Vaslui Brand. Disertatie (1) [628720]

1

Cuprins

Introducere

1. Capitolul I. Rolul rela țiilor publice în cadrul institu țiilor locale
1.1. Importan ța strategiilor de rela ții publice într -o institu ție locală
1.2. Etape esen țiale în realizarea une i campanii de rela ții publice

2. Capitolul II. Studiu de caz: Vaslui Brand
2.1. Microa naliza jude țului Vaslui
2.2. Planul campaniei de relații publice
2.2.1. Premisele și obiectivele campaniei
2.2.2. Publicul -țintă al campaniei de relații publice
2.2.3. Strat egia de comunicare, tactici și mesaje de r elații publice
2.2.4. Calendarul și bugetul campaniei
2.2.5. Metode de evaluarea campaniei

Concluzii

Bibliografie

2
Introducere

Cândva celebru pentru pădurile de foioase în care se organizau partide de vânâtoare,
lacurile bogate în pe ște sau personalită țile importante pe care le -a dat, jude țul a devenit, astăzi, o
etichetă pentru tot ceea ce este negativ. Cazuri precum „cei șapte violatori de la Vaslui”,
„deputatul condamnat pentru viol” sau „Episcopul surprins în ipostaze porno” au luat locul
articolelor care redau frumuse țea locului sau valorile născute aici, precum Andreea Răducan,
Corneliu Porumboiu, Alexandra Nechita. Prăbu șirea economiei locale, prin închiderea unor fabrici
precum Mecanica sau Vastex, și nestimularea investitorilor au dus nu doar la scăderea niv elului de
trai, ci și la migra ția vasluienilor în străinătate și catalogarea jude țului drept cea mai săracă zonă a
țării. Lipsa unei politici prevăzătoare a condus Vasluiul în acest stadiu în care, dacă nu se vor lua
rapid măsuri, va intra în colaps.
Această lucrare vine tocmai în întâmpinarea situa ției expuse. Titlul ales – „Vaslui Brand –
strategie de promovare și dezvoltare a jude țului” redă ideea principală a lucrării: o solu ție de
îmbunătă țire a imaginii negative a Vasluiului și, totodată, de dezv oltare a acestuia. Lucrarea este
structurată pe două capitole: Rolul rela țiilor publice în cadrul institu țiilor locale și Vaslui Brand.
Primul capitol cuprinde o trecere în revistă a no țiunilor elementare de campanii de rela ții publice,
precum și a import anței acestora în institu țiile locale. Cel de -al doilea capitol reprezintă campania
de rela ții publice menită să schimbe percep țiile legate de Vaslui. Campania are la bază o strategie
proactivă, ce reune ște oamenii, instituțiile, firmele și locurile emblem atice din județ sub aceea și
umbrelă. Bazată atât pe ac țiune, cât și pe comunicare, această strategie are în vedere sus ținerea
stakeholderilor, prin organizarea unor evenimente speciale, instruirea funcționarilor publice,
implicarea vasluienilor în activită ți civice, încheierea de parteneriate și mediatizarea valorilor
vasluiene. Vaslui Brand se desfă șoară pe parcursul a doi ani, timp în care îi sprijină pe micii
producători/agen ți economici din Vaslui, facilitează accesul investitorilor pe pia ța locală și
promovează jude țul. De asemenea, campania î și propune să îi apropie pe cetă țeni pe institu ția care
îi reprezintă – Consiliul Jude țean Vaslui – și să vadă în aceasta un aliat împotriva prejudecă ților
vizavi de imaginea jude țului, dar și un prieten care ține cont de opinia lor și îi implică în procesul
decizional.
Vaslui Brand nu este o simplă campanie de tipul „stop denigrării Vasluiului”, pentru că
accesul știrilor negative în spa țiul public nu va putea fi restric ționat niciodată. Vaslui Brand î și
propune, astfel, să schimbe imaginea jude țului, sprijinind ini țiativele vasluienilor, firmele,
performan țele, obiectivele turistice și istorice. Cu alte cuvinte, promovarea jude țului se bazează și
pe o schimbare a realită ții vasluiene, pentru că altfel am vorbi de o teorie a formelor fără fond.

3
1. Capitolul I. Rolul relațiilor publice în cadrul instituțiilor locale

Rolul campaniilor de rela ții publice a crescut pe măsură ce societatea a
conștientizat for ța și importan ța comunicării. Dacă în 1912, Ivy Lebder Lee, considerat
părintele și întemeietorul rela țiilor publice a reu șit să surprindă presa și corporația pentru care
lucra ( Căile Ferate Pennsylvania) , oferind ziariștilor toate facilitățile de transport și infor mare în
cazul unui grav accident feroviar petrecut lângă localitatea Gap, astăzi, la peste o sută de ani
distan ță, o astfel de reac ție nu ar trebui să mai surprindă pe nimeni. Evolu ția, sau mai bine
zis, profesionalizarea rela țiilor publice a făcut ca acestea să devină un instrument
fundamental de persuasiune.
Companii, organiza ții non -guvernamentale, institu ții publice, personalită ți, toate
folosesc campaniile de rela ții publice pentru a -și convinge publicul de ceva, indiferen t că e
vorba de o pozi ționare sau repozi ționare pe pia ță or ie șirea dintr -o situa ție de criză. O
imagine bună a unei companii înseamnă un capital mare de încredere pe care clien ții îl
oferă acesteia, înseamnă sus ținere și oportunită ți pe viitor, dar și profit financiar mai mare.
O imagine rea, în schimb, poate scrie falimentul. Și nu sunt vizate doar companiile sau
organizațiile non -guvernamentale, ci și institu țiile publice care reprezintă țările sau
județele, ora șele, adică gupuri foarte mari de persoane. De pildă, un jude ț cu o imagine
negativă la nivel na țional, care nu profită de păr țile lui bune și nu face nimic pentru a fi
cunoscut pentru punctele sale forte, este un jude ț în „moarte cerebrală”, un jude ț ținut în
viață doar cu ajutorul statului; nu con tribuie cu nimic la dezvoltare țării, dimpotrivă, o
„căpușează”. Care este rolul relațiilor publice într -o instituție, cum putem construi cu
ajutorul acestora o imagine bună și ce presupune o campanie de rela ții publice, vom detalia
în cadrul acestui capitol.

1.1. Importan ța strategiilor de relații publice într-o instituție locală

În acest subcapitol vom răspunde la întrebarea „De ce are nevoie o institu ție locală
de o strategie de rela ții publice?”. Un prim răs puns vine din defini ția rela țiilor publice dată
de revista Public Relations News: “func ția de conducere care evaluează atitudinile
publicului, apropie politicile și procedurile unui individ sau ale unei organiza ții de
interesele publicului, planifică și execută un program de ac țiune pentru a câ știga

4
înțelegerea și acceptarea publicului“ ( apud S.M. Cutlip și colab., 1994, p. 3) . Altfel spus, în
cadrul unei instu ții de stat, rela țiile publice au rolul de a evalua nevoile cetă țenilor, de a
realiza politici p ublice cât mai aproape de acestea și de a realiza campanii prin care să
câștige încrederea și sprijinul cetă țenilor.
Activită țile de comunicare ale administra ției trebuie să determine un parteneriat al
acesteia cu comunitatea. Succesul acestui parteneriat depinde de satisfacerea interesului
colectivită ții, adică de o informare reciprocă și o consultare a cetă țenilor de către autorită ți
și participare activă a cetă țenilor. Astfel, ,,între cele două entită ți, cetă țean-administra ție
(prin reprezentan ții lor), are loc un schimb permanent de informa ții, care formează un
sistem global al în țelegerii, prin care institu țiile publice ajung să conducă orice comunitate
în sprijinul și în interesul cetă țeanului”1. În acest context, c omunicarea poate reprezenta un
factor semnificativ ce influen țează procesul decizional, liderii putând fi informa ți în
legătură cu elementele și domeniile de instabilitate, actuale sau poten țiale.
Așa cum pentru o companie este esen țial să comunice cu clien ții, căci ei sunt cei
care îi aduce profitul , așa și pentru o institu ție publică este important să știe să comunice
cu cetă țenii și, împreună, să contribuie la dezvoltarea comunită ții locale . În definitiv, într -o
societate democratică, „autorită țile publice locale îndeplinesc o func ție de reprezentare a
cetățenilor, ei având posibilitatea de a merge la vot o dată la patru ani pentru a -și alege
primarul și consilierii locali și județeni, ci trebuie să men țină o strânsă legătura cu ace știa,
să le transmită opiniile și dorin țele lor și chiar să facă presiuni prin intermediul peti țiilor,
al protestelor etc”2. De altfel, în raport cu autorită țile, cetă țenii se a șteaptă să fie văzu ți și
tratați ca un client al serviciului public, adică să primească informa ții și sfaturi, să îi fie
consultată opinia și chiar de a -i fi anticipate a șteptările. Pentru a realiza acest lucru,
administra ția are nevoie de o strategie eficientă de comunicare cu cetă țenii, pentru că
„procesul acesta de comunicare cu cetă țenii nu ar trebui să fie o activitate derulată la
întâmplare și din când în când, ci o activitate planificată, structurată și coordonată, prin
care institu ția urmăre ște să atingă o serie de obiective specifice bine definite”3. Evident,

1 Rus, F.C., „Comunicarea în institu ții publice”, 2005, Revista Transilvană de Științe Administrative, nr.
1(13), p. 116.
2 „Ghid de elaborare a unei strategii de comunicare”, Asocia ția Ora șelor din România,
http://www.aor.ro/documente/ProiectulIntarirea/Ghid%20de%20elaborare%20a%20unei%20strategii%20de
%20comunicare.pdf , accesat la data de 3 mai 2019.
3 Idem

5
dacă este lăsat la întâmplare, înseam nă că nu are nici anumite obiective de îndeplinit, astfel
că procesul de comunicare devine haotic, producând confuzie în rândul cetă țenilor.
Comunicarea are un caracter bilateral, întrucât constă în transmiterea unui mesaj de
către emi țător – institu ție publică, către un receptor – cetățean și invers. În cazul în care
sunt mai mul ți receptori, avem de -a face cu o comunicare publică, bazată pe trei nuclee
comunica ționale: administra ția, mass -media și publicul4. Prin intermediul strategiilor de
comunicare publică, administra ția încearcă să afle care sunt op țiunile publicului și să
evalueze imaginea pe care acesta o are despre ea. Oricât de pasivi și indiferen ți s-ar declara
la un moment dat cetă țenii, ace știa nu pot fi cu adevărat nepăsători fa ță de ac țiunile
autorită ții locale de îndată ce efectele ac țiunilor acesteia se răsfrâng asupra lor. Mai
devreme sau mai târziu, ace știa reac ționează, exprimându -și satisfacția sau nemul țumirea,
fac propuneri de îmbunătă țire a func ționării serviciului public. Așa se exp lică de ce
administra ția trebuie să fie interesată de maniera în care îi este promovată și percepută
imaginea . În ceea ce prive ște conținutul comunicării publice – mesajele publice, Lumini ța
Gabriela Popescu aprecia că „sunt complexe pentru că au ca obiectiv contribu ția la
activită țile de reglementare, de protec ție sau de anticipare ce revin puterilor publice. În
toate cazurile, mesajul public se referă la legitimitate și informează despre oportunitatea
unui demers, despre o procedură de urmat, despre informa țiile de furnizat, despre
documentele de întocmit, amintindu -se de interesul colectiv realizat în acest mod sau de
sancțiunile și neajunsurile în cazul în care interesul colectiv este neglijat” (2007, p. 48).
Într-o institu ție publică, toate aceste sarcini revin serviciului de comunicare sau
departamentului de rela ții publice. Înfiin țarea și asigurarea acestora este prevăzută de lege
indirect prin asigurarea accesului la informa țiile publice și în mod direct prin Normele
Metodologice nr. 123 din 7 f ebruarie 2002 de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informa țiile de interes public publicate în Monitorul Oficial nr. 167 din 8 martie
2002 și intrate în vigoare din data publicării. Conf. univ. dr. habil. Kadar Magor consideră
că biro urile de comunicare nu trebuie neglijate, pentru că reprezintă o „portavoce a unei
institu ții, având singura func ție de a ajunge la mass -media și indirect la publicul mai

4 Ranta, Ana Elena, „Caracteristici ale activită ților de comunicare cu publicul în context administrativ:
aspecte teoretice și practic”, Revista Transilvană de Științe Administrative 2 (37)/2015, p. 161.

6
larg”5. De asemenea, acesta stabile ște trei scopuri esen țiale pe care birourile de comunicare
le pot urmări: (a) Obiectivul principal este transmiterea identită ții organiza ției pe care o
reprezintă grupurile țintă prin crearea și men ținerea unei rela ții de presă adecvate; (b)
Informarea institu ției cu privire la evenimentele care implică organiza ția sau pot afecta
funcționarea acesteia; (c) Crearea comunicării bidirec ționale între reprezentan ții mass –
media și institu ție: nevoia de a informa dar totodată a răspunde și solicitărilor venite din
partea mass -media. Astfel, departamentele de re lații publice din cadrul administra țiilor
derulează o activitate informa țională și de rela ționare interactivă cu cetă țenii și opinia
publică. În acest sens, Constantin Marin (1998, p. 48) identifică patru etape distincte în
circuitul logic al comunicării i nstituționale: investigarea (identificarea pozi ției institu ției
pe pia ța socială, determinarea efectelor comunicării institu ționale anterioare), programarea
(întocmirea grilei de ac țiuni, plasate în timp și spațiu), comunicarea (realizarea proiectelor)
și verificarea eficien ței comunicării sau a efectului retroactiv global.
Ghidul de elaborare a unei strategii de comunicare , realizat de Asocia ția Ora șelor
din România, identifică patru motive pentru care institu țiile publice locale ar trebui să -și
dorească s ă crească nivelul de comunicare cu cetă țenii6:
• pot furniza informa ții importante și folositoare pe care angaja ții institu ției nu le poate
avea.
• vor în țelege mult mai repede cum sunt luate deciziile de consilierii locali sau de primari,
dacă au acces l a setul de informa ții necesar;
• se pot economisi resurse financiare prin conceptul de voluntariat și implicare în
comunitatea locală fie prin muncă voluntară, fie prin oferirea de materie primă pentru
realizarea unei activită ți (de exemplu, dacă se dore ște creșterea spa țiului verde într -o
comunitate, poate există o firma/un cetă țean care poate oferi pomi pentru a fi planta ți, iar
alți cetățenii pot veni să ajute la plantare);
• autoritatea publicală locală contribuie la educarea democratică a cetă țenilor, sporind
totodată eficien ța institu ților democratice.

5 „Organizarea birourilor de comunicare în cadrul in stituțiilor publice locale”, Revista Transilvană d e Științe
Administrative 1(40), 2017, pp. 44 -59.
6 „Ghid de elaborare a unei strategii de comunicare”, Asocia ția Ora șelor din România,
http://www.aor.ro/documente/ProiectulIntarirea/Ghid%20de%20elaborare%20a%20unei%20strategii%20de
%20comunicare.pdf , accesat la da ta de 11 februarie 2019.

7
Dincolo de toate aceste motive, o comunicare eficientă cu cetă țenii contribuie și la
consolidarea imaginii și reputa ției institu ției. Imaginea este acea impresie generală pe care
institu ția o face cetă țenilor săi, aflându -se în strânsă conexiune cu mesajele pe care le
transmite direct sau indirect. De asemenea, este considerată „o reprezentare de suprafață,
într-un fel, superficială, care se constituie în conștiința socială în timp relativ scurt și este
valabilă pentru o anumită perioadă”7. Laura Maru șca, Laura Marușca, ofi țer PR la Unitatea
de Management al Proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar din cadrul Ministerul
Educației și Cercetării, identifică trei tipuri de imagine cu care institu țiile locale se
confruntă: imaginea reală (obiectivă), imaginea dobândită, câștigată (subiectivă – adică
maniera în care este percepută instituția) și imaginea dorită (maniera în care instituția
trebuie să fie apreciată)8. În ceea ce prive ște procesul de creare al imaginii, acesta este
considerat un exerci țiu de management al percep ției în rândul publicurillor acesteia.
Potrivit speciali știlor în rela ții publice, una dintre regulile de bază în construc ția iamginii
este aceea de a avea grijă ca imaginea să fie în concordan ță cu pozi ționarea, pentru că în
caz contrar se creează confuzie în rândul publicului9.
De cealaltă parte, reputa ția este analizată în termeni ce dau măsura calității și
moralității acțiunilor. „Reputația unei instituții, concepută drept o apreci ere socială, o
caracteristică dinamică a comportamentului organizației, care se formează pe parcursul
unei perioade îndelungate, trebuie să aibă ca punct de reper stabilitatea receptării și
interpretarea acesteia drept organizație cu maximă responsabilitat e socială, cu tradiții
încetățenite, cu relații consolidate în raport cu cercurile politice și economice și cu
societatea în ansamblul ei”10. Astfel, rolul rela țiilor publice într -o institu ție locală este
foarte important, pentru că îi dă personalitate rec unoscută de tot publicul său, îi conferă o
identitate distinctă și îi consolide ază reputa ția. Pentru a ob ține toate acestea, este nevoie,
însă, de o strategie de comunicare și de obiective specifice clare. Indiferent de ceea ce
dorim să comunicăm, mesajul trebuie să fie simplu, concis și interesant.

7 „Relațiile publice – instrument de promovare a imaginii instituțiilor publice”, Victor Moraru, revista
Administrarea Publică, nr. 4, 2015, p. 24.
8 Marușca, Laura, „Locul și rolul rela țiilor publice în cadrul reprezentan țelor dip lomatice”, Transylvanian
Review of Administrative Sciences, 19/2007, accesat la data de 9 mai 2019.
9Neagu , Ofelia, „Imaginea – capital valoros pentru organizatii. Construc ția imaginii”,
http://www.civic.md/resurse/materialeutile/82/365 -imaginea -capital -valoros -pentru -organizatii -constructia –
imaginii.html , accesat la data de 12 mai 2019.
10Idem

8
1.2. Etape esen țiale în realizarea unei campanii de rela ții publice
Potrivit lui Dagenais Bernard , profesor de rela ții publice la Departamentul de Informare
și Comunicare al Universi tății Lava, etapele pe care trebuie să le parcurgă un practician în
planificarea unei campanii de relații publice sunt: descrierea mandatului încredințat,
analiza situației, definirea obiectivelor, precizarea publicurilor țintă, formularea axei de
comunica re, identificarea strategiei de comunicare, propunerea tehnicilor, canalelor
mediatice și suporturilor utile, conceperea mesajelor, stabilirea bugetului și a calendarului,
elaborarea instrumentelor de control și evaluare (2003, p. 58 – 59). Pentru a în țelege ce
presupune fiecare etapă, ne vom opri asupra lor:

a) Descrierea mandatului încredințat explică problema de rela ții publice ce trebuie
rezolvată și ce se dore ște a se ob ține prin aceasta. De altfel, în cartea This is PR –
The reality of Public Relations , Doug Newsom și colaboratorii au stabilit că „o
campanie este concepută și dezvoltată pentru a ridica o problemă, a rezolva una, sau
pentru a îmbunătăți o situație. Campaniile rezolvă aceste lucruri modificând un
comportament, o lege sau o opinie , sau provocând un comportament, opinie sau lege
dezirabile” (1993, p. 480). Cum ne dăm seama care e problema? Sau, altfel spus,
cum o identificăm? Potrivit lui Dagenais, „poate să fie vorba de o simplă intuiție, de
o neliniște pe care nu o putem înțelege , de o criză care survine”(2003, p. 69).

b) Analiza situației. Această etapă este foarte importantă pentru că ajută la
„descoperirea de atitudini, opinii sau comportamente care trebuie schimbate (sau
menținute), în cadrul fiecărei categorii de public vizate , precum și pentru a se
identifica tipul de comunicare adecvat pentru realizarea obiectivelor fixate” (Coman,
2001, p. 85). Analiza cuprinde două sec țiuni. În prima sec țiune, cea a analizei
factorilor interni, se urmăre ște documentarea tuturor ac țiunilor e fectuate de
persoanele importante din organiza ție, acțiunile relevante pentru problema în cauză
și, în special, modul în care se comunică cu publicurile țintă, astfel încât la finalul
evaluării să se știe cui i se transmit mesajele organizației, ce li se t ransmite și cum i
se transmite. Odată ce se cunosc aceste aspecte, conducerea poate avea o imagine
clară a ceea se face în mod curent și dacă se impune a se modifica ceva.

9
Cea de -a doua sec țiune, cea a analizei factorilor externi, vizează publicurile
implicate în problema pe care organiza ția o traversează. Acestea pot fi evaluate în
funcție de gradul de implicare în organizați și față de situația analizată. Este
important ca analiza să se facă și la nivelul acestor factori pentru că, astfel, se pot
identifica diferitele interese ale fiecărui public. Odată realizată analiza factorilor interni
și externi, putem proiecta o viziune de ansamblu asupra problemei. Cea mai cunoscută
metodă pentru acest lucru este evaluarea de tip SWOT, adică a punctelor tari și slabe
ale organizației, a oportunităților și a amenințărilor cu care organiza ția se confruntă.
Prin puncte tari în țelegem toate atuurile unei organiza ții (avantaje, resurse,
tehnologie, experien ță etc.), punctele slabe înseamnă exact opusul, adică aspecte le
care trag în jos organiza ția (dezavantaje, lipsuri etc.). Oportunită țile se referă la
schimbările din mediul extern pe care organiza ția le poate exploata din dorin ța de a
crea un avantaj competi țional. Nu în ultimul rând, amenin țările se referă la
schim bările sociale, tehnologice, competi ționale sau de altă natură, care ar putea
afecta organiza ția.

c) Definirea obiectivelor , adică a soluțiilor care duc la rezolvarea problemei.
Formulate sub forma unor obiective, acestea sunt, de fapt, acțiuni care ajută la
atingerea scopurilor. Însă ele trebuie să fie exprimate clar și specific, pentru a putea
fi măsurate ulterior. De asemenea, potrivit specialiștilor, „ele trebuie să aducă o
contribuție semnificativă la realizarea scopurilor și să aibă termene specifice de
execuție” (Coman, 2001, p. 87). În ceea ce prive ște clasificarea obiectivelor, există mai
multe tipologii. În Campania de rela ții publice , Dagenais face distinc ția dintre două
tipuri de obiective: obiective generale și obiective specifice (pp.208 -209). Prin
trasarea obiectivelor generale o organiza ție se asigură că proiectul produce o
schimbare globală (exemplu: îmbunătă țire imaginii românilor), în timp ce prin
obiec tivele specifice se urmăre ște ob ținerea unor rezultate pozitive asupra
beneficiarului (exemplu: reducerea șomajului cu 25%, în următoarele șase luni ale
anului, prin introducere de prime de angajare în valoare de 600 lei). Obiectivele
specifice trebuie să fie clare, concrete și să respecte cinci reguli esen țiale: să fie
specifice (să producă o schimbare la nivel micro), măsurabile (gradul schimbării să
fie cuantificat cantitativ sau calitativ), abordabile sau de atins (realizabile cu

10
resursele de care dispu ne organiza ția), relevante (să aducă o contribu ție obiectivului
general) și încadrate în timp (să fie implementat într -o perioadă anume de timp).

d) Precizarea publicurilor țintă. Prin public în țelegem, a șa cum to ți teoreticienii
relațiilor publice au scris, orice grup sau individ care este implicat într -un anumit mod
și într -un anumit grad în via ța și în activită țile unei organiza ții (apud Coman, 2001, p.
89). Nu toate categoriile de public sunt implicate în procesele de comunicare, de
susținere sau de constrângere a unei organiza ții în aceea și măsură, însă este foarte
important să le identificăm și să le descriem gradul de implicare pentru a ști cum
putem comunica cu ele. În func ție de comportamentul lor comunicațional, J.E.
Grunig și F.C. Repper (1992, pp. 139 -140) identifică patru categorii de public mai
mult sau mai pu țin implicate în activită țile organiza ției: (a) publicurile tuturor
problemelor – prezente la toate evenimentele organiza ției, se implică în acestea; (b)
publicurile apatice – nu prezintă interes pentru activită țile sau problemele
organiza ției; (c) publicurile unei singure probleme – își arată interesul și devin
active doar la anumite evenimente sau probleme ale organiza ției; (d) publicurile
problemelor fi erbinți – devin active numai dacă intervine presa într -o situa ție pe
care o tranformă într -o chestiune de maximă actualitate.

e) Formularea axei de comunicare , a sloganului și a semnăturii instituționale În
cadrul acestei etape se stabilesc trei elemente, cu ajutorul cărora se va promova
campania de rela ții publice. Primul element este axa de comunicare, adică tema
campaniei. Aceasta va orienta alegerea următoarelor două elemente: sloganul și a
semnătura. Potrivit lect. univ. dr. Valentin Stancu de la S.N.S.P .A. Facultatea de
Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy“, „sloganul este fraza -cheie care
însoțește fiecare mesaj; este o formulă scurtă, concisă, ușor de reținut, care te va lua
prin surprindere. Sloganul trebuie să traducă axa” (2004, p. 42). Cele trei elemente
se află în strânsă legătură, uneori pot coincide, dar niciodată nu trebuie să vizeze
teme sau subiecte diferite. Altfel spus, dacă axa de comunicare a unei campanii de
relații publice este sănătatea, sloganul și semnătură trebuie să aibă legă tura cu
aceasta. Spre exemplu, campania de rela ții publice „Bucurie în mi șcare”,
desfășurată de Asocia ția 11even: axa de comunicare este un stil de via ță sănătos,
sloganul – „Noul tu trăie ște fresh”, iar semnătura – „Creatori de viitori”.

11
f) Identificarea strategiei de comunicare și a tacticilor . Aceasta este, poate, ce mai
importantă etapă, pentru că decide modalitățile prin care se va încerca rezolvarea
problemei sau a problemelor. Este etapa în cadrul căreia se realizează o strategie, un
plan de acțiune, care să îndeplinească obiectivele. Dagenais explica în lucrarea
Campania de relații publice că „limbajul folosit în cazul unui plan de campanie de
relații publice este unul de tip militar, nefiind vorba de un împrumut întâmplător. Un
plan de campanie este un plan de atac, de luptă și trebuie să rămână secret. Planul de
acțiune este numit campanie, iar grupul de indivizi cărora le este destinat mesajul va
fi desemnat drept țintă vizată, pentru care va fi utilizată muniția adecvată” (2003, p.
31). Cea mai uzuală clasificare privind tipurile de strategii este următoarea: (a)
strategii pro -active – sunt orientate spre interesele organiza ției și urmăresc cre șterea
perfoman ței acesteia, implicarea publicului țintă, activismul, ac țiuni de caritate; (b)
straegii reactive – sunt corelate cu influențele și oportunitățile din mediul
organizației. La rândul lor, acestea pot fi preventive (anticipă o problemă), ofensive
(atacă competi ția, o incită), defensive (neagă sau scuză o ac țiune), diversioniste
(concesia, intrarea în gra ții), rectificative (corectarea gre șelilor), inac țiune (tăcerea).

Spre deosebire de strategii, care vizează scopul planului general, tacticile vizează
acțiunile care duc la îndeplinirea acestuia. În acest sens, Scott M. Cutlip și
colaboratorii scriau în cartea Effective Public Relation că „în relațiile publice,
strategiile se referă la concepția globală, abordarea sau planul general pentru
programul desemnat să ducă la atingerea unui obiectiv. Tacticile se referă la nivelul
operațion al, evenimentele mass -media sau metodele folosite pentru a implementa
strategia” (2006, p. 354). De altfel, potrivit D. Guth, C. Marsh, 2000, p. 257),
tacticile sunt actiunile de rela ții publice care urmăresc să producă un anumit efect
specific asupra rela ției dintre o organiza ție și un anumit public. Altfel spus, în
procesul de comunicare, tacticile sunt instrumente folosite care au rolul de a
transmite diferite mesaje pentru anumite categorii de public. Se recomandă ca
acestea să fie clar prezentate în p lanul de campanie, adică să con țină date privind
modul de executare a ac țiunii, termenul limită de efectuare și resurs ele necesare
(materiale, umane).

12
g) Conceperea mesajelor. Această etapă stabile ște mesajele care vor fi comunicate
publicului. În func ție de specificul acesteia, mesajele pot fi de mai multe tipuri: (a)
Mesajele de ordin politic : cele emise de mediul politic și cele destinate acestuia.
Acestea se regăsesc peste tot unde autoritățile sunt supuse deciziei electorale a
cetățenilor, în cadrul alegerilor, ședințelor, conferin țelor etc; (b) Mesaje de prestigiu
– întărește imaginea orga nizației și contribuie la crearea unei valori adăugate; (c)
Mesajele care vizează o schimbare de comportament . Acestea au drept scop să
convingă publicul să ac ționeze într -un anumit mod; (d) Mesajele comerciale –
urmăre ște să promoveze și să popularizeze u n produs sau un serviciu; (e) Mesajele
utilitare – prezintă public serviciile pe care o oferă o organiza ție; (f) Mesajele
combatante – prezintă o luptă împotriva unei situa ții periculoase. McGuire (1968)
consideră că un mesaj î și atinge scopul dacă parcurg e anumite caracteristici, adică
dacă ajunge la publicul țintă, dacă este acceptat, re ținut și înțeles de acesta, ca mai
apoi să îl determine să ac ționeze conform acestuia.

h) Stabilirea calendarului și a bugetului. Această etapă urmăre ște planificarea
activită ților într -o anumită perioadă de timp, precum și a bugestului necesar
realizării acestora. Sunt precizate datele, zilele, orele la care vor avea loc și ce
resurse materiale, financiare, umane vor fi folosite. Fără această planificare, totul ar
fi un haos. Prezentarea grafică a calendarulu i poate îmbrăca diferite moduri, precum
calendar ul pentru fiecare lu nă (sunt încercuite datele diverselor acțiuni, iar alături se
adaugă cu o culoare activitățile principale și cu altă culoare detaliile de comunicar e) și
„Tabloul lui Gantt” (reprezentare grafică sub forma unei matrici cu două axe, una
orizontală, care indică succesiunea zilelelor sau a lunilor și alta verticală, care indică
lista activită ților; cele două axe sunt legate prin colorare liniilor în care apare numele
acțiunii și ziua în care aceasta a fost programată ).

Bugetul nu este altceva decât un registru deta liat al activități incluse în c ampanie. El
trebuie schi țat în linii mari încă din etapa în care se stabilesc obiectivele, pentru că
altfel există riscul ca înainte de a lansa campania să se constate că bugetul este prea
mic și nu poate asigura sus ținerea campaniei. Principalele categorii de cheltuieli
incluse î n buget sunt cheltuieli cu personalul (echipa care implementează campania),
cheltuieli cu achizi ția de echipamente/dotări, cheltuieli administrative (chirie,

13
utilități, între ținerea echipamentelor), cheltuieli cu consumabile (pixuri, hârtie,
combustibil tr ansport), cheltuieli neprevăzute. În cartea Relațiile publice. Principii
și strategii , Cristina Coman (2001, p. 57) explică că „calculul pentru bugetul global
al unei campanii este o activitate complexă: de aceea, fiecare specialist care
răspunde de o anum ită acțiune este chemat să ofere o listă cu cheltuielile
preconizate, iar suma acestor liste determină costurile totale. Este de dorit ca din
echipă să facă parte și un contabil specializat, care să efectueze calculele în mod
corect și să ofere estimări co mpetente”.

i) Elaborarea instru mentelor de control și evaluare. Această etapă măsoară
rezultatele ob ținute la finalul campaniei de rela ției publice. Este o etapă foarte
importantă pentru că ne ajută să ne dăm seama dacă activită țile incluse în proiect au
fost realizate corect și dacă au avut efectul scontat. Evaluarea se realizează, potrivit
lui Fraser Likely (2000), pe trei niveluri: al produselor, al programelor de
comunicare și al pozi ționării strategice. Ne vom opri pu țin asup ra fiecărui nivel:
– Evaluarea rezultatelor la nivelul produselor de comunicare – se evaluează ie șirile
(toate datele culese de echipa care implementează campania, toate directivele
trasate, aprobările ob ținute), produsele intermediare (comunicate de presă , broșuri,
bannere, buletine de știri) și ieșirile (numărul sau procentul de persoane la care au
ajuns produsele de comunicare).
– Măsurare și evaluare la palierul programelor de comunicare – se evaluează
impactul mesajelor transmise asupra publicurilor țintă, urmărind cinci elemente
importante: con știentizare, cunoa ștere/în țelegere, atitudine favorabilă, interes și
comportament. Toate acestea pot fi identificate prin aplicarea unui chestionar cu
întrebări de tipul „Ați fost atras de produs?“, „I -ați acord at atenție?“, „Puteți să vă
amintiți un anumit mesaj?“.
– Evaluarea la nivelul poz ționării strategice: aici sunt evaluate relațiile dintre
organizație și public la finalul campaniei de rela ții publice. Pentru identificarea
acestora se aplică un chestionar publicului, cu întrebări de tipul „În ce măsură
credeți că organizația este atentă la ceea ce spune publicul?“, „Cât de încrezător
sunteți în capacitatea organizației de a -și onora angajamentele?“, „Aveți sentimentul
că organizația este preocupată de bunăs tarea publicului chiar dacă nu primește nimic
în schimb?“.

14
2. Capitolul II. Studiu de caz: Vaslui Brand

În paginile celui de -al doilea capitol va fi prezentată campania de relații publice ce
are ca scop promovarea județului Vaslui. În acest sens, s-au identificat problemele cu care
se confruntă instituția ce reprezintă interesele vasluienilor, au fost identificate obiectivele
ce pot rezolva situația, s -a trasat axa de comunicare și s -au stabilit principalele acțiuni. De
asemenea, s -a realizat un calenda r și un buget al campaniei, pentru se stabili și limitele
temporale și financiare ale acesteia. Ultima parte a campanie conține instrumentele și
metode necesare pentru evaluarea campaniei.

2.1. Microa naliza jude țului Vaslui

Fără o cercetare la nivelului Vaslu iului nu putem avea o imagine de ansamblul a
județului, nu putem ști ce probleme are, care sunt cauzele lor și cum ar putea fi rezolvate.
Prin urmare, nu am putea ști care este strategia potrivită pentru un plan de comunicare ce
vizează Vasluiul. A șadar, pentru a afla toate acestea, am făcut o microcercetare pe trei
nivele: (a ) Consiliul Jude țean Vaslui – activitatea de management public, comunicare
internă și externă, (b ) radiografia jude țului – puncte tari, puncte slabe, amenin țări,
oportunită ți și (c) imaginea Vasluiului în presa na țională. Ca tehnică de colectare a
informațiilor, am folosit documentarea – au fost lecturate și studiate aproximativ 50 de
articole de presă despre Vaslui, precum și a raporturi lor privind activitatea Consiliului
Județean din ultimii doi ani. Din acestea, pe baza observației, au fost extrase cele mai
frecvente probleme cu care se confruntă instituția. De asemenea, cu ajutorul metodei
SWOT, am evaluat factorii de influen ță interni și externi ai jude țului, pentru a ști unde se
poziționează, ce puncte forte are, dar și care sunt punctele slabe, oportunitățile și
amenințările. Astfel, în urma studierii și analizei a aproximativ 50 de articole de presă și a
raporturi lor privind activitatea Consiliului Jude țean din ultimii doi ani, s-au observat
următoarele:
a) Consiliul Județean Vaslui desfășoară o activitate de management public cu
greșeli, iar comunicare a internă este deficitară . Numărul mare de angaja ți (144) ,
precum și de institu ții (9) din subordinea Consiliului Jude țean a afectat comunicarea în
interiorul acestuia, precum și în exteriorul ei. Sigur, aceasta nu este o scuză, pentru că la
mijloc există o serie de probleme de altă natură. Un raport al Cur ții de Conturi din iulie

15
2017, pentru anul 2016, scoate la iveală nu n umai o serie de nereguli, de neîndeplinirea
sarcinilor angaja ților, ci și lipsa unei comunicări solide între departamente/institu ții
subordonate. Potrivit acestuia, „entitatea (Centrul Jude țean pentru Conservarea și
Promovarea Culturii Tradi ționale Vaslui, institu ție subordonată CJ) a fost verificată de
către auditori interni din cadrul Compartimentului public intern al UATJ Vaslui, pentru
perioada 01.01.2015 -31.12.2015, și conform datelor extrase din Raportul de audit public
intern nr. 12144/29.09.2016, su nt consemnate abateri privind evaluarea procesului și
stadiului de implementare a sistemelor de control intern/managerial, respectiv nestabilirea
de obiective generale și specifice ale institu ției și neinventarierea activită ților
procedurabile. Mai mult, î n con ținutul Raportului de audit public intern înregistrat la
Consiliul Jude țean Vaslui sub nr. 3202/18.03.2016, de și se formulează ca „Recomandări și
soluțiile propuse”, „Actualizarea regulamentului de organizare și func ționare al institu ției
în conformitate cu prevederile legale privind activitatea de sist em de control intern
managerial , nici până la data prezentului audit, această recomandare nu a fost
implementată”11. Putem observa, astfel, că angaja ții Consiliului Jude țean nu au o viziune
clară despre ceea ce înseamnă să fii func ționar public. Nu î și îndeplinesc sarcinile a șa cum
trebuie, însă nici nu sunt uni ți în jurul unei strategii clare, care să le ofere principii și
valori.
Lucrurile sunt, însă, mult mai grave, pentru că o parte din investi țiile făcute au fost
implementate gre șit. Curtea de Conturi a concluzionat, în urma aceluia ș control, că „a u
fost efectuate înregistrări eronate în conturile de active fixe corporale și necorporale,
respectiv în conturile de cheltuieli, care au dus la raportarea de date neconforme cu
realitatea prin situa țiile financiare anuale. Conform documentelor prezentate la audit și a
verificării faptice pe teren, s -au constat abateri, care au condus la prejudicierea bugetului
județean astfel: materialele aflate în custodie la ter ți, neinventariate și nepuse în operă;
plăți efectuate în baza unor documente justificative neconforme cu realitatea, în sensul că
în situa țiile de lucrări ata șate la facturile fiscale decontate pe perioada derulării investi ției,
au fost înscrise și acceptate la plată cantită ți de lucrări neexecutate. Valoarea certă a
prejudiciului constatat prin prisma e șantionului selectat în baza documentelor puse la
dispozi ție de entitate este de 284.697,40 (280.286,40 lei debit și 4,411 lei maj orări
întârziere), astfel: 206,763,60 lei, reprezentând lucrări decontate și neexecutate la

11„Decizia nr. 17 din 07.07.2017”, Camera de Conturi Vaslui,
http://www.cjvs.eu/downloads/rapoarte/pe2017/Raport_CC.pdf , accesat la data de 4 feb ruarie 2019 .

16
obiectivul de investi ții Reabilitare și modernizare DJ 245L din DN24 Coste ști-Frunti șeni-
Chițcani-Pârvești-Mănăstirea Pârve ști; 73.522,80 lei, reprezentând lucrări decontate și
neexecutate la obiectivul de investi ții Reabilitarea și modernizarea DJ din DN Epureni –
Horga”. Un caz și mai grav, intens mediatizat de presa locală și cea na țională, are în vizor
una dintre institu țiile subordonate Consiliului Jude țean Vaslui . Este vorba despre Direc ția
Generală de Asisten ță și Protec ția Copilului (DGASPC) Vaslui care, potrivit unui raport
al Cur ții de Conturi, realizat în 2017, a cheltuit fonduri uria șe fără justificare legală , adică
s-au supraevaluat investi ții, s-au achitat lucrări fără a fi realizate, s -au plătit studii
angaja ților, cazări exclusiviste și mii de tone de combustibil. „ Din discuțiile purtate de
echipa de audit cu conducerea entității nu a rezultat necesitatea în derularea activității a
achiziționării a cestor tipuri de telefoane și au pus în evidență modul ineficient și
neeconomic în care conducerea entității a urmărit utilizarea fondurilor publice. Cauza
abaterii o constituie managementul defectuos în încheierea și derularea contractelor de
achiziții și nerespectarea în gestionarea fondurilor publice a principiilor de economicitate,
eficiență și eficacitate”, se arată în raport ulCurții de Conturi Vaslui , potrivit unui material
din ziarul Adevărul12.

b) Relația dintre Consiliul Județean Vaslui și cetățen i este slabă . Nici la capitolul
comunicare cu mediul extern Consiliului Jude țean Vaslui nu stă mai bine . Site -ul insitu ției,
deși actualizat în ceea ce prive ște ședințele de Consiliul Jude țean sau raporturile activită ții
ei, oferă și foarte multe informa ții, statistici vechi de șase – șapte ani. Nu există o legătură
strânsă cu cetă țenii, iar asta se observă din Raportul privind transparen ța decizională în
anul 201713. Institu ția nu a organizat nicio dezbatere publică pe marginea proiectelor de
acte normati ve, nu a primit nicio recomandare din partea cetă țenilor, prin urmare nicio
recomandare nu a fost inclusă în actele normative și în deciziile luate. Acela și document
arată că nu a existat o evaluare proprie a parteneriatului cu cetă țenii și asocia țiile leg al
constituite ale acestora. Tragem concluzia, astfel, că între institu ție și cetățenii jude țului
Vaslui există o rela ție anostă de comunicare. Oamenii au un comportament pasiv fa ță de

12 Voicu, Simona, „Raportul exploziv care arată cum au fost tocate fonduri uriașe la Protecția Copilului
Vaslui: investiții mascate, cazări exclusiviste, studii și telefoane”, http://adevarul.ro/locale/vaslui/rapo rtul-
exploziv -arata -fost-tocate -fonduri -uriase -protectia -copilului -vaslui -investitii -mascate -cazari -exclusiviste –
studii -telefoane -1_5a1171805ab6550cb8505582/index.html , accesat la dat 3 martie 2019 .
13„Raport privind transparen ța decizională în anul 2017”, Consiliul Jude țean Vaslui,
http://www.cjvs.eu/downloads/rapoarte/pe2017/Raport_transparenta_decizionala_17.pdf , accesat la data de 4
februarie 2019 .

17
insituție, iar Consiliul Jude țean nu face nimic pentru a -l dinamiza. Po trivit unei cercetări
efectuate de Asocia ția Ora șelor din România, din care face parte și Vasluiul, doar 23,7%
dintre cetă țenii care au participat la sondaj (inclusiv vasluieni) au foarte multă încredere în
Consiliul Jude țean, în timp ce 66,5% au pu țină sau foarte pu țină încredere în această
institu ție14.

c) Imagine negativă a județului Vaslui . În ultimii ani, Vasluiul a căpătat o imagine
negativă la nivel na țional. Mass -media locală și cea na țională și-a concentrat aten ția pe
cazurile grave petrecute în județ, de la infrac țiuni precum abuzuri fizice, sexuale, corup ție,
până la descrierea drumurilor dezastruoase sau a familiilor care trăiesc la nivelul
subzisten ței. Câteva cazuri petrecute aici au zguduit grav imaginea jude țului. Unul dintre
aceste cazuri este cel al celor șapte tineri din Văleni, care au abuzat sexual o elevă. În plin
scandal provocat de decizia judecătorului de a -i pune pe tineri sub control judiciar,
jurnali ști de la diferite publica ții și televiziuni s -au mutat în sat pentru a documenta
subiectul. Reac ția sătenilor i -a șocat. „După ce mai mulți localnici i -au amenințat pe
jurnaliști și au spus că le vor sparge mașinile și îi vor viola pentru a -i liniști, tatăl unuia
dintre băieții acuzați de viol a făcut un gest șocat în fața echipei emi siunii Acces Direct, de
la Antena 1. Petrică Bolboceanu și -a dat pantalonii și chiloții, fără pic de jenă, atunci când
i-a văzut pe reporteri. El le -a aratăt, preț de câteva secunde, fundul jurnaliștilor, apoi a
plecat mai departe, ca și când nimic nu s -ar fi întâmplat”15, scria ziarul Click în 2015. Alte
site-uri și publica ții au redat subiectul prin titluri precum „Jurnaliste amenin țate la Vaslui:
Adunăm tot satul și vă violăm”16 (activenews.ro), „Tupeu de violator! Aroganțele în
libertate ale violatorilor din Vaslui . Sfidare și distracție cu iubitele pe Facebook, gesturi cu
mâna la nas à la Udrea și amenin țări!17” (nasul.tv) .

14Asocia ția Ora șelor din România , „Ghid de elaborare a unei strategii d e comunicare”,
http://www.aor.ro/documente/ProiectulIntarirea/G hid%20de%20elaborare%20a%20unei%20strategii%20de
%20comunicare.pdf .
15Dinescu, Ana, „Gestul șocant al tatălui unuia dintre violatorii din Vaslui. Ce a făcut în fața jurnaliștilor”,
https://www.click.ro/news/national/gestul -socant -al-tatalui -unuia -dintre -violatorii -din-vaslui -ce-facut -fata,
accesat la data de 3 ma rtie 2019 .
16Apostol, Anca, „Jurnaliste amenin țate la Vaslui: Adunăm tot satul și vă violăm”,
https://www.activenews.ro/stiri -locale/ Jurnaliste -amenintate -la-Vaslui -Adunam -tot-satul -si-va-violam –
122226 , accesat la data de 4 martie 2019 .
17„Tupeu de violator! Aroganțele în libertate ale violatorilor din Vaslui”, https://www.nasul.tv/tupeu -de-
violator -arogantele -in-libertate -ale-violatorilor -din-vaslui -sfidare -si-distractie -cu-iubitele -pe-facebook –
gesturi -cu-mana -la-nas-a-la-udrea -si-amenintari/ , accesat la data de 4 martie 2019 ,

18
Un alt caz care a surprins opinia publică este cel al fostului Episcop al Hu șilor,
Corneliu Bârlădeanu, care depus plângere , anul trecut (2017), la DNA pe motiv că a fost
șantajat de trei preoți cu un video compromi țător. După ce filmule țul a fost făcut public,
acestuia i s -a deschis dosar penal, fiind acuzat că ar fi între ținut rela ții sexuale cu elevi ai
seminarului Teologic din Hu și. Iată câteva titluri din presa na țională, care a tratat acest
subiect: „«Sexgate în sutană ». Avocatu l preoților acuzați de șantaj: «Vor fi surprize și vor
fi picanterii în acest dosar. Voi, jurnaliștii, va trebui să le urmăriți »”18 (adevarul.ro) , „Trei
preoți din Vaslui au fost re ținuți de DNA. Slujitorii Domnului sunt acuza ți că l -au șantajat
cu filme compromi țătoare pe ÎPS Corneliu, Episcopul Hu șilor19” (evz.ro).
Sărăcia. Acesta este un alt subiect din Vaslui, tratat în presa na țională. De și este
etichetat drept „cel mai sărac jude ț din țară”, statisticile indică pentru acest loc un alt jude ț
– Teleorman20, deci, nu Vasluiul. Ce -i drept, este în topul celor mai pu țin dezvoltate jude țe
din țară. Potrivit unei analize efectuate de Institutul Na țional de Statistică din 2014, are un
PIB între 5 și 9,99 miliarde de lei și înregistrează cel mai scăzut nivel al veniturilor, alături
de Suceva, Boto șani. La o popula ție de 395.499 de locuitori, Vasluiul are în jur de 50.000
de locuri de muncă, ceea ce înseamnă un loc de muncă la opt locuitori. Cum este tratat
acest subiect – al sărăcie i – în presa na țională? Prin titluri precum: „ Cum trăiesc oamenii
în cel mai sărac jud eț al țării, Vaslui” (TVR)21, „Statistica sărăciei la Vaslui: 40.000 de
salariați la 90.000 de asistați sociali. Patronatele: „Statul trebuie să intervină și să nu mai
plătească nemunca“22, „Majorare cu până la 20% a impozitelor în Vaslui, cel mai sărac
județ din țară. Motivul, ”gol” în buget după revolu ția fiscală23”. Pe lângă subiectele ce țin
de sărăcie, Vasluiul a mai fost asociat și cu infrac țiuni de tipul violen țelor în familie și al

18 „Sexgate în sutană“. Avocatul preoților acuzați de șantaj: „Vor fi surprize și vor fi picanterii în acest dosar.
Voi, jurnaliștii, va trebui să le urmăriți“, http://adevarul.ro/locale/vaslui/sexgate -sutana -avocatul -preotilor –
acuzati -santaj -vor-surprize -vor-picanterii -dosar -voi-jurnalistii -trebui -urmariti –
1_595643875ab6550cb8aa6f0f/index.html , accesat la data de 4 martie 2019 .
19„Trei preo ți din Vaslui au fost re ținuți de DNA. Slujitorii Domnului sunt acuza ți că l -au șantajat cu filme
compromi țătoare pe ÎPS Corneliu, Episcopul Hu șilor”, http://evz.ro/trei -preoti -din-vaslui -au-fost-retinuti -de-
dna.html , accesat la data de 4 martie 2019 .
20Dumitrache, Claudiu, https://adevarul.ro/locale/alexandria/foto -cea-mai-saraca -localitate -tara-afla-judetul –
teleorman -1_51accef2c7b855ff5653b51e/index.html , accesat la data de 4 martie 2019.
21„ Cum trăiesc oamenii în cel mai sărac județ al țării, Vaslui”, http://stiri.tvr.ro/cum -traiesc -oamenii -in-cel-
mai-sarac -judet -al-tarii_79550.html , accesat la data de 4 martie 2019 .
22Voicu, Simona, „Statistica sărăciei la Vaslui: 40.000 de sa lariați la 90.000 de asistați sociali. Patronatele:
„Statul trebuie să intervină și să nu mai plătească nemunca”, http://adevarul.ro/locale/vaslui/statistica –
saraciei -vaslui -40000 -salariati -90000 -asistati -sociali -patronatele -statul -trebuie -intervina -nu-mai-
plateascanemunca -1_592bfbbe5ab6550cb88f73 b9/index.html , accesat la data de 4 martie 2019 .
23Istrate, Teodor, „Majorare cu până la 20% a impozitelor în Vaslui, cel mai sărac jude ț din țară. Motivul,
”gol” în buget după revolu ția fiscală, , https://www.libertatea.ro/stiri/majorare -cu-pana -la-20-impozitelor –
locale -vaslui -cel-mai-sarac -judet -din-tara-2043117 , accesat la data de 4 martie 2019 .

19
crimelor cu sânge rece. Iată alte câteva titluri legate de acestea: „Crimă în Vaslui. O femeie
de 40 de ani, ucisă de concubinul său în vârstă de 79 de ani”24, „Crimă made in Vaslui.
Cine i -a furat oile a plătit cu o moarte îngrozitoare.Nici în filmele horror nu există sângele
și bestialitatea care au șocat România”25, „Comu na din Vaslui unde femeile sunt cel mai
des bătute de so ți. Din banii primi ți ajutor au cumpărat frigidere și mobilă”26.
Cele mai multe etichete puse Vasluiului sunt legate de abuzurile sexuale, sărăcie, bătăi,
crime și, alcool, principalul factor care con duce către aceste infrac țiuni. Odată perpetuată
această imagine, inevitabil, au apărut și glume pe seama Vasluiului. În 2015, în mediul
online, a apărut fenomenul „După o lună în Vaslui”, în cadrul căruia s -au creat mai multe
pagini de Facebook ce promovau ideea porivit căreia dacă unele celebrită ți ar locui ti mp de
o lună î n Vaslui, ar arăta altfel – degrada ți fizic și neîngriji ți27. De asemenea, au apărut și
bancuri despre Vaslui . Iată două dintre acestea: „ Câțiva vasluieni au fost păc ăliți să
deszăpezească o casă: «Ni s-a spus că acolo e cârciumă »”, „Era un moldovean și -un oltean,
primul din Vaslui, celălalt din Caracal. «Am văzut, măi, oltene, că de când a murit Sergiu
Nicolaiescu pe toate posturile de televizor e numai el ». Olteanul: «Da, am văzut, dar eu
abia aștept să moară Alina Plugaru » (n.r. Alina Plugaru e din Vaslui și a jucat în filme
porno)”28.
Un ultim pas în această analize a județului Vaslui este prin intermediul uneia dintre
cele mai cunoscute metode – SWOT (puncte forte, puncte slabe, amenin țări și
oportunită ți), care ne va ajuta să stabilim factorii de influen ță interni și externi ai
Vasluiului, precum și poziția acestuia în raport cu celelalte jude țe.

24Zafiu, Florin, „Crimă în Vaslui. O femeie de 40 de ani, ucisă de concubin ul său în vârstă de 79 de ani”,
http://www.mediafax.ro/social/crima -in-vaslui -o-femeie -de-40-de-ani-ucisa -de-concubinul -sau-in-varsta -de-
79-de-ani-17139762 , accesat la data de 4 martie 2019 .
25 Teodoreanu , Daniel, „Crimă made in Vaslui. Cine i -a furat oile a plătit cu o moarte îngrozitoare.Nici în
filmele horror nu există sângele și bestialitatea care au șocat România” , http://evz.ro/cr ima-made -in-vaslui –
cine-i-a-furat -oile-a-platit -cu-o-moarte -ingrozitoare -nici-in-filmele -horror -nu-exista -sangele -si-bestialitatea –
care-au-socat -romania.html , accesat la data de 4 martie 2019 .
26„Comuna din Vaslui unde femeile sunt cel mai des bătute de so ți. Din banii primi ți ajutor au cumpărat
frigidere și mobilă”, https://www.libertatea.ro/ultima -ora/comuna -din-vaslui -unde -femeile -sunt-cel-mai-des-
batute -de-soti-1319810 , accesat la data de 4 martie 2019 .
27„Fenomenul "După o lună în Vaslui". De ce râdem la glumele despre vasluieni”, Miruna Bardulete,
http://www.b365.ro/fenomenul -dupa -o-luna-in-vaslui -de-ce-radem -la-glumele -despre –
vasluieni_233043.html , acces at la data de 4 martie 2019 .
28„Top 10 bancuri cu vasluieni. Câțiva vasluieni au fost păcăliți să deszăpezească o casă: „Ni s -a spus că
acolo e cârciumă“, http://adevarul.ro/locale/vasl ui/top -10-bancuri -vasluieni -cativa -vasluieni -fost-pacaliti –
deszapezeasca -casa-ni-s-a-spus-e-carciuma -1_54e758d2448e03c0fdd0bc8a/index.html , accesat la data de 5
martie 2019 .

20

Puncte forte

• Principala poartă de est a României;
• Găzduiește tezaure arheologice, valori etnografice
și de artă populară, locuri istorice și monumentele
care atestă existența milenară a românilor în această
zonă, cât și contribuția lor la cultura universală.
Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX –
lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul al
XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de
Ștefan cel Mare în secolul al XV -lea sunt câteva din
numeroasele vestigii istorice și culturale păs trate în
județul Vaslui.
• Vasluiul este unul dintre principalii producători de
miere din țară: 6.000 de apicultori, care întrețin peste
70.000 familii de albine. Vasluiul este renumit
pentru mierea din păpădie de pe Valea Racovei.
• Vasluiul este și un p roducător important de lactate
(fabrica Ilvas), preparate din carne (Vascar) și
pantofi și genți de lux (Musette).
• Se situează într -o zonă deluroasă, cu numeroase
păduri și râuri, în peisaje frumoase, monumente
istorice și chiar atracții turistice:Valea Similei, Valea
Racovei etc.
• Forța de muncă bine calificată și accesibilă, la
costuri relativ scăzute, reprezintă caracteristici
atractive ale orașului;
• Populația, incluzând tineretul, care este hotărâtă sa
îmbunătătească situația prezentă.
• Un oraș curat, cu aer proaspăt, o zona nepoluată, cu
surse de apă de o bună calitate (lacurile de
alimentare Solești și Pușcași). Puncte slabe

• Toți indicatorii care caracterizează situația
economică a județului arată situații negative (dacă
nu, chiar dezastruoa se), într -un context al lipsei
fondurilor pentru dezvoltarea economică locală – cel
mai important factor al dezvoltării județului .
• Din punct de vedere al investițiilor străine, județul
Vaslui ocupă unul din ultimele locuri la nivel
național; Volumul to tal al investițiilor în județ se
ridica la finele anului 2016 la aproximativ 239 de
milioane de lei .
• Populația ocupată reprezintă numai 35,87% din
populația județului .
• În septembrie 2016, rata șomajului în județ a fost de
11,55%, față de media pe țară de 4,77% .
• Județul Vaslui nu are o viziune clară asupra
viitorului său, nu are universitate, nu are o baza
industrială sau turistică solidă. De asemenea, nu
dispune ni ci de capitalul necesar modernizării
infrastructurilor îmbătrânite, inclusiv a clădirilor
istorice.
• Nu se acordă importanță egală dezvoltării
diferitelor părți ale orașului.
• Lipsește lobby -ul politic și economic organizat în
sens pozitiv pentru județ; lipsește inițiativa privată și
există o imagine negativă prezentată în mass -media.
• Comunicarea este deficitară între toți cei implicati
în activitățile locale.
• Nu există suficiente oportunități pentru tineret.

Amenințări

• Exodul creierelor: mun citorii calificați pleacă în
centrul țării (București); tineretul emigrează în
străinatate;
• Lipsa soluțiilor pe termen lung pentru problemele
socio -economice;
• Dezvoltarea limitată a sectorului industrial;
• Climat nefavorabil investițiilor; cotele d e
impozitare pentru clădiri rezidențiale și
nerezidențiale la persoanele juridice sunt aproape de
maximul prevăzut de Codul Fiscal – 0,2%, respectiv
1,6%.
• Absența implicării comunității în dezvoltarea
orașului;

Oportunități

• Îmbunătățirea imaginii județului Vaslui;
• Crearea unui brand de județ/oraș: Vasluiul – județul
micilor și marilor întreprinzători sau județul în care
se produce cea mai multă miere
• Concentrarea pe problemele economice în vederea
creării unui cadru adecvat dezvoltări i: sprijinirea
agenților economici și a micilor fermieri/producători;
• Facilitarea parteneriatelor dintre întreprinzătorii
locali și cei străini;
• Dezvoltarea turismului; exploatarea rezervaților
naturale, a construcților istorice, precum și a
festivalu rilor;
• Stabilirea unui dialog social (ex. procesul de
consultare publică);
• Dezvoltarea unui sistem de informații cuprinzător
referitor la schimbările legislative;
• Dezvoltarea unei strategii pentru educație și
training în vederea păstrarii tineretul ui în oraș.

21
2.2. Premisele și obiectivele campaniei de relații publice

Campania Vaslui Brand pleacă de la premisa că județul are nevoie de o imagine
pozitivă la nivel național. Cu alte cuvinte, trebuie să -și rezolve problema de imagine pe și-
a dobândit -o de-a lungul timpului în care a fost etichetat drept „orașul sărăciei”, „polul
prostiei” sau „locul und e se întâmplă tot ce e mai rău”. Indirect, aceste etichete au
contribuit la pierderea încrederii cetă țenilor în institu țiile publice locale, acuzate că nu fac
nimic pentru a îmbunătă ți imaginea jude țului sau pentru a -l dezvolta, fie că vorbim de
infrastructură, fie că vorbim de sus ținerea agen ților economici.
Astfel, obiectivele principale ale campaniei sunt următoarele:
– Crearea unei imagini pozitive a Vas luiului prin c ooptarea a trei vasluieni
cunoscu ți la nivel na țional, care să promoveze jude țul în mediul online, și
încheierea unui parteneriat cu un canal de televiziune na țional și o publica ție
națională, în vederea promovării Târgului Expo Zoo Agroind, a Festivalului
„Hora din străbuni”, precum și a Festivalului de Umor „Constantin Tănase”,
prin știri și reportaje despre evenimente;

– Reducerea cu 50% a greșelilor de management public prin i nstruirea până la
finalizarea proiectului a 34 de angaja ți ai Consiliului Jude țean (Direcțiile de
Administra ție Publică, Economică și Dezvoltare și Cooperare) și prin
organizarea la sfâr șitul fiecărei luni a unei ședințe cu to ți responsabilii
departamentelor din cadrul Consiliului Jude țean, pentru anun țarea eventuale lor
probleme cu care se confruntă și care ar putea conduce către o gre șeală de
management public;

– Îmbunătățirea relației instituției cu cetățenii prin o rganizarea la m ijlocul fiecărei
luni a unei de zbateri libere cu cetă țenii, care să le ofere șansa de a -și spune
nemul țumirile și de a veni cu idei noi în ceea ce prive ște viitoarele proiecte,
precum și prin l ansarea, în termen de două luni de la stabilirea proiectului, a
unei platforme (vasluibrand.ro) și a unei pagini de Facebook care să le ofere
informa ții de interes public, informa ții cu privire la locurile și evenimentele din
Vaslui, precum și oportunitatea de a -și face cunoscute dorin țele/anun țurile;

22
În al doilea plan, se situează obiectivele secundare :
– Susținerea mediului privat prin acordarea a trei granturi de 50 .000 euro pentru
trei investitori care decid să î și mute activitatea în jude ț sau deschid o filială în
județ.
– Promovarea activității Consiliului județean prin o rganizarea unui eveniment, în
luna decembrie, în cadrul căr uia să fie prezentat bilan țul activită ții Consiliului
Județean și premia ți zece vasluieni care fac performan ță (Gala vasluienilor de
10);

2.2.2. Publicul țintă

Publicul țintă, adică cel direct vizat de un astfel de proiect, este format din mai multe
categorii diferite, care ac ționează și reac ționează diferit. Mergând pe cea mai simplă
taxonomie, publocul țintă se împarte în două categorii: intern și extern. Cel intern este
reprezentat de a ngajații Consiliului J udețean, 176 la număr. To ți sunt func ționari publici,
cu program de lucru de la 8:00 până la 16:00, fără ini țiative civice, temători în a -și
exprima opiniile din cauza statu tului public . Cel extern include, la rândul lui, câteva
subcategorii. Mergând pe una dintre cele mai cunoscute clasificări, cea a lui James E.
Grunig, care ne permite să în țelegem mai bine cum reac ționează fiecare, avem următoarele
publicuri țintă:
– Publicul unei singure probleme : Firme/agen ții economici – în Vaslui sunt
înregistrate 4681 de unită ți, dintre care cele mai multe în domeniul comer țului –
1982 – 42,34% din total, 552 în industria prelucrătoare – 11,79% din total,
transporturi 327 – 6,99%, agricultură – 321 – 6,86%, activită ți profesionale și
tehnice – 284 – 6,07% , restaurante și hoteluri – 188 – 4,02%, comunica ții și IT
– 108 – 2,31%, altele – 19,62%29. Această categorie este interesată de ceea ce îi
privește: taxe, impozite, rata de șomaj etc.

– Publicul subiectelor fierbinți: locuitorii jude țului Vaslui, oficial – 97.067 la
număr, conform recensământului efectuat de INS, program de muncă diferit,
nemul țumiți de imaginea jude țului, de lipsa locurilor de muncă, de

29„Mediul de afaceri”, site -ul Consiliului Jude țean,
http://www.cjvs.eu/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=77 , accesat la data de 5 februarie 2019 .

23
oportunită țile pe care le oferă precum și de lipsa unei perspective pozitive de
viitor; curajo și în a -și exprima opiniile în mediul virtual, pe re țelele de
socializare, dar temători în via ța reală, de unde și numărul mic oameni prezen ți
la proteste . În aceeastă categorie îi putem includ e și pe cei din afara jude țului
Vaslui , potențiali viitori turiști, program de muncă diferit, stiluri de via ță
diferite, cu percep ții general negative fa ță de jude țul Vaslui, glume, ironii. Este
publicul subiectelor dezbătute la televizor, de obicei pe canale precum Antena
1, Pro Tv și Kanal D, și apare ca exemplificarea perf ectă a teoriei „agenda
setting”, conform căreia mijloacele de comunicare în masă nu -ți pot spune cum
să gânde ști, dar î ți arată la ce anume să te gânde ști30.

– Publicul tuturor problemelor : Mass -media locale și naționale . Există șapte
publica ții/site -uri concentrate pe subiectele locale: Obiectiv de Vaslui,
Monitorul de Vaslui, Vremea Nouă, Vaslui online, Ziarul de Vaslui, Est News,
InVaslui. Există un singur post de televiziune, V24, și un post de radio, Smile
FM. Însă și alte publica ții/site -uri na ționale/emsiuni de televiziune î și
concentrează aten ția pe Vaslui: Adevărul, Gândul, HotNews, Știrile ProTV,
Acces Direct, La Măru ță etc. Este cel mai vocal public, care lasă impresia că
fiecare problemă este extrem de importantă.

2.2.3. Strategia de comun icare și tacticile acesteia

Strategia aleasă vizează îmbunătă țirea imaginii, modificarea atitudinii și a
comportamentului a atât a angaja ților Consiliului Jude țean, precum și a celorlal ți locuitori
din Vaslui sau din afara lui. Este, prin urmare, o strategiede tip proactiv, orientată spre
interesul organiza ției și al jude țului. Aceasta ac ționează pe două planuri: primul este cel de
comunicare, responsabil de transmiterea corectă a informa ților de interes public și de
promovarea bunelor practici exist ente în jude ț, iar cel de -al doilea este cel de ac țiune,
responsabil cu punerea în practică a sarcinilor incluse în proiect. Axa de comunicare este
„Vaslui Brand” – exprimă inten ția de a crea un brand de județ/oraș, un brand care să fie

30 Ciascai, Gheorghe, Introducere în rela ții publice interna ționale , Ed. Pro Universitaria, Bucure ști, 2011,
pag. 21, apud . Rogojinarul, Adela, Relații publice, fundamente interdisciplinare , Ed. Tritonic, Bucure ști,
2010, pag. 73 .

24
perceput altfel dec ât până acum, adică un județ/oraș cu multe păr ți bune, nu doar
rele.Sloganul campaniei este „Descoperă un altfel de jude ț!”. Reprezintă un îndemn către
toți românii de a da la o parte toate etichetele și prejudecă țile puse jude țului și de a -i
cunoa ște adev ărata for ță; „un altfel de jude ț” transmite, totodată, că este vorba despre ceva
nou, ceva schimbat în interiorul acestuia. Semnătura institu țională a Consiliului Jude țean
este „Cre ștem și ne dezvoltăm împreună”. Reprezintă un apel la colaborarea cetă țeni –
institu ție, pentru dezvoltarea jude țului.
Dacă până acum Consiliul Jude țean nu a avut o viziune clară cu privire la modul în
care institu ția comunică cu cetă țenii, angaja ții, institu țiile subordonate și alți parteneri,
noua strategie va avea în prim -plan tocmai acest aspect. Mai precis, prin acest proiect
propunem să se impleme nteze următoarele tactici, activită ți care îmbină patru tipuri
mijloace de comunicare – interpersonală, organiza țională, de știri și publicitară:

1.) Curs de management public pentru angaja ții din trei departamente ale Consiliului
Județean:Direcția Administra ție Publică, Direc ția Economică și Direc ția
Dezvoltare și Cooperare . În cadrul acestuia, angaja ții vor învă ța să proiecteze
strategii politice în contexte locale, regionale, na ționale și globale pentru
eficientizarea sectorului public, precum și să promoveze idei și valori sociale și
politice specific sectorului public. La finalul cursului, ace știa vor trebui să fie
capabil să se autoevalueze, să lucreze în echipă și să gestioneze informa țiile
specifice rezolvării de sarcini complexe în contextul elaborării și implementării de
politici. Exemple de institu ții care organizează astfel de cursuri: Olimp Net, în
parteneriat cu Centrul Regional de Formare Continuă pentru A dministra ția Publică
Locală Bucure ști, Top Quality Management, Publicform Training.

2.) Ședințe lunare cu responsabilii departamentelor . Organizarea unei ședințe
lunare cu to ți responsabilii departamentelor poate preîntâmpina eventualele erori.
Motivul întâln irii: discutarea stadiului proiectelor aflate în subordinea institu ției și
a greută ților întâmpinate sau care ar putea apărea, pentru a putea căuta o solu ție.
Unde? În sala de ședințe a Consiliului Jude țean. Când? La sfâr șitul fiecărei luni,
data urmând a fi stabilită ulterior. Întâlnirea poate fi moderată de unul dintre
vicepre ședinții Consiliului Jude țean sau chiar pre ședintele. La finalul fiecărei

25
ședințe, trebuie să se întocmească un porces verbal cu rezumatul discu țiilor,
soluțiile propuse, adoptate sau viitoare, precum și lista angaja ților prezen ți.
Recomandăm ca o dată la șase luni, fiecare dintre responsabili trebuie prezinte un
raport scurt privind situa ția lucrărilor/proiectelor/activită ților pe care le
coordonează. Astfel de ședințe sunt oportune întrucât men ține comunicarea cu
departamentele. De asemenea, reu șește să le unească în jurul unor valori și să le
coalizeze încrederea, stima de sine fa ță de institu ția la care lucreză.

3.) Dezbateri lunare cu cetă țenii. În cadrul ac estor întâlniri, cetă țenii își pot spune
punctul de vedere cu privire la proiectele de hotărâre ale Consiliului Jude țean,
deciziile institu țiile, inclusiv modul în care sunt distribui ți și cheltui ți banii publici.
Unde? În sala de ședințe a Consiliului Jud ețean. Când? În fiecare lună, la o dată
stabilită în func ție de programul institu ției, dar care să fie făcută public pe site -ul
institu ției, la avizierul Consiliului Jude țean, precum și pe toate suporturile media
locale. Recomandăm ca dezbaterile să fie m oderate de pre ședintele Consiliului
Județean sau unul dintre cei doi vicepre ședinți. Aceste întâlniri sunt extrem de
importante pentru păstrarea spiritului civic, precum și pentru preîntâmpinerea unor
neînțelegeri sau percep ții greșite în ceea ce prive ște actele normative adoptate.
Consiliul Jude țean trebuie să -și asume și rolul de ghidare a locuitorilor, nu doar cel
de informare. Institu ția este obligată moral să –i ajute pe cetă țeni să -și păstreze o
gândire sănătoasă. Oamenii trebuie să fie anun țati atât online, printr -un anun ț pe
site-ul institu ției, cât și prin intermediul presei locale sau prin anun țuri la avizierele
scărilor de bloc. Astfel de ac țiuni demonstrează responsabilitate fa ță de cetă țean și
comunitatea locală, transparen ța actului decizional , eficien ță și calitate în
activită țile organizate, precum și orientare către beneficiarul actului administrativ
și rezultate.

4.) Site-ul vasluibrand.ro – funcționează ca o punte de legătură între cetă țeni și
institu țiile locale și firme. Rolul acesteia este să:
– reprezinte un suport pentru micii producători locali care vor să -și
vândă /promoveze produsele prin intermediul rubricii de tip anun țuri (oamenii
își pot crea un cont sau pot veni la sediul instit uției pentru a lăsa anun țul);

26
– ofere sprijin publicitar (advertoriale, bannere) pentru firmele din Vaslui;
– ofere sfaturi despre cum î și pot promova afacerile, despre ceea ce înseamnă
branding sau PR, concepte aproape necunoscute pentru majoritatea;
– promoveze evenimentele (Festivalul U morului, Festivalul Open Camp din
Pădurea Paiu, Festivalul Interna țional Hora din Străbuni), locurile (de la lăca șe
de cult cu încărcătură istorică până la rezerva ții naturale sau muzee), oamenii
care fac performan ță și contribuie la îmbogă țirea imaginii Vasluiului (Corneliu
Porumboiu, Alexandra Nechita, Maria Răducanu, Andreea Răducan etc.).

Conținutul platformei este format din analize, opini i, reportaje, advertoriale etc.,
care descriu starea brandurilor actuale sau moarte, dar și a poten țialelor brand uri care au
posibilitatea de a scrie istorie. Articolele pot adopta un stil publicitar sau prietenesc, ca de
la doi cunoscu ți care î și împărtă șesc informa ții. Totodată, dincolo de toate acestea,
www. vasluibrand.ro pune în eviden ță importan ța brandingului. Apple nu e renumit pentru
că a inventat o tehnologie nou ă, ci pentru c ă a știut s ă o împacheteze pe cea existent ăîntr-
un mod atractiv și ușor de folosit. A știut c ă o strategie de brand, construit ă pe baza rela ției
cu consumatorul, va atrage interesul aces tuia, iar dac ă îi va ignora nevoile și dorin țele, își
va scrie e șecul. Despre a ceste lucuri vorbește vasluibrand.ro, despre rolul brandingului
într-o activitate de pia ță, despre ponten țialul de dezvoltare sau de reducere a șanselor de a
avea succes. Pentru buna între ținere a acestei platforme, este recomandată crearea unei
echipe formate din doi redactori, un editor și un fotograf. Redactorii se vor ocupa de
conceprea articolelor despre locurile din Vaslui ce meriă a fi vizitate, ac țiunile ce se
desfășoară în jude ț (festivaluri, concerte, lansări de carte etc.) și modul în care agen ții
economici î și pot promovara afacerile. Fotograful este responsabil de ilustrarea articolelor,
adică cu fotografierea locurilor și a persoanelor despre care redactorii sc riu. Editorul se va
ocupa de plasarea articolelor pe site -ul vasluibrand.ro, precum și cu întreținerea site -ului.
Logo -ul recomandat pune în valoare ideea centrală a proiectului: este de tip
„emblemă” – conține denumirea proiectului (Vaslui Brand), slogan ul campaniei de
comunicare, precum și numele instituț iei care o implemen tează. Are un design clasic,
asemănă tor unei ștampile: formă rotundă, cu un contur accentuat (linii oblice și verticale),
care scoate în eviden ță pe ceea ce este scris în mijlocul logo -ului. Ideea de logo sub formă

27
de emblemă scoate în eviden ță ceea ce campania î și dore ște să transmită: încredere,
autoritate, dorin ța de a avea o identitate distinctă.

Logo -ul site -ului Vaslui Brand, responsabil cu promovare locurilor, evenimentelor și oamenilor din jude ț.

5.) Persoanele publice. De mare folos pentru promovarea campaniei vor fi și
vedetele/persoanele publice care vor promova Vasluiul. Vorbim de persoane
originare din acest jude ț, persoane cunoscute la nivel na țional, precum Alexandra
Nechita (renumit pictor), Corneliu Porumboiu (regizor) și Andreea Răducan
(gimnastă). Ace știa vor fi numi ți ambasadori ai Vasluiului, având rolul de a
promova evenimentele orga nizate de Consiliul Jude țean și institu țiile din
subordinea acesteia, atât în mediul online, pe re țelele lor sociale, precum și prin
prezen ța la cel pu țin unul dintre evenimente. E i vor avea o uria șă influen ță asupra
felului în care publicul percepe Vasluiul, responsabilitatea lor fiind de a „planta”
din nou jude țul în întreg teritoriul României.

6.) Trei granturi de 50.000 euro pentru trei investitori care decid să î și mute
activitatea în jude ț sau deschid o filială în jude ț. Condi țiile pe care trebuie să le
respecte sunt: minimum trei persoane angajate pe o perioadă de cel pu țin doi ani;
menținerea activită ții timp de trei ani. Nu contează domeniul și nici dacă activitatea
va fi întreprinsă în ora ș sau în mediul rural. La înscriere în program, firmele
participante trebuie să prezinte un raport descriptiv al firmei privind cifra de
afaceri, specificul activită ții pe care o va întreprinde, numărul de angaja ți, perioada
de angajare, programul de lucru etc. În cazul în care este necesară departajarea
firmelo r participante, vor avea prioritate firmele cu cea mai mare cifră de afaceri.
Nu au voie să se înscrie firmele cu sediu social sau punct de lucru în Vaslui. Cele

28
trei firme câ știgătoare vor primi promovare gratuită pe site -ul vasluibrand.ro. Acest
ajutor p entru firmele care decid să î și mute activitatea în jude ț vine în încercare de
a rezolva problema lipsei locurilor de muncă și migra ția oamenilor în alte zone.
Totodată, contribuie la cre șterea economiei locale și a nivelului de trai pentru cel
puțin nouă vasluieni.

7.) Parteneriat cu un canal de televiziune na țional și o publica ție națională, în vederea
promovării Târgului Expo Zoo Agroind, a Festivalului „Hora din străbuni” și a
Festivalul ui de Umor „Constantin Tănase”, prin știri și reportaje despre
eveniment e. Potrivite pentru un astfel de parteneriat sunt televiziunile Antena 1,
Pro Tv și Kanal D, to ți trei, lideri de audien ță. În ceea ce prive ște presa scrisă,
potrivite pentru un astfel de parteneriat sunt Libertatea, Adevărul și Evenimentul
zilei. Acestea au, potrivit BRAT, un tiraj de circa un milion de ziare
(fiecare)/edi ție.

8.) Gala vasluienilor de 10 – eveniment anual de premiere a celor mai valoro și
vasluieni. Evenimentul constituie și un bun prilej de prezentare a bilan țului de
sfârșit de an: reușite, eșecuri, dar și planuri pentru viitorul an. Pentru a păstra linia
de comunicare, aceea de a recunoa ștere a problemelor, este oportună sprijinirea
unei cauze caritabile în cadrul evenimentului. Spre exemplu,strângerea de fonduri
pentru a ajuta un e lev/tână r inteligent, fără posibilită ți materiale de a -și urma
visul/studiile.
Tipul evenimentului : eveniment de prezentare, cu elemente de caritate
Publicul țintă: vasluieni simpli și antreprenori care doresc să participe la o Gală a celor
mai buni reprez entanți ai jude țului și, totodată, să sus țină o cauză umanitară.
Conceptul evenimentului : Gala vasluienilor de 10 se dore ște a fi un eveniment de tradi ție
în jude ț, care se desfă șoară în fiecare an. Scopul este promovarea oamenilor de valoare din
Vaslui, dar și prezentarea rezultatelor activită ții întreprinse de Consiliul Jude țean Vaslui.
Susținerea unei cauze umanitare va aduce un plus de valoare evenimentului. Î n acest s ens,
se va face o mică licita ție cu obiecte donate de personalită ți locale . Astfel, institu ția arată
că este de partea cetă țeanului, este corect, prezentându -i ceea ce a reu șit să facă și ceea ce
nu a reu șit să facă, și îl îndeamnă, prin puterea exemplului, să ac ționeze la rându -i, sprijind

29
oamenii afla ți la nevoie. Evenimentul trebuie să fie promovat la nivel na țional, prin
intermediul invita ților, care pot fi din diferite medii, în special a vasluienilor cunoscu ți de
întreaga țară. Aceștia vor fi servi ți cu preparate speciale, cocktail -uri, iar atmosfera va fi
întreținută, în momentele d e respiro, de o forma ție live profesionistă (exemplu Ansamblul
Trandafir de la Moldova). Intrarea se va face pe baza unui bilet în valoare de 100 lei.
Locația și momentul de desfă șurare : Restaurant Classic, 12 decembrie, ora 20:00,
durata evenimentului – 2 ore jumătate.
Programul evenimentului:
Ora 20:00 – deschiderea spectacolului, imnul Vasluiului;
Ora 20:05 – Moderator – prezentarea scopului si a obiectivelor organizării evenimentului;
Ora 20:08 – discurs pre ședintele Consiliului Jude țean Vaslui;
Ora 20:10 – prezentarea bilan țului de sfâr șit de an – rezultatele activită ții Consiliului
Județean și ale proiectului Vaslui Brand (primul an)
Ora 20:17 – video prezentare a unui elev/tânăr cu prosibilită ți reduse de a -și continua
studiile. Acesta este invitat pe scenă și intervievat. Moderatorul prezintă modalită țile prin
care tânărul poate fi ajutat (urna mobilă, pliante cu date de cont ale familiei, adresa unde
pot trimite ajutoare).
Ora 20: 23 – Premierea vasluienilor de 10. Categorii: Olimpicul anului , Cel mai bun
profesor , Scriitorul anului , Vocea de aur a Vasluiului , Artistul anului
Prezentarea câ știgătorilor se va face printr -un video. Pentru ridicarea premiului, ace știa
sunt invita ți pe scenă și rugați să transmită un mesaj.
Ora 20: 50 – Moment artist ic susținut de Orchestra Rapsodia Vasluiului.
Ora 21:00 – Premierea vasluienilor de 10. Categorii: Antreprenorul anului , Cel mai bun
proiect comunitar , Cea mai frumoasă ini țiativă cetă țenească , Sportivul anului , Premiu
Special
Ora 21:30 – Moment artistic s usținut de Ansamblul Hora Vasluiului
Ora 21: 40 – licitație pentru strângerea de fonduri necesare tânărului prezentat: cinci
obiecte (exemple – tricou jucător handbal, carte, ceas, tablou, pictură); licita ția va porni de
la suma de 200 lei.
Ora 22:05 – Mom ent artistic sus ținut de Ansamblul „Trandafir de la Moldova ”.
Ora 22:25 – închiderea evenimentului și anuntarea sumei strânse în cadrul spectacolului
(licitație+dona ții+bilete);

30
Canalele de promovare a evenimentului: Ziarele locale, inclusiv site -uri (Vremea nouă,
Monitorul, Obiectiv, Ziarul de Vaslui) , Radio SmileFM, Site-ul proiectului – Vaslui Brand ,
Pagina de Facebook a evenimentului , Afișe, pli ante.

Mesajele de rela ții publice ale acestui proiect sunt concepute prin metoda stabilirii
analogiei cu comunicarea publicitară, utilizând copy -strategy, cu cinci componente:
problemele (management public defectuos, imaginea negativă a jude țului, lipsa sus ținerii
agenților economic), ținta vizată (angaja ții Consiliului Jude țean Vaslui, agen ții economici
și locuitorii jude țului Vaslui, investitorii străini, poten țialii turi ști etc.), promisiunea
(susținerea agen ților economici, promovarea evenimentelor, a locurilor și a oamenilor care
aduc un plus imaginii jude țului), justificarea (3 granturi de 50.000 euro , sprijin publicitar,
site de promovare), tonalitatea (încredere, hotărâre) și axa mesajului de transmis (Vaslui
Brand). Date fiind tipurile diferite de canale prin care vor fi transmise, mesajele au fost
clasificate astfel:
 Mesaje pentru spoturi promovare : unul dintre acestea va promova, sub genericul
„Visit Vaslui. Cele mai frumoase locuri din jude ț”, locurile cu poten țial turistic din
județ, precum și cele mai importante festivaluri pe care le găzduie ște, iar celălalt,
sub genericul „Investe ște în jude țul Vaslui”, va promova cele trei granturi de
50.000 euro pe care le oferă Consiliul Jude țean celor care se decid să î și mute
activitatea sau să deschidă o filială în Vaslui, precum și alte avantaje de care ar
putea beneficia (for ța de muncă bine calificată și accesibilă, ora ș curat, cu aer
proaspăt, o zona nepoluată, cu surse de apă de o bună calitate etc.).

 Mesaje endorseri . Persoanele publice, originare din jude ț, își vor asocia imaginea
cu cea a Vasluiului și vor trebui să genereze reac ții în online și în offline. Exemple
de mesaje promovate de endorseri: „Cinci motive pentru care Vasluiul e un ora ș
mișto”, „Aresta ți pentru port „ilegal” de umor la… Vaslui”, „Vaslui, ora șul
copilăriei mele, găzduie ște, zilele acestea, Festivalul de Umor „Constantin Tăn ase”,
„Hai și tu la Vaslui, dacă vrei să vezi cum arată Cur țile Domne ști ale lui Ștefan cel
Mare” etc.

31
 Mesaje de pe paginile de Facebook și Instagram . Pe platformele de socializare
mesajele vor fi scurte și formate din cuvinte cheie precum „Vaslui”, „desc operă”,
„altfel”, „mândri”, „iubim”, „ne place”, care descriu în general atitudini pozitive.
Exemple: „Cinci motive pentru care suntem mândri că suntem vasluieni”, „Ne
place marea, ne place muntele, dar mai mult ne place acasă – Vaslui”, „Vasluiul –
altfel decât îl știai până acum” etc. Acestea vor fi înso țite de hashtag (#), pentru ca
toate mesajele de pe acest subiect să fie grupate într -o singură cătuare. De
asemenea, mesajele vor fi înso țite fie de o fotografie sugestivă, fie de un articol de
pe site -ul Vaslui Brand sau alt site care publică articole despre proiect.

 Mesaje le din comunicate le de presă. Aceste materiale destinate mass -mediei vor
cuprinde informa ții succinte despre proiect – obiective, durata, buget, evenimente -,
precum și mesajele de identitate ale acestuia: enun țul misiunii („Vaslui Brand î și
propune să reunească oamenii, instituțiile, firmele și locurile emblematice din județ
sub aceea și umbrelă, să -i susțină, să -i promoveze și să-i implice în activită ți
civice”.); enunțul viziunii ( „Schimbăm imaginea jude țului, sprijinind ini țiativele
vasluienilor, firmele, performan țele, obiectivele turistice și istorice”.), propunerea
unică de vânzare („Trei granturi a câte 50.000 euro pentru se decid să î și mute
activitatea sau să deschidă o filia lă în Vaslui”) și tagline -ul (Vaslui Brand).

 Mesaje de pe bannere/flyere . Acestea materiale vor con ține în mod obligatoriu
numele proiectului – Vaslui Brand și sloganul acestuia – „Descoperă un altfel de
județ!”. De asemenea, în func ție de dimensiunea acestora, vor con ține și informa ții
despre proiect – obiective, durata, evenimente, buget etc.

32
2.2.4. Calendarul și bugetul programului de comunicare
Vaslui Brand se desfă șoară pe parcursul a doi ani, timp în care va derula activită ți conform planificării de mai jos. Au fost incluse în
calendar pa șii importan ți ai proiectului și evenimentele cheie ale acestuia. O parte dintre activită ți pot fi prelungite și după finalizarea acestuia.
Spre exemplu, întâlnirile lunare cu cetă țenii și ședințele cu șefii departamentelor pot avea loc și fără a exista un proiect care să le includă. De
asemenea, și site -ul www.vasluibrand.ro poate continua după încheierea proiectului, dacă există un buget care să -i asigure mentenan ța.

Fixarea calendarului (evenimente cheie). Primul an de implementare a proiectului
Luna
Activități Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Analiza situa ției – cercetare calitativă
Stabilirea obiectivelor și a planului de campanie
Opera ționalizare:
a.Construirea site -ului vasluibrand.ro, conceperea con ținutului.
b. Construirea paginii de Facebook Vaslui Brand și a materialelor
publicitare, bro șuri, dosare de presă.
c. Stabilirea unui parteneriat cu o televiziune și o publica ție
națională. Alegerea endorserilor.
d. Conferinta de presă ( rezervarea sălii , redactarea comunicatului
de presă , contactarea jurnali știlor, desfășurarea propriu -zisă a
conferin ței de lansare a proiectului )
e. Promovarea proiectului pe paginile de socializare ale vasluienilor
coopta ți ca endorseri

33

Al doilea an de implementare a proiectului f. Înnoirea con ținutului de pe vasluibrand.ro și promivarea acestuia
pe platformele de social media
g. Cursuri de management public pentru angaja ții instituției
h. Înscrieri pentru cele trei granturi de 50.000 euro
i. Dezbateri cu cetă țenii
j. Ședințe cu responsabilii de departamente
k. Pregătirea evenimentului – Gala vasluienilor de 10
l.Distribuirea de materiale de campanie (pliante, promovarea
facilită ților pentru investitorii străini)
Luna
Activități Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
a. Cursuri de management public pentru angaja ții Consiliului
Județean
b. Înnoirea con ținutului de pe vasluibrand.ro
c. Dezbateri cu cetă țenii
d. Ședințe cu responsabilii de departamente

e. Promovarea proiectului pe paginile de socializare ale vasluienilor
coopta ți ca endorseri
f. Pregătirea evenimentului – Gala vasluienilor de 10
g. Distribuirea de materiale de campanie (promovarea facilită ților
pentru investitori, a evenimentelor)
h. Evaluarea proiectului – cercetare cantitativă

34
Bugetul total a proiectului Vaslui Brand este de 1,471.300lei . Suma reprezintă
6,54% din bugetul total al jude țului Vaslui din 2019 – 445 milioane lei. Toate cheltuielile
pentru implementarea campaniei au fost clasifi cate pe categorii de activități:
Nr.
crt
Tipul de
activitate
Descrierea sumară Buget estimat
(lei)
1. Cursuri
mangement public 34 de angaja ți ai Consiliului Jude țean, Direc țiile de
Administra ție Publică, Economică și Dezvoltare și
Cooperare vor urma un curs de management public. 900
lei/persoană X
34 angaja ți =
30.600 lei

2.

Site vasluibrand.ro Construirea site -ului (domeniu, design, găzduire) 12.000 lei
Echipamente (4 calculatoare, 1 aparat foto, o
imprimantă) 20.000 lei
Mobilier (4 birouri, 10 scaune, un cuier, un dulap, o
masă, o canapea) 15.000 lei

Salarii personal (2 redactori, un fotograf, un editor) 5.000 lei (brut)
X 4 = 20.000
lei/lună X 21
luni = 420.000
lei
Deplasări pe teren (benzină/motorină, consumabile
pentru un autovehicul din subordinea institu ției) 1000 lei/lună X
24 luni =
24.000 lei
Consumabile (hârtie, tu ș imprimantă etc.) 500 lei

3.
Persoane publice
care promovează
Vasluiul Onorarii*
*Se va încerca cooptarea vedetelor pro bono, astfel încât
banii să fie redirec ționați către cauza umanitare din jude ț,
alese de ei în șiși. 10.000
lei/endorser X
3 = 30.000 lei
Cazare și mâncare 5.000 lei
Transport 10.000 lei

4.

Gala Vasluienilor
de 10

Chirie restaurant + meniu (200 persoane)
220 lei/meniu/
1 persoană X
200 persoane =
44.000 X 2
evenimente =
88.000 lei

35

4.

Gala Vasluienilor
de 10 Personal sală (10 ospătari , un șef de sală ) 3.500 lei X 2
evenimente =
7.000 lei
Grafică/logo -ul evenimentului 500 lei
Panou publicitar al evenimentului 1.500 lei
Decora țiuni (flori) 5.000 lei
Premii (diplome și trofee) 5.000 lei X 2
ev. = 10.000 lei
Diverse (transport, articole de papetărie etc.) 1.000 lei

5.
Granturi pentru
investitori 3 granturi a câte 50.000 lei pentru trei investitori care
își deschid un punct de lucru în Vaslui și creează
minimum 3 locuri de muncă 50.000 euro =
235.000 lei (1
euro – 4,70 lei)
X 3 granturi =
705.000 lei

6.

Materiale
publicitare

Anunțuri/articole în presa locală privind lansarea
proiectului și evenimentelor organizate în cadrul
acestuia 400 lei/anun țul
X 25 anun țuri
= 10.000 lei
Materiale publicitare în presa na țională (o publica ție
și un post de televiziune) 1.000 lei /
materialul X 20
= 20.000 lei
Fond reclame pe Facebook și Google 500 lei/lună X
21 luni =
20.500 lei
2 spoturi publicitare 15.000 lei
5 Bannere 5.000 lei
Dosare de presă (mape, agende, pixuri) 700 lei
7.
Implementare
proiect Costuri în coordonarea și monitorizarea proiectului 25.000 lei
8. Alte activită ți
(neprevăzute ) Costuri cu materiale consumabile (apă îmbuteliată,
combustibil transport etc.) și costuri imprevizibile 10.000 lei
Total 1,471.300 lei*

36
2.2.5. Evaluarea campaniei: metode și instrumente

La final, proiectul va fi evaluat pe trei niveluri – al produselor, al programelor de
comunicare și al pozi ționării strategice. Rezultatele ne vor arăta nu doar de câte ori a fost
menționat proiectul în presa locală și națională sau ce s -a scris/spus despre acesta, ci și ce
impact au avut mesajele transmise asupra publicurilor țintă și ce rela ție s-a legat între
institu ția care a derulat proiect și cetățenii pe care îi reprezintă. Să le luăm, însă, pe rând:

a) Evaluarea rezultatelor la nivelul produselor de comunicare. Aici vomavea în
vedere măsurarea și evaluarea următoarelor elemente: intrări (nr. de angaja ți care
au participat la cursuri, nr. de parteneriate cu mass -media, nr. de vasluieni coopta ți
ca endorseri), prelucrările/ produsele intermediare (nr. de comunicat e de presă,
nr. de articole și anun țuri publicate de echipa proiectului pe site -ul
www.vasluibrand.ro , nr. de spoturi de promovare realizate, nr. de afise și flyere, nr.
de bannere) și ieșiri (nr. de accesări al si te-ului Vaslui Brand și al abona ților de pe
paginile de Facebook și Instagram, numărul de men ționări în mass -media, nr. de
participan ți la întâlnirile cu cetă țenii, nr. de dona ții/totalul dona ților făcute în
cadrul Galei Vasluienilor de 10, nr. de particip anți la acest eveniment).

b) Măsurarea și evaluarea rezultatelor la palierul programelor de comunicare.
Aici va fi măsurat impactul mesajelor transmise asupra publicurilor țintă, pornind
de la cinci elemente importante: con știentizare, cunoa ștere, în țelegere, atitudine
favorabilă, interes și comportament. Pentru stabilirea acestora, se va aplica un
chestionar ce va cuprinde următoarele întrebări: „Ce părere ave ți despre proiectul
Vaslui Brand?”, „I -ați acordat aten ție?”, „Ce a ți reținut despre acest pr oiect?”, „Ce
sentimente/reac ții ați avut atunci când a ți citit despre acest proiecte?”, „Pute ți
enumera două activită ți/acțiuni din cadrul acestuia?”, „A ți vizita jude țul Vaslui,
dacă a ți avea ocazia?”.

c) Evaluarea relațiilor organizație -public (Consiliul J udețean Vaslui – cetățeni).
Tipul de rela ție măsurat în cadrul acestei sec țiuni este cea comunitară, întrucât unul
dintre obiectivele proiectului era acela de a -i implica pe cetă țeni în activitatea și

37
deciziile Consiliului Jude țean Vaslui. Astfel, se va efectua o cercetare calitativă
prin intermediul unui chestionar care va cuprinde următoarele întrebări:„Ce vă vine
în minte când auzi ți Consiliul Jude țean Vaslui?”, „Ce altceva știți despre aceasta?”,
„Simțiți că ave ți o rela ție cu Consiliul Jude țean Vasl ui?”, „Pute ți descrie relația pe
care o aveți cu aceasta?”, „Ave ți sentimentul că vă oferă ceva fără a se a ștepta să
primească ceva la schimb?”, „Pute ți argumenta?”, „În ce măsură credeți că
institu ția Consiliul Jude țean Vaslui este atentă la ceea ce spune ți dumneavoastră?”,
„Puteți descrie acțiunile oneste și drepte, respectiv acțiunile necinstite și nedrepte
ale Consiliului Jude țean?“, „Cât de încrezător sunteți în capacitatea Consiliului
Județean Vaslui de a -și onora angajamentele?“, „Cât de satisfăcut s unteți activitatea
Consiliului Jude țean Vaslui?“, „Explicați de ce“.

Această etapă a proiectului este foarte importantă, pentru că o dată ce au fost colectate
rezultatele, putem creiona concluziile proiectului și putem spune dacă a fost un proiect bun
sau dacă trebuie să interve nim în anumite „puncte” ale strategiei. Altfel spus, vom ști care
sunt următorii pa și pe care trebuie să -i facem în continuare. Dacă rezultatele ne arată o
îmbunătă țirea a imaginii jude țului Vaslui, înseamnă că ne putem apuc a de stabilirea unei
strategii de brand.

38
Concluzii

Campania de rela ții publice Vaslui Brand este gândită în a șa fel încât promovarea
județului Vaslui să se facă pe baza schimbării atitudinii Consiliului Jude țean Vaslui fa ță de
angaja ții ei, cetă țenii pe care îi reprezintă și agen ții economici pe care trebuie să -i sprijine.
Institu ția trebuie să arate deschidere fa ță de toate aceste categorii de public, să dea dovadă
de transparen ță în decizii, să -i susțină și să le inspire încredere.
Vaslui Brand are la bază o strategie de tip proactiv, orientată spre interesul
organiza ției și al jude țului, astfel încât să ac ționeze pe două planuri: unul de comunicare,
responsabil de transmiterea corectă a informa ților de interes public și de promovarea
bunelor practici existente în jude ț, iar altul de acțiune, responsabil cu punerea în practică a
sarcinilor incluse în proiect. Astfel, campania con ține activită ți de diseminare a
informa țiilor despre institu ție și județ (programe de informare publică, confe rințe de presă,
apariții publice, birou de presă), diverse evenimente (gale, lansare de proiect, acte de
caritate) și activită ți promo ționale (ac țiuni civice, fund -raising). Axa de comunicare este
dată de însă și denumirea campaniei – Vaslui Brand – și exprimă dorin ța de a crea o
imagine puternică și o identitate distinctă jude țului Vaslui. Sloganul campaniei –
„Descoperă un altfel de jude ț!” – reprezintă un îndemn către to ți românii de a cunoa ște o
altă fa ță a jude țului.
Prin dezbaterile lunare cu cetă țenii și Gala vasluienilor de 10, institu ția arată că este
de partea celor pe care îi reprezintă, oferindu -le posibilitatea de a -și exprima opiniile vizavi
de proiectele pe care le implementează, apreciindu -i și susținându -i să depă șească un
impas sau î și îndeplinească un vis. Cursurile de management public și ședințele lunare cu
responsabilii de departament au rolul de a le arăta angaja ților că institu ția la care lucrează
investe ște în calificarea lor profesională și, totodată, oferă posibilitatea de a ține o eviden ță
clară a stadiului în care se află proiectele derulate. Vedetele publice, parteneriatul cu
institu țiile media și site -ul proiectului (Vaslui Brand) au scopul de a promova jude țul la
nivel na țional, de a schimba percep țiile vizavi de acesta, dar și de a promova institu ția și
proiectele ei. De asemenea, site -ul proiectului, alături de granturile de 50.000 euro pentru
trei investitori care decid să î și mute activitatea în jude ț sau deschid o filială în jude ț, au
rolul de a sus ține sectorul privat nu doar financiar, ci și oferindu -le consiliere și suport de
promovare.

39
Astfel, prin toate aceste tactici, campanie reu șește să îndeplinească patru tipuri de
obiective: de informare cu privire la lucrurile pozitive despre jude ț (proiec te, personalită ți,
vasluieni de 10, obiective turistice, locuri cu încărcătură istorică, firme și agen ți
economici), de educare a cetă țenilor în spiritul democra ției – prin participarea
cetățenească la ac țiunile organizate de institu ție -, schimbarea ati tudinii vizavi de jude ț –
prin prezentare unei imagini diferite fa ță de cea cunoscută înainte – și schimbarea
comportamentului reticent al investitorilor și al turi știlor fa ță de acest jude ț – prin
promovarea sprijinului acordat sectorului privat și a obie ctivelor turistice. Campania a fost
programată pe o perioadă de 2 ani de zile, timp necesar pentru pregătirea tuturor actiunilor,
desfășurarea și mediatizarea acestora, precum și pentru culegerea rezultatelor și evaluarea
lor. Bugestul estimat pentru imple mentarea campaniei este de 1,471.300lei, adică 6,54%
din bugetul total al jude țului Vaslui din 2019 – 445 milioane lei).
Vaslui Brand este mai mult decât o campanie de rela ții publice, creează premisele
necesare construirii unui brand de jude ț, întrucât pune în valoare câteva dintre aspectele
care conturează brandul de jude ț – prezența, potențialul, pulsul, locul, oamenii, necesitățile
de bază. Prin intermediul site -ului www.vasluibrand.ro , a spoturilor de promova re și a
persoanelor publice este promovat aspectul fizic al jude țului – situat într-o zonă deluroasă,
cu numeroase păduri și râuri, în peisaje frumoase, monumente istorice și chiar atrac ții
turistice (Valea Similei, Valea Racovei ), curat, cu multe zone ver zi, cu locuri istorice și
monumentele care atestă existen ța milenară a românilor în această zonă, cât și contribu ția
lor la cultura universală -, aportul jude țului la dezvoltarea Moldovei – unul dintre
principalii producători de miere din țară: 6.000 de ap icultori, care întrețin peste 70.000
familii de albine; oamenii – deschi și, sociabili, talenta ți.
Așadar, campania de rela ții publice Vaslui Brand poate „spăla” imaginea negativă a
județului, pentru că îmbină foarte bine cele două axe – comunicare și acțiune. Include mai
multe activită ți și evenimente pentreu cetă țeni, angaja ți și membrii sectorului privat prin
care să le arate că institu ția care derulează campania oferă transparen ță decizională,
susținere și apreciere. Toate acestea, mediatizate la nivel național, pot schimba percep țiile
românilor fa ță de Vaslui. De asemenea, campania pregăte ște terenul pentru o viitoare
strategie de brand, care să devină un un atuu valoros pentru jude ț.

40
Bibliografie

Cărți

Breban, Vasile, Dicționarul general al limbii române , Editura Enciclopedică, București,
1992.
Coman, Cristina, Relațiile publice. Principii și strategii , Polirom, Iași, 2001.
Dagenais, Bernard, Campania de relații publice , Editura Polirom, Iași, 2003.
Kendal, Robert, Public Relations Campaign S trategies: Planning for Implementation , New
York, Harper Collins Publishers, 1992.
Marin, Constantin, Comunicare instituțională , Universitatea de Stat din Moldova,
Chișinău, 1998.
McGuire, William J., Theory of the Structure Human Thought in Theories of Co gnitive
Consistency: a Source Book , Rand McNally, Chicago, 1968.
Newson, Doug, Scott, Alan, Turk, Judy Vanslyke, This is PR – The reality of Public
Relations , Wadsworth Publishing Company, Belmont, California, 1993.
Popescu, L.G., Comunicarea în administr ația publică , ediția a II -a revizuită și adăugită,
Bucure ști: Editura Economică, 2007.
Scott M. Cutlip, Allen H. Center, Glen M. Broom, Effective Public Relation , Prentice
Hall, Englewood Cliffs, New Jersay

Reviste

Moraru, Victor, „Rela țiile publice – instrument de promovare a imaginii instituțiilor
publice”, revista Administrarea Publică, nr. 4, 2015.
Marușca, Laura, „Locul și rolul rela țiilor publice în cadrul reprezentan țelor diplomatice”,
Transylvanian Review of Administrative Sciences, 19/2007.
Ranta, Ana Elena, „Caracteristici ale activită ților de comunicare cu publicul în context
administrativ: aspecte teoretice și practic”, Revista Transilvană de Științe Administrative 2
(37)/2015, pp. 156 -175.
Rus, F.C., „Comunicarea în institu ții publice”, 2005 , Revista Transilvană de Științe
Administrative, nr. 1(13), pp. 116 -121.

41
Articole accesate pe internet

Aposto l, Anca, „Jurnaliste amenin țate la Vaslui: Adunăm tot satul și vă violăm”,
https://www.activenews.ro/stiri -locale/Jurnaliste -amenintate -la-Vaslui -Adunam -tot-satul –
si-va-violam -122226 , accesat la data de 4 martie 2019.
Bardulete, Miruna, „Fenomenul "După o lună în Vaslui". De ce râdem la glumele despre
vasluieni”, http://www.b365.ro/fenomenul -dupa -o-luna-in-vaslui -de-ce-radem-la-glumele –
despre -vasluieni_233043.html , accesat la data de 4 martie 2019.
Dinescu, Ana, „Gestul șocant al tatălui unuia dintre violatorii din Vaslui. Ce a făcut în fața
jurnaliștilor”, https://www.click.ro/news/national/gestul -socant -al-tatalui -unuia -dintre –
violatorii -din-vaslui -ce-facut -fata, accesat la data de 3 martie 2019.
Istrate, Teodor, „Majorare cu până la 20% a impozitel or în Vaslui, cel mai sărac jude ț din
țară. Motivul, ”gol” în buget după revolu ția fiscală,
https://www.libertatea.ro/stir i/majorare -cu-pana -la-20-impozitelor -locale -vaslui -cel-mai-
sarac -judet -din-tara-2043117 , accesat la data de 4 martie 2019.
„Mediul de afaceri”, site -ul Consiliului Jude țean Vaslui,
http://www.cjvs.eu/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=77 , accesat la data
de 3 martie 2019.
Neagu Ofelia, „Imaginea – capital valoros pentru organizatii. Construc ția imaginii”,
http://www.civic.md/resurse/materialeutile/82/365 -imaginea -capital -valoros -pentru -organizatii –
constructia -imaginii.html , accesat la data de 12 mai 2019.
Panaete, Mădălina, „Cum arată economia din Vaslui, unul dintre cele mai sărace județe,
unde antreprenorii români țin pe linia de plutire businessul ignorat de investitori străini”,
http://www.zf.ro/special/cum -arata -economia -din-vaslui -unul-dintre -cele-mai-sarace –
judete -unde-antreprenorii -romani -tin-pe-linia-de-plutire -businessul -ignorat -de-investitori –
straini -13222545 , accesat la data de 4 martie 2019.
Simbeteanu , Iulian, „ Mărturia șocantă a unei jurnaliste! Amenințată cu violul de
susținătorii celor șapte violatori din Vas lui”, https://www.libertatea.ro/ultima -ora/marturia –
socanta -a-unei-jurnaliste -amenintata -cu-violul -de-sustinatorii -celor -sapte -violatori -din-
vaslui -1171562 , accesat la data 4 martie 2019.
Voicu, Simona „Raportul exploziv care arată cum au fost tocate fonduri uriașe la Protecția
Copilului Vaslui: investiții mascate, cazări exclusiviste, studii ș i
telefoane”, http://adevarul.ro/loc ale/vaslui/raportul -exploziv -arata -fost-tocate -fonduri –

42
uriase -protectia -copilului -vaslui -investitii -mascate -cazari -exclusiviste -studii -telefoane –
1_5a1171805ab6550cb8505582/index.html , accesat la dat 3 martie 2019.
Voicu, Simona, „Statistica sărăciei la Vaslui: 40.000 de salariați la 90.000 de asistați
sociali. Patronatele: „Statul trebuie să intervină și să nu mai plătească nemunca”,
http://adevarul.ro/locale/vaslui/statistica -saraciei -vaslui -40000 -salariati -90000 -asistati –
sociali -patronatele -statul -trebuie -intervina -nu-mai-plateascanemunca –
1_592bfbbe5ab6550cb88f73b9/index.html , accesat la data de 4 martie 2019.
„Comuna din Vaslui unde femeile sunt cel mai des bătute de so ți. Din banii primi ți ajutor
au cumpărat frigidere și mobilă”, https://www.libertatea.ro/ultima -ora/comuna -din-vaslui –
unde -femeile -sunt-cel-mai-des-batute -de-soti-1319810 , accesat la data de 4 mart ie 2019.
„Cum trăiesc oamenii în cel mai sărac județ al țării, Vaslui”, http://stiri.tvr.ro/cum -traiesc –
oamenii -in-cel-mai-sarac -judet -al-tarii_79550.html , accesat la data de 4 martie 2019.
„Gravidă din Vaslui, bătută de iubit până ce i-a omor ât copilul din pântece. Cum a găsit -o
bărbatul când a ajuns acasă ”, https://stirileprotv.ro/stiri/socant/gravida -din-vaslui -batuta –
de-iubit-pana -ce-i-a-omorat -copilul -din-pantece -cum-a-gasit -o-barbatul -cand -a-ajuns –
acasa.html , accesat la data de 4 martie 2019.
„Episcopul Hu șilor, șantajat de trei preo ți: Ar fi fost filmat în ipostaze scandaloase
(VIDEO)”, https://b1.ro/stiri/eveniment/episcopul -husilor -santajat -de-trei-preoti -ar-fi-fost-
filmat -in-ipostaze -scandaloase -video -188890.html , accesat la data de 4 mart ie 2019.
„Sustinătorii celor șapte violatori din Vaslui i -au atacat pe jurnali ști! Vom aduna tot satul
și va vom viola ca să vede ți ce înseamnă viol! Fata e de vină!”,
http://www.wowbiz.ro/sustinatorii -celor -sapte -violatori -din-vaslui -i-au-atacat -pe-jurnalisti –
vom-aduna -tot-satul -si-va-vom-viola -ca-sa-vedeti -ce-inseamna -viol-fata-e-de-vina-
16340584 http://www.wowbiz.r o/sustinatorii -celor -sapte -violatori -din-vaslui -i-au-atacat –
pe-jurnalisti -vom-aduna -tot-satul -si-va-vom-viola -ca-sa-vedeti -ce-inseamna -viol-fata-e-de-
vina-16340584 , accesat la data de 4 martie 2019.
„Tupeu de violator! Aroganțele în libertate ale violator ilor din Vaslui”,
https://www.nasul.tv/tupeu -de-violator -arogantele -in-libertate -ale-violatorilor -din-vaslui –
sfidare -si-distractie -cu-iubitele -pe-facebook -gesturi -cu-mana -la-nas-a-la-udrea -si-
amenintari/ , accesat la data de 4 martie 2019,
„Sexgate în sutană“. Avocatul preo ților acuzați de șantaj: „Vor fi surprize și vor fi
picanterii în acest dosar. Voi, jurnaliștii, va trebui să le urmăriți“,
http://adevarul.ro/locale/vaslui/sexgate -sutana -avocatul -preotilor -acuzati -santaj -vor-

43
surprize -vor-picanterii -dosar -voi-jurnalistii -trebui -urmariti –
1_595643875ab6550cb8aa6f0f/index.html , accesat la data de 4 martie 2019.
„Trei preo ți din Vaslui au fost re ținuți de DNA. Slujitorii Domnului sunt acuza ți că l -au
șantajat cu filme compromi țătoare pe ÎPS Corneliu, Episcopul Hu șilor”, http://evz.ro/trei –
preoti -din-vaslui -au-fost-retinuti -de-dna.html , accesat la data de 4 martie 2019.
„Top 10 bancuri cu vasluieni. Câțiva vasluieni au fost păcăliți să deszăpezească o casă:
„Ni s -a spus că acolo e cârciumă“, http://adevarul.ro/locale/vaslui/top -10-bancuri –
vasluieni -cativa -vasluieni -fost-pacaliti -deszapezeasca -casa-ni-s-a-spus-e-carciuma –
1_54e758d2448e03c0fdd0bc8a/index.html , accesat la data de 5 martie 2019.

Rapoarte
„Decizia nr. 17 din 07.07.2017”, Camera de Conturi Vaslui,
http://www.cjvs.eu/downloads/rapoarte/pe2017/Raport_CC.pdf , accesat la data de 4
februarie 2019.
„Raport privind transparen ța decizională în anul 2017”, Consiliul Jude țean Vaslui,
http://www.cjvs.eu/downloads/rapoarte/pe2017/Raport_transparenta_decizionala_17.pdf ,
acces at la data de 4 februarie 2019.
„Ghid de elaborare a unei strategii de comunicare”, Asocia ția Ora șelor din România,
http://www.aor.ro/documente/ProiectulIntarirea/Ghid%20de%20elaborare%20a%20une i%20strate
gii%20de%20comunicare.pdf

Legi
Norme Metodologice nr. 123 din 7 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informa țiile de interes public, publicate în Monitorul Oficial al României
nr. 167 din 08.03.2002.