Valorile familiale în promovarea unui brand – [629797]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

LUCRARE DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Prof. Univ. Dr. VALENTINA BOUREANU
ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

2

Valorile familiale în promovarea unui brand –
Andra

2017

3
Cuprins

I. Inroducere………………………………………………………………………………………………. …………… 4

II. Concepte utilizate
2.1. Comunicarea……………………………………………………………………. ……………………………. ….. 6
2.2. Relațiile publice……………………………………………………………………………………………… ….. 8
2.3. Specialiștii în relații publice………………………………… …………………….. ……………………….. 9
2.4. Publicurile………………………………………………………………………………………………. …….. …… 11
2.5. Canalele de comunicare………………………………………………………………………………………. 13
2.6. Branding și relații publice în branding…………………………………………………………………. 16

III. Metode de c ercetare ………………………………………………………………….. ……………………….. 21
3.1. Analiza de conținut……………………………………………………………………………………….. …… 21
3.2. Interviul…………………………………………………………………………………………………… ………. 24

IV. Andra – profilul unui brand ………………………………. ………………………………………. ……… 26

V. Concluzii….. ………………………………………………………………………………………………………. … 36

VI. Bibliografie. ………………………………………………………………………………………………………… 38

VII. Anexe……………………………………………………………………………………………………. …………… 40

4

I. Introducere
Oamenii sunt în continuă mișcare. Fiecare dintre noi filtrăm informațiile pe care le
receptăm și în funcție de propriile nevoi. Tocmai de aceea s -a început să se conștientizez tot mai
mult nevoia de a comunica facil și eficient. De la instituții publice, organizații, până la persoane
publice, toate au ajuns să aloce o parte din resurse în comunicarea publică și în strategii de relații
publice.
În ceea ce le privește pe cele din urmă – persoanele publice – au ajuns să conștientizeze
nevoia reprezentării unei imagini bine definite, puternice, care împreună cu valorile,
personalitatea și calitățile unice să contureze elementele distincte care îl definesc pe un individ în
comparație cu un altul.
Dar cum ajunge o persoană să atragă și să fidelizeze atât de mulți oameni și să meargă
până la a le influența chiar opiniile? Care sunt instrumentele care folosite corespunzător dau
această așa -zisă putere?
Așadar, principalul obiectiv al lucrării mele este acela de a analiza evo luția brandului
personal reprezentat de Andra – un brand care se promovează și prin intermediul valorilor
familiale . Am considerat -o un fenomen interesant de cercetat, deoarece este unul dintre puținii
artiști din România care au reușit să se lanseze foart e devreme și odată cu trecerea timpului să
rămână în preferințele tuturor.
Ce a ajutat -o? Care este presupusa rețetă a succesului în cazul său? Am simțit nevoia să
caut răspunsurile la aceste întrebări.
În decursul lucrării am dezvolt at un cadru teoretic, în care am definit și detaliat
principalele elemente care m -au ajutat la construirea cadrului practic.
În primul rând am definit concepte precum: c omunicarea ‚ relațiile publice, specialiștii în
relații publice, p ublicurile și clasificăril e lor, canalele de comunicare și cum pot fi acestea de
folos practicianului de relații publice, brandingul și relațiile publice în branding și nu în ultimul

5
rând, metodele de cercetare precum analiza de conținut și interviul, și cum vin în sprijinul
relaționistului.
În ceea ce privește cadrul practic, am încercat să aplic metoda analizei de conținut în așa
fel încât să descopăr ce face ca brandul ’’Andra’’ să reziste chiar și după atâta timp și cum a u
ajutat -o valorile famili ale în acest sens . Am construit chiar și o grilă de interviu (Vezi Anexa 1) ,
însă nu am a juns să o și aplic în cercetare. Cel mai probabil programul încărcat al Andrei nu i -a
perm is să îmi acorde acest interviu (Vezi A nexele foto 1 și 2). Consider că prin analiza de
conținut am reușit să identific elem entele care m-au ajutat să -i construiesc un profil al brandului.
Revenind, în partea practică am încercat să definesc în primul rând cine este ea ca
persoană, care sunt valorile și atitudinea ei, pe ce se bazează când stabilește colaborările,
aparițiile în media și aparițiile în public, cum realizează comunicarea cu fanii și care sunt
categoriile sale de publicuri, dar și instrumentele de social media care o ajută în procesul
comunicațional și modu l în care se folosește ea de acestea .
În final am ajuns la concluzia potrivit căreia toate elementele de care Andra se folosește
în promovarea brandului său, de la valori proprii până la canale de comunicare, o ajută să se
mențină în preferințele publicur ilor. Sunt lucruri bine alese, în concordanță cu ceea ce ea vrea să
transmită și cu ce rezonează publicurile sale. Acest lucru denotă faptul că partea de cercetare nu
este deloc neglijată și de aceea valorile familiale în promovarea brandului său au atât d e mare
succes.

6
II. Concepte utilizate
2.1. Comunicarea
Comunicarea este parte integrată a vieții noastre de când ne naștem. Este un proces
aparent simplu – implică un emițător, un mesaj, un canal, un cod și un receptor. Ceea ce îi
conferă complexitate actului comunicării, este faptul că emițătorul trebuie să își adapteze
mesajul, canalul și codul în funcție de receptor, sau r eceptorul trebuie să fie adaptat contextului.
Conform Dicționarului Enciclopedic de Comunicare și Termeni Asociați (coord. Marian
Petcu, 2014) comunicarea reprezintă procesul de ’’transmitere de mesaje care încorporează
semnificații printr -unul sau mai multe canale. Toate mesajele sunt incomplete, prin natura lor, cel
care completează fiind receptorul (caracterizat de anumite competențe de comunicare) .’’ (Petcu,
2014, p. 116 -117).
Comunicăm, deci, în funcție de context. Comunicarea este considerată, în științele
comunicării, drept totalitatea „expresiilor produse de actorii sociali și purtătoare ale unei
intenționalități analizabile din punctul de vedere al unui observator -cititor avizat […], capabil să
le înțeleagă sensul într -un context pertinent pentr u actorii implicați” (Mucchielli et alii apud
Coman, 2006, p. 15-16).
Pentru transmiterea unui mesaj, este nevoie de un emițător. Acesta poate fi o persoană, un
grup, o instituție etc. În cazul persoanelor, comunicarea este denumită ’’brand personal’’. A cesta
reprezintă o imagine publică definită clar, puternică și foarte convingătoare despre un anumit
individ. Este imaginea mentală reprezentată de valorile, personalitatea, experința și calitățile care
dau unicitate individului în comparație cu un altul. Pentru o comunicare eficientă, este nevoie ca
receptorul să fie unul avizat, să cunoască individul din persoana emițătorului. De aceea,
’’brandul’’ trebuie să -și cunoască totodată foarte bine publicul căruia se adresează, pentru a crea
mesaje corespunzătoare lui. Feedback -ul este și el important, pentru că ajută la mai buna
înțelegere a publicului și la crearea altor mesaje potrivite, în așa fel încât c omunicarea să fie
bilaterală.
Comunicarea este, d eci, un schimb. ''Comunicarea nu trebuie să fie doar monologul unui
emițător către unul sau mai multe publicuri receptoare; ea trebuie să fie, în același timp, un

7
dialog, care presupune partea sa de ascultare și, pe cât posibil, de răspuns uri. (Bernard Dag enais,
2003, p . 29)
Procesul de comunicare este și o interacțiune ''Cel care comunică dorește să informeze și
chiar să convingă, receptorul dorește să se amuze, să se informeze sau să -i fie semnalate
oportunitățile de a -și satisface n evoi individuale'' (W ilcox, 2009 , p. 169).
Pe lângă toate astea, comunicarea mai este și persuasiune. ''A persuada înseamnă a face
pe cineva să creadă ceva, să fie convins de acel lucru sau să dorească să facă ceva anume, cu o
adeziune totală . Comunicarea nu este deci doar î mpărtășirea unei informații; ea reprezintă
dorința de schimbare și reflectă o intenție de a da un sens anume realității.'' (Bernard Dagenais,
2003, pg. 31)
''După C. Cutlip, A. Center, G. Broom (1994, p. 402 -403) succesul programelor de
comunicare din relațiile publice este determinat de cei 7C: credibili tate, context, conținut al
mesajelor , claritate, continuitate și consistență, canal , capacitate a audiențe i.'' (Cristina Coman,
2006 , p. 35-36). Credibilitatea reprezintă încredere și prestigiul pe care receptorul le posedă vis –
a-vis de comunicarea cu emițătorul; contextul se referă la ancorarea mesajelor în realitate;
conținutul trimite la adaptarea mesajulu i la receptor, în așa fel încât să fie relevant pentru acesta;
claritatea este calitatea mesajelor de a fi concise și ușor de înțeles ; continuitatea și consistența
reprezintă angajarea într -un flux comunicațional neîntrerupt ; canalul este reprezentat de al egerea
mediilor relevante pentru a transmite mesajul, iar acesta să ajungă la receptorul corespunzător;
capacitatea audienței este dată de calitatea receptorului de a accepta și decodifica mesaje.

8
2.2. Relațiile publice
Pentru o comunicare eficientă cu publicurile vizate, orice persoană, grup, instituție are
nevoie de un departament de relații publice, sau o firmă de relații publice, care să mențină
comunicarea (atât cea internă, cât și cea externă).
Doug Newsom spunea că ''p ractica relațiilor publice este arta și știința socială a analizării
unor tendințe, a anticipării consecințelor lor, a sfătuirii liderilor unei organizații și a
implementării unor programe de acțiune care vor servi atât interesele organizației, cât și
interesele p ublicului'' (Coman , 2006 , pg. 4). Ajungem la concluzia potrivit căreia practicianul de
relații publice este un mediator între organizație și publicurile sale. Acesta se îngrijește de
menținerea unei bune relaționări de ambele părți, în așa fel încât atât c ele două entități să fie pe
deplin în echilibru.
’’Relațiile publice reprezintă un proces care implică multe aspecte subtile și ample ’’
(Dennis L. Wilcox et alii, 2009, pg. 3) . Aceasta face trimitere la diferențierea activităților de
relații publice de ac tivitățile conexe precum: publicitatea, afacerile publice, lobby -ul,
marketingul etc. Deși fac parte din același domeniu, fiecare se ocupă cu totul altceva.
În relațiile publice, cercetarea stă la baza oricărui proces. Se cercetează toate publicurile,
strategiile de implementat etc. Acestea servesc într -un final la stabilirea unor norme care să
dovedească interesul față de publicurile organizației și care să ajute la evaluarea rezultatelor
programelor de relații publice. Toate aceste activități trebuie trat ate cu responsabilitate, pentru o
redare în concordanță cu realitatea .
Practicienii de relații publice ’’operează pe două niveluri distincte – ca sfătuitori pentru
clienții lor sau pentru conducerea unei organizații și ca tehnicieni, care produc și răspândesc
mesaje cu ajutorul multiplelor mijloace de comunicar e’’ (L. Wilcox et alii, 2009, p . 3).
Drept urmare, cuvintele cheie care definesc foarte bine parctica relațiilor publice sunt
date de formula RACE: research (cercetare), action (acțiune), comm unication (comunicare),
evaluation (evaluare) (C. Coman, 2006, p. 37) .

9
2.3. Specialiștii în relații publice
Ne dezvoltăm într -o eră digitală. Absolut tot ce se întâmplă se tran spune într -o realitate
virtuală pe canalele online de promovare. Pentru o redare cât mai corectă și concordantă cu
realitatea, trebuie să existe persoane specialiste în acest sens. Acestea sunt specialiștii în relații
publice. Sunt acei oameni care dețin tehnici de promovare de succes, metode persuasive eficiente
și știu foarte bine cum să relaționeze cu publicurile țintă. De cele mai multe ori, specialistul în
relații publice își desfășoară activitatea pe cont propriu, sau într -un departament de relații
publice . Mai toate instituțiile, sau persoanele publice, apelează astăz i la astfel de servicii, doarece
s-a ajuns la conștien tizarea necesității suportului unei persoane, sau structuri, pregătite în s ensul
promovări sau menținerii unei bune relaționări.
''După C. Schneider (1993, p . 16), departamentele de relații publice pot avea următoarele
sarcini: să construiască și să impună imaginea organizației; să stabilească relații bune cu
publicurile organizației; să rezolve problemele care țin de comunicare sau care pot fi soluționate
prin comu nicare.'' (Cristina Coman, 2006 , p. 62)
Dezvoltând aceste sarcini, Cristina Coman enumeră o multitudine de roluri pe care
specialiștii în relații publice le pot avea: ''anticiparea reacțiilor opiniei publice și analiza feed –
back -ului; consilierea cond ucerii; stabilirea și implementarea programelor de relații publice;
evaluarea acestor programe; monitorizarea presei și relația cu mass -media; coordonarea
comunicării interne; organizarea evenimentelor; identificarea problemelor; gestionarea, din
punctul d e vedere al comunicării, a situațiilor de cr iză.'' (Cristina Coman, 2006, p . 62-63)
Specia listul în relații publice trebuie să dețină calități precum: fluență în discurs,
creativitate, capacitate analitică, putere persuasivă și aptitudinea de a susține pr ezentări. Totodată
stăpânește frâiele scrierii, realizează atât cercetări cât și planificări eficiente, dar se și adaptează
și rezolvă cu ușurință probleme.
Cristina Coman dezvoltă și ea o listă cu anumite calități pe care un practician în relațiile
publi ce ar trebui să l e dețină instinctiv, sau să le obțină odată cu experiența (C. Coman, 2006, p.
72):

10
 sociabilitatea redată prin puterea de a construi și menține relații cu persoanele de contact
cu care interacționează: jurnaliști, bloggeri, influenceri, ba chiar clienți;
 tactul prin conștientizarea momentelor în care retragerea este cea mai bună soluție;
 o bună memorie și agilitate, deoarece într -o situație critică este nevoie de realizarea unor
conexiuni rapide;
 capacitatea de a analiza și a sintetiza atun ci când fluxul de informații este covârșitor, iar
specialistul trebuie să -și extragă doar acele informații care -i sunt de folos;
 corectitudine, onestitate și obiectivitate, care să servească obținerii încrederii publicurilor;
 foarte bune abilități de comun icare, pentru că, nu -i așa, procesul comunicațional stă la
baza activităților de relații publice;
 aptitudinea de a se exprima simplu, clar, deoarece comunicarea cu diferite publicuri
aduce de la sine diferențe de pregătire, iar simplificarea discursului es te de cele mai multe
ori soluția cea mai potrivită;
 rezistența fizică și puterea de muncă, deoarece în sfera relațiilor publice nu există un
program de lucru bine definit, cu atât mai mult în apariția unei crize de imagine, când
programul organizației este cu desăvârșire dat peste cap.
Anne Gregory susținea, într -o notă concluzivă: '' Specialișt ii în relații publice sînt
oglinda opiniei publice, conștiința și mentorul etic al organizației.'' (Anne Gregory, 2009, p. 22)
Tocmai de aceea relaționistul nu trebuie să uite niciodată că principala datorie etică și
morală este transmiterea unei informații corecte și adevărate, că scopul său trebuie să fie
informarea publicului. Aceste lucruri sunt necesare deoarece pentru a putea pune în practică
tehnicile de p ersuadare, specialistul trebuie mai întâi să obțină încrederea publicurilor sale.

11
2.4. Publicurile
Care este importanța cunoașterii publicurilor? De ce avem nevoie să știm asta?
Ca practician de relații publice trebuie să ai cunoștiințe despre persoanele cărora te
adresezi, să le analizezi comportamentele, pentru că așa cum am menționat într -un capitol
anterior, comunicarea trebuie să fie bilaterală, să aibă caracterul unui dialog, iar nu al unui
monolog. Iar dacă nu cunoaștem pe cei cărora ne a dresăm, nu vom putea construi mesaje
eficiente, care să satisfacă totodată nevoile noastre de comunicare. Acest lucru este susținut și de
Cristina Coman, care spune că relaționistul trebuie să cunoască “publicul organizației pentru care
lucrează, deoarece numai o asemenea cunoaștere le permite construirea unor mesaje diferențiate,
în concordanță cu valorile, reprezentările despre lume, așteptările și limbajul numeroaselor tipuri
de public cu care ei și organizația lor intră în contact” (Coman, 2006, p. 29).
Când aducem, deci, în discuție public ul, acesta nu poate să fie unul singur, general
valabil, ci vorbim despre publicuri, iar „cercetătorii consideră că acestea se individualizează și se
ierarhizează după gradul de implicare în procesele de comunicare, de susținere sau de
constrângere a unei organizații. Gradul de implicare este determinat de efectele pe care le are
activitatea unei organizații asupra diferitelor categorii sociale” (Cristina Coman, 2004, p.14).
Dar ce sunt exact publicurile? Cristina Coman susținea că „orice grup sau individ care
este implicat în vreun fel anume în viața unei organizații ” (Coman, 2006, p.26) poate fi catalogat
drept public.
Tot Cristina Coman prezintă o clasificare a publicurilor (2006, p. 26 -27): publicurile
tuturor problemelor ; cele care se implică activ în procesul de comunicare și urmăresc regulat
activitățile organizației ; cele apatice, acelea care nu sunt active și nu urmăresc organizația ;
publicurile unei singure probleme, care urmăresc numai anumite teme ; publicurile problemelor
firbinți, care se orientează către organizație în cazul în care aceasta este prezentată cu foarte mare
interes în mass -media.
O altă clasificare a publicurilor se bazează pe plasarea lor în legătură cu organizația, unde
putem întâlni publicuri interne sau externe. Din prima categorie s -ar putea înțelege că ne referim
strict la angajați, dar nu este vorba doar despre ei. În aceast ă categorie mai intră și persoanele

12
care sunt implicate în orice fel în organizație. Cea de -a doua categorie, publicurile externe, este
reprezentată de acele grupuri care „nu sunt în mod direct și nici oficial parte a organizației, dar
au o r elație cu ace asta” (Newsom, 2010 , p. 142).
Tot Newsom menționează o serie de posibile publicuri ale unei organizații “media,
angajații, membrii, comunit atea, guvernul, publicul international, publicurile speciale și
marketingul integrat” (Newsom, 2010, p.142).
Practicienii de relații publice trebuie să se ocupe de identificarea publicurilor , pentru a
putea întreține o comunicare eficientă , însă pentru a putea face acest lucru, specialistul trebuie să
cunoască „cu exactitate din ce persoane sunt compuse aceste publ icuri și ce cred ele cu adevărat ”
(Newsom, 2010, p.143).
Relaționistul trebuie să analizeze și să identifice publicurile prioritare, pentru ca mai apoi
să se pună în situația de a empatiza cu ele și să descopere cele mai eficiente motode de
transmitere a informațiilor specifice fiecărui public în parte. Faptul de a ajunge să cunoască
publicurile îl ajută pe relaționist totodată să împacheteze un mesaj concordant din punct de
vedere al conținutului, canalului și limbajului folosit.
Newsom susține că o cat egorie de public poate fi încadrată în trei feluri (Newsom, 2010,
p. 142) : nominal – care face referire la atribuirea publicului un nume; demografic – face referire
la: numele, vârsta, genul, venitul și nivelul de educație al publicurilor; psihografic – care se
referă la dispozițiile emoționale și comportamentale ale publicurilor, mai exact valorile,
atitudinile și stilul de viață.
Poate cel mai important element este cel psihografic, deoarece ajută la studierea
comportamentelor și poate ajuta la schimbare a percepțiilor.
In orice caz, pentru o imagine de ansamblu bine definită, trebuie să se țină cont de toate
aceste elemente, trebuie să se pună în balanță și să se găsească un echilibru între acestea.

13
2.5. Canalele de comunicare
Cel mai facil mod de a transmite și de a primi informații este prin intermediul mass-
mediei. Mijloacele de comunicare sunt variate, pl ecând de la presa scrisă și ajungând până la
mijloacele de informare electronice.
Comunicarea în mass -media (presa scrisă / televiziune)
Mihai Coman susține că „oferta mass -media cuprinde următoarele mari categorii de
bunuri culturale: informații, idei și opinii, divertisment și mesaje cu conținut educațional”. După
J. Ryan și W. M Wentworth, „mass -media distribuie informații ce creează cur ente de opinie,
mode, mișcări sociale, precum și statistici care definesc populații întregi” ( apud Mihai Coman,
2007, p. 32).
Cea mai veche metodă de dispersie a informației este prea scrisă, însă în ultimii ani este
și cea mai puțin utilizată . Cristin a Coman aduce în discuție cinci criterii de clasificare a presei
scrise: rimul de apariție, triajul, formatul, aria de circulație și conținutul. În zilele noastre însă,
presa scrisă nu mai constituie un domeniu de actualitate. Zia rele nu mai sunt de dorit și prea
puțini practicieni de relații publice mai cred despre acestea că ar putea fi o importantă resursă.
Toate structurile organizaționale se orientează către online, unde oricum mai toate ziarele offline
își distribuie informațiile . Informația devine mai ușor de parcurs și din pricina suportului
imaginilor și videourilor. Poate încă un plus ar putea fi constituit de posibilitatea lansării unei
discuții în secțiunea de comentarii pe care acum toate site -urile o au .
În ceea ce privește televiziunea , aceasta se poate clasifica în funcție de mai multe tipuri
de criterii , așa cum notează Mihai Coman: „zona de acoperire” și „conținutul”. Un avantaj pentru
consumatorul de televiziune se transformă în dezavantaj pentru practicianul de relații publice.
Telespe ctatorul poate să aleagă când să sară peste anumite mesaje doar schimbând canalul, iar în
ceea ce -l privește pe relaționist, mesajele sale nu mai ajung la receptor. Un lucru este însă cert,
televiziunea câștigă în fața presei prin „primatul imaginii în fa ța cuvântului” (Cristina Coman,
2004 , p. 33 ) . Informațiile sub formă de imagine și sunet sunt garantat mai plăcute publicului,
față de textul scris. Un alt plus al televiziunii este puterea de a da ’’breaking news’’.

14
Comunicarea în social media
În ultimii ani, puterea intern etului a crescut foarte mult , iar oamenii comunică și chiar își
formează realități virtuale acolo . De aici și faptul că mai toate instituțiile s -au mutat în sfera
digitală, în special pe rețelele de socializare.
Rețelele de socializare sunt „un grup de aplicații online care cresc pe fundațiile
ideologice și tehologice ale Web 2.0 și permit crearea și schimbul conținutului produs de
utilizatori” (Andreas Kaplean și Michael Haenlein, apud Horea Bădău, 2011, p. 16).
În web 1.0, comunicarea era unidirecțională și informația pleca de la o persoană,
conținutul nu putea fi modificat, iar utilizatori primeau informația fără să poată să trimită
feedback. Acum este facilitată comunicarea în ambele sensuri , iar u tilizatorii nu nu mai că au
rubrică de comentarii, dar își pot crea singuri bloguri , video bloguri sau chiar site -uri unde să se
poată exprima liber. În ultimii ani, fo arte multe persoane publice, și instituții și -au îndreptat
energia , resursele și informațiile către mediul online și au crea t pagini speciale cu informații, știri
sau tot soiul de alte lucruri pentru publicurile lor. „Rețelele sociale permit crearea unor profile
online gratuite ( date personale și de contact, preferințe hobby -uri.). După completarea profilului
online, utilizatorii se pot conecta și pot relaționa cu profilele altor utilizatori. Oricine poate
publica fotografii și videouri, poate primi și trimite mesaje cu scopul de a cunoaște alte persoane
din aceleași domenii de interes și de a schimb a informații cu ele ’’ ( Horea Mihai Bădău, 2011, p.
20).
Cele mai cu noscute rețele de socializare de care se folosesc organizațiile din România
sunt Facebook și Instagram . Facebook este cea mai cunoscută și de succes rețea de soc ializare.
Permite o multit udine de lucruri în be neficiul instituțiilor. Cel mai bun lucru este promovarea
gratuită a facilitățilo . Există și o parte ceva mai avansată, care implicit aduce un număr mai mare
de vizualizări, cum ar fi ’’Facebook Ads’’, însă este evident faptul că aces t serviciu trebuie plătit .

15
Rețele de socializare ( Facebook, Instagram)
Facebook este un website apărut în 2003 și a fost inventat de Mark Zuckerberg, student la
Harvard. Intenția a fost d e a crea conexiuni între sudenții din universitate. În 2005 Facebook s -a
extins în 21 de universităț i, în 2014 Facebook ajunsese deja peste 1 milion de utilizatori, iar
numărul era în crește re zilnic. În România este cea mai utilizată r ețea de socializare. Sunt nouă
milioane și jumătate de utilizatori. Datorită a cestor creșteri uriașe și a interesului uman de a -și
procura informațiile de pe Fa cebook, tot mai multe structuri s-au orientat către crearea de conturi
pe această platformă.
Instagram este o platformă online pentru distribuirea pozelor si videoclipurilor de pe
mobil , care pot fi editate înainte de a fi postate. Această pla tformă a devenit foarte populară chiar
și în rândul companiilor. În 2010 , când a fost creat, a adunat un milion de ut ilizatori, în iunie
2011 avea cinci milioane, iar în luna septembre a aceluiași an a strâns 1 0 milioane de utilizatori.
In România, în iunie 2016, erau 418.700 de utilizatori.
Chiar dacă au apărut alte rețele de socializare, platforma Facebook rămâne cea mai
căutată datorită diversității: imagini, text, video, chat.

16
2.6. Branding și relații publice în branding
În ''Manual de branding'', Olly Olins susține că ideea esențială a brandului este aceea
potrivit căreia o organizație trebuie să redea o imagine bine definită despre sine și s copurile sale
prin tot ceea ce î ntreprinde: ''Brandingul ține în principal de implicare și asociere, de
demonstrarea exterioară și vizibilă a afilierii private și personale. Brandingul ne permite să ne
definim pe noi înșine cu ajutorul unei prescurtări imediat inte ligibile pentru lumea din jurul
nostru.'' (Wally Olins, 2010, p. 16)
În percepția Deliei Cristinei Balaban, brandul este un amestec de atribute tangibile și
intangibile, iar dacă este folosit corespunzător, creează și chiar duce la influențarea
comportamentelor. ''Brandul presupune percepția despre calitate, imagine, lifestyle, statut și se
referă la calitățile, aspectele tangibile și intangibi le ale unui produs sau serviciu (Delia Cristina
Balaban, 2009, p. 61) .
D. C. Balaban susține că l egat d e noțiunea de brand , se cere definirea unor termeni
adiacenți (2009, p. 62 -63):
 numele brandului – poate cuprinde un cuvânt, o abreviere, mai multe litere sau numere în
diferite combinații;
 imaginea brandului – cum este el reperezentat;
 personalitatea brandului – face trimitere la asocierea dintre brand și anumite trăsături de
personalitate;
 identitatea brandului – este reprezentată de un ansamblu de elemente, începând cu numele
brandului, destinate diferențierii;
 conștientizarea brandului sau brand awa reness – se referă la recunoașterea brandului de
către consumatori atunci când li se dă un produs, indiciu, sau orice alt ceva legat de
brand;
 angajamentul față de brand sau brand commitement – reprezintă gradul de implicare al
consumatorului față de brand .

17
O clasificare a brandurilor în funcție de obiect și destinație ne este oferită de D. C.
Balaban, care înglobează principalele tipuri de brand: ''brandul -produs, care are ca obiect
produse; brandul -serviciu, care se referă la prestările de servicii; b randul -firmă, care se referă la
o firmă producătoare sau prestatoare de servicii; brandul -persoană : este vorba de personalități
publice care se bucură de notorietate și au o imagine bine conturată.'' ( D. C. Balaban, 2009, p.
64)
În sprijinul brandului -persoană , Colin Wright definește brandul în termeni apropiați
celor de relații publice – prin prisma funcției manageriale – astfel: ''Branding -ul personal implică
gestionarea reputației, stilului, aspectului, atitudinii și setului de aptitudini. '' (Coling Wright,
2009, p. 6)
''Brandurile, fie ele în afaceri, artă, caritate sau sport, au devenit un fenomen social și
cultural cu o putere absolut extraordinară.'' (Wally Olins, 2010, p. 12) Acest lucru a devenit
posibil prin prisma mediatizării de care au parte. Același lucru se întâmplă mai ales cu
personalităț ile din televiziune, deoarece reprezintă o sursă continuă de inspirație în mass -media
și stârnesc neîncetat interesul publicurilor.
''Celebritatea este, în anumite cazuri, rezultatul unei cu riozități publice normale față de
realizările unei anumite persoane sau la poziția sa soc ială''. (Wilcox, 2009 , p. 462) Altfel spus,
publicurile își alimentează curiozitatea și nevoia de divertisment prin prisma celebrităților. Mass –
media acționează în con secință și creează personaje care să coresp undă nevoilor acestor
publicuri, asupra cărora se produce dorința de a imita, iar tinerii ''păstrează cu sfințenie fotografii
cu autografele idolilor și savurează pompoasele povești despre staruri din reviste, ca și cum ei ar
fi, de fapt, vedetele.'' (Wilcox, 2009 , p. 465)
Pe lângă sentimente de admirație, publicurile pot nutri și sentimente de apartenență. D e
exemplu, atașamentul față de u n club sportiv este conturat prin faptul că ''atât copiii cât și adulții
poartă șepci cu insigna echipelor favorite.'' (Wilcox, 2009 , p. 466)
Relaționiștii care se ocupă de imaginea și reputația unei personalități au o serie de
responsabilități pe care tr ebuie să le respecte. Uneori se confruntă cu situația delicată de a oferi
sfaturi în situații personale.

18
În astfel de situații practicienii de relații publice trebuie să facă tot po sibilul să își
îndrume și salveze ''clientul față de mediatizarea negativă care i se poate face, dar și generarea d e
știri pozitive'' (Wilcox, 2009 , p. 466). S -ar putea chiar spune că relaționistul trebuie să fie mereu
în umbra persoanei pe care o reprezintă, în gardă , în așa fel încât să poată reacționa la nevoie
asupra eventualelor știri negative, dar totodată să livreze și știri care să contureze în jurul
clientului o lumină favorabilă. Uneori, însă, specialistul este pus în incomoda situație de a se găsi
în fața faptului împlinit atunc i când clientul său își deterio rează singur imaginea prin diverse
mijloace : comportament neadecvat, afirmație publică ofensatoare sau doar iresponsabilă etc .
Principalele persoane care ajung în astfel de situații , delicate , sunt politicienii și
celebritățile. Aceștia susțin lucruri pe care mai apoi le contrazic sau pur și simplu le neagă. În
astefel de cazuri se recomandă să ''„explice ce a intenționat să spună de fapt și să -și exprime
regretul pen tru vorba scăpată” (Wilcox, 2009 , p.466), sau în cazul unor situații neplăcute
gene rate de zvonuri să vină în întâmpinare prin „un răspuns imediat pentru a diminua efectul
viitoarelor bârf e” (Wilcox, 2009 , p.466). Astfel de situații pot atrage aspecte negative și asupra
relaționistu lui, deoarece depinde de el modul în care va fi gestionată situația.
Atunci când un practician de relații publice reprezintă o personalitate, acesta trebuie nu
doar să protejeze defensiv acea persoană, dar să desfășoare campanii de imagine. Wilcox aduce
în atenție acest lucru și detaliază etapele esențiale de care un relaționist trebuie să țină cont:
 Intervievarea clientului – încă de când se pun bazele colaborării, este de datoria
specialistului în relații publice să ia la cunoștiință tot ce se poate ști despre clientul său.
Trebuie să se dovedească drept un '' „interviator tenace și cinstit, care să caute fapte
interesante și demne de a fi prezentate ca stiri despre viața personală, activitățile ș i
convingerile clientului” (Wilcox, 2009 , p.468) . Mai departe, înformațiile obținute pot fi
folosite în demersurile viitoarelor campanii, care să vină în sprijinul ambelor părți;
 Pregătirea unei biografii a clientului – aceasta ar trebui să cuprindă informațiile cele mai
importante, plasate în ordinea i mportanței, ca mai târziu să se dovedească un instrument
de folos ''amănunte importante despre activitatea sa artistică ar trebui adunate într-un
dosar de presă destinat unei distribuții de mari proporții.'' (Wilcox, 2009 , p. 468 );
 Planificarea unei strate gii de marketing – relaționistul trebuie să „stabilească cu exactitate
ce anume treb uie comercializat” (Wilcox, 2009 , p.468 ), dar și obiectivele campaniei pe

19
care urmează să o deruleze. Prin unele campanii se dorește „creșterea notorietății publice
a perso anei respective sau (…) mediatizarea produsului clientului, cum ar fi, de exemplu,
un nou serial de televiziune, un film ar tistic sau o carte”(Wilcox, 2009 , p.468). Toate
aceste lucruri se decid mai ales ținând cont de publicurile țintă cărora se adresea ză;
 Cum se organizează o campanie – poate cea mai indicată acțiune este ''apariția simultană
a clientului în ma ss-media multiple” ( Wilcox, 2009 , p.468). Acest lucru face ca
vizibilitatea asupra sa să se multiplice, dar totodată se poate ajunge mai ușor la
publicurile țintă.
 Comunicatele de presă – sunt „un mijloc important de mediatizare, dar
practicianul de relații publice va trebui să evite o popularizare exagerată”
(Wilcox , 2009 , p.469), tocmai din cauza faptului că informația oricum ia calea
tuturor media, iar o utilizare a acestui instrument în mod obsesiv poate duce la
suprasaturarea publicurilor;
 Fotografiile – o vorbă din popor spune că o imagine vorbește cât o mie de cuvinte,
tocmai de aceea fotografiile folosite trebuie să fie cât mai expresive și să
surprindă momente excepționale, neobișnuite „practicianul și fotograful trebuie să
fie inventive si să -și plaseze clientul în contexte neob ișnuite ” (Wilcox, 2009 ,
p.469);
 Aparițiile în public – pe lângă aparițiile indirecte din media, clienții trebuie să fie
trimiși în întâmpinarea directă a publicurilor lor prin aparițiile în public. Wilcox
susține că acest lucru este încurajat și de numeroa sele organizații care invită
celebrități la diferite evenimente. Această interacțiune este bilateral benefică,
deoarece atât clientul relaționistului, cât și clientul clientului – în persoana
organizatorului evenimentului la care ia parte – va avea parte d e un plus de
imagine;
 Premiile – „un instrument uzual și încă de succes este obținerea unui pre miu
pentru client” (Wilcox, 2009 , p.470). În acest caz, relaționistul trebuie să
identifice care anume din paleta de premii îi sunt potrivite clientului său, pentru a
concentra resursele asupra acelui scop;
 Poreclele și etichetele – „Crearea unor porecle atrăgătoare pentru clienți, în special
pentru sportivii și vedetele celebre, ajută practicianul să impună numele acestor a

20
în presa scrisă” (Wilcox, 2009 , p.470 ). Folosirea acestora atrage cu atât mai mult
publicurile față de celebrităț i, dar ajută și în identificarea mai ușoară a acestora în
mass -media;
 Înregistrarea rezultatelor – așa cum în că din școală ne -am obișnuit cu evaluarea
cunoșt iințelor, și într -un de mers de relații publice trebuie să existe o evaluare a
procesului. Specialistul trebuie „să monitorizeze și să analizeze rezultate le unei campanii
făcute unei personalități pentru a putea determina eficiența diferitelor metode utilizate”
(Wilcox, 2009 , p 471).
Aceștia ar fi pașii pe care un specialist în relații publice trebuie să îi urmeze în realizarea
unei campanii pentru un client pe partea de brand personal. De departe cel mai important detaliu
este acela potrivit căruia relaționistul trebuie să fie mereu la curent cu tot ceea ce se întâmplă în
jurul său, pentru a putea veni în sprijinul clientului și pentru a -și putea exercita cu succes
meseria.

21
III. Metode de cercetare
După cum am mai precizat în unul din capitolele anterioare, una dintre cele mai
importante etape într -un demers de relații publice este par tea de cercetare, iar metodele d e
cercetare în comunicare variază în funcție de tipurile de informații pe care dorim să le obținem.
Acestea sunt de două feluri: calitative și cantit ative.
Valentina Marie scu susține că un punct de plecare în realizarea unui proiect de cercetare
în științel e comunicării îl reprezintă schema lui H. Lasswell a celor cinci factori comunicaționali:
'' Cine spune Ce prin ce Canal Cui și cu Ce efecte?'' (Valentina Marinescu, 2003, p. 12). Altfel
spus, în derularea unui priect de cercetare, relaționistul trebuie să găsească răspunsurile aces tor
întrebări.
1. ''Cine?'' – se referă la analiza de conținut ce vizează observarea factorilor care
influențează și controlează procesul de comunicare (redacții, influenceri etc.);
2. ''Spune ce?'' – se referă la analizarea comunicării prin intermediul mesajelo r transmise;
3. ''Prin ce canal?'' – face referiere la ''canalele'' unde se produce comunicarea (presă, radio,
TV, internet etc.);
4. ''Cui?'' – aici ajungem la publicuri și la toate celelalte posibile audiențe, dar și la felul în
care sunt receptate mesajele co municatorilor;
5. ''Cu ce efecte?' – se ajunge la partea de evaluare a procesului comunicațional.
Alegerea unei metode sau a unui instrument de cercetare aparține specialistului și ea
depide de rezultatele pe care acesta dorește să le obțină. În cele ce urm ează voi dezvolta analiza
de conținut și interviul ca model de cercetare. Analiza de conținut este o metodă cantitat ivă.

3. 1. Analiza de conținut
Este „o metodă de studiere și analiză a comunicării într -o modalitate sistematică,
obiectivă și cuantificabilă în scopul de a măsura variabile” (B. Gunter apud V. Marinescu, 2003,
p. 109). Se cere definirea celor trei caracteristici ale metodei:

22
 metodă sistematică – mesajele care se iau spre analizare trebuie să urmeze niște reguli
explicite. Aceste reguli trebuie aplicate constant în așa fel încât analiza să capete o formă
omogenă în ceea ce privește codificarea materialelor analizate.
 metodă obiectivă – pentru a se putea pune problema de obiectivitate în analiză, este
necesar ca toate etapele compon ente ale proiectului de cercetare să fie parcurse cu
strictețe.
 metodă cantitativă și cuantificabilă – rezultă de aici faptul că scopul unei cercetări în care
se folosește această metodă este acela de a identifica și contoriza aparițiile unor aspecte
din textele analizate.
V. Marinescu identifică cinci principale scopuri ale analizei de conținut citându -i pe
R.D.Wimmer și J.R.Dominick (R.D.Wimmer și J.R.Dominick, apud Marinescu, 2003, p. 110) :
 descrierea modelelor specifice sau a tendințelor în media;
 testarea ipotezelor legate de strategii sau scopuri ale procedeelor media;
 compararea conținutului media cu ceea ce se găsește în realitate;
 aprecierea reprezentării unui grup specific în societate;
 extragerea judecăților legate de efectele media.
Am putea spune că ''orice mesaj are o dublă dimensiune, el fiind atât un element al
circuitului comunicațional , cât și unul al procesului de reprezentare '' (Drăgan apud Marinescu,
2003 , p. 110), ceea ce conduce la concluzia potrivit căreia analiza de conținut are și ea o dublă
dimensiune: una cantitativă și cealaltă calitativă.
1. Analiza de conținut cantitativă – face apel la semnificațiile fixe ale mesajelor, care pot fi
identificate de mai mulți receptori utilizatori ai metodei în mod repetat. Proiecte le de
cercetare în care se folosește această metodă caută să probeze ipoteze legate de relațiiile
dintre caracteristicile sursei mesajelor și caracteristicile mesajelor în sine;
2. Analiza de conținut calitativă – în comparație cu cea cantitativă, în această metodă
mesajele sunt văzute ca fiind încărcate de multiple sensuri care variază în funcție de cel
care le receptează. D. Alteide susține că „scopul unei astfel de analize este de a fi
sistematică și analitică dar nu rigidă – categoriile și variabilele ghid ează initial studio sau
se așteaptă ca altele să apară pe parcursul cercetării, inclusive o orientare spre descoperire

23
constantă și comparația constantă a situațiilor, localizărilor, stilurilor, imaginilor,
semnificațiilor și nuanțelor importante” ( D. Alte ide apud Marinescu, 2003 , p. 111).
Tot Marinescu identifică diferențele dintre analiza de conținut cantitativă și cea calitativă
(V. Marinescu, 2003, p. 111) , astfel:
 Obiectivul cerecetării în analiza cantitiativă este acela de verificare, pe când în cea
calitativă poate fi atât de verificare cât și de descoperire;
 Dacă proiectul de cercetare este doar câteodată reflexiv pentru analiza cantitativă, pentru
cea calitativă este întotdeauna;
 Dacă la analiza cantitativă progresul de la adunarea, analiza și inte rpretarea colecțiilor de
date se face în serie, la cea cea calitati vă se face reflexiv și circular;
 Dacă la analiza cantitativă implicarea în cercetarea primară se face cu precădere în
analiza și interpreatrea datelor, la analiza calitativă implicarea treb uie să persiste în toate
etapele procesului;
 Dacă la analiza cantitativă eșantionul este aleator sau stratificat, la cea calitativă are un
scop și este teoretic;
 Dacă la analiza cantitativă toate categoriile sunt prestabilite, la cea calitativă doar unele
sunt;
 Dacă pentru analiza cantitativă calificarea pentru a aduna date nu este necesară, pentru
cea calitativă este de o importanță majoră;
 Dacă pentru analiza cantitativă datele sunt exclusiv reprezentate de numere, la cea
calitativă se poate folosi și narațiune;
 Dacă pentru analiza cantitativă punctele de intrare a datelor se regăsesc o singură dată,
pentru cea calitativă sunt multiple;
 Dacă pentru analiza cantitativă comentariul și descrierea se folosesc doar uneori, pentru
cea calitativă se folosesc î n permanență;
 Dacă în analiza cantitativă conceptele apar doar uneori, pentru cea calitativă acestea apar
întotdeauna;
 Dacă în analiza cantitativă analizarea datelor este statistică, în cea calitativă este atât
textuală cât și statistică;

24
 Dacă pentru anali za cantitativă prezentatea datelor se realizează sub formă de tabele,
pentru cea calitativă se realizează atât sub formă de tabele cât și sub formă de text.

3.2. Interviul
Este „o conversație – intreacțiune între un cercetător (cineva/o persoană care dorește să
obțină informații) și un informant (cineva/o persoană care probabil are informațiile importante și
neccesare pentru a găsi răspunsul la problema de cercetare” (Marinesc u, 2003 , p.79 ). Interviul
este o metodă calitat ivă de colectare a datelor , ceea ce înseamnă că accentul nu se mai pune pe
datele cantitative, cum ar fi de exemplu experimentul sau chestionarul, ci pe descriere și
interpretarea datelor.
Asa Berger ( apud Marinescu, 2003, p. 79 -80) încadrează interviurile în patru categorii:
1. Interv iurile informale – libertatea de răspuns este ridicată în cazul acestora, nu sunt
structurate și se aseamănă cu un dialog. Singurul crietriu de care se ține cont este acela al
respectării unei teme;
2. Interviurile nestructurate – cu toate că întrebările sunt deschise, iar persoana intervievată
are libertate în a oferi răspunsuri, în comparație cu onterviurile informale, nivelul
controlului este ceva mai ridicat. Cercetătorul nu aplică un control deosebit asupra
răspunsului intervoe vatului;
3. Interviurile semi -structurate – deja rolul cercetătorului se schimbă. Acesta contolează
conversația și prezintă anumite teme care trebuiesc atinse, fără a mai acorda prea multă
libertate respondentului. Se urmărește aprofundarea sau evoluția unui domeniu existent;
4. Interviurile structurate – controlul asupra conversației este la nivelul cel mai ridicat.
Temele sunt precis structurate, ordinea întrebărilor bine stabilită, iar cercetătorul
întocmește o grilă de intervievare care trebuie riguros aplic ată repondenților, deoarece
fiecare întrebare este cu multiple variante de răspuns, iar persoana o alege pe care o
dorește.

25
Ghidul de interviu este „un instrument de investigație, care utilizează un proces de
comunicare verbal, pentru a aduna informați, î n relație cu un scop fixat”( P.Masse apud
Marinescu, 2003 . p. 80). În ghidul de interviu se pot folosi întrebări de tipul :
 Întrebări descriptive, care au drept scop detalierea unor aspecte sau evenimente în
legătură cu tema de cercetare;
 Întrebări struc turate, care presupun ca subiectul să identifice unele aspecte esențiale
cuprinse în cadrul temei de cercetare;
 Întrebări de contrast, care scot în evidență aspecte aflate în contradicție legate de tema
cercetării și plasarea lor în plan personal.
Avantaj ul principal al folosirii interviului ca metotă de cerectare este dat de caracteul său
dialogat. ’’Datele adunate prin intermediul metodei interviului pot oferi o perspectivă de
înțelegere a mecanismelor prin care membrii unui grup negociază semnificațiil e produse în
interacțiunile lor cotidiene.’’ (Marinescu, 2003, p. 88)
Singura limită a folosirii metodei interviului este dată de faptul că datele care se obțin
prin intervievarea unui anumit număr de persoane nu conferă puterea de a generaliza rezulatele
obținute asupra întregii populații din care face parte eșantionul.

26
IV. Andra – Profilul unui brand
1. Cine este Andra ?
Andra, sau Alexandra Irina Măruță (anterior Mihai) , s-a născut în Câmpia Turzii la 23
august 1986 și este una dintre cele mai de succes cântărețe de muzică pop și R&B din România,
căreia trecerea timpului i -a venit în ajutor și i -a adus odată cu acesta o și mai mare cunoaștere și
apreciere în râ ndurile publicurilor (Vezi Anexa 2) .
Aceasta a avut parte de contacte cu scena de la o vârstă foarte mică , aproximativ șapte
ani, când a început să participe la diferite concursuri în țară. Momentul care se poate socoti drept
punctul de început al carierei artistei este vârs ta de 14 ani, când a înregistrat primul album
intitulat sugest iv ''Andra''. Persoana care i -a fost alături și a susținut -o de la începutul cariei este
chiar tatăl acesteia , Alexandru, care a preluat atât rolul de manager, cât și pe cel de PR.
Alexandra este cel mai mic dintre cei patru copii ai familiei Mihai. Mai are un frate și
două surori. Deși a susținut dintotdeuna că toată familia este înzestrată cu darul vocii, eforturile
tatălui concentrate asupra carierei mezinei și -au ales rodurile și talentul ei recunoscut de toată
lumea și -a spus cuvântul . Aceasta a deve nit cel mai cunoscut membru al familiei, cu toate că
fratele, Săndel, are și el o carieră în industria muzicală populară .
Formează un cuplu încă din 2006 cu Cătălin Măruță, iar în 2008 cei doi s -au și căs ătorit.
În 2011 au avut primul copil, David, iar în 2015 a apărut cel de -al doilea, micuța Eva Maria
Ioana.
Artista consideră că una din cele mai mari realizări pe plan profesional este concertul pe
care l -a susținut în luna februarie a acestui an la Sala Palatului din Bucureș ti. I-au fost dedicate
trei zile, în jurul perioadei sărbătorii de Dragobete, în care a avut tot soiul de invitați și poate cei
mai împortanți fiind chiar membrii familiei sale. A fost o mare realizare și totodată o mare
presiune deoarece a susținut că și -a dorit acest lucru din totdeuna, iar tensiunea a fost dată de
dorința de a oferi publicurilor sale o experiență inedită, mai ales că mai toți artiștii mari din
România călcaseră deja scena Sălii Palatului în numeroasele concerte pe care le -au susținut
acolo.

27
2. Atitudinea și valorile
Într-un interviu din 2013 acordat pentru ''unica.ro'', la întrebarea ''Fără de ce nu ai p utea
trăi?'', Andra a plasat familia ca fiind cel mai important lucru : ''E universul meu, sensul vieții
mele. (…) Mă simt împlinită , protejată, răsfățată în ac est cadru sufletesc.''
(https://www.unica.ro/interviu -andra -familia -sens-vietii -mele -38112 , accesat la data de 20
martie, ora 14:16).
Este bine cunoscut fapul că principala valoare care o definește pe artistă este faptul că
este o familistă convinsă. Acest lucru este susținut prin ceea ce exprimă, afișează, întreprinde ,
postează . Legat de noțiunea de familie are chiar și o parte special dedicată în secțiunea ''Despre
mine'' prezentă pe site -ul oficial ''andra.ro'' . Universului său se divide în partea de carieră și cea
de familie. De cele mai multe ori încearcă să îmbine cele două centre de activitate pentru a
compensa lipsa temporară din una sau cealaltă. Voi dezvolta ulterior modul cum își implică
familia în proiectele pe care le desfășoară.
Într-un interviu acordat la începutul anului revistei online ''șapte seri.ro'', întrebată de
imaginea pe care și -a format -o drept ''fată bună'', art ista suținea că este o reflexie a realității, a
valorilor sale și a faptului că talentul îmbrăc at în multă muncă, tratarea cu respect a tuturor celor
cu care ia contact, iubirea și relațiile pe care le -a construit în timp sunt lucruri care ea simte că o
reprezintă (http://sapteseri.ro/cover -story/interviu -andra -cand -pleci -de-la-un-concert -ai-
sentime ntul-ca-ai-luat-parte -la-ceva-magic, accesat pe 20 martie) .

3. Colaborările din publicitate
Artista susține chiar pe site -ul oficial, în secțiunea ’’Despre mine’’, că proiectele în care
alege să se implice sunt proiecte în care se încrede, cu produse sau servicii pe care le -a testat în
prealabil și care să reflecte valori concordante cu ceea ce e a transmite publicurilor sale
(http://andramusic.ro/despre -mine/# , accesat la 10 iunie 2017). Mai toate colaborările se î nscriu
într-adevăr în cele menț ionate, după cum urmează:

28
Primul contract de publicitate l -a avut în 2010, cu firma de produse cosmetice
’’Garnier’ ’, pentru două game de vopsea de păr. Într-un comunicat de p resă lansat de cei de la
Garnie r pe pagina lor de Facebook, imediat după ce s -a semnat contractul, ac eștia descriu ce i -a
făcut să o aleagă tocmai pe Andra drept ambasadoare a produselor lor. ’’ Alegerea Andrei a fost
firească datorită frumuseții ei naturale, optimismului și căldurii sufleteș ti, valori ce definesc
brandul Garnier. ‘’ (https://web.facebook.com/notes/garnier/garnier -anunta -inceperea –
colaborarii -cu-andra -ca-noua -ambasadoare -a-brandului -pe/131935420160738/?_rdc=1&_rdr ,
accesat pe 20 martie). Deși nu reiese clar vreo valoare care să trimită direct la ide ea de familistă
începând din primul an, ulterior, începând cu 2015 -2016, în spoturile publicitare apare și fiul său
David. Această înterven ție este menită să dea impresia de atenție acordată sinelui atât prin
prisma laturii feminin e, aceea care își acordă timp pentru a se îngriji de aspect și prezență , dar
mai ales ideea potrivit căreia acest lucru se întâmplă de c ele mai multe ori cu un scop, iar aici
acela este d e a te aranja pentru cei dragi. Folosirea copiilor în spoturi publicitare sau alte tipuri
asemănătoare de acțiuni poate părea ușor forțată, ba chiar incomodă pentru cei mici. În ceea ce
privește acest caz, cei de la Garnier au postat un clip din timpul filmărilor, pentru a se veda
modul în care se lucrează cu aceștia. Mai toată echipa se ocupă de integrarea lui în scnariu și nu
rămân indiferenți față de nevoia lui de joacă. Prezent este și soțul artistei, C ătălin, care ori de câte
ori are ocazia este lângă aceasta, prilej prin care se îmbrățișează încă o data ideea de support al
familiei și unitate în cât mai mare măsură. (Vezi anexele video 1 și 2)
Un alt contract relevant pentru conturarea imaginii pe care Andra și -a creat -o, aceea de
familistă convinsă, persoană caldă și grijulie cu cei din jurul său, este cel realizat împreună cu
soțul său, Cătălin Măruță pentru lanțul de magazine ‘’Lidl’’. Sub sl oganul ‘’Ce gătim azi?’’ cei
doi apar jucând aceleași roluri pe care le au și în viața reală, acelea de soț și soție , și încearcă să
se surprindă reciproc prin ceea ce inten ționează să gătească (Vezi anexele video 3 și 4). Chiar
dacă fiecare dintre ei este însoțit de câte un bucătar, această campanie scoate în evidență latura
lor de cuplu, a Andrei de soție preocupată, iubitoare, care atunci când are puțin timp încearcă să –
și răsfețe familia prin orice mijloace, chiar și fii nd vorba numai de comuna pregătire a unei cine.
Toate aceste lucruri și declarațiile sale potrivit cărora iubește să gătească familiei ori de câte ori
are ocazia, iar nu să comande sau să iasă în oraș, i -a determinat probabil pe reprezentanții
următorului brand care o contractează pentru un proiect asemănător de publicitate să o aleagă.

29
În 2015 devine imagine a produsului ‘’Bulgărași de savoare’’ de la Delikat. Aici avem
reprezentată o Andra scoasă din luminile scenei și plasată în căldura cămi nului. Aceas ta gătește
pentru familie și accentuează și mai tare idea potrivit căreia cu fiecare ocazie se dedică familie
sale ‘ ’Delikat. E gustul de acasă .’’ (Vezi anexele video 5 și 6) . În decursul campaniei Andra
îndeamnă la câte o rețetă numai bună pentru cei drag i, desigur, în care se folosește ingredientul
asupra căruia se face referire.
O colaborare mult mai recentă este cea cu brandul de scutece pentru copii ‘’Huggies’’. A
început în 2016, la aproximativ un an după apariția mezinei familiei, Eva Maria Ioana. Dacă
până acum o văzusem în ipostaza de soție, de femeie căreia îi place să se facă iubită și plăcută
atât prin aspect (colaborarea cu Garnier), cât și prin griji și preocupări legate de viața de cuplu
(Lidl și Delikat), de această data o întâl nim pe And ra în postura de mamă (Vezi anexa foto 3).
Iată că după apariția băiatului în colaborarea cu Garnier, apare și implicarea fetiței într -un aspect
ce ține de latura profesională. Din nou, folosirea copiilor într -un proiect poate părea ceva făcut
doar de mirajul strategiei de marketing, însă pentru Andra poate reprezenta îmbinarea celor două
sfere, cea a carierei și cea a familiei, deoarece într -o meserie atât de solicitantă ca timp, uneori
suprapunerea celor două poate părea o soluție. Iar dacă valorile l or și realitățile prezente se
confundă cu proiectele în care aleg să se implice, este o invitație la a vedea care este mediul lor
general de desfășurare .
Ultimul contract a fost încheiat cu serviciul de transfer de bani low -cost ‘’Tr ansfer GO’’,
destinat românilor din afara granițelor, în primăvara acestui an. La conferința de presă prin care
se anunța începerea colaborării, Andra susținea că a ales să se implice în acest proiect datorită
comunităților de români din străinătate și a s acrificiilor pe care aceștia le fac pentru ei și pentru
familiile lor rămase în țară, deoarece aleg să fie departe de casă în speranța de a accede la o viață
ceva mai bună (Vezi anexa video 7) . Andra cunoaște ce înseamnă familia și facrificiile pentru
aceasta, deoarece și ea împrună cu tstăl sau au trecut printr -o situație similară atunci când au ales
să plece din Câmpia Turzii și să vină la București. Este un sacrificiu asumat, făcut în sprijnul
celor dragi și totodată al sinelui.
Trimiterea la familie și la valorile sale se face, deci, prezentă în mai toate colaborările
Andrei de natură publicitară.

30
4. Aparițiile în media
Atunci când vine vorba de aparițiile în media, ca și în celelalte cazuri, centrele de interes
sunt cariera și viața familială. Cele mai multe publicații online preiau postări ale artistei de pe
rețelele sociale și le transformă în subiecte de articole. Un exemplu în acest sens este un titlu de
pe ’’cancan.ro’’ – ’’ ANDRA a izbucnit în plâns! După nouă ani de căsătorie, vedeta a ținut să
facă anunțul chiar în Vinerea Mare ’’ (http://www.cancan.ro/andra -a-izbucnit -in-plans -dupa –
noua -ani-de-casatorie -vedeta -a-tinut-sa-faca-anuntul -chiar -in-vinerea -mare -regret -16906108 ,
accesat pe 10 mai 2017) . În desfășurarea articolului se face referire l a afirmația pe care aceasta a
făcut -o, după seria de concerte de la Sala Palatului, despre regretul că nu a apucat să -i
mulțumescă soțului ei pe scenă pentru tot efortul depus în pregătirea seriei de concerte din
februarie, care au fost de o reală importan ță pentru aceasta.
Ori de câte ori se poate, soțul îi este alături, așa cum s -a dovedit și pentru pregătirea
’’Weekend ului Andra’’. Într-un articol de pe ’’libertatea.ro’’, realizat cu prilejul Zilei
Îndrăgostiților, ca mai apoi să se facă trimitere la Zi ua de Dragobete și la seria de concerte de la
Sala Palatului, cei doi își declară câte zece motive pentru care îl iubește pe celălalt. Pentru
publicul larg majoriatea pot părea ca niște clișee. Ea susține că îl iubește deoarece ar fi cel mai
bun tată din l ume, cu toate că orice femeie ar fi tentată să spună acest lucru despre tatăl copiilor
săi. În oglindă, el susține că o iubește deoarece plasează familia lor mereu pe primul plan și seria
continuă până la zece (http://www.libertatea.ro/monden/vedete -de-la-noi/andra -si-maruta -ne-au-
dezvaluit -cele-mai-intime -secrete -ale-lor-ce-ii-tine-impreuna -dupa -12-ani-de-relatie -1740261 ,
accesat la 20 martie 2017).
Susținerea reciprocă a celor doi se observă și în intervenții le pe care Andra le are în
cadrul emisiunii pe care soțul ei o prezintă la PRO TV. Ori de câte ori ceva inedit se întâmplă în
sfera carierei sau chiar în viața de familie, Cătălin are exclusivitate. Un exemplu este prezentarea
în premieră a videoclipului p iesei ’’Floare de nu mă uita’’, unde sunt redate și secvențe din
timpul filmărilor, sau impresii ale artistei ( http://lamaruta.protv.ro/video/andra -premiera -la-
maruta.html , accesat pe 15 aprilie 2017).
Deși amândoi sunt persoane publice, s -ar zice că nu au timp să se mai și suprapună ca
proiecte sau diferite intervenții, însă acest lucru nu este valabil în cazul lor. Într -un interviu în

31
comun acordat pentru ’’okmag azine.ro’’, cei doi susțin că „Nu ne -am căsătorit să fim doi
celebri” (http://okmagazine.ro/ people/interviuri/interviu -andra -catalin -maruta -nu-ne-am-
casatorit -sa-fim-doi-celeb/index.html , accesat pe 20 martie 2017). Interviul a fost acordat cu
prilejul imediatei aproieri a devenirii pentru a doua oară părinți. În decursul interviului cei doi
vorbesc despre de mersurile lor ca familie până în momentul respectiv, dar totodată intervine și
întrebarea legată de percepțiile lui David legate de ’’celebritatea’’ părinților. Aceștia recunosc
faptul că în mare parte cel mic se simte mândru ori de câte ori a ude ceva legat de părinții săi (o
melodie de -a Andrei, pe Cătălin la TV), dar un moment foarte dificil pentru el de asimilat a fost
acela când se săturase ca oamenii să mai vină să facă poze cu ei pe orinde mergeau. Ceea ce
denotă că uneori reflectoarele î ndreptate inv oluntar asupra celor mici îi poate surmena.

5. Aparițiile în public
Indiferent de natura evenimentelor la care ia parte, Andra este însoțită de soțul ei, Cătălin
Măruță. Fie că este vo rba de petreceri mondene, cu atât mai mult dacă este vorba de evenimente
în familie, aceștia sunt aproape de nedespărțit. Un titlu de articol de pe ’’libertatea.ro’’ spune
’’Andra și Cătălin Măruță au atras toate privirile la petrecerea Viva! 18 ani. ’’
(http://www.libertatea.ro/monden/vedete -de-la-noi/andra -si-catalin -maruta -au-atras -toate –
privirile -la-petrecerea -viva-1851135 , accesat pe 6 iunie 2017). Este subliniată linia vestimentară
a celor doi, cu mențiunea ’’Cuplul perfect la petrecerea Viva’’. Cei doi sunt surprinși într -o
ipostază drăgăstoasă. A ndra se uită cu admirație la Cătălin și își spijină una din mâini în
apropierea inimii acestuia.
Pe lângă petrecerile publice, se mai fac cunoscute momente și din petrecerile private. Un
exemplu în acest sens este momentul în care cei doi devin părinți spirituali. În ultima perioadă se
întâmplă din ce în se mai des, iar un motiv ar putea fi celebritatea. Ultima dată s -a întâmplat
pentru o bună prietenă de -a ei ’’ Ce nașă frumoasă a fost Andra! Cântăreața a cununat o bună
prietenă ’’ ( http://www.click.ro/v edete/romanesti/ce -nasa-frumoasa -fost-andra -cantareata –
cununat -o-buna -prietena , accesat pe 3 iunie 2017).
În decursul anilor, cei doi au devenit părinți spirituali pentru mai mulți copii sau cupluri.
Printre aceștia se numărăr și personaje celebre precum cântăreții Pepe sau What’s up. Acest lucru

32
suprinde cu atât mai bine imaginea de familistă a Andrei și dorința de a fi cât mai aproape de cei
dragi.

6. Comunicarea cu fanii
Din câte se poate observa din activitatea sa online, cel mai facil mod de a întreține
comunicarea cu publicurile sale este pe rețelele sociale. Aceasta se folosește cel mai mult de
Instagram , apoi de Facebook.
Presupunând că strategia ei de marketing es te una corectă și în concordanță cu ceea ce am
descoperit în urma analizării postărilor de pe pagina ei de Facebook, publicurile sale sunt
reprezentate de trei mari categorii, toate de sex feminin. Astfel, am des coperit că una dintre ele
este reprezentat ă de tinerele cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Sunt puștoaice care o admiră ș i
își doresc, cel mai probabil, să ajungă la fel ca ea. Tot în rândurile lor se numărără și cele mai
multe creatoare de grupuri de fani.
Într-un top al numărului de urmărit ori pe ’’Facebrands’’, un serviciu de urmărire și
analiză a brandurilor românești pe rețeaua de socializare Facebook, Fanclub ul Andra ocupă locul
80 din 41.741 de branduri înscrise în program, cu peste un milion de urmăritori
(http://www.facebrands.ro/brand/26916/Andra -Fan-Club.html , accesat pe 10 iunie 2017).
O a doua categorie le cupri nde pe tinerele care au crescut cu muzica ei. Sunt de -o vârstă
apropiată sau cu câțiva ani mai mici, 18 -30 de ani, și au continuat să o susțină , să-i asculte
muzica și să o urmărească încă de la debut și până în prezent. Această categorie de public este
cea mai fidelă.
Ultima categorie este reprezentată de familiste, femei care o apreciază ca persoană, valori
și imagine de familie. Acestea sunt chiar și doamne încadrate în așa -zisa vârstă de mijloc. Atât
cariera muzicală cât și partea legată de cei dragi alimentează acest tip de public.
Partea de aproximativ 25% din postările legate de familie de pe Facebook putem să
presupunem că îi este dedic ată acetui public, pe când restul ar putea să acopere celelalte două
categorii.

33
Deși sunt categorii diferite de public, mai toate interacțiunile se petrec astăzi pe rețelel e
sociale. Toată lumea știe să le folosească, deci canalul de comunicare este relat iv același pentru
toate. Singura diferență intervine acolo unde apare mesajul. Acesta este puțin modelat în funcție
de publicul intenționat spre a -l recepta.
Din câte am putut observa, interacțiunea scrisă cu fanii se produce cu precădere pe
Facebook, un de în secțiunea de comentarii se și răspunde mesajelor. Este cam singurul mediu
unde comunicarea este bilaterală, unde există un feed -back vizibil și unde se ține cont de acesta.

7. Social media
În ceea ce privește rețelele sociale, așa cum am menționat anterior, Andra este prezentă
foarte mult pe Facebook și Instagram, însă nu doar aici o întâlnim.
Prima apariție în social media a avut loc pe 29 aprilie 2010, pe YouTube. De atunci,
artista a adunat un număr de 761. 884 de abonați și un altul d e 828.397.254 de vizualizări. Având
în vedere că domeniul său este unul artistic, în speță muzica, era ceva firesc să apară pe această
platformă, cu atât mai mult cu cât toate celelalte rețele populare de acum nu erau prea cunoscute
la acea vreme.
A doua legătură a fost creată pe Twitter, în luna mai a aceluiași an. Aici a adunat un
număr de 12.300 de urmăritori. Cu toate că este un serviciu folosit de mult mai înainte, în prezent
este slab activă pe această platformă.
O altă legătură a fost creat ă pe Facebook, pe 1 ianuarie 2011. Într -un top ’’Facebrands’’
al artiștilor de la noi, Andra se plasează pe poziția 3 din 1722 de Artiști și trupe, cu un număr de
3.456.943 de urmăritori. Un număr mare dintre aceștia sunt și activi, deoarece la fiecare pos tare
reușește să adune un număr de cel puțin câteva zeci de mii de aprecieri. Am încercat să analizez
care este raportul postărilor cu și despre familie față de cele în afara acesteia. Am luat ca interval
de referință lunile ianuarie – mai 2017. Astfel:

34

Din câte am putut observa, media postărilor legate de familie, sau cu membrii ai familiei,
este de aproximativ o pătrime din totalul postărilor dintr -o lună. Pentru un artist, față de care se
presupune că lumina reflectoarelor și cariera în sine reprez intă totul, această pondere este destul
de mare.
Penultima apariție a fost făcută pe Instagram, pe 3 decembrie 2012. Din câte am observat,
este și cel mai folosit canal de social media. Dacă la început postările erau foarte comune,
asemănându -se cu unele ale unei persoane obișnuite, treptat, lucrurile s -au schimbat. De la
postări de prin turnee cu priteni și colegi, a ajuns să posteze aspecte mult mai importante prec um

35
lucruri legate de familie, legate de partea profesională, sau cea pe partea de colaborăr i
(publicitate, media etc.) .
Ultima activitate a fost lansarea unei pagini oficiale de internet ’’andramusic.ro’’ . Acest
proiect a luat naștere în toamna lui 2016 și a fost văzut ca o nevoie de consolidare a brandului,
dar și ca o platformă de relaționare cu fanii.

36
V. Concluzii
Ipoteza potrivit căreia brandul Andrei este const ruit pe valori familiale s -a confirmat .
Ideea de a pune accentul pe viața de familie a fost o strategie bună de abordat, având în vedere că
toate demersurile au venit în folosul său și al consolidării imaginii sale.
Andra a reușit să -și mențină publicul fidel și să se reinventeze puțin câte puțin , în așa fel
încât să țină pasul cu schimbările, dar fără a altera în vreun fel ceea ce în esență o definește:
căldura , pasiune a și dedicare a pentru ceea ce face.
Chiar și când o mare schimbare a intervenit în viața ei, lucrurile nu s -au dezechilibrat.
Atunci când și -a întemeiat propria familie, a făcut în așa fel încât să îmbrățișeze cu succes acest
lucru, cu atât mai mul t cu cât provine dintr -o familie numeroasă.
A folosit toate schimbările din viață in folosul său și al imaginii sale. De îndată ce s-a
căsătorit cu Cătălin M ăruță, raportările au ajuns să fie la plural ’’noi’’ și nu la singular. S -au
implicat unul în dem ersul celuilalt așa cum orice cuplu ar face pentru binele comun.
Toate a ceste valori au început să fie cu bine văzute și în exterior. Acest lucru s -a reflectat
în colaborările pe care artista le -a avut în ceea ce privește contractele de publicitate. Majo ritatea
lor au făcut apel asupra laturii legate de familie și au crescut în paralel atât interesul pentru ceea
ce reprezintă ea ca brand, cât și pentru produsele pe care le promova prin prisma valorilor ei .
Aceste lucruri s -au reflectat și în poziția pe care mass -media a adoptat -o în ceea ce o
privește. Au început să -i fie preluate informații legate de viața personală și să -i fie transformate
în subiecte de articole. Aparițiile în public, în care cu fiecare ocazie se înconjoară de membrii
familiei sale, a u contribuit și ele la definirea acestei atitudini a presei.
Implicit aceste schimbări au dus și la atragerea unui nou segment de public, acela
interesat de aspectele legate de familie ale Andrei. Acesta, mai mult față de celelelalte două , se
alimentează cu realizările ei pe plan familial . O susțin pentru ceea ce reprezintă ca artist, ca soție
și, în ultimii ani , ca mamă, dar care toate la un loc rezultă un singur lucru: Andra – omul, artistul,
brandul.

37
Interesul crescut față de aceasta a venit și odată cu dezvoltarea noilor media. Deși
tendința de a comunica s -a mutat către mediile virtuale, publicurile sale i-au fost alături și au
urmărit -o. Avant ajul este că în mare măsură, pu blicul ei este reprezentat de persoane tinere,
familiarizate cu ace ste tipuri de canale, însă p ână și categoriile de vârste mijlocii o susțin, în
ciuda faptului că nu sunt atât de ancorate în ceea ce privește canalele de socializare online , așa
cum este categoria anterior menționată. .
Preocuparea în acest sens a venit din partea ei, cu atât mai mult cu cât pentru un artist
aceste lucruri sunt firești, și din dorința de a consolida imaginea brandului, prin apariția pe
aproape orice platformă de media online: pagină de internet, conturi de YouTube, Twitter,
Facebook, Instag ram etc.
Toate aceste lucruri la un loc, formează ceea ce definește brandul Andra, un brand
construit prin intermediul familiei și cu ajutorul ei.

38
VI. Bibliografie
 Balaban, Delia Cristina, (2009) Publicitatea: de la planificarea
strategică la implementarea media, Iași, Polirom, p. 61 -68;
 Bădău, Horea Mihai, (2011) Tehnici de Comunicare în Social Media,
Iași, Polirom , p.10-20 ;
 Coman, Cristina (2006), Relații publice, Principii și Strategii, Iași,
Polirom;
 Coman, Cristina (2004), Relațiile Publice și Mass -Media, Iași, Polirom.
 Coman, Mihai (2007), Introducere în Sistemul Mass -Media, Iași,
Polirom;
 Dagenais, Bernard, (2003), Campania de relații publice, Iași, Polirom ,
p. 15 -31;
 Gregory, Anne, (2009), Planificarea și managementul campaniilor de
relații publice, Iași, Polirom, ;
 Marinescu, Valentina, (2003), Metode de studiu în comunicare,
București, Niculescu , p. 9 -43; p. 78 -90; p.110 -123;
 Newsom, Doug, (2010) Totul despre Relațiile Publice, Iași, Polirom , p.
140-169;
 Olins, Wally, (2010), Despre brand, București, comunicare.ro , p. 8-63;
 Petcu, Marian, coord. (2014) , Dicționar enciclopedic de Comunicare și
termeni asociați , București, C.H.Beck , p. 116 -117;
 Wilcox , Denis L. et alii, (2009 ), Relații publice, Strategii și tactici ,
București, Curtea Veche , p. 461 -484,
 Wright, Colin, (2009), Personal branding, ExileLifestyle.com.

39
Webografie
 www.andramusic.ro;
 www.cancan.ro;
 www.click.ro;
 www.facebook.com/AndraMusic;
 www.facebook.com/Garnier;
 www.facebrands.ro;
 www.instagram.com/andraofficial;
 www.lamaruta.protv.ro;
 www.libertatea.ro;
 www.okmagazine.ro;
 www.sapteseri.ro;
 www.twitter.com/AndraMusic;
 www.unica.ro;
 www.youtube.com/andramusicro.

40
VII. Anexe
Anexa 1
Ghid de interviu – Andra

1. Ce reprezintă familia pentru dumneavostră? Cât de mult v -a influențat în carieră?

2. V-ați început cariera de la o vârstă la care mai toți copilăreau. A avut vreun impact
asupra dumneavostră?

3. Faceți parte dintr -o familie de artiști. Tatăl dumneavoastră s -a implicat foarte mult în
demersurile dumneavoastră timpurii. De ce considerați că dumneavoastră, dintre toți
frații, ați ajuns să cunoașteți mai bine succesul?

4. Calitatea de ''rudă a Andrei'' a avut, credeți, o influență asupra carierei fratelui
dumneavoastră, Săndel?

5. Ce a însemnat întemeierea propriei familii? S -a schimbat ceva după căsătorie? A
interferat cu demersul artistic?

6. Sunt artiști care delimitează viața privată de cea profesională, însă micuții Eva și
David au avut parte de contacte cu media încă de când s -au născut. Din exterior ar
putea părea obositor pentru ei. Cum îi influențează acest lucru?

7. Care este cel mai important criteriu după care alegeți să vă implicați într -un proiect?

8. Colaborările cu ’’Garnier’ ’, ’’Knorr’’, ’’Pufies’’, „Lidl” reies din valori ce trimit la
familie și feminitate – reprezentative pentru dumneavoastră. Ce îmi puteți spune, însă,
despre colaborarea cu ’’Banca Transilvania’’ și ’’Zânul’’ – din 2011? De pildă: cum
v-au ales? A avut d e-a face cu viața și imaginea de familie?

41

9. Ce a dus la apariția ’’andramusic.ro’’? A fost proiectul văzut ca o nevoie de
consolidare a brandului?

10. Am observat o activitate susținută pe rețelele de socializare. Care este cea mai facilă
și eficientă platform ă media prin care socializați cu admiratorii?

11. Cine se ocupă de administrarea brandului și de partea de comunicare?

12. Care este relația dumneavostră cu presa? Aveți exclusivitate pe MediaPro, dată fiind
colaborarea dumneavoastră cu trustul?

13. Dorindu -vă mult succes, vă rog să -mi spuneți câte ceva despre planurile pe care le
aveți pentru viitor și cum ar fi implicată familia în relația cu profesia?

42
Anexa foto 1

Anexa foto 2

43
Anexa foto 3

(sursa foto: http://www.adpm.ro/fiica -andrei -facut -primii -pasi/ , accesat pe 20 martie 2017)

44
Anexa 2
Biografie Andra
Alexandra Irina Măruță (n. Mihai), s -a născut la 23 august 1986 în Câmpia Turzii într -o
familie numeroasă, ea fiind însă cea mai mică dintre frați. Părinții săi Elena și Alexandru Mihai îi
mai aveau pe Diana, Aura și Săndel. Doar fratele acesteia, Săndel, îi împărtășește dragostea
pentru scenă. Acesta împreună cu soția sa sunt interpreți de muzică populară.

Începuturile – primele contacte cu scena
Primul spectacol l -a susținut la numai șapte ani, pe scena Casei de Cultură din Câmpia
Turzii, unde a cântat ca invitată de onoare la un concurs ’’Tip Top Minitop’’. Doi ani mai târziu,
la vârsta de nouă ani, a participat la concursul național ’’Pe fir de baladă’’. Aici a interpretat
muzică populară și a reușit să obțină o mențiune. Din nou doi ani mai târziu, la unsprezece ani, a
reușit să obțină premiul întâi la Festivalul de folclor ’’Toamna Arieșeană’’, concurs organizat la
Cluj de Centrul pentru Valorificarea Creației Artistice. În decursul următorilor ani participă la
mai multe concursuri de muzică ușoară.
Din dorința de a -și face o carieră în muzica ușoară, Andra pleacă împreună cu tatăl ei la
București pentru a participa la un concurs de admi tere în școala minivedetelor, concurs organizat
de regizorul Titus Munteanu. Andra reușeste să fie acceptată din 450 de participanți, împreună cu
alți 11 copii.

Debutul și primele reale succese
La 14 ani înregistrează primul său album intitulat ’’Andra ’’, un album realizat cu ajutorul
lui Costi Ioniță. Cuprinde 10 piese în stilul pop -dance și R&B, pentru două dintre ele realizând
chiar și videoclipuri ’’În noapte mă trezesc’’ și ’’Eu aș da’’. La numai o lună de la apariția piesei
’’În noapte mă trezesc’ ’, Andra este nominalizată la trei secțiuni la Premiile Industriei Muzicale
Românești: Pop, Dance și R&B. Obține premiul pentru cel mai bun proiect de debut. La
momentul respectiv, single -ul a fost considerat drept plagiat, deoarece elemente din versurile

45
acesstuia se asemănau cu o piesă de manele ale unui interpret român. Oricum, după acest real
succes și după ce tânăra ardeleancă a reușit să intre în atenția publicului, aparițiile sale în media
au început să devină din ce în ce mai numeroase.
În 2002 lan sează un al doilea album, care se numește ’’Dragostea mea’’. Alte două piese
ajung să fie promovate: ’’Aș vrea’’ și ’’Un ocean de -ai fi’’. Tot în acest an primește o sumedenie
de premii: ’’Cea mai bună artistă pop’’, premiu oferit de revista Popcorn; locul patru la
Festivalul Mamaia cu piesa ’’E vina ta’’; votul publicului la selecția pentru Cerbul de Aur și
Discul de Aur pentru cel mai bine vândut album.
Și 2003 se dovedește un an productiv pentru tânăra artistă. În februarie obține premiul
’’Cea mai bu nă voce’’ la Festivalul Cântecului de dragoste. A avut parte și de trei nominalizări la
MTV România: cea mai bună artistă dintr -un videoclip, cea mai bună voce feminină și cel mai
bun moment. Obține premiul pentru cea mai mare ascensiune de la Societatea N ațională de
Radio, iar mai apoi un premiu de excelență acordat de către Primăria Sectorului 1. Tot acum , în
2003, participă la Festivalul Mamaia cu piesa ’’Cu roze mă alinți’’, a lui Costi Ioniță.
În octombrie același an, lansează cel de -al treilea album ’’Vreau sărutarea ta’’, de această
dată sub egida casei de discuri Space Music & Film. Piesa omonimă , realizată în duet cu Tiger
one, cunoaște foarte rapid succesul.
În 2004 este nominalizată la Premiile Radio București la categoria cel mai bun interpre t.
În 2005 lansează cel de -al patrulea album intitulat ’’Rămâi cu mine’’.
În 2007 lansează primul album de muzică populară din carieră, împreună cu fratele său ,
Săndel. Albumul se numește ’’De la frate la soră’’. La scurt timp au început să apară dist incțiile
din partea casei de discuri, ajungând de la ’’Discul de aur’’ până la ’’Discul de platină’’. În
același an începe promovarea următorului album ’’Dragostea rămâne’’, în videoclipul piesei
omonime apărând împreună cu viitorul soț, Cătălin Măruță.
Tot în 2007 participă la Festivalul Cerbul de Aur unde obține locul doi. Participă și la
competiția Eurovision alături de trupa Simplu, însă ajung să fie descalificați. Urmează să fie a
doua suspiciune de plagiat din carieră.

46
În iarnă lansează albumul int itulat’’Vis de iarnă’’.
În martie 2008 lansează noul album , al cărui promovare o începuse cu un an
înainte,’’Dragostea rămâne’’.
În mai 2009 lansează albumul ’’Iubește -mă astăzi, iubește -mă mâine’’.
În 2013 lansează albumul ’’Inevitabil va fi bine’’, i ar în 2017 ’’Iubirea schimbă tot’’.
În octombrie 2016 apare site -ul oficial ’’andra.ro’’. Acesta a fost văzut ca o nevoie de a
consolida brandul.
În februarie 2017 susține primul concert din carieră la Sala Palatului. Acesta este un real
succes și la cer erea publicului devine un eveniment de trei zile, în loc de una, cum se voise
inițial.

Studiile
După ce termină Liceul Economic ’’A.D.Xenopol’’, urmează Facultatea de Psihologie
Muzicală a Universității Spiru Haret din București.

Întemeierea propriei familii
În 2006 începe să formeze un cuplu cu prezentatorul TV, Cătălin Măruță, iar doi ani mai
târziu se căsătoresc chiar de ziua artistei, pe 23 august 2008.
În 2011 apare primul copil, un băiețel, pe care îl numesc David.
Patru ani mai târziu, în 2015, apare cel de -al doilea copil, o f etiță, pe nume Eva Maria
Ioana.
Colaborările cu televiziunea
2008 se dovedește un an al provocărilor , una dintre ele fiind contractul încheiat cu PRO
TV pentru emisiunea -concurs ’’O -la-la’’.

47
Colaborările în televiziune nu se opresc însă aici. Următoarea colaborare este
reprezentată de intrarea în juriu la emisiunea de talente ’’Românii au talent’’. Această colaborare
începe în 2011 și continuă până în prezent, emisiunea ajungâng la sezonul 7.
În 2016 începe colaborarea la o nouă emisiune, tot la PRO TV, ’’Vocea României
Junior’’, unde se încadrează tot la masa juraților.

Colaborări le din publicitate
Datorită succesului răsunător din toate planurile, încep să vină și contractele de
publicitate. Prima colabo rare este cea cu firma de cosmetice Garnier, din 2010, pentru Garnier
Color Naturals si Garnier Essentials . Aceasta devine astfel ambasadoarea brandului și reușește să
păstreze această colaborare până în prezent, atât pentru România, cât și pentru Europa d e Est.
În 2011 încheie un contract cu Banca Transilvania și ’’Zânul’’. Aceasta este implcată în
campania pentru cardurile ’’Star’’.
În 2013 încheie un contract în cuplu, împreună cu soțul său, cu lanțul de magazile
’’Lidl’’. Aceștia reprezintă campania ’’Poftește și gătește’’, care constă în rularea câtorva spoturi
publicitare pe posturile TV principale.
În 2015 încheie o colaborare cu Delikat pentru ’’Bulgărași de savoare’’. Imaginea
conturată de persoană caldă, familistă și căreia îi face plăcere să gătească a ajutat -o să obțină
acest contract .
Unul dintre cele mai recente proiecte este cel obținut în urma devenirii pentru a doua
oară părinte. În 2016, firma de scutece pentru copii ’’Huggies’’, o abordează pe artistă pentru
realizarea unui spot și a unor afișe de tip outdoor. În campanie aceasta apare alături de mezina
familiei, Eva Maria Ioana.
Ultimul proiect în care s -a implicat a luat naștere anul acesta, în primăvară. Este vorba
despre colaborarea cu ’’Transfer GO’’, serviciu de transfer de bani low -cost internațional.

48
Discografie
 Andra (2001) – Nova Music
 Dragostea mea (2002) – Nova Musi c
 Vreau sărutarea ta feat. Tiger One – (2003) – CatMusic
 Rămâi cu mine (2005) – CatMusic
 De la frate la soră – (2007) – MediaProMusic
 Vis de iarnă – (2007) – MediaProMusic
 Dragostea rămâne – (2008) – MediaProMusic
 Album de familie – (2008) – MediaProMusic
 Iubește -mă astăzi, Iubește -mă mâine – (2009) – MediaProMusic
 Inevitabil va fi bine (2013) – MediaProMusic
 Iubirea schimbă tot (2017) – MediaProMusic

Cele mai importante premii
Distincțiile sunt unele dintre cele mai importante aspecte din cariera oricărui artist. În ele
se reflectă munca, devotamentul și uneori susținerea fanilor.
 2002 – ’’Discul de aur’’ pentru vânzările albumului Dragostea mea
– ’’Cea mai bună solistă’’ din partea revistei POPCORN
 2003 – ’’Cea mai bună voce feminină’ ’ la Festivalul Cântecului de Dragoste
– ’’Cea mai bună voce feminină’’ la Premiile MTV România
– ’’Nominalizare și participare la MTV World Music Awards Scoția’’
– "Cea mai rapidă ascensiune" la Premiile Radio România Actualită ți
 2004 – "Cea mai bună voce feminină" – Premiul revista muzicală Uniunea compozitorilo
– "Cel mai bun videoclip – Vreau sărutarea ta" premiile MTV România
 2005 – "Cea mai b ună melodie a anului"
– "Cea mai bună interpretă a anului’’
 2006 – Premiile muzicale "Romanian TopHits" Locul I soliste vocale
– Premiile JetiKids Awards – cea mai bună cântăreață

49
-Premiile Femeia Anului – Cea mai bună solistă a anului Generația Tânără
 2007 – Disc de aur, platină și diamant pentru cel mai bun album
– Premiile JetiKids Awards – cea mai bună cântăreață
– Nominalizată la Cea mai bună solistă – Femeia Anului 2007
– Trofeul "10 pentru România" -2007
 2013 – ’’Best female and Best song – Romanian Musi c Awards
 2014 – patru premii ZU TV Awards
 Cel mai bun live al anului la ZU – ’’Inevitabil va fi bine’’
 Cea mai vizualizată piesă ZU de pe YouTube – ’’Inevitabil va fi bine’’
 Cea mai bună piesă pop – ’’Inevitabil va fi bine’’
 Cea mai bună artistă
 2014 – două premii la Media Music Awards
 2015 – două premii la Media Music Awards
 2016 – patru premii la Media Music Awards
 2017 – trei premii la Premiile Muzicale Radio România

Webografie accesată pentru realizarea biografiei – 14 martie 2017
 http://www.bestmusic.ro/andra/biografie -andra/
 http://biografii.famouswhy.ro/andra_maruta/
 http://www.best -event.ro/artisti/andra.html
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Andra
 http://andramusic.ro/despre -mine