Vasile D. Elena Veronica [302767]
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Conf.univ. dr. Băltărețu Andreea
Absolvent: [anonimizat]
2019
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL
Posibilități de valorificare a potențialului turistic al județului Neamț
Coordonator științific:
Conf.univ.dr. Băltărețu Andreea
Absolvent: [anonimizat]
2019
INTRODUCERE
Turismul a devenit în zilele noastre o [anonimizat] (industrie, agricultură, comerț).
Turismul reprezintă modalitatea cea mai atractivă și cea mai la îndemană pentru a putea face export.
[anonimizat], [anonimizat], geografi, psihologi și sociologi.
[anonimizat], puternic ancorat în viața societății. Turismul are un caracter dinamic datorită fapului că se adresează unor segmente largi de populație și răspunde necesităților oamenilor de refacere a sănătății, de recreere și cunoaștere.
[anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], deoarece întalnim aici mai multe sisteme de turism: turism montan (reprezentat de întinderea județului pe toate cele trei forme de relief: câmpie, dealuri, munți, aceștia din urmă ocupând 51% din suprafața județului), turismul balneoclimatic (dispune de doua zone cu resurse balneare), turismul cultural ([anonimizat]), agroturismul și turismul rural.
[anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a crescut în ofertă. Necesitatea acestei lucrări este cea de a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], biserici,
[anonimizat], [anonimizat] ([anonimizat]).
În acest sens în capitolul I voi prezenta datele generale ale județului Neamț cu accent pe: [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat]rea potențialului turistic natural și antropic, descrierea destinațiilor turistice și a traseelor turistice oferite de județ, forme de turism practicate și nu în ultimul rând manifestări culturale, tradiții și obiceiuri.
În al treilea capitol, voi evidenția gradul de valorificare a resurselor turistice prezentând în structură și dinamică principalii indicatori ce caracterizează baza tehnico-materială și analiza circulației turistice din județ, urmărindu-se evoluția anumitor indicatori de circulație turistică pentru perioada 2013-2017.
În ultimul capitol, voi încercat sa propun modalități de dezvoltare și promovare a turismului în județul Neamț, analiza SWOT a turismului în județul Neamț, realizarea unei analize a sit-urilor de prezentare a județului, precum și modul în care agențiile de turism locale promovează ofertele turistice ale județului, formulându-se o serie de propuneri privind strategiile de promovare și dezvoltare atât a ofertei turistice cât și a turismului pentru obținerea unei creșteri a circulației turistice zonale.
Lucrarea de față abordează o temă de promovare prin marketing a valorilor, resurselor naturale și antropice din ținutul Neamțului.
Acest județ s-ar putea face și mai bine remarcat prin activitatea de marketing ce reprezintă o sursă de dezvoltare economică la nivel de județ. Atragerea turiștilor aici s-ar putea face în orice anotimp datorită cadrului natural și a monumentelor culturale existente.
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI NEAMȚ
Județul Neamț face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Est, teritoriul acestei regiuni îmbină perfect toate formele de relief. Întâlnim munți bogat împăduriți, un număr mare de lacuri, podgorii, iar în micile sate se regăsesc peste tot tradiții și obiceiuri locale ce fascinează pe mulți din vizitatorii străini.
Regiunea de dezvoltare Nord- Est deține un număr foarte mare de oferte turistice, tocmai din acest motiv este foarte îndrăgită de vizitatori, aceștia apreciază deasemenea că zona nu a fost afectată foarte mult de poluarea industrială și agricolă.
Este considerată deasemenea o zonă bogată în tradiții culurale, aici întâlnind renumiți poeți, scriitori și artisisti români cum ar fi: Nicolae Iorga, Mihai Eminescu și compozitorul George Enescu. Există muzee în fiecare regiune de o importanță deosebită, aici păstrându-se mărturii ce datează din timpuri de mult apuse, din epoca Neolitică, Getică, unele deținând exponente care reprezintă tradițiile și cultura zonei. Mai sunt completate de case memoriale, anticariate, galerii de artă, etc.
Județele Suceava, Neamț și Bacău captează atenția prin farmecul și numărul impresionant al celebrelor mănăstiri precum și prin măreția masivelor muntoși.
Un alt punct de atracție al regiunii îl reprezintă festivalurile rurale, meșteșuguri tradiționale, obiceiuri tradiționale, confecționarea costumelor tradiționale, țesutul și nu în ultimul rând bucătaria moldovenească.
Amplasare geografică
Județul Neamț se află în regiunea Moldova, situat în partea de Nord-Est a României, la limita dintre Carpații Orientali și Podișul Moldovei. Se învecinează la Nord cu județul Suceava, la Vest cu Harghita, la Sud cu Bacău iar la Est cu Vaslui și Iasi. Se face cunoscut prin frumusețea Masivului Ceahlău și a peisajelor în general.
Reședința județului este municipiul Piatra Neamț, se mai întâlnește și sub denumirea Târgul Pietrei sau Piatra. Suprafața județului este de 5.896 km patrați,ceea ce reprezintă aproximativ 2,5% din totalul teritoriului României.
Poziția geografică, varietatea condițiilor naturale cât și prezența în județ a unor așezăminte culturale și naționale de importanță, numărul mare de mănăstiri identificate precum și ospitalitatea oamenilor de pe aceste meleaguri, au determinat creșterea cererii turistice în decursul timpului.
Figura 1.1 Harta fizico-geografică a județului Neamț
Sursă: https://pe-harta.ro/neamt/
Organizarea administrativ-teritorială, populația, suprafața, religia
Județul Neamț cuprinde: 2 municipii respectiv Piatra Neamț și Roman, 3 orașe Bicaz, Roznov, Târgu Neamț, 78 comune, 344 sate.
La 1 ianuarie 2017 județul Neamț numără din totalul de 451.499 de persoane, din care 222.748 sunt de sex masculin, iar 228.751 de sex feminin, iar numarul persoanelor din mediul urban este de 159.623, iar in mediul rural 291.876 persoane.
Reședința județului Neamț este municipiul Piatra Neamț, ziua municipiului se serbeaza pe 24 iunie iar a municipiului Roman este sărbătorită la 30 martie.
Tabelul 1.1 Evoluția populației 2013-2017 în județul Neamț
Sursă: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Figura 1.2 Evoluția populației în județul Neamț
Din analiza datelor statistice reiese faptul că populația stabilă a județului Neamț numără 464758 locuitori in anul 2013, iar în anul 2017 numără 451499 locuitori, observându-se o scădere a populației în decursul anilor.
Tabelul 1.2 Evoluția populației pe grupe de sexe
Sursă: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Figura 1.3 Evoluția populației pe grupe de sexe
În urma datelor obținute și analizate populației rezidente pe grupe de sexe a județului Neamț numără 464758 locuitori în anul 2013, din care masculină 49,32% (229211 locuitori) respectiv feminină 50,68% (235547 locutori), iar în anul 2017 populația rezidentă numără 451499 locuitori, din care masculină 48,89% (222748 locuitori), iar feminină 50,66% (228751 locuitori), asta arată că atât populația de sex masculin cât și cea de sex feminin a fost într-o continuă scadere în decurscul anilor, înregistrându-se astfel o scădere între anii 2013-2017 de 0,43% a populației masculine și de 0,02% o scădere a populației feminine.
Tabelul 1.3 Evoluția populație pe medii de rezidență
Sursă: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Figura 1.4 Evoluția populație pe medii de rezidență
Conform datelor analizate reiese faptul ca în anul 2017 în mediul urban locuiesc 35,35% locuitori și 64,64% în mediul rural, fapt ce arată o pondere mai ridicata a populației din mediul rural în decurscul anilor.
În ceea ce privește structura confesională, marea majoritate a locuitorilor din județul Neamț sunt de religie creștin ortodoxă 87,14% cu o minoritate de romano-catolici 1,63%.
Componența confesională a municipiului Piatra-Neamț fiind reprezentată astfel:
-Ortodoxi (87,14%)
-Romano-catolici (1,63%)
-Necunoscută (9,85%)
-Altă religie (1,63%)
Figura 1.5 Componența Confesională a județului Neamț
Din punct de vedere al componenței etnice populația județului poate fi caracterizată ca fiind una compactă, fiind reprezentată de români în proporție de 88,94%, necunoscută 9,77% și altă etnie (lipoveni, maghiari, evrei) 1,2%.
Căi de transport în județ
Județul Neamț dispune de căi de transport rutier, feroviar și naval.
Drumurile publice din județul Neamț au o lungime totală de 2039 km din care:
8 drumuri naționale, având lungimea de 419 km, 44 drumuri județene cu lungimea de 727 km și comunale cu lungime de 893 km, drumuri comerciale cu lungimea de 649,615 km.
Județul Neamț nu este tranzitat de nici o autostradă, dar estul județului este traversat de drumul european E85 București-Suceava, acesta trece prin municipiul Roman se ramifica, în dreptul localității Săbăoani, în E58 spre Botoșani și E583 spre Iasi.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, drumrile naționale reprezintă o mică parte din rețeaua de transport rutier, iar investițiile de modernizare din ultimii ani s-au realizat în totalitate în infrasctructura rutieră județeană și comunală, mai exact prin eforturile administrațiilor locale și județe.
Rețeaua de căi ferate masoară 173 km teritoriul județului Neamț este străbătut de 3 tronsoane de cale ferată:
Bicaz-Bacău, Târgu Neamț-Pascani, Bacău-Roman-Pașcani.
Căi de transport navigabile
Portul turistic Bicaz, este localizat langă barajul Izvorul Muntelui, pe malul stâng și este constituit doar din ambarcațiuni de agrement.
Județul nu dispune de aeroport, cel mai apropiat aeroport de află în Suceava aflat la 65 km de Tîrgul Neamț, Aeroportul Internațional Iași la 110 km și Aeroportul Internațional Bacău la 111 km.
Situația economică
Profilul economic al județului Neamț, este constituit din diversitatea formelor de relief și tuturor resurselor naturale din acest ținut.
Județul Neamț se situează pe primele locuri în privința ratei somajului.
Potențialul energetic al râurilor, întinsele suprafețe de păduri, pășuni și de fânețe naturale, bogăția și diversitatea materialelor de construcții din aceea zonă, terenurile perfecte pentru agricultură din partea estică a județului, cât și factorul uman cu străvechile tradiții în diferite domenii de activitate, însumează surse importante ce au fost puse în valoare și au concurat la crearea unei structuri economice armonioase.
Principalele ramuri economice sunt: industria metalurgică, industria producătoare de textile, industria producătoare de substanțe chimice, industria lemnului și prelucrarea lemnului, industria producătoare și de furnizare a energiei electrice și termice, industria furnizare de gaze naturale și apă, industria alimentară și industria băuturilor, industria producătoare ale materialelor de construcții, industria producătoare de produse din minerale nemetalice, industria articolelor de îmbrăcăminte și nu în lutimul rând agricultura.
Dintre cele mai reprezentative societăți comerciale din județul Neamț se fac remarcate: Societatea Comercială Petrotub S.A. Roman, Societatea Comercială Moldocim S.A. BicazAgro Store SRL, Societatea Comercială Umaro S.A. Roman, Comerciala Electrica S.A Piatra Neamț, Societatea Națională a Petrolului Petrom S.A Sucursala Neamț, Societatea Comerciala Kober S.R.L Turturești, Morărit Panificație S.A. Agromec Roman S.A.
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA ȘI VALORIFICAREA RESURSELOR TURISTICE DIN JUDEȚUL NEAMȚ
Patrimoniul turistic al județului Neamț este compus atat din potențial turistic (natural și antropic), infrastructură (general și turistică) cât și structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului).
Elementele natural și antropice, resurse sau atracții turistice, toate reprezintă materia primă pentru activități turistice.
2.1 Resurse turistice naturale
Resursele naturale și antropice ale județului Neamț reprezintă materia primă pentru activitățiile turistice. Potețialul turistic al județului Neamț este unul deosebit de bogat.
Dezvoltarea turismului presupune existența unui potențial turistic care, să asigure integrarea anumitor zone sau regiuni cu atracție turistică în circuitele interne și internaționale și care să permită accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare. De asemenea, municipiul Piatra Neamț a fost atestat, în 2009, drept stațiune turistică de interes național, devenind astfel a doua localitate din judeșul Neamț, după orașul Târgul Neamț, ce a câstigat acest statut.
2.1.1Relieful
Relieful este variat, unități de relief predominante în județul Neamț sunt cele muntoase, reprezentată de Carpații Orientali, unitatea subcarpatică, este reprezentată de Subcarpații Moldovenești iar cea de dealuri de Podișul Central Moldovenesc. Relieful este orientat spre est, iar în partea vestică se regăsesc culmile înalte ale munților (800- 1907 m), după urmează treptele descrescătoare ale dealurilor subcarpatice (500- 700m), de podiș (400- 450 m) și lunci joase (100- 200m). Munții ce au o suprafață de 3006,96 km pătrați reprezintă 51% din suprafața total a județului, unitățile montane aparțin grupei centrale a Carpaților Orientali, munții au forma unor culmi și platouri relativ izolate, fracmentați de văi adânci, principalele subunități de pe teritoriul județului fiind reprezentate de: Munții Stânișoara (Vârful Bivolu – 1530m) , Munții Bistriței (Vârful Budacu -1859 m) Masivul Cheahlău (Vârful Ocașul Mare – 1970m), Munții Tarcău (Vârful Glodu – 1439m), Munții Hășmaș (Vârful Hășmașul Mare – 1792m), iar dealurile, podișurile și câmpiile ocupă 49% și însumează o suprafață de 2889,04 km pătrați.
Din întregul lanț al Carpaților, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant un doar prin frumusețea deosebită a peisajelor ce le oferă, cât și prin aspectul său impunător, fiind considerat în vechime „muntele sfânt”. Este situat la 10 Km de Bicaz, în vestul județului, ocupă o suprafață de 7.742,5 ha, adică 26,7% din suprafața masivului Ceahlău și este delimitat de văile Bistriței, Bistricioarei, Bistrei și Bicazului. Din punct de vedere geologic, Ceahăul este alcătuit din roci sedimentare: marne, argile, gresii, calcare și conglomerate, care, datorită eroziunilor au dat naștere numeroaselor stânci ce au o formă interesantă: Claile lui Miron, Căciula Dorobanțului, Cetățuia și Călugării, în jurul stâncilor țesându-se o serie de legende celebre.
Accesibilitatea în zona turistică a Ceahlăului se poate face prin patru drumuri transcarpatice modernizate: dinspre vestul țării , pe ruta Toplița – Borsec – Tulghes (DN15), din partea de nord, prin Bistrița – Vatra Dornei – Broștnei – Poiana Teiului (DN17B), dinspre sud-vest, prin Gheorgheni – Lacul Rosu – Bicaz (DN15D), din partea de est, prin Roman – Piatra Neamț – Bicaz (DN15D) și din partea de nord-est, prin Târgul Neamț – Poiana Largului (DN15B), stațiunea Durău și cabana Izvorul Muntelui sunt cele mai utilizate căi de acces în masiv, astfel apare si o a treia poartă de intrare reprezentată de traseul Bicazul Ardelean – Bistra – Poiana Stănile.
Delurile subcarpatice formează o fâșie continuă de la nord la sud, lată de 15 km incluzând depresiunile subcarpatice Neamț, Carcău- Bistrița și Talău ce se izolează precum câmpii colinare de-a lungul văilor ce sunt intens cultivate.
Figura 2.1 Structura reliefului în județul Neamț
2.1.2 Clima
Clima județului Neamț este temperat continentală, fiind diferențiată pe trepte de altitudine, ceea ce demonstrează fapul că este favorabilă pentru activitățile turistice.
Caracteristicile climei sunt determinate de particularitățile circulației atmosferice, de altitudine, de formele și fracmentarea reliefului, regimul climatic are un caracter mai continental în estul județului aerul fiind mai uscat și timp mai senin. Influenta ”barajului” muntos al Carpaților se resimte în special în anumite faze de iarnă, cand categoric au loc invazii de aer rece, arctic continental.
Astfel putem spune ca în zona muntoasă este favorabil pentru drumeții acest climat, în sezonul cald pe o perioada de aproximativ 6 luni, dar și iarna pe o perioada de 4 respectiv 5 luni pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Clima este în general blândă, cu veri scurte dar plăcute și ierni domoale. Din date statistice se cunoaște că temperatura maximă înregistată până acum a fost de 38,6 grade Celsius iar minima a fost de -32 grade Celsisu.
Temperatura medie anuală crește progresiv de la vest la est, respectiv din zona montană spre regiunea dealurilor subcarpatice și de podiș.Temperatura variază de la 2 garde Celsius în partea superioară a munților, până la 9 grade Celsius în zonele joase.
Precipitațiile au valori mai ridicate în regiunea montană, apoi aceste precipitații scad cu cât ne deplasăm spre zona de est (Ceahlău- Toaca peste 700mm, Piatra- Neamț peste 649mm, Roman peste 529mm).
2.1.3 Flora și fauna
Flora prezentă în județu Neamț este destul de bogată, variată și dispusă etajat. În pădurile din jur se întâlnesc în general conifere predominante fiind pădurile de brad, molid și pin, iar în celelalte părți ale județului se întâlnesc de obicei foioase ca de exemplu păduri de fag, stejar, mesteacăn, cireș, măr și plopi, dar și arbuști cum ar fi: corn, măceș, alun etc. Iar în lunci întâlnim salcii și plopi, alături de numeroase specii de graminee, flori și plante caracteristice stepei.
În județ se întâlnesc peste 1100 de specii de flori, iar în rezervațiile naturale ale județului au fost identificate peste 3000 de specii de plante inferioare, superioare și de asemenea specii de plante medicinale, valorificate de firma Plantavorel ce se găsește în Piatra Neamț, este unitate de marcă în domeniul cercetării și fabricării produselor fitoterapeutice, suplimentelor alimentare, a produselor nutriționiste, cosmetice și de uz balnear din plante medicinale, aromatice, cereale, legume, fructe și respectiv produselor apicole care dețin rezultate impresionante în tratarea diferitelor afecțiuni.
Gorunii seculari de lângă Văratic sunt cuprinși în revervația naturală Codrii de Aramă, iar mestecănii seculari din această zonă aparțin rezervației Pădurea de argint. Rezervația naturală Braniștea de la Nemțișor cuprinde o serie de stejari seculari.
„Ceahlăul este o insulă cu flori cum rar se găsesc. Toate se adună astfel pentru ca urcușul Ceahăului să reprezinte scara raiului, timp prețuit pentru trup, pentru minte, dar mai ales pentru suflet.”
Fauna beneficiază de adăpostul pădurilor de foioase și conifere, clima și relieful variat asiguând condițiile prielnice de trai.
Numeroase sunt speciile de interes cinegetic: căprioara, urs, lup, cerb, cocoș de munte, râs, pisică sălbatică, mistrețul, jderul, vulpea și iepurele, astfel ne putem da seama că în județ se poate practica turismul de vânătoare, turiștii putându-se caza în cabanele special amenajate cum ar fi: Scăricica, Teiuș, Durău etc. În păduri și livezi pot fi văzute: veverița, șoarecele-gulerat, pârșul-mare, șoimulețul-de-seară, ciocănitoarea-verzuie, sturzul-cântător, porumbelul-gulerat etc.
Dintre reptile, se întâlnesc șopârla –de-munte, gușterul, șerpi, iar dintre amfibii putem aminti broasca-brună, brotăcelul broasca-de-pădure și salamandra.
Rețeaua hidrografică este constituită dintr-un fond bogat de specii de pești mici cum ar fi: mreană, boiștean, porcușor etc., iar în lacurile de acmulare de la Bâtca Doamnei se întâlnesc specii de păstrăv, casas, biban, clean și știucă, toate acestea însumează atâtea tentații pentru amatorii de pescuit.
Mamiferele constituie elementele de podoabă din Munții Ceahlău: capra neagră, ciuta și cerbul, ursul, mistreșul, lupul, vulpea, veverița, râsul, pisica sălbatică sunt o parte din mamiferele întâlnite în județul Neamț. Cele 60 de feluri de specii semnalate în Ceahlău, reprezinta 17% din totalul speciilor din țară și amintesc doar câteva: brumărița de stâncă, cotobatura de munte, gaița de munte, pițigoiul de brădet și pițigoiul moșat, mierla gulerată, privighetoarea, gaița, forfecuța mugurarul, ciocanitoarea etc.
2.1.4 Hidrografia
Lungimea totală a râurilor ce traversează raza județului Neamț este de peste 2000 km. Principalul râu este Bistrița cu afluenții ei (Bistricioara, Bicaz, Tarcău, Cracău-58 km), având o lungime pe teritoriul județului de 118 km, urmat de râul Moldova cu o lungime de 70 km cu afluentii săi (Sărata, Ozana-54 km, Umbrari, Tolpița) și Siret cu 42 km.
Lacurile de pe teritoriul județului sunt artificiale, cele mai importante fiind: Izvorul Muntelui, Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei, acestea fiind amenajate în scopuri complexe: hidroenergetice, pentru atenuarea viiturilor, pentru irigații, piscicultură,ca și rezervă de apă sau pentru agrement.
Din punct de vederea al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii 30-40%.
Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, este situat la poalele Ceahlăului, pe cursul superior al râului Bistrița, la 4 km de orașul Bicaz, cunoscut și sub numele de „Lacul Bicaz” având o suprafață de 3120 hectare și cu un volum de apă de aproximativ 1251 milioane, este cel mai mare lac artificial amenajat pe râurile interioare din România, format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu același nume, barajul Izvorul Muntelui, având înălțimea de 127 m, este cel mai mare baraj de greutate de pe râurile interioare ale României. În apele sale se ridică Piatra Teiului, monument al naturii, înaltă de 23m, adâncimea medie a lacului este de 18 m și o adâncime maximă de 96 m.
Fauna lacului este constituită din: mreana, lostrița, păstrăv, babușca etc. Este singurul loc din Moldova unde se pot practica sporturi nautice, de la ski la scufundări iar din portul amenajat în vecinătatea barajului se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot închiria fie barcăi fie hidro-biciclete, ca și posibilități de cazari există disponibilități fie la motel fie la căsuțe.
Lacul Izvorul Muntelui este supranumit „marea dintre munți”, este singurul lac de interior pe care se serbează „Ziua Marinei” ( 15 august).
Figura 2.2 Lacul Izvorul Muntelui
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro.
Lacul Pângărați situat pe raza comunei Pângărați, fiind desemnat arie de protecție specială avifaunitistică, reprezintă o verigă importantă în păstrarea biodiversității și a habitatelor naturale pentru toate zonele estice din continentul european. Are o lungime maximă de 3700 m, lățimea maximă de 730 m și având o adâncime maximă de 14 m, un ultimul timp fiind preferată de populații de pescăruș, rațe iar precum specii de pești care trăiesc aici se numără: oblete, știucă, caras, biban, roșioară etc.
Lacul Cuiejdei (Lacul Crucii) este situat pe raza comunei Gracina, în Munții Stănișoarei, la 25 km de Piatra Neamț, este considerat unul din cel mai mare lac de baraj natural din România, însă din pricina colmatării, nu mai poate poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din țară ca volum de apă, rămânând în urma Lacului Rosu, format din mai multe etape, prin surpare și alunecare de teren, are o suprafață de 12,2 hectare, lungime de 1 km, lățimea medie de 102 m, adâncimea medie de 7,44 m, iar cea maximă lângă baraj de 16 m, este declarată arie protejată de interes național, populat cu păstrăv și se poate pescui doar cu autorizație. Totuși, aspectul său aduce tot mai mult cu celebrul lac din județul Harghitei, iar asemanarea făcându-se după trunchiurile de copaci ce străpung apă.
Figura 2.3 Lacul Cuiejdei (Lacul Crucii)
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro.
Lacul Vaduri ce este localizat pe raza comunei Pângărăcior, situat la o altitudine de 350 m, lac de acumulare cu o suprafață de 119 hectare, desemnat arie de protecție specială avifaunistică, reprezintă o zonă importantă pentru păsările ce se desemează pe culoare de migrație est carpatică și o verigă importantă în păstrarea biodivestității și a habitatelor naturale, se întâlnesc specii ca: lebăda de vară, rața mare, rața roșie și cu cap castaniu.
Cascada Duruitoarea situată pe raza localității Durău, la 1200 m altitudine în Masivul Ceahlău, este formată pe Pârâul Rupturii, se varsă în Valea Schitului și apoi în Lacul Bicaz, numele se datorează vuietului asurzitor pe care debitul de apă și căderea acestuia de la o înălțime de aproximativ 100 m îl provoacă și care poate fi auzit de departe, fiind astfel declarată monument al naturii și reprezină una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Parcul Național Ceahlău.
Figura 2.4 Cascada Duruitoarea
Sursă:https://instant-trips.blogspot.com.
2.1.5 Solurile
Condițiile pedogenetice din zona Neamț, au dus la formarea cernoziomurilor. Dealurile subcarpatice dețin soluri brune și luvisoluri albice. În locuri drenate, pe un substrat de roci argiloase, în alternanță cu nisipuri și, uneori, cu pietrișuri, se regăsesc soluri brune și brune luvice.
Versanții, care mărginesc depresiunea subcarpatică Ozana- Topolița, cuprind soluri brune acide, formate în condițiile acoperirii cu pădure de fag sau de gorun, cu afin. Pe marne, s-au format soluri intrazonale, determinate de rocă sau de excesul de umezeală (soluri humicogleice).
De-a lungul pârâiașelor cu un conținut bogat în săruri sau în jurul izvoarelor de sare apar soluri halomorfe (sărături).
Caracteristicile pedologice ale zonei au determinat modul de folosință al terenurilor, contribuind la diversificarea peisajelor.
2.1.6 Arii naturale protejate în județul Neamț
Pe teritouriul județului Neamț există 31 de arii naturale protejate și monumente ale naturii cu o suprafață totală de 44196,92 hectare, reprezentând 7,49% din suprafața județului.
Datorită prezenței în județ a unor asezăminte culturale și naționale de o deosebită importanță au fost declarate zone protejate următoarele:
Parcuri naționale:
Ariile naturale de interes atât natural cât și local ocupă o suprafață de 39.448 hectare, iar dintre acestea, cele mai impunătoare și impresionante sunt: Parcul Național Ceahlău și Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș.
Parcul Național Ceahlău în anul 1935 a fost declarat arie protejată de interes național, ocupând aproximativ 7739 hectare, Ceahlăul fiind considerat un adevărat Olimp al Românilor, iar principalele arii protejate de pe teritoriul parcului sunt: Monumentul naturii Cascada Duruitoarea, Rezervațiile științifice Polița cu Crini și Ocolașul Mare, Rezervația naturală acvatică a Lacului Izvorul Muntelui și forestieră Secu.
Figura 2.5 Parcul Național Ceahlău
Sursă:http://www.roturism-info.ro.
Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș fiind declarat drept arie protejată de interes național în anul 1990, ocupând o suprafață de 6793,64 hectare. Traversarea Cheilor Bicazului impresionează orice turist aflat în trecere pe drumul ce leagă județele Neamț și Harghita, prin superbitatea și înăltimea pereților de stâncă și sălbăticia peisajului, acesti 8 km de serpentine lasă de fiecare dată un o impresie foarte plăcută. Această zonă prezintă un deosebit interes științific din punct de vedere geologic, geomorfologic, paleontologic, peisagistic dar și din perspectiva diversității biologice generate de varietatea condițiilor geoclimatice. Precum rezervații naturale incluse în acest parc sunt: Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Cheile Sugăului, Avenul Licaș, Hășmașul Mare-Piatra Singuratică, Hășmașul Negru.
Figura 2.6 Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș
Sursă:http://www.turistderomania.ro.
Parcuri Naturale:
Parcul Național Vânători Neamț localizat pe raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători-Neamț, a orașului Neamț și a stațiunilor Balțătești și Oglini, În nordul județului, altitudinea medie este de 800 m, parcul adăpostește o paletă largă de valori naturale, culturale și istorice.
Teritoriul parcului adăpostește 4 arii protejate: Pădurea de Argint, Codrii de Aramă, Rezervația de stejar Dumbravă, Rezervația de zimbrii și fauna carpatică Radu Vodă. Programul de vizită a parcului este zilnic, între 08.00-17,00, vizitatorii pot afla aici amănunte privind creșterea zimbrilor, speciile vegetale toxice și otrăvitoare, portul popular specific zonei, având deasemenea posibilitatea de a admira imagini și eșantioane legate de aspectele enumerate anterior. La cerere în această zonă se pot organiza: traseu prin parc în cadrul cărora să poți primi informații privind flora și fauna, turul mănăstirilor, vizita la Depozitul de armăsari de la Dumbrava, comuna Timișești (călăria), plimări cu ATV-ul, excursii la Lacul Crucii cu mașini de teren.
Rezervații forestiere (în numar de 10), printre care le reamintim pe cele mai însemnate: Dobreni, Pângărani, Codrul Secular Runc, Secu, Goșman, Polița cu crini, Codrii de Aramă,
Codrii de Argint, Rezervația de stejar Dumbravă, Stejarul secular de la Bornis, Parcul dentrologic Roznov.
Rezervația de tisa Pângărați, situată pe raza comunei Pangarati, pe malul stâng al pâraului ce îi poartă numele, ocupă o suprafață de 1,5 hectare, iar ca și exemplare de tisa ar fi taxus baccata, cu vârste de peste 80 de ani, ce se amestecă cu exemplare de pin, brad, molid, ienupăr.
Stejarul secular de la Borniș este situat în satul Bornis, comuna Dragomirești, are o înălțime de 25 m, un diametru de 15 m și o vârstă de aproximativ 200 de ani.
Rezervația de stejar Dumbravă, situată între valea pârâului Neamț și cea a pârâul Nemțisor, la o altitudine de 445 m respectiv 470 m ocupând o suprafață de 56,6 hectare, fiind considerată rezervație de tip forestier, conservând o pădure de stejari secundari, cu vârste ce variază intre 150-200 de ani, aceasta face parte din Parcul Național Vânători Neamț.
Parcul dentrologic Roznov ce este situat în imediata apropiere a sensului giratoriu din centrul orașului Roznov , ocupă o suprafață de 3 hectare, reunește arbori seculari- stejari, fagi, castani și specii rare cum ar fi brad argintiu, pin alb, salcâm japonez, ulm și pin, fiind astfel declarată rezervație naturală.
Rezervația forestieră Codrii de aramă, ce este localizată pe dealu Filiorul din Comuna Agapia, la o altitudine ce variază între 550 m și 650 m, ocupând o suprafață de circa 21 hectare și este acoperită în cea mai mare parte din gorun fiindui alături si aproximativ 300 specii de plante, cei mai în vârstă arbori din această regiune au peste 135 de ani, deasemenea face parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este consacrată în literatura română „ …De treci codrii de aramă, de departe vezi albind/Si-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint…”(Mihai Eminescu- Calin – file din poveste).
Figura 2.7 Rezervația forestieră Codrii de aramă
Sursă: http://www.infoturism-moldova.ro.
Rezervația forestieră Pădurea de Argint, ca și punct de localizare se află pe teritoriul comunei Agapia, pe terasa inferioară a pârâului Topoliței, situat la altitudinea de 540 m, ocupând o suprafață de 2,4 hectare, cuprinzând plantație de arboret de mesteacăn, arborii cei mai bătrâni au vârstă de peste 100 ani, dar pădurea este completată și cu arbori de 20 și 50 de ani, rezervația putând a fi considerată de tip mixt, forestieră și peisagistică, deasemenea face parte din Parcul Natural.
Rezervația naturală Polița cu crini este situată în cuprinsul Național Ceahlău, localizat la 10 km vest de Bicaz, aceasta ocupă o suprafață de 370 hectare, este considerată rezervație natural-botanică, aici vegetează, în stare naturală, exemlare de zadă ce ating peste 30 m înălțime și un diametru de 90 cm.
Rezervații faunistice:Rezervația de zimbrii Neamț, Brateș, Borca.
Rezervația de zimbri și faună carpatică Dragoș Vodă, situată pe raza comunei Vânători-Neamț, în apropierea drumui național DN15 și a Mănăstirii Neamțului, În nordul Județului, se întinde pe aproximativ 30000 hectare. Acest loc repezintă una dintre cele mai mari și mai reprezentative rezervații din Europa și unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din județul Neamț, locul fiind fecventat îndeosebi de părinți cu copii, intrarea fiind de trei lei pentru cei mici respectiv cinci lei pentru adulți.
Din cei 28 de zimbri existenți la Vânători-Neamț, doar 5 exemplare din aceste vedete ale grădinii sunt găzduiți, în scop turistic de zimbrăria Dragoș Vodă , restul exemplarelor aflându-se în parcul de aclimatizare ce se întinde pe o suprafață de 180 hectare de teren. În această rezervație pe langă zimbri, se mai pot întâlni următoarele: cerbi carpatini, cerbi lopătari, căprioare, vulpi, ieupuri, ursi, lupi, precum categoric și o diversitate de păsări. Tot în rezervație mai întâlnim și câteva iazuri special amenajate pentru pescuit: crapi, caras, șalău, știucă sau biban, cel mai atractiv fiind Lacul Zimbrăriei, situat chiar la intrare în rezervație și tot aici întalnim construcția foișorului de observație contruit pentru turiștii ce ajung aici pentru a putea observa cat mai bine mișcările erbivorelor protejate.
Este astfel una dintre cele patru arii protejate în Parcul Natrural Vânători Neamț, aici au fost filmate și câteva secvențe ce au fost incluse în marile ecranizări Frații Jderi (1947) și Stefan cel Mare-Vaslui 1475 , ambele filme fiind realizate în regia lui Mircea Drăgan.
Figura 2.8 Rezervația de zimbri și faună carpatică Dragoș Vodă
Sursă: https://blog.hotelguru.ro.
Rezervația Borca, se află în partea nord-estică a Munților Bistrița, mai exact la limita vestică a județului Neamț cu județele Harghita și Suceava, a fost declarată arie protejată încă din 2000. Aceast este formată din parcele de pădure de rășinoase cu fag și a fost constituită pentru protejarea cocoșului de munte.
Rezervații floristice:
Rezervația naturală Dealul Vulpii situata pe versantul sud-vestic al dealului Vulpii, mai este cunoscută și sub denumirea de Ochiul de stepă, ocupând o suprafață de 2 hectare și este considerată o rezervație foristică de interes național, cuprinzând 28 de specii de plante care caracterizează stepa. Ca și perioadă optimă de vizitare a rezervației este 15 martie- 15 aprilie.
Figura 2.9 Rezervația naturală Dealul Vulpii – Ochiul de stepă
Sursă: https://samsara11.wordpress.com.
Rezervații paleontologice: Locul fosilelor Cozla, Locul fosilelor Pietricica, Locul fosilelor Cernegura, Locul fosilelor Agârcia.
Din punct de vedere geologic atât munții Cozla(679 m), Petricica(530 m) cât și Cernegura(852 m), fac parte din zona marginală a munților și reprezintă ultima treaptă a Carpaților, situați la zona de contact dintre Carpați și Subcarpați. Acestea sunt formate din calcare de Doamnă, strate de Bisericani, Gresii de Lucacești, marne brune etc.
Cu foarte mult timp în urmă, pe aceste locuri era o mare în care trăiau pești și scoici caracteristice zonelor cu climat subtropical, aceste lucruri fiind confirmate de numeroaselor genuri de fosile descoperite în aceste locuri și care sunt specifice mărilor și oceanelor calde, astfel acești munți au fost declarați pentru importanța lor rezervații paleontologice ce sunt desfășurate pe 53 ha.
Tot aici s-au descoperit fosile unice în lume ce pot fi admirate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț.
Rezervații acvatice: Lacul Izvorul Muntelui, Lacul Cuejdel (informații privind detalii despre aceste lacuri sunt menționate la subcapitoul de hidrografie), Pârâul Borcuța.
Pârâul Borcuța, este coniderată o arie protejată și reprezintă o zonă montană de interes acvatic, situat la o altitudine de 1600m.
Arii de protecție specială avifaunistică: Lacul Vaduri, Lacul Pângăriți (informații privind detali despre acestea sunt furnizate in cadrul subcapitolului de hidrografie).
Rezervații geologice,monumente ale naturii, numite și creații ciudate ale naturii și formațiunile carstice din județ: Cascada Duruitoarea, Cheile Bicazului, Cheile Șugăului, Stânca Șerbești, Piatra Teiului, Peștera Toșorog, Peștera Munticelu, Patru stejari seculari și un ulm secular, Căldările Urșilor, Peștera Tunel, Peștera Groapa cu Var.
Stânca Șerbești este situată pe teritoriul comunei Stefan cel Mare, mai exact în depresiunea Cracăului, la 17 km nord-este de Piatra Neamț și este declarat monument al naturii, are o altitudine de 512 m, fiind constituită din bancuri de gresii dure, stânca cu chip de om își datorează forma deosebită atât față de poziția stratelor de roci din care este alcătuită dar și din pricina durității lor.
Cheile Bicazului, este o zonă geografică foarte pitorească din România, se află la numai 20 km de oeașul Bicaz și la 52 km de Piatra Neamț, aici vă puteți bucura de frumusețea naturală a uneia din cele mai atrăgătoare zone din țară, dețin o lungime de 8km întinzându-se între stațiunea Lacul Roșu și satul Bicaz și este inclusă în Parcul Național Cheile Bicazului Hășmaș situat pe teritoriul județelor Harghita și Neamț. Acestea fac legătura dintre Transilvania și Moldova.
Cascada Duruitoarea situată pe raza localității Durău, la 1200 m altitudine în Masivul Ceahlău, este formată pe Pârâul Rupturii, se varsă în Valea Schitului și apoi în Lacul Bicaz.
Stânca Piatra Teiului ce este situată langă viaductul din comuna Poiana Largului, în apele lacului de acumulare Ivzorul Muntelui, la 44 km de orașul Bicaz, zona este cunoascută drept Coana Lacului fiind punctul în care se întâlnesc cele patru drumuri care vin dinspre Moldova și Transilvania, se află la o altitudine de 508 m și are o înălțime de 23 m. Este adusă probabil de ghețari, este alcătuită din calcare recifale cretacice, în compoziția rocii intră o bogătașă faună fosilă șarmtică. Este denumită de localnici „Piatra Dracului”, de ea sunt legate numeroase legende, despre care a scris Alecu Rusoo, se spune că stânca își schimbă locul în fiecare noapte, iar atunci cand dracul vine la ea, toate focurile din localitățile vecine se sting și toate animalele tac, o altă legendă vorbește depre căpcăunul care fură fetele, le duce la poalele muntelui și le transformă în stane de piatră cu înfățișări ciudate.
Figura 2.10 Stânca Piatra Teiului
Sursă: https://adevarul.ro.
Peștera Tașorg, cunoscută și sub numele de Jgheabul cu gaură este situată pe teritoriul comunei Bicaz Ardelean, la 28 km sud-est de orașul Bicaz, pe valea Bradului, in nord-estul Munților Hășmaș, se află la o altitudine de 965 m, aceasta s-a dezvoltat în conglomerate cretacice, având aspectul unui labirint subteran. Are o lungime de 423 m, fiind considerată cea mai lungă peșteră în congolmerate din Romania, astfel fiind declarată rezervație naturală mixtă. Aici locuiesc o importantă colonie de lilieci, ce sunt pe cale de dispariție, din pricina distrugerii habitatelor din interiorul peșterii. Peștera nu este elecrtificată și nu dispune de amenajări, în prezent este inactivă, vizitarea ei se poate face numai pe anumite trasee, din cauza posibilelor prăbușiri și a dificultăților întâmpinate în parcurgerea unor aventuri, tuneluri respectiv galerii.
Cheile Șugăului situate pe raza comunei Bicaz-Chei, se află în zona Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, fenomen castric, cu microrelief caracteristic, format prin eroziunea calcarelor, sub formă de canion, cu o lungime de 350 m pe care se află un șir de cascade. Formațiunile calcaloare din Cheile Șugăului sunt unicate în Europa, de remarcat în această zonă este prezența unor elemente peisagistice de referință: pereți verticali și surplombanți, turnuri de ace calcaloare, chei înguste, marmite de eroziune, peșteri etc. Aici pot fi întâlnite capra neagră, râsul, pisica sălbatică și lilieci, rezervația deține o suprafață de 90 hectare.
La trei căldări denumită și Căldările Urșilor sitută la înălțimea maximă a Muntelui Cozla 679 m, aceasă ciudată creație reprezintă un perete de intră în care se află săpate trei scobituri rotunde, originea lor este incertă unii specialiști consideră că este vorba de un fenomen carstric, alții le atribuie o natură periglaciară în timp ce alți cercetători le califică drept marmite eoliene formate prin acțiunea îndelungată a vânturilor.
Peștera Tunel mai este denumită Peștera Șura Glodului, situată în creasta Piatra Goldului, în cadrul rezervației Cheile Sugăului, localizată pe raza comunei Bicaz- Chei, la capătul sudic al Masivului Munticel. Aceasta se prezintă sub forma unui tunel săpat în masivul de piatră de forțele naturii.
Peștera Groapa cu Var ce se află pe teritoriul comunei Ceahlău, mai regăsim și peștera 3 Fântâni aflată în comuna Damuc.
Culoarele de vale ale Siretului, Bistriței și Moldovei ocupă un loc aparte în relieful județului având aspectul unor campii lungi, dezvoltate la o atitudine de 180-200 m.
2.2 Resurse turistice antropice
Județul Neamț este o zonă bogată în tradiții culturale. Atât în municipiile cât și în orșele județului există muzee deosebit de importante, unele păstrând importante mărturii din epoca neolitică, getică și preromană, ce găzduiește frecvent turnee ale colecțiilor de artă modernă europeană, tot aici întâlnim numeroase și valoroase mănăstiri, cetăți, case memoriale, un han celebru și trei stațiuni turistice: Oglinzi, Negulești și Durău, toate acestea favorizând turismu cultural-religios, de tratament, de odihnă și de posibilitate a practicării sporturilor de iarnă. Astfel turiștii sunt atrași de aceste locuri fie datorită minunatelor priveliști și a climei plăcute, fie datorită numeroaselor vestigii istorice întalnite la tot pasul.
Resursele antropice, create de mâna omului au menirea de a îmbogății și a facilita valorificarea rațională a potențialului turistic natural, astfel asigurând premisele transformării acestei oferte potențiale într-o ofertă turistică afectivă.
2.2.1 Resurse turistice cultural-istorico-religioase
Obiective turistice religioase
Zona Neamț este considertă o zonă încărcată cu spritualitate, cuprinzând 53 de lăcașe de cult (biserici și schituri).
Județul Neamț ocupă locul I ca număr de schituri și mănăstiri.Vom aminti cateva dintre cele mai importante mănăstiri din această zonă:
Mănăstirea Agapia, este singura dintre mănăstirile din Moldova și din România care poartă numele de “dragoste creștină”, provenind din grecescul „agapis” construită mai exact între 1642-1644, de hatmanul Gavril Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, a cărei sfințire a avut loc la 12 septembrie 1647, oficiată de Varlaam al Moldovei. Mănăstirea până în anul 1803 a fost locuită de călugări, iar după această data a fost locuită de peste 400 de maici. Pictată de către marele pictor român Nicolae Grigorescu în anul 1858, aceasta îmbină caracteristici ale stilului bizantin cu stiulul neoclasic și cu arta românească. Deține o colecție de artă medievală și religioasă și o bibliotecă care cuprinde un fond de carte veche (cărți și manuscrise vechi).
Biserica poartă hramul „Sființilor Mihail și Gavril” (8 noiembrie) și “Paraclicul Nașterea Maicii Domului”
Figura 2.11 Mănăstirea Agapia
Sursă: https://instant-trips.blogspot.com.
Mănăstirea Văratec a fost ctitorită în anul 1785 de Maica Olimpiada, pictura din interior datează din secolul XIX-lea și este în stil neobizantin. În ansamblul monahal se găsesc și bisericile „Adormirea Maicii Domului, „Schimbarea la Față” și „Sfântul Ioan Botezătorul”, în umbra căruia în micul cimitir se află mormântul Veronicăi Micle, marea iubire a lui Mihai Eminescu. Este o mănăstire de maici, poartă hramul „Adormirea Maicii Domului” (15 august) și deține un muzeu de artă medievală și o bibliotecă cu peste 6000 de volume, din care multe manuscrise și tipizate vechi.
Mănăstirea Secu este un așezământ monahal care dainuie de peste 500 de ani și integrează influențe muntenești, este reprezentativă pentru arhitectura moldovenească, iar catapeteasma din lemn de tei este scluptată în stil baroc și poleită cu aur, iar pictura datează din 1850. Ctitorie a marelui vornic Nestor Ureche , ridicată doar în patru luni în anul 1602, mănăstirea cuprinzând și paraclisul „Adormirea Maicii Domului”, zidit din piatră, paraclisul „Sfântului Nicolae”, refăcut în 1823, biserica Bogoslovul, ctitorie din 1832 a Mitropolitului Veniamin Costache și deține o bogată colecție de obiecte de patrimoniu. Este o mănăstire de călugări și poartă hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, aici se află Icoana Cipriotă, cea mai de preț icoană a mănăstirii Secu.
Figura 2.12 Mănăstirea Secu
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro.
Mănăstirea Sihăstria, ctitorie ce datează din 1655 a Sihastrului Atanasie, reconstruită din piatră în 1740, incendiată de turci și refăcută în 1842 din piatră de râu și cărămidă, prezintă stil clasic moldovenesc și adăpostește obiective bisericești, vase liturghice și o bibliotecă cu o mare valoare istorică și clturală. De această mănăstire țin schiturile: „Sfântul Daniil Sihastrul” sau „Râpa lui Coroi”, „Sfânta Cruce” sau Poiana Lui Ioan și cel mai important „Sihla” în apropierea căruia se află peștera unde a trăit Cuvioasa Teodora. Este o mănăstire de călugări și poartă hramul „Nașterii Maicii Domnului” (8 septembrie).
Figura 2.13 Mănăstirea Sihăstria
Sursă: http://www.portalturism.com.
Mănăstirea Războieni situată pe raza comunei Războieni, ctitorie a lui Stefan Cel Mare, ridicată la doua decenii după bătalia cu turcii din 1476, situată la Valea Albă, în locul numit Război. Este o mănăstire de maici, poartă hramul „Sființilor Mihail și Gavril” (8 noiembrie) și așezământul are și rol de mausoleu, singurul de acest fel din țară, deoarece în groapa comună a altarului și a pronaosului se găsesc osemintele ostașilor moldoveni căzuți la luptă.
Mănăstirea de pe Muntele Ceahlău(1850 m altitudine), ctitorie ce datează din anul 1993 de un fost Mitropolit al Moldovei și Bucovinei I.P.F Daniel, actual Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Figura 2.14 Mănăstirea de pe Muntele Ceahlău
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro.
Mănăstirea Durău localizată în stațiunea Durău, a fost construită pe locul unui schit de maici, de către una din fiicele domitorului Vasiel Lupu și a fost împodobită cu picturi de ceară, în tehnica encaustică, de către marele pictor Nicolae Tonițză și ucenicii săi. Mănăstirea deține o icoană mare, argintată, a Maicii Domului, despre care se spune că este făcatoare de minuni și tot aici se află și Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Daniil Sihastriu’.
Mănăstirea Bistrița situată în comuna Alexandru cel Bun, la început a fost o biserică din lemn, apoi a urmat biserica din piatră a lui Alexandru cel Bun (1402) , zidurile de apărare înălțate de Petru Rareș ca mai apoi să fie refăcută din temelii a frumoasei biserici Adormirea Maicii Domunui, de către Alexandru Lăpușneanu (1554), este zidată in stil bizantin, bogat ornată, având ușa de la intrate păstrată din momentul construirii, biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Izvorul Tămăduirii”, este mănăstire de călugări. Are o mare valoare istorică și arheologică, numărându-se printre cele mai vechi mănăstiri din Moldova. În interiorul mănăstirii Bistrița se păstrează Icoana Sfintei Ana, făcătoare de minuni, primită în dar de la împăratul Manuel II Paleolog lui Alexandru cel Bun.
Figura 2.15 Mănăstirea Bistrița
Sursă: www.crestinortodox.ro.
Mănăstirea Bisericani situată pe raza comunei Alexandru cel Bun, ctitorie din 1520 din vremea domnitorilor Moisa Gavrilă și Vasile Lupu, aici s-au făcut lucrări de extindere și apărare, este o mănăstire de călugări, biserica poartă hramul „Buna Vestire” (25 martie).
Mănăstirea Pângărați se află în comuna Pângărați, ctitorie din piatră, din 1560 a lui Alexandru Lăpușneanu, mănăstire de călugări și poartă hramurile „Sfantului Dimitrie, Izvorătorul de mir” (26 octombrie) și „Sființilor Arhangheli Mihail și Gavril”.
Mănăstirea Neamț datează din secolul al XIV-LEA și este cea mai veche și însemnată mănăstire din Moldova, fiind denumită și „Ierusalimul Ortodoxiei Române”, datând o succesiune de ctitori ale voievozilor Petru Mușat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) și Stefan cel Mare (1457-1504), este cea mai mare și expresivă dintre toate ctitoriile lui Stefan. În biserică se află o icoană a Maicii Domului, făcătoare de minuni, pictată în anul 665 în Ierusalim, pe care domitorul Alexandru cel Bun a primit-o în dar de la Împăratul bizantin Ioan al VII-lea Paleologul, iar în biserica mică, se află o altă icoană care o înfățișază pe Maica Domului cu trei mâini. Această importantă mănăstire din Moldova deține și cea mai veche bibliotecă mănăstirească și deține peste 19000 de volume de cărți și manuscrise, precum și un muzeu ce ilustrează intensa activitate culturală desfășurată de-a lungul secolelor.
Figura 2.16 Mănăstirea Neamț
Sursă: www.crestinortodox.ro.
Alte mănăstiri din județul Neamț am putea aminti de: Mănăstirea Almaș (1715), Mănăstirea Horația (1428), Mănăstirea Nechit (1875), Mănăstirea Tazlău (1497), Mănăstirea Peștera (1993-1997), Mănăstirea Tarcău (1883), Mănăstire Sihla (1741), etc.
Biserici din județul Neamț:
Catedrala Episcopală Ortodoxă din Roman, poartă hramul„Cuvioasa Parascheva”(14 octombrie), ctitorie a lui Petru Rareș, pictată la porunca lui Alexandru cel Bun, are cinci nivele, iar clopotele din turn sunt foarte vechi, în număr de trei dotate de Stefan cel Mare.
Biserica romano-catolică Coborârea Sfântului Duh se găsește în comuna Tămășani (1879), este cunoscută ca fiind cea mai mare biserică romano-catolică din România.
Biserica Domnească Sf.Ioan (1497-1498),Curtea Domească (1470) și Turnul Clopotnița (1499), reprezină un ansamblu arhitectural, se găsește în centrul orașului Piatra Neamț și este ctitorită de Stefan cel Mare.
Figura 2.17 Biserica Domnească Sf.Ioan
Sursă: https://www.lumeasatului.ro.
Biserica Precista Maria, localizată în Roman , ctitorie ce datează din 1569 a Doamnei Ruxandra Lăpușneanu ca mai apoi să fie refăcută din temelii în 1753 cu ajutorul domnitorului Constantin Racoviță.
Biserica Sf. Nicolae situată în municipiul Roznov, ridicată în 1884-1892, făcându-se remarcată prin puternicele influențe slave. Pictura interioară este opera lui Costin Petrescu, autor al celebrei fresce de la Ateneul Român (București), iconostasul impresionează prin bogăția ornamentației și este realizată la Moscova din bronz aurit.
Biserica Armenească situată în Roman ctitorie din 1609, Biserica romano-catolică Sf.Fecioara Maria Regina (1956-1958), situată în comuna Tămășani, constucție în stil gotic modern, întinzându-se pe o suprafață de 1144 m pătrați.Biserica romano-catolică Sfântul Iosif Muncitorul, situată în municipiul Piatra Neamț, construită în 1895 și suferind renovări în cursul anilor 1936-1939. Biserica romano-catolică Sf.Mihail- Săbăoani, ctitorită între anii 1898-1902, prin eforturi multiple ale comunității romano-catolice din Moldova. O donație importantă fiind orga mare cu 26 de registre oferită Regele Carol I.
Biserica Adormirea Maicii Domnului localizată în Piatra Neamț (1930)
Biserica Sf. Gheorghe situată în comuna Stefan cel Mare, ctitorită în 1636 de Vasile Lupu, aici aflându-se mormântul prințului Al.Cantacuzino (1859).
Biserica Schimbarea la Față, se situează în Piatra Neamț, citorie din 1530 a lui Petru Rareș și refăcută de Alexandru Lăpușneanu în 1560.
Printre alte lăcașurile sfinte se numără și schiturile din județ cum ar fi: Schitul Icoana Nouă (1946), Schitul Sihla (1741), Schitul Vovidenia , Schitul Nifon (1664 și reînființat în 1991), Schitul Hărăicioara (localizat în crăpătura unei stânci) etc.
Obiective turistice istorice
Cetatea Neamț situată pe strada Arcașului nr.1, pe un panou al dealului Pleșu, dominată de Depresiunea Neamț, la 480 m altitudine, în apropierea orașului Targu Neamț.
Cetatea Neamț este o creație moldovenească ridicată la sfârșitul secolului al XIV-lea de către Petru I, cetatea cunoaște cea mai înfloritoare perioadă pe timpul lui Stefan cel Mare, urmt de Petru Rareș și Vasile Lupu. Atestat documentar pentru prima oară în 1395, face parte din categoria monumentelor medievale de valoare excepțională din România.
Fundația este construită în trepte, ziduri groase de 2-3 m și înalte de 12 m, prevăzute cu creneruri și patru tunuri de apărare în colțuri, sprijinită pe 11 piloni. După lucrările de restaurare desfășurate între anii 2007-2009, cetatea a căpătat o imagine mult mai atractivă pentru toți turiști, indicatoarele te îndrumă să urmezi un itinerariu care trece prin camere amenajate ca in perioada secolelor XIV-XVII. Pe partea de est pot fi vizitate, la parter și demisol, închisoarea, monetăria, camera cu provizii iar la etaj se află neagra temniță, paraclisul Sf. Nicolae, o cameră de locuit, camera pârcălabrului și camera domițelor. Pe latura de sud se află un lapidarium și o terasă, în partea de sus se află locul de belvedere pentru Ozana cea minunată și frumos curgătoare și deasemenea o priveliște a târgului din cetate. Pe partea de vest se pot vizita sala armelor, sala de sfat și judeccată, o sală de tăcere, un iatac și o cameră de taină. În interior atmosfera este relaxantă pentru turiști datorită expozițiilor de obiecte din vremuri trecute, aici există și o fântână care ajungea la pânza freatică. Pe latura de nord nu există încăperi, aici se află doar zidul de incintă, imaginea care predomină peisajul fiind steagul roșu al Moldovei, cu capul de bour, ce flutură pe coama cetății.
Cetatea Neamț si-a deschis porțile în fața ostașilor lui Mihai Viteazu, care se ploclama domn al Moldovei, realizând astfel prima unire a celor trei țări românești, în anul 1600.
Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetății Neamț este desemată în anul 1961, când a fost apărată de un mic grup de plăieși, ce a rezistat în fața atacurilor armatei poloneze, conduse de Ioan Sobieski, această bătălie fiind descrisă de Costache Negruzzi, în nuvela sa „Sobieski și românii”.Ziua cetății este în 2 iulie, data la care este sărbătorit Stefan cel Mare și Sfânt.
Figura 2.18 Cetatea Neamț
Sursă: https://instant-trips.blogspot.com.
Cetatea Noua a Romanului, este situată pe malu stâng al Siretului, în apropierea confluenței cu Moldova, în comuna Sagna, la 5 km de municipiul Roman. Construită în timpul lui Stefan cel Mare, fortificația de piatră, constituie singura cetate ce nu s-a ridicat conform tradiției și practicii medievale pe locuri dominate, greu acesibile. Construită în 1466, când Stefan cel Mare se străduia să creeze puncte de rezistență și în partea sudică a țării. Distrusă în timpul campaniei otomane din 1476, condusă de Mohamed al II-lea, cetatea a fost refăcută până în februarie 1478, asta până în anul 1675, când a fost din nou distrusă, la ordinele lui Dumitreșcu Cantacuzino. În prezent, din vechea cetate, se mai regăsesc doar câteva movilede pământ și piatră.
Cetatea Bâtca Domnei Piatra Neamț localizată la km sud-vest de oraș, ocupă o suprafață de 20000 mp pe creasta înălțimii, elementele de cultură materială aparțin epocii neolitice, monument istoric accesibil doar arheologic.
Cetatea Mușatină este cel mai vechi monument istoric și de arhitectură, ce este amintită pentru prima oară într-un documentar emis de cancelaria voievodului Roman I Mușat la 30 martie 1392. A fost construită de către Petru I Mușat (1375-1391) spre sfârșitul domiei sale. Ea era situată pe platoul din stânga Moldovei și avea forma unei potcoave, fiind construită pe principiul pailisadelor din bârne de lemn și pământ. Cetatea Mușatină de la Roman nu a avut o existență prea îndelungată, astfel în jurul anului 1410, la începutul domniei lui Alexandru cel Bun, cetatea de la Roman a fost abandonată.
Ansamblul Curții Domnești Piatra Neamț situat în Piața Libertății din municipiul Piatra Neamț, pe micul platou din centrul orașului, ansamblu arhitectural este alcătuit din Curtea Domnească, biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” și Turnul- Clopotnița, ale căror începuturi datează din perioada 1468-1475 fiind ctitoria lui Stefan cel Mare. Inițial construcțiile au fost de mare amploare, ulterior s-au mai putut identifica o parte din pivnițele domnești amenajate și fragmente din latura sudică a zidului din incintă.
Colecția muzeală Curtea Domească a fost inclusă în circuitul expozițional al Complexului Muzeal Județean Neamț, expoziția cuprinzând atât materiale arheologice tridimensionale cât și documentare din Evul Mediu, ce au fost descoperite atât în zona Curții Domești, cât și în alte puncte de pe raza municipiului Piatra Neamț.
Figura 2.19 Ansamblul Curții Domnești Piatra Neamț
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro.
Hanul Ancuței, construcție ce datează din secolul al XVIII-lea. Marele scriitor Mihail Sadoveanu scrie despre aceasta în opera sa: „Hanul Ancuței nu era han, era cetate. Avea niște ziduri groase de ici până colo și niște porți ferecate…În cuprinsul lui se puteau oploși oameni, căruțe și vite…”.
Era locul frecventat de negustorii care se deplasau pe Valea Moldovei spre Făliceni și Suceava sau spre Roman și Iași, cât și de localnicii care veneau la târgul de la Tupilați. Locul de popas era renumit datorită vinului bun, servit de Ancuța cea tânără.
Construcția de azi păstrează tradiția și specificul locului, dar cu amenajările corespunzătoare cerințelor actuale, oferind turiștilor un popas de vis, agreabil.
Figura 2.20 Hanul Ancuței
Sursă: http://www.turistderomania.ro.
Tot din zona bogată în tradiții culturale mai fac parte și următoarele case memorabile, cu o valoare impresionantă ca și obiective turistice, printre acestea putem aminti:
Casa Iochim din Roman, contruită în 1864, facându-se remarcata în Moldova prin turnul de intenție florentină, în prezent aici se află Biblioteca Municipală.
Casa Nevruzzi din Roman, construită în prima jumătate a secolului XIX-lea, această locație îmbină masivitatea caselor boierești din epoca respectivă cu eleganța elementelor specifice barocului târziu, în unele încăperi tavanele sunt împodobite cu picturi realizate în 1882, iar în prezent găzduiește muzeul de istorie.
Casa vornicului Done (Casa Celibidache) din Roman, considerată un monument istoric, aici s-a născut în 1912 Sergiu Celibidache, cunoscut ca fiind cel mai valoros dirijor al tuturor timpurilor. Construcția uimește prin arhitectura inedită.
Casa Elena Cuza din Piatra Neamț. În aceasta casă a fost vizitată Elena Cuza soția lui Alexandru Ioan Cuza cu o lună înainte să moară de Nicolae Iorgac(1909), construția nu are calități arhitecturale deosebite.
Hanul de la Cârligi (ridicat probabil în a doua jumătate a secolului al XVII-lea)
Conacul Crupenschi din Podoleni, considerat monument istoric.
Obiective turistice culturale- Muzee și case memoriale
Muzeul memorial Ion Creangă din Humulești, situat pe strada Ion Creangă din Humulești-Târgul Neamț, ridicată în 1830, se află pe lista celor mai importante monumente istorice din județul Neamț. Muzeul memorial funcționează în vechea casă a familiei scriitorului. Scopul său a fost unul dublu: pe de o parte, promovarea vieții și operei autorului, în special capodoperei „Amintiri din copilărie”, prin expoziția foto documentară care îmbracă pereții din spațiile de la intrare, iar pe de altă parte scoaterea în relief, semnalarea vieții etnografice a locuinței și anexelor (magazine, grajduri, șoproane), care oferă indicii în privința stilului de viață al oamenilor, al ocupațiilor tradiționale și meșteșugurilor țăranilor români din secolul respectiv. Acesta reprezintă, dincolo de semnificația sa istorico-literară și sentimentală, un proces cert al arhitecturii populare specifice perioadei și ariei etno-culturale în care se poate încadra.
Figura 2.21 Muzeul memorial Ion Creangă din Humulești
Sursă: http://www.romania-actualitati.ro.
Muzeul memorial Calistrat Hogaș, ce este localizat pe strada ce îi poartă numele, în Piatra Neamț, construit în anul 1885 și amenajat în anul 1969, reprezintă unicul muzeu dedicat clasicului literaturii româneși functionează chiar în casa în care a locuit scriitorul ce mai mare parte a vieții. Clădirea este înscrisă pe lista monumentelor de arhitectură Complexului Muzeal
județean Neamț, în interiorul clădirii sunt expuse documente de familie, manuscrise, mobila originală, precum și obiecte personale ale scriitorului.
Muzeul memorial Mihail Sadoveanu, localizat pe Dealul Vovideni din comuna Vânători, construită de Visarion Puiu în 1937, Mitropolit al Bucovinei și oferită scriitorului, numit „patriarhul literaturii române” de Mănăstirea Neamț.
O parte a operei sale de maturitate, scriitorul Mihail Sadoveanu a gândit-o și a scris-o în acest loc, tot în acest loc păstrându-se și dovezile de dragoste ale sale față de natură. Muzeul cuprinde documente, obiecte personale, manuscrise, scrisori, ziare, ediții princeps ale operei sadoveniene, cărți rare, biblioteca cu opera completă, piese de mobilier etc.
Figura 2.22 Muzeul memorial Mihail Sadoveanu
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro.
Casa memorială Veronica Micle, situată pe strada Stefan cel Mare din Târgu Neamț, în această casă construită în 1834, în stil autentic românesc, declarată monument istoric, a trăit, pentru o vreme, poeta. Expoziția cuprinde fotocopii ale manuscriselor, corespondența, cărți, mobilier și categoric obiecte personale. Înainte de moartea poetei, mai exact cu trei ani anterior, casa a fost donată mănăstirii Văratec.
Casa memorială Alexandru Vlahuță din comuna Agapia, aflată pe lista monumentelor istorice din județul Neamț. Expoziția memorială cuprinde mobilier și obiecte uzuale care au aparținut familiei Vlahuță, precum și fotografii, scrisori, manuscrise și cărți care relevă aspecte seminificative din viața și creația cunoscutului scriitor. În privor au avut loc cancelari literare, la care participau prietenii scriitorului: Barbu Delavrancea, I.L. Caragiale, N.Grigorescu, Radu Rosetii și alții.
Figura 2.23 Casa memorială Alexandru Vlahuță
Sursă: https://locuridinromania.ro.
Muzeul de artă din Piatra Neamț, a fost înființat în anul 1980, pe baza colecției constituite prin anii 60. Deține bogate colecții de pictură, grafică, scluptură și tapițerie, semnate de artiști români renumiți, locali sau de renume național: Lascăr Viorel, Aurel Băeșu, Ion Țuculescu, Nicolae Toniza, Corneliu Baba, Dimitrie Gheață, Camil Ressu și alții. Se află în administrarea Complexului Muzeal Județul Neamț și periodic, sălile muzeului găzduiesc expoziții temporare ale unor artiști din țară și străinătate.
Figura 2.24 Muzeul de artă din Piatra Neamț
Sursă: https://www.ziarpiatraneamt.ro.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț, este situată pe strada Mihai Eminescu, a fost înființat în anul 1934 de către preotul Constantin Matasă și deține cea mai importantă colecție arheologică, din epoca bronzului, aparținând culturii eneologice Cucuteni, ale istoriei locale din epoca modernă și contemporană, numeroase vestigii din paleolitic și neolitic timpuriu, activitatea muzeografică din județ și așa mai departe.
Figura 2.25 Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț
Sursă: http://dordeneamt.ro.
Muzeul de istorie și etnografie Bicaz, întemeiat în anul 1958, expoziția din muzeu este împărțită în trei spații distincte. Primul fiind destinat istoriei monografice a Văii Bistriței, în cel de-al doilea spațiu este prezentată evoluția colectivităților umane, relativ recente, de pe valea Bistriței, iar cel de-al treilea sector al muzeului fiind destinat expozițiilor temporare de artă plastică, istorie, ect.
Muzeul de artă eneolitică Cucuteni din Piatra Neamț, clădirea a fost ridicată în anii 1928-1930, de constructorul Carol Zani și ornamentată de scluptorul Vicenzo. Muzeul a fost deschis în anul 2005 și deține cea mai importantă, variată și bogată colecție arheologică a culturii eneolitice Precucuteni- Cucuteni, această cultură are o dezvoltare ce durează aproximativ un mileniu, făcandu-se remarcată ceramica pictată, rafinat ornamentată și bogată.
Muzeul de Istorie din Roman, 1884, declarat monument istoric, deține cele mai bogate colecții de materiale de proveniență dacică, rezultate din cercetările din cetatea Brad și din alte așezări de pe Valea Siretului, mai deține și un Tezaur cu 480 obiecte de podoabă, toate aparținând Culturii Cucuteni, una din cele mai importante din sud-estul Europei dar și valoroase vestigii medievale ale orașului.
Muzeul de artă din Roman, (1970) expoziția de bază cuprinde lucrări ale unor cunoscuți artiști contemporani: Oscar Han, Nicu Enea, Aurel Nedel etc.
Galeriile „Lascăr Vorel” din Piatra Neamț au fost organizate în anul 1992, iar în incinta lor funcționând și librăra Humanitas, acestea găzduiesc expoziții ale astiștilor contemporani. Muzeul de științe ale naturii Piatra Neamț, a fost înființat în 1960, deține o bogată colecție de pești fosili unică în lume, dar și exponente rare din geologie, o parte din flora și fauna munților Neamțului, îndeosebi a Ceahlăului.
Muzeul de șiințe ale naturii din Roman, reprezintă rolul preocupărilor în domeniul cercetării și valorificării expoziționale ale materialelor colectate din zona de confluență a Moldovei cu Siretul, efectuate după 1960.
Muzeul de Istorie și etnografie din Târgu-Neamț, fucționează în clădirea Scolii Domnești în unde au învățat Ion Creangă și filosoful Vasile Conta. Muzeul prezintă istoria meșteșugurilor tradiționale din Depresiunea Neamț, începând cu cele casnice (tors și țesut), prelucrarea produselor agricole, a pieilor, osului și cornului, lemnului, metalelor și a ceramicii.
În curtea interioară a muzeului și în pavilionul special amenajat și curtea acestuia sunt prezentate diverse instalații țărănești de prelucrare a semințelor și a fructelor, lânii, lemului.
Muzeul etnografic Nicolae Popa Târpești
Nicolae Popa din Târpești este un cunoscut colecționar pasionat dar și creator de artă populară autentică, acesta a organizat o colecție etonfolclorică. Muzeul se află în casa sa și constituie cea mai interesantă colecție muzeală sătească din tot județul. Muzeul cuprinde creațiile populare ale colecționarului (sclupturi în lemn,măști etc.) precum reunește și arheologie, numismatică, etnografie și artă religioasă.
Muzeul de etnografie din Piatra Neamț
Înfățișază aspecte ale locuinței țărănești tradiționale de pe Valea Bistriței, deține colecții de costume populare, unelte artizanale precum și instalații țărănești tradiționale, înfățișând aspecte ale vieții oamenilor și princilalele meșteșuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei precum: prelucrarea lemului, țesutul, cojocăritul etc.
2.2.2 Resurse turistice tehnico-economice
Obiectivele tehnico-economice remarcabile în domeniul turismului din județul Neamț sunt reprezentate de:
Barajul și lacul natural de acumulare Izvorul Muntelui, este ridicat pe râul Bistrița (prezentat anterior în cadrul resurselor naturale- hidrografie), începând cu anul 1960 a devenit un important obiectiv turistic pentru o largă gamă de turiști atât români cât și pentru cei străini, datorită minunăției peisajului zonei.
Figura 2.26 Barajul și lacul natural de acumulare Izvorul Muntelui
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro.
Telegondola din orașul Piatra Neamț (2008), aceasta reprezintă cel mai simple și mai rapid mijloc de transport pentru a ajunge la pârtia de schi de pe dealul Cozla, și modul ideal prin care poți admira orașul și împrejururile în toată splendoare, la o altitudine de 657 m pe muntele Cozla. Are ca stație de pornire vizavi de gara din Piatra-Neamț, iar stația de sosire la o altitudine de 657 m, pe muntele Cozla, durata unei calatorii fiind de 6 minute, altitudinea maximă la care circula de 63 m, iar lungimea total a traseului fiind de 2150 m.
Figura 2.27 Telegondola din orașul Piatra Neamț
Sursă: https://adevarul.ro.
2.2.3 Resurse turistice socio-demografice
În anul 2017, populația județului Neamț atinge un număr de 451.499 locuitori, adică în medie reprezentând o medie de 76,57 locuitori/ km patrați.Populația feminimă este mai mare decât cea masculină. Populația urbană deține o pondere de 35,35% în județ, față de populația din mediul rural, care reprezintă 64,65 % din total, situând astfel județul Neamț printre județele rulale ale României. Populația ocupată în economie este reprezentată de un număr de aproximativ 185400, adică 40,1% din totalul populației din județ. Structura ocupării forței de muncă se repartizează pe diferite activitați în felul următor: agricultură 42,1%, industria 16,8% comerț 14,2%, învățământ 4,4%, sănătate 4,0%. În hoteluri și restaurante este ocupat un numar de aproximativ 4000 de persoane, ceea ce demonstrează că turismul în județul deține o pondere destul de redusă pentru cearea forțelor de muncă.
Populația școlară în județ este reprezentată de un număr de 79.254 persoane adică (17,2%) din totalul populației județului, dintre care 23,6% liceeni, și 0,5% studenți. Putem remarca faptul că județul un dispune de instituții de învățământ superior, și doar de filiale ale unor universități, sau centre pentru învățământ la distanță. Atât numărul cât și structura populației arată că există posibilități pentru a atrage o parte însemnată a acesteia în activități specifice turismului pentru care județul deține o multitudine de resurse ce nu sunt valorificate.
Tabelul 2.1 Ponderi seminificative în structura ocupării forței de muncă în județul Neamt
Sursă: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table.
Figura 2.28 Ponderi seminificative în structura ocupării forței de muncă în județul Neamț
În ceea ce privește structura ocupării forței de muncă în județul Neamt, putem observa în urma datelor analizate din anul 2017, ca cea mai mare pondere este ocupată este ocupată de domeniul agricol reprezentând 42,10% din totalul populației active, urmată de industrie ce ocupă cu 16,80% din populația activa, iar pe ultimul loc se situează în domeniul sănătații cu un procentaj de numai 4% din totalu populației ocupate.
2.3 Manifestări culturale, tradiții și obiceiuri
Un specific al zonei îl reprezintă păstrarea obiceiurilor cu prilejul diverselor evenimente (sărbători, botezuri, nunți, înmormântări), manifestări cu specificul locului, târgurile meșteșugarilor ce costituie adevărate parade ale portului popular tradițional.
Pe data de 2 Ianuarei, la Târgu- Neamț se desfășoara o manifestare care se păstrează de sute de ani, “Parada obiceiurilor și tradițiilor de Anul Nou”, atât din oraș cât și din împrejurimi vin zeci de formații pentru a se dezlănțui pe strazile orașului în atmosfera unui carnaval tradițional folcloric: jocul urșilor, caprei, dar și formații de teatru popular Arnăuții, Banda lui Jianu și parada măștilor.
Serbarea zăpezii (Luna Ianuarie –Ceahlău);
Festivalul consurs de muzică populara pentru” Florile Ceahlăului”(1 Martie);
Festivalul Internațional de Teatru (Mai-Iulie Piatra Neamț);
Festival de Datini (Iunie- Tazlău);
Serbarea câmpenească „Pădurea de Argint” (15 Iunie- Sat Văratec Com. Agapia);
Festivalul de artă populară „Lada de Zestre” (19-21 Iunie);
Festivalul de teatru pentru amatori Yorick (organizat în ultima Duminică în luna Iunie –Piatra Neamț);
Zilele Cetății Neamțului și Festivalul Artei Medievale (3-5 Iulie –la Cetatea Neamț, în orașul Târgu- Neamț);
Ziua Marinei ( organizat în a 2-a Duminică din luna August);
Festivalul Hanurilor (12 Septembrie);
Festivalul „Fructelor de Pădure” (organizat la începutul lunii octombrie, prin organizarea acestuia se dorește cearea unei tradiții prin care gastronomia locală specifică acestei zone de munte, să poată fi pusă în valoare);
Vacanțele Muzicale la Piatra Neamț (organizate în luna iunie, reprezintă o manifestare unică în România ce îmbină activitatea pur concertistică susținută de studenți și formații participante, manifestări culturale cu caracter educativ. Concursuri de interpretare și creații, lansări de carte, spectacole de teatru etc. La aceste activicăți aducânduși aportul mari pesonalități ale vieții muzicale atât românești cât și internaționale);
Zilele „Ion Creangă” (14-16 Decembrie- Târgul- Neamț).
„Memorariul Veronica Micle” este considerată o sărbătoare culturală, care se desfășoară anual în decada a doua a lunii aprilie și este dedicată poetei Veronica Micle cât și poetului Mihai Eminescu. Sunt incluse evocări, lansări, simpozioane cât și concerte, la care participă personalități ale literaturii din zonă și invitați de prestigiu din țară dar și de peste hotare.
Festivalul internațional de folclor „Ceahlăul” , ce se desfășoară pe 1-7 August, la Piatra- Neamț, dar și la Târgu – Neamț, la Casa Culturii și pe strada principală a orașului, sub forma unor parade a dansului și portului popular.
Târgul internațional al „Meșterilor Lemnului”, se sărbătorește în perioada 8-10 Septembrie, la acesta participând meșteri populari ai artei de lemn din împrejurimi, din țară și de peste hotare, cu multimpe exponente, începând de la obiecte de uz caznic, până la sclupturi de artă naivă și clasică.
Zilele orașului sunt considerate manifestări libere a tuturor cetățenilor. Activitatea culturală a județului Neamț fiind îmbogățită de festivaluri teatrale anuale, de concerte de muzică ce cuprinde cele mai diversificate genuri dar și de galerii de artă care organizează expoziții ale tuturor artiștilor atât locali cât și naționale.
Tradițiile îmbracă diverse forme, în județul Neamț găsindu-se adevărate centre etnofolclorice. Acestea prezintă o bogată tradiție în ceea ce privește lucrurile confecționate manual: sclupturi în lemn și piatră, broderii, țesături, îmletituri din nuiele, pielărie, costume populare, covoare.
O caracteristică deosebită o reprezintă arhitectura tradițională, casele din lemn, cu ornamente din lemn, garduri din lemn cu stâlpi scluptați și porți ornamentate.
Centre etnofolclorice în județul Neamț:
– centru de țesături covoare de la Mănăstirea Agapia;
– centru de țesături din Bălțătești;
– centru de țesături, ARTPOP, din Bicaz Ardeal;
– centru de țesături de cuverturi, covoare și ștergare de la Botești;
– centru de țesături covoare din Ceahlău;
– centru de țesături carpete și obiecte de cult de la Mănăstirea Războieni;
– centru de cojocărie de la Bârgăoani;
– centru de cojocărie din Dămuc;
– centru de cojocărie de la Răucești;
– centru de cojocărie din Pipirig – Dolhești;
– centru de măști de la Petricani – Târpești;
– centru de țesături covoare din Săbăoani;
– centru de măști de la Timișești;
– arta lemului de la Țolici;
– arta lemunui , porți de la Tazlău;
– arta lemului din Vânători, Lunca.
2.4 Destinații turistice și trasee turistice oferite de județul Neamț
Poți fi pasionat de cultură, istorie, sau drumeții montane, județul Neamț iți poate oferi toate aceste lucruri.
Principalele destinații turistice oferite de județul Neamț sunt: municipiul Piatra Neamț, stațiunea montană Durău și stațiunile balneare Oglinzi, Bălțătești și Negulești.
Climatul județului Neamț este unul adecvat pentru tratamente terapeutice, astfel turismul balnear este evidențiat de bogăția izvoarelor minerale cu ajutorul cărora s-ar putea dezvolta turismul de tip welness și spa.
Municipiul Piatra Neamț este catalogată ca fiind stațiune turistică de interes național, cuprinde o populație de 85 055 locuitori, adică 18% din totalul populației județului, fiind considerat principalul centru economico-cultural al județului. Municipiul dispune de numeroase muzee, biserici, case memoriale, instituții culturale ș.a, toate acestea putând juca un rol deosebit în oferta turistică din județ și categoric în activitatea acesteia.
Amplasată în zona denumită „Peste Vale” din județul Neamț se află baza hipică „Virgil Bărbuceanu”, care împreună cu Mixmusic Land alcătuiește un complex minunat sportiv, turistic și de agrement totodata. Orașul Piatra Neamț pe langă activitatea competițională oferă atât comunității locale cât și celor ce vizitează orașul posibilitatea de a învăța tainele sportului ecvestru datorită cursurilor oferite la Scoli de Echitație, dar și de agrement de călăreți.
Privind din toate perspectivele constatăm că destinația Piatra Neamț prin resursele turistice de care dispune favorizează turismul cultural-religios, turismul de afaceri, turismul sportiv și turismul de tranzit.
Stațiunea Oglinzi este considerată o stațiune balneoclimatică permanentă, situată la aroximativ 3 km nord de orașul Târgul Neamț, aparține de oraș încă din 1888, într-o micro-depresiune Poiana Dăscăliței, la o altitudine de 480 m, zona fiind flacată de versanți acoperiți de păduri de foioase. Băile din localitatea Oglinzi beneficiază de un climat temperat continental, specific zonei colinare, cu o circulație moderată și fără temperatură excesive. Aerul din această zonă este bogat în ionii negativi, este azotat și are un efect tonifiant asupra organismului. Apele minerale din stațiunea Oglinzi sunt clorosodice, caracterizate de o mare concentrație, costatându-se acest lucru in anul 1856 când s-au făcut analize chimice, aceste ape au fost cunoscute și folosite însă de populația primelor așezări din zonă, ulterior descoperindu-se acest lucru.
Stațiunea Oglinzi, dispune de o bază de tratament cu băi calde la cadă, împachetări cu parafină, băi galvanice, curenți dinamici, ultrasunete, masaj și gimnastică medicală. Aici se pot trata afecțiuni reumatismale, ginecologice, dermatologice, afecțiuni ale aparatului respirator, schele post-traumatice, nevroze astenice, dar oferă și condiții pentru petrecerea covalescenței sau a unui concediu plăcut și reconfortant.
Calități deosebite și putere de vindecare a apelor minerale au făcut să crească faima acestor băi, fiind vizitată de pacienți din diferite zone ale țării, chiar și din Franșa, Italia, Rusia și Turcia.
În prezent se încearcă ca prin anumite programe de finanțare să se modernizeze baza de agrement a stațiunii.
Stațiunea oferă posibilități diverse de a petrece timpul liber și anume: club, cinematograf, sală de jocuri mecanice, terenuri de tenis, volei, excursii în imprejurimi, astfel că putem visita: Cetatea Neamțului – 2 km; Casa Memorială „Ion Creangă” -7 km; Colecția de măști populare Nicolae Popa – 14 km; Rezervația de Zimbri „Dragoș Vodă”- 17 km; Baza Ecvestră de la Dumbrava -10 km; Lacul Bicaz, cele mai importante mănăstiri etc.
Stațiunea Bălțătești este situată în central comunei Bălțătești, la 475 m altitudine, între Piatra Neamț și Târgul Neamț , în zona Subcarpaților Orientali, este o stațiune balneoclimaterică permanentă, de interes regional.
Are un climat moderat, temperat continental specific zonei colinare, aerul este bogat în ioni negativi, este azotat și are un efect tonifiant asupra organismului, iar apele minerale au un conținut bogat în săruri, astfel factorii naturali terapeutici sunt apele, minerale sarea de Bălțătești și bioclimatul sedativ, de curățare din această stațiune.
Indicații terapeutice ale izvoarelor de la Bălțătești sunt pentru: surmenaj fizic și intelectual, afecțiuni ale aparatului locomotor, afecțiuni ginecologice în stări hipo și hiper-reactive, afecțiuni neurologice periferice, afecțiuni cronice ale aparatului respirator, tulbulări de somn și afecțiuni asociate (endocrine, pulmonare, dermatologice) ș.a.
Precum instalații de tratament și tipuri de proceduri ce se folosesc în stațiune avem: instalații de băi calde cu apă minerală, gimnastică medicală, kinetoterapie în bazin, hidroterapie, electroterapie, aerosoli. In cadrul Sanatoriului balneofizioterapie și recuperare medicală „Dimitrie Cantemir”, pacienții beneficiază de nenumărate cabine de electrofizioterapie (curenți dimamici, curenți interferenșiali, ultrasunete, aerosoli, laser terapie, magnetodiaflux, duș subacval, băi galvanice), folosindu-se instalații moderne., băi cu apă clorosodică, împachetări de nămol de sediment, un bazin de hidrokinetoterapie, saună.etc.
Ca și posibilități de petrecere a timpului liber avem: club cu sală de spectacole, cinematograf, bibliotecă, teren de sport, putem face excursii în orașele din împrejurimi și obiectivele turistice, cum ar fi: Cetatea Neamț, Rezervația de Zimbri „Dragoș Vodă”, stațiunea „Oglinzi”, „Hanul Ancuței” etc.
Figura 2.29 Stațiunea Bălțătești
Sursă: http://monitorulneamt.ro.
Stațiunea Negulești este situată în localitate Negrești, comuna Piatra Șoimului, la 10 km față de orașul Rozonov și 25 de km față de municipiul Piatra Neamț, așezat la o altitudine de 400 m, într-o zonă de dealuri și coline împădurite, la poalele Carpaților Orientali, la contactul munților Goșmanului cu depresiunea Cracău-Bistrița, această zonă a atras încă de la sfârsitul secolului al-XIX-lea iubitorii de natură. La numai 2 km aval se află Lacul Veselaru un lac ce s-a format prin forțele naturii deslanțuite ce au creat acest lac de baraj natural ce are o suprafață de 3 500 km pătrați. Iar în amonte se află un izvor cu apă dulce, pe care localnicii îl folosesc în vindecarea bolilor de ochi, însă acest lac este insuficient cercetat, dar proprietățiile acestuia au fost apreciate însă de germani și polonezi care au lucrat la fosta fabrică de sticlă din Negulești.
Cele 10 izvoare de la Negulești sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate și tratează afecțiuni reumatice, cronice, afecțiuni neurologice ale aparatului locomotor, administrate sub formă de aerosoli, au un efect antiinflamator și antiseptic, în afecțiunile pulmonare cronice, dar și în cele ginecologice cronice, afecțiuni gingivale provocate de tartrul dentar cât și de parodontopatii.
În aproprierea izvoarelor există și un izvor cu apă dulce ce conține elemente oligoradioactive, calitate ce le indică în tratamentul conjuctivitelor alergice precum și al blefaroconjunctivitelor.
Stațiunea poate găzdui cca.120 turiști fapt ce arată că baza materială în zonă este foarte slab dezvoltată, tot aici exisă un restaurant ce are o capacitate de circa 100 persoane, iar la baza de tratament aceasta cuprinde 15 căzi, un bazin de recuperare, patru cabinete medicale și o sală de sport pentru recuperare.
Stațiunea montană Durău este localizată la 4 km de comuna Ceahlău și la 6 km de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de la Bicaz, situată la poalelel Munților Ceahlău, la o altitudine de 800 m. Principalii factori naturali de cură sunt constituiți de climatul subalpin tonic-stimulant și aerul curat, fără praf și particule alergice, dar și de apele minerale descoperite în perimetrul stațiunii, dar nevalorificate pentru moment. Deschis pe tot parcursul anului, stațiunea este recomandată pentru odihnă și tratament al nevrozelor astenice, al stărilor de slabiciune, al anemiei, afecțiuni respiratorii și endocrine, pentru refacerea după eforturile psihice sau intelectuale.
Ca și posibilități de petrecere a timplui liber avem: vizitarea obiectivelor turistice precum biserica pictată de Nicolae Tonitza, cascada „Duruitoare” ce are 25 m înălțime, rezervația naturală Ceahlău, excursii și drumeții în munții Ocașul Mare (1970 m), Vârful Toaca (1904 m), precum și practicarea sporturilor de iarnă, plimbări de agrement cu vaporașe pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui, nenumărate excursii în masivul Ceahlău la Cabanele Fântânele, Dochia, excursii la Borsec, Lacul Roșu, Cheile Bizacului, vizitare Cetatea Neamț precum și mănăstirile Agapia și Văratec, distracție la sala polivalentă din Durău ce este dotată cu masa de biliard, jocuri mecanice, aparate de gimnastică.
Precum concluzie, stațiunea oferă posibilitatea dezvoltării turismului de odihnă, a turismului cultural, dar și științific, precum și a drumeției montane și a alpinismului.
Figura 2.30 Stațiunea montană Durău
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro.
Târgul Neamț este declarat stațiune turistică de interes național, situat la o altitudine de 356 m, s-a făcut remarcat pentru Cetatea Neamț, pentru casa unde a crescut Veronica Micle, pentru casa memorială din Humulești a lui Ion Creangă. Se poate visita în zonă mănăstirile ortodoxe foarte valoroase și recunoscute precum Agapia, Secu, Văratec etc.
Trasee turistice
Pentru cei care nu au descoperit încă aceste ținuturi minunate vă propun să parcurgeți cateva trasee turistice ce cuprind muzee, mănăstiri, monumente istorice și rezervații naturale forte importante din județ.
Moștenirea culturală oferită de marea concentrație de mănăstiri din țară sau de case memoriale ce au aparținut unor scriitori celebri (Ion Creanga, Calistrat Hogas sau Mihail Sadoveanu) pot satisface prin măreția lor si cel mai pretențios pasionat de cultură.
Posibilitatile de drumetie sunt multiple: de la Parcul Ceahlau la Cheile Bicazului, de la Cheile Sugaului si Muntii Tarcau la Parcul Vanatori
Interesul turistic din juețul Neamț este împărțit pe trei zone principale:
Zona Piatra Neamț
În Piatra Neamț se poate vizita: complexul monumental din timpul lui Ștefan cel Mare, monument istoric și arhitectonic, care cuprinde: Curtea Domească, Biserica Sfântul Ioan, Târgul clopotniței (19 m înălțime, construit din piatră în 1499 ca punct de apărare și supraveghere), statuia domnului Ștefan cel Mare.
Alte obiective: Muzeul de istorie al județului Neamț care deține una din cele mai valoroase colecții arheologice din Moldova exponate din istoria modernă și contemporană, etnografie și artă.
Muzeul de artă românească, scluptură și tapițerie.
Muzeul de etnografie aici găsindu-se costumele populare, vechi unelte meșteșugărești și de artizanat.
Muzeul de științe ale naturii cu o colecție de pești și fosile – 29 specii unice din lume, diagrame cu flora și fauna județului, colecții de minerale, botanică și geologie. Mănăstirea Bistrița, monument istoric și arhitectonic.
Figura 2.31 Zona Piatra Neamț
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro.
Zona Bicaz-Ceahlău
Unde puteti vizita urmatoarele puncte de atracție ce sunt reprezentate de un cadru natural deosebit: Lacul de acumulare Izvorul Muntelui, Masivul Ceahlău, Rezervația naturală Cheile Bicazului (monument al naturii și rezervație pentru viața sălbatică, cu o lungime de 10 km, cu pereți stâncoși de 300 – 400 m înălțime, loc de adăpostește peste 600 de specii de plante), Cheile Șugăului, Peștera Toșorog, Stațiunea Durău. În masivul Ceahlău sunt delimitate, pentru uzul turiștilor, șapte trasee montane trasate.
Zona Târgul-Neamț – Agapia ce cuprinde monumente istorice valoroase: Cetatea Neamț, Muzeul de istorie și etnografie, Casa memorială Ion Creangă, Casa memorială Veronica Micle, Casa memorială Alexandru Vlahuță, Casa memorială Mihail Sadoveanu, Monumentul mausoleu al vânătorillor de munte, Mănăstirea Neamțului (una din cele mai valoroase monumente istorice ale arhitecturii medievale, un punct de referință al stilului moldovenesc), Mănăstirea Agapia (cu fresce interioare pictate de cel mai mare pictor român – Nicolae Grigorescu), Mănăstirea Văratec, alte rezervații ar fi Rezervația de zimbri Dragoș Vodă, Padurea de Argint, Codrii de Arama, Padurea de Smarald Centru etnografic și folcloric din satul Târpești (o colecție de măști folclorice, sclupturi în lemn, costume populare).
Plimbări pe Lacul Bicaz, întins pe o lugime de 35 km, este cunoscut ca „Marea de sub Ceahlău”, deschide o cale spre cele mai plăcute așezări de la poalele muntelui și de intrare în traseele de ascensiune. Navele de pasageri asigură legături de la portul Bicaz spre satele Secu, Izvorul Alb, Buhalnița, Hangu și Ceahlău, precum și Gura Largului viaduct, când adancimea apei e suficientă, punctul terminal fiind Poiana Teiului. Cursele cu vapoarele de transport pasageri încep primăvara după topirea zăpezilor și ghețurilor și se întrerup pe timpul toamnei și iernii.
2.5 Forme de turism practicate în județul Neamț
Turismul cultural
Are la bază obiectivele turistice culturale din zonă: case memoriale, muzee, cetatea Neamț și mănăstiri medievale și peisajul natural al zonei cu rezervațiile sale.
Turismul cultural cuprinde călătoriile și participările la festivalurile de artă, care conferă ieșirea din cotidian, răspunzând motivației de cunoaștere, dobândirii de noi cunoștințe, dezvoltării personalității umane, populația regiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace, hanuri, curți domnești.
Turismul balnear
Susținut în zonă de stațiunile balneoclimatice Bălțătești, Negulești și Oglinzi, stațiuni recunoscute datorită izvoarelor de ape minerale, sărurilor și nămolurilor, ce au proprietăți terapeutice, cele două stațiuni dispunând de baze de tratament, ce asigură tratamente pe tot parcursul anului pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, reumatismale, afecțiuni respiratorii și dermatologice.
Turism montan în acest tip de turism sunt încadrate toate deplasarile pe traseele
montane, muntele este astazi una din principalele destinații de vacanță, dar el reprezintă chiar mai mult decât atât: muntele este un simbol al spiritualității multor popoare, fiind in masură chiar să satisfacă nevoi socio-culturale complexe.
Zona montană în general se caracterizeză printr-o mare concentrare de resurse turistice. Relieful, ca suport al tuturor componentelor de mediu geografic, reprezintă in acelasi timp si suportul anumitor activitați turistice, de aceea, el este considerat principala componentă a potențiulului turistic al unei zone. Precum zone în care se regăsește acest tip de turism putem enumera: Masivul Ceahlău este cel mai înalt din Munții Bistriței din grupa Carpaților Moldo-Transilvani, fiind totodată și unul din munții cu cea mai mare importanță turistică din Carpații Orientali, plimbări în zona Bicaz, Munții Hășmaș ș.a.
Turismul de week-end
Oferă posibilități de odihnă în zonă pe o durată scurtă de sejur, cateva zile, precum atracții pentru această formă de turism sunt: cadrul natural, aerul nepoluat, climatul blând, cursurile de apă dar și posibilitățile de drumeți sau de agrement ecvestru și cicloturism.
O zonă apropiată orașlui, Secu, Stâna-Agapia și o zonă îndepărtată, Podișul Moldovei- Podișul Sucevei-Carpații Orientali
Baza Hiptică Virgil Bărbuceanu este amplasată în zona denumită „Peste Vale” și alcătuiește împreună cu Mixmuzic Land, un mare complex sportiv, turistic și de agrement. Acest complex oferă locuitorilor și celor ce vizitează orașul Piatra Neamț posibilitatea de relaxare, activități competiționale, plimbări de agrement cu trăsurile trase de cai, înărirea și pătrunderea în tainele sportului ecvestru prin cursurile Școlii de Echitație, agrementul călare.
Turismul rural și agroturismul
În zona Agapia – Filioara – Văratic funcționează o rețea de pensiuni agroturistice. Turismul rural cuprinde activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, circulație turistică, derulare de programe, prestare de servicii de bază și suplimentare), activități economice (predominant agricole dar și practicarea unor ocupații tradiționale) precum și modul de petrecere a timpului liber, pentru cei ce solicită acest tip de turism.
Agroturismul cuprinde două mari componente: activitatea turistică propriu-zisă, concretizată în cazare, servicii de masă, agrement (călătorie, pescuit, echitație) și activitatea economică (agricolă) prestată de proprietarul fermei agroturistice gazdă, concretizată în producerea și prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie și comercializarea lor direct la turiști sau prin alte rețele comerciale.
Turismul ecumenic
Reprezentat de pelerinaje la mănăstirile din zonă, efectuate de turiștii atrași de slujbele ocazionale, de diferite sărbători religioase sau turiști străini atrași de arhitectura tradițională, pictura interioară și obiectele de artizanat produse în atelierele mănăstirești. Populația predominant ortodoxă a păstrat cu sfințenie și a îmbogățit lăcașurile de cult care sunt mărturii ale trecutului spiritual, al tradițiilor culturale. În fiecare an au loc hramuri ale bisericilor, mănăstirilor cu acest prilej oamenii călătoresc aducând daruri bisericilor respective.
Turismul de afaceri
În acest turism sunt incluse deplasările în interes oficial, comercial, deplasări considerate activitate turistică deoarece participanții utilizează servicii turistice (cazare, masă, transport) și în cele mai frecvente cazuri vizitarea unor obiective turistice. Forma aceasta de turism se poate desfășura pe tot parcursul anului în spații special amenajate, antrenând servicii specifice de expunere, de tranzacționare, mijloace de telecomunicație, video. Acest tip de formă de turism se află într-o continuă expansiune, dezvoltând structurile de primire, modernizarea spațiilor și serviciilor, sisteme de rezervare (tiketing) și asistență turistică (ghid).
Turismul sportiv
Se consideră o formă de recreere activă, prin sport. Se desfășoară pe tot timpul anului în aer liber sau în baze sportive acoperite, aici putându-se încadra și sportivii care se deplasează în cantonamente pentru participarea mai apoi la diverse sporturi.(Baza Hiptică Virgil Bărbuceanu).
Turismul de agrement
Este o formă de turism pentru amatorii de distracții, de peisaje naturale fascinante și care, în general nu urmăresc odihna în timpul vacanțelor, ci doar schimbarea de decor, de mediu și chiar de viață, printre aceste destinații se numără și „ Ștrandul Tineretului” destinația de vară preferată a turiștilor care vin în Piatra Neamț.
Figura 2.32 „ Ștrandul Tineretului”
http://www.viziteazaneamt.ro.
Figura 2.33 Baza Hiptică Virgil Bărbuceanu
http://www.viziteazaneamt.ro
CAPITOLUL 3.GRADUL DE VALORIFICARE A RESURSELOR TURISTICE DIN JUDEȚUL NEAMȚ (analizată pe ultimii 5 ani respectiv 2013-2017).
Circulația turistică a județului caracterizează evoluția principalilor indicatori precum sosirile în structuri de cazare, înnoptările înregistrate în unități de cazare durata medie a sejurului și gradul de ocupare. În cele ce urmează, vor fi prezentați indicatori ai bazei tehnico-materiale precum număr de unități de cazare și număr locuri de cazare.
3.1 Evoluția bazei tehnico-materiale
Presupune prezentarea în structura dinamică sub formă tabelară, a unităților de cazare existente, distribuția acestora în teritoriu, pe tipuri de unități și categorii de confort precum și numărul de camere existente în structură turistică.
Structurile turistice cuprind totalitatea mijloacelor materiale de care se folosește turismul pentru realizarea funcțiilor și obiectivelor sale economico-sociale. Cuprind: structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile); structuri pentru servirea mesei (restaurante, autoservire); structuri de agrement (cluburi de agrement, cazinouri); structuri pentru tratament balnear și structuri de transport turistic.
Prin structura de primire turistică se înțelege orice construcție dar și amenajare destinată prin proiectare și execuție, cazării turiștilor, servirii mesei pentru turiști, agrementului, transportului special destinat turiștilor, tratamentului balnear pentru turiști, împreună cu serviciile aferente.
Din punct de vedere al bazei materiale, am optat pentru o scurtă analiză a echipamentelor de cazare, alimentație, balneare și de agrement ale județului utilizându-se date furnizate de Institutul Național de Statistică pentru perioada 2013-2017.
3.1.1 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare
În anul 2017 în activitatea de turism au funcționat 267 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turiatică ( care dețin certificat de calitate aprobat de Autoritatea Națională pentru Turism).
Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică sunt constituite din: hoteluri, hoteluri apartament, moteluri, vile turistice, cabane, sate de vacanța, campinguri, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice.
Tabelul 3.1 Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica
pe tipuri de structuri, din județul Neamț
Sursă: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table.
În ceea ce privește numărul unităților de cazare pe categorii, se observă faptul că pensiunile agroturistice, pensiunile turistice și hotelurile sunt cele mai des întalnite în județul Neamț.
După cum se observă din tabelul anterior în perioada 2013-2017 numărul unităților de cazare a avut o usoară creștere în cursul anilor de la 213 unități în anul 2013, la un număr de 267 unități în anul 2017. Ponderea cea mai mare precum tipuri de structuri de primire turistică este ocupată de pensiuni agroturistice, în rândul cărora se poate constata o creștere seminificativă, acestea fiind reprezentate de structuri de primire turistică cu o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei precum și posibilitatea participării la activități gospodărești sau meșteșugărești. Din tabel mai putem observa ca sunt anumite categorii de stucturi de primire turistică cu funcție de cazare care s-au menținut la aceeași cifră cum ar fi: hotelurile apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, tabere de elevi și preșcolari precum și spații de cazare de pe navele fluviale și maritime, excepție făcând cabanele și pensiunile turistice , a căror număr s-a redus în cursul anilor de la 1 la 3 unități. Acest lucru se datorează în mare parte scoterii din circuitul turistic a unora dintre acestea, fie datorită neîndeplinirii cerințelor de funcționare legale, fie datorită lipsei solicitărilor de cazare într-o astfel de unitate. O ușoară creștere se poate observa și în cazul următoarelor unități de cazare: hoteluri, bungalouri, campinguri, popasuri turistice și căsuțe turistice.
Figura 3.1 Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, din județul Neamț
În figura de mai sus se observă ca cele mai întâlnite structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județ sunt reprezentate de pensiuni agroturistice, ce în cursul anilor se măresc precum număr, urmate de pensiuni turistice, însă in cursul anilor în cazul acestor structuri se observă o ușoară descreștere, pe locul trei se poziționeză hotelurile, care în decursul anilor rămân aproximativ la acceași valore, cu mici modificări și nu in ultimul rând alte structuri de primire turistică reprezentate de: hosteluri, moteluri, vile, cabane, bungalouri, etc. În cazul acestora se observă deasemenea o creștere ușoara în cursul anilor analizați.
Precum structuri de primire din județul Neamț avem:
Hotel DOINA- 3 stele , ce cuprinde 34 locuri de cazare, Hotel Oglinzi- 2 stele cuprinde 96 locuri, Pensiunde Belvedere- 3 stele, 16 locuri de cazare, Hotel Ozana-3 stele, 110 locuri cazare.Printre alte structuri de cazare din judetul Neamț se mai numără: Central Plaza Hotel- 155 de camere, Ghrand Hotel Ceahlău cu 143 de camere, Villa PELLEGRIN-Durău, Pensiunea IUSTIN-Tîrgu Neamț, Vila RODEO-Bază de agrement ecvastru Dumbrava, precum și pensiuni agroturistice cum ar fi: CASA APOSTOL-Agapia, HARIETA-Agapia, CASA TIMOFTE-Agapia, ALEX-Agapia, CĂTĂLIN-Agapia, CASA DINTRE PINI-Agapia, CASA ANCA-Agapia, CASA LATEȘ-Filioara, CASA NARCISA-Filioara etc.
Conform datelor disponibile, pe raza județului Neamț nivelul de top al clasificărilor pe categorii de confort de 5 stele lipsește din oferta de cazare iar criteriile aferente categoriei de 4 stele sunt îndeplinite de o singură structură de cazare- Hotel Central, categorii de confort de 3 stele sunt îndeplinite de cateva structuri de rezervare, printre care putem aminti de: Hotel Doina, Pensiunea Belvedere, Motel Casa Arcașului, Pensiune Lory, Hotel Ozana, Hotel Central, Pensiune Moldova, Hotel Ceahlău, Pensiune Tanra-Nora. Cea mai mare parte este ocupata de pensiuni agroturistice, vile și chiar hoteluri ale căror categorii de confort este de 2 stele.
Altfel spus, pe categorii de confort în județul Neamț domină structurile de cazare de 2 stele, urmate de cele cu 3 stele, iar cele mai rar întâlnite categorii de confort sunt cele neclasificate.
Tabelul 3.2 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în județul Neamț
Sursă: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table.
După cum putem observa din tabelul anterior, cea mai mare parte a capacității de cazare turistică existentă (ce reprezintă numărul de locuri locuri de cazare folosită turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare al unității de de cazare turistică, exclusiv paturi suplimentare care se pot instala în caz de necesitate) este grupată în pensiunile agroturistice (37,03% din totalul existent la nivelul județului, în anul 2017) urmată de unitățile de tip hotelier cu 27,58%, în anul 2017 iar pe ultimul loc poziționându-se spatii de cazare de pe navele fluviale și maritime cu 0,41%, în anul 2017. În marea majoritatea a structurilor de cazare turistică se observă o creștere în cursul anilor excepție fac însă structurile reprezentate de pensiuni turistice care suferă o scădere, plecând în anul 2013 de la un număr de 675- capacitate de cazare și ajungând în anul 2017 la 586- capacitate de cazare turistică.
Figura 3.2 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în județul Neamț
Așa cum se observă și în figura 3.2, pensiunile turistice dețin pe parcurcul anilor cel mai ridicat număr în ceea ce privește capacitate de cazare turistică, urmate de hoteluri și alte structuri de primire turistică (hosteluri, moteluri, bungalouri, campinguri, etc.), însă atât în cazul structurilor de tip cabane cât și pensiuni turistice se observă un declin și totodată o scădere în cursul anilor.
Tabelul 3.3 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică în județul Neamț în perioada 2013-2017
Sursă: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table.
În ceea ce privește capacitate capacitate de cazare în funcțiune (numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise unitățile în perioada respectivă), în intervalul analizat 2013-2017 aceasta a fost caracterizată de evoluții ascendente începând cu 2013 pornind de la un total de 1772656- număr locuri-zile pana in anul 2017 unde s-au înregistrat 2024792 număr locuri-zile. În ceea ce privește capacitatea de cazare a unității existente în județ în anul 2017 se constată o scădere a numărului de locuri de cazare din hoteluri de la 655560 în anul 2015, la 644361 număr locuri-zile în anul 644361 număr locuri-zile în anul 2017.
Figura 3.3 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică în județul Neamț în perioada 2013-2017
O creștere semnificativă se observă în cazul locurilor din moteluri, vile, cabane, campinguri, popasuri, căsuțe, tabere și spații cazare nave fluviale, o altă creștere semificativă se poate observa și în cazul pensiunilor agroturistice, în anul 2013 se înregistra 554906 număr locuri-zile, iar în 2017 se înregistrează 769007 număr locuri-zile.
Indicile de ocupare in anul 2013 în cazul hotelurilor a fost de 34,9% cu o ușoară creștere pană în anul 2016 după care a suferit o scădere pană la 31,82% în anul 2017.
3.1.2 Specific gastronomic
Majoritatea unităților de alimentație publică din județ aparțin structurilor de primire cu funcțiuni de cazare sitate în stațiuni turistice, în apropierea acestora, întreprinzătorii particulari si-au deschis restaurante private care, având cheltuieli mai mici, practică prețuri mai reduse, decât cele din restaurantele instituțiilor de cazare.
Structuri de primire din județul Neamț, rețeaua unităților de cazare și alimentație sunt prezentate câteva din principalele unități de alimentație publică (restaurante, baruri) din cadrul hotelurilor. Din datele prezentate reiese faptul că județul dispunde de un număr limitat de locuri la mese în restaurantele unităților de cazare, predominând cele cu trei stele, însă un loc mare fiind ocupat în restauranturi, baruri, fast food-uri, cofetării, patiserii ale întreprinzătorilor particulari.
Dacă vrei să te întorci în timp să ai prilejul de a învăța despre mâncărurile tradiționale ale românilor atunci cel mai bine este să mergi în Ținutul Neamțului, unde poți avea ocazia să încerci bucătăria moldovenească. Pe aceste meleaguri încă se respectă tradiția gatindu-se încă după rețetele bunicilor, iar sărbătorile tradiționale sunt catalogate un adevărat festiv culinar. Cele mai cunoscute feluri de mâncăruri în județul Neamț sunt mămăliga servită cu jumări, fel și fel de tipuri de fripturi, tochitura moldovenească, preparate din carne afumată, smântâna și brânza, zeama de pui și borș, răcituri, sarmale, tocană și costiță din carne de porc. Pe lângă aceste preparate se mai adaugă bucatele deosebite și delicioase din făină de grâu cum ar fi: învârtitele, plăcintele poale-n brâu, cozonacii cu nuci. Pentru oamenii ce preferă mâncăruri usoare, bucătăria moldovenească îi întampină cu o mulțime de preparate pe bază de legume și zarzavat, precum: varză, viță-de-vie, vinete, fasole, roșii, ceapă, ciuperci, ardei gras și usturoi.
Există o multitudine de modalități de preparare a mâncărurilor moldovenești , de la coacere sau murare, la sărare, afumare, prăjire sau înăbușire, iar o mare parte de tipuri de carne și pește sunt preparate la grătar deasupra carbunelui de lemn încins.
Când se hotărăsc a vizita Ținutul Neammțului, turiștii pot să deguste preparatele tradiționale moldovenești precum: Platoul tradițional ce conține mușchi de porc afumat, cârnăciori de casă afumați, pârjoale, slăninuță, tobă, brânză și ceapă roșie, fiind și unul ce cuprinde antreuri favorite ale iubitorilor de mâncăruri tradiționale. La categoria ciorbe sunt tradiționale și totodată specifice, acreala moldovenească și ciorbele din carne și legume acrite cu borș moldovenesc. Alte preparate tradiționale sunt reprezentate de: tochitura moldovenească (pregătită din carne de porc cu mămăligăși ou, telemea de oaie și cârnați), chișca moldovenească, sfârâiala moldovenească (ce se prepară din carne de vită , mămaligă, unt și smântână), precum și sarmalele moldovenești (gătite din viță-de-vie, iar ca și umplutură folosindu-se un amestec din carne de porc, vită și oaie). Iar precum desert se pot servi plăcinet poale-n brâu (umplute cu brânză dulce și sărată), ca și alt tip de desert specific pe aceste meleaguri sunt alivencile moldovenești (servite calde și garnisite cu smântână , preparat gătit la cuptor iar conținutul este format din brânză de vaci, mălai, lapte, ouă, unt și smântână) și julfa cu semințe de cânepă, desert numit și Pelincile Domului.
Putem spune că meniul de sărbătoare în Ținutul Neamțului este realizat cu mare gust și împodobit cu bucate delicioase.
3.1.3 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de tratament balnear
Climatul județului Neamț este unul adecvat pentru tratamente terapeutice. Turismul balnear este evidențiat de bogăția de izvoare minerale cu ajutorul cărora s-ar putea dezvolta turismul de tip welness și spa. Stucturile de primire turistică cu funcțiuni de tratament balnear sunt reprezentate de unități de prestări servicii pentru tratament balnear, precum și componente integrate sau arondate complexurilor de turism balnear (clădiri care includ în același edificiu, sau
în edifici legate fizic de alimentație sau structuri de primire precum, cazare, de tratament sau eventual de agrement).
Stațiunile balneare din județ dețin un potențial turistic de excepție materializat în bogăția de factori terapeutici naturali, însă în profida acestui lucru, odată cu schimbarea sistemului politic, economic și social, sectorul balnear s-a confruntat cu o criză profundă.
Astfel în anii care au urmat, din pricina lipsei investițiilor, baza materială din stațiuni s-a degradat, echipamentele din hoteluri și bazele de tratament s-au învechit, iar amenajările publice (parcuri, captările de izvoare) s-au deteriorat considerabil.
Precum structuri de primire turistică în județul Neamț cu funcțiuni de tratament balnear întalnim:
Stațiunea Oglinzi situată la aproximativ 3 km Nord de orașul Târgu-Neamț, într-o
depresiune Poiana Dăscăliței. Băile din localitatea Oglinzi beneficiază de un microclimat specific zonei colinare, cu o circulație atmosferică moderată și fără temperaturi excesive. Aerul
este bogat în ionii negativi, este ozonat și are un efect tonifiant asupra organismului. Apele minerale din stațiune sunt clorosodice, caracterizate de o mare concentrație.
Calitățile deosebite și puterea de vindecatre a apelor minerale au făcut să crească faima acestor băi, acestă stațiune dispunând de o bază de tratament de bai calde la cadă, împachetări cu parafină, băi galvanice, masaj etc. Putându-se trata o multitudine de afecțiuni cum ar fi: reumatismale, ginecologice, deramtologice, afecțiuni ale aparatului respirator, nevroze astenice și altele. Stațiunea dispune de un restaurant select, o terasă, un bar, locuri de joacă, cazarea și masa pot fi asigurate în Hotelul Oglinzi (50 locuri), precum și un centru spa.
Stațiunea Bălțătești situată în comuna Bălțătești, într-un cadru natural feeric, cu un
climat moderat, făcându-se remarcată datorită izvoarelor de apă minerală, săruri, nămoluri în structura cărora se află cantități importante de calciu, sodiu, clor, fier, magneziu, potasiu și iod. Turismul balnear, este susținut în zonă de catre stațiunea balneoclimaterică prin apele minerale cloro-sodice ale stațiunii.
În anul 1993, stațiune a fost preluată de Ministerul Apărării Naționale, care s-a preocupat de recondiționarea complexului de balneologie și recuperare medicală, de dotare cu aparatură și instalații medicale moderne, cât și de imbunătățirea conforului în hoteluri și vile, ce cuprin o capacitate de 450 de persoane.
Stațiunea dispunde de o bază de tratament satisfăcătoare, ce poate asigura tratamente în tot cursul anului pentru diferite efecțiuni: aparatului locomotor, reumatologice, respiratorii, neurologice, dermatologice ș.a. Masa este aigurată de către restaurantul Ozana dar și restaurantul stațiunii în sine.
3.1.4 Structuri de primire turistică funcțiuni de agrement
Agrementul în stațiune s-a bucurat intr-o oarecare măsură de atenție din partea autorităților locale, instalațiile existente aici sunt la dispoziția turistilor dornici de relaxare, drumeții, vizitarea obiectelor turistice, instalații de agrement existente ce oferă turiștilor diverse posibilități de petrecere timpul liber și de practicare a unor sporturi ușoare.
Pădurile acoperă o mare suprafață pe raza județului Neamț, acestea înconjurând municipiul oferindu-i astfel un atu important față de alte localități urbane, mai ales în aceasta epocă ce este marcată de importante probleme de mediu.
Bazele sportive ocupă 20 hectare și sunt reprezentate de:
-Sala Polivalenă a Clubului Sportiv Ceahlău din Piatra Neamț (sala mare, sala antrenament lupte/box, cantină, sala de forță, mini-hotel, complex refacere, teren zgură hanbal, doua terenuri de tenis ș.a.);
-Zona Ștrandului (bazine de înot, terenuri tenis, volei, hanbal, baschet, mini-fotbal, patinoar artificial, pistă bowling, discotecă ș.a.);
-Stadionul Ceahlău Piatra Neamț;
-Săli de sport funcționale la Colegiul Național Calistrat Hogaș;
Printre alte facilități pentru agrement mai avem:
-Strandul Tineretului ce se află pe malul drept al râului Bistrița, acesta oferă piscine, terenuri de sport skatepark, baruri și restaurante, zone amenajate pentru gratar și mai multe căsuțe de vacanță pentru cazare.
-Baza Hiptică col. Virgil Bărbuceanu înființată în anul 1986, în cadrul acesteia se poate practica calaria de agrement, pe traseele puse la dispoziție de personalul bazei.
-Complexul Vip sau Gym (bazin înot, fitness, masaj, solar, hanbal, tenis, gimnastică, aerobică, baschet ș.a.).
-Parcul și grădinila zoologică situate la baza muntelui Cozla, adăpostește specii de animale reprezentative pentru fauna autohtonă- urși, cerbi, vulpi, căprioare, cerbi și păsări. Pentru copii ce doresc a vizita animalele este amenajat în interiorul grădinii zoologice un parc de joacă, iar pentru însoțitorii lor este amenajată o terasă cu mai multe bănci, pentu a putea petrece cu toții timpul într-un mod cât mai plăcut.
-Zona de agrement de pe muntele Cozla cu pârtia de ski medie de începători, telescaun, centre comerciale, restaurante.
-Stațiunea Durău se afla la poalele munților Ceahlau din Carpații Orientali, la altitidine de 780- 800m este considerată o stațiune de odihnă si tratament, deschisă în toate anotimpurile. Stațiunea este recomandată în tratarea nevrozelor astenice, a stărilor de slăbiciune, a anemiei, pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale.
Stațiunea dispune de aproximativ 850 locuri de cazare, în hoteluri, vile, pensiuni la 2-3 stele.
-Stațiunea balneoclimaterică Negulești situată în comuna Piatra Șoimului, așezată la o altitudine de circa 400 de m într-o zona de un pitoresc si farmec aparte, cu dealuri si coline împadurite, la poalele Carpaților Orientali.
Poate găzdui 118 turisti in camere cu 2 și 3 locuri , apartamente cu 2 și 5 locuri și dispune de un restaurant cu o capacitate de peste 100 persoane . Stațiunea are captare proprie de apă potabilă, centrală termică modernă și spălătorie.
Apele de aici sunt clorosodice, magnezice, iodurate, iar compoziția chimică a acestor ape conferă efect antiinflamator și antiseptic în afecțiuniuni pulmonare cronice, se mai pot trata și afecțiuni reumatice, neurologice, ginecologice ș.a.
3.2 Analiza circulației turistice
Datele statistice cu privire la circulația turistică au la bază sosirile turiștilor în structuri de cazare, respectiv ale celor care se cazează în afara localității de domiciliu pentru cel puțin o noapte. Iar, celelalte categorii de persoane (vizitatori, persoane cazate la cabanele proprietate privată din zonele de agrement sau care nu apelează la o structuă de cazare oficială) nu sunt consemnate statistic și, categoric, nu se găsesc în datele privitoare la acest indicator.
Pentru analiza circulației turistice se iau în calcul următorii indicatori: numărul de turiști sosiți, număr de înnoptări, durata medie a sejurului, densitatea turistică și gradul de ocupare. Analiza se va realiza pe perioada anilor 2013-2017 pe tipuri de structuri de primire.
3.2.1 Numarului de turiști
Numărul sosirilor arată evoluția turiștilor care frecventează una din structurile de primire cu funcțiuni de cazare turistică, pentru ai fi gazdă una sau mai multe nopți și nu include excursioniștii sau persoanele care se cazează la rude sau în structuri nedeclarate ca furnizând servicii de cazare.
Tabelul 3.4 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe anumite tipuri de structuri în județul Neamț
Sursă: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table.
Analizând numărul de sosiri în cadrul tipurilor de structuri de primire alese în tabelul anterior, putem observa o creștere treptată in cursul anilor, astfel în cazul hotelurilor în anul 2013 se înregistrează un număr de 74134- sosiri, ajungând printr-o crestere în decursul anilor la un număr de 102838-număr sosiri în anul 2017. Tot o astfel de creștere treptată se observă și în randul vilelor turistice și în cazul pensiunilor agroturistice, fapt ce poate reflecta o dorință din partea turiștilor spre desfășurare de activități turistice, o dorință mai mare de relaxare, efecte asociate a creșterii puterii de cumpărare, un nivel de trai mai bun și venituri suficiente pentru satisfacerea acestor dorințe. În cazul cabanelor turistice se vede o creștere treptata din anul 2013, de la un număr de 5255- număr de turiști sosiți la 7217- sosiri în anul 2014, dar în următorul an 2015 această valoare scade foarte mult ajungând la un număr de turiști sosiți de 2198, fapt ce se poate concluziona că și un apetit diminuat pentru activitățile turistice din cadru acestor tipuri de structuri de primire turistică. Iar după anul 2015 până în anul 2017 se observă o creștere a numărului de turiști sosiți în cadrul acestei structuri de părimire turistică.
Figura 3.4 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe anumite tipuri de structuri în județul Neamț
Făcând analiza pe ansamblu putem spune că este una favorabilă având în vederea cresterea continuă în decursul anilor 2013-2017, fapt ce se poate datora nivelului de trai mai bun, promovarea bună a zonelor turistice, dorința de relaxare. Însă pentru o creștere mai mare este necesară o promovare mai bună atât în randul turiștilor români cât și a celor străini, o determinare a puterii de cumpărare a pachetelor turistice, o infrastructură mai bună la nivel județean.
3.2.2 Numarului de înnoptări
Numărul de înnoptări arată numărul nopților în care turiștii au fost cazați în anumite structuri de primire turistică (intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică).
Tabelul 3.5 Înnoptari în principalele structuri de primire turistica pe tipuri de structuri în județul Neamț
Sursă: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table.
După cum se observă în tabel numărul înnoptărilor are o creștere progresivă între anii 2013-2014 inclusiv, plecând de la un număr de 294862 în anul 2013, după care suferă o ușoară scădere înregistrată în pragul anului 2015 de 331502 număr înnoptări, ca mai apoi să crească in decursul anilor 2016-2017 ajungand la un număr de 434076 înnoptări, fapt datorat în mare măsură redării în funcțiune a camerelor care au fost închise pentru modernizare.
Figura 3.5 Număr înnoptari în perioada 2013-2017 în județul Neamț
Numărul înnoptărilor în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a crescut între anii 2013-2014 pentru hoteluri, vile truistice, cabane, pensiuni turistice și agroturistice, ca mai apoi pentru o parte din acestea în anul 2015 să se înregistreze o descreștere precum putem observa în cazul hotelurilor, vilelor turistice și a pensiunilor turistice, după care în următorii ani 2016 respectiv 2017 numărul înnoptărilor să crească în cazul tuturor structurilor de structură turistică.
3.2.3 Sejur mediu
Durata sejurului mediu, arată în medie câte zile au fost cazați turiștii în diferite tipuri de structuri de primire turistică. Se calculează ca un raport între numărul de înnoptări și numărul de turiști. Analiza se va face pe toate tipurile de structuri de primire turistică în perioada anilor 2013-2017.
Tabelul 3.6 Durata medie a sejurului în județul Neamț pe tipuri de structuri de
primire turistică
Sursă: Date rezultate din prelucrarea informatiilor din tabelele 3.5 și 3.6
Durata medie a sejurului a fost calculată pe baza datelor cuprinse în tabelele 3.5 și 3.6 (număr sosiri și număr înnoptări), prin raportarea număr înnoptări la număr sosiri de turiști.
Din tabel se poate observa ca durata medie a sejurului este mai mare în cazul tipurilor de structura turistică reprezentate de hotelurile apartament, reprezentată de o creștere continuă în decursul anilor, plecând în anul 2013 de la 3,5 zile cazare și ajungând în 2016 la 6,4 zile cazare. Este urmată de taberele de elevi și de hoteluri unde se poate observa o medie de durată a sejurului mediu de aproximativ 2 zile de cazare, iar în cazul altor tipuri de structuri de primire se poate vedea că durata medie a sejurului este reprezentată de o singură zi de cazare.
Figura 3.6 Durata medie a sejurului în județul Neamț pe totalul tipurile de structuri de primire turistică
Conform datelor pezentate atât în tabel cât și in figura anterioară, se poate constata că durata medie a sejurului este redusă de aproximativ 2 zile și se poate remarca o ușoara creștere și descreștere în decursul anilor, ceea ce arată fie că în județ se practică un turism de weekend, fie că marea parte a turiștilor ajunși în județ sunt în trecere spre alte destinații turistice și doar popsesc aici.
3.2.4 Densității turistice în raport cu populația și în raport cu suprafața
Denistatea turistică este un indicator care oferă informații legate de gradul de solicitare a zonelor ca și destinației și implicit generează recomandări în ceea ce privește măsurile ce trebuie luate pentru a asigura satisfacerea nevoilor turiștilor astfel încât să nu poată fi afectate: calitatea vieții și activitatea rezidenților, dar și echilibrul ecologic al zonei.
Altfel spus este vorba de numărul maxim de turiști ce pot fi primiți într-un anumit interval de timp de o destinație turistică , fără a se simți efecte negative asupra mediului natural și social precum și o înrăutățire a calității serviciilor oferite. Iar o alta este reprezentată de suprafața normala pentru efectuarea unui consum turistic, aglomerația putând a produce disconfort, stres și aglomerare gravă a locurilor de parcare, de cazare, de alimentație și de transport pe drumurile publice, o densitate care depășește capacitatea de suport poate stârnii reacții negative, de respingere din parte populației locale care își percepe ca fiind amenințate valorile culturale și de interese economice. Trebuie avute în vedere că absolut în toate cazurile există un prag al suportabilități, un punct de saturație, peste care cu greu se poate trece.
Denistatea turistică poate fi calculată în două moduri:
– În raport cu populația rezidentă și se calculează ca un raport între numărul de sosiri turistice înregisterate în destinația turistică și populația rezidentă a destinației turistice x 100 rezultând turist la 100 locuitori. Se va calcula pe baza datelor din tabelul 1.1 și 3.5 (populația rezidentă, număr de sosiri) în cursul anilor 2013-2017.
Tabelul 3.7 Densitatea turistică în raport cu populația pe tipuri de structuri de primire turistică
Sursă: Date rezultate din prelucrarea informațiilor din tabelul 1.1 și 3.5
Analizând rezultatele obținute se observă că numărul de turiști ce revin fiecărui locuitor în parte, nu este depășit, deci nu pot apărea conflicte sociale.
Figura 3.7 Densitatea turistică în raport cu populația pe totalul tipurile de structuri de primire turistică 2013-2017
Analizând rezultatele obținute din tabelul 3.8 cât și graficul anterior se poate aprecia faptul că județul Neamț nu se confruntă cu probleme privind numărul de turiști ce revin fiecărui locuitor în parte, deci nu apar conflicte sociale între populația locală și turiști.
– În raport cu suprafața destinației turistice, calculându-se ca un raport între numărul de sosiri turistice înregisterate în destinația turistică și suprafața în km pătrați a destinației turistice. Se va calcula pe baza datelor din tabelul 3.5 (populația rezidentă, număr de sosiri) în cursul anilor 2013-2017 și suprafața județului iar rezultatul se exprimă în turiști/km patrați.
Tabelul 3.8 Densitatea turistică în raport cu suprafața destinației turistice pe tipuri de structuri de primire turistică
Sursă: Date rezultate din prelucrarea informațiilor din tabelul 3.5 suprafața județului.
Analizând tabelul anterior putem observa că, gradul de solicitare a zonelor ca și destinației turistice pe forme de structuri de primire a început a crește de la an la an, fapt ce denotă că de la an la an, suprafața pentru efectuarea unui consum turistic a început a se aglomera, iar în timp asta poate duce la producerea unui disconfort , stres pentru turiști dar și pentru locuitori, toate ducând la un deficit economic.
Figura 3.8 Densitatea turistică în raport cu suprafața pe totalul tipurile de structuri de primire turistică 2013-2017
Sperăm ca în următorii ani cererea turistică va înregistra un ritm de creștere.
Analizând rezultatele obținute în ambele variante se poate aprecia faptul că județul Neamț nu se confruntă cu probleme privind numărul turiștilor ce revin fiecărui locuitor în parte, deci, pentru moment nu apar conflicte sociale între populația locală și turiști. Afirmația este valabilă și în cel de-al doilea caz, ceea ce implică inexistența unor conflicte de mediu.
3.2.5 Gradul de ocupare
Arată proporția în care structurile de primire turistică ale județului Neamț au fost ocupate. Se caluclează împărțind numărul de înnoptări la număr locuri-zile cazare inmulțite cu 100 și se exprimă procentual. Se va calcula pe baza datelor din tabelul 3.3 (reprezentat de capacitatea de cazare turistica raportată la locuri-zile) și tabelul 3.5 (înnoptări în structurile de primire turistică).
Tabelul 3.9 Indicii de utilizare a locurilor de cazare în județul Neamț pe tipuri de structuri de primire turistică
Sursă: Date rezultate din prelucrarea informațiilor din tabelul 3.3 și 3.5.
Analizând tabelul anterior se observă că, gradul de ocupare se află intr-o ușoară creștere de la an la an cu un usor declin in cadrul anumiților ani pe anumite forme de structuri de primire turistică, acest lucru putând fi influențat de anumite lucrări de consolidare. O soluție pentru un grad mai mare de ocupare a structurilor de primire turistică din județul Neamț ar putea fi o promovare mai accentuată a zonei.
Figura 3.9 Indicii de utilizare a locurilor de cazare în județul Neamț
Capacitatea de cazare și gradul de ocupare în structurile de primire turistică regăsite în județul Neamț au avut o ușoară creștere cu un mic declin în anul 2015, apoi au crescut treptat posibil datorită finalizării lucrărilor de consolidare și datorită unui flux mai crescut al turiștilor.
CAPITOLUL 4. MODALITAȚI DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN JUDEȚUL NEAMȚ
Piatra Neamț este un oraș foarte dinamic, ce se află în plin proces de dezvoltare, este considerat un oraș al soluțiilor ecologice, având ca principal obiectiv dezvoltarea în direcția exploatării potențialului turistic, astfel devenind un oraș plăcut în care să locuiești, să faci afaceri și de ce nu turism.
4.1 Analiza S.W.O.T. a turismului în județul Neamț
Prin analiza SWOT se urmărește evaluarea potențialului turistic, a factorilor favorizanți și restrictivi ai dezvoltării turismului. Numele de SWOT provine de la strenghts (puncte tari, atuuri), fiind reprezentate de resurse regionalesau capacități ce ar putea fi activate efectiv pentru a atinge obiectivele regionale de dezvoltare a turismului, weaknesses (puncte slabe, carențe, slăbiciuni, deficiențe), însumând insuficiențele regionale care limitează posibilități de atingere a obiectivelor, opportunities (opotunități) și threats (riscuri), putând fi reprezentate de reliefarea oporunităților și amenințărilor induse de mediul extern.
Analiza este deosebit de utilă în momentul actual, putând a reprezenta, unul din principalele instrumente mamageriale care pot contribui la relansarea competitivității turismuluiatât pe plan național cât și internațional.
Determinarea celei mai bune căi de acțiune implică întelegerea caracteristicilor unice ale fiecărei destinații turistice, determinarea poziției în raport cu concurenții din domeniul urmărit, scoaterea în evidență a punctelor tari și a celor slabe care descrie ramura și destinația respectivă, precum și a oportunităților sau a amenințărilor care pot influența posibilitățile de atingere obiectivelor propuse. Analiza SWOT trebuie facută cu regularitate, pentru a se actualiza mereu o mai bună cunoaștere a tendințelor existente pe piață, a competitorilor, toate acestea reprezentând baza de plecare a strategiilor viitoare.
Analiza SWOT a turismului în județul Neamț
Puncte tari
– Poziție geografică bună, propice dezvoltării serviciilor, în special a celor turistice;
– Relief variat ce coboară în trepte de la munte la dealuri oferind astfel proximitate față de parcuri naționale Ceahlău, Cheile Bicazului- Hășmaș, Vânători Neamț, lacurile Cuejdel și Izvorul Muntelui;
– Existența unui centru istoric foarte bine delimitat și perseverent, cu o mare vconcentrare de obiective turistice-monumente și cu funcțiuni complexe;
– Prezența în județ a nenmărate biserici și schituri determinând astfel ocuparea locului I ca și număr de lacașe sfinte, zonă încărcată cu spiritualitate;
– Existența unei pârtii de ski funcțională și o alta în curs de amenajare;
– Oferte de cazare variate;
– Numerose investiții realizate în ultimii ani în infrastructura de turism, sport și agrement (ștrandul, stadionul, telegondola, podul de pe râul Cuiejdi);
– Păstrarea patrimoniului cultural tradițional (port popular, festivaluri culturale, formație de dansuri și cântece populare din zonă și tradiții);
– Vinuri excelente, mâncăruri tradiționale, rachiuri pregătite după tehnologiile tradiționale;
– Potențial turistic peisagistic și practicarea agroturismului;
– Existența unor centre de informare și promovare a turismului rural, existența unor pachete turistice de tip cazare + masă+agrement, cu scopul creșterii atractivității turistice.
Puncte slabe
– Accesibilitatea deficitară, insuficient dezvoltată spre unele obiective turistice antropice și naturale;
– Lipsa unei săli de spectacole conform standardelor;
– Resurse financiare insuficiente, investiții autohtone și stăine reduse;
– Sala polivalentă existentă are o acuritate slabă, neadecvată pentru desfășurarea unor evenimente muzicale de calitate;
– Cinematograful Dacia se află în stare precară de funcționare;
– Palatul copiilor necesită reabilitare și totodata modernizare;
– Nu există bază de agrement acoprită;
– Promovarea insuficientă a județului, a anasamblului Curții Domești;
– Lipsa unui departament turistic- cultural profesionist în cadrul administrației locale;
– În centru vechi se desfășoară activități comerciale incompatibilă cu zona centrală turistică;
– Pregătire profesională de slabă pregătire în domeniul serviciilor turistice;
– Lipsa ghizi locali;
– Interes scăzut pentru colaborări și lucru în echipă;
– Practicarea unui turism de tranzit, cu o durată scurtă a sejurului și cu o eficiență economică scăzută.
Oportunități
-Centru de informare Turistică la standarde ANT-în execuție;
– Tradiții în prelucrarea lemnului, industria textilă și alimentară;
– Pregătirea profesională în domeniul serviciilor turistice;
– Extinderea rețele ferme și gospodării autorizate pentru practicarea agroturismului;
– Colaborarea mediilor public- privat în vederea asigurării unor pachete turistice în scopul de a crește activitatea zonei și de a prelungi șederea în zonă a turiștilor;
– Punerea în valoare a bogatului patrimoniu cultural și istoric al județului;
– Prezența în județ a unor asezăminte culturale și naționale de o deosebită importanță: rezervații forestiere (Pădurea de argint, Codrii de aramă), rezervații paleologice (Munții Cozla, Pietricica și Cernegura), rezervații geologice (Cheile Șugăului, Cascada Duruitoare etc.), parcuri cu arbori seculari, rezervații (floristice faunistice, acvatice, peisagistice), munomente ale naturii (stejarii seculari și ulm secular);
– Identificarea unor investitori care să utilizeze terenul de la baza Muntelui Cozla, mai exact baza pârtiilor, aflată pentru moment în proprietatea Primăriei cu scopul de a construi structuri de cazare;
– Utilizarea programelor de finanțate a UE și autorităților, datorită disponibilităților fondurilor în vederea realizării de proiecte de investiții turistice;
– Noi modalități de promovare a județului Neamț, mai exact promovarea prin pagini de internet, prin spoturi publicitare, prin participarea la târguri de turism organizate, prin pliante etc.
Amenințări
-Fiscalitate și birocrația;
– Diminuarea sau excluderea unor facilități;
– Atractivitatea destinațiilor turistice din afara județului, în special înspre turismul montan și litoral, altfel spus, orientarea spre alte zone de interes turistic;
– Accelerarea scăderii interesului în vederea colaborării și lucrului în echipă (public-privat).
4.2 Perspective de valorificare a potențialului turistic din județul Neamț
Județul Neamț și arealele din împrejur sunt înzestrate cu o diversitate de elemente naturale și de patrimoniu cultural-istoric.
Se dorește dezvoltarea potențialului turistic al județului Neamț prin susținerea unei economii durabile, bazată în special pe turism la nivel european, dar totodata și pe diversitatea activităților economice locale, cu precădere față de respectul privind natura și o atenție deosebită pentru protecția mediului.
Strategia de dezvoltare a județului Neamț, implică participarea autorităților locale să lucreze în parteneriat cu toți actorii locali, putându-se astfel urmări și integra problemele sociale, economice și de mediu. Această strategie a valorificării potențialului turistic, va avea efect economico-social și va duce la îmbunătățirea condițiilor de viață ale întregii comunități, de aceea și participarea cetățenilor este foarte importantă, ei trebuină să conștientizeze că este necesar să își asume responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare a acțiunilor lor.
Incidența economică este dată de contribuția turismului în economia zonei de primire, care devine cu atât mai importantă cu cât turismul înregistrează în județ o crestere mai mare decât orice alt sector economic. O problemă fundamentală care relevă acest tip de incidențe este aceea a capacități unei economii de a absorbi fenomenul turistic în sensul larg al capacitații unui județ de a asigura infrastructura și dotările specifice la nivelul optim.
Incidența socio-culturala este dată de faptul ca turismul, prin natura sa implica întâlnirea între turisti și rezidenți, ceea ce poate determina profunde repercursiuni în plan socio-cultural.
Evaluarea impactului pe care turismul îl are asupra modului de viață și a culturii unei comunități locale, face necesară stabilirea de programe care să vizeze facilitatea asimilarii fenomenului turistic, astfel incât sa se evite perturbarea comunității sau culturii acesteia.
Factorul primordial în determinarea nivelului și formei optimale a dezvoltarii turismului la scara unei județ îl constituie rolul pe care autoritățile locale îl poate juca. Acest rol depinde de două elemente majore precum nivelul și configurația actuală a dezvoltării activității turistice și importanța turismului în dezvoltarea județului. Acest rol constă în primul rând în cresterea unei imagini atrăgătoare, dar exacte asupra județului, zonei și a potențialului turistic, atât pentru consumatori cât și pentru profesioniștii de pe marile piețe emițătoare, astfel încat să suscite dorința acestora de a vizita sau vinde destinația.
În urma analizei SWOT în domeniul turismului prezentată anterior avem o clasificare concretă a problemelor cu care se confruntă județul fiindu-ne mai ușor să determinăm obiectivele strategice în vederea valorificări potențialului turistic al județului Neamț. Acțiunile integratoare pentru acest sector ar trebui să cuprină următoarele: revitalizarea formelor de turism și potențialul turistic existent și crearea de noi forme în carul anumitor pachete turistice, utilizarea mixului de marketing (promovare, personal, parteneriate, distribuție) pentru dezvoltarea infrastructurii generale și turistice, insistand totodata și pe promovarea culturii locale și a minunatului potențial turistic existent în județ. Aceste măsuri, perspective, posibilități și proiecte propuse în vederea valorificării potențialului turistic sunt detaliate în ceea ce urmează.
O destinație turistică reprezintă un ansamblu de elemente, astfel perspectivele în vederea valorificării potențialului turistic ca destinație turistică presupune ca județul să aloce atenție în ceea ce privește:
Dezvoltarea infrastructurii turistice
– Creare infrastructură turistică pentru practicarea trismului medical și balnear;
– Dezvoltarea rețelelor de captare și/ sau transport pentru izvoarele minerale și saline cu potenșial terapeutic (ape minerale, nămoluri terapeutice) din stațiunile balneare;
– Crearea sau modernizarea și totodată dotarea, cu utilități a bazelor de tratament din stațiunile balneare;
– Amenajare parc acvatic;
– Construirea de piste pentru bicicliști;
– Drumuri și căi ferate de calitate superioară;
– Modernizarea sau reabilitarea drumurilor de acces către obiectivele turistice, cum ar fi accesul către masivul Cozla sau către telegondolă cât și în toate localitățile cu profil turistic și agroturistic;
– Modernizarea refugiilor montane;
– Amenajarea la standarde europene a unor zone turistice și agroturistice pentru diferite forme de turism, în contextul dezvoltării durabile. Sate turistice pentru: crearea artistică și artizanală, practicarea sporturilor, peisagistice, de interes vânătoresc etc.
– Restaurarea și remodelarea fațadelor parimoniului naturat și cultural;
– Reducerea gradului de degradare a resurselor culturale;
– Plantare arbori și arbuși pentru protejarea mediului;
– Crearea unui mediu înconjurător sănătos prin reducerea nivelului de zgomot;
– Crearea unui drum de acces la baza pârtiei zona Obor pentru cazurile de urgență;
– Amenajarea de parcări pentru autocare în zonele turistice cum ar fi: Muzeul de Istorie, Muzeul de Stiințe Naturale, Cetatea Bâtca Doamnei, etc.
– Modernizarea zonei turistice Cozla și a cinematografului;
– Achiziția de clădiri de interes public de la privați, inclusiv clădiri de patrimoniu, cât și cladiri istorice în vederea reabilitării acestora cu scopul reutilizării;
– Finalizarea pâtrtiei de începători.
Dezvoltarea ofertei de agrement
– Dezvoltarea turismului hiptic, prin modernizarea bazei hiptice și amenajarea unui centru de echitație, agrement și terapie;
– Organizarea și dezvoltarea acțiunilor de agrement-divertisment în localitățile rurale turistice și agroturistice;
– Dezvoltarea ofertei de agrement, cresterea atractivității Municipiului Piatra Neamț prin realizarea unui centru de echitație-agrement și terapie;
– Crearea a noi produse turistice (sporturi alternative: parapantă, deltaplan, snowboard, ATV, etc.);
– Organizare de festivaluri și evenimente;
– Amenajarea de trasee turistice tematice cum ar fi cele cicloturistice;
– Dezvoltarea Aventura Parc Cozla.
Dezvoltarea competenței de promovare și marketing turistic a județului
– Găsirea unui identități (brand turistic) și promovarea lui la nivel local, regional și național;
– Implementarea unor proiecte de dezvoltare în ceea ce privește componența de promovare și marketing turistic (amenajarea unui Centru de Informare Turistică, conceperea unor pachete turistice integrate care să asigure cazare + masă + agrement, asigurarea unor spații de cazare în vederea organizări anumitor evenimente- festivaluri, târguri, expoziții, etc. Organizarea de tabere de scluptură cu posibilitate de realizare de muzee în aer liber în zona Bâtca Doamne);
– Dotări pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil;
– Activități de marketing și promovarea turistică a obiectivului restaurat;
– Modernizarea și totodata diversificarea produsului turistic județean, făcând ca accentul să cadă pe specificitare astfel încât județul Neamț să devină o destinație turistică cu specific propriu, foarte bine definit;
– Trecerea de la promovarea imaginii moderne la promovarea de produs;
– Utilizarea tehnologiei informației moderne în promovarea turistică, dar și implementarea în sectorului privat în comercializarea programelor turistice;
– Formare ghizi turistici locali;
– Accesarea finanțărilor nerambulsabile ale UE;
– Crearea unui sistem de rezervare online și includerea lui în programul de activitate al Centrului de Informare Turistică;
– Reeditarea hărții județului cu obiective turistice, de agrement și toate unitățile de cazare existente, chiar și realizarea unui calendar de evenimente (anual) al județului (în care să fie specificate toate evenimentele de gen cultural, istoric, de artă, folcloric, de muzică, de dans, religios, etc. cu rol de informare și promovare);
– Montare de indicatoare și panouri de informare, puncte de observare, marecare trasee montane.
Dezvoltarea activității de management în ramura turistică
– Planificarea necesarului forței de muncă în domeniu turistic, a calificării necesare și totodata stimularea și dezvoltarea peței forței de muncă specifice;
– Adaptarea și extinderea programelor de pregătire- formare la nivelul școlilor europene de turism;
– Crearea de programe de inițiere, specializre și perfecționare a forței de muncă din turism și deasemenea de conversie profesională, pentru forța de muncă desponibilizată din alte domenii de activitate;
– Studiul managementului în pensiunile agroturistice și introducerea de metode manageriale moderne;
– Crearea de locuri de muncă în domeniu.
Stabilirea locului și rolului autorităților publice locale în elaborarea aplicarea și monitorizarea politicii turistice durabile
-Crearea unor firme de consultanță în turism- pentru elaborarea studiilor de piață, implementare planuri de afaceri în vederea accesării programelor de finanțare, pentru înființarea în localități montane de pensiuni turistice și agroturistice;
– Organizare unor programe de conștientizare și valorificare prin turism agroturism de produse ecologice obținute în cadrul gospodăriilor particulare;
– Programe cu țările UE în vederea dezvoltării unor rețele de producători de artizanat și suveniruri, crearea în anumite zone cu potențial turistic de centrele locale, în vederea producerii, promovării și comercializării de obiecte de artizanat;
– Stimularea întreprinderilor pensiunilor mici și mijloci din turism și amenajarea la standarde europene a unor zone , sate sau stațiuni turistice în scop al valorificării resurselor locale și creșterii eficienței economice.
Toate aceste aspecte în ceea ce privește valorificarea potențialului turistic îl reprezintă crearea unor produse turistice naționale competitive, la nivelul valorii reurselor turistice de care dispunde județul Neamț și care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economi. Contribuie astfel la creșterea calității vieții pentru comunitatea locala a județului Neamț si contribuie la atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a potentialului turistic, mai exact: păstrarea tradițiilor și obiceiurilor zonei cât și valorificarea potențialului turistic al acestora, asiguraerea condițiilor de recreere pentru locuitori, creșterea activității zonei și a numărului de vizitatori, diversificarea ofertei turistice, promovarea ofertei turistice și nu în ultimul rând dezvoltarea durabilă a turismului în județ.
Atingerea acestor obiective privind valorificarea potențialului turistic din județ poate să conducă la: dublarea numărului de turiști români și străini (creșterea în consecință a încasărilor în turism), sporirea contribuției turismului la formarea PIB, sporirea contribuției turismului în cadrul veniturilor comunităților locale (prin susținerea dezvoltării turismului rural), crearea de locuri de muncă (prin atragerea de investitori) , dar și creșterea nivelului de trai al populației.
4.3 Căi de atragere a turiștilor în zonă și posibilități de creștere a fluxului turistic
Pentru o dezvotare durabilă a turismului în județul Neamț trebuie avută în vedere căile de atragere a turiștilor în zonă și totodată posibilitățile de creștere a fluxului turistic. Strategia de atragere a turiștilor și de dezvoltare a produsului turismului reprezintă, în acest context, o direcție de urmat, ținând cont, în primul rând, de rezultatele cercetării întreprinse care au demonstrat că principala problemă este cea a dezvoltării insuficiente, a serviciilor de agrement. În condițiile dezvoltării durabile a acestor activități, presupune luarea în considerare a tuturor de categorii de turiști, atât pentru cei care schiază, sau practică anumite sporturi dar si pentru cei care doresc a se relaxa.
Acest subiect necesită o abordare distinctă, respectiv a organizării activităților de agrement atât pentru sezonul de vară cât și pentru cel de iarnă. În privința agrementului pe perioada verii sunt insuficiente terenurile de sport, condițiile de relaxare de genul piscinelor, ștrandurilor, lacurilor amenejate pentru scăldat(categoric cu dotări pentru bărci, pontoane, ambarcațiuni), excursiile turistice organizate pe trasee cu grade diferite de dificultate (cu ghizi însoțitori), care pot fi promovate chiar prin unitățile de cazare, de exemplu, care la rândul lor, le pot oferi turiștilor fideli, sau ca și bonus pentru sejururi mai lungi, dezvoltarea în continuare., dezvoltarea a ctivității de rafing, oferirea unor programe de inițiere în speologie, valorificând astfel imensul potențial turistic a zonei, de cunoaștere a florei și faunei, dezvoltarea cicloturismului, mountain biking-ul.
La activitățile de agrement pe perioada iernii prioritățile vizează dezvoltarea domeniului schiabil, atenția ar trebui îndreptată către dezvoltare pârtiilor cu nivel scăzut sau mediu de dificultate. Nu pot fi ignorați turiștii reticenți la alunecarea pe schiuri pentru aceștia putându-se opta pentru dezvoltarea facilităților de tip spa, a piscinelor acoperite, conceperea tratamentelor complexe pentru refecere și relaxare, plimbări în aer liber ș.a.
În privința ofertei de cazare, diferenșierea echipamentelor de funcțiune ar putea reprezenta o prioritate, un alt element ce poate face diferența în dorințele turiștilor este cel asociat categoriilor de confort ale echipamentelor de cazare, iar după cum bine știm ponderea cea mai mare este ocupată în județ de unități de confor de 2 stele.
Cercetările efectuate anterior au evidențiat nivelul redus al calității serviciilor prestate în județ. Astfel precum căi de atragere a turiștilor în județ avem:
Reformularea produsului turistic la turism de sănanate, posibil costurile pe care le
implică acest proces să fie considerabile, dar această strategie va atrage o piață internațională cu o bază mai largă și se va adresa de asemenea turiștilor interni cu venituri mici și mari;
Introducerea de facilități de înaltă calitate și servicii de fitness, înfrumusețarea
modernizarea centrelor de tratament din statiunile( Balțățești, Negulești și Oglinizi) și dotarea acestora cu echipamente de nivel ridicat, realizarea de saune, piscine acoperite etc;
Promovarea resurselor naturale (apele terapeutice), atât pentru cure, cât și pentru
tratamente preventive și de înfrumusețare;
Recrutarea unui personal specializat (de exemplu terapeuți), și calificarea
personalului existent;
Standarde ridicate de unități de cazare și alimentație ( diversificarea meniunilor și
dezvoltarea unor servicii de cafenele și restaurante mici, dar de calitate superioară);
Facilități auxiliare, cum ar fi cele pentru sporturi, piscine, comerț și alte dotări
recreaționale și de agrement;
Sistem internațional computerizat de rezervări.
Concentrarea atenției companiilor de turism asupra întregului produs turistic, ce este reprezentat printr-o paletă foarte largă de activități și preocupări vor contribui la sporirea activităților din această zonă și totodată vor reprezenta strategii de atragere a tuiștilor în zonă, iar printre aceste strategii avem:
Atragerea de fonduri europene pentru înnoirea valorificarea potențialului turistic
al județului punând accent pe:
Turismul montan în zona Bicaz- Ceahlău-munții Hășmaș, precum și rezervația
naturale Cheile Bicazului-Hășmaș. Finanțare în vederea creșterii activității turistice a masivului Cozla, prin investiții care să permită desfășurarea de activități și în afara sezonului rece (parc de distracții, carusel, etc.)
Turismul pentru sporturi extreme ( rafting pe râul Bistrița, schi nautic, surfing pe
Lacul Izvorul Muntelui, trasee montane de ciclocros) și echitați. Extinderea dar și îmbunătățirea traseelor de off-roud
Turismul istoric, prin promovarea intensă atât în țară cât și în străinătate a Cetății
Neamțului, în special a Festivalului de Artă Medievală și a Festivalului Național de Lăută
Turism balnear, prin renovarea, modernizarea și implementarea unor cure speciale
oferite de profesioniști
Turism ecumenic, prin folosirea patrimoniului valoros al județului (mănăstirile
Sihăstria, Pângărați, Petru Vodă, Durău, Neamț, Văratec, Secu, Bistrița, Sihăstria, Războieni, Agapia, Catedrala Episcopală Roman, etc.
Turism de agrement organizarea de festivaluri, evenimente și programe de
animație în fiecare stațiune, excursii și informații asupra atracțiilor din zonele înconjurătoare, echitație dar și elaborarea de trasee culturale la nivelul județului ca de exemplu (trasee pentru cunoașterea vieții și personalității lui Ion Creangă, Calistrat Hogaș etc.) Drumul spre prosperitate în județul Neamț, pe baza acestui principiu scopul fiind de revitalizare a meșteșugurilor tradiționale din sate, pentru a crea puncte de interes în zonă, pentru a genera posibilități de câștig financiar. Astfel s-ar crea și locuri de muncă, practic o strategie de atragere al persoanelor de a lucra în turism, aceste lucruri pot fi aducătoare de venituri, contribuind astfel și la menținerea tinerilor în zonă.
4.4 Amenajarea în scopuri turistice a unei pensiuni agroturistice în apropierea orașului Târgul Neamț, Băile Oglinzi județul Neamț
Capitolul I: Obțiunea pentru tipul de amenajare
Motivația alegerii zonei respective
Zonă ce merită valorificată, ce poate fi amenajată în scopuri turistice, Băile Oglinzi, din județul Neamț, sat din comuna Răucești, în apropierea căruia se află și stațiunea Oglinzi are o istorie veche de peste un secol, este cunoscută mai ales grație băilor sale cu ape minerale și aparține administrativ de orașul Târgul Neamț, fiind la doar 3 km nord de oraș.
Turismul balnear are un potențial ridicat pentru tratamente, stațiunea Oglinzi fiind apreciată de mulți turiști din țară și străinătate pentru calitățile curative ale apelor minerale și nămolului.
Stațiunea balneară Băile Oglinzi a devenit cunoscută și s-a dezvoltat surprinzător în perioada de început de secol XX. Aici existau mai multe hoteluri, dintre care astăzi mai sunt în picioare singură cladire ce datează dinante de 1900, restul cladirilor fiind reprezentate de pensiuni si aceastea fiin în număr foarte mic.
Începând cu toamna anului 1998, Stațiunea Oglinzi s-a deschis într-o formă modernizată cu o baza de tratament nouă, iar ca urmare a analizelor micobiologice și fizico- chimice a acestor ape, s-a constata că aceasta și-au îmbunătățit calitățile fiind clasate pe locul 5 în Europa.
Astăzi, stațiunea dispune de o bază de tratament cu băi calde, împachetări cu parafină, băi galvanice, curenți dinamici, masaj și gimnastiă medicală.
Administrația stațiunii s-a ocupat să desfunde niște fântâni și galerii subterane, care captează mai multe izvoare, totul făcându-se cu scopul de a capta mai multă apă minerală necesară în sezonul cald, pentru turiștii ce vin la tratament, s-a făcut măsurători și s-a stabilit că în stațiune se pot trata o mie de pacienți simultani de afecțiuni: reumatice, dermatologice, ginecologice, afecțiuni ale aparatului respirator,sechele post-traumatice dar și nevroze astenice.
Aici regăsim o infrastructură general bine reprezentată (canalizare, alimentație cu energie electrică, cu apă, cu gaze, cu grumuri de acces), echipamente de odihnă sunt prezente, dar lipsesc posibilitățile de distracție, de agrement. În această locație, turiștii pot veni pentru odihnă, plimbare sau tratamente, fiind fascinați de locul unde se află veranții împăduriți.
Dacă nu veniți la Oglinzi pentru tratament, aici există și locuri pentru distracție pentru tinerii sănătoși: câteva cubluri, o sală de jocuri mecanice, terenuri de tenis și un cinematograf. În plus de aici plecând se pot face excursii în împrejurimi, către nenumăratele atracții turistce din zonă: Casa Memorială Ion Creangă, din localitatea Humulești, Casa memorială Veronica Micle, Colecția de măști populare N. Popa, Baza Ecvestră de la Dumbrava, Rezervația de zimbrii, din parcul Național Vânători Neamț, Cetatea Neamț, Stațiunea turistică de interes național Piatra Neamț, Mănăstirea Agapia și Neamț.
Tipul de manenajare
Se dorește să se realizeze o amenajare de timp montan, plurivocă, complexă.
Capitolul II. Selecția zonei
2.1. Localizare zonei; Căi de acces
Zona respectivă se află în apropierea orașului Târgu Neamț, este situată într-o microdepresiune din sud-estul Culmii Pleșului.
Căile de acces sunt:
-rutiere: E 85: București- Târgu Neamț- 399km
DN15C, care leagă Piatra Neamț de Fălticeni
DN 15B: Târgul Neamț- 3km
DJ157G: Oglinzi- Răucești-6 km
DC7 și DC171, care fac legătura dintre orașul Târgul Neamț și localitățile Răucești-Ungheni, respectiv Oglinzi- Răucești.
-feroviar: gară Târgu Neamț (Iași- Pașcani- Tîrgu Neamț)
-aeriene: cel mai apropiat aeroport este cel din Salcea-Suceava, aflat la 65 de kilometri.
2.2. Potențialul turistic al zonei
2.2.1. Resurse naturale
-relief. Este o stațiune per-montană, situată într-o microdepresiune din sud-estul Culmii Pleșului, cunoscută și ca Poiana Dăscăliței altitudinea la care se află fiind de 480 de metri, la marginea unor păduri de brazi și foioase.
Relieful este rezultatul acțiunii factorilor morfogenetici interni (rocă, structură, tectonică),relief structural, sculptural si de acumulare.
Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, situat la nord, cu înalțimea maximă de 913 m, care descrește spre sud-est. În dreptul orașului Targu Neamț, varful Vânători are altitudinea de 623 m, dominând cu aproape 250 m albia râului Ozana, printr-un abrupt stâncos.
Relieful sculptural înglobează interfluviile sculpturale și versanții modelați de procese de versant. Dealurile mai înalte sunt cele alcatuite din depozite mai rezistente, cum este cazul Culmii Pleșului (913 m) și al dealului Bradatel (557 m). În sectoarele în care predomină argilele, marnele, gresiile, nisipurile si gipsurile, formele de relief sunt domoale, cu aspect de coline – Dealul Movilelor (440 m), dealul Humulesti (410 m), dealul Ocea (400 m). În Culmea Pleșului apele de șiroire au sapat, in decursul timpului, văi cu versanți, pe care localnicii le-au numit "râpi" sau "gropi": Rapa lui Curca, Rapa lui Stan, Rapa Nebunului, Rapa Cetății, Rapa de la Humulești. Iar între acestea se găsesc "dealuri": Dealul Gol, Dealul Cetății, Dealul lui Stan și altele.
-clima din aceată regiune are caracteristici specifice climei temperat-continental moderat, specific zonei colinare, fără temperaturi excesive. Aerul din această zonă este bogat în ioni negativi, este azotat și are un efect tonifiant asupra organismului.
Temperatura medie anuală a aerului este de 8,2 °C. Luna cu temperatura medie cea mai coborâtă este ianuarie (-3,8 °C), iar luna cu temperatura cea mai ridicată este iulie (19,5 °C), rezultând o amplitudine termică medie anuală de 23,3 °C. Cea mai coborâtă valoare termică înregistrată în aer la Târgu Neamț a fost de -29,1 °C (02.01.1909) iar cea mai ridicată a fost de 37,0 °C.
-floră actuală din zona este reprezentată prin păduri (situate pe culmile, dealurile și versanții montani din jur), prin pajiști, prin vegetație de luncă și prin vegetație specifică versanților cu terenuri degradate. Printre arborii care formează pădurile din jurul orașului se numără: fagul, gorunul, carpenul și mesteacănul – în zonele de deal; stejarul. Gorunii seculari de lângă Văratec sunt ocrotiți, fiind cuprinși în rezervația Codrii de Aramă (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeași zonă aparțin rezervației Pădurea de Argint (0,5 ha). O mare parte din stejari se regăsesc în pădurea cu arbori seculari de la Vânători, în prezent rezervația naturală Braniștea, cu o suprafață de 55 ha.
Din cauza umbrei dese din pădure, în general, arbuștii lipsesc, izolat regăsindu-se păducelul, socul și zmeura. Din aceeași cauză, cele mai întâlnite plante sunt vinerița și breiul. Pe lângă aceste plante, mai apar și ferigi, apoi diverse plante cu flori: coltișor, floarea-paștelui, măcrișul-iepurelui, ciocul-berzei etc. Vegetația ierboasă din păduri mai este reprezentată, numai primavara, prin câteva plante efemeroide (brebenei, păștița,horști etc).
Culmea Plesului este impadurita cu foioase si conifere plantate, ceea ce ii da un aspect de codru. Vegetatia de pe versantul sudic al Culmii Plesului face parte din zona de rezervatie naturala a orasului Targu-Neamt. In ansamblul sau, peisajul oferit de Culmea Plesului este maiestuos si pitoresc, amplificat si de asezarea pe versantul sau sudic a Cetatii Neamt.
-faună este caracteristică zonei subcarpatice,speciile de interes cinegetic sunt numeroase: căprioara, mistrețul, jderul, vulpea și iepurele,ursul coboară din zona montană, extinzându-și arealul în dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamț, în Rezervația „Dragoș Vodă” de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbri, animalul simbolic al Moldovei. În păduri și livezi pot fi văzute veverița, șoarecele gulerat, pârșul mare, șoimulețul de seară, ciocănitoarea verzuie, sturzul cântător,porumbelul gulerat etc.
-hidrografia. Rețeaua hidrografică de suprafață este formată din bazinul principalei ape care tranzitează orașul – Râul Neamț cunoscut și ca Râul Ozana,un afluent de dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă și o luncă asemănătoare, a cărui debit crește mult în perioadele ploioase și scade în perioadele secetoase.
Zona orașului Târgu Neamț este bogată în ape subterane de stratificație și în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în vecinatatea orașului Târgu Neamț, apele de stratificație apar la suprafață sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite din cele mai vechi timpuri până în prezent. În perioada interbelică aici funcționa una din cele mai apreciate stațiuni balneare, fiind frecventată de familia regală și de către turiștii străini. Cel de-al Doilea Război Mondial a adus distrugerea acestei stațiuni în proporție de 90%, și chiar dacă între timp stațiunea a mai fost refăcută, ea nu a mai beneficiat de dotările din perioada interbelică, devenind o stațiune de interes local.
Orașul Târgu Neamț beneficiază de o pânză freatică bogată, cu debite cuprinse între 13,60 l/s și 21,00 l/s, având astfel o cantitate semnificativă de apă potabilă de foarte bună calitate, cu gust plăcut și nepoluată.
-rezervații. Rezervația de zimbri „Dragoș Vodă” situată în apropiere de Mănăstirea Neamț, reprezintă locul unde îl poți întâlni pe fostul rege al pădurilor moldave, zimbrul. Este considerată una din cele mai mari rezervații rezervații exlusive zimbrilor din Europa, o zonă naturală de interes național, declarată arie protejată, se întinde pe 11500 ha. Aici turiștii pot admira doar 6 exemplare de zimbri din cele 28 (restul se află în pădurile din Parcul Natural Vânători), alături de ei în această zonă se află și alte animale specifice faunei din zona moldovei: cerbi, c[prioare, vulpi, iepuri, ursi, mufoni, fazani, etc.
-protecția mediului. Situația este normală, nu s-au înregistrat acțiuni de degradare a aerului, solului sau subsolului, dar conform undo sondaje făcute, aprope jumătate din respondenți sunt de părere că salubritatea în zonă reprezintă o problemă majoră a zonei, fiind urmată de situarea gropilor de gunoi în apropierea orașului, alte probleme ar mai fi: poluarea apelor, în special în râul Ozana, starea degradată a spațiilor verzi orășenești, defrișările masiveși totodată traficul intens din centrul orașului.
2.2.2. Resursele antropice
Din patrimonul cultural fac parte resursele turistice cultural-istorico-religioase ale zone.
Biserici și ansambluri mănăstriești
-Ansamblul mănăstirii Neamț aflată în apropiere de Târgu Neamț, pe raza comunei Vânători Neamț, la aproximativ 18 km. Datează din secolul anl XIV-lea, fiind și ceam mai veche și însemnată așezare monarhală din Moldova. Biserica găzduiește o icoană a Maicii Domului, făcătoare de minuni ,pictată în aul 665 în Ierusalim. Această mănăstire din Moldova deșine și cea mai veche bibliotecă și deține peste 19000 de cărți și manuscrise.
-Mănăstirea Agapia ce se află la aproximativ 17 km de această zonă, sitată în comuna Agapia, sat Agapia, pictura din interior datează din secolul XIX-lea, și este de o frumusețe aparte.
– Această zonă este încărcată de spiritualitate , în apropiere mai avem și mănăstirea Secu, Văratec și mănăstirea Sihăstria.
Monumente și ansambluri de arhitectură
-Din parimoniul cultural face parte și Cetatea Neamț șituată la aproximativ 19 km, acest obiectiv turistic medieval din apropiere de Târgul Neamț, situat pe cumea Pleșului, unde se află și Monumentul Vânătorilor de munte și ridicată de Petru I Mușat în secolulu al XVI, este trezită la viață de miile de turiști care îi calcă pragul. Pe latura de sud a cetății se poate observa Ozana cea frumos curgătoare, în cetate se organizează Festivalul Medieva „Zilele cetății Neamț”
Muzee și case memoriale
-Muzeul memorial Ion Creangă din Humulești situat doar la aproximativ 3 km de orașul Târgul Neamț, este un monument tipic de arhitectură populară moldovenească, fiid locul unde turiștii vin să descopere atmosfera plină e haz din poveștile scriitorului Ion Creangă. Regăsim aici universul copilăriei lui Nică al lui Apetrei unde poveștile din „Amintiri din Copilărie” (La cireșe, Pupăza din Tei, La Scăldat etc), te determină să tot cauți cu privirea toate obiectele ce îți sunt atât de cunoscute din descrierile povestitorului.
-Muzeul memorială Veronica Micle, iubita poetului Mihai Eminescu, situată pe strada Ștefan cel Mare din Târgul Neamț, contruită în anul 1834, declarată monument istoric.
-Muzeul de Istorie și etnografie din Târgul Neamț, ce funcționează în șoala unde a învățat Ion Creangă, muzeul prezină istoria meșteșugurilor tradiționale din Depresiunea Neamț.
-Muzeul Nicolae Popa de la Târpești, se află la doar 7 km de Târgul Neamț în Comuna Petricani, acesta este unul din cei mai mari meșteri populari români, un scluptor specialist în măști populare, culegator de creații folclorice orale.
Festivaluri și evenimente culturale
-Festivalul obiceiurilor și tradițiilor de Anul Nou – Parada si concursul măștilor și a formațiilor de urători – 2 ianuarie, Târgu Neamț
-"Ziua Cetății Neamțului" – Spectacol festiv medieval – 1-2 iulie, Cetatea Neamțului
-"Zilele orașului Târgu Neamț" – 6-8 septembrie
-"Hramul orasului" – 8 septembrie
-"Târgul meșterilor populari" – 7-8 septembrie, Târgu Neamț
-"Zilele Ion Creangă" – 14-16 decembrie, Humulești, Târgu Neamț
-MedievArtFest Tirgu Neamt 3-5 iulie 2015
Printre destinațiile turistice oferite de județul Neamț regăsim în zona ce dorim să o amenajăm, unitatea administrativ teritorială ce deține o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu o valoare culturală de interes național și anume orașul Târgu Neamț.
O altă destinație turistică de o mare importanță este și Stațiune Oglinzi, ce este considerată stațiune balneoclimatică permanentă, situată doar la trei km de orașul Târgul Neamț.
Tot în zonă la doar 10 km se află un obiectiv turistic de agrement Depozitul de armăsari Dumbrava Timișești, cunoscut si sub denumirea de „Herghelia Mariei Sale”, acces pe DN 15 C dinspre Piatra Neamt pe directia Piatra Neamt-Targu Neamt sau pe DN 15 B dinspre Poiana Largului pe ruta Poiana Largului-Humulesti-Targu Neamt. Este amplasat într-o zonă cu un puternic potențial turistic, Depozitul de Armăsari Dumbrava dispune de o infrastructură modernizată și adusă la standarde internaționale și este formată din: sediu administrativ, adaposturi pentru cabaline si baza hipică. Aici în prezent, se găsesc 100 de capete care fac parte din 8 rase deosebite cu o foarte mare importanta biologică: araba, semigreu, hutul, sport, lipitan, cal de Bucovina, gidran, pur sange englez.
Depozitul de Armasari Dumbrava ofera posibilități de practicare a turismului ecvestru ce constau în activități precum: plimbari cu trăsura, plimbari călare pentru agrement, lecții de călarie si lecții de sarituri peste obstacole.
2.2.3. Cadrul socio-economic
Populația zonei poate fi repartizată astfel:
-populația urbană din orașu Târgu Neamț (21962 locuitori);
-populația rurală din comuna Răucești (8525 locuitori).
Sursă: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
La data de 1 ianuarie 2018 orașul Târgu Neamț numără din totalul de 21962 persoane: 10474 sunt de sex masculin, iar 11488 sunt de sex feminin.
Componența etnică a orașului Târgu Neamț este formtă din : 93.29% Români, 1,76% Romi, 4,75% Necunoscută, 0,19% Altă etnie.
Îndeletnicirea populației din zonă este prelucrarea lemnului (scluptura de lemn fiind bine reprezentată în biserici), meșteșugul tesutului, scluptat de măști (Muzeul Nicolae Popa de la Târpești), organizare de festivauri și evenimente culturale, casnice (meșteșugul de a face brânză), agricole, pastorale.
2.2.4. Infrastructura
În zona aleasă în vederea amenajării există rețea de canalizare, stație de epurare, alimentare cu energie electrică, rețea de telecomunicație,rețea de apă și de gaz, există o groapă de gunoi. Deșeurile colectate din oraș care nu sunt reciclable sunt depozitate, de către firmele de salubritate, la depozitu de deșeuri de la Girov, rețeaua comercială exista dar trebuie dezvoltată. Infrastructura rutieră costituie o problemă pentru comunitatea locală, prin gradul scăzut de modernizare, lipsa locurilor de parcare.
2.2.5. Echipamentul de cultură și odihnă
Acest echipament este format din:
unitățile de cazare
-Hotel Oglinzi 480m care are 96 locuri de cazare;
-Pensiunea Carol dispune de 57 locuri de cazare;
-Pensiunea Trei Stejari care are 20 locuri de cazare;
-Hotel Doina (34 locuri);
-Pensiunea Belvedere (16 locuri);
-Casa Arcașului (44 locuri);
-Pensiune Vila Bella (36 locuri).
unitățile de alimentație
Acestea sunt numeroase având în vedere specificul moldovenesc, iar printre acestea avem: Hotel Oglinzi, Pensiune Belvedere, Motel Casa Arcașului, Pensiune Vila Bella, restaurant La Cuptor, restaurant Venezia etc.
instalațiile si echipamentele de agrement
Zona este un important centru turistic din Moldova, ea dispune de multiple posibilități de petrecere al timpului liber într-un mod deosebit, plecând de la practicarea turismului cultural-istoric (vizitare de obiective turistice de pe raza zonei), la un turism cultural-religios (ce reprezintă un punct forte pentru zona Neamțului, datorită numeroaselor biserici și mănăstiri), practicarea unui turism sportiv și de agrement (se potrivește zonei datorită varietății tipurilor de sport care pot fi practicate. Zona este potrivită practicării sporturilor în orice anotimp, precum și organizării de expediții, drumeții pe traseele cunoscute, Cetatea Neamțului, Monumentul Vânătorilor, Casa Veronica Micle, Casa Ion Creangă) și nu în ultimul rand turismul balnear (ce se poate practica în stațiunea Oglinzi).
2.2.6. Legislația în vigoare și protecția mediului
Zona în care se doreaște a se face amenajarea nu este o zonă protejată, nu intră sub incidența Ordonanței de Urgență privind regimul ariilor naturale protejate.
În privința proprietății asupra terenului, suprafața agicolă ce urmează a fi amenajată ce aparține statului va fi ușor de obținut, iar suprafețele care aparțin locuitorilor din zonă vor fi cumpărate de la aceșteia.
Capitolul III. Determinarea indicelui de taractivitate al zonei
Indicele de atractivitate de 3,19, se apropie de 4 care este valoarea maximă, de unde se poate trage concluzia că zona este foarte atractivă din punct de vedere turistic și este indicată pentru a face o astfel de amenajare. De asemenea, se poate constata că ponderea cea mai mare este ocupată de resursele antropice cât și de cele naturale, asta înseamnă ca ele sunt cele mai importante elemente care justifică deplasarea turiștilor către această zonă. Prin amenajarea unei pensiuni agroturistice ce include și zonă de agrement se încearcă reținerea turiștilor pentru mai mult timp în zona vizitată.
Instrucțiuni de completare tabel:
I = indicele de atractivitate; I= unde:
q = ponderea fiecărui element (resursă) în total
c = nivelul calitativ al acestor elemente (nota),[1;4]
i = 1,2……n= numărul elementelor
= 1
Capitolul IV. Determinarea ariei de atracție
Piața potențială a zonei ce urmează a fi amenajată va fi formată din turiștii ce vin din orasele: Tîrgul Neamț, Piatra Neamț, Suceava, Botoșani, Roman, Iași, Bacău, Huși, din comunele Răuceștei, Agapia, Bălțătești, Petricani, Vânători Neamț, Războieni, Ion Creangă din satele Topolnița, Săcălușești, Dumbrava etc., precum și din turiști români și străini ce vor veni aici prin diferite programe turistice concepute și organizate de diferite agenții de turism sau pe cont propriu.
Sezonalitatea este una sporită în atonimpurile calde, perioada benefică de a petrece concediu împreună cu prietenii, familia, copiii, timp de recreere într-un peisaj natural de poveste, iar pentru cei mici prilejul perfect de a se aventura în ale echitației.
Capitolul V. Determinarea capacității optime de primire și a necesarului de construit
Formula dupa care este calculata capacitatea optimă de primire
Co=
Din această capacitate optimă de primire se scad cele aproximativ 300 de locuri deja existente în zonă și încă 89 locuri datorită fapului că vor veni unele persoane care vor sta la rude, la prieteni, în corturi și care nu vor fi înregistrați, deci, nu vor apăsa asupra capacității de cazare luată în discuție. În acest fel se va opține o capacitate optimă de primire de 25 locuri ce urmează a fi construită.
Capitolul VI. CONCEPȚIA DE AMENAJARE A ZONEI
6.1. Amenajarea echipamentelor de cazare
Vom construi prin accesarea de fonduri europene o pensiune agroturistică, ce are ca activitate de agrement echitația.
Investiția în înființarea unei pensiuni se încadrează în categoria de investiții eligibile în cadrul măsurii 6, investiții în active fixe, submăsura 6.4.-Investiții în activități neagricole, având următoarele obiective:
· Stimularea mediului de afaceri prin atragerea turiștilor în zonă și posibilităși de creștere a fluxului turistic și totodată valorificarea potențialului turistic al județului.
· Dezvoltarea activităților non-agricole existente; crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației.
Valoarea SPRIJINULUI NERAMBURSABIL va fi de maxim 90% din costul total al proiectului.
• nu va depăși 200.000 Euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali
• va respecta prevederile Regulamentului 1407/2013 cu privire la sprijinul de minimis.
Prin investiția propusă dorim înființarea unei pensiuni agroturistice prin următoarele activități:
de cazare în 10 camere -5 camere cu pat matrimonial, 5 camere duble;
de agreement: echitație cu ponei.
Vom construi o pensiune agroturistică. Constucția va avea parterul ce va cuprinde 2 camere a câte 3 locuri și 2 camere a câte 2 locuri, iar etajul va cuprinde 3 camere a câte 3 locuri și respectiv 3 camere a câte 2 locuri, însumând un număr total de 25 de locuri cazare. La parter va exista un hol de primire a oaspeților, un bar amplasat aproximativ în centrul pensiunii și tot aici va fi și recepția.
Culorile dominante ale pensiunii vor fi alb, negru, gri și maro. Albul va fi reprezenta de culoarea păturilor de pe pat, de dulapurile din dormitoare, de noptierele din încăperi, chiar și de cabinele de duș, negrul va fi reprezentat de: mobilă paturi confecționate din lemn, calorifere, fotolii din piele, canapele din lemn cu tapițerie neagră, griul se va regăsi la parchet și covoare, iar maroul va proveni de la lemnul natural scluptat din care vor fi realizate diverse obiecte în pensiune cum ar fi: mesele de cafea, mesele din camere și măștile de la chiuvete. La exterior toată construcția va avea culoarea maro, ce provine de la lemnul lucrat și scluptat din care este contruită întreaga pensiune.
La intrare în pensiune se va afla un hol de primire a oaspeților unde se va afla recepția și barul cu mese și scaune pentru relaxarea oaspeților. În spatele biroului de la recepție se află un tablou cat peretele din lemn pe care sunt reprezentate peisaje pictate cu cele mai importante atracții turistice aflate în județ, tot aici sunt asezate într-un postativ din lemn pliante publicitare ce cuprin informații despre zona înconjurătoare.
Barul ce este poziționat în centrul pensiunii, este constuit din lemn și deține o larga gamă de vinuri românești din zonă, servite în carafe, ulcioare sau căni de ceramică, confecționate de micii întreprinzători din zonă.
Atât în zona recepției cât și în camere și pe holuri se află tablouri pictate cu diferite peisaje și atracții ale județului, de tinerii ai diferitelor școli din județ, iar la plecarea, oaspeții au posibilitatea să achiziționeză în schimbul unei sume de bani unul din aceste tablouri, bani ce vor ajunge la aceștia în scopul promovării tinerelor talente.
Pensiunea este încălzită de o centrală pe lemne și partea de climatizare este oferită de aparate moderne de aer condiționat.
Camerele sunt dotate cu: pat cu baldachin, noptiere, dulap lampă, saltele, lenjerie pat, pături, covor, măsuță de cafea, dulap, draperii, perdele, televizor, aparat de aer condiționat iar la baie avem: chiuvetă, mască chiuvetă, cabină de duș cu hidromasaj, vas hoaletă, suport de prosoape, prosoape, papuci. Camerele vor avea fiecare balcone, pe care se vor afla multe flori, acestea vor fi izolate fonic.
Dotări din spații comune vom avea: mese de cafea ce la etaj se află pe holul ce desparte camerele, covoare, lampadare, fotolii și canapea în recepție, telefoane, televizor, scaune înalte poziționate în jurul barului și semineul, langă care oasteții pot sta seara la un pahar de vin și la o lectură placută, sau la jocuri de cărți, table etc.
Întreținerea în camere se va face o dată la două zile, la cerința turiștilor se poate face mai devreme pentru ridicarea gunoilului sau schimbarea lenjeriilor în cazul în care s-a vărsat ceva și a rămas pătat. Curățenia pe holuri și în recepție se face zilnic. Schimbarea prosoapelor și a lenjeriilor se face din trei în trei zile. Dacă se solicită și este necesar se poate dface și mai devreme, dacă lenjeria s-a murdărit. Eliberarea camerei: Se va efectua cu min 15 minute înainte de check-out. Imediat dupa eliberarea camerei si predarea cheilor de la turiști, se va începe procesul de curățenie și schimbul de lenjerie si prosoape.
Ajungem la exteriorul pensiunii și avem parcarea frumos amenajată și iluminată, unde nu lipsesc coșurile de gunoi, foișorul și locul de joacă ce va cuprinde topogane, leagăne, tot aici pe spațiul verde se vor afla și leagăne de gradină confecționate din lemn, inconjurate de lampi cu încărcare solară ce face ca noaptea să ofere o priveliște de vis oaspeților. Întregul loc este înconjurat de gard de arbuști tuia biota și pe toată sufprafața terenului se află plantați multi pomi fructiferi iar gazonul des iți oferă posibilitatea de a merge desculț și a te bucura de atingerea tandră a firelor de iarbă. În fața gardului de arbuști se află aleile frumos pavate cu pietre de munte, ce leagă toate construcțiile de pe suprafața terenului.
Vom prezenta mai jos o parte din achizițiile pentru pensiune.
6.2. Amenajarea echipamentelor agrement – echitație cu ponei
Grajdul de animale si terenul de echitație cuprinde: gard din lemn, iesle pentru furaje și pentru apă, boxe etc.
În acest spațiu predomină verdeața și distracția pentru parinți alaturi de copii.Poneii de Shetland prezintă o mare varietate de culori ale robei, cum ar fi negru, roib, sur, murg, cenușiu, murg închis, țărcat. Talia lor este de 100 cm, cu un format corporal lateral de 103%, cu toracele foarte descins.
De asemenea, învelisul pilos este foarte abundent, iar fruntea este acoperita de un moț bogat. Capul este proporțional cu dezvoltarea corporală, fiind expresiv, cu profil drept sau ușor concav, frunte foarte larga, ochii mari, expresivi, inteligenți, vioi, nările mari. Gâtul este scurt, puternic, bine prins , spinarea si șalele sunt puternice, bine îmbracate în musculatură, crupa este musculoasa. Membrele sunt foarte puternice, cu razele osoase scurte, copitele sunt mici si rezistente.Longevitatea productivă a indivizilor rasei este de 25 ani, în medie.
Poneii de Shetland sunt animale cu un temperament vioi, foarte inteligenți, cu o personalitate puternică si voluntară, destul de greu de stăpânit, daca nu sunt educați și antrenați corespunzator de mici.
Totuși, cu un dresaj adecvat, sunt excelenți companioni pentru copii, pot fi folosiți la tracțiunea unor atelaje micuțe, pot participa la concursuri de dresaj sau obstacole speciale pentru ponei.
Parcela este obligatoriu sa fie ingradită. Gardul va fi astfel construit din lemn, va avea barnele mai apropiate una de cealaltă. Prin spatiile prea mari, poneii isteți pot evada. Poneii necesită toaletare periodică. Corpul se periează de 2-3 ori pe saptamană, iar în perioada de năpârlire chiar zilnic. Baia este necesara din cand in cand așa că oferim posibilitatea atât copiilor cțt și părinților să participe la aceste activități. În general poneii nu protestează cand sunt îmbaiați, așa că, placerea copiilor să facă asta va fi deosebită și lipsită de pericole. Atenție deosebită trebuie acordată copitelor. Acestea se verifică de cateva ori pe saptamană. Îndepartați mizeria întarită, pietricelele sau orice alt obstacol care împiedică pielea sa respire.
Poneiul nu este pretențios la mancare: lucernă, fân, iarbă, porumb, orz, ovăz, mere și morcovi. Poneii au un sistem digestiv scurt si un stomac de marimea unei mingi de rugby. Ei nu pot consuma mult la o masă, de aceea este bine ca ei sa primească 3-4 tainuri pe zi. Poneii sunt mâncăciosi și nu sunt constienți de anatomia stomacului lor, astfel că dacă au mancare din belsug se hranesc in exces, fapt ce poate duce usor la colici, extrem de periculoase pentru cabaline.
Trecerea de la fân la pășune trebuie sa se facă lent. Iarba proaspată este foarte apetisantă De aceea primavara poneiul este scos cateva zeci de minute la iarbă verde, o dată pe zi, apoi revine la fân. In zilele urmatoare se crește durata șederii la păsunat progresiv, până când sistemul lui digestiv va fi tolerat bine noul tip de hrană. Tocmai de aceea pășunea amenajată pentru ponei nu va fi una luxuriantă, cu iarba din abundență. Poneiul are nevoie sa aibă mereu la dispoziție apă proaspată și curată. Un ponei adult consumă aproximativ 40 de litri de apă zilnic, aveți grijă să i-o oferiți, copii cayați aici vor fi foarte încântați să ii servescă cu apă și mâncare. Nelipsită din alimentația lui este sarea. Aceste animale sunt foarte rezistente si sănătoase. Însă anual poneii trebuie vaccinați și deparazitați intern. Un consult veterinar periodic este necesar întrucat poneii își ascund foarte bine suferintele, iar unele bolii sunt descoperite foarte tarziu.
6.3. Infrastructură
Pentru o mai bună desfășurare a activității se vor face reparațiile necesare la rețelele de gaye, apă, electricitate, canalizare din zonă.
Drumurile de acces spre pensiune vor fi reparate și semanlizate corespunyător, astfel încât conducătorii auto să poată ajunge cu ușurință la destinație. Drumurile vor fi iluminate precum parcare din incinta curții cu stâli legați la panouri solare.
Spațiul verde ocupă o pondere de 15% din suprafața zonei alese pentru construcție: pomi, arbuști, plante, gazon.
În vederea păstrării curățeniei de turiști, vor exista coșuri de gunoi cu pungi din plastic și cu capac, pentru a nu emana un miros urât. De asemenea pensiunea va dispune de un loc special menajat pentru depozitarea gunoaielor , și sortarea acestora în vederea reciclării, iar ridicarea lor se va face zilnic la ora 5:00.
6.4. Alte dotări, servicii oferite
Spațiul de parcare pus la dispoziție turiștilor va fi gratuit.
De la recepție se vor oferi gratis turiștilor harta cu zonele înconjurătoare, pliante cu destinații turistice și atracții turistice din zonă.
Pensiune dispunde de ATV-uri și biciclete ce se pot închiria în vederea relaxării turiștilor.
6.5. Amenajarea în teritoriu
Schiță amplasament
Capitolul VII. Bugetul investiției și planul de afaceri
Durata de realizare a investiției este de 2 ani.
Curs euro-RON de la Banca Națională Română este de 4,66 cel folosit ăn calculul următoarelor tabele.
7.1 Resurse necesare pentru investiție
7.2 Resurse necesare procesului tehnologic
-Cheltuieli pentru ciclul de producție
Ferma de animale
Pensiune
-Cheltuieli salariale
-Cheltuieli de amortizare
-Total cheltuieli cu ciclul de producție
7.3 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor
-Venituri din activitatea principală-cazare
-Venituri din producția secundară-echitație
-Estimare venituri totale pe 5 ani
7.4 Estimarea rezultatului financiar în urma efectului dat de sursele de finanțare
-Sursele de finanțare
-Estimarea cheltuielilor pe 5 ani, la care se adaugă plata ratelor.
CONCLUZII
Industria turismului românesc s-a dezvoltat foarte repede, în ultimii 20 de ani. Această industrie este una din cele mai dezvoltate în toată lumea și aduce un profit major statului.
Sectorul turismului reprezintă pentru România sectorul economic care dispunde de un valoros potențial ce merită dezvoltat, nefiind exploatat încă suficient și care poate deveni o sursă de atracție a investitorilor, cât și a turiștilor străini. Industria turismului crează noi locuri de muncă, crește economia țării și sprijină dezvoltarea infrastructurii.
Analizând capitolul I putem trage concluzia că prin îmbinarea perfectă a tuturor formelor de relief teritoriul regiunii poate aduce multe beneficii atât turistice cât și economice.
Județul trebuie să se modernizeze, soluția putând a consta într-un proiect bine structurat cu obiective bine definite în care s-ar putea urmării următoarele:
Infrastructură mai bună, reprezintă calea spre belșug, vorbim aici de construirea
autostrăzii ce să unescă regiunile istorice Moldova și Transilvania, chiar și județul Neamț de Europa, o autostradă în această zonă ar putea fi considerată motorul dezvoltării economice a întregii regiuni. Construirea unui aeroport, crearea unor noi și diverse facilități și tipuri de infrastructură turistic (drumuri de acces renovate către atracțiile turistice și arealele turistice din localități, modernizarea platoului turistic Cola, amenajarea unui parc acvatic, infrastructură turistică în vederea practicării turismului balnear și medical), care contribuie la înbunătățiirea serviciilor de comerț, a serviciilor de transport etc. Toate aceste aspecte vor contribui la creșterea calității vieții pentru comunitatea locala a fiecărui oraș din județ.
Educație mai bună pentru copii din județ, astfel vor putea avea locuri de muncă bine
plătite, introducerea în județ a învățământului profesional de tip dual, crearea de oportunități egale pentru copii din mediul rural, printr-o educație de calitate, prin colaborarea cu primăriile, atragerea de profesori spre mediul rural, dezvoltarea de filiale ale unor facultăți tehnice, dezvoltarea unui centru de excelență IT;
Un sistem de sănătate mai eficient și mai bun, elaborarea unei strategii de dezvoltare a
spitalelor, îmbunătățirea dotărilor din spitale, atragerea medicilor buni în județ;
O agricultură de calitate prin performanța dezvoltării industriei alimentare, agricole,
ecologice;
Județul Neamț se situează pe primele locuri în privința ratei șomajului, iar pentru
aceste lucru se poate încerca renașterea industriei pentru crearea locurilor de muncă, rindustrializarea și progrese pentru locurile de muncă. Ajutoarele sociale nu rezolvă problema si doar o afundă, soluția reală constă în crearea de condiții pentru ca oamenii să poată muncii și să poată observa că le sunt răsplătite eforurile, astfel cine va dori să muncească să nu fie nevoit să părăsească județul.
Stimularea participării angajaților la formarea profesională a angajaților, astfel încât să
existe locuri de muncă pentru toată lumea.
Sectorul turismului reprezintă sectorul economic ce dispune de un valoros potențial de
dezvoltare atât în ocupare a forței de muncă, precum și implicațiile sale sociale și de mediu, dar neexploatate încă suficient și care poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor, cât și a turiștilor străini.
În vederea practicării unui turism eficient în municipul Piatra Neamț, trebuie să aibă
loc o schimbare a viziuni turistică, prin axarea pe importul de turiști, reîmprospătând sectorul economic prin crearea de locuri de muncă, pregătirea eficientă a resurselor umane ce lucrează în acest sector, crearea unor spații modere care să atragă și totodată să corespundă turiștilor străini și categoric o promovare eficientă, toate acestea având la bază dezvoltarea unui produs turistic competitiv.
Dezindustrializarea, declinul demorafic, sporul natural negativ și problemele legate de
infrastructură atrag după ele un stres asupra vieții. Astfel atragerea investițiilor pentru regenerarea orașelor și refacerea capitalului acestora, implică categoric și diversificarea surselor de atracție ale orașelor în direcția accentuării capitalurilor sale comerciale.
Din conținutul capitolului II putem concluziona că județul Nemț dispune de un potențial turistic și natural de o mare valoare și reprezintă materia primă pentru activitățiile turistice.
Județul Neamț este situat într-o zonă de mare interes turistic, unde sunt frumos creionate peisajele deosebite, rezervații floristice, forestiere, vetre folclorice și etnografice, cetăți și mănăstiri, muzee și colecții de artă, toate acestea pun în valoare patrimoniul cultural și istoric al acestei zone, dar și monumente istorice și de arhitectură.
Din analiza potențialului turistic, se poate concluziona că oferta turistică în județul Neamț este bogată atât din punct de vedere natural cât și antropic, iar fondul turistic antropic este reprezentat de obiective generatoare de imagini, care laolaltă, constituie de fapt elemente ale patrimoniului cultural.
Din punctul de vedere al climatului, este unul favorabil pentru activități turistice. Flora și fauna din județ sunt foarte bogate.
Zona este foarte încărcată de spiritualitate, este o zonă bogată în tradiții culturale, existența muzeelor importane, valoroasele mănăstiri, cetăți, case memoriale,hanuri celebre și stațiuni turistice atât de interes național cât și local.
Pentru valorificarea culturii și punerea în valoare a potențialului turistic este necesară soluționarea problemelor majore cu care se confruntă județul în dezvoltarea turistică, în atragerea de un număr mai mare de turiști, tind să fie legate de infrastructura de transport, de nivelul slab de promovare a turismului, lipsa unui program de acțiune, stabil și coerent, privind dezvoltarea turismului, lipsa fondurilor de investiții destinate dezvoltării, modificării și reabilitării bazelor tehnico-materiale din această zonă. Astfel, strategiile de promovare a turismului județului trebuie realizate obiective majore cum ar fi segmentarea turiștilor dar și crearea de pachete turistice.
Concluziile extrase din capitolul III ne prezintă lucruri foarte importante cu privire la gradul de valorificarea a resurselor turistice din județ. Astfel din analiza structurilor pe primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se poate observa lipsa hotelorilor de 4 și 5 stele cu posibilitate de spa și mai putem constata că este dezamăgitoare durata medie a sejurului ce este aproximativ de doar 2 zile de cazare, reprezentate de o singură noapte de înnoptare, asta arată că, turiștii se opresc doar în trecere, apoi își contiună traseul.
Aceste lucruri ne arată că trebuie acționat, trebuie făcut ceva ce să îi rețină pe turiști în această zonă, prin posibilități de agrement și cazare în același loc, prin construirea structurilor de cazare ce să ofere mai multe posibilități de petrecere a timului liber, prin renovarea stațiunilor din zonă ca de exemplu Oglinzi și Bălțătești, stațiuni ce dispun de ape minerale, nămoluri ce nu sunt valorificate la întreaga lor valoare. În vederea vizitării în număr cât mai mare a acestei zone, nu este necesară înființatea unor structuri de cazare sau spații de dormit, aceste lucruri nu mai sunt suficiente. Turiștii sunt atrași de spațiu atractiv, interesant, care să le permită să aibă trairi deosebite, emoții și stări de continuă încântare.
Spațiul comun al pensiunilor construite trebuie să fie plăcut și să creeze senzația de intimitate, ambianța fiind importantă și trebuie încercat să fie realizat un decor cald. De multe ori se dorește ca prin modernitate să schimbăm aspectul caselor vechi și a structurilor de cazare, dar nu facem decât să distrugem tocmai motivul pentru care turiștii ne vizitează. Lucrurile simple sunt importante, un pat bun, așternuturi curate, dulap cu umerașe, flori pe masă.
Creșterea treptată a sosirilor turiștilor în zonă se datorează dorinței turiștilor pentru desfășurarea activităților turistice, dar și dorinței de relaxare, iar pentru aceste lucruri trebuie să se actioneze în consecință.
Destinația turistică în raport cu populația dar și cu suprafața este catalogată în parametrii normali astfel încât pentru moment nu este necesar să ne facem probleme cu privire la apariția conflictelor sociale.
Indicii de utilizarea locurilor de cazare pot evolua, doar că necesită o promovare mai bună și mai accentuată a zonei.
În cadrul calitolul IV putem concluziona că, se urmărește analiza în detaliu a turismului din județ și se urmărește valorificarea potențialului turistic și totodată creșterea fluxului turistic al zonei.
Județul Neamț se află în plin proces de dezvoltare, este considerat un oraș al soluțiilor ecologice. Astfel va deveni un oraș plăcut în care să locuiești, să faci afaceri și cel mai important să poți face turism.
Autoritățile locale au un rol foarte important în dezvoltarea turismului, rolurile pe care primăriile ar trebui să le joace sunt multiple, plecând de la infrastructură, aspectul spațiilor publice, servicii publice și sociale. Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor.
Pentru a fi recunoscut ca o destinație turistică, este necesară crearea unui brand al județului, care să fie recunoscut, acceptat și promovat ca simbol. Pentru a putea fi considerat un brand de succes, imaginea ce dorește a fi transformată în simbol trebuie să fie una reprezentativă. Iar dacă nu scriitorul Ion Creangă prin cartea Amintiri din copilărie nu ne inspiră imagine de brand de succes, cine o poate face mai bine?
Scriitorul Ion Creangă este cel care a descris cel mai bine și mai complet aceste tradiții și obiceiuri ale zonei, consider astfel că ar fi potrivit pentru turismul județului transformarea în simbol de imagine cartea Amintiri din copilărie ce îl are ca personaj central pe Nică, iar sloganul s-ar putea numi „Pe meleagurile copilăriei”. Pensiunile turistice ar putea fi amenajate astfel încât să păstreze tradiția, atmosfera descrisă chiar de sciitor, iar posibilitățile de creare a unor activități de agrement ar fi multiple.
În ceea ce privește promovarea turismului, este bine ca potențialilor turiști să nu li-se mai prezinte doar zona, ci să îi atragă găsirea cu ușurință a oferte de sejururi și pachete turistice complexe în vederea achiziționării acestora, organizarea unor manifestări de profil-festivaluri. Este nevoie de o segmentare a clienților, în ceea ce privește crearea pachetelor turistice, astfel încât acestea să se adreseze nevoilor fiecărui segment, având în vedere resursele turistice de care dispune județul și tipurilor de turism practicate în zonă. Astfel, ar trebui ca sit-ul Consiliului Județean, viziteazaneamt.ro, să fie transformat din site de prezentare în site de promovare. Pentru ca agențiile să fie interesate în promovarea ofertei turistice a județului, ar trebui ca acest site să cuprindă o secțiune dedicată agențiilor de turism locale care promovează turismul județului și care totodată găzduiește pachete turistice și sejururi. Ar mai fi util ca pe prima pagină a site-ului să fie prezentate evenimentele viitoare, la care turiștii să invitați să participe. Iar un lucru important rămane categoric, și prezentarea la târgurile de turism.
Pentru creare pachetelor turistice trebuie sa țină foarte tare cont de grupul de turiști pe care dorește să ii atragi, prin implementarea acestuia, astfel: Un grup demn de luat în seamă sunt seniorii, acestia au timp liber și sunt dispuși să își lărgească orizonturile. Trebuie să se țină cont de nevoile acestora specifice (mâncare sănătoasă, confortul serviciilor de cazare, ospitalitatea și atenția personalizată, liniștea, vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale ș.a).
Familia fără copii, reprezintă grupul ce nu au pretenții prea deosebite legate de cazare, dar sunt foarte importante activitățile sportive, excursii, relaxare, ideal ar fi ca aceștia să primească prânzul la pachet pentru picnic, atunci când optează să se deplaseze în afara locului de cazare.
Grupul de oameni ce sunt formați din vânători, pescari, sunt turișii ce preferă turismul activ și sunt cei care au cele mai mici pretenții legate de cazare, pentru ei cel mai important lucru este natura și posibilitatea de a se bucura de sportul preferat.
Turiștii formați din familii cu copii au nevoi specifice și anume: o curte frumoasă, foarte atractivă pentru ei ca și activitate în jurul pensiunii (spații de joacă pentru copii, spații verzi, zonă de relaxare)
În ceea ce privește turismul rural și agroturismul, din partea comunităților locale ar trebui să se vadă o mai mare implicare pentru crearea și promovarea ofertei turistice. Pentru a atrage turiști nu este suficient oferirea doar de masă și cazare și o fomă mai complexă de servicii incluzând și partea de agrement.
Județul s-ar putea face remarcat prin activități de marketing ce reprezintă o sursă de dezvoltare economică la nivelul județului.
Nu trebuie uitată și necesitatea atragerii asociacilor nonprofit, în derularea programelor de dezvoltare, promovare a turismului și totodată de ocrotire a mediului cu precădere în zonele montane.
Printre cele descrise în această lucrare, ajungem la concluzia că monumentele istorice și cele de arhitectură din județul Neamț reprezintă un patrimoniu de mare valoare materială și spirituală ce trebuie protejată și conservată pe toate căile și prin toate mijloacele. Existența sa, evidențiind continuitatea și specificul civilizației românești, diversitatea și locul pe care ea il ocupă în lume.
Piatra Neamț, imi va rămâne mereu în minte ca orașul ce păstrează în inimă muntele Pietricica.
În urma prezentării acestei lucrări, vă invit să petreceți un concediu de neuitat, vizitând frumusețile Ținutului Neamțului.
BIBLIOGRAFIE
Cărți:
1. Băltărețu Andreea, Economia industriei turistice, Editura Universitară, București, 2016
2. Găbureac Sergiu, Pași prin Piatra Neamț, Editura Biblioteca Bucureștilor, București 2009
3. Ghelețu Mihai, Mihăescu Ion, Muzee și case memoriale ale scriitorilor, Editura Aldin, București, 1997
4. Luca Gavril, Dumitroaia Gheorghe, Cetatea Neamț, Editura „Constantin Matasă ”, Piatra-Neamț-2006
5. Neacșu Nicolae , Băltărețu Andreea, Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, Resurse și destinații turistice în România, Editura Universitară, București, 2016
6. Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2005
7.Neacșu Nicolae, Baron Petre, Vasile Glavan, Geografia și economia turismului, Editura-Pro Universitaria, București, 2011
8. Neacșu Nicolae, Baron Petre, Snak O., Economia Turismului, Editura Pro-Universtitaria, București, 2006
9. Opriș I., Muzee și colecții din România, Editura Enciclopedică, București, 2002
10. Vintu Raluca, Potențialul turistic și resursele umane ale județului Neamț, Editura Tehnopres, Iași 2006
Pagini web:
11. https://pe-harta.ro/neamt
12. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table,
13. https://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam%C8%9B-
14. http://www.viziteazaneamt.ro
15. http://www.cjneamt.ro/
16. https://ceahlaul.wordpress.com/
17. https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/piatra-neam%C8%9B_rom%C3%A2nia_670889
18. http://www.plantavorel.ro-accesat
19. https://www.viziteazapiatraneamt.ro
20. https://www.ropedia.ro/judetul/Neamt/-
21. https://www.lapensiuni.ro
22. https://instant-trips.blogspot.com
23. http://apmnt.anpm.ro/-/arii-protejate-de-interes-national-din-judetul-neamt,
24. http://www.ceahlaupark.ro/
25. http://www.cheilebicazului-hasmas.ro/index.php?aT0xMzU=
26. http://www.turistderomania.ro
27. https://vanatoripark.ro/
28. http://www.skytrip.ro
29. http://www.infoturism-moldova.ro
30. http://www.emunte.ro/piatra-dracului-din-ceahlau-un-pariu-intre-diavol-si-dumnezeu
31. https://destepti.ro/stanca-la-trei-caldari-neam
32. https://www.crestinortodox.ro/stiri/ziarul-lumina/agapia-manastirea-dragostei-crestine-78048.html
33. https://sfioandomnesc.mmb.ro/1016-monografia-bisericii-sf-ioan-domnesc
34. https://www.zilesinopti.ro,accesat,
35. http://dordeneamt.ro
36. http://mar.muzeu-neamt.ro
ANEXE
Anexa 1. Stema județului Neamț
Stema Judeului Neamț este reprezentată de un scut tăiat, o parte fiind reprezentate de capra de munte, argintul reprezintă candoarea, inocența, devotament, corectitudine, iar rosul simbolizează noblețea și mandria. Cele trei spice de aur reprezintă bogățiile câmpiei.
Anexa 2. Agențiile de turism din județul Neamț
Anexa 3. Principalele cursuri de apă din județul Neamț
Anexa 4. Trasee turistice pe Ceahlău
Traseul 1 Cabana Izvorul Muntelui- Curmătura Lutu Roșu- Răchitiș- Piatra cu Apă- Detunate- Cabana Dochia
Traseul 2 Cabana Izvorul Muntelui- Stânca Dochiei- Santinela- Jgheabul cu Hotar- Cabana Dochia
Traseul 3 Cabana Izvorul Muntelui- Poiana Maicilor- Clăile lui Miron- Ocolașul Mic- Cabana Dochia
Traseul 4 Stațiunea Durău- Cabana Fântânele- Piatra Lată- Panaghia- sub Vârful Toaca- Cabana Dochia
Traseul 5 Stațiunea Durău- Poiana Viezuri- Cascada Duruitoarea- Poiana Stăiușului- Cabana Dochia
Traseul 6 Satul Neagra- Piciorul Negrei- Poiana Văratec- Poiana Maicilor- Ocolașul Mic- Cabana Dochia
Traseul 7 Comuna Bicazul Ardelean- Telec- Curmătura Scaune- Jgheabul lui Vodă- Cabana Dochia
Anexa 5. Trasee turistice în jurul orașului Târgu Neamț
Traseul Târgu Neamț- Poiana Largului- 46 km (DN15B)
Traseul Târgul Neamț- Piatra Neamț- 45 km (dn15C)
Traseul Târgul Neamț- Războieni- Hanul Ancuței- 50 km
Traseul Târgul Neamț- Mănăstirea Secu- Mănăstirea Sihăstria- Mănăstirea Sihla
Traseul Târgul Neamț Mănăstirea Agapia- Mănăstirea Văratec
Anexa 6. Structuri de primire din județul Neamț, rețeaua unităților de cazare și alimentație
Sursă https://www.lapensiuni.ro/cazare-moldova/neamt.
Anexa 7. Zimbrăria Dragoș Vodă
Anexa 8.Stadionul Pietricica
Anexa 9. Stejarul secular de la Bornis
Sursă: http://www.skytrip.ro
Anexa 10. Casa memorială Veronica Micle
Sursă: http://dordeneamt.ro
Anexa 10. Municipiul Piatra Neamț
Sursă: http://future.siteoficial.ro
Anexa 11. Muzeul de artă din Roman
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro
Anexa 12. Muzeul de Istorie din Roman
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro.
Anexa 13. Mănăstirea Pângărați
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro.
Anexa 14. Mănăstirea Războieni
Sursă: http://www.viziteazaneamt.ro
Anexa 15. Cheile Bicazului
Anexa 16. Turnul lui Ștefan
Anexa 17. Muzeul Nicolae Popa
Anexa 18. Mănăstirea Neamț
Anexa 19. Parcul Național Cheile Bicazului
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Vasile D. Elena Veronica [302767] (ID: 302767)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.