ionescu, Gheorghe Gh. (A), Cultura afacerilor: Modelul american , Editura Econ omică,
București, 1997;
93.Ionescu, Gheorghe Gh. (B), Cazan, Emil, Negrușa, Adina Letiția, Management
organizațional , Editura Tribuna Economică, București, 2001;
94.Iovițu, Mariana, Bazele politicii sociale , Editura Eficient, București, 1997;
95.Johns, Gary, Comportament organizațional: Înțelegerea și conducerea oamenilor în
procesul muncii , Editura Economică, București, 1998;
96.Kolk, Ans, Tulder, Rob Van, Poverty Alleviation as Business Strategy? Evaluating
Commitments of Frontrunner Multinational Corp orations , World Development, Vol. 34,
Issue 5Pergamon -Elsevier Science Ltd., Oxford, UK, 2006;
97. Kotler, Philip, Lee, Nancy, Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good for
Your Company and Your Cause, Best practices from Hewlett -Packard, Ben & Jerry’s, and
other leading companies , John Wiley & Sons, Inc., New Jersey, USA, 2005;
98.Kroll, Karen M., Good deeds deliver , Industry Week, USA,2001,
http://www.findarticles.com/p/articles/mi_hb/is_2001;
99.Lane, Henry W., DiStefano, Joseph J., Maznevsk i, Martha L., International
Management Behavior: Text, Readings and Cases , 4th Edition, Blackwell Publishing, UK,
2000;
100.Levis, Julien, Adoption of Corporate Social Responsibility Codes by Multinational
Companies , Journal of Asian Economics, Vol. 17, I ssue 1, Elsevier Science Inc., USA,
2006;
101. Lewis, Richard D., New Cultures Collide – Managing Successfully Across Cultures ,
Nicholas Brealey Publishing, London, 2000;
102.Lu, Xiaohe, Business Ethics in China: Its Characteristics, Difficulties and Tas ks,
www.stthom.edu/cbes/oje/articles/xiaohe3.html;
103.Mahoney, Jack, Teaching Business Ethics in the U.K., Europe and the U.S.A. – A
Comparative Study , The Athlone Press, London & Atlantic Highlands International
Thomson Business Press, Londra, 1997;
104.Margolis, Joshua D., Walsh, James P., Misery Loves Companies: Rethinking Social
Initiatives by Business , Administrative Science Quarterly, Vol. 48, No. 2, Johnson
Graduate School of Management, Cornell University, New York, USA, 2003;
105.Margolis, Joshua D., Walsh, James P., Misery Loves Companies: Whither Social
Initiatives by Business? , Harvard Business School, USA,.2001,
http://www.hbs.edu/research/facpubs/workingpapers/papers/2001;
106.Marín, Longinos, Ruíz, Salvador, “I Need You T oo!” Corporate Identity
Attractiveness for Consumers and The Role of Social Responsibility , Journal of Business
Ethics, Vol. 71, No. 3, Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlnds, 2007;
107.Marom, Isaiah Yeshayahu, Toward a Unified Theory of the CSP – CFP Link , Journal
of Business Ethics, Vol. 67, No. 2, Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2006;
108.Marrewijk van, Marcel, Werre, Marco, Multiple Levels of Corporate Sustainability ,
Journal of Business Ethics, Vol. 44, No. 2 -3, Springer Netherlands , Kluwer Academic
Publishers, Dordrecht, Netherlands, 2003;
109.Marrewijk van, Marcel, Concepts and Definitions of CSR and Corporate
Sustainability: Between Agency and Communion , Journal of Business Ethics, Vol. 44, No.
2-3, Springer Netherlands, Kluwer Ac ademic Publishers, Dordrecht, Netherlands, 2003;
110.McHugh, Francis P., Ethics in Business Now , Editura Macmillan, 1991;
111.McWilliams, Abagail, Siegel, Donald, Corporate Social Responsibility: A Theory of
the Firm Perspective , The Academy of Managemen t Review, Vol. 26, No. 1, Academy of
Management, New York, USA, 2001;

112.McWilliams, Abagail, Siegel, Donald, Corporate Social Responsibility: Correlation
or Misspecification? , Strategic Management Journal, Vol. 21, No. 5,John Wiley & Sons
Ltd., Chiches ter, UK, 2000;
112.Mead, Richard, International Management , 2nd Edition, Blackwell Business, London,
2000;
113.Michael, Bryane, Corporate Social Responsibility in International Development: An
Overview and Critique , Corporate Social Responsibility and En vironmental Management,
Vol. 10, No. 3, Wiley InterScience, John Wiley & Sons Ltd., UK, 2003;
114. Miroiu, Mihaela, Blebea Nicolae, Gabriela, Introducere în etica profesională , Editura
Trei, 2001;
115.Miron, Dumitru, Economia Uniunii Europene , Editura Luceafărul, București, 2002;
116.Mitchell, Charles, A Short Course in International Business Ethics – Combining Ethics
and Profits in Global Business , World Trade Press, Professional Books for International
Trade, California, USA, 2003;
117.Moo n, Chris, Bonny, Clive, Business Ethics – Facing up to the issues , The Economist
Books, London, 2001;
118.Muller, Alan, Global Versus Local CSR Strategies , European Management Journal,
Vol. 24, Issues 2 -3, Pergamon -Elsevier Science Ltd., Oxford, UK, 2006;
119.Mullins, Laurie I., Management and Organisational Behaviour , Sixth Edition,
Financial Times, Prentice -Hall, London, UK, 2002;
120.Nelling, Edward, Webb, Elizabeth, Corporate Social Responsibility and Financial
Performance: The “Virtuous Circle” Revi sited , Philadelphia, USA,2006,
http://www.fma.org/SLC/Papers/CSR_and_Financial_Performance,2006;
121.Orlitzky, Marc, Schmidt, Frank L., Rynes, Sara L., Corporate Social and Financial
Performance: A Meta -Analysis , Organization Studies, Vol. 24, No. 3, Sag e Publications
Ltd., London, UK, 2003;
122.Pava, Moses L., Krausz, Joshua, The Association Between Corporate Social
Responsibility and Financial Performance: The Paradox of Social Cost , Journal of
Business Ethics, Vol. 15, No. 3, Springer Netherlands, Klu wer Academic Publishers,
Dordrecht, Netherlands, 1996;
123. Peale, Norman Vincent, Blanchard, Kenneth, The power of ethical management – You
don`t have to cheat to win , Vermillon, London, Ebury Press, Random House, 2000 ;
124.Popa, Ioan, Tranzacții de com erț exterior: Negociere, contractare, derulare , Editura
Economică, București, 2002;
125.Popa, Ioan, Filip, Radu, Management internațional , Editura Economică, București,
1999;
126.Preston, Lee E., O’Bannon, Douglas P., The Corporate Social – Financial
Performance Relationship: A Typology and Analysis , Business and Society, Vol. 36, No.
4, Sage Publications Inc., Chicago, USA, 1997;
127.Puiu, Alexandru, Management în afacerile economice internaționale , Tratat, Ediția a
II-a, Editura Independența Economică, 1997;
128.Quazi, Ali M., O’Brien, Dennis, An Empirical Test of a Cross -national Model of
Corporate Social Responsibility , Journal of Business Ethics, Vol. 25, No. 1, Springer
Netherlands, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, Netherlands, 2000;
129.Reoy o Gonzalez, Carolina (editor), Diccionario Enciclopédico Nuevo Espasa
Ilustrado 2000 , Editorial Espasa Calpe S.A., Madrid, 2000;
130.Robbins, Stephen P., Coulter, Mary, Management , Prentice -Hall International Inc.,
New Jersey, USA, 1996;
131.Roman, Ronald M., Hayibor, Sefa, Agle, Bradley R., The Relationship Between Social
and Financial Performance: Repainting a Portrait , Business and Society, Vol. 38, No. 1,
Sage Publications Inc., Chicago, USA, 1999;

132.Rothbard, Murray N., Power & Market: Government a nd The Economy , Second
Edition, Institute for Human Studies, California, 1970,
http://www.mises.org/power&market/power&market;
133.Rubin, Amir, Corporate Social Responsibility as a Conflict Between Owners , Center
for Responsible Business, University of California, Berkeley, USA, 2005,
http://repositories.cdlib.org/crb/wps/2005;
134.Salzmann, Oliver, Ionescu -Sommers, Aileen, Steger, Ulrich, The Business Case for
Corporate Sustainability: Literature Review and Research Options , European
Management Journal, Vol. 23, Issue 1, Pergamon -Elsevier Science Ltd., Oxford, UK,
2005;
135.Sasse, Craig M., Trahan, Ryan T., Rethinking the New Corporate Philanthropy ,
Business Horizons, Vol. 50, Issue 1, Elsevier Science Inc., USA, 2007;
136.Schneider, Susan C., Barsoux, Jean-Louis, Managing Across Cultures , Financial
Times, Prentice Hall, London, 1997;
137.Scholtens, Bert, Finance as a Driver of Corporate Social Responsibility , Journal of
Business Ethics, Vol. 68, No. 1, Springer Netherlands, Dordrecht Netherlands, 2006 ;
138.Sethi, S. Prakash, Globalization and the Good Corporation: A Need for Proactive Co –
existence , Journal of Business Ethics, Vol. 43, No. 1 -2, Springer Netherlands, Kluwer
Academic Publishers, Dordrecht, Netherlands, 2003;
139.Snider, Jamie, Hill, Ron ald Paul, Martin, Diane, Corporate Social Responsibility in
the 21st Century: A View from the World’s Most Successful Firms , Journal of Business
Ethics, Vol. 48, No. 2, Springer Netherlands, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht,
Netherlands, 2003;
140.S ommer, R., Tomoiagă, R. (coordonatori), Mic Dicționar Filozofic , Ediția a II -a,
Editura Politică, București, 1973;
141.Stan, Nicolae, Marinescu, Paul, Filozofie , Editura Economică Preuniversitaria,
București, 2002;
142.Steurer, Reinhard, Langer, Markus E. , Konrad, Astrid, Martinuzzi, Andre,
Corporations, Stakeholders and Sustainable Development I: A Theoretical Exploration of
Business – Society Relations , Journal of Business Ethics, Vol. 61, No. 3, Springer
Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2005;
143.T erpstra, Vern, Sarathy, Ravi, International Marketing , Eighth Edition, The Dryden
Press, Harcourt College Publishers, Orlando, USA, 2000;
144.Tschopp, Daniel J., Corporate Social Responsibility: A Comparison Between the
United States and the European Unio n, Corporate Social Responsibility and
Environmental Management, Vol. 12, No. 1,Wiley InterScience, John Wiley & Sons Ltd.,
UK, 2005;
145.Tsoutsoura, Margarita, Corporate Social Responsibility and Financial Performance ,
Centre for Responsible Business, Un iversity of California, Berkeley, USA, 2004,
http://repositories.cdlib.org/crb/wps/7;
146.Țigu, Gabriela, Etica Afacerilor în Turism , Editura Uranus, 2003;
147.United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Report on the World
Social Situatio n – 2001, Chapter XX: Corporate Social Responsibility , New York, USA,
2001;
148.Van de Velde, Eveline, Vermeir, Wim, Corten, Filip, Finance and Accounting:
Corporate Social Responsibility and Financial Performance , Corporate Governance, Vol.
5, No. 3, Eme rald Group Publishing Ltd., Bradford, UK, 2005;
149.Waddock, Sandra A., Graves, Samuel B., The Corporate Social Performance –
Financial Performance Link , Strategic Management Journal, Vol. 18, No. 4, pag. 303 -319,
John Wiley & Sons Ltd., Chichester, UK, 1 997

150.Warner, Malcolm, The Concise International Encyclopedia of Business &
Management , International Thomson Business Press, Londra, 1997;
151.Weiss, Anne, Developing Social Indicators for Use in GRI Sustainability Reporting ,
PriceWaterhouse Coopers, 0 9.1999, http://www.ilo.org/vpidocuments/NEFA_1;
152.Werther Jr., William B., Chandler, David, Strategic Corporate Social Responsibility
as Global Brand Insurance , Business Horizons, Vol. 48, Issue 4, Elsevier Science Inc.,
USA, 2005;
153.Zaiț, Dumitru, Management intercultural: Valorizarea diferențelor culturale , Editura
Economică, București, 2002;
154.www.bsr.org;
155.www.europa.eu.int;
156.www.responsabilitatesociala.ro;
157.www.oecd.org.;
158. Horomnea, E., – Bazele contabilității, Concepte și aplica ții, Editura Sedcom Libris,
Iași, 2004;
159. Matiș, D., – Normarea, armonizarea și dezvoltarea sistemului contabil din România,
în Studia Universitas Babeș -Bolyai, Oecconomia, nr. 2, 1999;
160.. Horngren, C., T., – The marketing accounting standards Journal of accountancy,
1973, traducere de Tabără, N., Editura Moldova, Iași, 1995;
161. Oprea, C., Ristea, M., – Bazele contabilității, Editura Didactică și pedagogică, R.A.,
București, 2003.
162. Costa, F., L., – La comptabilité et ses utilisateurs, în Encyclopédie de Gestion
Economice, Paris, 1989 în Feleagă, N ., Îmblânzirea junglei contabilității , Editura
Economică, București, 1996;
163. Pop, A., – Contabilitatea financiară aplicată în 2000 , Editura Intelcredo, Dev a, 2000;
164.Bogdan, V., – Armonizarea contabilă internațională, Editura Economică, București,
2004;
165.Epuran, M., Băbăiță, V., – Teoria generală a contabilității, Ediția a II -a, Editura Miron,
Timișoara, 2002;
166.Dobroțeanu, L., – Geneză și viitor în c ontabilitate, Editura Economică, București,
2005;
167. Minu, M., – Cntabilitatea ca instrument de putere, Editura Economică, București,
2002 ;
168.Hoaran, C., – L'harmonisation comptable internationale, Revue Comptabilité, Contrôle
Audit, sep., 1995;
169.Fe leagă, N., – Dincolo de frontierele vagabondajului contabil , Editura Economică,
București, 1997;.
170.Bunget, O., C., Contabilitatea românească între reformă și convergență, Editura
Economică, București, 2005;
172. Feleagă, N., Sisteme contabile comparate, Ediția a Il -a, voi. 1, Editura Economică,
București 1999;
173. Feleagă, N., Malciu, L., – Provocările contabilității internaționale la cumpăna dintre
milenii, Editura Economică, București, 2004;
174. Malciu, L., Feleagă, N., – Reformă după reformă: Contab ilitatea din România în fața
unei noi provocări, vol. I, Editura Economică, București, 2005;
175. Ristea, M., Normalizarea contabilității – bază și alternetiv , Editura Tribuna
Economică, București, 2002;
176. Feleagă, N., Contabilitate aprofundată, Editura Economică, București, 1996;
177. Berry A., Jarvis R., Accounting in a business context, Chapman&Hall, 1995;
178. Hussey R., A dictionary of accounting, Oxford University Press, 1999;

179. Burns T., Hendrickson H., The accounting sampler, McGraw Hill Book C ompany,
1986, citat de Boersema J.M., Weelden S.J. în L’information financiare sectorielle, ICCA,
1992;
180. OEC, CNCC, Les enjeux de la comptabilite, Paris, 1989;
181. Gniewosz G.( The share investment decision process and information use: un
exploratory case study, Accounting and business research, 1990;
182. Mihalciuc, C., Mihalciuc, A.., Analiza structurii bilanțului în cadrul unei întreprinderi,
Analele Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, 2001;
183.Horomnea, E., Bazele contabilității, Concepte și aplicații, Editura Sedcom Libris, Iași,
2004;
184.Ionescu, C., – Informarea financiară în contextul internaționalizării contabilității,
Editura Economică, București, 2003;
185. Petrescu S., Mironiuc M., Analiza economico -financiară, Teorie și aplicații , Editura
Tiparul, Iași, 2002;
186. Feleagă N., Controverse contabile. Dificultăți conceptuale și credibilitatea
contabilității, Editura Economică, 1996;
187. Colasse B., Comptabilité générale (PCG, IAS/IFRS et Enron), 9e Edition, Economica,
2005;
188. Col asse B., Les trois âges de la comptabilité, Revue Française de Comptabilité,
septembre -octobre 1998;
189. Jouanique P., En relisant Schmalenbach.. ou l’histoire du plan comptable, la Revue
du trasor, No. 8 -9, aout – septembre 1991;
190. Richard R., Comptabilités et pratiques comptables, Dalloz, 1996;
191. Feleagă N. Ionașcu I., Contabilitate financiară, volumul 1, Editura Economică, 1993.
192. Feleagă N., Controverse contabile. Dificultăți conceptuale și credibilitatea
contabilității, Editura Economi că, 1996;
193. Feleagă N., Ionașcu L, Tratat de contabilitate financiară, voi. I „Contabilitatea ca joc
social”, Editura Economică, 1998;
194. Feleagă N., Malciu L., Politici și opțiuni contabile (Fair Accounting versus Bad
Accounting), Editura Economică, 2002;
38. Petrescu, .S, Mironiuc, M., Analiza economico -financiară , Editura Tiparul, Iași, 2002.
195. Ișfănescu, A., Stănescu, C., Băicuși, A., Analiza economico -financiară , Editura
Economică, București, 1999;
196. ***Buletin Economic Legislativ, Metodolo gii de diagnosticare financiar -bancară a
întreprinderilor, nr. 9, Editura Tribuna Economică, 1996;
197. Tabără, N., Horomnea, E., Toma, C., Conturile anuale în procesul decizional , Editura
Moldova, Iași, 2001;
198. Dumitrean, E., Toma, C., Scorțescu, Gh., etc., Contabilitate financiară I , vol. II,
Editura Sedcom Libris, Iași, 2002;
199. Hlaciuc, E., Mihalciuc, C., Diagnosticul contabil al rezultatelor pe baza contului de
profit și pierdere , Revista Contabilitate și informatică de gestiune, nr. 10/2004, Edit ura
ASE, București, 2004;
200. Dumitrean, E., Scorțescu, Gh., Toma, C., Berheci, I., Mardros, D.N., Contabilitate
financiară I , vol. II, Editura Sedcom Libris, Iași, 2002;
201. Iacob, P., P., Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Editura
Intelcredo, Deva, 1995;
202.Horngren C. T., Financial Accounting, Fourth Edition, Prentice – Hali, Inc. 2001;
203. Matiș, D., Contabilitatea operațiunilor speciale, Editura Intelcredo, Deva, 2003;
204. Săcărin, M., Contabilitate aprofundată, Editura E conomică, București, 2004;
205. Pântea, I., P., Managementul contabilității românești, ediția a II -a, Editura Intelcredo,
Deva, 1999;

206. Hennie van Greuring – Standarde Intenaționale de Raportare Financiară, Ghid practic,
Ed. Irecson, București, 2005;
207. Călin O., Ristea M. – Bazele contabilității, Ed. Național, București, 2001;
208. www.ceccar.ro;
209. www.iasb.com ;
210. Commission Staff Working Document: Impact Assessment accompanying the
Document – Proposal for a Directive of the European Parliament and of the Council
amending Council Directives 78/660/EEC and 83/349/EEC as regards Disclosure of Non –
Financial and Diversity Information by Certain Large Companies and Groups ;
SWD(2013) 127 final, Brussels, 2013;
211.Communication from the Commission concerning Corporate Social Responsibility: A
Business Contribution to Sustainable Development ; Commission of the European
Communities, COM(2002) 347 final, Brussels, 2002;
212.Communication from the Commission to the Eu ropean Parliament, the Council, the
European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. Gender
Balance in Business Leadership: a contribution to smart, sustainable and inclusive growth ;
European Commission, COM(2012) 615 final, Brussel s, 2012;
213.Communication from the Commission to the European Parliament, the Council and
the European Economic and Social Committee Implementing the Partnership for Growth
and Jobs: Making Europe a Pole of Excellence on Corporate Social Responsibility ;
Commission of the European Communities, COM(2006) 136 final, Brussels, 2006;
214.Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the
European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. A Renewed
EU Strategy 2011 -14 for Corporate Social Responsibility ; European Commission,
COM(2011) 681 final, Brussels, 2011;
215.Directive 2014/34/UE of the European Parliament and of the Council of 26 June 2013
on the Annual Financial Statements, Consolidated Financial Stateme nts and Related
Reports of Certain Types of Undertakings, Amending Directive 2006/43/EC of the
European Parliament and of the Council and repealing Council Directives 78/660/EEC
and 83/349/EEC ; Oficial Journal of the European Union, 2013;
216.Expert Group on Disclosure of Non -Financial Information by EU Companies. First
Meeting. Brussels, Monday, 2011 , European Commission, Directorate General Internal
Market and Services, Capital and Companies, Accounting and Financial Reporting;
217.Expert Group on Disclosure of Non -Financial Information by EU Companies.
Meeting Report. Brussels, Monday, 2011 , European Commission, Directorate General
Internal Market and Services, Capital and Companies, Accounting and Financial
Reporting;
218.Expert Group on Disclosu re of Non -Financial Information by EU Companies.
Meeting Report. Brussels, Friday,2011 ; European Commission, Directorate General
Internal Market and Services, Capital and Companies, Accounting and Financial
Reporting;
219. Green Paper Promoting a European Framework for Corporate Social Responsibility ;
Commission of the European Communities, COM(2001) 366 final, Brussels, 2001;
220.Green Paper. The EU Corporate Governance Framework ; European Commission,
COM(2011) 164 final, Brussels, 2011;
221.Improving Corporate Governance: Europe’s Largest Companies Will Have to Be
More Transparent about How They Operate ; European Commission, Statement/14/124,
Brussels, 2014;
222. New Transparency Rules on Social Responsibility for Big Companies ; Press Release,
ST 1360 6/14, Brussels, 2014;

223.Proposal for a Directive of the European Parliament and of the Council on Improving
the Gender Balance among Non -Executive Directors of Companies Listed on Stock
Exchanges and Related Measures ; European Commission, COM -2012, 614 final,
Brussels, 2012;
224.Proposal for a Directive of the European Parliament and of the Council amending
Council Directives 78/660/EEC and 83/349/EEC as regards Disclosure of Non -Financial
and Diversity Information by Certain Large Companies and Groups;
225. Corporate Social Responsibility and Reporting in Denmark . Impact of the Legal
Requirements for Reporting on CSR in the Danish Financial Statements Act;Minister for
Economic and Business Affairs, Denmark, 2010;
226.Corporate Social Responsibility. Na tional Public Policies in the European Union ;
European Commission, Directorate -General for Employment, Social Affairs and Equal
Opportunities, Unit D. 2, 2007;
227. Corporate Sustainability. A Progress Report ; KMPG, 2010;
228.CRPerspectives 2013. Global CR Reporting Trends and Stakeholder Views ;
CorporateRegister.com, 2013;
229.CRReportingAwards, 2012 Global Winners & Reporting Trends. Experienced
Stakeholders Judge the World's Leading CR Reports; CorporateRegister.com, 2012;
230.CSR Implementation Guid e. Non -legislative options for the Polish Government ;
World Bank, 2006;
231. Ethics Compliance Management System Standard (ECS2000 v1.2) ; Business Ethics
& Compliance Research Center, Reitaku University, 2001;
232.G4 Sustainability Reporting Guidelines. R eporting Principles and Standard
Disclosures ; Global Reporting Initiative, 2013;
234.GRI Sustainability Reporting Statistics. Publication Year 2010 ; Global Reporting
Initiative, Report Services, 2011;
235.Integrated Financial and Sustainability Reporting in the United States ; Investor
Responsibility Research Center Institute, 2013.
236.Integrated Reporting. Closing the Loop of Strategy ; KPMG, 2010.
237.Integrated Reporting. The Future of Corporate Reporting ; PwC, 2012.
238.Integritatea în mediul de afa ceri din România. Cercetare asupra mecanismelor de
instituționalizare a eticii în companii, 2011 ; Transparency International România, 2011.
239.International Standard ISO26000. Guidance on Social Responsibility ; International
Standardization Organization, 2010.
240.Response to proposed Directive of the European Parliament and of the Council on
Improving the Gender Balance among Non -Executive Directors of Companies Listed on
Stock Exchanges and Related Measures ; Irish Business Economic Council, 2013;
241.Strategia națională de promovare a responsabilității sociale 2011 -2016 ; Guvernul
României, 2011;
242.Study of the Legal Framework on Human Rights and the Environment Applicable to
European Enterprises Operating Outside the European Union ; European Commiss ion,
2010;
243.Sustenabilitatea și raportarea integrată a performanței non -financiare. Tendințe,
instrumente și recomandări ; manuscris, Centre for Advanced Research in Management
and Applied Ethics, 2014;
244.The Female FTSE Board Report 2014. Crossing t he Finish Line , Cranfield University,
School of Management, 2014;
245.The State of Play in Sustainability Reporting in the European Union. 2010 ;
CREM/Adelphi, 2011;
246.Towards Integrated Reporting – Communicating Value in the 21st Century ;
International Integrated Reporting Committee, 2011;

247.White Paper on Business Sustainability: What it is and why matters , World Economic
Forum, 2014;
248.Women on Boards . Davies Review Annual Report 2014 , United Kingdom
Government, Department for Busi ness, Innovation & Skills, 2014;
249.Women on boards: 6 month monitoring report – October 2014 , United Kingdom
Government, Department for Business, Innovation & Skills, 2014;
250.Women on Boards: voluntary code for executive search firms ; Department for
Business, Innovation & Skills, 2014;

251.ALLEN, Jennifer H. (2011), The Role of Government in Advancing Sustainable
Business Practices ; în McNALL, Scott & James C. Iershauer & George Basile (2011), The
Business of Sustainability: Trends, Policies, Practic es, and Stories of Success ; ABC -CLIO,
Santa Barbara, 2011;
252.ECCLES, Robert G. & Daniela Saltzman (2011), Achieving Sustainability through
Integrated Reporting; Stanford Social Innovation Review, Summer;
253.Corporate Social Responsibility and Reportin g in Denmark . Impact of the Legal
Requirements for Reporting on CSR in the Danish Financial Statements Act;Minister for
Economic and Business Affairs, Denmark, 2010;
254.Corporate Social Responsibility. National Public Policies in the European Union ;
Euro pean Commission, Directorate -General for Employment, Social Affairs and Equal
Opportunities, Unit D. 2, 2007;
255.Corporate Sustainability. A Progress Report ; KMPG, 2010;
256.CRPerspectives 2013. Global CR Reporting Trends and Stakeholder Views ;
Corporat eRegister.com, 2013;
257.CRReportingAwards'12. 2012 Global Winners & Reporting Trends. Experienced
Stakeholders Judge the World's Leading CR Reports; CorporateRegister.com, 2012;
258.CSR Implementation Guide. Non -legislative options for the Polish Govern ment ;
World Bank, 2006;
259.Ethics Compliance Management System Standard (ECS2000 v1.2) , Business Ethics &
Compliance Research Center, Reitaku University, 2001;
260.G4 Sustainability Reporting Guidelines. Reporting Principles and Standard
Disclosures ; Glo bal Reporting Initiative, 2013;
261.GRI Sustainability Reporting Statistics. Publication Year 2010 , Global Reporting
Initiative, Report Services, 2011;
262.Integrated Financial and Sustainability Reporting in the United States , Investor
Responsibility Research Center Institute, 2013;
263.Integrated Reporting. Closing the Loop of Strategy ; KPMG, 2010;
264.Integrated Reporting. The Future of Corporate Reporting ; PwC, 2012;
265. Integritatea în mediul de afaceri din România. Ce rcetare asupra mecanismelor de
instituționalizare a eticii în companii, 2011 , Transparency International România, 2011;
266.International Standard ISO26000. Guidance on Social Responsibility , International
Standardization Organization, 2010;
267.Response to proposed Directive of the European Parliament and of the Council on
Improving the Gender Balance among Non -Executive Directors of Companies Listed on
Stock Exchanges and Related Measures ; Irish Business Economic Council, 2013;
268.Strategia națională de promovare a responsabilității sociale 2011 -2016 , Guvernul
României, 2011;
269.Study of the Legal Framework on Human Rights and the Environment Applicable to
European Enterprises Operating Outside the European Union , European Commission,
2010;

270.Sustenabilitatea și raportarea integrată a performanței non -financiare. Tendințe,
instrumente și recomandări , manuscris, Centre for Advanced Research in Management
and Applied Ethics, 2011;
271.The Female FTSE Board Report 2014. Crossing the Finish Line ; Cran field University,
School of Management, 2014;
272.The State of Play in Sustainability Reporting in the European Union. 2010 ;
CREM/Adelphi, 2011;
273.Towards Integrated Reporting -Communicating Value in the 21st Century ;
International Integrated Reporting Committee, 2011;
274.White Paper on Business Sustainability: What it is and why matters , World Economic
Forum, 2014;
275.Women on Boards . Davies Review Annual Report 2014 , United Kingdom
Government, Department for Bus iness, Innovation & Skills, 2014;
276.Women on boards: 6 month monitoring report – October 2014 , United Kingdom
Government, Department for Business, Innovation & Skills, 2014;.
277.Women on Boards: voluntary code for executive search firms ; Department for
Business, Innovation & Skills, 2014;
278.ALLEN, Jennifer H. (2011), The Role of Government in Advancing Sustainable
Business Practices ; în McNALL, Scott & James C. Iershauer & George Basile (2011), The
Business of Sustainability: Trends, Policies, Practi ces, and Stories of Success ; ABC -CLIO,
Santa Barbara, 2011;
279.ECCLES, Robert G. & Daniela Saltzman (2011), Achieving Sustainability through
Integrated Reporting; Stanford Social Innovation Review, Summer;
280.Cicilia, Ionescu – Sisteme Contabile Modern e, Ed. Fundației România de Mâine,
București, 2005;
281.Cicilia, Ionescu – Contabilitate – Baze și Proceduri, Ed. Fundației România de Mâine,
București, 2008;
282.Hennie van Greuning – Standarde internaționale de raportare financiară, Ghid practic,
Ediți e revizuită 2007, Editura Irecson, București, 2007;
283.OMFP 1198/2015 pentru modificarea si completacrea unor reglementari conrtabile
publicat in MO partea I nr.759 din 2015;
284.IASB (2009), The International Financial Reporting Standard for Small and M edium –
sized Entities (IFRS for SMEs) , disponibil la www.ifrs.org ;
285.IASB (2010), Standardul Internațional de Raportare Financiară pentru Întreprinderi
Mici și Mijlocii (IFRS pentru IMM -uri) 2009 , traducere, Editura CECCAR, București;
286.IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme
oficiale emise la 1 ia nuarie 2015 , traducere, Editura CECCAR, București;
287.AFNOR, 2006. Développement durable et responsabilité socié tale. SD 21000
appliqué aux collectivités territoriales. Guide pour la prise en compte des enjeux de
développement durable dans la stratégie et le management des collectivités territoriales ,
Ed. FNOR, Paris;
288.Capron M., Quairel -Lanoizelée F., 2007, La r esponsabilité sociale d’entreprise,
Collection Reperes, Edition La Découverte, Paris;
289.Chéron M., Ermisse L., 2008. Reperes sur l’évaluation au regard du développement
durable , Les cahiers de l’observatoire nr.2 , Observatoire national des agendas 21 loc aux
et pratiques territoriales de développement durable, Paris;
290.Commission européenne, 2001, Livre vert : Promouvoir un cadre européen pour la
responsabilité sociale des entreprises, Office des publications officielle des communautés
européennes, Luxem bourg;
291.Matten, D., & Moon, J. 2004. A conceptual framework for understanding CSR in
Europe;

292.A. Habisch, J. Jonker, M. Wegner, & R. Schmidpeter (Eds.), CSR across Europe : 339 –
360. Berlin:Springer;
293.Moon, J. 2004. CSR in the UK: An explicit model for business – society relations. In
A. Habisch, J.Jonker, M. Wegner, & R. Schmidpeter (Eds.), CSR across Europe : 51-65.
Berlin: Springer;
294.Commission européenne, 2001. Livre vert : Promouvoir un cadre européen pour la
responsabilité sociale des entreprises, Office des publications officielle des CE,
Luxembourg;
295.Communication de la Commission au Parlement European, au Conseil, au Comite
Économique et Cocial Europeen et au Comite des Regions – Responsabilité sociale des
entreprises: une nouvelle stratégie de l'UE pour la période 2011 -2014;
296.Gendron C., L apointe A. & Turcotte M. -F. 2004. Responsabilité sociale et régulation
de l’entreprise mondialisée . Relations industrielle;
297.Global Reporting initiative. 2002. Sustainability Reporting Guidelines . Boston;
298. Lutz Preuss*, Axel Haunschild and Dirk Matt en – Trade unions and CSR: a European
research agenda – Journal of Public Affairs J. Publ. Aff, 2006;
299. Axel Haunschild, Dirk Matten and Lutz Preuss – Corporate social responsibility in
Europe: what role for organised labour? – in Haunschild et all CUP, 2007;
300.Entreprise 2020 -The power of collaboration – Scaling up collaboration for enhanced
impact on sustainability challenges, www.csreurope.org ;
301.UN Global Compact -The Role of Governments in Promoting Corpora te Responsibility
and Private Sector Engagement in Development;
302.Casta J. F. – Contabiliatatea și utilizatorii săi, Encyclopedie de Gestion, Economica,
Paris, 1989;
303.Colasse B. – Noțiunea de normalizare contabilă (între normalizarea industrială și
normalizarea socială), revista Franceză de Contabilitate, septembrie 1987;
304.Neag R. – Reforma contabilității românești – între modelele francez și anglo -saxon,
Editura Economică, București, 2000;
305. Ristea M., Dumitru C. G. – Contabilitate aprofundată: Note de curs, probleme,
studii de caz, întrebări și teste grilă, Editura Lucman, București, 2003;
306. *** – Ordinul 1752/17.11.2005 pentru aprobarea Reglement_rilor contabile
conforme cu Directivele Europene;
307. *** – Ordinul 94/2001 al Ministerului Fin an_elor Publice referitor la aprobarea
Reglement_rilor contabile armonizate cu Directiva a IV -a a Comunităților Economice
Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate;
308.Andone, I., Țugui, Al., Sisteme inteligente în management, contabilita te, finanțe,
bănci și îmarketing , București: Editura Economică, 1999;
309. Bouquin, H., Comptabilite de gestion, 3e edition, Paris: Economica, 2004, 360 p.
310.Budugan, D., Georgescu, I.; Berheci, I. și alții, Contabilitatea de gestiun, București:
CECCAR, 2007;
311.Bugaian, L., Managementul strategic al costurilor, Chișinău: CEP USM, 2007;
312.Diaconu, P., Albu, N.; Stere, M. și alții, Contabilitate managerială aprofundată,
București: Editura Economică , 2003;
313.Horomnea, E., Fundamentele științifice ale c ontabilității. Doctrine. Concepte.
Lexicon, Iași: Tipografia Moldovei, 2008;
314. Needles, B.; Anderson, H.; Caldwell, J. Principiile de bază ale contabilității,
Chișinău: Editura ARC, 2000;
315.Tabără, N., Modernizarea contabilității și controlului de gestiune , Iași: Tipografia
Moldovei, 2006;
316. Tabără, N., Control de gestiune. Delimitări conceptuale, metode, aplicații, Iași:
Tipografia Moldovei, 2009;

317.Legea nr. 82 din 1991, Legea contabilitatii ,republicata cu modificările și completările
ulteriare;
318.O.M.F.P. nr. 1.826 din 2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri
referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune , publicat in M.Of. nr. 23
din 2004;
319.O.M.F.P. nr. 1.752 din 2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene, publicat in M.Of. nr. 1.080 bis din 2005;
320. Directiva 2014/95 /UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie
2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații
nefinanciare și de informații privind diversitatea de cătr e anumite întreprinderi și grupuri
mari.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Vc Referat Ii Raportarea Non Financiara Instrument European Pentru Etica In Afaceri (salvat Automat) (salvat Automat) (salvat Automat) (reparat)… [603605] (ID: 603605)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Vc Referat Ii Raportarea Non Financiara Instrument European Pentru Etica In Afaceri (salvat Automat) (salvat Automat) (salvat Automat) (reparat)… [603605]

Copyright Notice

Școala Doctorală a Facultății de Textile Pielărie și Management Industrial [621702]

Oliver Merce Teză de doctorat [301745]

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi [307069]

ȘCOALA DOCTORALĂ PSIHOLOGIE COGNITIVĂ APLICATĂ [612958]

II. ISTORICUL CERCETĂRII BRAȚULUI CHILIA 12 III. METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE 16 IV. BRATUL CHILIA IN DOCUMENTE CARTOGRAFICE 23 1. Perioada… [305329]

Rezumatul tezei de doctorat [630683]

Copyright Notice

Similar Posts