Vancea Roberta, Grupa 5 Rise, Anul I [623709]

P a g e | 1

CANCERUL MAMAR ÎN ROMÂNIA ȘI
EUROPA ÎN PERIOADA 200 5-2018

VANCEA ROBE RTA, ANUL I, RISE, GRUPA 5

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE,
FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE
BUCUREȘTI, 2020

P a g e | 2

CUPRINS

Capitolul I – Argumentarea temei ………………………….. ………………………….. …. 2
Capitolul II – Descrierea teoretică a temei ………………………….. ……………………. 3
Capitolul III – Interpretarea datelor ………………………….. ………………………….. .. 5
Capitolul IV – Concluzie ………………………….. ………………………….. …………….. 10
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12

CAPITOLUL I

Argumentarea temei

Am ales această temă de interes, deoarece , ca femeie , observ o răspândire semnificativă a
acestei afecțiuni .
Umăresc a demonstra că medicina a evoluat considerabil în ceea ce privește tratarea
cancerului mamar, care reprezintă în prezent, unul dintre cele mai vindecabile tipuri de cancer.
Însă, se dorește ca femeile să devină mai conștiente de gravitatea situați ei și să se folosească de
mijloacele pe care le au la dispoziție pentru depistarea precoce a bolii, precum mamografia . În
cadrul proiectului aferent, voi interpreta date statistice referitoare la evoluția mortalității,
incidenței și procentul de teste mamo graf efectuate de femei ,atât în România, cât și în Europa,
cu scopul de a arăta că, deși medicina a evoluat în ultimele decenii , rata de incidență este în
creștere, iar, în țări le mai pu țin dezvoltate, mortalitatea este și ea ridicată. O singură propoziție
este de ajuns pentru a înțelege situația transpusă; Astfel, Centrul Național de Evaluare și
Promovar e a Stării de Sănătate în cadrul unui “INFOGRAFIC”, afirmă: “Depistarea precoce a
cancerului de sân crește șansa de supraviețuire cu o bună calit ate a vieții”. 1
Deoarece cancerul mamar este o afecțiune care crește gradul de supraviețuire al purtătorului
simultan cu depistarea cât mai rapidă, în stare cât mai incipientă, femeile trebuie sa fie atente

1 CNEPSS, “INFOGRAFI, 1 -31 noiembrie 2019 , p1

P a g e | 3

la ceea ce le indică propriul corp. Nicio problemă pe care o cons iderăm neimportantă nu
trebuie lasată nesupravegheată. Precauția poate salva vieți, iar ignoranța, în acesc caz, poate
ucide.

 CAPITOLUL II

Descrierea teoretică a temei

❖ Ce este cancerul mamar?
Cancerul mamar este o boală ce acționează în zona sânului, predominantă în rândul femeilor.
Pentru a înțelege mai bine formarea acestei afecțiuni, conform Macmillan, o echipă de
susținere a cancerului pentru dezvoltarea informațiilor despre cancer din UK, prin publicația lor
din 2019, “Breast Cancer Romania”, oferă o explicație simplă referitoare la apariția cancerului
de sân: “Cancerul mamar apare atunci când celulele din sâni cresc într -un mod necontrolat și
formează o umflătură denumită tumoare.” 2
❖ Care sunt factorii de ris c?
Cu ocazia LICCS (una Internațională de Conștientizare despre Cancerului de Sân), Ministerul
Sănătății, INSP și CRSP București au redactat o “Analiză de situație” unde sunt prezentați
principalii factori de risc ai cancerului mamar. Primul factor mențion at este istoricul familiei,
marcând posibilitatea transmiterii intergeneraționale a afecțiunii: „ cazuri de cancer mamar și
ovarian sau cancer mamar bilateral sau multiplu apărute la aceeași persoană din familie
indiferent de gradul de rudenie”, cât și “existența unei mutații BRCA1 sau BRCA2 cunoscută în
familie”. 3
Acest tip de factor este unul relat iv inevitabil, în consecința existentei sale în familie, poate fi
transmit către un alt membru prin gene.
Contrar istoricului familiei, restul factorilor pot fi preveniți, fiind neereditari și evitabili, dacă
dispunem de responsabilitate. Conform unei alt e surse “Pliantul medicului”, realizat printr -o
colaborare între INSP, CNEPSS, Ministerul Sănătății și CRSP București, factorii considerați
neereditari se împart în: “ vârstă , terapie hormonală de substituție, fumatul, radiațiile,
obezitatea, consumul de a lcool ”.4

2 Broșura Macmillan , “Cancerul mamar ”, 2019 , p4-6
3 Ministerul Sănătății, INSP, CRSP București, LICCS, „Analiză de situație ” ,2019, p11 -12
4 INSP, CNEPSS, Ministerul Sănătății, CRSP București, „Pliantul medicului ”, 2019, p1

P a g e | 4

Acești factori neereditari pot fi evitați cu ușurință dacă ne formăm un stil de viață sănătos și
echilibrat: puțin sport săptămânal, renunțarea la alcool și fumat și atenția sporită asupra
alimentației. Sunt doar câteva lucruri simple, pe care ar trebui să le facem în mod normal în
viața de zi cu zi, interesându -ne de corpul și sănătatea noastră. Faptul că acestea pot duce la
formarea unei tumori cancerigene, este un motiv în plus să întelegem că putem trăi mai bine în
absența acestor vicii pe car e oamenii și le formează.

❖ Cum putem depista cancerul de sân ?
Societatea Europeană pentru Oncologie Medicală (ESMO) ne aduce la cunoștintă că tumoarea
poate fi diagnosticată doar pe baza examinării clinice și ne pune la dispoziție un “Ghid pentru
pacienți”.
Acest ghid prezintă modurile de „examinare fizică ” existente pentru depistare și diagnosticare,
respectiv : “mamografia și ecografia ”. 5
Conform ESMO, alte variante de depistare a cancerului mamar sunt și “RMN”: „se efectuează și
o investigație imagistică denumită rezonanță magnetică ” sau biopsia, care se efectuează în
cazul depistării unei tumori : „În cazul în care se depistează o tumoră, se recoltează țesut pentru
biopsie pentru a evalua profilul bolii înainte de planificarea oricărui tip de tratament. ” 5

❖ Cum putem trata cancerul mamar?
Organizația Mondială a Sănătății (WHO), vorbește în cadrul publicației “Cancer – Diagnosis and
Treatment” despre diversitatea metodelor de tratare a cancerului. Câteva dintre metodele
menționate sunt: “surgery, radiotherapy and systematic therapy ”, respectiv opera țiile
chirurgicale, radioterapia și terapia sistemat ică. 6
Cancerul de sân se tratează diferit în funcție de fiecare pacient în cauză, și, totodată, în funcție
de stadiul în care se află boala. Astfel, conform “Codului European împotriva Cancerului”,
publicat de Agenția Națională pentru Cercetarea Cancerul ui (IARC), cu cât cancerul este
depistat mai repede, cu atât pacientul răspunde mai bine la tratament: “Tratamentul are mai
multe șanse de reușită atunci când cancerul este detectat în stadiu incipient.”7

5 Kstorfin Medical Communications Ltd în numele ESMO, „Cancer de sân: ghid pentru pacienți ”,
2018, p3 -8
6 World Health Organisation (WHO), „Cancer – Diagnosis and Treatments ”, 2020 , p1
7 Agenția Intern ațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), „Codul European împotriva
Cancerului ”, 2020, p1

P a g e | 5

Pentru a trece la capitolul următor, trebuie să clarificăm termenii cu care vom lucra în cadrul
interpretării datelor.
Organizația Mondială a Sănătății (WHO) deține o secțiune specială de descriere a termenilor cu
care se lucrează, “Glossary of terms”, a stfel:
• “Incidența” -> reprezintă numărul de noi cazuri apărute într -o anumită perioadă, într -o
populație specifică.8
• “Rata brută” -> în cazul cancerului, rezultatul este adesea exprimat în rata anuală de
cazuri per 100,000 persoane. 8
• “ASR” este abrevier ea pentru Rata vârstei standardizate8
• Mortalitatea -> Conform Institutului Național de Cancer din Franța, în secțiunea de
dicționar, „mortalitatea indică numărul de decese, pe an.”9
Cu aceste elemente vom lucra în reprezentarea statistică a datelor și interpretarea lor.

 CAPITOLUL III

Interpretarea datelor

Mai mult de 1/3 din cazurile de cancer pot fi prevenite, iar celelalte pot fi vindecate dacă se
detectează în stadiu incipient, conform site -ului organizației “World Cancer Day”.10
Această temă este de interes și actualitate, deoarece, așa cum ne informează Organizația
“World Cancer Day”, cancerul este pe locul 2 mondial în rândul bolilor care provoacă deces,
fiind răpuși anual 9,6 milioane de oameni.11 Iar, în ceea ce privește cancerul mamar, acestă
ocupă primul loc ca incidență și cauză de deces în rândul formelor de cancer la femei, de ani
buni, așa cum menționează și Centrul Național de Evaluare și Promovare a St ării de Sănătate, în
colaborare cu Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul Regional de Sănătate Publică din
Timișoara, într -o analiză de situație realizată în 2015.12 Astfel, cancerul mamar fiind răspândit la
nivel global și având un impact foar te ridicat asupra populației feminine, marchează centrul de

8 Organizația Mondială a Sănătății (WHO), „Grossary of terms ”, site oficial al organizației
9 Insitut National du Cancer, „ Accélération les Progrès face aux cancers ”, Dictionaire
10 World Cancer Day – 4 February, „Why Cancer? ”, 2020, site oficial al Organizației
11 World Cancer Day 4 February, „What is Cancer? ”, 2020, site oficial al Organizației
12 CNEPSS, INSP și CRSP Timișoara, „Analiză de situație ” , 2015, p6

P a g e | 6

interes al discursului. Voi începe prin a prezenta doua figuri, ce indica cea mai recentă situație a
incidenței cancerului de sân, atât în România, cât și în Europa.

Fig1: Numărul de noi cazuri, Europa, 2018, femei, toate vârstele (grafic preluat de la sursa)13

Fig 2: Numărul de noi cazuri, România, 2018, femei, toate vârstele (grafic preluat de la sursa)14

Așa cum se poate observa în ambele grafice, cancerul mamar are cea mai ridicată pondere – în
Europa, 26,4%, iar în România 25,1%, dintr -un total de 522 513, respectiv 9629 cazuri noi. Acest
grafic indică faptul că, dintre toate tipurile de cancer, cel de sâ n afectează cea mai mare parte a

13 Organizația Mondială a Sănăt ății, Agenția Internaționala de Cercetare a Cancerului –Globocan
Europe, 2018, p1
14 Organizația Mondială a Sănătății, Agenția Inte rnațională de Cercetare a Cancerului – Globocan
Romania, 2018, p1

P a g e | 7

populației feminine care suferă de această afecțiune . În ambele cazuri, cancerul mamar
depășește un sfert din totalul cazurilor de cancer.

Fig 3: incidență/ mortalitate, România și Europa, 201815 (grafic realizat de autor pe baza datelor
furnizate de Globocan)

Folosind datele statistice publicate de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului, am
format un tabel. Am folosit informațiile generate despre Europa și despre România pentru a
crea o paralelă mai ușor de sesizat, în carul unui singur grafic.
Putem observa că, față de celelalte state ale Europei, România are un grad de incidență mai
mic. Însă, chiar dacă incidența este mai redusă, rata mortalității are un procent mai ridicat, față
de totalul european. (14,60%, comparativ cu un procent egal cu 14,09% ).
Vom discuta mai departe despre mortalitate pe parcursul anilor. Astfel, conform INSP, CNEPSS
și CRSP București, în cadrul analizei de situație din 2019, în ceea ce privește cancerul de sân, se
menționează că, rata mortalității a început să fie în scăde re, în majoritatea țărilor europene,
începand cu anul 2000, și până în prezent.16 Însă, în ceea ce privește România, situația a stat
puțin diferit .

15 Globocan Europe și Globocan Romania, 2018, p1
16 Ministerul Sănătății, INSP, CRSP București, LICCS, „Analiză de situație ” ,2019, p4

P a g e | 8

Fig 4: Număr decese, România, 2005 -2017 (grafic preluat)17

Conform graficului din Fig. 4, numărul deceselor cauzate de cacnerul mamar, a avut fluctuații în
România pe parcursul anilor. În perioada 2006 -2008, cât și 2010 -2013, se înregistrează ușoare
scăderi. Însă, dupa ambele intervale de timp, putem observa o cre ștere semnificativă, cu peste
100 de noi decese, în anul imediat următor (2009, respectiv 2013).
În ultimii 4 ani, se poate observa că numărul deceselor a crescut vizibil. Acest fapt este
îngrijorător, privind situația altor țări europene.

Fig 5: Teste mamograf efectuate, 2009 -2014, țări europene, femei 50 -69 ani (grafic preluat)18

17 Ministerul Sănătății, INSP, CRSP București, LICCS, “Analiză de situație ”,2019, p3
18 Eurostat, statistici explicate, File: “Breast Cancer screeaning women aged 50 to 69, 2009 –
2014” , 2019

P a g e | 9

Fig 6: Teste mamograf efectuate, 2013 -2018, țări europene, femei 50 -69 ani (grafic preluat)19

Fig. 5 și Fig . 6 reprezintă ponderea de teste mamograf, efectuate în intervalul 2009 -2014,
respectiv 2013 -2018, în fiecare țară din UE, pe populația feminină cu vârste cuprinse între 50 și
69 de ani.
Această populație analizată este semnificativă, deoarece cancerul mamar este, precum am
menționat și în capitolele anterioare, preponderent în rândul femeilor, incidența sa, crescând o
data cu vârsta.
Astfel, din graficele precedente , observăm că, țările dezvoltate, precum Finlanda, Danemarca,
Olanda, au o pondere de examin ări mamografice foarte ridicată, depășind pragul de 80%.
Contrat acestor țări, avem la extrema cealaltă, țări mai puțin dezvoltate, cum ar fi: Bulgaria,
România. România are o pondere aproape insesizabilă pe grafic, sub 1%. Însă, în perioada 2009 –
2013, se observă o ușoară creștere și în cadrul României; care își pierde vizibilitatea în perioada
imediat următoare.

19 Eurostat, statistici explicate, File : “Breast Cancer screeaning women aged 50 to 69, 2013 –
2018” , 2019

P a g e | 10

 CAPITOLUL IV
Concluzii

Conform graficelor prezentate în capitolul anterior, observăm că n umărul de noi cazuri este
ridicat în România aproximativ la același nivel cu cel european, rata mortalității din țara noastră
este în creștere, iar pe plan european,este în scădere.
Incidența din România este mai scăzută, ceea ce înseamnă că avem mai puți ne cazuri de cancer
mamar, comparativ cu celelalte țări europene. Problema apare, când, deși avem o incidență
mai puțin numeroasă, rata mortalității este mai ridicată.
Analizând ultimele doua grafice, înțelegem cauza discrepanțelor. În România, controale le
mamograf sunt aproape ins esizabile procentual, prin comparație cu alte țări europene.
Analizând graficele în cauză, observăm că țările cu ponderea cea mai mare de teste mamograf
periodice, sunt țările -elită, cele mai dezvoltate , țările occidentale. Primele țări de pe graficul
efectuării controalelor mamograf, sunt și țările cu cel mai înalt grad de dezvoltare umană.
Pentru a ilustra acest fapt, voi atașa un tabel preluat din Raportul Dezoltării Umane, efectuat de
către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare(PNUD).20

Comparând datele oferite de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și datele de pe
graficele Eurostat despre efectuarea testelor mamograf, observăm că țările cu cel mai ridicat

20 PNUD, „Raportul Dezvoltării Umane ”, 2020

P a g e | 11

grad de dezvoltare coinci d preponderent cu țările cu ponderea cea mai pare de controale
mamografice.
Astfel, dezvoltarea se remarcă la nivel sanitar. Deși toate țările europene dispun de mijloace de
depistare a bolii, dezvoltarea umană , strict în acest domeniu, face diferența.
Sănătatea trebuie pusă pe primul loc, fiind primordială. Însă, dacă individul nu este obișnuit cu
acest concept de la început, nu acordă suficientă importanță. Ignoranța, frica, alte ocupații
considerate mai importante, lipsa educației sanitare, neînțeleger ea conceptului de prevenție;
sunt doar câteva exemple ce duc la apariția problemelor de sănătate, printre care și cancerul de
sân.
Medicina evoluează nesemnificativ, dacă populația nu se conformează la ceea ce i se oferă.
Nivelul scăzut de incidență al c azurilor de cancer mamar este fictiv, dacă nu se efectuează
controale preventive. Dacă boala nu este depistată nu înseamnă că ea nu există.
Boala care se manifestă în tăcere are un grad mult mai ridicat de pericol, decât boala care este
depistată din timp și ținută sub control medical.
Prin cele exemplificate, am urmărit a demonstra că, depinde de noi, ca subiecți umani .
Controlul mamograf es te un control de rutină la îndemâna noastră, insă, pe care nu -l efectuăm
corespunzător , iar aceste acțiuni au repercursiuni vizibile.
Această analiză ridică semne de întrebare asupra câtorva aspecte, precum:
o Trebuie introdusă educația sanitară în orarul ș colar?
o Trebuie promovate mijloacele de preveniție ale unei boli?
o Trebuie incurajați oamenii să meargă mai des la doctor?
o Ce efect are nivelul de dezvoltare umană asupra ratei mortalității?
o Ce trebuie schimbat pentru a reduce frica oamenilor de a își verifica starea de sănătate
la un specialist?
o Trebuie statul să fie mai implicat în viața cetățenilor, pe plan medical?
o Cum putem convinge publicul că sănătatea este pe primul loc?

Problema mort alității crescute asupra cancerului mamar în țările mai puțin dezvoltate / în curs
de dezvoltare/ chiar țări suficient de dezvoltate, dar care nu acorda atenția necesară acestei
ramuri, poate fi remediată, așa cum s -a întâmplat și în cadrul altor state. Ac easta necesită
implicare și urmărirea schimbării mentalității poporului, pentru a deveni mai perceptibil în ceea
ce privește gradul de conștiință sanitară și depășirea fricilor. Este mai bine sa descoperi o
afecțiune din timp, decât să o lași să se dezvolt e. Dacă oamenilor le este frică să gasească o
afecțiune în corpul lor, nu înseamnă că potențiala afecțiune dispare. Prevenția este metoda cea
mai facilă la care trebuie să apelăm.

P a g e | 12

BIBLIOGRAFIE:

1. Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate (CNEPPS), „INFOGRAFIC ”
publicat în perioada 1 -31 noiembrie 2019 pe site -ul oficial al Institutului Național de
Sănătate Publică. Am accesat link -ul:
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wpcontent/uploads/2019/10/INFOGRAFI.pdf , în data
de 04/12/2020.
2. Macmillan Cancer Suport, Broșura “Breast Cancer: Romanian”, publicat în anul 2019,
paginile 4 -6. Am accesat lin k-ul: https://www.macmillan.org.uk/_images/Breast –
cancer_Romanian_tcm9 -321249.pdf , în data de 0 6/12/2020.
3. Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Pub lică (INSP), CRSP București , cu
ocazia LICCS (Lunii Internaționale de Conștientizare despre Cancerului de Sân), “Analiză
de situație ”, octombrie 2019, paginile 11 -12. Am accesat link -ul:
file:///C:/Users/rober/OneDrive/Desktop/CFS%20proiect%20sf%20semestru/Analiza –
de-situatie%20CANCER%20MAMAR.pdf ‚ în data de 06/12/2 020.
4. Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, Centrul Regional de
Sănătate Publică din București, “Pliantul med icului”, 2019, pagina 1. Am accesat link -ul:
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp -content/uploads/2019/10/Pliant -MEDICI.pdf ‚ în
data de 07/12/2020 .
5. Kstorfin Medical Communication Ltd, European Society for Medical Oncology (ESMO),
“Cancer de S ân- Ghid pentru pacienți ”, 2018, paginile 3 -8. Am accesat link -ul:
https://www.esmo.org/content/download/300499/5990632/1/RO -Cancerul -de-San-
Ghid -pentru -Pacienti.pdf , în data de 08/12 /2020.
6. World Health Organisation (WHO), secțiunea “Cancer – Diagnosis and Treatments” , 2020,
pagina 1. Am accesat link -ul: https://www.who.int/cancer/treatment/en/ , în data de
08/12/2020.
7. International Agency Research on Cancer (IARC), “Codul European împotriva
Cancerului ”, 2020, pagina 1. Am accesat link -ul: https://cancer -code –
europe.iarc.fr/index.php/ro/ , în data de 08/12/2020.
8. Organizația Mondială a Sănătății (WHO), “Grossary of terms”, site curent al Organiza ției.
Am accesat link -ul: https://www.who.int/health -topics/cancer#tab=tab_1 , în data de
08/12/2020.
9. Institut Na tional d u Cancer, „Acc élération les Prog rès face aux cancers ”, secțiunea
“Dictionnaire ”, 2020. Am accesat link -ul:
https://www.ecancer.fr/Dictionnaire/M/mortalite , în data de 14/12/2020.

P a g e | 13

10. Organizația World Cancer Day -4 February, “Why Cancer?”, 2020. Am accesat link -ul:
https://www.worldcancerday.org/why -cancer , în data de 14/12/2020.
11. Organizația World Cancer Day -4 February, “What is Cancer?”, 2020. Am accesat link -ul:
https://www.worldcancer day.org/what -cancer , în data de 14/12/2020.
12. Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate (CNEPPS), Insitutul
Național de Sănătate Publică (INSP) și Centrul Regional de Sănătate Publică din
Timișoara (CRSP Timișoara), „Analiză de Situație ”, 2015, pagina 6. Am accesat link -ul:
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wpcontent/uploads/2016/01/B_CRSPT_ANALIZA_Canc
er_2015.pdf , în data de 15/12/2020.
13. Organizația Mondială a Sănătății, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului
(Globocan), Europa, 2018, p agina 1. Am accesat link -ul:
file:///C:/Users/rober/OneDrive/Desktop/CFS%20proiect%20sf%20semestru/globocan%
20europe.pdf , în data de 18/12/2020.
14. Organizația Mondială a Sănătății, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului
(Globocan), România , 2018, pagina 1. Am accesat link -ul:
file:///C:/Users/rober/OneDrive/Desktop/CFS%20proiect%20sf%20semestru/globocan.p
df , în data de 18/12/2020
15. Agenția Internațională de Cercetare a Cancerul ui (Globocan) ,România și Europa, 2018,
pagina 1. Am accesat link -urile atașate anterior la punctele 13 și 14 , în data de
18/12/2020.
16. Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Centrul Regional de
Sănătate Publică din București (CRSP București), “Analiză de situație ” cu ocazia Lunii
Internaționale de Conștientizare despre Cancerul de Sân (LICCS), 2019, pagina 4. Am
accesat link -ul: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wpcontent/uploads/2019/10/Analiza –
de-situatie.pdf , în data de 20/12/2020.
17. Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Centrul Regional de
Sănătate Publică din București (CRSP București), “Analiză de situație” cu ocazia Lunii
Internaționale de Conștientizare despre Cancerul de Sân (LICCS), 2019, pagina 3. Am
accesat link -ul: https://insp.gov.ro/sites/ cnepss/wpcontent/uploads/2019/10/Analiza –
de-situatie.pdf , în data de 20/12/2020.
18. Eurostat, Statistici explicate, “Breast Cancer Screeaning women aged 50 to 69 years,
2009 -2014”, 17 ianuarie 2019. Am accesat link -ul:
https://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php?title=File:Breast_cancer_s c
reening,_women_aged_50_to_69_years,_2013_and_2018_(%25)_Health20.png , în
data de 23/12/2020.
19. Eurostat, Statistici explicate, „ Breast Cancer Screeaning women aged 50 to 69 years,
2013 -2018”, 21 august 2020. Am accesat link -ul:
https://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php?title=File:Breast_cancer_sc
reening,_wome n_aged_50_to_69_years,_2009_and_2014_(%25)_HLTH17.png&oldid=4
18837 , în data de 23/12/2020.

P a g e | 14

20. Programme de Nations Unies pour le d éveloppement (PNUD), “Raportul dezvoltării
uman e”, 2020, pagina 1. Am accesat link -ul : http://hdr.undp.org/ , în d ata de
28/12/2020.