Valurile de frig [620623]

Universitatea din București
Facultatea de Geografie

Valurile de frig
Profesor coordonator : Tișcovschi Adrian Student: [anonimizat]
2017

Cuprins
Definirea elementului ………………………….. ………………………….. . 3
Geneza ………………………….. ………………………….. …………………… 4
Localizare geografic ă ………………………….. ………………………….. . 6
Gestiune (monitorizare și supraveghere ) ………………………….. …. 7
Combaterea efectelor negatve ………………………….. …………….. ….. 8
Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………… …. 9
Concluzii personale … … … ……………… ………… … …. ……. …..10 1
Bibliografie .. ……………… ………………………………………… …….. 15

Definirea elementului
Valurile de frig reprezintă un fenomen
meteorologic de risc care constă în scăderea
drastică a temperaturii .

Geneză
Valurile de frig sunt determinate de advecții de mase de aer
foarte rece, arctic sau continental polar . În cazul Europei, câmpul baric
la nivelul suprafeței terestre indică cel mai adesea prezența unei
dorsale a Anticiclonului Scandinav (mai rar a celui Groenlandez) sau a
Anticiclonului Est European . Școala meteorologică norvegiană
(Bjerknes, Solberg) sublinia încă din anii 1920 că evoluția unei familii
de cicloni de-a lungul Frontului Polar se încheie cu un anticiclon de
invazie, care determină răciri foarte pronunțate . Mai recent, M. Leroux
(1993 ) a dezvoltat teoria Anticidonilor Mobili Polari, în contextul
explicării mecanismelor schimburilor meridionale de mase de aer și de
energie, respectiv al explicării repartiției zonale a presiunii medii .
Anticiclonii Mobili Polari reprezintă lentile de aer rece, foarte
dens, de grosime relativ mică (1,5 km), dar cu mare extindere pe
orizontală (2-3000 km), formate prin răcirea la bază și comprimarea
aerului deasupra regiunilor polare .

Direcția generală de deplasare a lor este V-E, ea
primind o componentă meridională, către zonele
tropicale, trecând astfel peste latitudinile temperate, unde
au o mare importantă pentru variațiile vremii .
Astfel de răciri se pot produce în cazul unei circulații
nordice, ultrapolare (de NE) sau tipice de NE (Atlas RSR,
1972 -1979 ). Lipsa obstacolelor orografice majore în partea
de nord și nord -est a Europei, la fel ca și în nordul Americii
de Nord, favorizează aceste advecții de aer foarte rece .
Intr-o primă fază, advecția rece poate fi asociată cu
fenomenul de viscol . Apoi se instalează un regim
anticiclonic persistent, răcirea fiind accentuată de
inversiunile de temperatură și de prezența stratului de
zăpadă . De reținut este și faptul că răciri radiative destul
de intense se pot produce și în condițiile în care câmpul
anticiclonic este asociat dorsalei Anticiclonului Azoric,
extinsă mult peste continentul european .

Localizare geografică
În zonele temperate , dar și în zonele subtropical (dar cu o
intensitate mai mică) ;
În partea de nord și nord-est a Europei , precum și în partea
Americii de Nord , prin lipsa barierelor orografice și în contextul
unei circulații nordice a maselor de aer, favorizează aceste
advecții de aer rece.
În România, cele mai afectate de răcirile masive sunt regiunile
extracarpatice, în primul rând jumătatea estică a Câmpiei Române și
Podișul Moldovei, fapt ce subliniază rolul de baraj orografic al
Carpaților Orientali și Meridionali .

Gestiune
(monitorizare și supraveghere)
Producerea valurilor de frig se poate
prezice în mod exact cu puține zile înainte de
producerea fenomenului, cu ajutorul unor radare
meteorologice .

Combaterea efectelor negative
Riscurile asociate valurilor de frig sunt numeroase . Cel mai afectat este
organismul uman, deși acesta dispune de un anumit potențial de adaptare la
temperaturi scăzute (comportamentul a frigore) . În aceste situații, se intensifică
procesul de termogeneză prin contracții musculare, atât voluntare (prin
efectuarea unor exerciții fizice), cât și involuntare (frisoane), respectiv se
amplifică izolarea termică a organismului prin modificări în circulația sângelui
(vasoconstricție periferică, reducerea conductivității termice a țesuturilor) . Dacă
aceste mecanisme nu funcționează sau funcționează într-o măsură insuficientă
apar degeraturi, se instalează starea de hipotermie și, în cazul cel mai grav, se
produce decesul . De asemenea, perioadele cu temperaturi scăzute afectează
aparatul respirator și aparatul cardiovascular . Totuși, majoritatea victimelor
provin din categoria persoanelor fără adăpost, moartea survenind mai ales prin
îngheț, îndeosebi pe fondul stării de ebrietate indusă de consumul de alcool .
De asemenea, un număr considerabil de decese se datorează
intoxicațiilor cu monoxid de carbon sau incendiilor, produse ca urmare a
funcționării sau utilizării necorespunzătoare a instalațiilor de încălzit .
Temperaturile foarte scăzute perturbă și activitatea economico -socială, prin
îngreunarea transporturilor (mari dificultăți la pornirea autovehicolelor,
înghețul carosabilului, contracția șinelor de cale ferată), prin scăderea presiunii
în rețeaua de alimentare cu gaze naturale etc.

Studiu de caz

(România -iarna 1999-2000)

În ciuda faptului că țara noastră este situată
într-o zonă străbătută de paralela de 45° latiudine
nordică, în multe ierni temperatura minimă
zilnică înregistrată în Europa își are originea pe
teritoriul românesc .

(Rusia -iarna 2002 -2003 )

Această iarnă a fost considerată, la
perioada respectivă, cea mai grea din ultimii 15
ani. Astfel, la începutul lunii ianuarie,
temperaturile au scăzut până la -48°C la
Moscova .
În astfel de condiții, în capitala Rusiei s-au
înregistrat până la jumătatea lunii ianuarie peste
300 de victime .

Concluzii personale
Valurile de frig reprezintă un fenomen ce
poate fi prezis cu exactitate și totodată constituie
o normalitate pentru zonele mai sus enumerate .
În concluzie, printr -o instruire
corespunzătoare a populației și printr -o pregătire
exemplară a autorităților, numărul de victime
omenești poate fi redus coniderabil . În cazul
efectelor asupra activităților economico -sociale și
a culturilor agricole soluțiile sunt mult mai puține
sau chiar inexistente .

Imaginea numărul 1: American “ înlemnit de frig ”

Sursa : http:// stirileprotv.ro/stiri/international/cel -mai-mare -val-de-frig-din-ultimiii -118-aml

Imaginea numărul 2: Gard înghețat datorită valul ui polar -Polonia

Sursa : https://www.agerpres.ro/mediu/2017/01/09/val -de-frig-polar -in-europa

Imaginea numărul 3: Dunătea înghețată -Budapesta

Sursa :
https://ro.wikipedia.org/wiki/Valul_de_frig_din_Europa_din_ianuarie_2017

Bibliografie
Ciulache S; Nicoleta Ionac ; 1995 ; “Fenomene geografice
de risc” , partea I, ed. Științifică, București
Grecu Florina, 2009 , “ Hazarde și riscuri naturale ”, ed.
Universitară, București
Atlas RSR, 1972 -1979
www .agerpres .ro/mediu/ 2017 /01/09/val-de-frig-polar -in-
europa -accesat la data de 28.10.2017
http://stirileprotv .ro/stiri/international/cel -mai-mare -val-
de-frig-din-ultimiii -118-aml -accesat la data de 28.10.2017
https ://ro.wikipedia .org/wiki/Valul_de_frig_din_Europa_d
in_ianuarie_ 2017 -accesat la data de 28.10.2017

Vă mulțumesc!