Valorificarea Unor Produse Obținute DIN Migdale ÎN Obținere A Unor Produse Făinoase Fortifiatedocx

=== VALORIFICAREA UNOR PRODUSE OBŢINUTE DIN MIGDALE ÎN OBŢINERE A UNOR PRODUSE FĂINOASE FORTIFIATE ===

CAPITOLUL I.

VALORIFICAREA UNOR PRODUSE OBȚINUTE DIN MIGDALE ÎN TEHNOLOGIA DE OBȚINERE A UNOR PRODUSE FĂINOASE FORTIFIATE

1. 1. Glutenul

Figura 1. 1. Produse făinoase

Glutenul este un tip de proteină care se găsește, în mod normal, în grâu și alte cereale, precum orzul și secara. Dar, glutenul se află și în multe alte produse, precum sosurile pentru salate, vitamine, amestecurile pentru condimente, și chiar și in balsamul de buze, ceea ce înseamnă că eliminarea completă a acestuia presupune aproape un imposibil. Există multe persoane care deși afirmă că au renunțat complet la gluten, au eliminat doar produsele pe bază de grâu, cum ar fi pâinea, pastele și covrigii, ei fiind convinși că acestea sunt singurele produse care pot conține gluten.

http://medlive.hotnews.ro/ce-trebuie-sa-stiti-despre-gluten.html

Glutenul este de origine vegetală , prezent în cereale, descoperit pentru prima dată în anul 1725 de un chimist italian Becari. Mai târziu, Mulder a clasificat materia respectivă ca “proteină“. În 1810 Taddei a denumit gliadina, fracțiunea de gluten solubilă în alcool și glutenina fracțiunea proteică insolubilă în alcool. Astăzi acești termini sunt încă utilizați.

Glutenul este componenta proteică insolubilă în apă din endospermul grâului, care prin spălare din făina de grâu, se separă sub forma unui complex amidono-lipido-proteic.

http://documents.tips/documents/referat-gluten.html

Cunoașterea componentelor chimice ale boabelor de grâu prezintă o deosebită importanță pentru conducerea proceselor tehnologice, deoarece trebuie păstrate în făină numai acele părți din bob care nu dăunează calității făinii. Compoziția chimică a cerealelor are un rol important în aprecierea lor calitativă, deoarece de ea este legată valoarea alimentară a produselor finite. Dintre analizele chimice care stau la baza aprecierii calității sunt: determinarea umidității, determinarea acidității, determinarea conținutului de gluten umed și a calității acestuia.

Cu cât umiditatea este mai mare, cu atât cantitatea de substanță utilă este mai redusă. Umiditatea este importantă deoarece de nivelul ei depinde în primul rând cantitatea de substanță uscată sau substanță utilă existentă într-o anumită cantitate de produs.

Aciditatea oferă informații despre starea de sănătate a cerealelor, asupra timpului de păstrare, a modului de conservare, etc. Cerealele proaspăt recoltate au o aciditate foarte scăzută, aceasta crescând pe măsura învechirii lor. 

Proteina și calitatea acesteia constituie unul din procedeele moderne de apreciere a calității cerealelor. Cu cât procentul de proteină este mai ridicat și cu cât prezența aminoacizilor esențiali este mai accentuată, cu atât cereala este mai apreciată. Conținutul de proteina este influențat de o serie de factori cum ar fi: specia, varietatea, solul, îngrășământul folosit, clima, etc.

http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Grau-Compozitia-anatomica-si-c826.php

Proteinele sunt:

albuminele (leucozina), care se întâlnesc în stratul aleuronic și în învelișul boabelor (sub formă liberă) și eventual în embrion (sub formă de nucleat de albumină);

globulinele, se găsesc în cantități mici și sunt concentrate în embrion;

prolaminele (glutenina), se găsește doar în endosperm;

gluteninele (glutenina).

Cele mai importante sunt gliadina și glutenina, care în proporție de 70% – gliadină și 30% – glutenină și în prezența apei formează glutenul, cu rol hotărâtor în procesul de panificație, deoarece de el depinde capacitatea de reținere a gazelor de fermentație și de păstrare a formei aluatului. Conținutul de gluten al grâului comun variază, de la 18 pana la 30%. Datorită existenței glutenului în făina de grâu, aluatul reține gazele formând o structură afânată și proaspătă, care se transmite și produsului finit de panificație. Un gluten suficient de elastic și de extensibil asigură obținerea unei pâini dezvoltate, cu porozitate fină și uniformă, cu pori cu pereți subțiri; un gluten excesiv de rezistent sau excesiv de extensibil conduce la obținerea unor produse de panificație nedezvoltate, cu miezul dens și, respectiv, la produse plate, cu porozitate grosieră.

http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Grau-Compozitia-anatomica-si-c826.php

1. 2. Produsele fără gluten

Figura 1.2. Produse fără gluten

2. http://prodieta.ro/produse-fara-gluten-dieta-lista-alimente-fara-gluten-ce-este-glutenul/

1. http://gazettereview.com/2015/12/gluten-free-diet-shopping-guide-basics/

Produsele fără gluten sunt tot mai căutate în zilele noastre, nu numai de către persoanele care suferă de boala celiacă dar și de către persoanele care doresc să adopte un trai de viață sănătos. În cazul multora dintre noi, glutenul poate împiedica absorbția eficientă a substanțelor nutritive și perturba buna funcționare a sistemului digestiv. Glutenul produce o inflamație gravă a intestinului subțire persoanelor care suferă de boală celiacă și într-o măsură mai mică poate afecta și persoanele care nu suferă de această boală. Senzația de balonare, disconfortul abdominal, durerile de stomac și problemele de digestie în general pot fi evitate sau ameliorate renunțând la produsele cu gluten. Este foarte greu să renunțăm în totalitate la gluten, căci se găsește în multe dintre alimentele clasice e care le consumăm zi de zi. Cu toate acestea, cine dorește să adopte o dietă fără gluten poate urma câțiva pași simpli și eficienți dacă se informează corespunzător.

Dieta fără gluten este un tratament pentru boala celiacă, dar unii adulți și mai ales copii care nu au această boală pot avea totuși simptome atunci când consumă produse cu gluten. Acest lucru se numește sensibilitate non-celiacă la gluten. Persoanele cu această sensibilitate au opțiunea de a adopta un stil de viață si totodată o dietă fără gluten, în timp ce oamenii cu boală celiacă sunt nevoiți să aibă o alimentație cu totul fără gluten pentru a preveni simptomele și complicațiile legate de boala lor.

Trecerea la o dietă fără gluten este o schimbare majoră a stilului de viață și, ca în cazul oricărui lucru nou, este nevoie de ceva timp până la acomodarea totală cu acest nou stil de viață.

http://prodieta.ro/produse-fara-gluten-dieta-lista-alimente-fara-gluten/

1. 2. 1. Gama de produse aglutenice disponibilă pe piață

Există o varietate mare de produse fără gluten disponibilă pe piață cum ar fi:

1. 3. cookies 1. 4. paste

1. 5. făina de migdale

http://bioshoping.allshops.ro/produs/9093269/Biscuiti+fara+gluten+Choco+chip+cookies.html

http://www.biomania.ro/paste-si-sosuri/paste-bio-din-orez/

http://prodieta.ro/faina-de-migdale-pret-lapte-migdale-bio-reteta-macarons-de-casa/

1. 3. Boala celiacă

Boala celiacă, de asemenea cunoscută ca intoleranță la gluten, este o boală cronică care afectează absorbția intestinelor mici și digestia substanțelor nutritive, caracterizată prin gliadină ( fracțiunea solubilă în alcool a glutenului ).

Fiziopatologia bolii celiace implică factori genetici, de mediu și factori imunologici. Boala celiacă are o componență ereditară în proporție de 10 pana la 70 %.

https://www.researchgate.net/profile/Raluca_Costache2/publication/49704207_An_adult_case_with_onset_of_celiac_disease_during_chronic_hepatitis_C_antiviral_treatment/links/556c394108aec22683038fdb.pdf

Intoleranța la gluten sau boala celiacă mai este cunoscută și sub denumirea de enteropatie și sensibilitate la gluten. Aceasta este o afecțiune cronică a intestinului subțire de natură autoimună (propriul sistem imunitar provoacă afecțiunea), ce apare la persoanele cu o anumită predispoziție genetică, putându-se manifesta la orice vârstă. Evoluția bolii este caracterizată prin perioade de exacerbare (agravare) și acalmie (ameliorare).

Procesul patogen este cauzat de intoleranța la gluten (proteina prezentă în cereale precum grâu, orz, secară și uneori ovăz), fracțiunea proteică toxică fiind mai ales gliadina. Atunci când o persoană cu intoleranță la gluten consumă produse ce îl conțin (alimente, suplimente nutritive sau medicamente), sistemul imunitar al gazdei se autoactivează și sintetizează anticorpi anti gliadină pe care îi secretă la nivel intestinal (sistemul imunitar atacă prin anticorpi), determinând apariția unei reacții inflamatorii la nivelul mucoasei.

http://colonhelp.ro/alte-afectiuni-digestive/afectiuni-digestive-cronice/intoleranta-la-gluten.html

1. 4. Sortimente de făinuri fără gluten disponibile pe piața românească

Una din provocările dietei fără gluten este înlocuirea făinii de grâu cu făina fără gluten, dar problema  cea mai mare este că , fiecare tip de făină funcționează într-un fel , în unele cazuri trebuie să adăugam mai multă , mai puțină sau chiar să le amestecăm pentru a obține gustul și textura dorite. Sunt multe feluri de mix-uri de făină care le găsim atât la noi cât și în străinătate. Unele persoane preferă să își facă  propriul mix de făină. Să facem o mică descriere la tipurile de făină pe care le găsim în diferite mix-uri gata preparate: 

Făina de castane

Făina de castane are o consistență asemănătoare cu cea a făinii de grâu. Poate fi folosită în amestec cu alte făinuri dar în raport de 99 % poate chiar să înlocuiască făina în rețete. Este o făină de o culoare închisă, cu o aromă foarte puternică.

1.7. făină de castane

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de migdale

Făina de migdale nu conține gluten, este ideală pentru prepararea deserturilor, are o aromă puternică dar nu influențează gustul final al produsului. Este recomandată folosirea făinii de migdale în rețete care nu necesită dospire cum ar fi: brioșe, fursecuri, etc deoarece nu crește ușor

1.8. făină de migdale

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de alune

Făina de alune este o făină bogată în proteine și fibre. Cu ajutorul ei se prepar pralinele dar poate fi utilizată cu succes și în rețetele de brioșe sau prăjituri, asigurând un gust special. Pentru că nu lasă aluatul să crească, nu este recomandată folosirea ei la aluatul pentru pâine.

1.9. făină de alune

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de mei

Făina de mei are un conținut de proteine foarte apropriat de făina de grâu, ambele având un conținut de aproximativ 11% proteine. În rețete, făina de mei trebuie combinată întotdeauna cu alte sortimente de făină. Este ușor de digerat și are o aroma dulceagă.

1.10. făină de mei

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de orez alb

Făina de orez alb oferă un gust pronunțat de orez produselor în care este folosită, de aceea este recomandat a fi folosită în cantități mici. Se poate folosii în amestec cu făina de grâu sau de năut. Este o făină fără gluten și bogată în proteine.

1.11. făină de orez alb

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de orez brun

Făina de orez brun are un conținut mic de grăsimi saturate și colesterol. Poate fi folosită în combinație cu făina de hrișcă. Gustoasă și foarte nutritivă, este recomandată la prepararea pâinii deoarece ajută la formarea crustei acesteia.

1.12. făină de orez brun

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de amaranth

Făina de amaranth poate fi folosită în diferite produse de patiserie sau panificație. Este bogată în vitamine, minerale, fibre și aminoacizi esențiali. În produsele folosite, se necesită mai mult timp de fierbere sau coacere.

1.13. făină de amaranth

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de fistic

Făina de fistic este o făină aromată și potrivită pentru produsele de cofetărie/patisserie. Are o nuanță verzuie, gust specific, puțin dulceag și cu tonuri condimentate.

1.14. făină de fistic

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de semințe de dovleac

Făina de dovleac se obține din semințele crude. Are o culoare verzuie, cu o aromă specifică. Este recomandată folosirea ei în diferite produse de panificație sau patiserie.

1.15. făină de semințe de dovleac

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de cocos

Făina de cocos poate fi un înlocuitor pentru făina de grâu, având un indice glicemic foarte scăzut. Este bogată în fibre, grăsimi saturate și proteine. Se poate folosii la prepararea prăjiturilor sau a aluaturilor pentru tarte.

1.16. făină de cocos

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de năut

Făina de năut este o sursă importantă de fibre. Este un înlocuitor perfect pentru făina de soia. Făina de năut se poate folosi în foarte multe preparate cum ar fi: sosuri, supe, tocănițe ( pentru îngroșarea acestora ) dar se poate adăuga și în aluatul de la pâine, blaturi de pizza, biscuiți sau chiar clătite.

1.17. făină de năut

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de hrișcă

Făina de hrișcă este bogată în zinc, fier și potasiu. Pentru o compoziție ideală ea se combină întotdeauna cu amidonul de porumb. Este recomandată folosirea ei cu moderație în brioșe, biscuiți și prăjituri având un gust specific.

1.18. făină de hrișcă

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de in

Făina de in este obținută de semințele de in după extracția uleiului presat la rece. Se poate folosi ca ingredient alimentar pentru produsele de cofetărie și patiserie. Are un conținut redus de carbohidrați și de grăsimi și un conținut ridicat de proteine și fibre.

1.19. făină de in

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Făina de soia

Făina de soia nu conține colesterol și gluten. Este bogată în materii prime grase dar săracă în amidon. Făina de soia conține vitamine, magneziu, calciu și fosfor dar trebuie totuși folosită în cantități mici.

1.20. făină de soia

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Guma de guar

Guma de guar este des folosită în produsele fără gluten, înghețată, sosuri bio. Guma de guar este considerată a fi o fibră solubilă ce poate ajuta în îmbunătățirea modului în care organismul digeră și absoarbe nutrițienți din organism. În industria alimentară se utilizează adesea ca agent de îngroșare deoarece se leagă ușor de apă.

1.21. făină de guar

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

Guma de xantan

Guma de xantan poate înlocui glutenul din pâinea crescută cu drojdie și din alte produse de patiserie. Poate fi găsit în alimente cu puține calorii, produse lactate, sosuri, deserturi etc. Este un aditiv alimentar natural. Guma de xantan are proprietăți de legare a ingredientelor.

1. 22. gumă de xantan

http://reteteefaragluten.blogspot.ro/2012/05/tipuri-de-faina-fara-gluten.html

http://www.retetelemeledragi.com/2013/01/tipuri-de-faina-fara-gluten.html/

Dintre toate aceste făinuri prezentate mai sus, pentru produsul nostru, am ales făina de migdale și făina de orez. Aceste două făinuri vor fi prezentate in continuare, cu beneficiile lor pentru alimentația noastră.

1. 5. Migdale. Făina de migdale

1. 5. 1. Generalități despre migdale

Prunus dulcis, sau Migdalul este un pom fructifer din familia Rosaceae. Fructele lui sunt de formă alungită ovoidă, acoperite de o coajă groasă cu aspect pielos iar în interior fructul conține un sâmbure tare. Fructele cu coajă lemnoasă sunt printre cele mai bogate surse de sănătate care au parte de substanțe nutritive esențiale pentru o sănătate optimă. Fabrica este un arbore foios mic, originar din lanțuri muntoase din Asia de Vest, care oferă condiții fertile favorabile pentru creșterea lor. În ultimii ani, acesta este cultivat în multe regiuni ale lumii, ca o cultură comercială importantă. Fructul migdalului – migdala – este o drupă cu mezocarpul (coajă verde) necomestibil. Când fructul ajunge la maturitate, mezocarpul crapă, apoi se zbârcește și începe să se usuce treptat. De la crăparea mezocarpului până la zbârcirea lui sunt necesare 10-15 zile, perioadă în care fructele trebuie să rămână în pom. Daca migdalele se culeg mai repede, miezul lor se zbârcește.

În funcție de soi si de condițiile climatice ale anului, sezonul de recoltare a migdalului durează din ultima decadă a lunii august pana la sfârșitul lunii octombrie. După rezistența cojii, se deosebesc 3 grupe de migdale: cu coajă fragilă, care se sfărâmă între degete; cu coajă semi fragilă sau cu coajă tare, care nu se poate sparge decât cu ciocanul sau cleștele de fructe.

http://www.newhealthadvisor.com/Almond-Flour-Nutrition.html

1.23. Migdal

https://www.google.ro/search?q=prunus+dulcis&biw=1366&bih=667&source=lnms&tbm=isch&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwjZudPp8YjMAhXIiSwKHUebCPEQ_AUIBigB#imgrc=_XYooIzhjP7UyM%3A

După cum arată și denumirea științifică, migdalul se aseamănă cu prunul, ca înfățișare, înălțime, formă a fructelor, diferența este că la migdal este comestibil sâmburele. Crește și se dezvoltă sub formă de pom cu înălțimea de peste 10 metri, are o mare capacitate de ramificare, rodește 70-80 de ani în cazul pomilor solitari și 30-40 de ani migdalii care cresc în plantații. Înfloresc în luna martie-aprilie.

Se deosebesc două tipuri de fructe de migdale: migdale dulci și migdale amare. Migdalele dulci sunt cele care se consumă ca atare, și sunt folosite în industria alimentară, sunt acoperite de o pieliță de culoare brună, aspră, care se îndepărtează prin opărirea fructelor.

Migdalele amare nu se pot consuma ca atare, ele au în conținut amigdalin – o substanță naturală din care rezultă acid cianhidric.

La noi în țară, migdalul se cultivă în Oltenia, Banat, Muntenia, Dobrogea, numai în zonele cu temperaturi ridicate și o durată de timp mai mare de strălucire a soarelui, precum și pe un sol calcaros, fiind foarte sensibil la frig, migdalul se plantează în zone cultivate cu viță de vie, pentru a fi protejat împotriva frigului și a vântului.

http://www.biaplant.ro/articole/migdalul-un-pom-cu-multe-beneficii.html

Specialiștii au constatat că migdalele conțin proteine deosebit de valoroase pentru corpul uman, grăsimi și acizi grași esențiali, vitamine: A, B, E, F și minerale: clor, fier, zinc, magneziu, calciu, în cantități mult mai mari decât alunele, toate acestea energizând, vitaminizând și mineralizând organismul uman.

Tot în compoziția migdalelor se găsește o substanță numită amigdalină, cunoscută și sub denumirea de vitamina B17, care are un rol important în lupta împotriva cancerului și previne cu succes apariția acestei boli prin eliminarea celulelor canceroase. Amigdalina e cunoscută de mii de ani în China, Egipt, Grecia și Roma antică, fiind extrasă din migdalele amare și tot de atunci folosită în tratarea unor tumori ale pielii.

La începutul secolului XX-lea, vindecătorul Edgar Cayce, recomandă bolnavilor de cancer să mănânce zilnic câteva migdale, fructe despre care știa că au puternice proprietăți anti tumorale. De asemenea, recomandă migdale în caz de tuberculoză, bronșită, insuficiență hepatică, anemii, scleroză în plăci, constipație, litiaze renale și urinare.

Conținutul bogat al migdalelor în vitamina A și în acizii grași polinesaturați le recomandă în tratarea unor afecțiuni ale pielii cum ar fi psoriazisul, eczemele uscate, pistrui. Specialiștii recomandă consumarea a câte trei, cinci migdale pe zi și, în condițiile în care aceste fructe sunt mâncate regulat, în timp se vor constata îmbunătățirea multor funcții ale organismului. Cura de migdale se face cu foarte mare răbdare, ca de altfel orice tratament naturist.

Migdalele mențin inima sănătoasă, iar acest efect este pus pe seama conținutului ridicat de potasiu, magneziu, grăsimi mononesaturate și vitamina E a migdalelor. De asemenea, migdalele contribuie la diminuarea colesterolului din sânge dar și la prevenirea diabetului zaharat din cauza căruia pot să apară boli de inimă. În medicina tradițională chineză, migdalele sunt recunoscute pentru efectele lor antiinflamatorii, antispasmodice și hidratante. Consumând zilnic migdale, putem să ne ferim de infecții virale, inclusiv de gripă și răceală. Datorită concentrației ridicate de proteine, fibre alimentare și grăsimi mononesaturate, migdalele stimulează digestia și ajută la combaterea constipației.

S-a constatat, de asemenea, că migdalele accelerează metabolismul și induc rapid senzația de sațietate, de aceea pot fi incluse, în dieta persoanelor care doresc să slăbească. Nu se recomandă mai mult de 40 de grame pe zi deoarece migdalele conțin multe calorii.

Datorită conținutului de calciu, vitamina E și acizi grași, consumul moderat și regulat de migdale înfrumusețează pielea și părul, ajutând în același timp la menținerea unei danturi sănătoase și frumoase. Pentru hidratarea pielii este foarte benefic uleiul de migdale.

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/fructe/migdalele-au-proprietati-antitumorale-1112659

Tabelul 1. Compoziția chimică a migdalelor

Tabelul 2.Valoarea nutrițională a migdalelor

Tabelul 3. Compoziția chimică generală a migdalelor

http://www.newhealthadvisor.com/Almond-Flour-Nutrition.html

1. 5. 2. Beneficiile migdalelor pentru sănătate

Beneficiile migdalelor se referă la menținerea unei sănătăți corespunzătoare a creierului, inimii și pielii. Beneficiile pentru sănătate ale migdalelor sunt următoarele:

Migdalele crude și uleiul de migdale sunt considerate cele mai eficiente pentru creier. Consumul a câteva migdale în fiecare zi ajută la îmbunătățirea memoriei și a puterii de concentrare, mai ales la copii. Se crede, de asemenea, că dezvoltă inteligența celor mici și, totodată, îi face mai activi.

Migdalele contribuie la menținerea unor niveluri adecvate de colesterol prin creșterea nivelului de HDL si scăderea nivelului de LDL (reducere de colesterol). Acest lucru ajută la prevenirea a numeroase boli de inimă.

Beneficiile pentru piele ale migdalelor sunt deosebit de populare. Prin includerea migdalelor în regimul alimentar veți putea beneficia de o piele frumoasă, elastică și suplă. Pe de alta parte, aplicând ulei de migdale direct pe piele, vă ajută, de asemenea, în a avea o piele netedă și sănătoasă.

Beneficiile uleiului de migdale dulci includ, de asemenea, tratarea și prevenirea pielii uscate și crăpate. Acest ulei este, de asemenea, foarte des utilizat pentru masajul pielii bebelușului.

Grăsimile mono saturate care se găsesc în migdale sunt bune pentru sănătatea inimii. Grăsimile mono saturate, alături de antioxidanți, contribuie, de asemenea, la prevenirea bolilor de inimă.

Unul dintre nenumăratele beneficii pentru sănătate ale migdalelor este acela că ele ajută la menținerea unei presiuni sangvine corespunzătoare și contribuie, indirect, la prevenirea bolilor cauzate de tensiunea arterială.

Migdalele conțin acid folic, care este unul dintre cei mai importanți compuși ce previn malformațiile la naștere. În timpul sarcinii, migdalele sunt utilizate pentru tratamentul constipației, aspect frecvent observat la femeile însărcinate.

Laptele de migdale organic conține mai puține calorii și, prin urmare, poate fi consumat de acele persoane aflate la dietă. Se știe că laptele de migdale ajută la pierderea rapidă în greutate.

Și părul se poate bucura de beneficiile uleiului de migdale, acesta fiind utilizat pentru tratamentul părului uscat precum și pentru prevenirea asprimii și căderii acestuia.

http://www.seedguides.info/almonds/

1. 5. 3. Generalități despre făina de migdale

Făina de migdale este bogată în proteine și grăsimi bune pentru sănătate, fiind recomandată chiar și dacă ținem dietă. Făina de migdale bio este versatilă, ușor de utilizat în bucătărie în multe rețete și, cel mai important dintre toate, are un gust delicios.

Făina de migdale este încadrată și la categoria pudră proteică tocmai datorită faptului că este foarte bogată în proteine vegetale de cea mai bună calitate. Este o alegere optimă pentru familia tuturor, pentru că este mult mai hrănitoare decât alte tipuri de făină fără gluten (dar cu amidon), cum ar fi făina de orez, porumb, cartofi sau tapioca.

Făina de migdale este foarte hrănitoare, ușor de utilizat și accesibilă. Pentru persoanele care consumă numai alimente cu indice glicemic mic, este utilă informația că făina de migdale nu crește foarte mult glicemia și ca atare nu îngrașă dacă este consumată în cantități medii. Este bogată în proteine și grăsimi vegetale sănătoase, dar săracă în carbohidrați (zaharuri). Spre deosebire de alternativa făinii de grâu, făina de migdale este catifelată, delicioasă și poate fi utilizată și în rețete raw vegane.

Dintre toate tipurile de făină fără gluten, făina de migdale este superioară din punct de vedere al componentelor nutritive, al gustului deosebit și, de asemenea, al utilizării lejere în bucătărie.

Făina de migdale este foarte moale și are același aspect ca și făina albă tradițională dar cu o aromă specifică folosită foarte des în produsele de patiserie. Este făcută din migdale crude, având în vedere că nu crește ușor, este perfectă pentru rețete rapide care nu necesită dospire dar este recomandată pentru rețetele de biscuiți și fursecuri.

http://prodieta.ro/faina-de-migdale-pret-lapte-migdale-bio-reteta-macarons-de-casa/

1.24. făină de migdale

Cele mai bune dulciuri de casă pot fi făcute cu făină de migdale!

Cele mai importante beneficii ale făinii de migdale sunt:

Sursă importantă de energie;

Conține multe vitamine și minerale;

Este un ingredient benefic oamenilor care suferă de o boală de inimă;

Este perfect în pregătirea unor preparate de patiserie.

1. 5. 4. Laptele de migdale. Beneficii.

Laptele de migdale este o băutură cu gust de nucă, băutură realizată prin înmuierea, măcinarea și strecurarea migdalelor crude, cu o consistență cremoasă. Este utilizat de cele mai multe ori ca un substitut pentru laptele de vacă, iar astăzi se poate găsii în diferite magazine alimentare, în special în magazinele bio. Chiar dacă consumul de lapte de migdale poate fi datat înapoi la mai multe sute de ani în urmă, este de cele mai multe ori popular în rândul persoanelor fizice care doresc să evite produsele lactate.

Vitamine – Laptele de migdale conține vitaminele A , D , E și complexul B, oferind astfel cantități adecvate din doza zilnică recomandată de aceste substanțe nutritive. O cană de lapte de migdale conține 500 și 200 unități internaționale de vitamina A și D, îndeplinind aproximativ 20 % din aportul zilnic recomandat unui individ. Acesta conține, de asemenea, trei micrograme de vitamina B12, care îndeplinește 100 % necesitățile de B12 a unei persoane. Vitamina E are un rol major în îmbunătățirea sănătății pielii datorită proprietăților sale antioxidante. Vitamina A este vitală pentru ochi, pentru o vedere sănătoasă; aceasta ajută ochii să se adapteze mai bine la diferențele de lumină.

Laptele de migdale contribuie în mod semnificativ la menținerea oaselor și a dinților sănătoase deoarece este bogat în calciu și vitamina D. Beneficiile suplimentare oferite de vitamina D sunt că scade incidența osteoporozei la femei, crește funcția celulelor și imunitatea și poate chiar ajuta la prevenirea bolii Alzheimer.

Laptele de migdale contribuie la sănătatea musculară. Este bogat în vitamina B12 în special riboflavină și fier, care ajută la reglarea substanțelor nutritive din mușchi. Fierul, în special, ajută mușchii să absoarbă și ajută la folosirea proteinelor ​​pentru energie și creștere.

Minerale – Una dintre informațiile nutriționale despre laptele de migdale este că acesta conține de asemenea, mai multe minerale vitale, cum ar fi fosfor, zinc și potasiu. Laptele de migdale ambalat, este adesea îmbogățit cu calciu, care este esențial pentru sănătatea oaselor. Prin substituirea a trei porții de produse lactate, cu trei porții de lapte de migdale, o persoană poate îndeplinii cu ușurință cerințele sale zilnice de calciu; 1000 miligrame / zi pentru bărbați și 1200 miligrame / zi pentru femei.

Grăsimi – Deși laptele de migdale nu conține grăsimi, este important de remarcat faptul că, conținutul de grăsime al acestui lapte special, nu este nesănătos . O cană de lapte de migdale îndulcit conține 60 de calorii, dar 25 dintre aceste calorii sunt grăsimi sănătoase. Între timp, într -o cană de lapte de migdale neîndulcit, 30 din cele 40 de calorii sunt grăsimi bune. Nu conține colesterol. Acest tip de lapte conține grăsimi bune și are un conținut redus de sodiu, este cunoscut pentru păstrarea inimii sănătoase. Acest lucru se datorează faptului că produsele alimentare care conțin sodiu și o cantitate scăzută de colesterol ajută la menținerea unei tensiuni arteriale normală și menține inima sănătoasă. Laptele de migdale este bogat în potasiu, care ajută și mai mult în menținerea tensiunii arteriale.

Proteine – Laptele de migdale este de asemenea o sursă bogată de proteine ​. Vegetarienii și veganii înlocuiesc laptele de vacă cu laptele de migdale​​. De asemenea, prin adăugarea de pulbere de proteine ​​în laptele de migdale, cantitatea de proteine ​​poate fi întotdeauna crescută.

Zahăr – Laptele de migdale de casă nu conține zahăr în timp ce, cele din magazin conțin zahăr și alte arome. Pentru diabetici, se recomandă laptele de migdale de casă. Diabeticii pot beneficia cu succes de lapte de migdale, deoarece conține doar 8 grame de carbohidrați pe porție, spre deosebire de alte produse lactate. Această sumă foarte mică de glucide nu ridică nivelul de zahăr din sânge și este, de fapt, stocat ca grăsime în organism. În plus, zaharurile prezente în laptele de migdale sunt pe deplin digerate în organism și utilizat pentru energie.

Unul dintre beneficiile majore pentru sănătate a laptelui de migdale este faptul că este fără lactoză. Lactoza este un tip de zahăr, prezent în laptele de vacă. Când o persoană cu intoleranță la lactoză consumă, îi provoacă disconfort abdominal, balonare și diaree. Dacă suferiți de oricare dintre aceste simptome după consumarea de produse lactate, laptele de migdale poate oferii șansa de a vă bucura de gustul laptelui fără probleme.

Conținut de antioxidanți – Laptele de migdale este preparat prin strivirea migdalelor, împreună cu pielea lor. Pielea este bogat în flavonoide făcând astfel laptele de migdale o bună sursă de flavonoide, de asemenea. Flavonoizii sunt importanți în apărarea organismului împotriva bolilor cardiovasculare. Laptele de migdale este bogat în antioxidanți care ajută la prevenirea bolilor de inimă și a formelor de cancer.

http://www.newhealthadvisor.com/Almond-Milk-Nutrition-Facts.html

1. 25. lapte de migdale

http://www.urbanlifestyle.ro/lapte-de-migdale-raw

1. 6. Făina de orez

Făina de orez este un aliment de bază în Asia de Sud, Japonia și în sudul Indiei, arată “The New York Times” într-un articol despre stilul de viață pe continente. Făina de orez alb poate fi folosită ca agent de îngroșare pentru sosuri și budinci ori în rețete pentru diverse preparate cu aluat, cum ar fi prăjituri, fursecuri ori găluște. Este des utilizată în combinație cu alte tipuri de făină. Varianta bio de făină de orez este preferată și de mămici pentru mesele bebelușilor încă de la începutul diversificării. În plus, făina de orez este foarte eficientă pentru înfrumusețarea, tonifierea și hidratarea tenului.

Făina de grâu, cea mai folosită în alimentația majorității dintre noi, conține foarte mult gluten. Făina de orez este un înlocuitor adecvat și sănătos pentru făina de grâu, dacă dorim să urmăm o dietă fără gluten.

http://prodieta.ro/faina-de-orez-bio-pret-retete-bebelusi-faina-orez-pentru-infrumusetare/#gluten

1. 6. 1. Beneficiile consumului făinii de orez

Făina de orez se prepară prin spargerea boabelor în timpul măcinării. Făină de orez are utilizări multiple, de la mix de clătite, alimente pentru copii, snacks-uri coapte precum și cruste pentru alimente prăjite. Pe de altă parte, incluziunea și importanța sa în dieta este din cauza caracteristicilor sale fără gluten.

Orezul este scăzut în sodiu, grăsimi saturate și colesterol. De asemenea, este bogat in calorii, la fel ca omologul său. Este un amestec de substanțe nutritive și carbohidrați complecși.

Făină de orez este de asemenea benefică pentru piele, de fapt, ea ajută la tratarea petelor și a ridurilor. Atunci când o lingură plină de făină de orez este combinată cu doua linguri pline de iaurt, soluția servește ca lapte de curățare a pielii, care este dovedit a fi foarte eficient. Este un ingredient care ajută la înfrumusețarea pielii.

Făină de orez este ușor de digerat, cu un gust nu foarte puternic, datorită calității sale – fără gluten.

Făină de orez are fibre insolubile care ajută la ameliorarea constipației. În plus, este abundent în amidon rezistent, care ajută la dezvoltarea de bacterii sănătoase, la rândul său, ajutând la mișcările intestinului. De asemenea, funcționează cel mai bine în eliminarea toxinelor din organism.

Pentru cei care sunt în căutare de acest tip de orez, Burapa Prosper Company produce făină de orez de înaltă calitate prin utilizarea celui mai bun tip de orez din Thailanda, în scopul de a avea o înaltă calitate. Făină de orez este cel mai bun component pentru o mulțime de preparate din bucătăria asiatică și deserturi.

http://beforeitsnews.com/health/2013/05/the-massive-benefits-of-rice-flour-2485958.html

1. 6. 2. Beneficiile folosirii făinii de orez în domeniul cosmetic

Femeile asiatice sunt cunoscute pentru pielea lor frumoasă, delicată și netedă. Acesta este, probabil, motivul pentru care suntem mereu interesați de orice remedii tradiționale care vin din Orient pentru deschiderea culorii pielii și pentru obținerea unui aspect impecabil. Unul dintre aceste remedii naturale este chiar pudra de orez preparat termic. Pudra de orez a fost folosită secole ca ajutor natural pentru înfrumusețare de către femeile asiatice. Această pudră este un remediu natural anti-îmbătrânire și are proprietăți naturale de absorbție a grăsimilor. Este ideală pentru tenul gras sau pentru cel predispus la acnee, ca și pentru pielea matură. De asemenea, pudra de orez este un bun anti-inflamator și agent de albire care calmează pielea arsă de soare și face pielea netedă.

http://prodieta.ro/faina-de-orez-bio-pret-retete-bebelusi-faina-orez-pentru-infrumusetare/#gluten

1. 7. Semințele de Chia

Semințele de chia sunt unele dintre cele mai puternice, funcționale si pline de nutrienti alimente din lume. Extrem de bogate in fibre si pline de antioxidanți, proteine, minerale, vitamine si Omega-3. Denumite de specialiști „ Silva Hispanic” și recunoscute de publicul larg cu apelativul folosit de noi, chia își trag numele dintr-un termen al limbajului Nahuatl, care înseamnă uleios. Uleiul semințelor este recunoscut pentru concentrația ridicata de Omega-3. 64% din componența alimentului constă în acest acid gras polinesaturat.

http://foodstory.stirileprotv.ro/nutritie/semintele-chia-super-alimentul-mileniului-trei

Semințele de chia au:

De cinci ori mai mult calciu decât laptele;

De trei ori mai mulți antioxidanți decât afinele;

De trei ori mai mult fier decât spanacul;

De două ori mai multe proteine decât orice alte boabe, semințe;

De două ori mai mult potasiu decât o banană.

Beneficiile surprinzătoare ale seminţelor de chia

1. 26. Semințe de chia

1. 7. 1. Beneficiile consumului semințelor de Chia

Sunt extrem de versatile! Cel mai minunat lucru la aceste semințe, este faptul că aroma lor este foarte slabă. În timp ce unii oameni afirmă că nu au nici un gust, alții spun că ar avea o ușoară aromă de alune. Datorită acestui lucru, poți să le adaugi la orice fel de mâncare, fără a te îngrijora că vor striga gustul preparatului. Fie că le pui în cereale, fie la mâncarea cu orez, fie în salată, rămân la fel de sănătoase!

Beneficiile surprinzătoare ale seminţelor de chia

Previn afecțiunile cardiovasculare! Consumul frecvent de semințe de Chia are un efect benefic asupra sănătății inimii. Reglează nivelul colesterolul din sânge, tensiunea arteriala și previn diabetul – înlăturând astfel unii dintre cei mai mari factori de risc care stau la baza declanșării afecțiunilor inimii.

http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-uimitoare-ale-semintelor-de-chia_11668

Au rol protector! Te protejează de factorii nocivi ai mediului înconjurător, cum ar fi: poluarea, alcoolul, fumul de țigară sau razele UV. Pentru o protecție optimă, încearcă să consumi Chia în fiecare zi. Pe lângă faptul că sunt niște nutrienți puternici care ajută la distrugerea radicalilor liberi sunt, de asemenea, și cei mai „longevivi”, rămânând proaspeți mult timp.

Beneficiile surprinzătoare ale seminţelor de chia

Au proprietăți antiinflamatoare! Concentrația bogată de acizi grași Omega 3 care se găsește în semințele de chia ajută la lubrifierea articulațiilor și la menținerea supleței acestora. Odată ajunși în organism, acizii grași esențiali se transformă în prostaglandine, o substanță care combate durerile și inflamațiile. Medicii au constatat că bolnavii de artrită care au adăugat semințele de chia în dieta lor au raportat mai puține dureri și inflamații inconfortabile decât cei care nu le-au consumat.

http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-uimitoare-ale-semintelor-de-chia_11668

Ajută la formarea masei musculare! Datorită faptului că îți oferă energie și sunt bogate în fibre, proteine perfect digerabile și ajută la regenerarea țesuturilor, semințele de Chia sunt aliatul perfect atunci când vrei să ai un corp bine definit.

Beneficiile surprinzătoare ale seminţelor de chia

Împiedica îmbătrânirea prematură și sporesc longevitatea! Semințele de Chia joacă un rol important în menținerea tinereții și naturaleții organismului, datorită conținutului crescut de antioxidanți. Aceste substanțe nutritive previn degradarea celulelor din organism și ajută la combaterea afecțiunilor care îmbătrânesc corpul. Nu doar antioxidanții contribuie la sporirea longevității organismului. Fibrele care ajută digestia și detoxifică organismul sunt la fel de importante pentru a menține sănătatea organismului și a prevenii îmbătrânirea.

http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-uimitoare-ale-semintelor-de-chia_11668

Ajută la potolirea poftelor și a foamei! Sunt pline de fibre, ceea ce îți oferă senzația de sațietate și îți alungă orice poftă de ciocolată. Pe lângă faptul că sunt foarte ușor de digerat, te ajută să păstrezi această senzație de sațietate mult timp și îți reglează apetitul.

Beneficiile surprinzătoare ale seminţelor de chia

Întăresc oasele și previn osteoporoza! Semințele de Chia sunt bogate și în calciu, un mineral crucial pentru sănătatea oaselor. Conțin de cinci ori mai mult calciu decât laptele, per porție, și este un aliment de bază atât pentru copii, care sunt în creștere și au nevoie de acest nutrient pentru dezvoltarea unor oase puternice, cât și pentru femei, care sunt predispuse la osteoporoză. Consumul regulat de semințe de Chia întărește oasele și previne apariția fracturilor și a altor afecțiuni.

http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-uimitoare-ale-semintelor-de-chia_11668