Vbaiu@yahoo.com 626 Plan De Men%3finere A Calita%3fii Aerului Jud. Neamt Draft 2018 Draft Text

JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag.1/129 PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDE ȚUL NEAMȚ 2019-2022 -DRAFT- Consiliul Jude țeanNeamț Președinte : Ionel ARSENE JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag.2/129 STRUCTURA Planului de Men ținere a Calității Aerului în județul Neamț INTRODUCERE CAPITOLUL 1. INFORMA ȚII GENERALE 1.1Denumire 1.2Autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a planului de menținere a calității aerului pentru județul Neamț 1.3Stadiul planului de men ținere a calității aerului 1.4 Data adoptării oficiale 1.5Calendarul punerii în aplicare CAPITOLUL 2. LOCALIZAREA ZONEI 2.1Estimarea zonei și a populației posibil expusă poluării 2.2 Analiza topografică și climatică 2.2.1Date relevante privind topografia 2.2.2Date climatice 2.2.3Fondul forestier șispațiile verzi 2.3Informații privind tipul de ținte care necesită protecție în zonă 2.4Stații automate de monitorizare a calității aerului CAPITOLUL 3. ANALIZA SITUA ȚIEI EXISTENTE 3.1Analiza situa ției curente cu privire la calitatea aerulu i-la momentul inițieriiplanului de men ținere a calității aerului 3.1.1Evaluarea nivelului de fond regional: total, natural și transfrontier 3.1.2Evaluarea nivelului de fond urban 3.1.3Evaluarea nivelului de fond local 3.2Caracterizare a indicatorilor pentru care se elaborează planul de menținere a calității aerului și informațiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătății populației sau a vegetației; 3.3Identificarea principalelor surse de emisie din jude țulNeamț 3.4Informații privind contribuția datorată transportului și dispersiei poluanțiloremiși în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone și aglomerări sau, după caz, alte regiuni JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag.3/129 3.5Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum și cele referitoare la calmul atmosferic și condițiile de ceață, pentru analiza transportului/importului de poluan ți din zonele și aglomerările învecinate, respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluanților la suprafața solului, care ar putea con duce la concentra ții ridicate de poluan ți ale acestora. CAPITOLUL 4. Măsuri ce pot fi adoptate în vederea men ținerii calității aerului 4.1 Indicatori de evaluare a eficienței măsurilor CAPITOLUL 5. Scenarii pentru men ținerea calității aerului 5.1Repartizarea surselor de emisie 5.2Niveluri ale concentra ției/concentrațiilor așteptate în anul de referinta 5.2.1Scenariul nr 1 5.2.2Scenariul nr 2 CAPITOLUL 6. ANEXE 6.1ANEXA 1 6.2ANEXA 2 JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag.4/129 PREAMBUL Ordinul Mi nisterului Mediului Apelor și Pădurilor nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unită țile administrativ -teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr. 104/20 11 privind calitatea aerului înconjurător publicat în M. Of. Nr.682 din 08.09.2015, prevede următoarele: Art. 2. Se aprobă lista cu unită țile administrativ -teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare II a ariilor din zone și aglome rări, astfel cum este definit la art. 42 lit. b) din Legea nr. 104/2011, prevăzută în anexa nr. 2; Art. 3. Unitățile administrativ -teritoriale prevăzute în anexa nr. 1 elaborează un plan de calitate a aerului sau, după caz, un plan integrat de calitate a aerului, iar unită țile dministrativ -teritoriale prevăzute în anexa nr. 2 elaborează un plan de men ținere a calității aerului . Art. 4. Încadrarea în regimul de gestionare I sau II a ariilor din zone și aglomerări s -a realizat pe baza rezultatelor ob ținute în urma evaluării calită ții aerului la nivel național, care a utilizat atât măsurări în puncte fixe, realizate cu ajutorul sta țiilor de măsurare care fac parte din Re țeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului , aflată în administrarea autorit ății publice centrale pentru protecția mediului, câtși pe baza rezultatelor obținute din modelarea matematică a dispersiei poluanților emiși în aer. Județul Neamț se regăsește în Lista cu unită țile administrativ -teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare II -Anexa II la OMMAP nr. 1206/2015 și este necesară elaborarea Planului de Men ținere a Calității Aerului pentru următorii indicatori: JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag.5/129 Aglomerare zonaPOLUAN ȚI Dioxid de azot și oxizi de azot NO2/ NOxPulberi în suspensie (PM10și PM2,5)Benzen (C6H6)Nichel (Ni)Dioxid de Sulf (SO2)Monoxid de Carbon (CO)Plumb (Pb)Arsen (As)Cadmiu (Cd) Județul NEAMȚX X XXXXXXX Art.42 b) regim de gestionare II -reprezintă ariile din zonele și aglomerările în care nivelurile p entru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10și PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile -limită, prevăzute la lit. B și poziția G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM2,5sunt mai mici decât valorile -țintă prevăzute la lit. C și poziția G.4 din anexa nr. 3. Planul de Men ținere a Calității Aerului se întocmește în conformitate cu prevederile HG nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind ap robareaMetodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de ac țiune pe termen scurtși a planurilor de menținere a calității aerului , astfel: Art. 37 (1) Planul de men ținere a calității aerului trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente: a) descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum și estimarea efectelor acestora; b) analiza topografică și climatică a arealului pentru care s -a realizat încadrarea în regimul II de gestionare; c) analiza situa ției curente cu privire la calitatea aerului -la momentul ini țierii planului de men ținere a calității aerului; d) evaluarea nivelului de fond regional total, natural și transfrontier; JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag.6/129 e) evaluarea nivelului de fond urban: total, trafic, industrie, inc lusiv produc ția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off -road, transfrontier; f) evaluarea nivelului de fond local: total, trafic, industrie, inclusiv produc ția de energie termică și electrică, agricultură, surse comerciale șirezidențiale, echipamente mobile off -road, transfrontier; g) caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de men ținere a calității aerului și informațiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătățiipopulației sau, după caz, a vegetației; h) identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea calității aerului și poziționarea lor pe hartă, inclusiv tipul și cantitatea totală de poluanți emiși din sursele respective (tone/an); pot fi utilizate și datele de monitorizare a operatorilor economici din arealul încadrat în regimul de gestionare II; i) informa ții privind contribuția datorată transportului și dispersiei poluanților emiși în atmosferă ale căror surse se găse sc în alte zone și aglomerări sau, după caz, alte regiuni; j) analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum și cele referitoare la calmul atmosferic și condi țiile de ceață, pentru analiza transportului/importului de poluanți din zonele și aglomeră rile învecinate, respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluan ților lasuprafața solului, care ar putea conduce la concentrații ridicate de poluan ți ale acestora; k) în cazul particular al ozonului, care nu este un poluant principal, c i unul secundar, se iau în considerare informa țiile legate de sursele de emisie ale substanțelor precursoare ale acestuia și condițiile meteorologice la macroscară. (2) Planul de men ținere a calității aerului va cuprinde identificarea măsurilor de menținere anivelului concentra țiilor de poluanți în atmosferă cel puțin la nivelul inițial, eventual de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie, inclusiv cuantificarea eficien ței acestora, dacă este posibil. Pentru fiecare măsură identificată se va evalua impactul acesteia asupra calită țiiaerului, exprimat ca indicator cuantificabil. (3) Pentru fiecare scenariu luat în considerare în cadrul planului de men ținere a calitățiiaerului și pentru fiecare poluant avut în vedere se vor p rezenta următoarele: a ) anul de referin ță pentru care este elaborată previziunea și cu care începe aceasta; b) repartizarea surselor de emisie; JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag.7/129 c) descrierea privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul dereferință; d) niveluri ale concentra ției/concentrațiilor raportate la valorile -limită și/sau la valorile-țintăîn anul de referin ță; e) descrierea scenariului privind emisiile și emisiile totale în unitatea spațială relevantă în anul de proiec ție; f) niveluri ale conce ntrației/concentrațiilorașteptate în anul de proiecție; g) niveluri ale concentra ției/concentrațiilorși a numărului de depășiri ale valorii -limită și/sauvalorii-țintă în anul de proiec ție, acolo unde este posibil; h) măsurile identificate, cu precizarea pentru fiecare dintre acestea a denumirii, descrierii, calendarului de implementare, a scării spa țiale, a costurilor estimate pentru punerea în aplicare și asurselor poten țiale de finanțare, a indicatorului/indicatorilor pentru monitorizarea progreselor. Art. 38. Planul de men ținere a calității aerului cuprinde scenariile luate în considerare și măsurile identificate împreună cu informa țiile de la art. 37 alin. (1) -(3). Art. 39. (1) Planul de men ținere a calității aerului este structurat astfel încât să respecte și săcuprindă cel pu țin informațiile menționate în anexa nr. 10 la lege (Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător). (2) Informa țiile incluse în planul de menținere a calității aerului sunt prevăzute în anexa nr. 4. ANEXA nr. 4 : Informa țiile care urmează a fi incluse în planul de menținere a calității aerului: A. Informa ții generale care urmează a fi furnizate pentru planuri de menținere a calității aerului a) plan de men ținere a calității aerului: denumire; b) autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a planurilor de menținere a calității aerului [denumirea autorității responsabile/instituției, adresa web (link), numele persoanei responsabile, adresa po ștală, numărul de telefon, e -mail]; c) plan de men ținere a calității aerului: stadiu (în pregătire, în curs de adoptare, implementare etc.); JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag.8/129 d) plan de men ținere a calității aerului: data adoptării oficiale; e) plan de men ținere a calității aerului: calendarul punerii în aplicare; f) trimitere la planul de men ținere a calității aerului (link web); g) trimitere la punerea în aplicare (link web). B. Localizarea zonei/aglomerării Informații generale: a)zonă/aglomerare (hartă); b)estimarea zonei și a populației posibil expusă poluării : c)date climatice utile; d)date relevante privind topografia; e)informații privind tipul de ținte care necesită protecție în zonă; f)stații de măsurare (hartă, coordonate geografice). C. Analiza situa ției existente Se vor men ționa detaliile fac torilor responsabili de o posibilă depă șire (de exemplu, transporturile, inclusiv transportul transfrontalier, formarea de poluan ți secundari în atmosferă) . D. Măsurile sau proiectele adoptate în vederea men ținerii calității aerului a) posibile măsuri p entru păstrarea nivelului poluan ților sub valorile -limită, respectiv sub valorile -țintăși pentru asigurarea celei mai bune calități a aerului înconjurător în condi țiile unei dezvoltări durabile; b) calendarul aplicării planului de men ținere (măsura, resp onsabil, termen de realizare, estimare costuri/surse de finan țare etc.) Planul reprezintă setul de măsuri care trebuie luate în vederea păstrării nivelul poluanților în atmosferă sub valorile -limită pentru poluan ții: dioxid de azot, oxizi de azot, particu le în suspensie ( PM10și PM2,5), benzen, nichel, dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu. Pentru elaborarea planului, conform prevederilor HG nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de ac țiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului , s- a constituit comisia tehnică la nivel jude țean si numită prin Dispoziția nr. 336din2015 a Președintelui Consiliului Județean Neamț, din care fac parte reprezentan ți ai compartimentelor de specialitate din aparatul propriu precum și reprezentanți ai instituțiilor și autorităților publice locale și județene : JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag.9/129 1. Consiliul Jude țean Neamț -coordonator comisie 2. Garda Na țională de Mediu –Comisariatul Ju dețean Neamț 3. Direcția Silvică Neamț 4. Direcția de Sănătate Publică Neamț 5. Direcția Regională de Statistică Neamț 6. Direcția Regională de Drumuri și Poduri –Secția Drumuri Naționale 7. Direcția pentru Agricultură a Județului Neamț 8. Inspector atul Județean de Poliție Neamț 9. SC GA PRO CO CHEMICALS SA 10. SC CARPATCEMENT HOLDING SA 11. SC PETROCART SA 12 SC AGRANA ROMÂNIA SA Listă abrevieri CE-Comisia Europeană UE-Uniunea Europeană NOx-oxid de azot SOx-oxid de sulf CO2-dioxid de carbonâ CO -monoxid de carbon NMVOC -compu și organic volatili non -metanici NH3-amoniac O3-ozon PM10și PM2,5-pulberi în suspensie C6H6-benzen Pb-plumb Cd-cadmiu Ni-nichel As-arsen Hg-mercur TSP-total particule in suspensie SNEGICA -Sistemul Na țional de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului SNMCA -Sistemul Na țional de Monitorizare a Calității Aerului SNIEPA -Sistemul Na țional de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 10/129 OMS-Organizația Mondială a Sănătății IPPC-Controlul Integrat al Poluării INS-Institutul Na țional de Statistică Definiții valoare-limită de emisie (VLE) -nivelul stabilit pe baza cunoștințelor științifice, în scopul evitării și prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare și reducer ii efectelor acestora asupra sănătății umane și a mediului ca întreg, care se atinge într -o perioadă dată și care nu trebuie depășit odată ce a fost atins. valoare-țintă (VT) -nivelul stabilit, în scopul evitării și prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare și reducerii efectelor acestora asupra sănătății umane și a mediului ca întreg, care trebuie să fie atins pe cât posibil într -o anumită perioadă. nivel critic -nivelul stabilit pe baza cunoștințelor științifice, care dacă este depășit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu și asupra oamenilor obiectiv pe termen lung -nivelul care trebuie să fie atins, pe termen lung, cu excepția cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin măsuri proporționate, cu scopul de a asigura o protecție efectivă a sănătății umane și a mediului prag de informare (PI) -nivelul care, dacă este depășit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată pent ru categorii ale populației deosebitde sensibile și pentru careeste necesară informarea imediată și adecvată prag de alertă (PA) -nivelul care, dacă este depășit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată a populației, în gen eral, și la care trebuie să se acționeze imediat. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 11/129 CAPITOLUL 1. INFORMA ȚII GENERALE Autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a planului de menținere a calității aerului : CONSILIUL JUDEȚEAN NEAM Ț str. Alexandru cel Bun, nr . 27, cod 600017, Piatra Neam ț, județul Neamț Web:www.cjneamt.ro E-mail:office@cjneamt.ro ,cjneamt@yahoo.com Telefon: 023 3212890Fax:0233217221 Reprezentat prin: Ionel ARSENE , Președinte Stadiul Planului de men ținere a calității aerului în județul Neamț : În curs deadoptare . Data adoptării oficiale: la data aprobării Planului de men ținere a calității aerului în județulNeamț prin Hotărâre a Consiliului Jude țean Neamț Calendarul punerii în aplicare: 201 8-2022 Planul de men ținere a calității aerului în județul Neamț , stadiul implementării și nivelul îndeplinirii măsurilor pot fi accesate la www.cjneamt.ro ,plan de mentinere a calitatii aerului după aprobarea acestuia prin Hotărâre a Consiliului Jude țean Neamț. CAPITOLUL 2. LOCALIZAREA ZONEI Respectând criteriile de clasificare impuse de Uniunea Europeană, în scopul evaluării calită țiiaerului,pe teritoriul României au fost stabilite conform prevederilor Anexei nr. 2 din Legea nr.104/2011: -13 aglomerări: Neamț, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, P itești, Ploiești și Timișoara -41 zone, identificate la nivel de județ. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 12/129 Pe baza rezultatelor ob ținute în urma evaluării la nivel national, s -a realizat încadrarea ariilor din zone și aglomerări în regimuri de gestionare I sau II ( asa cum sunt definite la art. 42 din Legea nr. 104/2011); lista cu unită țile administrativ – teritoriale întocmită în urma încadrării în regimuri de gestionare este aprobată prin Ordinul nr. 1206/2015 al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor Județul Neamț se regăse ște in Anexa 2 a acestui ordin și ca urmare e ste necesar a fi elaborat un plan de de menținere a calității aerului pentru următorii poluan ți:pulberi în suspensie ( PM10 și PM2,5), benzen, dioxid de sulf , monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu,nichel ,dioxid de azot șioxizi de azot . Județul Neamțocup ăo poziție central-esticăîn ansamblul teritorial na țional și se suprapune, partial, Carpa ților Orientali, Subcarpa ților Moldovene ști si Podi șului Moldovenesc, face parte din categoria unit ăților administrativ -teritoriale cu o suprafa ță medie, avand 5.896 km p ătrați, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul țării. Limitele geografice ale județului Neamț sunt date de: județul Suceava -la Nord; județele Vaslui și Iași -la Est; județul Bacău -la Sud; județul Harghita -la Vest. Reședința județului Neamț este Municipiul Piatra Neamț. Județul Neamța fostînființatîn actualele limite administrative prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativ ăa teritoriului Rom ânieiși areîn componen ța sa 83localitati, dup ăcum urmeaz ă: 2 municipii, P iatra Neam țși Roman, 3 ora șe: Târgu Neamț, Bicaz și Roznov, un num ărde 78 comune și 347 sate. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 13/129 2.1 Estimarea zonei și a populației posibil expusă poluării Relieful este variat, compunându -se din unită ți montane și dealuri subcarpatice precum și o serie de depresiuni și culoare de vale. Unitatile montane apar țin grupei centrale a Carpaților Orientali , principalele subunit ăți de pe teritoriul jude țului fiind Munții Stânișoara(Vf. Bivolu -1530 m),Munții Bistriței(Vf. Budacu -1859 m, Vf. Grin țieș-1758 m), Masivul Ceahlau (Vf. Ocola șu Mare -1907 m), MunțiiTarcău(Vf. Glodu -1439 m),Munții Goșmanu(Vf. Murgoci -1293 m). Urmeaza spre est o serie de depresiuni (Neamț, Cracău-Bistrița, Tazlău)și dealuri subcarpatice aparț inândSubcarpa ților Moldovei(Pleșu, Corni, Runcu ). Sunt prezente si culoarele Moldovei șiSiretului. Clima es te temperat continental moderată cu influen țe estice fiind diferen țiatăpe trepte altitudinale. Temperatura medie anual ăvariaz ăde la 2 grade Celsius în partea super ioarăa munților până la 9 grade Celsius î n zonele joase. Vânturile dominante sunt cele vestice și nord-vestice. Hidrografia este tributar ăSiretului prin colectorul principal din aceast ăzonă- Bistrița(cuBistricioara, Bicaz, Tarc ău, Cracău). Alt râuimportant din jude ț esteMoldova cu afluenții săi (Sarata, Ozana, Umbrari, Top olita). Lacurile de pe teritoriul jude țului sunt artificiale și se folosesc pentru producerea de energie electrica și pentru piscicultur ă(Izvoru Muntelui, P ângărati, Bâtca Doamnei). Județul prezintă o mare varietate de peisaje, resurse naturale ale solului și subsolului și locuri prielnice a șezărilor umane. Din punct de vedere administrativ jude țul Neamț cuprinde 2 municipii, Piatra Neamț și Roman, 3 orașe: Târgu Neamț, Bicaz și Roznov și un număr de 78 comune și 347 sate. Populația județului Neamț, conform recensământului populației din anul 2011, este de470.766locuitori, din care în mediul urban 169.599locuitori (36,03%) iar în mediul rural 301.167 locuitori (63,97%) laun număr de 181.702 gospodării . Densitatea medie a popula ției la nivelul județului Neamț este de 79,85 locuitori/km2, fiind mai mică decât media pe țară89,50 locuitori/km2. La nivelul localită ților urbane, cele mai mari densități ale populației (peste m edia națională) se înregistrează în municipiul Piatra Neamț (1.366 locuitori/km2), Roman (2.213 locuitori/km2), Roznov (240 locuitori/km2)și Târgu Neamț (479 locuitori/km2) iar cea mai mica în ora șul Bicaz (60 locuitori/km2). JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 14/129 Unitățile administrativ -teritoriale ale jude țului Neamț 2.2 Analiza topografică și climatic ă 2.2.1 Date relevante privind topografia Județul Neamț ocupă o poziție central -estică în ansamblul teritorial na țional și se suprapune, partial, Carpa ților Orientali, Subcarpaților M oldovene ști si Podișului Moldovenesc, face parte din categoria unită ților administrativ -teritoriale cu o suprafa ță medie, avand 5.896 km pătra ți, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul țării. Limitele geografice ale județului Neamț sunt date de: județu l Suceava -la Nord; județele Vaslui și Iași -la Est; județul Bacău -la Sud; județul Harghita -la Vest. Relieful este variat, compunându -se din unită ți montane și dealuri subcarpatice precum și o serie de depresiuni și culoare de vale. Clima este tem perat continental moderată cu influen țe estice fiind diferențiată pe trepte altitudinale. Temperatura medie anuală variază de la 2 grade Celsius în partea superioară a munților până la 9 grade Celsius în zonele joase. Vânturile dominante sunt cele vest iceși nord-vestice. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 15/129 Relieful Relieful jude țului Neamț este variat și complex, reprezentat prin munți de altitudine mijlocie, dealuri subcarpatice și coline, fiind mai înalt în vest și din ce în ce mai coborât spre est. Altitudinea, dispunerea culmil orși văilor au determinat nuanțe și aspecte specifice celorlalte componente geografico -fizice, peisaje și un potențial economic diversificat. Platformele de înăl țime sunt acoperite cu fânețe sau pășuni presărate cu fânării, sălașe și stâne. Energia reli efului care scade treptat de la vest la est, prezen ța pasurilor și înșeuărilor favorizând procesul de populare și concomitent pe cel de umanizare a teritoriului. Altitudinea reliefului scade de la vest spre est și cuprinde forme de la culmi montane, la de aluri subcarpatice și de podiș. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 16/129 Unitatile montane apar țin grupei centrale a Carpaților Orientali , principalele subunități de pe teritoriul județului fiind Munții Stânișoara (Vf. Bivolu -1530 m),Munții Bistriței (Vf. Budacu -1859 m, Vf. Grin țieș-1758 m), Masivul Ceahlau (Vf. Ocola șu Mare -1907 m), Munții Tarcău (Vf. Glodu -1439 m),Munții Goșmanu (Vf. Murgoci -1293 m). Urmeaza spre est o serie de depresiuni (Neamț, Cracău -Bistrița, Tazlău )și dealuri subcarpatice aparținând Subcarpa ților Moldovei(Pleșu, Corni, Runcu ). Sunt prezente si culoarele Moldovei șiSiretului. Rețeaua hidrografică. Rețeaua hidrografică a județului Neamț este bine dezvoltată, fiind reprezentată de râurile Siret, Bistri ța, Cracău și Moldova cu afluenții acestora , fiind în administrarea Administra ției Bazinale de Apă Siret și a Administrației Bazinale de Apă Prut -Bârlad. 2.2.2 Date climatice Climatul jude țuluiNeamțreprezintă o tranzi ție gradată de la nuanțele moderate (în vest) la cele continentale (în est). Altitudinea, expozi ția și orientarea culmilor montane și deluroase și fragmentarea reliefului se constituie în factori generatori de topoclimate. Dispunerea altitudinală în trepte cu largă deschidere spre est a condi ționat în mare măsură caracteristicile clima telor jude țuluiNeamț. Influențele continentale sunt moderate de masele de aer din vestul și nord-vestul Europei care ajung pe teritoriul jude țului prin înșeuările carpatice și sporesc cantitatea de precipita ții. Dintre factorii dinamici climatogeni apa r mai evident marile sisteme barice: iarna se resimte influenta maselor de aer arctic (anticiclonul siberian), iar vara ac ționează masele de aer umed (anticiclonul Azorelor) și masele de aer cald de tip mediteraneean (în zonele extracarpatice). Climatul m ontan tipic este rece, cu ierni lungi și strat de zăpadă care se menține până la 200 zile (pe cele mai mari înăl țimi în masivul Ceahlău ). Precipitațiile sunt bogate, scurgerea lor fiind destul de rapidă și diferențiată după gradul de acoperire cu vegeta ție. Climatul depresiunilor intramontane și cel al culoarelor de vale intramontană este umed șirece, cu cea ță și vânturi deseori puternice; sunt frecvente inversiunile de temperatură. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 17/129 Climatul subcarpatic suferă influen țe montane, în sectoarele înalte fii nd rece și umed,darapar și efectele foehnului. Climatul este totuși mai uscat și mai cald. Cea mai mare parte a precipitațiilor se scurge pe versanți. Iernile sunt geroase, dar mai scurte, verile calde sunt urmate de toamne lungi, dinamica atmosferei est e mai moderată, cu vânturi dominante din nord -vestși vest. 2.2.3 Fondul forestier și spațiile verzi Fondul forestier reprezinta totalitatea suprafe țelor pădurilor, a terenurilor destinate impăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, produc țiesau administra ție silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destina ție forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse inamenajamente silvice, indiferent de forma de proprietate. La nivelul jude țuluiNeamț, in anul 201 4, suprafațafondului forestier era de 211.973hectare din care: Suprafața totală fond forestier (ha)Suprafața de pădure (ha)Suprafața cu alte funcții (ha) Proprietate de statProprietate particularăProprietate de statProprietate particularăProprietate de statProprietate particulară 164.584 47.389 161.193 46.168 3.391 1.221 Până la data prezentului Plan, la nivelul jude țului Neamț nu s -a elaborat un Registru jude țean al spațiilor verzi, întrucât unitățile administrativ -teritoriale nu au elaborat, finali zatși aprobat un asemenea document, în conformitate cu Ordinul 1.549/2008pentruaprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spațiilor verzi, cu modificările și completările ulterioare. Conform art. 11 alin (1) din Legea nr. 46/200 8, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare -Codul Silvic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 611 din 12.08.2015, fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza de Regia Nationala a Padurilor -Romsilva, regie autonoma de interes national, aflata sub autoritatea statului, prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, Institutul National de Cercetare -Dezvoltare in Silvicultura „Marin Dracea” si de Regia Autonoma „Administratia Patrim oniului Protocolului de Stat”. Integritatea fondului forestier national este reglementata de Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 34 -47. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 18/129 Documentatiile de scoatere definitiva sau de ocupare tempora ra de terenuri din fondul forestier national se intocmesc conform Metodologiei privind scoaterea definitiva, ocuparea temporara si schimbul de terenuri si de calcul al obligatiilor banesti, aprobata prin Ordinul nr. 694/2016 al ministrului mediului, apelor si padurilor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 402 din 27.05.2016. 2.3 Informa ții privind tipul de ținte care necesită protecție în zonă Scopul măsurilor de men ținere a calității aerului este acela de a proteja sănătatea populației față d e efectele nocive,directe și indirecte ale unor substanțe poluante emise în atmosferă din diverse surse. Zonele cele mai sensibile sunt acelea în care densitatea locuitorilor este crescută și implicit numărul surselor de emisie este mai mare. De asemenea , zone sensibile sunt și ariile din vecinătatea unor surse cu potențial ridicat de emisie cum ar fi: obiective industriale, agro -industriale, de gestionare a deșeurilor, stații de epurare a apelor uzate, căi de trafic intens, situri contaminate. 2.4 Stații automate de monitorizare a calită ții aerului Calitatea aerului în jude țul Neamț este monitorizată prin 3 stații automate, doua stații de fond urban (Piatra Neam ț și Roman) și o stație de fond industrial (Ta șca). Stația Neamț 1 (NT1) -stație de tip urban este amplasată în municipiul Piatra Neamț, str. Valea Albă, fn –în vecinătatea Stației Meteo. Acest tip de stație evaluează influența activității umane, din zona centrală a municipiului, asupra calității aerului; -raza ariei de reprezentativitate e ste de 1-5 km; -poluanții monitorizați sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO/NOx/ NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compuși organici volatili din clasa hidrocarburilor aromate (benzen, toluen, o -xilen, m-xilen, p-xilen și etil benzen), pulbe ri în suspensie (PM 2,5) și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă, precipitații). Stația Neamț 2 (NT2) -stație de tip industrial, este amplasată în municipiul Roman, str. Ștefan cel Mar e, nr.274, în curtea Liceului Industrial 1. Stațiile de tip industrial: -evaluează influența activității industriale dezvoltate în municipiul Roman asupra calității aerului; -raza ariei de reprezentativitate este de 100 m –1 km; JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 19/129 -poluanții monitoriza ți sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO/NOx/NO2), monoxid de carbon (CO), compuși organici volatili din clasa hidrocarburilor aromate (benzen, toluen, o -xilen, m-xilen, p-xilen și etil benzen), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă, precipitații). Repartizarea sta țiilor automate de monitorizare a calită ții aerului in județul Neamț Stația Neamț 3 (NT3) -stație de tip industrial, este amplasată în comuna Tașca, sat Hamzoaia, evaluează influența activității industriale din zonă asupra calității aerului; -poluanții monitorizați sunt : dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO/NOx/NO2), pulberi în suspensie (PM10) metoda nefelometrică și cea gravimetrică și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă, precipitații). Valorile limită și perioada de mediere pentru poluanții dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5), plumb (Pb), benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), precum și valorile țintă și perioada de mediere pentru ozon (O3), sunt stabilite potrivit prevederilor Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 20/129 CAPITOLUL 3. ANALIZA SITUA ȚIEI EXISTENTE 3.1Analiza situa ției curente cu privire la calitatea aerului Legislația națională stabilește cadrul legal p entru evaluarea și gestionarea calității aerului prin Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător , Hotărârea nr. 257 din 2015 privind Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de ac țiune pe termen scur tși a planurilor de menținere a calității aerului șiOrdinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1206/2015 privind aprobarea listelor cu unită țile administrativ -teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zo nele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea 104/2011 . În acest scop, pe întreg teritoriul țării se stabilesc aglomerări, zone de evaluare a calității aerului înconjurător și zone de gestionare a calității aerului înconjurător. Clasificarea șidelimitarea ariilor din zone și aglomerări în regimuri de evaluare și în regimuri de gestionare a calită ții aerului înconjurător se face conform Art. 4 alin. 3) lit. b) al Legii 104/2011 de către Sistemul National de Evaluare și Gestionare Integrată a Cali tății Aerului. Evaluarea calită ții aerului înconjurător se realizează prin măsurători directe în statiile automate de monitorizare și cu ajutorul inventarelor de emisii efectuate în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului și pădurilor n r. 3.299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile de poluan ți în atmosferă ;aceste inventare cuprind datele colectate la nivel local în scopul evaluării calită ții aerului prin modelarea dispersiei poluanților în aer și stau la baza elaborării de studii privind dispersia poluanților în atmosferă, inclusiv cele care fac parte din documentațiile necesare obținerii actelor de reglementare în domeniul protecției mediului. Pe baza rezultatelor ob ținute în urma evaluării la nivel national, s -a realizat încadrarea ariilor din zone și aglomerări în regimuri de gestionare I sau II ( asa cum sunt definite la art. 42 din Legea nr. 104/2011); a)regim de gestionare I -reprezintă ariile din zonele și aglomerările în c are nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 și PM2,5 , plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mari sau egale cu valorile-limită plus marja de toleran ță, acolo unde este aplicabilă, prevăzute la lit. B și poziția G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 21/129 particule în· suspensie PM2,5 sunt mai mari decât valorile -țintă prevăzute la lit. Cși poziția G.4 din anexa nr. 3; b)regim de gestionare II -reprezintă ariile din zonele și aglomerările în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 și PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile -limită, prevăzute la lit. B și poziția G.5 din anexa nr. 3 , respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM2,5 sunt mai mici decât valorile -țintă prevăzute la lit. C și poziția G.4 din anexa nr. 3 . Lista cu unită țile administrativ -teritoriale întocmită în urma încadrării în regimur i de gestionare este aprobată prin Ordinul nr. 1206/2015 al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor . Ținând cont de faptul că jude țulNeamțse regăse ște înLista cu unită țile administrativt eritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionar e II- Anexa II la Ordinul Ministrului Mediului,Apelor și Pădurilor nr. 1206/2015 rezultă că : nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot (la nivelul jude țului Neamț), particule în suspensie PM10și PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile -limită, prevăzute la lit. B și poziția G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM2,5 sunt mai mici decât valorile țintă prevăzute la lit. C și poziția G.4 din anexa nr .3.” În județulNeamțs-au derulat activită ți de monitorizare a calității aerului sistematic în zona municipiilor Piatra Neam țșiRoman.Concentrarea monitorizării asupra celor două municipii s -a datorat prezen ței unor agenți economici care prin specifi cul activită ții lor reprezentau surse semnificative de emisii de poluanți în atmosferă și anume: Înzonamunicipiul uiPiatra Neam ț:SC KOBER SRL, SC GA -PRO-CO CHEMICALS SA, SC FIBREX NYLON SA, SC ADEPLAST SA, SC RIFIL SA , SC PETROCART SA ÎnzonamunicipiuluiRoman:SC ADEPLAST SA, SC AGRANA ROMÂNIA SA, SC ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS ROMAN SA, SC CERSANIT ROMÂNIA SA, SC SOMACO GRUP PREFABRICATE SRL, SC PETROTUB IZOTEROM SA, SC TRW AIRBAG SYSTEMS SRL . În zona ora șului Bicaz: SC CARPAT CEMENT HOLDING SA,SC FORESTAR SA. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 22/129 O parte din ace ști operatori si -au incetat activitatea dar pe amplasamentele respective sedezvoltă alte activită ți de producție care pot reprezenta surse de emisie atmosferică; ca urmare a acestei conjuncturi structura surselor care cond uc la modificări ale calită ții aerului s -a schimbat ca pondereși se datorează prezenței altor tipuri de compuși proveniți în proporție mai mare din emisiile aferente arderilor de combustibili din zonelor reziden țiale (preparare apă caldă și încălzire) șiaferente încălzirii necentralizate a spa țiilor agenților economici, emisiile autovehiculelor aflate în trafic, emisiile provenite de la lucrările de construc ții, activitățile agro-zootehnice și punctual datorită unor surse tehnologice de la obiective industriale sau unită ți de prestări de servicii. Există în continuare zone industriale, unde, chiar dacă activitatea productivă a fost sistată, se impun lucrări de ecologizare pentru a împiedica răspândirea particulelor în suspensie și a celor cu conținut de metale grele. Această dinamică nu duce la o cre ștere a cantității totale de emisii ci poate avea efect asupra concetrațiilor în anumite zone ținând cont de amplasarea spațială a acestor surse. În intervalul de timp analizat, principalele surse de emisiipentru oxizii de sulf la niveluljudețuluiNeamțau fost activită țile inventariate la sectorul „ Producția de energie electrică șitermică ”și „Încălzire reziden țială și prepararea hranei „iar pentru oxizii de azot principalele surse de emisii au fost act ivitățile din sectoarele „ Transport rutier „,„Incălzire reziden țială șiprepararea hranei „și„Producerea energiei electrice și termice „ Evoluțiaemisiilor de pulberi , are un aspect fluctuant, fără a descrie un trend clar; la nivelul județuluiNeamț, pon derea principală o de țin emisiile provenite din activitățile de „ Incălzire rezidențială și prepararea hranei „Transport rutier și „Asfaltări de drumuri „. În județulNeamța fost implementat proiectul: ”Sistem de Management Integrat al De șeurilor în jude țul Neam ț”, proiect prioritar în cadrul Programului Sectorial mediu (POS Mediu) –Axa 2, finan țat din Fondul European de Dezvoltare Regională, având ca obiective principale: oExtinderea colectării de șeurilor reziduale (atât în mediul urban cât și în cel rural); oExtinderea colectării separate a de șeurilor reciclabile; oImplementarea compostării individuale la 50% din gospodăriile din mediul rural; JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 23/129 oÎnchiderea depozitelor municipale neconforme din ora șele Bicaz, Roman, Tg. Neam ț; oConstruirea a 3 sta ții de transf er în localită țile Tg. Neamț, Tașca și Cordun; oConstruirea unui depozit jude țean conform, pentru deșeuri nepericuloase în comuna Girov, pe o suprafa ță de 27 ha cu o durată de viață estimată la 21 de ani; Impactul proiectului asupra mediului social și economic la nivelul întregului județ va fi unul pozitiv prin: oÎmbunătă țirea condițiilor de viață a populației ca urmare a respectării cerințelor privind colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor; oCreșterea atractivității turistice a zonelor cu potențial turistic și promovarea unui trusim durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare la nivelul întregului jude ț și stoparea depozitării necontrolate; oÎmbunătă țirea comportamentului față de mediul înconjurător prin educarea publicului cu privire la efect ele nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a de șeurilor; Prin implementarea acestui proiect au fost limitate la nivel local emisiile în atmosferă de particule solide și gaze cu efect de seră . În județul Neamț sunt în derulare proiecte de investiții la rețelele de apă și canalizare, reabilitare șimodernizare a drumurilor, lucrări care implică prezen ța mașinilor și utilajelor pe străzile în lucru și care obligă la scăderea vitezei în trafic generându -se astfel o cantitate sporită de noxe de la funcționarea motoarelor și pulberi cauzate de lucrările propriu -zise și de rularea autovehiculelor pe căi rutiere fără îmbrăcăminte asfaltică. Traficul greu se derulează par țial peartereocolitoare (centuri); -pentru municipiul Piatra Neam ț,cavariantede ocolire sunt străzile Bistri ței, Bulevardul 9 Mai, str. Dimitrie Leonida (DN 15) și strada Fermelor (între DN 15 și DN 15 D); -pentru municipiul Roman șoseaua de centură , Bulevardul Nicolae Bălcescu (DN2) și Varianta de ocolire Roman Nord -Est cu strada Cucutei(DN 2 și DN 15D). -pentru ora șul Tg. Neamț variantă ocolitoare (DN 15C și DN 15B) -pentru ora șele Bicaz și Roznov nu există variante ocolitoare, ele desfășurându -se în lungum drumurilor DN 15, DN 12C și DJ 156A. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 24/129 Există în continuare zone indus triale, unde, chiar dacă activitatea productivă a fost sistată, se impun lucrări de ecologizare pentru a împiedica răspândirea particulelor în suspensie și a celor cu conținut de metale grele. Rețeaua de distribuție a gazului metan este bine dezvoltată în județ, conform Planului de analizăși acoperire a ricurilor de pe teritoriul județului Neamț, un număr de 54 localită ți fiindracordate la re țeaua națională (Anexa nr. 4). 3.1.1 Evaluarea nivelului de fond regional total, natural și transfrontier Calitatea aerului în Regiunea Nord -Est ( jude țele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava șiVaslui) este monitorizată cu ajutorul a 19 sta ții automate: 8 stații de fond urban; 1statie de fond suburban; 6 stații industriale pentru evaluarea aportului emisiilor d in surse industriale; 2 stații de trafic pentru evaluarea aportului emisiilor din trafic; stație de fond rural; o statie EMEP ( măsoară calitatea aerului în context transfrontier și este situată la Poiana Stampei în jude țul Suceava) . Rezultatele monitori zării se regăsesc pe site -ulwww.calitateaer.ro undese afișează indicii de calitate șivalorile măsurate , actualizate orar, aflate în curs de validare și certificare; în situațiile în care se constată depăsiri ale valorilor indicatorilor măsura ți sunt lua te măsuri în conformitate prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. În județele limitrofe județului Neamț (Bacău, Iași, Vaslui,Suceava șiHarghita) sunt autorizate un număr de 48 instala ții aflate sub incidența legislației privind emisiile industriale șicare constituie surse sta ționarede emisie la nivel regional; ele pot influența calitatea aerului cu condiția ca intensitatea șiînălțimea sursei să permită transportul poluan ților pe distanțe lungi; având în vedere că în zo nele limitrofe jude țului nu sunt semnalate astfel de surse, se poate concluziona că numai poluările accidentale generate de situa ții de urgență pot afecta calitatea aerului, însă efectele pot fi cantonate doar pe arii restrânse. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 25/129 Infrastructura de transpo rt rutier în Regiunea Nord -Est este asigurată de 14.533 km de drumuri, din care, modernizate 4 .923 km. La nivel regional, ponderea drumurilor modernizate este de 30% fiind apropiată de ceaațională. Pe categorii de drumuri, ponderea este de 90% la drumuri le naționale și de numai 16% la drumurile jude țene și comunale; ultimul procent menționat urmează să crească în perioada următoare ca urmare a finalizării proiectelor ce vizează reabilitarea/modernizarea drumurilor județene/străzilor orășenești, proiecte c e vor avea ca efect și reducerea semnificativă a emisiilor atmosferice cauzate de transportul rutier. Sursele mobile la nivel regional la data de 31.12.2014 erau reprezentate de: -5.631 autobuze și microbuze -578.730 autoturisme -100.885 autovehicule pentru transport marfă -90.179 motociclete si mopede -3.074 vehicule rutiere pentru scopuri special Sursa: Institutul Na țional de Statistică -http://statistici.insse.ro/ Transportul feroviar este asigurat p rintr-o rețea de 1.621 km, densitatea liniilor deexploatare fiind de 43,9 0km/1.000 km2, sub media na țională de 45,2 0km/1.000 km2, conform datelor furnizate de Institutul national de Statistică. In perioada analizată, transportul feroviar de pasageri a scăzut în mod constant datorităalternativelor oferite de firmele de transport rutier, care sunt mai competitive sub aspectul tarifelor parcticate cât și al timpului de transport. Din prisma traficului de mărfuri pe re țeaua feroviară, aceasta a fost mijlo cul principal de transport pentru produse rafinate din petrol, produse chimice și fibre manufacturate, produse din cauciuc și mase plastice. Sursa: Planul de Dezvoltare Regională Nord -Est 2014-2020-http://www.adr nordest.ro/ Sursele de suprafață sunt importante în special pentru emisiile de particule PM10și oxid de carbon, fiind reprezentate de arderile în mediul rezidențial dar și de drumurile în construcție/modernizare, depozitele de deșeuri. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 26/129 Conform datelor statistice la 1 ianuarie 2015, Regiunea Nord -Est avea o populație stabilă de 3.269.598 locuitori, din care 1 .360.077 in mediul urban și 1.909.521 în mediul rural. Energia termică pentru încălzirea popula ției și prepararea hranei era distribuită în modcentralizat doar în 16 localită ți urbane; în restul localităților populația utilizează pentru încălzirea cu centrale temice individuale sau sobe. Pănă la finalizarea perioadei actuale de programare vor fi implementate proiectele majore finanțate din Fondul de Coeziune ce vizează modernizarea/reabilitarea sistemelor de termoficare municipale in vederea coformării la standardele de mediu privind reducerea emisiilor în municipiile Iași, Bacău și Botoșani. La nivel comunitar noile orientări strategice aferente perioadei de programare 2014-2020pun un accent deosebit pe cre șterea eficienței energetice; astfel,unul dintre cele 11 obiective tematice aferente Strategiei Europa 2020 este dedicat sprijinirii tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon iar printre principalele intervenții sunt prevăzute creșterea eficienței energetice a locuin țelor și clădirilor publice, folosirea instala țiilor de încălzire și răcire bazate pe energie din resurse regenerabile, dezvoltarea și implementarea strategiilor integr ate pentru reducerea emisiilor și a planurilor de acțiune favorabile energiei durabile. In acest context regional, se poate concluziona că jude țulNeamțnu va fi afectat de emisiile din sursele de suprafa ță aflate pe teritoriile administrative învecinate. 3.1.2 Evaluarea nivelului de fond urban Zonele urbane din jude țulNeamțau caracteristici diferite una fa ță de alta din punct de vedere al climei aferente pozi ției geografice cât și tipului arhitectonic. Suprafața administrativa a teritoriului județu lui–589.600ha(5.896 km2) municipii -10.726ha-1,82% orașe–23.660ha-4,01% comune –555.214ha-94,17% În județulNeamțsunt: o2municipii ( Piatra Neam țsiRoman); o3orașe (Tg. Neam ț, Bicaz și Roznov ); o78 comune JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 27/129 Municipiul Piatra Neam țse afl ă în centrul jude țului, pe malurile râului Bistri ța, mai exact la ie șirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuejdiu . Populația municipiului reședință de județ, conform recensământului populației din anul 2011 este de 85.055 locuitori. Orașul este traversat de drumul național DN15 , care o leagă spre sud -est deBacău și spre vest de Toplița,Târgu Mure șșiTurda. Din acest drum, la Piatra – Neamț se ramifică drumul național DN15C, care duce spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică drumul na ționalDN15Dcare duce spre est la Roman șiVaslui. Din DN15, în ora ș se mai ramifică și drumul județean DJ157, care duce spre sud- est laDumbrava Ro șie,Dochia,Mărgineni ,Făurei,Trife știșiHoria (unde se termină înDN15D). Este amplasat par țial (zona centrală și cartierele vestice) la altitudinea de 310m, într-un bazin intramontan străjuit de culmile Pietricica (590 m) la su d-est, Cozla (679m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord -vestși Bâtca Doamnei (462 m) la sud -vestși, parțial extramontan în zona subcarpatică spre est, pe o parte dintre terasele Bistri ței și din Depresiunea Cracău -Bistrița. Orașul se bucură de câteva avantaje, o climă temperat continentală cu veri scurte răcoroase, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari. Beneficiind de un cadru natural avantajos și de legături ușoare spre toate punctele cardinale , teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neam ț a constituit o permanentă vatrăde locuire. În Piatra Neam ț,apele curgătoare cele mai importante sunt Bistrițași Cuiejdi. Printre pârâia șele cudebite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Râul Bistri ța în aval de barajul de la Bâtca Doamnei JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 28/129 Lacurilede pe raza municipiului Piatra Neam ț suntacumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajulcu acela și nume) și lacul Reconstruc ția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistri ței). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistrița. Lacul și dealul Bâtca Doamnei Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate și altitudini mai mari în vest și în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est și sud-est. Păduriledin jurul ora șului sunt formate în general din conifere: brad, molid și pin și din foioase: fag, mesteacăn, carpen, stejar dar și din arbuști: corn, măceș, alun etc. Alături de coni fere, foioase și arbuști mai sunt prezente și numeroase speciide graminee, flori și plante caracteristice stepei. Suprafața totală a orașului este de 7.743 ha. În componența zonei periurbane intră localitățile:Doamna (situtată pe valea pârâului Doamna) șiVăleni (situată la confluen ța cu Pârâul Turcului, pe dreapta Bistri ței la poalele Cernegurei) -spre sud șiCiritei(situat spre est între Pietricica și Dealul Vulpii). Se învecinează cu comunele: Gârcina-nord-vest,Dobreni-nord-est,Girov- spre est,Dumbrava Ro șie-sud-est,Piatra-Șoimului -sud,Alexandru cel Bun -vest. În zona centrala a municipiului este centrul civic acolo unde sunt localizate instituțiile cele mai importante: Primăria, Prefectura, Biblioteca Ju dețeană, Casa de Cultură, zonă care se întrepătrunde cu cea reziden țială și comercială; JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 29/129 Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul ora șului propriu -zis, cu doua nuclee deconcentrate, corespunzând platformelor din estși din sud ; unitățile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente . Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al ora șului, completat fiind de alte grupări amplasate în zonele reziden țiale; se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pie ței Centrale. Municipiul Roman are o pozi ție strategică, în centrul regiunii istorico -geografice Moldova, într -o arie unde converg mai multe căi de comunica ție de importanță europeană, na țională și regională, din punct de vedere feroviar făcând parte din magis trala București -Dornești -Cernăuți -Varșovia, iar rutier aflându -se pe axul expres de interes european E85, care leagă Polonia și Ucraina, Rusia și Republica Moldova, prin România de Bulgaria, Grecia, Turcia și Orientul Apropiat. Legat de traficul aeri an, cel mai apropiat aeroport se află în Bacău, conexiunea cu acesta putând fi realizată fie pe drumul european E85, fie pe magistrala de cale ferată. Populația municipiului Roman, conform recensământului populației din anul 2011 este de 50.713 locuitori. Se învecinează cu comunele: Cordun –nord, Sagna –nord-est, Gâdin ți–est, Horia –sudși Trifești la vest. Orașul este traversat de drumul național DN2 (E85), care asigoră legătura spre sudcu județulBacău,spre nord vest cu județulSuceava și spre est cu județul Iași. Din acest drum se ramifică drumul na țional DN 15D care duce spre vest la Piatra Neamț iar spre est la Vaslui. Tot din ora ș se ramifică drumurile județene: DJ 207A care duce spre nord -estul județului spre comunele Sagna, Bâra, Boghice și Stănița, DJ 207B care duce spre comunele Cordun și Săbăoani terminându -se în DN 2 (E 85), DJ 207C ce asigură legătura la comunele Ion Creangă, Valea Ursului și Oniceni. Vatra orașului este situată în Podișul Moldovenesc, la confluența râurilor Moldova și Siret, ocupând o suprafață totală de 2.983 ha, din care 1.617 ha intravilan. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 30/129 Primăria municipiului Roman Începând cu 2014, Microhidrocentrala de pe r âul Moldova asigură integral iluminatul public din municipiul Roman. Odată cu finalizarea lucrărilor se va amenaja și faleza râului Moldova și a lacului de acumulare ca zonă de promenadă și divertisment. În zona centrală a ora șului se regăsește ”Parcul mu nicipal”, provenit din fosta pădure Teiu ș, a fost declarat în anul 1994 rezervație peisagistică ocrotită de lege, fiind din punct de vedere al diversită ții speciilor dendrologice, unic în Europa. Microhidrocentrala Roman JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 31/129 Parcul municipal Roman Orașul Tg. Neamț este situat în nordul jude țului Neamț, la o altitudine de 365 m, pe terasa râului Ozana, la intrarea în Depresiunea Neam țului. Orașul este străjuit de dealuri și culmi ce țin de Subcarpa ții Moldovei ca: Culmea Ple șu (culme submontan ăde 913 m) la nord, dealurile Movilelo r (440 m), Humule ști (410 m) și Ocea la sud (400), și dealul Boi ștea (582 m) care închide valea Ozanei la est. Centrul orașului Tg. Neamț Flora actual ădin zona T ârgului Neam țeste reprezentată prin p ăduri, paji ști, vegetație de lunc ăși vegetație specifică versanților cu terenuri degradate. Populația orașului Tg. Neamț, conform recensământului populației din anul 2 011 este de 18.595 locuitori. Se învecinează cu comunele: Răuce ști–nord, Timi șești –est, Grumăze ști–sud- est, Agapia –sudși Vânători -Neamț la vest. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 32/129 Cetatea Neam țului Orașul este traversat de drumurile naționale: DN 15C ce asigură legătura spre sud cu municipiul Piatra Neam ț, spre nord cu județul Suceava și DN 15B ce asigură legătura spre est cu județul Iași iar spre vest cu zona montană a județului (comunele Vânători-Neamț, Pipirig și Poiana Teiului. Din DN 15C se ramifică drumul jude țean DJ 155I care asigură accesul spre comunele Grumăze ști, Petricani, Urecheni, Păstrăveni, Țibucani și Tupi lați terminându -se în DJ 208G. Orașul Bicaz se aflăla poalele Mun ților Ceahlău, la intersecția drumurilor naționale care duc spre Piatra Neamț (DN 15), spre Durău (DN15) sau spre Lacul Roșu (DN12C). Situat la o altitudine de 432 m și la confluența râ ului Bicaz cu râul Bistri ța, orașul Bicaz este străjuit de munți împăduriți ca: Sima –1147 m, Bâtca Stegea –1316 mși Cosmița –1014,5 m. Se întinde pe o suprafa ță de 144 de km2, deține patru sateîin administrare: Izvoru-Alb, Izvorul Muntelui, Potoci șiSecu. Populația orașului Bicaz, conform recensământului populației din anul 2011 este de 6.543 locuitori. Se învecinează cu comunele: Tarcău –sud-est, Ta șca–sud-vest, Ceahlău –vest, Hangu –nordși Pângărați –est. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 33/129 Primăria ora șului Bicaz Orașul Roznov din punct de vedere geografic este a șezat în partea central -sudică a județului Neamț. Teritoriu l orașului Roznov ocupă o poziție centrală în cadrul depresiunii subcarpatice Cracău –Bistrița, fiind situat în zona de confluență a celor două râuri. Populația orașului Roznov, conform recensământului populației din anul 2011 este de 8.593 locuitori. Orașul Roznov se învecineaz ăcu comunele: Săvine ști–nord-vest, Dochia – nord-est, Mărgineni –est, Zănesti –sud-est, Borlesti –sud, Piatra Soimului –sud-vest. Centrul ora șului Roznov Orașul este traversat de drumul național DN 15 ce asigură legătura la municipiul reședință de județ Piatra Neamț și cu județul Bacău. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 34/129 Din acest drum se desprinde drumul jude țean DJ 156A aigurând legătura la comunele Piatra Șoimului, Borlești, Tazlău, Mărgineni și Girov. Teritoriul ora șului se afl ăîn zona premontan ăa bazinului hidrografic al r âului Bistrița, la o altitudine de circa 270 m la poalele muntilor Go șman, respectiv dealurile Osoiu,Șovoaia, dealu l Crac ăuluiși dealul Izvoarelor. Rețeaua hidrografică este formată din r âul Bistrițașiafluenții săi: pârâul Cracău și pârâul Iapa . Transporturile auto în interiorul acestor localită ți, alături de sistemele de încălzire și preparare a apei calde sunt p rincipale surse de poluare. Emisiile de poluan ți ale autovehiculelor sunt eliminate foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentra ții ridicate la înălțimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica și mare capacitate de difuziun e în atmosferă. Emisiile se produc pe întreaga suprafa ță a localității, diferențele de concentrații depinzând de intensitatea traficului și posibilitățile de ventilație a străzii; volumul, naturași concentrația poluanților emiși depind de tipul de autoveh icul, de natura combustibilului și de condițiile tehnice de funcționare. Încălzirea locuin țelor și prepararea hranei poluează cu pulberi, cenușă, oxid de carbon, dioxid de sulf, atât aerul încăperilor (în cazul încălzirii individuale), cât si a localităților (evacuări prin co șuri care se acumulează în bazinul aerian respectiv). Valoarea emisiilor pe teritoriul acestor localită ți, datorită specificului climatic al județului, crește pe timpul anotimpurilor friguroase; pe de altă parte, diferența de temperatur ă dintre gazele arse și aerul rece de afară face ca gradientul termic să ducă la o dispersie mai bună a poluan ților. Zonele industriale sunt dispuse în zonele limitrofe ale a șezărilor urbane; sistarea/reducerea activită ții unui număr semnificativ de operat ori economici mai ales din domeniul chimiei, petrochimiei si metalurgiei, dotarea instala țiilor existente cu sisteme de reducere a emisiilor și promovarea tehnologiilor nepoluante a determinat reducerea emisiilor industriale la niveluri acceptate de legislația în vigoare. Unitățile de prestări servicii sau de mică producție situate în interiorul zonelor rezidențiale (fie din cauză că aceste zone s -au dezvoltat în direc ția obiectivului fie că acesta a fost amenajat prin reorganizarea unor foste spa ții rezidențiale în perioade în care dezvoltarea urbanistică nu era suficient reglementată) constituie o altă sursă de emisii la nivel urban, asimilate celor provenite de la încălzirea locuin țelor și prepararea hranei. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 35/129 3.1.3.Evaluarea nivelului de fond local Rețeaua de transport a jude țului Neamț cuprinde căi ferate și artere rutiere . Județul Neam ț dispune de o rețea densă de drumuri, o parte dintre acestea modernizate sau în curs de modernizare. Lungimea totală a drumurilor publice este de 1.950,261km din care : o405,429 km drumuri naționale 20,78% o726,807 km drumuri județene 37,27% o818,025 km drumuri comunale 41,95% Din municipiul Piatra Neam ț pornesc un număr de 3 drumuri naționale, asigurând legătura în toate direcțiile cu principalele centre din județele înve cinate. Drumurile cu intensitatea cea mai mare a traficului sunt pe următoarele direc ții: olimita jud. Ia și-Roman-limita jud. Bacău (DN 2) oBicaz-Piatra Neam ț-Roznov-limita jud. Bacău (DN 15) oPiatra Neam ț-Roman (DN 15D) oPiatra Neam ț-Tg. Neam ț(DN 15C) Industria Industria reprezintă sectorul economic cu o contribuție importantă la poluarea mediului caurmare a exploatării resurselor naturale, a consumului de energie, a proceselor de producție generatoare atât de poluanți cât și de deșeuri, a ctivitățile din sectorul industrial sunt printerprincipalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului. În acest sens este necesară reglementarea și controlul acestor activități, astfel încât să se asigure respectarea legislației în domeniul protecți eimediului și a principiilor dezvoltării durabile. În anul 2013 a fost transpusă în legislația națională Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale , prinLegea nr. 278/2013 privind emisiile industriale; aceasta acoperă ca zonă de reglementare urmă toarele șapte directive, adunând astfel într-un singur instrument legislativ un set de norme comune pentru autorizarea și controlul instalațiilor industriale, având drept scop reducerea emisiilor industriale cu precădere printr -o mai bună aplicare a celor mai bune tehnici disponibile, astfel: oDirectiva 2008/1/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC). oDirectiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni ma ri (LCP) JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 36/129 oDirectiva 2000/76/CE privind incinerarea de șeurilor. oDirectiva 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compu și organici volatili datorate utilizării solvenților organici în anumite activități și instalații. oDirectiva 78/176/CE privind de șeurile din industria dioxidului de titan. oDirectiva 82/883/CE privind modalitățile de supraveghere și control al zonelor în care există emisii provenind din industria dioxidului de titan. oDirectiva 92/112/CE privind procedurile de armonizare a programelor de reducere, în vederea eliminării, a poluării cauzate de de șeurile din industria dioxidului de titan. În județul Neam ț sunt autorizate integrat un număr total de 20instalații prezentate in Anexa nr 3.a prezentului plan. Pe ramuri de produc ție, activitatea industrială din județul Neamț poate fi clasificată astfel: Industria chimică este reprezentată de: -fabricarea produselor chimice organice și anorganice: uree, amoniac, îngră șăminte chimice, solvenți organici, lacuri și v opseluri -duce la emisii în aer de poluanți rezultați din arderea combustibililor pentru obținere de abur tehnologic și de emisii din procesele tehnologice Industria prelucrătoare -are ca principale componente: industria chimică, industria alimentară, prelucrarea lemnului, industria ușoară, industria constructoare de mașini, producerea energiei electrice și termice Industria alimentară -este reprezentată prin fabrici producătoare de carne și produse din carne de pasăre și porc, produse de morărit și panificație, patiserie, produse zaharoase, lapte și produse lactate, bere, lichior, spirt, malț, drojdie de panificație. Acest tip de activitate poate avea un impact semnificativ asupra mediului, prin emisii în atmosferă de substanțe provenite de la inst alațiile frigorifice, prin evacuarea apelor uzate tehnologice cu încărcare organică mare și producerea de deșeuri solide specifice acestor tipuri de activitate. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 37/129 Principalele unități economice din județul Neam ț sunt: SC KOBER SRL, SC GA -PRO-CO CHEMICALS S A, SC FIBREX NYLON SA, SC ADEPLAST SA, SC RIFIL SA, SC PETROCART SA, SC ADEPLAST SA, SC AGRANA ROMÂNIA SA, SC ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS ROMAN SA, SC CERSANIT ROMÂNIA SA, SC SOMACO GRUP PREFABRICATE SRL, SC PETROTUB IZOTEROM SA, SC TRW AIRBAG SYSTEMS S RL, SC CARPATCEMENT HOLDING SA, SC FORESTAR SA. Prin sistarea activită ții unor mari instalații industriale s -a ajuns la ameliorarea substanțială a calității aerului pe teritoriul județului; în subsidiar acest fapt a produs și un fenomen de migrație a populației apte de muncă , lucru care implicit a dus la scăderea emisiilor în atmosferă datorită scăderii densită ții populației. Unele din spa țiile industriale care au aparținut fostelor întreprinderi de stat au fost vândute șiutilizarea lor a fost schimbată existând un mozaic de activită ți de la depozite, prelucrări mecanice, asamblări, prelucrarea lemnului și prestări de servicii fiecare cu emisii specifice. Există situa ții în care zonele industriale s -au intercalat cu zone reziden țiale; emisiilegeneratoare de disconfort ale acestora sunt sesizate autor ităților competente astfel încât aceste fenomene au un caracter ocazional și pe perioade scurte de timp. Investițiile noi în activități industriale din județ au fost amplasate la distanțe mari dezonele reziden țiale; prevederile legale referitoare la aut orizarea acestora impun conditii stricte privind limitarea emisiilor, astfel încăt acestea nu se constituie în surse semnificative de poluanți atmosferici. Producția de energie termică, surse comerciale și rezidențiale Arderea combustibililor fosili (că rbuni, păcură, gaze naturale etc.) în scopul producerii energiei electrice și/sau termice, face ca sectorul energetic să contribuie semnificativ la poluarea atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de dioxid de sulf (funcție de conținutul de sulf di ncombustibil), oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon. De asemenea, acest sector reprezintă o sursă de emisie în aer a unor micropoluanți cum ar fi: metale grele, unii compuși organici volatili, printre care și hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), periculoși pentru sănătatea umană și mediu. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 38/129 Dintre procesele de ardere a combustibililor fosili, arderea cărbunilor reprezintă cea mai importantă sursă de poluanți atmosferici, mai ales de pulberi, monoxid de carbon, metale grele, comp uși organici volatili, compuși organici persistenți. Arderea biomasei (lemn, deșeu lemnos etc.) utilizată în județul Neamțpentru producerea de energie termică în gospodării, reprezintă și ea o sursă semnificativă de emisii de pulberi, oxizi de azot, comp uși organici volatili, compuși organici persistenți și monoxid de carbon. Arderea gazului natural, deși reprezintă o sursă importantă de oxizi de azot și dioxid de carbon, este totuși arderea cea mai completă, care generează emisii reduse de monoxid de ca rbon, oxizi de sulf și pulberi, comparativ cu arderea ceilorlalți combustibili fosili. Energia termică, este asigurată în sistem centralizat doar în municipiul Roman, iar tendin țaactuală este de descentralizare a serviciilor energetice de interes local, fiind preferate centralele termice individuale, mai eficiente din punct de vedere economic și care asigură o mai mare independentă energetică și în luarea deciziilor. Desființarea centralelor termice zonale/de cartier și trecerea pe sisteme individuale de încălzire a condus la apari ția unor multiple surse de emisii difuze, răspândite pe întreg arealul; aceste surse de emisii sunt situate la înăl țimi mai mici decât în cazul centralelor de mai mari dimensiuni care de regulă erau echipate cu co șuri de dispersie relativ înalte. În condiții de calm atmosferic prelungit emisiile se acumulează și se mențin la concentra țiiridicate în toate zonele reziden țiale. Emisiile datorate producerii de agent termic sunt inegal distribuite pe teritoriul județului: -în zon ele aglomerate urbane unde combustibilul este gazul natural se regăse ște odensitate mai mare de surse de emisie coroborat cu sisteme mai performante de ardere datorită reglementărilor specifice impuse pentru centralele de apartament;tendin ța de izolare a clădirilor, apărută în principal ca o reac ție la creșterea prețului la gaze în scopul scăderii consumului, are de asemenea un rol important în scăderea emisiilor; este de așteptat ca această tendință să fie impulsionată de noua legisla ție privind certifica rea energetică a clădirilor. -în zonele rurale sau zonele de case, se regăse ște o densitate mai redusă a surselor de emisiiși un mix de combustibili coroborat cu o clară tendință de modernizare a sistemelor de furnizare a căldurii și apei calde; de asem enea, pentru gătit, în zonele unde nu există re țea dedistribuție a gazelor naturale, se utilizează buteliile de gaz. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 39/129 3.2 Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menținere a calității aerului și efectelele asupra sănătății popul ației sau după caz, a vegeta ției; Planul de men ținere a calității aerului pentru județul Neamț se întocmește pentru următorii indicatori: dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx), pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5), benzen (C6H6), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd) și nichel (Ni). Valorile limită și perioada de mediere pentru poluanții dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), pulberi în suspensie (PM10 și PM2,5), plumb (Pb), benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), precum și valorile țintă și perioada de mediere pentru ozon (O3), sunt stabilite potrivit prevederilor Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Dioxidul de sulf / oxizii de sulf Dioxidul de sulf (SO 2) este un gaz incolor, cu miros în țepător. La presiuni mari se găsește în stare lichidă. Este u șor solubil în apă și neinflamabil. În atmosferă se găsește de obicei în concentra țiivariind între 0 și 1 ppm. Trioxidul de sulf (SO 3) se prezintă sub formă de lichid incolor, cristale sau gaz. În contact cu aerul reacționează rapid cu particulele de apă formând acid sulfuric, reacție exotermă însoțită de degajarea unui fum alb. Poate reacționa cu oxizi de metale. În atmosferă este foarte rar găsit datorită reactivități isale crescute și transformării rapide în acid sulfuric. Acidul sulfuric (H 2SO4) este un lichid clar, incolor, extrem de coroziv. Pragul de percepție olfactivă este de 1 mg/mc aer. Acidul sulfuric concentrat este inflamabil și explozibil când vine în con tact cu substanțe ca: acetonă, alcooli, metale. La încălzire, emite vapori extrem de toxici, incluzând trioxid de sulf. Se găsește în aer sub formă de picături foarte mici sau atașat altor particule din atmosferă. Surse de expunere: Surse naturale: erupțiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentația bacteriană în zonele mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. Surse antropice : este produs ca urmare a arderii materialelor care conțin sulf, JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 40/129 cum sunt arderi le de combustibili fosili ce conțin sulf (cărbuni, păcură) în scopul producerii de energie electrică și termică și în motoarele cu ardere internă pe motorină ale autovehiculelor rutiere. Sursele de emisie sunt deci centralele termoelectrice și sistemele de încălzire ale populației, mai puțin cele care utilizează gaz metan, unele procese industriale (siderurgie, rafinare, producerea acidului sulfuric) și în măsură mai mică, emisiile provenite de la motoarele Diesel. Utilizări: Utilizarea dioxidului de sul f (SO2) se bazează pe proprietățile sale de a servi ca acid, agent reducător sau oxidant și drept catalizator. Este în principal folosit ca intermediar în obținerea acidului sulfuric și a hârtiei. Dioxidul de sulf mai este folosit ca fumigant, conservant, agent de înălbire, conservant alimentar, catalizator pentru extracția solvenților din produse petrochimice, agent reducător în procese industriale. Trioxidul de sulf este folosit ca intermediar în obținerea acidului sulfuric. Acidul sulfuric este utiliz atla fabricarea fertilizanților pentru agricultură, explozibililor, ca intermediar în obținerea altor acizi, la fabricarea cleiului, purificarea produselor petroliere sau la fabricarea bateriilor. Mecanisme de mediu: Eliberat în atmosferă, dioxidul de sulf (SO 2) poate să fie transformat în acid sulfuric, trioxid de sulf sau sulfați prin reacții fotochimice sau catalitice în decurs de 10 zile, sau îndepărtat prin precipitare sau depunere pe suprafețe (apă, sol, vegetație) ca atare, ori transformat în aci d sulfuric (ploi acide). Dioxidul de sulf se absoarbe în sol, într -o cantitate care depinde de pH -ul solului și de conținutul în apă al acestuia. Ploile acide sunt principala cauză a creșterii mobilității în sol a metalelor grele. Când solul are un pH alc alin, metalele grele formează oxizi și hidroxizi de sulf insolubili, iar când solul are pH acid se formează sulfați solubili. Dioxidul de sulf ajuns în apa oceanică, fie ca atare, fie ca sulfați sau acid sulfuric, este transformat în sulf sau hidrogen sulf urat sub acțiunea bacteriilor. Acidul sulfuric rezultat în urma dizolvării în apă a oxizilor de sulf poate rămâne înatmosferă o perioadă variabilă de timp, ulterior fiind îndepărtat odată cu picăturile de apă (ploi acide). Capacitatea lui de a scădea p H-ul apei depinde de cantitate și de capacitatea tampon a altor substanțe dizolvate în apă. Căi de expunere: JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 41/129 Expunerea la oxizi de sulf (SOx) are loc în principal pe cale inhalatorie, dar și prin contact cutanat. Principalele grupe de risc sunt repreze ntate de muncitorii din fabricile unde dioxidul de sulf se eliberează ca subprodus al procesului tehnologic (topitorii de cupru) și muncitorii termocentralelor ce utilizează combustibili fosili. Un risc de expunere mai redus îl au muncitorii ce participă l a procesele de obținere a acidului sulfuric, hârtiei, conservanților alimentari sau fertilizanților din agricultură. Persoanele cu risc de expunere la acid sulfuric sunt reprezentate de muncitorii care lucrează în locațiile unde acesta este obținut, cei c are execută acoperiri metalice, care sunt implicați în procesul de producție a detergenților, fertilizanților, bateriilor, muncitorii din industria tipografică. Efecte asupra stării de sănătate: Cel mai adesea, expunerea la oxizi de sulf se produce pe c ale inhalatorie. Ajuns la nivelul plămânilor, dioxidul de sulf (SO2) trece rapid în circulație datorită solubilității în soluții apoase, este transformat în sulfați și este eliminat apoi prin urină. Trioxidul de sulf inhalat se transformă în acid sulfuric la contactul cu mucoasele. Acidul sulfuric poate fi și inhalat ca atare, din aerul atmosferic. Efecte respiratorii: Expunerea acută la concentrații crescute de dioxid de sulf poate induce decesul. Nivelul de 100 ppm dioxid de sulf în aerul atmosferic este considerat foarte periculos și cu poțential fatal. La concentrații mai mici pot apărea senzații de arsură a mucoasei nazo-faringiene, dispnee sau obstrucții severe de căi aeriene. Expunerea pe termen lung duce la alterarea funcției respiratorii la mu ncitorii expuși la nivele între 0,4 -3 ppm dioxid de sulf. Astmaticii sunt mai susceptibili să dezvolte efecte adverse respiratorii, la nivele de expunere mai mici: 0.25 ppm dioxid de sulf. Copiii sunt mai susceptibili la acțiunea dioxidului de sulf atmosf eric datorită cantității mai mari de aer pe kg corp pe care o inhalează și a faptului ca exercițiul fizic crește cantitatea de aer inhalată prin creșterea frecvenței respirațiilor. Copiii astmatici sunt în mod particular sensibili la acțiunea dioxidului desulf, numărul crizelor de astm, severitatea lor și necesarul de medicamente crescând atunci când concentrația dioxidului de sulf în aerul inspirat crește. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 42/129 Inhalarea particulelor de acid sulfuric cauzează iritația mucoasei respiratorii și dispnee. Efecte cutanate: Dioxidul de sulf este un puternic iritant pentru piele, atât în forma gazoasă cât și în cea lichidă. Contactul tegumentelor cu dioxid de sulf lichid produce arsuri de diferite grade prin efectul de răcire datorat evaporării rapide. Contactul tegumentului cu acid sulfuric produce arsuri chimice grave, profunde, în funcție de concentrația și cantitatea acestuia. Efecte oculare: Dioxidul de sulf devine iritant pentru ochi la concentrații ce depășesc 10 ppm. Expunerea la dioxid de sulf lichi d din recipiente presurizate poate cauza arsuri și opacifieri corneene ce pot avea drept consecință pierderea vederii. Principala cauză a apariției leziunilor oculare pare să fie acidul sulfuros, format atunci când dioxidul de sulf vine în contact cu supra fața umedă a mucoasei conjunctive. Contactul mucoasei conjunctivale cu acid sulfuric provoacă arsuri chimice grave, care se pot solda cu pierderea vederii. Efecte digestive: Ingerarea de acid sulfuric produce arsuri grave, începând chiar de la nivelul mucoasei bucale. În cazul în care cantitatea ingerată este mare, se poate produce perforația tubului digestiv generând o peritonită chimică cu evoluție fatală în majoritatea cazurilor. Efecte hematologice: Expunerea la dioxid de sulf poate avea drept co nsecință modificarea numărului de leucocite polimorfonucleare și de limfocite, precum și apariția de reacții oxidative la nivel eritrocitar. Efecte cardiovasculare: Expunerea la concentrații între 1 și 8 ppm dioxid de sulf are drept consecință creșterea frecvenței pulsului. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 43/129 Efecte reproductive, fetotoxice, carcinogene: Nu există studii până în prezent care să ateste apariția de efecte adverse asupra aparatului reproducător, de fetotoxicitate sau carcinogene ca urmare a expunerii la oxizi de sulf sau la acid sulfuric. În urma măsurărilor efectuate în anul 2016 în stațiile automate existente, nu s -au înregistrat valori ale concentrației de dioxid de sulf care să depășească valorile limită pentru protecția sănătății umane, pragul de alertă sau nivelul c ritic anual pentru protecția vegetației. Valoarea medie anuală pentru județul Neamț a concentrației de dioxid de sulf a fost de 6,73µg/m3. Valoarea maximă orară în anul 2016 a fost de 72,0 µg/m3, înregistrată în stația de fond industrial NT3 Ta șca în data de 02 decembrie 2016 la ora 18, valoare situată sub valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (350 µg/m3) prevăzută în Legea nr.104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Evoluția calității aerului la indicatorul dioxidul de sulf-medii orare, la stațiile automate din județul Neamț. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 44/129 Valoarea maximă zilnică înregistrată a concentrației de dioxid de sulf în cursul anului 2016 a fost de 18,02 µg/m3, înregistrată pe 21 august 2016 în stația de fond industrial NT2 Roman, val oare situată sub valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane (125 µg/m3) prevăzută în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Evoluția calității aerului la indicatorul dioxidul de sulf -medii zilnice, la staț iile automate din județul Neamț . Dioxidul de azot/oxizii de azot Monoxidul de azot (NO) este un gaz incolor și inodor; dioxidul de azot (NO 2) este un gaz de culoare de la galben la brun roșcat, în func ție de temperatură, cu un miros puternic înecăcios ș i este mai greu decât aerul. Surse de expunere: Surse naturale: sursa principală –acțiunea bacteriilor la nivelul solului. Surse antropice: arderea combustibililor (solizi, lichizi, gazoși) în centralele termoelectrice și alte instalații de ardere (in dustriale, rezidențiale, comerciale, instituționale), evacuările de gaze de eșapament de la motoarele vehiculelor, mai ales în etapa de accelerație sau la viteze mari. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 45/129 Monoxidul de azot (NO), emis în procesul de combustie, se oxidează în prezența oxigenului liber, cu formare de dioxid de azot (NO 2). Cele mai multe surse emit un amestec de monoxid de azot și dioxid de azot. Monoxidul de azot este în general componentul major în punctul emisiei, dar este oxidat treptat în aer la dioxid de azot. Monoxidu l de azot se pare că are câteva efecte toxice la concentrații precum cele din mediu, însă prezentul plan se concentrează pe dioxidul de azot (NO 2), deși datele de mediu fac uneori referiri la termenul NO x(NOxeste des folosit pentru a indica amestecul de oxizi de azot, reprezentați în principal de monoxidul de azot și dioxidul de azot). Concentrațiile de fond (anuale) ale dioxidului de azot (NO 2) în zone urbane sunt de 20 –90 µg/mc. Nivelele de lângă străzile aglomerate pot fi mari de până la 1000 µg/mc , media de câteva minute. Nivele mai mari, de peste 2000 µg/mc ca medie pe o oră, au fost găsite în bucătării în timpul folosirii sobelor cu gaz sau a altor instalații cu combustibil – încălzitor de apă. Efecte asupra stării de sănătate: Spre deosebire de dioxidul de sulf (SO 2), unde efectele expunerii la concentrații relevante sunt semnificativ relaționate cu efectul bronhoconstrictor, dioxidul de azot (NO2) produce mai puțină bronhoconstricție, dar mai multe leziuni în parenchimul pulmonar, în special în regiunea centrolobulară. LOEL acceptat de grupul de experți OMS implicați în stabilirea valorilor de referință ale calității aerului a fost de 560 µg/mc la 30 de minute de expunere, cu exerciții intermitente. Unele studii au arătat modificări mici ale indicatorilor funcției pulmonare la nivele joase de expunere, dar semnificația acestor modificări este discutabilă. Subiecții normali nu par să susțină modificările indicatorilor funcției pulmonare sau simptomele de suferință la expunerea la dioxid de az ot în concentrații mai mici de 1880 µg/mc, când sunt expuși în camera de studiu. Astmaticii sunt mai sensibili și modificările funcției pulmonare pot fi găsite la 560 µg/mc. Creșterea răspunsului bronhiilor poate fi produs la ambele grupuri de subiecți –astmatici și normali expuși la dioxid de azot. În funcție de durata expunerii, efectele se pot clasifica în două categorii: JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 46/129 Efecte produse la copii, în expunerea de scurtă durată: Expunerea de scurtă durată la NO 2a copiilor, determinată de creșteri ale nivelului poluării aerului, a condus la o incidență crescută a simptomelor la nivelul căilor respiratorii superioare. Creșterea concentrației de NO2 în aer până la 18,5 mg/mc este asociată cu un odds ratio de 0,1 pentru tuse, evidențiată într -un studiu efectuat pe populația din 6 orase (Anglia), în timp ce creșteri până la 17 mg/mc au condus la episoade de Wheezing în (odds ratio 1,02). Efecte produse la adulți, în expunerea de scurtă durată: În ceea ce privește efectul produs asupra adulților ca urma re a expunerii de scurtă durată la nivele mari de NO2, dificultatea interpretării datelor rezultă din imposibilitatea identificării aportului particulelor în suspensie. Studii recente asupra efectelor produse de expunerea pe durata unei săptămâni la nivele ridicate de smog și NO2, în Londra, au evidențiat o creștere cu 10% a mortalității generale în acest interval. Același studiu a pus în evidență o creștere a spitalizării ca urmare a afecțiunilor respiratorii (risc relativ: 1,19) și a patologiei pulmonar e obstructive (risc relativ: 1,43), lapersoanele cu vârsta de peste 65 ani. De asemenea, a fost descrisă creșterea numărului de apeluri la urgență ale bolnavilor de astm, la populația din Franța, Spania și Grecia. Efecte produse la copii, în expunerea d e lungă durată: În general, la copii, afecțiunile respiratorii sunt frecvente. De obicei acestea sunt clasificate în afecțiuni ale căilor respiratorii inferioare (CRI) care includ tusea persistentă, wheezing -ul și afecțiuni la nivelul căilor respiratorii superioare (CRS). Din prima categorie, cele mai frecvente afecțiuni înregistrate la copii sunt: bronșitele, astmul bronșic și pneumonia. Există relativ puține studii care vizează efectele produse asupra copiilor de expunerea de lungă durată la NO 2în aerul atmosferic. Efecte produse la adulți, în expunerea de lungă durată: Majoritatea studiilor efectuate la adulți ca urmare a expunerii de lungă durată la NO2în aerul atmosferic, vizau în primul rând simptome sau afecțiuni la nivelul căilor respiratorii inferioare. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 47/129 Principala sursă de NO 2estetraficul rutier. S -a demonstrat o creștere a bolilor respiratorii, în special bronșita (cu tuse persistentă), la persoanele expuse la concentrații mari de NO 2în atmosferă. Evoluția calității aerului la indicato rul dioxidul de azot -medii orare, la stațiile automate din județul Neamț. Se observă din grafic că nu s -a depă șit valoarea maximă orară de 200 µg/m3 prevăzută în Legea nr.104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Valoarea maximă ziln ică a concentrației de dioxid de azot în cursul anului 2016 a fost de 165,92 µg/m3, înregistrată pe data de 14 decembrie 2016 în stația de fond industrial NT2 Roman. Valori mai mari s -au înregistrat în lunile de iarnă datorate arderilor din sectorul indus trial (mov sta ția NT2) și rezidențial (verde stația NT1). Dacă se face corelația de inversproporționalitate cu ozonul, se poate observa și din grafice că, atunci când concentra ția de dioxid de azot crește concentrația ozonul scade. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 48/129 Particulele în susp ensie (PM 10, PM2,5) Particulele în suspensie reprezintă o mixtură complexă de substan țe organice și anorganice. Înatmosferă sunt prezente particule sub formă solidă, semi -solidă sau lichidă, variind în diametru de la 0,1 la 100 microni (µm). Particule le cu dimensiuni sub 10 microni (PM10) rămân în suspensie în aer timp de minute sau chiar ore, fiind capabile să ajungă la zeci de km depărtare de locul producerii. Particulele cu dimensiuni sub 2,5 microni (PM2,5) rămân în suspensie în aer câteva zile sau săptămâni și pot fi vehiculate la sute de mii de kilometrii depărtare de locul producerii lor. Clasificarea particulelor în func ție de dimensiunea lor: oParticule sedimentabile: particulele cu diametrul între 50 și 100 microni; oParticule în suspensie: par ticulele cu diamentrul între 0,1 și 50 microni. oParticule inhalabile (PM 10): particulele cu diametrul între 0,1 și 10 microni; oParticule respirabile (PM 2,5): particule cu diametrul între 0,1 și 2,5 microni. Particulele care prezintă interes sub aspectul sănătății umane și sunt monitorizate la nivel european și global sunt fracțiile PM 10și respectiv PM 2,5, care sunt cele mai nocive din cauza dimensiunilor mici. PM10, și mai mult PM 2,5, pătrund în sistemul respirator și se pot asocia cu afecțiuni ale aces tuia. În funcție de mărimea particulelor, acestea sunt reprezentate de: oPM10: praf și fum generat de industrie –operațiuni de măcinare și sfărmare, agricultură, transport; mucegaiuri, spori, polen; oPM2,5: compuși organici toxici, metale grele generate de motoare cu ardere internă (trafic), termocentrale, arderea combustibililor fosili, topitorii de metale etc. Surse de expunere: În funcție de mecanismul de producere a particulelor sunt: Surse antropogene: oarderea combustibililor fosili (lemn, cărbune, p etrol și derivați) în termocentrale, motoarele automobilelor, sobe; oprocese industriale; oincinerarea deșeurilor; ofolosirea pesticidelor în agricultură etc. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 49/129 Surse naturale: opraf vehiculat de vânt, cenușă vulcanică, sare de mare, mucegaiuri, polen, spori, particulele rezultate din incedierea accidentală a unor suprafețe împădurite. În funcție de modul de formare sunt: oparticule primare: eliberate direct în atmosferă de la nivelul sursei de emisie; oparticule secundare: formate din reacții chimice complexe ca re au loc în atmosferă, între precursori gazoși ai pulberilor PM 10și PM2,5, precum: dioxidul de sulf, amoniacul, oxizii de azot etc. De aceea, emisiile acestor poluanți gazoși sunt de asemenea responsabile, cel puțin parțial, de creșterea concentrațiilor pulberilor în suspensie PM 10și PM 2,5, mai ales în sezonulrece, când arderile din instalațiile de încălzire, centralizate și individuale, emit cantități maimari de gaze de ardere precursoare ale pulberilor micronice. Efecte ale prezen ței particulelor în s uspensie în atmosferă: oreducerea vizibilită ții prin disocierea și absorbția luminii; ocondensarea vaporilor de apă; oasigură suprafe țe la nivelul cărora se pot produce reacții chimice între diferiții compuși prezenți în atmosferă, cu formarea smogului. Efecte asupra stării de sănătate: Particulele inhalabile –PM10, pătrund în organism și determină apariția unor diferite efecte adverse, în funcție de mărimea diametrului lor. PM 10sunt în general captate în mucusul din cavitatea nazală și faringe, foarte ra r pătrunzând mai adânc în arborele respirator și sunt evacuate odată cu mucusul prin mișcările cililor fie la exterior fie în faringe, de unde pot fi înghițite și absorbite în circulatia generală. Fracțiunea de particule –PM2,5, reprezintă o problemă spe cială de sănătate, din cauza faptului că acestea pot penetra sistemul respirator profund și pot fi absorbite în sânge. Acestea au un impact negativ semnificativ asupra sănătă ții umane. O evaluare a impactului asupra sănătății a expunerii la PM2,5în 32 d e țări membre ale Agenției de Mediu Europene, realizată în anul 2005, a estimat o pierdere de 5 milioane de ani de viață pe an din cauza pulberilor PM2,5. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 50/129 Acesta este motivul pentru care Directiva 2008/50/EC privind calitatea aerului și un aer mai curat pentru Europa, transpusă în România prin Legea nr. 104/2011, a stabilit limite/ținte obligatorii pentru PM2,5. Directiva 2008/50/EC a introdus de asemenea obiective suplimentare pentru PM2,5, pe baza indicatorului mediu de expunere (IME), pentru a determin a procentul de reducere care trebuie să fie atins până în 2020 (între 0-20%, iarpentru concentra ția inițială, din 2010, mai mare de 22 µg/mc; până în 2020 se va atinge obiectivul de 18 µg/mc). Particulele respirabile –PM2,5, pot să pătrunda în arborele respirator până la nivel alveolar, unde nu există mecanisme specializate pentru înlăturarea lor. Particulele solubile pot trece direct în circulație, cele insolubile fiind înglobate în macrofage, responsabile de inflamația cronică însoțită de eliberarea de mediatori intracelulari ai inflamației, care cresc vâscozitatea și coaguabilitatea sângelui, precipitând accidente vasculare în diverse teritorii sau decompensarea unor insuficiențe cardiace preexistente. Grupurile de risc sunt reprezentate de vârstnici, persoanele cu afecțiuni respiratorii (astm) sau cardiace preexistente (insuficiență cardiacă) și copiii. Factori ce influențează apariția efectelor respiratorii ale inhalării particulelor: orespirația pe gură: permite atât inhalarea unei cantități mai ma ri de particule, cât și pătrunderea acestora mai adânc în arborele respirator; oexercitiul fizic, temperatura crescută: crește frecvența respirațiilor, cantitatea de particule inhalată și facilitează pătrunderea acestora mai adânc în arborele respirator; ovârsta: respirația superficială, caracteristică vârstnicilor nu permite pătrunderea particulelor atât de adânc în arborele respirator; oafecțiuni pulmonare preexistente: prin efectele pe care le produc, particulele agravează și exacerbează simptomele unor bol i pulmonare preexistente. Mecanisme de acțiune: oalterarea clearance -ului muco -ciliar; oinflamația țesutului pulmonar; ocreșterea permeabilității barierei alveolo -capilare; oeliberarea de mediatori celulari pro -inflamatori și pro -coagulanți; oalterarea mecani smelor de apărare imună; ocreșterea susceptibilității la infecții respiratorii. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 51/129 Efecte adverse respiratorii: oagravarea astmului și creșterea frecvenței crizelor de astm; ocreșterea incidenței acuzelor de tip respirator superior (nas înfundat, rinoree, sinu zită, alergii respiratorii), sau inferior (tuse seacă sau productivă, dispnee, wheezing), creșterea consumului de medicamente și a absenteismului școlar și industrial; obronșita cronică; oalterarea testelor funcționale respiratorii; omoarte prematură la indiv izii cu afecțiuni respiratorii sau cardiace preexistente. Evoluția concentrațiilor măsurate în anul 2016 pentru pulberile în suspensie PM10este prezentată în figurile de mai jos: Evoluția calității aerului la indicatorul pulberi în suspen siePM10nefelometric și gravimetric la stația automată -NT1 Piatra Neamț JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 52/129 Evoluția calității aerului la indicatorul pulberi în suspensie PM10și PM2,5gravimetric la stația automată -NT1 Piatra Neamț La stația automată NT1 Piatra Neamț în anul 2016 s-au înregistrat două depășiri a CMA (concentrația maximă admisă) la PM 10măsurată prin metoda gravimetrică (metoda de referință) și nicio depășire a CMA la PM 10măsurată prin metoda nefelometrică. Această depășire s -a înregistrat, după cum reiese și din grafic, în luna noiembrie și se datorează condițiilor meteo nefavorabile și emisiilor provenite din instalațiile de ardere rezidențiale. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 53/129 Evoluția calității aerului la indicatorul pulberi în suspensie PM10nefelometric și gravimetric la stația automa tă-NT3 Ta șca La stația automată NT3 Ta șca în anul 2016 s -au înregistrat opt depășiri a CMA (concentrația maximă admisă) la PM 10măsurată prin metoda gravimetrică (metoda de referință) și cinci depășiri a CMA la PM 10măsurată prin metoda nefelometrică. Aceste depășiri s -au înregistrat după cum reiese și din grafic în lunile de iarnă și se datorează condițiilor meteo nefavorabile și emisiilor provenite din instalațiile de ardere rezidențiale. Cea mai mare valoare zilnică înregistrată a fost de 99,29 µg/m3, în stația de fond industrial NT3 Ta șca, în data 31 decembrie 2016, peste valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane de 50 µg/m3, prevăzută în Legea nr.104 / 2011 privind calitatea aerului înconjurător, c onform acesteia valorile limită ale concentrațiilor de PM10gravimetric nu trebuie depășite mai mult de 35 de ori într -un an calendaristic. Monoxidul de carbon Monoxidul de carbon –CO, este un gaz puțin solubil în apă, este inodor, insipid, incolor; la temperatura mediului ambiental este e xtrem de nociv și are o densitate mai mică decât a aerului (0,96). Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 54/129 Monoxidul de carbon este un poluant major al aerului urban, emisiile totale ale acestui polua ntdepășesc suma emisiilor tuturor celorlalți poluanți. Arde ușor cu o flacără albastră, dar nu întreține arderea. Concentrația lui în diferite zone se datorează faptului că difuzează ușor în atmosferă. În aerul atmosferic poate intra în reacție cu oxigenu l, cu vaporii de apă, cu ozonul, cu radicalul hidroxil etc. Surse de expunere: Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice și descărcările electrice. Surse antropice: arderea incompletă ce apare în toate procesele de combustie a materiilor comb ustibile: arderea combustibililor fosili în instalații de ardere –centrale termoelectrice și termice, boilere industriale, instalații rezidențiale (sobe, centrale termice individuale, mai ales cele pe combustibili solizi –cărbuni, lemne), producerea oțelului și a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, în principal de la autovehiculele cu benzină în timpul funcționării la turație mică, arderea deșeurilor, incendii, arderea miriștilor etc. Monoxidul de carbon se poate forma ocazional și la anumite locuri de muncă: osudura metalelor prin procedeul oxiacetilenic; oexplozia amestecului de gaze, din minele insuficient ventilate; odescompunerea la cald a multor substanțe organice, ca atare, sau în prezență de H 2S04sauîncălzite într -un spațiu limitat; oarderea incompletă a oricărei varietăți de combustibil, în sobe cu funcționare defectuoasă, în timpul incendiilor. Efecte asupra stării de sănătate: Monoxidul de carbon este un gaz ce afectează capacitatea organismului de a reține oxigenul, fiind extrem de t oxic, iar în concentrații foarte mari (aprox.100 mg/mc) este letal. La o concentrație mai mare de 0,1% în aer, începe să fie dăunător după o perioadă mai mare, iar o concentrație de 1% este letală după câteva minute. Monoxidul de carbon reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului respirator și a sistemului cardio -circulator. Poate induce reducerea acuității vizuale și a capacității fizice. Primele semne ale intoxicației cu monoxid de carbon sunt: cefaleea, oboseal a, amețeala, greața, insomnia, anorexia. În timp, monoxidul de carbon, poate produce ateroscleroză, tulburări ale memoriei, ale vederii și atenției etc. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 55/129 Poluantul CO a fost monitorizat în anul 2016 la stația automată de fond urban NT1 Piatra Neamț, analizo rul pentru determinarea CO din sta ția de fond industrial NT2 Roman fiind defect o perioada lungă de timp, captura de date a fost insuficientă pentru a putea face o evaluare. Valoarea limită este 10 mg/m3pentru maxima mediilor pe 8 ore (medii mobile). Evoluția calității aerului la indicatorul monoxid de carbon -medii mobile, la stația automată NT1 din județul Neamț. Valoarea maximă zilnică înregistrată a concentrației de monoxid de carbon în cursul anului 2016 a fost de 2,10 mg/ m3, înregistrată pe 23 d ecembrie 2016 în stația de fond industrial NT2 Roman, valoare mult sub valoarea limită de 10 mg/ m3prevăzută în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Ozonul Ozonul troposferic este un poluant secundar deoarece, spre deos ebire de alți poluanți, nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influența radiațiilor ultraviolete, prin reacții fotochimice în lanț între o serie de poluanți primari – precursori ai ozonului: oxizi de azot, NOx, monoxid de carbon ( CO) și compuși organici volatili, COV. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 56/129 NOx sunt emiși la arderea combustibilului în instalațiile industriale și din transportul rutier și au un rol complex în chimia ozonului. În vecinătatea sursei de NOx, se va consuma ozonul, ca urmare a reacției dintre monoxid de azot (NO) proaspăt emis și ozon. COV sunt emiși de un număr mare de surse: instalații de vopsire, curățare chimică, curățare uscată, transportul rutier, rafinării, tipografii și alte utilizări ale solvenților. COV biogenici sunt emiși de vegetaț ie, cantitatea fiind dependentă de temperatură. Metanul (CH4) este de asemenea un COV și este emis la extracția cărbunelui, extracția și distribuția gazelor naturale, depozitele de deșeuri, apele uzate, rumegătoare, cultivarea orezului și biomasă de ardere . Norul de poluant din arderea pădurilor sau alte incendii de biomasă conține CO și poate contribui la formarea ozonului. Există, de asemenea, o concentrare de fond de ozon în aerul ambiental, în parte, rezultă din formarea fotochimică a ozonului la nivel global și parțial de la de transportul de ozon stratosferic în troposferă. Efecte asupra stării de sănătate: Nivelurile ridicate de ozon troposferic (la nivelul solului) sunt asociate cu astm și alte probleme respiratorii, precum și cu un risc crescut de infecții respiratorii. Pe termen lung, expunerea repetată la niveluri ridicate de O3 poate duce la reduceri ale funcției pulmonare, inflamație a mucoasei pulmonare și disconfort respirator mai frecvent și mai sever. Poluarea cu ozon este, de asemenea, le gată de moartea prematură. Este deosebit de periculos pentru copii, persoanele în vârstă și persoanele cu afecțiuni pulmonare cronice și boli de inimă, dar poate afecta și oameni sănătoși care desfășoară activități (lucrative, sportive sau de recreere) în aer liber. Copiii sunt expuși unui risc deosebit, deoarece plămânii lor sunt încă în creștere și în curs de dezvoltare. Ei respiră mai rapid și mai profund decât adulții. De asemenea, copiii petrec în aer liber mai mult timp, mai ales vara atunci când nive lurilede O3sunt mai mari. Nivelurile ridicate de O 3pot afecta funcțiile de reproducere și de creștere ale plantelor, determinând reducerea randamentului culturilor agricole, scăderea ritmului de creștere a pădurilor, reducerea biodiversității, dar și re ducerea capacității plantelor de a asimila CO 2, influențând astfel procesul de fotosinteză. De asemenea, ozonul crește rata de degradare a clădirilor și patrimoniului cultural. Pe lângă efectele asupra sănătății oamenilor, plantelor și culturilor, ozonul e ste un gaz cu efect de seră care contribuie la încălzirea atmosferei. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 57/129 Este singurul poluant pentru care pe perioada verii (mai -octombrie) se fac raportări lunare la Agenția Europeană de Mediu (EEA). De aceea în județul Neamț ozonul se măsoară în următoa rele stații: de fond urban NT1 Piatra Neamț și de fond industrial NT2 Roman. Datorită unor probleme tehnice analizorul de ozon de la stația de fond industrial NT2 nu a funcționat decât puțin timp. Expunerea la concentrații mari de ozon pe perioade de câ teva zile poate cauza efecte adverse asupra sănătății, mai ales reacții inflamatorii și scăderea funcționării plămânilor. Expunerea la concentrații de ozon moderate pe perioade mai lungi de timp poate conduce la o scădere a funcționării plămânilor la copi ii mici. Pentru anul 2016 variația anuală indică valori mai crescute vara la ozon. Obiectivul pe termen lung (LTO) presupune ca nivelul de prag să nu fie depășit niciodată. Pentru protecția sănătății populației există, de asemenea, praguri de informare șide alertă. Conform Legii 104/2011, pentru O3 pragul de informare = 180 µg/m3, pragul de alertă = 240 µg/m3 (valori medii orare), iar valoarea țintă pentru concentrația maximă zilnică a mediilor pe 8 ore = 120 µg/m3. În anul 2016 s -au înregistrat 8 valori care să depășească valoarea țintă de 120 µg/m3 la sta ția NT1 Piatra Neamț și 2 valori la stația NT2 Roman, pragul de informare de 180 µg/m3 nu a fost depă șit nici cel de alertă de 240 µg/m3. Cea mai mare valoare înregistrată a mediei mobile a fost de 137, 2 µg/m3 pe data de 11 septembrie 2016 la stația NT1 Piatra Neamț. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 58/129 Evoluția calității aerului la indicatorul ozon -medii mobile, la stațiile automate NT1 Piatra Neamț și NT2 Roman Benzenul Benzenul este termenul reprezentativ al seriei compușilor arom atici mononucleari, formula lui moleculară fiind C 6H6: un ciclu (hexagon regulat) de 6 atomi de carbon, iar cele 6 grupări CH din benzen fiind echivalente. Este un compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă. Surse de expunere: Surse antropice: benzenul provine în principal din traficul rutier (cca. 90%) – combustia benzinei, care conține benzen în proporție de până la 5%, din depozitarea, încărcarea/descărcarea carburanților (depozite, terminale, stații de distribuție carburanți), dar poate pro veni și din diferite alte activități care utilizează produse pe bază de solvenți organici (lacuri, vopsele etc.), din arderea combustibililor fosili, a lemnului și deșeurilor lemnoase (ardere controlată sau în aer liber), din fumul de tigara etc. Concent rațiile medii ale benzenului din aer, în mediul rural și urban sunt de aproximativ 1 µg/mc și respectiv 5 -20 µg/mc. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 59/129 Lângă sursele de emisie și stațiile de umplere pentru benzen, nivelul concentra ției în aerul din interior și exterior este mai ridicat. Calea dominantă de expunere a popula ției la benzen o reprezintă inhalarea. Fumatul reprezintă o sursă generală pentru expunerea personală, în timp ce expunerea intensă dar de scurtă durată se datorează emisiilor de gaze de eșapament. În țările dezvoltate, un de folosirea autoturismelor este curentă, a crescut foarte mult concentrația benzenului din aer, din combustii și evaporări, drept urmare această sursă este mult mai însemnată. Efecte asupra stării de sănătate: Benzenul este o substanță toxică, cu potenți al cancerigen, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central. Cele mai importante efecte adverse asupra sănătății din cauza unei expuneri prelungite la benzen sunt hematotoxicitatea, genotoxicitatea și arcinogenicitatea. Din cauza expunerii cronice la benzen poate să apară depresia funcției măduvei osoase, leucopenia, anemia și/sau trombocitopenia, care duc la pancitopenie și anemie aplastică. Scăderea numărului celule lor hematologice și din măduva osoasă a fost demonstrată pe șoareci în urma inhalării unei concentrații mai joase decât 32 mg/mc în timp de 25 de săptămâni. Șobolanii sunt mai puțin sesibili decât șoarecii. La oameni, efectele hematologice sunt mult mai cr escute la muncitorii care sunt expuși profesional la concentrații ridicate de benzen. Scăderea numărului de celule albe și roșii s -au aportat la nivele medii de aproximativ 120 mg/mc. Sub 32 mg/mc, efectele sunt puse foarte slab în evidență. Alteefecte semnalate sunt cele asupra ficatului, sistemului imun și asupra pielii. Genotoxicitatea la benzen a fost studiată mai intens. Benzenul nu induce gene mutagene în sistemele in vitro, în schimb, câteva studii au demonstrat inducerea aberațiilor numerice și s tructurale a doi cromozomi, după expunerea in vivo la benzen. Câteva studii efectuate pe oameni au demonstrat efecte cromozomiale la locuri de muncă unde expunerea este mai scăzută decât 4 -7 mg/mc. Datele obținute în vivo arată că benzenul este mutagen. Carcinogenicitatea benzenului a fost observată la oameni și la animalele de laborator. La muncitorii expuși ocupațional, a fost demonstrată o creștere a mortalității din cauza leucemiei. Câteva tipuri de tumori, mai ales de origine epitelială, au fost obser vate la șoareci și la șobolani după expunerea orală și inhalare, la 320 -960 mg/mc, acestea incluzând tumori în glanda Zymbal, ficat, glanda mamară și cavitatea nazală. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 60/129 Raportul limfoame/leucemie a fost de asemenea observat dar cu o frecvență mai scăzută. Rezultatele arată ca benzenul este un agent carcinogen. În anul 2016, datorită problemelor tehnice apărute la analizorul din stația de fond urban NT1 Piatra Neamț, analizorul de BTX (benzen, toluen, xilen) a funcționat puțin (captură de date 18,89%), iar la stația de fond industrial NT2 Roman avem o captură de date de 19,39%, datorită faptului că analizoarele au fost în service. Valoarea maximă orară înregistrată a concentrației de benzen în cursul anului 2016 a fost de 35,72 µg/m3, înregistrată pe data de 29 decembrie 2016 ora 10 în stația de fond industrial NT2 Roman. Media pe întreaga perioadă a anului 2016 la sta ția NT1 a fost 2,68 µg/m3, iar la sta ția NT2 de 1,87 µg/m3, sub valoarea limită anuală de 5 µg/m3 prevăzută în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Evoluția calității aerului la indicatorul benzen -medii orare, la stațiile automate NT1 și NT2 din județul Neamț. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 61/129 Plumbși alte metale toxice -Pb, Cd, As, Ni Metalele grele pe teritoriul jude țului Neamț a u provenit în trecut (relativ recent) din procese tehnologice de extrac ție, prepararea și metalurgia metalelor neferoase. La ora actuală pot proveni de la surse sta ționare și mobile: procese de ardere a combustibililor și de șeurilor, și traficul rutier, d e asemenea prin re -suspensia prafului din zonele cu sol poluat. Nichelul-Nieste prezent în minereuri sub trei forme principale: sulfit, silicat și arsenit. Numeroasele studii epidemiologice au arătat că expunerea cronică la praful de nichel și la subs ulfitul de nichel poate cauza cancer pulmonar sau nazal. Plumbul –Pb Principalele surse de emisie a Pb în mediu sunt traficul auto și procesele industriale. Compu șii aerosolici de plumb, pătrund în organism prin căile respiratorii, piele sau cu odata a limentele, provoacă otrăvirea organelor digestive, tulbură func țiile sistemului neuromuscular și ale sistemului nervos central. Plumbul este un metal greu, care se elimină lent din organism și poate să se acumuleze până la concentra ții periculoase; o aten ție deosebită se acordă particulelor de plumb, care odată ajunse în organism tulbură func ția hematopoetică, provoacă deficiențe cerebrale, fizice, crește tensiunea arterială și generează insuficiență cardiacă și renală. Compu șii de plumb emiși o data cu g azele de e șapament se acumulează în plante, care devin astfel un pericol pentru sănătatea oamenilor si a animalelor. Emisiile în mediul urban au scăzut in mod semnificativ odată cu introducerea benzinei fără plumb; cele mai semnificative contribu ții la emisia acestui poluant o reprezintă în prezent topitoriile de metale neferoase secundare. Arsenul –As Exista doua tipuri de arsen: oanorganic: se găse ște in sol, roci si apa si este cea mai periculoasa forma; oorganic: se găse ște in animale si plante si e ste mai pu țin dăunător decât cel anorganic. Arsenul metalic nu este toxic, dar toate combina țiile sale solubile sau care se pot solubiliza in sucul gastric sunt toxice. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 62/129 Populația este expusă la arsen prin intermediul alimentelor, apei si aerului; expunere a poate apărea, deasemenea, in urma contactului pielii cu solul sau apa care conține arsen. Expunerea poate fi mai mare pentru persoanele care lucrează cu arsen, pentru oamenii care locuiesc in case care con țin lemn conservat sau pentru aceia care locuiesc pe terenuri pe care, anterior, au fost aplicate pesticide ce con țineau arsen. Expunerea la arsen anorganic poate avea diverse efecte asupra sănătă ții, cum ar fi iritarea stomacului si intestinelor, scăderea formarii celulelor albe si ro șii, modificări ale pieliiși iritații pulmonare. Se consideră că expunerea la cantități semnificative de arsenic anorganic poate intensifica riscul de dezvoltare si evolu ție a cancerului, in special a cancerului de piele, cancer pulmonar, cancer la ficat si cancer limfatic. O expunere ridicata la arsen anorganic poate cauza infertilitate la femei si avorturi spontane si poate provoca afec țiuni ale pielii, rezistenta scăzută la infecții, perturbări in func ționarea inimii si leziuni ale creierului atât in cazul bărbaților dar si femeilor. De asemenea, arsenicul anorganic poate deteriora lan țul ADN. Arsenul organic nu determină nici dezvoltarea cancerului, nici deteriorarea ADN – ului dar expunerea la doze mari poate avea anumite efecte asupra sănătă ții precum leziunile nervoase s i dureri stomacale. Cadmiul-Cd În aer, cadmiul ajunge sub formă de particule, în urma emisiilor de la incinerarea deșeurilor și din procese metalurgice. El se găse ște în cantități mari în păcură și motorină și poate provoca aberații cromozomiale care modifică ereditatea,determină urmări cancerigene sau provoacă leziuni renale. Intoxicarea cu cadmiu este periculoasă deoarece acesta se elimină foarte lent di n organism, perioada de eliminare fiind 10 și chiar mai mulți ani. Acumularea cadmiului are loc prioritar în rinichi și țesutul osos până la vârsta de 40 ani. Pătrunderea orală și prin inhalație a cadmiului provoacă modificări în limfă, dezvoltarea bron șitelor cronice, iritarea mucoasei, hemoragiile intestinale; cadmiul acumulat în rinichi poate provoca apari ția cancerului acestui organ. Substanțe precum plumbul, arsenul, cadmiul și nichelul se găsesc în aer în general sub formă de pulberi, și concentrațiil e lor sunt măsurate și evaluate ca parte componentă a pulberilor în suspensie PM 10. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 63/129 Metoda de referin ță pentru măsurarea Pb, As, Cd și Ni este cea prevăzută în standardul SREN 14902 Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru determinarea Pb, Cd, As și Ni în fracția PM10 a particulelor în suspensie. Surse de expunere: Surse antropice: metalele grele sunt emise din diferitele procese de combustie, mici cantită ți de metale fiind conținute de cenușile zburătoare emise de la arderea combustibi lilor solizi (mai ales cărbunii) și lichizi (ex. păcura), din unele activități industriale (ex. industriile în care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile). Principala sursă de emisie a Pb, până recent, a constituit -o motoarele cu funcționare pe bază de benzină. Efectele toxicității metalelor: Odată eliberate în mediu prin intermediul aerului, apei potabile, alimentelor sau nenumăratelor subtanțe sau produse chimice sintetice, metalele grele ajung în organism prin inhalare, ingestie șiabsorbție cutanată. Dacă metalele grele pătrund și se acumulează în țesuturile organismului, depășind capacitatea mecanismelor de deoxifiere ale organismului, se produce o acumulare graduală a acestor substanțe toxice. Expunerea la concentrații mari nu este necesară pentru a produce toxicitate deoarece metalele grele se acumulează în țesuturile organismului și, în timp, pot atinge nivele toxice. Expunerea la metale grele nu este în întregime un fenomen modern. Istoricii citează contaminarea vinului și a băuturilor din struguri prin intermediul cănilor și a vaselor de gătit cu conținut de plumb, ca un factor contributor în “declinul și căderea” imperiului roman. Expunerea umană la metale grele a crescut dramatic în ultimii 50 de ani ca rezultat al creșteri iexponențiale a utilizării metalelor grele în procesele și produsele industriale. Astăzi, expunerea cronică provine din utilizarea mercurului în amalgamurile dentare, a plumbului în vopsea și în apa de la robinet, a reziduurilor chimice în alimentele proc esate și produsele “de îngrijire personală” (șampoanele cosmetice și alte produse de îngrijire a părului, săpunuri, pastă de dinți). De asemenea, multe ocupații implică expunerea zilnică la metale grele. Mai mult de 50 de profesii implică doar expunerea la mercur. Acestea includ medicii, cei care lucrează în industria farmaceutică, cei care lucrează în stomatologie, cei care lucrează în laborator, coafezele, pictorii, tipografii, sudorii care sudeaza metale, cei care lucrează în cosmetică, cei care fabrică baterii, gravorii, fotografii, olarii, etc. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 64/129 Metalele grele pot provoca afec țiuni musculare, nervoase, digestive, stări generale de apatie; pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor, împiedicând desfășurarea normala a fotosintezei, respirației sau tra nspirației. 3.3 Identificarea principalelor surse de emisie din jude țul Neamț. Emisiile de poluanți atmosferici și principalele surse de emisie pe tipuri de poluanți În conformitate cu prevederile art. 36 alin.(2) a Hotărârii Guvernului nr. 257/2014 Agenția pentru Protecția Mediului Neamț a pus la dispoziție următoarele informatii privind emisiile in atmosferă pentru principalele categorii de surse aferente perioadei 201 2-2016. 3.3.1. Tendin țe privind concentrațiile medii anuale ale anumitor poluanți atmosferici Tendința generală în ceea ce privește evoluția concentrațiilor de poluanți monitoriza ți în stațiile automate de monitorizare a calității aerului este prezentată în graficele următoare. Evoluția concentrațiilor medii anuale de SO 2înregistrate la sta țiile de monitorizare automate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 65/129 În cazul acestui poluant se observă o scădere semnificativă a concentra țiilor medii anuale în anul 2016 la sta țiile automate, înregistrate pe fondul creșterii temperaturilor aerului, ceea ce a dus la un co nsum mai redus de combustibili. Evoluția concentrațiilor medii anuale de NO 2înregistrate la sta țiile de monitorizare automate Pentru acest indicator nu se constată varia ții semnificative ale concentrațiilor medii anuale, iar în perioadele u nde nu sunt înregistrate valori, analizorul nu a funcționat din motive tehnice. Evoluția concentrațiilor medii anuale de O 3înregistrate la sta țiile de monitorizare automate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 66/129 În cazul indicatorului O 3nu se constată cre șteri semnificative ale concentraț iilor, una din cauze fiind și nefuncționalitatea acestui analizor pe o perioadă îndelungată de timp la sta ția NT2. În perioadele unde nu sunt înregistrate valori, analizorul nu a funcționat din motive tehnice. Evoluția concentrațiilor medii anuale de CO înregistrate la sta țiile de monitorizare automate Pentru poluantul CO, la sta ția de monitorizare NT1 valorile sunt relativ constante, comparativ cu sta ția de fond industrial NT2, unde se constată o tendință de creștere a valorilor concentra țiilor medii anuale. Pe parcursul anului 2014, analizorul de CO nu a funcționat, iar în anul 2015 a funcționat pe o perioadă scurtă de timp, datorită unor defecțiuni tehnice. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 67/129 Evoluția concentrațiilor medii anuale de C 6H6înregistrate la sta țiile de monitori zare automate Pentru benzen, tendin ța este de creștere a valorilor concentrațiilor medii anuale în raport cu valoarea limită anuală de 5 μg/m3. În perioadele unde nu sunt înregistrate valori, analizorul nu a func ționat. Evoluția concentrațiilor me dii anuale de PM 10gravimetric înregistrate la sta țiile de monitorizare automate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 68/129 Pentru indicatorul pulberi în suspensie PM 10, valorile concentra țiilor măsurate prin metoda gravimetrică, conform Legii nr. 104/2011 a Calită ții aerului, nu s -au înregistrat diferen țe majore în intervalul 2012 -2016. La sta ția de monitorizare de fond industrial NT3, în anii 2013, 2014, 2015 pompa care deserve ște analizorul de pulberi în suspensie nu a func ționat. 3.3.2. Depășiri ale valorilor limită și valorilor țintă privind calitatea aerului înconjurător în zonele urbane Pe parcursul anului 2016, în jude țul Neamț, nu s -au înregistrat depă șiri ale valorilor limită/valorilor țintă stabilite în Legea nr. 104/2011 privind Calitatea aerului înconjurător pentru poluan ții:SO2, CO, NO 2, benzen, PM 10, monitoriza ți în rețeaua locală de monitorizare a calită ții aerului. Valori limită corespunzătoare Legii 104/2011 Nr. crt.Substanța poluantăPerioada de mediere Valoare limită, g/mc 1.Pulberi în suspensie (PM10)24 h 50 an calendaristic 40 2.Pulberi în suspensie (PM2,5)an calendaristic 25 * 3.SO21 h 350 24 h 125 4.NO21 h 200 an calendaristic 40 5. COValoarea max. zilnică a mediilor pe 8 ore10.000 6. Benzen an calendaristic 5 Pb an calendaristic 0,5 7. O3Valoarea max. zilnică a mediilor pe 8 oreValoarea țintă 120 JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 69/129 Emisii anuale de dioxid de sulf (SOx) -tone/an Anul 2012 2013 2014 2015 2016 JudețNeamț 393,599 457,398475,082 328,404 336,681 Evoluția emisiilor anuale de oxizi de sulf –SOx Emisii mai mari de SOx au rezultat din: arderea combustibililor fosili în industria energetică, instala ții de ardere rezidențiale, activități de ardere în industrii de fabr icare și construc ții, încălzire comercială și instituțională. În anul 2016 se observă o u șoară tendință de creștere a emisiilor de oxizi de sulf. Emisii anuale de monoxid și dioxid de azot (NOx) -tone/an Anul 2012 2013 2014 2015 2016 JudețNeamț 4.771,9303.509,393 3.399,522 2.905,554 3.026,029 JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 70/129 Evoluția emisiilor anuale de oxizi de azot -NOx Principalele surse de emisie pentru NOx au fost următoarele: arderea combustibililor fosili în industria energetică, transport rutier, instala ții de arder e rezidențiale. Se observă din grafic o ușoară tendință de scădere a emisiilor de dioxid de azot. Emisiile totale de metale grele Hg, Cd –tone/an Evoluția emisiilor anuale de metale grele Cd și Hg în t/anAnul Poluant 2012 2013 2014 2015 2016 Județ NeamțHg 0,075 0,081 0,081 0,0374 0,038 Cd 0,015 0,017 0,019 0,0612 0,077 JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 71/129 Surse importante de metale grele (Cd și Hg) provin din: arderea combustibililor fosili în industria energetică, activități de ardere a combustibilului solid (lemn) în surse staționare de mică putere, încălzire comercială și instituțională. Emisii de plumb –Pb-tone/an Anul 2012 2013 2014 2015 2016 JudețNeamț 0,233 0,329 0,3660,2184 0,268 Evoluția emisiilor anuale de plumb În anul 2016 se constată o tendin ță de crește re a emisiilor de plumb, datorate intensificării traficului rutier și a creșterii arderilor din sectoarele industrial și rezidențial. A.ENERGIA Politica energetică durabilă se poate defini drept acea politică care maximizează bunăstarea pe termen lung a cetățenilor, păstrând totodată un echilibru dinamic rezonabil între siguranța în alimentare, competitivitatea serviciilor energetice și protecția mediului, ca răspuns la provocările sistemului energetic. De aceea, dezvoltarea unei politici energetice dura bile trebuie văzută ca un proces continuu de căutare, învățare și adaptare, care urmărește să ofere soluții optime pentru bunăstarea pe termen lung a cetățenilor. Nivelul, evoluția și structura consumului total intern brut de energie furnizează informații despre presiunea exercitată asupra mediului cauzată (sau riscând să fie JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 72/129 cauzată) de producția și consumul de energie. Tipul și amploarea impactului asupra mediului asociat consumului de energie este dependent de tipul și de cantitatea de combustibil utiliz ată. Consumul de combustibili fosili (cum ar fi petrolul brut, produsele petroliere, cărbunele, gazele naturale și derivate) este un indicator reprezentativ pentru epuizarea resurselor, CO2 și alte gaze cu efect de seră, emisiile de poluanți în aer (ex. SO 2 și NOx), poluarea apei și pierderea biodiversității. În județul Neamț, sectorul industrial este reprezentat în principal de următoarele instalații/ activități cu impact potențial semnificativ asupra mediului: Industria energetică -1 Instalație de ard ere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW -SC Agrana Romania SA –Sucursala Roman -Instalații de ardere cu o putere termică nominală mai mica de 50 MW –129 de agenți economici au raportat în Inventarul emisiilor de poluanți atmosferici. B.INDUSTRIA Prelucrarea metalelor: -1 instalație IPPC pentru prelucrarea metalelor feroase :SC Arcelormittal Tubular Products Roman SA. -Instalații pentru prelucrarea metalelor feroase: 6 operatori economici. -Tratarea suprafețelor metalice și din m ateriale plastice: 19 agenți economici. Fabricarea produselor ceramice: -1 Instalație pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a țiglelor, a cărămizilor și a cărămizilor refractare: SC Cersanit Romania SA. Instalații chimice pe ntru producerea de vopsele și pigmenți: -1 instalație IPPC: SC Kober SRL Turturești : -Instalații chimice pentru producerea de vopsele și pigmenți –2instalații: SC Kober SRL Săvinești, SC Vestel SRL Săvinești. -1 Instalatie IPPC pentru fabri carea altor produse chimice anorganice: SC GA PRO CO Chemicals SA. -2 Instalații IPPC pentru producerea de substanțe chimice organice de bază cum ar fi: cauciucuri sintetice: SC Maelvi SA, cauciucuri sintetice și fabricarea altor articole din material plastic: SC Helixis Prod SRL. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 73/129 Fabricarea produselor alimentare: -1Instalație IPPC Prelucrarea de materii prime vegetale, cu o capacitate de productie de peste 300 tone de produse finite pe zi: SC Agrana Romania SA– Sucursala Roman. -10 agenți econo mici care produc pâine și produse de panificație au raportat în Inventarul emisiilor de poluanți atmosferici. -1 agent economic care prelucrează carne și produse din carne: SC Prodprosper SRL. Prelucrarea lemnului: -Fabricarea mobilei, cherestelei –27 agenți economici. Construcții –instalații: -Instalații pentru fabricarea mixturilor asfaltice –7operatori economici: SC DARCONS SRL, SC PUBLISERV SRL, SC DRUPO NEAM Ț SA, SC IMROM SA, SCTRUST CCDP SRL, SC DANLIN XXL SRL, SC CONEST SA . -1Insta lație IPPC pentru fabricarea cimentului din clincher: SC Heidelberg Cement România SA. Instalații care se supun prevederilor Legii 278/2013 privind emisiile industriale În județul Neamț au fost inventariate un număr de 20 amplasamente: Arcelormittal Tubu lar Products Roman SA , SC Agrana Romania SA –Sucursala Roman, SC Suinprod SA Roman, SC Rifil SA și SC Ga Pro Co Chemicals SRL, SC Carpatcement Holding SA -Sucursala Bicaz, SC Kober SRL Turturești, SC Petrocart SA Piatra Neam ț, SC Zoosab SRL Săbăoani, SC Helixis Prod SRL Podoleni, SC Maelvi Comimpex SRL Piatra Neam ț, SC Mihoc Oil SRL Pipirig, SC Agrosuind SRL Ferma Ba șta, Primăria Piatra Neamț (SC Brantner Servicii Ecologice SA, SC Rossal SRL Roman în asociere cu SC Salubritas SA Piatra Neam ț), SC Rom Tra ding Company SRL, SC Avicola Neam ț SRL, SC CGC Agria SRL, Consiliul Județean Neamț, SC Fibrexnylon SA, SC Grădinaru Rare ș SRL. S-a continuat implementarea legislației specifice privind limitarea emisiilor anumitor poluanți în aer proveniți din instalațiil e mari de ardere (LCP). SC Agrana Romania SA –Sucursala Roman este singura instala ție mare de ardere inventariată în județul Neamț. Au fost verificate măsurile incluse în Programul Național de Reducere a Emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulbe ri provenite de la instalațiile mari de ardere pentru anul 2016. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 74/129 Au fost inventariate un număr de 12 instalații care au consumat solvenți peste pragul limită stabilit prin anexa 7, partea a 2 a, la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale: SC Arcelo rmittal Tubular Products Roman SA, SC Criber Net SRL, SC Barbara by Langellotti SRL, SC Evadix MPI SRL, SC Ferominvest SRL, SC Kober SRL Turture ști, SC Kober SRL Săvinești, SC Smile Clean SRL, SC Turoag SRL, SC Unirea Socom SRL SC Vaxin SRL, SC Vestel SRL. C.Transportul Emisiile rezultate din traficul rutier pentru perioada 2012 –2016, la nivelul județului Neamț au fost furnizate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului și realizate cu aplica ția Copert 4, fiind prezentate în tabelele următoare: An / PoluantCO (tone)CH4 (tone)N2O (tone)NH3 (tone)NOX (tone) 2012 6.743,48 68,63 13,61 31,15 2.723,37 2013 3.145,46 43,41 5,75 10,91 1.549,00 2014 3.007,86 32,66 6,44 11,09 1.252,99 2015 3.301,81 36,03 7,12 12,16 1.389,13 2016 2.509,48 26,42 8,66 14,49 1.459,89 Emisii din traficul rutier în perioada 2012 -2016 pentru poluan ții CO, CH 4, N2O, NH 3și NOx Sursa:Agenția Națională pentru Protecția Mediului JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 75/129 Evoluția emisiilor din transport în perioada 2012 -2016 pentru poluan ții CO, CH 4, N2O, NH 3și NOx Din analiza datelor prezentate în graficul de mai sus, se observă o tendin ță de creștere a concentrațiilor emise pentru poluanții atmosferici N2O, NH3, NOx, rezultați din traficul rutier, fa ță de anul precedent. An / PoluantPM2,5 (tone)PM10 (tone)CO2 (tone) 2012 118,05 136,97 390337,68 2013 49,72 58,73 202589,11 2014 60,64 69,70 209987,37 2015 67,14 77,16 232056,57 2016 65,32 76,70 249995,53 Emisii din traficul rutier în perioada 2012 -2016 PM 2,5, PM10, CO2 Sursa:Agenția Națională pentru Protecția Mediului JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 76/129 Evoluția emisiilor din transport în perioada 2012 -2016 pentru poluan ții PM 2,5, PM10, CO2și NMVOC Din analiza datelor prezentate în graficul de mai sus, se observă o tendin ță de creștere a concentrațiilor emise pentru poluanții atmo sferici CO 2și NMVOC în anul 2016 față de 2015, în timp ce pentru ceilalți poluanți: PM 2,5, PM10, nu se observă variații semnificative. An / PoluantPb (kg)Cd (kg)Cu (kg)Cr (kg)Zn (kg)Ni (kg)Se (kg) 2012 63,16 1,44478,87 24,73 401,19 4,65 0,43 201330,97 0,73232,76 12,16 198,35 2,27 0,20 2014 48,27 0,82224,28 11,85 205,96 2,25 0,21 2015 52,67 0,91248,12 13,12 227,56 2,49 0,23 2016 37,99 0,91280,08 14,81 253,28 2,80 0,27 Emisii din traficul rutier în perioada 2012 –2016 pentru metale grel e Sursa:Agenția Națională pentru Protecția Mediului JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 77/129 Evoluția emisiilor din transport în perioada 2012 -2016 pentru metale grele În cazul metalelor grele, tendin ța de creștere a concentrațiilor este evidentă pentru majoritatea poluan ților, creștere dat orată numărului mai mare de autovehicule. Evoluția emisiilor din transportul feroviar în anul 2016 JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 78/129 În anul 2016 au fost integrate în Inventarul anual al emisiilor de poluanți atmosferici și emisiile din transportul feroviar pentru județul Neamț. Din gr afic reiese că cea mai mare pondere în acest sector o are dioxidul de carbon, ceilalți poluanți avînd o pondere de aprox. 2%. D.AGRICULTURA La nivelul jude țului Neamț, operatorii economici care își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii și creșterii animalelor sunt prezentați mai jos: Creșterea intensivă a animalelor -Instalații pentru creșterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de: 2000 de locuri pentru porci –3instalații IPPC : SC Agrosuind Com SRL, SC Zoosab SRL, SC CGC Agria SRL. 750 de locuri pentru scroafe –1 instalație IPPC: SC Suinprod SA Roman. 40000 de locuri pentru păsări –3instalații IPPC : SC Avicola Neam ț SA, SC Rom Trading Company SRL, SC Grădinaru Rare ș SRL. -Instalații pentru creșterea intensivă a porcilor, având o capacitate mai mică de: 2000 de locuri pentru porci: SC Ted Farm SRL, SC Piglet SRL, SC Ted Agro SRL. -Instalație pentru creșterea a păsărilor având o capacitate mai mică de: 40000 de locuri pentru păsări: SC Moro șanu Pres t SRL, SC Prod Avicom SRL -Instalație pentru creșterea bovinelor de lapte: SC Agroinstal Euroferm SRL. -Instalație pentru creșterea ovinelor: SC Agricola Prod SRL. Principalii poluanți atmosferici generați de aceste activități sunt amoniac (NH 3), monoxid de azot (NO), compuși organici volatili nemetanici (NMVOC) și particule (PM). Acești poluanți pot avea un impact major deoarece: oEmisiile de amoniac contribuie la acidifierea și la eutrofizarea ecosistemelor naturale și pot conduce, de asemenea, la for marea de particule în suspensie secundare (reacții ale NH 3în atmosferă cu formarea de săruri). oMonoxidul de azot și compușii organici volatili nemetanici sunt implicați în formarea ozonului troposferic, care poate avea un impact asupra sănătății umane șiasupra ecosistemelor. oEmisiile de particule au, de asemenea, un impact negativ asupra sănătății umane. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 79/129 Emisiile de poluanți cu efect acidifiant și de eutrofizare Contribuția sectoarelor de activitate din agricultură la emisiile de poluanți cu efect acid ifiant și de eutrofizare Emisiile de poluanți precursori ai ozonului Contribuția sectoarelor de activitate din agricultură la emisiile de poluanți precursori ai ozonului JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 80/129 Emisiile de particule primare și precursori ai particulelor secundare Contribuția sectoarelor de activitate din agricultură la emisiile de particule primare în suspensie Analizând datele prezentate în figurile anterioare se observă că în anul 2016, în sectorul de activitate zootehnie, la nivelul județului Neam ț: -crește rea de porcine și pui de carne au avut o pondere similară în totalul emisiilor de NH3; -creșterea de porcine și creșterea de găini ouătoare au avut ponderea cea mai importantă în totalul emisiilor de NO și NMVOC; -creșterea de porcine și creșterea de pui au avut ponderea cea mai importantă în totalul emisiilor de particule primare în suspensie (PM 10și PM 2,5)și de pulberi totale sedimentabile. Cultivarea plantelor și terenurilor agricole o4 operatori economici înregistra ți Cultivarea plantelor și terenurile agricole contribuie, la nivel european, cu cca. 10% din puterea totală a surselor de NH 3sau NO, cu variații considerabile de la un stat European la altul. Emisiile de specii gazoase ale azotului sunt în general strâns legate de cantitatea de în grășăminte pe bază de azot aplicată. Există 4 mari categorii de surse de emisie pentru cultivarea plantelor și terenuri agricole. Acestea sunt enumerate mai jos, împreună cu principalii poluanți generați: JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 81/129 -aplicarea de îngrășăminte (NH 3); -procese mic robiene în sol (NO); -procese ale culturilor agricole (NH 3și COVnm); -cultivarea solului și recoltarea (particule). Tendințe privind emisiile principalilor poluanți atmosferici Emisiile de substanțe poluante evacuate în atmosferă au o tendință de creștere, ponderea cea mai mare o au cele provenite din traficul rutier, ca urmare a cre șterii numărului de autoturisme și a celor rezultate din încălzirea rezidențială. În viitor se are în vedere implementarea principiilor dezvoltării durabile și adoptarea unor politici de mediu precum: oproducerea energiei electrice prin înlocuirea parțială a combustibililor fosili cu surse alternative: energie eoliană, energie produsă în câmpurile de panouri fotovoltaice; oreducerea conținutului de sulf din combustibili ș i carburan ți și înlocuirea parțială a combustibililor tip motorină cu biodiesel; oînlocuirea încălziri gospodăriilor din zona rurală (sobe tradiționale pe lemne) cu sobe modernizate care folosesc drept combustibil peleți și care au randamente de ardere mari și emisii de poluanți reduse; ointroducerea în exploatare a autovehiculelor prevăzute cu motoare alimentate electric; oprevederea de mecanisme economico –financiare care să permită înlocuirea instalațiilor cu efect poluant important asupra mediului cu altele mai puțin poluante; oprevederea de instalații de reținere, captare, stocare a substanțelor poluante (ex. captarea și stocarea carbonului la Instalațiile mari de ardere –IMA, filtre electrostatice, arzătoare cu NOx redus, scrubere, etc.). Prognoza emisii lor de poluanți atmosferici la nivelul jude țului Neamț pentru perioada 2012 -2016, sunt prezentate în formă grafică. Acidifierea reprezintă procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului care se datorează prezenței în atm osferă a unor compuși chimici alogeni care determină o serie de reacții chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH -ului aerului, precipitațiilor și chiar a solului, cu formarea acizilor corespunzători. Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei s unt: dioxidul de sulf, dioxidul de azot și amoniacul. Acești poluanți provin în special din activitățile antropice: arderea JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 82/129 combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze naturale), metalurgie, agricultură, trafic rutier. Managementul dejecțiilor și ferm entația enterică de la creșterea animalelor reprezintă surse semnificative de amoniac, iar utilizarea îngrășămintelor cu azot în agricultură reprezintă o sursă importantă de amoniac. Funcție de potențialul acidifiant al emisiilor antropice este reprezenta tă grafic tendința emisiilor poluante ale substanțelor de tip: oxizi de azot (NOx), amoniac (NH 3) și oxizi de sulf (SOx, SO 2). Tendința emisiilor de poluanți atmosferici cu efect de acidifiere și eutrofizare Esteprezentatăgrafictendințaemisiilorantropicedepoluanțiprecursoriai ozonului:oxizideazot(NOx),monoxiddecarbon(CO),metan(CH4)șicompuși organicivolatilinemetanici(COVNM)provenițidindiversesectoaredeactivitate. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 83/129 Tendința emisiilor de precursori ai ozonului Analizândsituația prezentată în grafic a emisiilorpoluantecuprecursoareale ozonuluilaniveljudețean,pentruperioadaderaportare,seconstatăopondere semnificativăapoluantuluiCOdinactivitateadeîncălzireaspațiilordinagricultură, silviculturășipescuit,darșiovaloarecrescutăacompușilororganicivolatilidin acelașitipdeactivitate. Din datele prezentate în graficul de mai jos, se poate observa că ponderea cea mai mare a emisiilor corespunde sectorului transporturi (atât transportul rutier , cât și cel feroviar), urmată de încălzirea reziden țială. Din celelalte sectoare de activitate, sursele de emisie nu sunt semnificative la nivelul anului 2016. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 84/129 T Tendința emisiilor în funcție de sursele cheie în anul 2016 Distribuția emisiilor în fun cție de sursele cheie în anul 2016 Din analiza emisiilor in jude țulNeamțse poate constata că sursele cheie pentrupoluanții principali și particule o constituie: transporturile (mai intense in JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 85/129 zonele reziden țialesi de-a lungul re țelelor de drumuri și căi ferate), încălzirea rezidențială, comercială și instituțională si prepararea hranei , producerea de energie electrică și termică, urmate de emisiile provenite din activită ți ale echipamentelor și utilajelor mobile în industria prelucrătoare și în const rucții, alte procese din industria chimică șiasfaltarea drumurilor . 3.4 Informa ții privind contribuția datorată transportului și dispersiei poluanților emiși în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone și aglomerări sau alte regiuni; După cum s-a arătat anterior în caz de func ționare normală nu pot exista influențe asupra calită ții aerului provenite din zonele adiacente județului. Pe de altă parte nu sunt surse punctuale de importan ță, evidențiate în aceste zone limitrofe, care să prezinte ris c de accident cu impact posibil asupra calită ții aerului din județul Neamț. 3.5 Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum și cele referitoare la calmul atmosferic și condițiile de ceață, pentru analiza transportului/importului de poluan ți din zonele și aglomerările învecinate, respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluan ților la suprafața solului, care ar putea conduce la concentrații ridicate de poluanți ale acestora. Gradul de depunere al poluan ților la suprafața solu lui depinde de caracterul suprafeței de depunere, de stabilitatea atmosferică, frecvența precipitațiilor și de proprietă țile fizico –chimice ale acestora. A. Regim climatic Clima județului Neamț este temperat continentală. Caracteristicile climei s unt determinate de particularitățile circulației atmosferice, de altitudine, de formele și fragmentarea reliefului, dar și de suprafețele lacustre ale amenajării hidroenergetice a râului Bistrița. Efectul de “baraj” al Carpaților Orientali se manifestă î n tot cursul anului, în condițiile advecției dinspre vest a maselor de aer caracteristice latitudinilor medii. Regimul climatic are un caracter mai continental în estul județului –aer mai uscat JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 86/129 și timp în general mai senin. Influența “barajului” muntos a l Carpaților se resimte în special în anumite faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munții deviază înaintarea spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense în condițiile existenței unor depresiuni barice adânci deasupra Mării Negre și Mării Mediterane. Frecvența și viteza medie anuală a vântului arată o predominare accentuată a acestuia din nord și nord -vest, precum și dinspre sud și sud -est . Asemenea situații dau naștere viscolelor violente –zona es tică a județului. În cazul maselor de aer instabile, ascensiunea forțată (dinamică) a aerului umed pe versanții estici, prin încălzirea adiabatică, produce efecte de foen în masivul Ceahlău spre valea Bistriței și în depresiunile subcarpatice Neamț și Crac ău-Bistrița. B. Regimul precipitațiilor Din scurta și la modul general analiză a cantităților anuale de precipitații în județ, remarcăm o creștere de la est la vest, de la 490 mm în zona Roman la 742 mm la Toaca. Valorile cresc deci pe măsura creșter ii altitudinii, gradientul pluviometric vertical fiind cuprins între 8 și 22 mm/100 m. Nu lipsesc excepțiile de la regulă: zona Ceahlău sat –Grințieș –Farcașa –Borca are un gradient pluviometric negativ. La fel zona Fântânele față de Toaca. Determin ată de altitudine, zona de precipitații maxime este cuprinsă între 1300 – 1800 m. De regulă, maximul de precipitații se înregistrează în luna iunie iar minimul în lunile ianuarie –februarie. În zona montană minimul se înregistrează în octombrie. Cele ma i mari cantități de precipitații cad vara, între 38 și 46% din totalul anual, iar cele mai mici iarna, între 9 și 18% din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 90 și 107, exceptând zona montană. În această zonă se mărește număr ul zilelor cu precipitații solide –la Toaca, spre exemplu, se înregistrează peste 106 zile cu ninsoare. C. Regimul termic O scurtă analiză pune în evidență variația regimului termic în funcție de relief și de circulația maselor de aer pe anotimpuri. Temperatura medie anuală crește, de la 0,7o C la Ceahlău Toaca, până la 8,8oC la Piatra Neamț. Jumătatea estică a județului are valori termice cuprinse între 8,2oși 8,8oC. Apoi temperatura descrește spre zona montană, o fâșie relativ îngustă cu valori m edii anuale cuprinse între 7 și 8oC, urmată JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 87/129 de o zonă orientată nord -sud, în văile Bistriței, Bicazului și Tarcăului, cu valori medii anuale cuprinse între 6 și 7oC și, în sfârșit, zona montană în care temperaturile medii anuale coboară de la 6opână la0,7oC la Toaca. Luna cea mai friguroasă este ianuarie (între -3,4oC la Piatra Neamț și -8,7oC la Toaca) iar cea mai călduroasă, iulie (între 8,9oC la Toaca și 19,3oC la Roman). Pe anotimpuri temperaturile 3 medii oscilează astfel: primăvara între 8,9oC la Roman și -0,5oC la Toaca, vara între 19,3oC la Roman și 8,9oC la Toaca, toamna între 9,6oC la Piatra Neamț și 2,1oC la Toaca și iarna între -3,4oC la Piatra Neamț și -8,7oC la Toaca. Exceptând zona de munte, anual în județ se înregistrea ză cca. 270 zile cu temperaturi medii > 0oC, 220 zile cu temperaturi >5oC, 170 zile cu temperaturi >10oC, 115 zile cu temperaturi >15oC, 68 zile cu temperaturi >18oC și 23 zile cu temperaturi medii >20oC. D. Fenomene meteorologice extreme La alt itudini medii, sistemele atmosferice de joasă presiune sunt responsabile pentru producerea fenomenelor meteorologice extreme, care însă nu se manifestă cu violență deosebită. Nu s -au înregistrat pe teritoriul județului Neamț tornade, însă furtuni însoțite de intensificări puternice ale vântului sunt fenomene care se produc în fiecare an, mai ales în lunile iulie și august după perioade de temperaturi foarte ridicate (peste 30oC). Jumătatea estică a județului reprezintă zona unde se produc frecvent astfel de fenomene. O altă caracteristică a județului o reprezintă și producerea precipitațiilor sub formă de ploaie în cantități mari în intervale scurte de timp (peste 60 l/mp în 30 –60 minute). Rezultatul acestui fenomen îl reprezintă producerea inundațiil or ca urmare a creșetrii bruște a debitelor pe torenți sau pe principalele cursuri de apă. Localităție din zona montană aflată în jumătatea vestică a județului sunt cele mai exuse acestui fenomen Din punct de vedere al condi țiilor nefavorabile de dispe rsie acestea se întâlnesc cu precădere în zona aglomerărilor Piatra Neam ț și Roman; Direcțiile predominante ale vântului sunt pe culoarele celor doua râuri Bistri ța siSiret, condiții ce nu favorizează o buna dispersie a emisiilor de poluanți, determinând astfelapariția–pe scurt timp a episoadelor de poluare. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 88/129 CAPITOLUL 4. Măsuri și proiecte pentru menținerea calității aerului Pentru a selecta măsuri care să fie incluse în Planul de men ținere a calității aerului este necesar să se definească linia ( starea ) de bază, respectiv emisiile și calitatea aerului în condițiiobișnuite. Prin condi ții obișnuite se înțelege situația actuală, care ar putea continua și în viitor, fără aplicarea unor măsuri suplimentare pentru protec ția calității aerului. Condițiile obișnuite trebuie să aibă în vedere: impactul politicilor na ționale în domeniul dezvoltării impactul politicii locale în domeniul transporturilor asupra traficului; proiectele și acțiunile la care autoritățile locale sunt deja angajate Având în ved ere activită țile identificate ca generatoare de emisii care au influență asupra calității aerului, în cadrul planului de menținere a calității aerului se pot identifica următoarele tipuri de măsuri: In domeniul transportului se impun acțiuni din categori a de management al traficului concomitent cu înnoirea parcului auto cu modele noi cu emisii scăzute: oschimbarea regimului de circula ție și prevenirea blocărilor în trafic; ofluidizarea și sistematizarea circulației în zonele aglomerate; odezvoltarea de siste me inteligente de monitorizare a traficului; odezvoltarea de solutii alternative pentru transportul public, prietenoase mediului, degenul vehicolelor electrice, extinderii folosirii bicicletelor; osistematizarea intersec țiilor pentru evitarea blocărilor în trafic; oasigurarea unor rute mai scurte de deplasare; oincurajarea folosirii mijloac elor de transport alternative ( transportul în comun, bicicleta); oderularea de campanii de informare, promovare privind mobilitatea urbană; oelaborarea și aprobarea planurilor de mobilitate urbană pentru municipiile Piatra NeamțșiRomanînconformitate cu prevederile art.43^1 alin.4 a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, actualizată O situație caracteristică este existența drumurilor neasfaltate care permit doar rularea cu viteză redusă, ceea ce favorizează creșterea emisiilor (consumul de JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 89/129 combustibil fiind dependent de turația motorului) și concentrații crescute de poluanti pe distanțe scurte; în plus, în condiții lipsite de umiditate se adaugă r esuspensia prafului rezultat din eroziunea păr ții carosabile . La nivelul jude țului în această privință sunt necesare următoarele acțiuni; omodernizarea re țelelor rutiere prin aplicarea unor îmbrăcăminți moderne în cadrulunui sistem rutier dimensionat conf orm reglementărilor tehnice; orefacerea străzilor din interiorul localită ților unde s -au executat lucrări de modernizare/extindere a re țelelor de utilități publice; orealizarea centurilor ocolitoare pentru traficul greu; InStrategia de Dezvoltare a jude țuluiNeamț–document cadru pentru perioada deprogramare 2014 -2020 , pentru asigurarea mobilită ții în interiorul județului și a accesibilită ții larețeaua TEN -T rutieră, sunt prevăzute lucrări de reabilitare și modernizare a drumurilor jude țene care asigură legătura dintre comune, centrele urbane și rețeaua majoră de transport. Emisiile provenite din încălzirea reziden țială și prepararea hranei pot fi reduse prin angajarea următoarele tipuri de măsuri: oextinderea re țelei de distribuție a gazelor naturale ostimularea înnoirii sistemelor de încălzire reziden țială și preparare a hranei cu sisteme noi prevăzute cu tehnologii de ardere eficiente, generatoare de emisii scăzute; opromovarea energiilor regenerabile și eficienței energetice. Pentruemisiile provenite din amplasamentele fostelor combinate chimice, întreprinderi metalurgice și incintele exploatărilor miniere seimpune: oidentificarea siturilor contaminate, a regimului de proprietate a acestora, întocmirea studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnic e, atragerea de fonduri și stabilirea unui calendar de ecologizare orealizarea de perdele forestiere acolo unde este posibil; Pentru emisiile aferente activită ților agro –zootehnice rezultate din: ooperațiunile agricole la nivel de fermă, inclusiv depozita rea, manipularea și transportul produselor agricole; ooperațiunile de depozitare din afara fermei, manipularea și transportul produselor agricole vrac ocreșterea animalelor și managementul dejecțiilor animaliere; JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 90/129 oalte activită ți agricole Măsurile avute în v edere sunt: gestionarea azotului, luând în considerare întregul ciclu al acestuia utilizarea de metode cu emisii reduse pentru sistemele de depozitare, prelucrare/compostare și împrăștiere a gunoiului de grajd prin executia de platforme la nivel de comună pentru compostarea acestuia utilizarea de metode cu emisii reduse pentru adăpostirea animalelor; metode de aplicare a îngră șămintelor minerale, cu emisii reduse gestionarea adecvată a reziduurilor din recolte conform codului de bune practiciagricole; îmbu nătățirea stării nutrienților și a structurii solului prin încorporarea gunoiului de grajd în conformitate cu cerin țele pentru o creștere optimă a plantelor, evitându-se astfel procesele de incinerare a resturilor vegetale și a gunoiului de grajd; promovar ea de măsuri privind valorificarea poten țialului de generare a biogazului din agricultură în cadrul proiectului na țional “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” Pentruemisiile rezultate din activită ți comerciale/ instituționale : se pot aplica măsuridin categoria ”business as usual”: monitorizare agen ților economici cu instalații de ardere șiimpunerea de măsuri în cadrul procedurilor de autorizare/reautorizare. Aceleași măsuri de monitorizare sunt aplicabile și în cazul activităților de exploatar eșiprelucrare a lemnului și la șantierele pentru lucrări de tip infrastructură mare. 4.1 Indicatori de evaluare a eficienței măsurilor Eficiența aplicării măsurilor cuprinse în acest plan se poate măsura prin indicatori direcți (concentrația emisiilor de poluanți în aer), dar o asemenea metodă necesită un interval de timp de ordinul anilor pentru a stabili tendința reală în evolu țiile concentrațiilor măsurate. O altă metodă posibilă de evaluare, aceea de a identifica tendin țele in evoluția concentra țiilor prin modelarea matematică a dispersiei poluanților, poate fi furnizoare de rezultate nesigure : în unele cazuri, o modelare urbană complexă poate dura mai multe zile pentru a rula programele, ceea ce face evaluarea chiar și a unui număr mic de opțiuni impracticabilă. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 91/129 Pe parcursul punerii în aplicare a planului de ac țiune, pot interveni numeroși factori care pot masca sau amplifica indicatorii de progres, cel mai important fiind vremea; de asemenea, unele acțiuni, pot pe cont propriu ,să producă doar efe cte foarte mici care ar fi greu de identificat în variații ale calității aerului, termenii și efectul unor astfel de ac țiuni fiind dificil de separat de efectul altor ac țiuni. De aceea, măsurile vor fi evaluate și monitorizate prin indicatori surogat care să permită simplificarea evaluării și o monitorizare directă și relevantă. Indicatorii ce pot fi utiliza ți sunt prezentati in cele ce urmează în următoarea ierarhie: oconcentra țiile de poluanți în aer; oindicatori de efect direct: fluxurile de trafic, tipur ile de vehicule; oindicatori de efect indirect: numărul de companii cu un ”Plan de mobilitate”, numărul de unități industriale care funcționează în sistem ISO 14001 oindicatori ai politicilor co -legate: nivelurile de zgomot asociate traficului, utilizarea transportului in comun și a mijloacelor de transport ecologice. Câteva exemple de tipul de indicatori surogat care pot fi folosi ți pentru a sprijini șimonitoriza punerea în aplicare a unui plan de ac țiune: ostarea drumurilor -influiențează în mod direct di rect nivelul emisiilor asociate traficului rutier prin reducerea cantită ții de particule solide antrenate de autovehiculele în mi șcare; ofluxul de trafic -o reducere a fluxului de trafic poate genera o reducere a emisiilor si a concentratiilor de poluanti in atmosfera, insa redirectionarea traficului pe alte trasee pentru descongestionare, paote duce la emisii crescute in acele sectoare. oreducerea timpilor de parcurs poate rezulta dintr -un număr de diferi ți factori, inclusiv o reducere a numerelor de vehicu lule, flux mai bun de trafic sau creșterea vitezei; odiferențe între timpii de parcurs , pentru diferite categorii de vehicule; odensitatea drumurilor -cea mai mică densitate a drumurilor într -o anumită zonă semnifică în general emisii reduse; cu toate acest ea, calitatea aerului poate fi crescută în apropierea unei artere principale, chiar dacă densitatea drumurilor în zonă este scăzută; densitatea drumurilor poate da o indica ție pentru zonele urbane mari în cazul în care principalele surse de poluare a aerul ui sunt asociate cu traficul rutier. ostructura parcului auto -în funcție de tipul de combustibil sau tipul de motor JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 92/129 ogradul de ocupare a vehiculului -o cre ștere a gradului de ocupare a vehiculului ar trebui să ducă la niveluri mai scăzute de congestie a t raficului; ocapacitate rutieră -în cazul în care capacitatea de drum este în mod substan țial mai mică decât fluxul de trafic, acest lucru poate duce la scăderea accentuată a calității aerului în zonă ocantățile de combustibil utilizate –pe tipuri si catego rii; odensitatea de emisie -indicarea emisiilor totale pe suprafa ță pe o zonă bază; oaceste emisii totale pot fi utilizate pentru a evalua fără mare exactitate varia ția spațială și zonele în care concentra țiile de poluanți s -au schimbat; odensitatea procese lor industriale: densitatea redusă a acestora într -o anumită zonă constituie o premisă pentru emisiile mici în acel areal ; cu toate acestea, calitatea aerului poate fi redusă în apropierea unor procese industriale, chiar dacă densitatea este scăzută (cum ar fiun co ș de evacuare mic, cu emisii ridicate); osuprafața de teren degradată redată circuitului productiv; olungimea re țelelor de distribuție a gazelor naturale Un aspect identificat in timpul elaborării planului a fost acela că unele dintre cele maiimportante surse de poluare a aerului nu se află în sfera de control a autorităților administrației publice judetene, iar consiliile județene nu au atribuții și competențe care pot obliga autoritățile de control să impună măsuri mai severe poluatorilor ; de aceea este necesar implementarea unui mecanism de cooperare între toate aceste autorități prin constituirea Comisiei Tehnice și identificarea unor măsuri cu costuri reduse pentru identificarea și remedierea problemelor cu efect negativ asupra calității ae rului. Astfel de măsuri pot privi : omanagementul traficului prin : încurajarea adoptării pe scară largă a planurilor de mobilitate, limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor, încurajarea utilizării transportului în comun, sistematizarea circulație i în intersecții, încheierea unor parteneriate pentru transportul de marfă care să permită livrări la anumite ore, utilizarea variantelor ocolitoare sau utilizarea unor sisteme de mesaje cu privire la valorile din trafic sau ob ținerea de angajamente voluntare privind înnoirea parcului auto cu modele cu emisii reduse. ofluidizarea traficului auto, modernizarea mijloacelor de transport în comun, și promovarea transportului ecologic; opunerea in valoare a terenurilor degradate din domeniul public; JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 93/129 oîntreținerea și extinderea suprafe țelor împădurite și de spații verzi din interiorul localităților; În mod similar, în cazul în care centre comerciale și / parcuri de petrecere a timpului liber/ zone de vânzare cu amănuntul/ alte dezvoltări propuse, duc la atragerea de volume mari de trafic, autoritatea locală va trebui să ia în considerare modalită ți de descongestionare, în cooperare cu operatorii obiectivelor . Pentru jude țulNeamțaceste măsuri sunt detaliate in Scenariul nr. II din capitolul Scenariișiidentifica rea măsurilor de men ținere a calității aerului . JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 94/129 CAPITOLUL 5. Scenarii pentru men ținerea calității aerului Planul de menținere a calității aerului reprezintă un mijloc eficient pentru identificarea mijloacelor și soluțiilor care pot contribui la menținerea și îmbunătățirea condițiilor de mediu pe plan local , în primul rand a calității aerului și de implicare a publicului in procesul de luare a deciziilor de mediu; in urma aplicării măsurilor prevăzute in cadrul acestui plan, ind icatorii de calitate a aerului în jude țulNeamț se vor men ține la valori corespunzătoare regimului de gestionare II a șa cum este prevăzut în Legea nr. 104/2011 / Datele de referin ță pentru elaborarea scenariilor privind calitatea aerului sunt celeprimitede la Agentia pentru Protectia Mediului Neamțși acoperă intervalul de evaluare a calității aerului înconjurător 201 1-2016. Condițiile locale ce pot influența calitatea aerului (caracteristici geografice sau climatice) au fost prezentate în capitolele an terioare. In vederea identificării de măsuri se consideră ca referin ță anul 201 6având in vedereamploarea, densitatea și importanța lucră rilor de investi ții din județ ( 148 autorizatii de construire emise de Consiliul Jude țeanNeamț, față de117autorizații emise in 201 5și118emiseîn 2014.) 5.1 Repartizarea surselor de emisie; Sursele de emisie nu sunt repartizate uniform pe teritoriul jude țului datorită caracteristicilor de relief care au generat dezvoltări diferen țiate ale așezărilor umane însoțitede particularită ți îneconomia locală. Emisiile din surse reziden țiale JudețulNeamțare o structură teritorială eterogenă, care cuprinde atât zone preponderent urbane (zona municipiului Piatra Neam ț și Roman) , cât și zone exclusiv rurale-limitele d e estși vest ale județului. Localitățile componente au legături funcționale puternice cauzate de deplasările forței de muncă și asigurarea necesarului populației cu bunuri și servicii Afectate preponderent de emisiile din surse reziden țiale sunt acele z one unde se întâlne ște ceamai mare densitate a popula ției. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 95/129 Emisii din transport Așa cum s-a arătat în capitolul 3.1.3 drumurile cu intensitatea cea mai mare a traficului sunt pe următoarele direc ții: olimita jud. Suceava –Roman –limita jud. Bacău (DN 2) care trece prin municipiul Roman -o dată cu finalizarea arterelor ocolitoare a municipiului Roman va fi eliminat efectul sinergic dintre emisiile rezidențiale și cele rezultate din traficul autovehiculelor aflate în transit oBicaz-Piatra Neam ț-Bacău (DN 15) oPiatra Nem ț-Tg. Neam ț (DN 15C) Emisii din agricultură și zootehnie În județul Neamț, principalele emisii poluante din agricultură provin de la mașinile și utilajele agricole și din creșterea animalelor; îngrășămintele chimice s -au folosit în cantități mai mici, așa cum s -a prezentat anterior. Influența emisiilor rezultate din activitățile agricole asupra calității aerului este redusă. Emisii rezultate din activită ți industrial e Principalele ramuri industriale ale județului au fost din dom eniul industriei chimice șipetrochimice, construcții de mașini, metalurgie , prelucrarea lemnului, materiale de construc ții, industria alimentară și industria ușoară . Autorizarea operatori loreconomici din punct de vedere a protecției mediului presupune identificarea fiecărei activități cu potențial de poluare si stabilirea măsurilor ce se impun pentru încadrarea emisiilor in limitele legale iar daca este necesar, sunt stabilite programe de măsuri pentru conformare, cu termene obligatorii . Emisiile în ae r de la aceste obiective provin de la centralele termice pentru încălzirea spațiilor și prepararea apei calde, cazane de abur, pulberi și vapori generate în anumite opera ții aleproceselor de produc ție, traficul auto din incinte, respirația rezervoarelor d e combustibil, etc. Firmele prestatoare de servicii reprezintă de asemenea posibile surse de emisii în aer,funcție de specificul activității lor putând fi asimilate locuințelor; în alte cazuri, de exemplu cel al atelierelor de repara ții auto, există și surse specifice de gaze, pulberi și vapori generate în opera țiide sablare, sudură, vopsire, șlefuire. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 96/129 Un caz particular este reprezentat de emisiile de compu și organici volatili COV care sunt reglementate separat și care provin în mod uzual de la vehicul area și depozitarea carburan ților. 5.2.Niveluri ale concentra țiilor așteptate în anul de proiecție Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător stabile ște în Anexa 3 valorile limită admise pentru protec ția sănătății umane și numărul de dep ășiri permise pentru fiecare poluant monitorizat. Aceste valori vor fi respectate în cazul tuturor scenariilor luate in considerare niveluri ale concentra țiilor în anul de proiecție Dioxid de sulf SO 2 Perioada de mediere Valoarea-limită o oră350 micrograme/m3, a nu se depă și mai mult de 24 de ori într-un an calendaristic 24 de ore125 micrograme/ m3, a nu se depă șii mai mult de 3 ori într-un an calendaristic Dioxid de azot -NO2 Perioada de mediere Valoarea-limită o oră200 micrograme/m3, anu se depă și mai mult de 18 ori într-un an calendaristic An calendaristic 40 micrograme/ m3 Particule în suspensie – PM10 Perioada de mediere Valoarea-limită o zi50 micrograme/ m3, a nu se depă șii mai mult de 35 de ori într-un ancalendaristic Ancalendaristic 40 micrograme/ m3 Particule în suspensie PM2,5 Perioada de mediere Valoarea tinta An calendaristic 25 micrograme/m3 Benzen–C6H6 An calendaristic 5 micrograme/m3 Monoxid de carbon -CO JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 97/129 Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 o re.10 mg/m3 Plumb-Pb An calendaristic 0,5 mg/m3 Arsen, cadmiu, nichel Poluant Valoarea țintă Arsen 6 ng/m3 Cadmiu 5 ng/m3 Nichel 20 ng/m3 5.2.1 Scenariul nr. 1 Nu sunt întreprinse măsuri specifice pentru menținerea calității aerului: aceasta va fi influiențată doar de acțiunile /investițiile aflate în derulare sau planificate In cadrul acestui scenariu s -a pornit de la analiza documentelor relevante la nivel național șijudețean care pot influiența dezvoltarea sectoarelor economice ale județului și anume: oProgramul Opera țional Regional 2014 -2020 oProgramul Opera țional Sectorial Infrastructura Mare 2014 -2020 oMaster Planul General de Transport al României –varianta finala iunie 2015 oOrdonanța de Urgență nr. 28/2013 (actualizată) pentru ap robarea Programului Național de Dezvoltare Locală oStrategia de Dezvoltare a jude țuluiNeamț: Document Cadru pentru perioada de programare 201 5-2020 oLegea nr. 278/2013 privind emisiile industriale oSistem de Management Integrat al De șeurilor în județul Neamț De asemenea au fost luate în considerare documentele de dezvoltare existente la nivel local: Planuri urbanistice generale, strategii locale de dezvoltare, investi țiile propuse la nivel jude țeanpentru identificarea poten țialelor măsuri sau proiecte pen tru menținerea poluanților sub nivelurile maxime admisibile. Pentru următorii cinci ani , perioada pentru care este elaborat planul de men ținere a calitățiiaerului, în cadrul acestui scenariu se estimează următoarele evolu ții pentru sursele de emisii ale poluanților în atmosferă din județul Neamț: JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 98/129 Evoluția emisiilor provenite din surse rezidențiale. Gazele naturale sunt combustibilul fosil cu poten țialul poluant cel mai redus. Conjunctura economică face ca pre țul gazelor naturale să fie în creștere iar populația să se orienteze spre utilizarea altor tipuri de combustibil chiar și în zonele unde există re țea de distribuție a acestora. Factorii de emisie din metodologia utilizată în mod curent la elaborarea inventarelor de emisii arată că o asemenea tend ință poate duce la creșterea emisiilor de poluanți în zona rezidențială, dar nu în mod semnificativ având în vedere dinamica populației din județ și creșterea performantelor instala țiilor de încălzire. Tendința de debranșare de la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic și a apei calde va duce la emisii difuze la înăl țime mai joasă, distribuite într -un areal mai mare; datorită randamentelor superioare ale acestor instala ții coroborat cu lipsa pierderilor pe traseele de distribuție va rezulta o scădere a cantită ților de poluanți emiși. Există de asemenea tendin ța ca o dată cu extinderea rețelelor de alimentare cu apășicanalizare să se treacă și în mediul rural de la sistemele de încălzire cu sobe la instalarea de centrale care să asigure încă lzirea întregului imobil inclusiv furnizarea apei calde chiar și în zonele unde nu există rețea de distribuție a gazului ; ținând cont că aceste centrale au randament superior este de așteptat ca instalarea lor sa ducă la o scădere a emisiilor. Emisiileprovenite din transporturi Pe raza jude țuluiNeamțnu se prognozează cre șteri ale emisiilor, datorită compensării efectelor factorilor pozitivi și negativi de influență. Acest lucru, deosebit de important, se datorează în primul rând modernizării parcului autodarși metodelor adecvate de management al traficului. Vor fi finalizate într -o proporție importantă șantierele existente încetând emisiile aferente acestora; ca urmare a îmbunătă țirii carosabilului va crește intensitatea traficului însă va cre șteviteza de deplasare și se va îmbunătăți fluiditatea traficului. Elaborarea planurilor de mobilitate urbană pentru localită țilePiatra Neam ț și Roman va conduce la reducerea poluării sonore și a aerului, a emisiilor de gaze și a consumului de combustibili auto in zonele dens populate. Innoirea continuă a parcului auto va conduce la diminuarea efectelor poluarii aerului asupra mediului și sanatatii populatiei cauzate de emisiile de gaze de eșapament JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 99/129 de la autovehiculele uzate, precum si diminuarea efectelor poluarii solului și apei cauzate de substantele periculoase de la aceste autovehicule. Emisiile provenite din agricultură și zootehnie Conjunctura actuală în care concuren ța pe plan european determinată de deschiderea pie țelor în Uniunea Europeană , eliminarea cotelor de produc ție și nu în ultimul rând de diferen ța de valoare a subvențiilor, nu va duce neapărat la dezvoltarea agriculturii. Pentru a rezista în aceste condi ții, agricultura în Neam va trebui să se eficientizeze (inclusiv din punct de vede re al eficien ței energetice și gestionării deșeurilor) și să se orienteze către producții bio-eco; astfel vor scădea cantită țile de îngră șăminte minerale, pesticide și ierbicide utilizate, se va recupera poten țialul de generare a biogazului și implicit va scădea nivelul emisiilor. Emisiile din industrie și prestări de servicii Există premize privind revitalizarea unor instala ții de pe platformele petrochimice însă pentru perioada apropiată capacită țile avute în vedere sunt mult sub capacitățile inițiale. Obiectivele în funcțiune la care s -au înregistrat neconformită ți în în privința emisiilor în atmosferă vor fi obligate să identifice solu ții pentru a rezolva tehnic și investițional acest aspect pentru a putea fi reautorizate din punct de veder al prote cției mediului Pentru noile obiective există obliga ția ca acestea să respecte distanțele minime față dezonele reziden țiale stabilite de legislația în vigoare, iar autorizația de mediu va cuprinde măsuri pentru incadrarea emisiilor in valorile maxime admi sibile. In aceste condi ții, nivelul emisilor în județul Neamțse va incadra în limitele stabilite de prevederile legale, urmînd să aibă chiar un trend descendent, iar depășirile inregistrate să aibă doar un caracter accidental. Măsurile cuprinse în cadru l acestui scenariu -Anexa nr. 1 -au rol implicit în reducerea emisiilor; pentru evaluarea eficientei acestora s -au utilizat indicatorii surogat care reflectă influiența măsurilor asupra calității aerului JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 100/129 5.2.2 Scenariul nr. 2 Acest scenariu are in vedere implicarea activă a autorită ților publice și a comunită țiilocale prin ac țiuni benefice protecției calității aerului, pentru a se asigura o dezvoltare durabilă a județului compatibilă cu necesitatea de a proteja si imbunătăți mediul în beneficiul p opulației. Sursele de emisie ale poluan ților în atmosferă și distribuția lor spațială se menținaceleași ca in scenariul anterior Obiectivele principale ale dezvoltării județului Neamț pentru perioada următoare își propun următoarele: odezvoltarea infrast ructurii de bază și asigurarea accesului neîngrădit al populației șiconsumatorilor industriali la această infrastructură; oprotecția mediului; oregenerarea urbană (regenerarea capitalului natural, în special a terenurilor și a resurselor de apă, precum și r eabilitarea urbană); oîntărirea coeziunii sociale, a solidarității comunitare și reducerea sărăciei. Preocupările privind protec ția mediului sunt predominante și necesită inițierea unor acțiuni care să determine administra ția publică și comunitatea locală să ia în timp util măsuri func ționale . Având in vedere sursele principale de emisii identificate în jude țul Neamț și direcțiile dedezvoltare considerate prioritare în jude ț se pot identifica măsuri și acțiuni care să aibă in vedere implicarea activă a autorităților locale prin acțiuni benefice protecției calității aerului -Anexa nr. 2. Aceste măsuri/ac țiuni pot fi cu caracter general sau pot fi specifice unei anumite categoriide surse de emisie și vor fi aplicate concomitent cu măsurile Scenariului n r. 1. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 101/129 ANEXA 1 Măsuri pentru mentinerea calită ții aerului în județul Neamț -scenariul 1 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermende realizareCostestimat/sursede finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat MĂSURA 1 –MODERNIZAREA I NFRASTRUCTURII DE TRANSPORT LA NIVELUL JUDE ȚULUI NEAMȚ (PROIECTE 2017 –2022) 1Reabilitare și modernizare Axa de transport Piatra Neamț-Margineni -Horia -Ion Creangă -Icușești- limita jud. BacăuCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ2020144.480.162,00 Programu l Operațional Regional 2014 –2020 Axa prioritară 6 (POR)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/ reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 2Consolidare drum județean DJ 155F, km 12+000 -km 32+000, județul NeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ202029.588.887,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localităților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 102/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 4Modernizare DJ 155I Tîrgu Neamț -Bîrgăuani – Români-Siliștea km. 28+871-31+000, jude țul NeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ20201.426.460,13 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 5Modernizare DJ 155 B Bode ști-Urecheni – Drăgănești km. 39+400 – 45+400, jude țul NeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ20203.041.249,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 6Modernizare DJ 155B Bode ști-Urecheni – Drăgăne ști km 9+500 – 11+500; 17+000 -19+250, județulNeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ20204.659.998,05 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea parti culelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 103/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 7Modernizare DJ 155I Tg. Neamț-Tupilați-Bîrgăuani – Români-Siliștea km 36+500-39+703CONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ20202.019.266,38 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea pa rticulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 8Modernizare DJ 155L Ghindăoani –Grumăze ști km 0+000 -8+595CONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ20202.019.266,38 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 9Modernizare DJ 155M Tîrpe ști-Țolici km. 3+250 – 4+868CONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ20203.340.393,41 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 104/129 Nr. crt.Măsura/acțiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 10Modernizare DJ 157H Girov –Dochia –Itrine ști km 2+800 -9+000CONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ20201.413.983,16 Programul Na țional de Dezvolta re Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 11Modernizare DJ 159B Izvoare-Bahna km. 0+000 – 2+942CONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ20201.161.260,95 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejat e -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 12Modernizare DJ 209B Mălini-Stâni șoara-Borca km 44+000 -51+000CONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ202015.412.368,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehic ulelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 105/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 13Modernizare DJ 280 Stănița-Chicerea, km. 29+343-33+140CONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ20202.178.819,38 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea ti mpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 14Modernizare drum județean DJ 127A, km 5+000-10+400, jude țul NeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ202026.043.714,00 Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 15Moderniz are drum județean DJ 155B, km 6+000-9+500, jude țul NeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ202018.482.681,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabili tate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 106/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 16Consolidare DJ 280 Bîra- Stănița km 21+830 – 25+300, 29+000 -29+343CONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ20207.809.515,87 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localităților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -nr. drumuri laterale amenajate 17Modernizare drum județean DJ 155G, km 3+100-7+400, jude țul NeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ202011.774.627,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea v itezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -nr. drumuri laterale amenajate 18Modernizare drum județean DJ 157H, km 14+000-17+500, jude țul NeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ202010.531.243,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea partic ulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localităților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 107/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 19Modernizare drum județean DJ 207A, km 16+000-17+000, jude țul NeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ20203.193.408,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de p raf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 20Modernizare drum județean DJ 207D, km 1+250-6+800, jude țul NeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ202014.103.935,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ moderniza t -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -nr. drumuri laterale amenajate 21Modernizare drum județean DJ 208P, km 1+850-8+471, Jude țul NeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ202016.741.634,00 Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 108/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 22Modernizare drum județean DJ 209B, km 33+600-44+000, jude țul NeamțCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ202038.221.941,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilan/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 23Reabilitare și modernizare DJ 157C DN 15 (Viișoara)-Scăricica- Bisericani -Sanatoriu Bisericani, km. 0+000 – 6+615CONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ202016.020.334,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpil or de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 24Modernizare drumuri comunale și sătesti, L=6,393 km, Comuna Agapia, județul NeamțCOMUNA AGAPIA20205.935.111 ,91 Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 109/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 25Modernizare drum de interes local în comuna Bahna, jude țul NeamțCOMUNA BAHNA20206.610.794,82 Programul Na țional de Dezvoltar e Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 26Modernizare drumuri de interes local în comuna Bălțătești, județul NeamțCOMUNA BĂLȚĂTEȘTI20206.448.967,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 27Modernizare străzi și drumuri de interes local din intravilanul comunei Bicazu Ardelean, județul NeamțCOMUNA BICAZU ARDELEAN20203.643.780,00 Programul Na țional de Dezvoltare Local ă (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 110/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 28Modernizare drumuri de interes local în comuna Bîra, jude țul NeamțCOMUNA BÎRA20201.285.580,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vi tezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 29Modernizare drumuri de interes local în comuna Botești județul N eamțCOMUNA BOTE ȘTI20204.018.282,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 30Îmbunătățirea infrastructurii rutiere locale prin modernizarea străzii Bisericii, străzii Pe Vale, străzii Școlii și a drumului comunal DC 203 din satele Cîndești si Bărcănești, comuna Cîndești, județul NeamțCOMUNA CÎNDEȘTI20205.819.100,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri la terale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 111/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 31Asfaltare drum comunal Crăcăoani -Mitocul Bălan de la km 7+150 -până la 12+650COMUNA CRĂCĂOANI20205.782.736,35 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijlo acele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 32Modernizare drumuri de interes local în comuna Cordun, jude țul NeamțCOMUNA CORDUN20208.272.212,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a local ităților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 33Modernizare străzi în comuna Costi șa, județul NeamțCOMUNA COSTI ȘA202010.217.814,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 112/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 34Modernizarea infrastructurii rutiere în comuna Dămuc, județul Neamț: DC 205, strada Scursurii, strada HuisurezCOMUNA DĂMUC20204.906.882,00 Programul Na țional de Dezvoltare Loca lă (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 35Modernizare drumuri locale în comuna Do breni, județul NeamțCOMUNA DOBRENI20207.602.525,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 36Reabilitare drum DC 31 Unghi-Hlăpe ști, comuna Dragomire ști, jud. NeamțCOMUNA DRAGOMIRE ȘTI20208.297.218,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehicule lor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum re alizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 113/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat așteptatIndicator de monitorizat 37Modernizare drumuri de interes local în Comuna Drăgănești, Județul NeamțCOMUNA DRĂGĂNE ȘTI20207.442.931,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reduc erea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 38Modernizare drumuri de interes local în comuna Dulcești, județul Neam țCOMUNA DULCE ȘTI20208.348.710,00 Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 39Reabil itare și modernizare drumuri publice din interiorul comunei Dumbrava Roșie, județul NeamțCOMUNA DUMBRAVA ROȘIE20203.676.037 ,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de tr aversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 114/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 40Modernizare drumuri de interes local în comuna Fărcașa, județul NeamțCOMUNA FARCA ȘA20207.324.469,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localit ăților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 41Modernizare de drumuri de interes local în comuna Gâdinți, județul NeamțCOMUNA GÂDINȚI20204.865.395,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 42Modernizare drumuri de interes local în co muna Gherăești, Județul NeamțCOMUNA GHERĂE ȘTI20205.429.716,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/prot ejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 115/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 43Modernizare drumuri comuna Grumăze ști, județul NeamțCOMUNA GRUMĂZE ȘTI202013.602.357 ,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr.drumuri laterale amenajate 44Modernizare drumuri DC 146, km 3+600 -km 5+700 și DC 149 km 2+650-km 4+000 în comuna Hangu, jude țul NeamțCOMUNA HANGU20208.522.226,97 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Kmdrum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 45Modernizare drumuri comunale și sătești în Comuna Icu șești, Județul NeamțCOMUNA ICUȘEȘTI20205.698.674 ,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de m ijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri latera le amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 116/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 46Modernizare drumuri vicinale, comuna Mărgineni, jude țul NeamțCOMUNA MĂRGINENI20205.320.120,00 Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 47Modernizare strada Mărțișor, Piatra NeamțMUNICIPIUL PIATRA NEAMȚ2020118.458,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 48Modernizare drumuri locale în comuna Negrești, județul NeamțCOMUNA NEGRE ȘTI20204.491.366,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Kmdrum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 117/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 49Modernizare re țea stradală și pod din beton armat peste râul Bicaz, oraș Bicaz, județul NeamțORA ȘUL BICAZ20206.388.635,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 50Modernizare drumuri de interes local și pod din beton armat, sat Poieni, comuna Piatra Șoimului, județul NeamțCOMUNA PIATRA ȘOIMULUI20205.574.208,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/pro tejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 51Modernizare drumuri de interes local în comuna Poiana Teiului, județul NeamțCOMUNA POIANA TEIULUI20204.845.389,69 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de depl asare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 118/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 52Modernizare drumuri locale în comuna Războieni, jude țul NeamțCOMUNA RĂZBOIENI20204.990.107,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilan/extravilan localități-Km drum realiz at/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 53Modernizare infrastructură rutieră în Comuna Români, Județul NeamțCOMUNA ROMÂNI20205.713.415,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transpor t -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilan/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 54Modernizare drumuri comunale și sătești, comuna Sagna, jude țul NeamțCOMUNA SAGNA20204.829.984,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicar ea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilan/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 119/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 55Reabilitare DC87, Secuieni-Butnăre ști, km 0+000-km 3+664, comuna Secuieni, județul NeamțCOMUNA SECUIENI20202.164.497,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplic area unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 56Modernizare drumuri de interes local în Comuna Stănița, Județul NeamțCOMUNA STĂNIȚA20208.428.970,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 57Modernizare drumuri comunale și sătești în comuna Ștefan cel Mare, județul NeamțCOMUNA ȘTEFAN CEL MARE20208.572.773,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protej ate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 120/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 58Modernizare re țea stradală și realizare pod din beton arma t peste râul Tazlău, în sat Tazlău, com. Tazlău, județul NeamțCOMUNA TAZLĂU20203.994.164,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicare a unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 59Modernizare drumuri locale sat Dumbrava, comuna Timi șești, județul NeamțCOMUNA TIMI ȘEȘTI20204.923.930,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilan/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 60Modernizare drumuri comunale și sătești din satele Ureche niși Ingăre ști comuna Urecheni jud. Neam țCOMUNA URECHENI20206.659.361,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilan/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 121/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 61Modernizare străzi rurale în Comuna Țibucani, județul NeamțCOMUNA ȚIBUCANI20203.902.970,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea part iculelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localităților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 62Modernizare drumuri de interes local în comuna Valea Ursului, jude țul NeamțCOMUNA VALEA URSULUI20204.787.039,00 Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL II)-mărirea vitezei de deplasare a autovehicu lelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localităților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 122/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 1Modernizare drumuri de interes local în comuna Cordun, jude țul NeamțCOMUNA CORDUN20203.929.756,00 Programul Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) Submăsura 7.2 Infrastructură rurală-mărirea vitezei de dep lasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 2Modernizare drumuri de interes local în comuna Pîngărați, județul NeamțCOMUNA PÎNGĂRA ȚI2020998.455,00 Programul Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) Submăsura 7.2 Infrastructură rurală-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/proteja te -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 3Modernizare drumuri de interes local în comuna Borca, jude țul NeamțCOMUNA BORCA20203.998.455,00 Programul Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) Submăsura 7.2 Infrastructură rurală-mărirea vite zei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravil an/extravilan localități-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 123/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 4Modernizare drumuri de interes local în comuna Pipirig, jude țul NeamțCOMUNA PIPIRIG20202.998.455,00 Programul Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) Submăsura 7.2 Infrastructură rural ă-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intrav ilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/reabilitate -Lungime șanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate 5Modernizare drumuri de interes local în comuna Răucești, județul NeamțCOMUNA RĂUCE ȘTI202012.693.908,00 Programul Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) Submăsura 7.2 Infrastructură rurală-mărirea vitezei de deplasare a autovehiculelor și reducerea timpilor de traversare a localită ților -aplicarea unor imbrăcămin ți moderne -reducerea particulelor de praf antrenate de mijloacele de transport -menținerea curățeniei pe drumuri în intravilanul/ extravilanul localită ților-Km drum realizat/ modernizat -Nr. poduri și podețe executate/ ehabilitate -Lungimeșanțuri de pământ/protejate -plantații rutiere -nr. drumuri laterale amenajate NOTĂ: Au fost depuse mai multe proiecte de finan țareprinProgramul Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) Submăsura 7.2 Infrastructură ruralăfiind în faza de evaluare. Anex a va fi completată pe măsură ce se semnează contractele de finan țare. JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 124/129 PROIECTE CUPRINSE ÎN PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ (PMUD) A MUNICIPIULUI PIATRA NEAM Ț Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 1Piata Stefan cel Mare -zona pietonala si reconfigurare Str.RepubliciiMUNICIPIUL PIATRA NEAMȚ20208.796.754 € Programul Opera țional Regional 2014 –2020 Axa prioritară 4 Măsura 4.1 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile re ședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă (PMUD)-reducere trafic cu autoturisme proprii -reducerea suprafeței carosabile de la 4 benzi la 2 benzi, -eliminarea locurilor de parcare din piață, -lărgirea spațiului pietonal pe ambele părți ale drumului -amenajare sens giratoriu -creșterea numărului de bicicliști 2Regenerare urbana str. Mihai Eminescu -zona de promenada si transport alternativMUNICIPIUL PIATRA NEAMȚ202011.349.773€ Programul Opera țional Regional 2014 –2020 Axa prioritară 4 Măsura 4.1-lărgirea spațiului pietonal și de promenadă, -mărirea spațiilor verzi, -implementarea de piste de biciclete -reconfigurarea spațiului ocupat în prezent de parcările auto 3Regenerare urbana a coridorului secundar de mobilitate pe axa est -vest- Etapa IMUNICIPIUL PIATRA NEAMȚ20203.160.000 € Programul Opera țional Regional 2014 –2020 Axa prioritară 4 Măsura 4.1-cresterea sigurantei rutiere -reducerea emisiilor de c arbon JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 125/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat MĂSURA 2 –MODERNIZAREA TRANSPORTULUI PUBLIC DE CĂLĂTORI (PROIECTE 2017 –2022) 1Reabilitare și modernizare transport ecologic –transport urban electricCONSILIUL JUDEȚEAN NEAMȚ MUNICIPIUL PIATRA NEAMȚ202322.288.700 € Programul Opera țional Regional 2014 –2020 Axa prioritară 4 Măsura 4.1 Reducerea emisiilor de carbon în municipiile re ședință de județ prininvestiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă (PMUD)-achizițiade mijloace de transport 40 autobuze electrice (24 de capacitate medie și 16 de capacitate mică); -eliminarea emisiilor de CO 2; -creșterea gradului de confort a populației; -creșterea numărului de utilizatori în detrimentul mașinilor personale; -încasări mai mari ale operatorului de transport, eliminare subven ții bugetare; -implementare sistem ”e -ticketing”-nr. de autobuze electrice achizi ționate -nr. stații moderniz ate -nr. stații de încărcare -km trasee transport public -km rețea troleibuze JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 126/129 Anexanr 2-Măsuripentrumentinereacalitățiiaeruluiîn județulNeamț-scenariul2 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ sursede finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 1Actualizarea Planurilor Urbanistice Generale care nu mai corespund provocărilor actuale; Aceste documenta țiivorprevedea măsuri care vor conduce la imbunătă țirea calității aerului(extinderea si amenajarea de noi spații verzi, piste de biciclisti, valorificarea terenurilor degradate din domeniul public, etc)UAT din județul NEAMȚ2019-2020Conform contracte servicii Bugete localePlanurile urbanistice actualizatevorficorelate cu documentelede planificare strategica2014-2020 șivor tinecontdemăsurile cuprinsein acestplanNumar planuri urbanistice genarale care includ măsuri care vor conduce la îmbunătățirea calității aerului 2Emiterea autoriza țiilor de construire numai în cazul în care proiectul propus nu este susceptibil de a genera niveluri inacceptabile de poluareAutoritățilepublice localeșijudețenepermanentLimitarea emisiilorde poluanți atmosfericila valoriacceptatede legislațiaînvigoareNumărdeautorizatii de construireemise cu respectarea prevederilorlegale privindprotecția mediului 3Informare și actualizare informa ții referitoare la calitatea aerului pe site -ul CJ NeamțConsiliul Jude țean NeamțpermanentCreșterea gradului de informare, c onștientizare a populațieiși deimplicare în acțiunile privind protecția mediuluiRealizat/nerealizat 4Utilizareade criteriidedepartajareintre participantiilalicitațiile pentruatribuirea traseelor detransportpublic depersoane, bazate pe normade poluarea autovehicululuiAgentia pentruAgenda Digitala aRomâniei/ Autoritățile publice localepermanent -Reducereaemisiilor asociatetraficuluirutierNumărmașini acceptatepe diverse clasede emisie JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 127/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 5Imbunătățireacalitățiiserviciiloroferite detransportulpublic:creșterea frecvențeide circulatiea vehiculelor, imbunătățireafacilitățiloroferiteîn timpultransportuluișiîn stații, creștereagradului de securitateal pasageriloraflatiintraficAutoritățile publice localeșijudețene/ operatoritransportpermanent neestimatCreștereanumăruluide persoane careutilizeazătransportulîn comun Reducereaemisiilorasociate traficuluirutierNumărde persoane care u tilizează transportulîn comun 6Modernizareaparculuiauto utilizat pentrutransportulpublicde persoaneîn județulNeamțOperatoritransportpermanentÎnfuncțiede numărulde mașini achiziționateReducereaemisiilorasociate traficuluirutierprinutilizarea autovehiculelorcunormereduse de poluareNumărdemasini achiziționate cu normereduse de poluare 7Actualizarea permanentăainformațiilor privindprogramuldetransportpublic depersoaneprincurseregulateintrafic județeanConsiliulJudețean Neamțpermanent -Reducereaemisiilorasociate traficuluirutierprinincurajarea utilizăriitransportuluipublicNumărde persoane care u tilizează transportulpublic prin curse regulate în trafic jude țean 8Programul de stimulare înnoire a parcului auto na țional pentru instituțiile și autoritățile publiceAutoritățile publicelocale șiinstituțiile publicepermanentÎnfuncțiede numărulde mașini achiziționateReducereaemisiilorasociate traficuluirutierprinutilizarea autovehiculelorcunormereduse de poluareNumărdemasini achiziționate cu normereduse de poluare 9Reducerea emisiilor de pulberi la surse mobileRegistrul Auto Român NeamțanualReducerea emisiilor pe unitatea de carburant folosit prin îmbunătățirea întreținerii vehiculelor, prin proceduri de inspec ție regulată în traficși în stațiile de inspecție tehnică a autovehiculelorNumăr de inspecții realizate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 128/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ sursede finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 10Înființarea unor perdeleforestiereși împădurireaterenurilor degradateUAT 2020Conform studii de specialitate Bugete localeReducereapoluăriiatmosferice princreștereasuprafețelor împăduriteSuprafata deteren impădurită 11Acțiunideîmpădurirea suprafețelor aparținândRegieiNaționale a PădurilorDirecția Silvică Neamt2019-2022Fond constituit pentru regenerarea pădurilorReducereapoluăriiatmosferice princreștereasuprafețelor împăduriteSuprafata deteren impădurită 12Inventarierea anuală a suprafe țelorde spații verzi și revitalizarea acestora; propunerea unui plafon anual de creștere până la atingerea obiectivului de 26 m2/locUAT PermanentConform studiilor de specialitate BugetelocaleReducerea poluării atmosferice prin cre șterea suprafețelor de spații verziSuprafața de spațiu verde/locuitor/an 13Intensificarea controalelor la agenții economici care dețin surse staționare de emisie / șantierele de construcții/ instalațiile de mixturi asfaltice în vederea verificării respectării cerințelor legale privind protecția atmosferei, în special emisia controlată dispersă și fugitivă de pulberiGNM Comisariatul NeamțPermanentIncadrarea emisiilor in limitele prevederilor legaleNumar c ontroale efectuate JUDEȚUL NEAMȚ CONSILIUL JUDE ȚEAN NEAMȚ PLAN DE MEN ȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 201 9-2022Pag. 129/129 Nr. crt.Măsura/ac țiunea ResponsabilTermen de realizareCost estimat/ surse de finantareRezultat a șteptatIndicator de monitorizat 14Implementarea si certificarea sistemelor de management al calită ții și mediului conform I SO 9001 și ISO 14001Autoritățile publice locale2019-2022Conform contracte de achiziție Bugete localeCreșterea nivelului de conștientizare a autorităților publice locale in ceea ce prive ște necesitatea și importanța acțiunilor privind protecția mediului .Număr autorită ți publice certificate ISO 9001 și ISO 14001 15Realizarea ac țiunilor de control privind interzicerea arderii miriștilor și a deșeurilor pe domeniul public și în gospodăriile cetă țenilorGNM Comisariatul Neamț Primăriile din județul NeamțPermanentIncadrarea emisiilor in limitele prevederilor legaleNumar controale efectuate Datele colectate permanent vor fi puse la dispozi ția cetățenilor prin intermediul paginii web a Consiliului Județean Neamțwww.cjneamt.ro precumși prin mijloacele de informare mass-mediajudețene.