Valorificarea tichetelor de vacanță pentru bugetari în circuite turistice complexe care pun în valoare toate formele de turism practicabile în… [625573]

UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ -NAPOCA

Lucrare de licență
Valorificarea tichetelor de vacanță pentru bugetari în circuite
turistice complexe care pun în valoare toate formele de turism
practicabile în județul Suceava

Coordonator științific,
Prof.univ.dr. Ghereș Marinela Student: [anonimizat]

2017

2
Cuprins

LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
CAPITOLUL 1: POTENȚIALUL NATURAL ȘI ANTROPIC AL JUDEȚULUI
SUCEAVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9
1.1. Potențialul natural al județului Suceava ………………………….. ………………………… 9
1.1.1. Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 9
1.1.2. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 10
1.1.3. Rețeaua hidrografică ………………………….. ………………………….. ……………… 11
1.1.4. Vegetația și fauna ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
1.2. Potențialul antropic al județului Suceava ………………………….. …………………….. 16
1.2.1. Muzee și galerii culturale ………………………….. ………………………….. ……….. 16
1.2.2. Biserici și mănăstiri ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
1.2.3. Case memoriale ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
1.2.4. Cetăți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
1.3. Forme de turi sm practicabile în județul Suceava ………………………….. ………….. 20
1.3.1. Turismul Montan ………………………….. ………………………….. ………………….. 21
1.3.2. Turismul Balnear ………………………….. ………………………….. ………………….. 22
1.3.3. Turismul Cultural ………………………….. ………………………….. ………………….. 23
1.3.4. Turismul Religios ………………………….. ………………………….. ………………….. 24
1.3.5. Ecoturismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. 24
1.3.6. Turismul Rural și Agroturismul ………………………….. ………………………….. . 25
1.3.7. Turismul de afaceri ………………………….. ………………………….. ……………….. 25
CAPITOLUL 2: COMPONENTELE PRINCIPALE ALE INDUSTRIEI
TURISMULUI EXISTENTE ÎN JUDEȚUL SUCEAVA ………………………….. ……….. 27

3
2.1. Sectorul ospitalității – Servicii de bază și alimentație publică ……………………… 27
2.1.1. Hotel Sofia ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 28
2.1.2. Hotel Toaca Bellevue ………………………….. ………………………….. …………….. 29
2.1.3. Complexul Eden ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
2.1.4. Pensiunea Satul Bucovinean ………………………….. ………………………….. …… 30
2.1.5. Pensiunea La Roată ………………………….. ………………………….. ……………….. 31
2.1.6. Conacul Domnesc ………………………….. ………………………….. …………………. 31
2.1.7. Restaurantul „Național” ………………………….. ………………………….. …………. 32
2.1.8. Restaurant Dorna ………………………….. ………………………….. …………………… 32
2.1.9. Sakura – Cafenea & Ceainărie ………………………….. ………………………….. … 33
2.1.10. Fancy Lounge Café ………………………….. ………………………….. ……………… 33
2.2. Sectorul atracțiilor și evenimentelor ………………………….. ………………………….. . 34
2.2.1. Parcuri tematice ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
2.2.2. Grădini ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 35
2.2.3. Activit ăți și centre sportive ………………………….. ………………………….. …….. 35
2.2.4. Shopping tematic ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
2.2.5. Festivaluri și evenimente ………………………….. ………………………….. ………… 38
2.3. Sectorul Transportului ………………………….. ………………………….. ………………….. 39
2.3.1. Transporul aerian ………………………….. ………………………….. ………………….. 39
2.3.2. Transportul feroviar ………………………….. ………………………….. ………………. 40
2.3.3. Transportul rutier ………………………….. ………………………….. ………………….. 42
2.4. Sectorul intermediarilor și operatorilor turistici ………………………….. ……………. 43
2.4.1. Agenții de turism tour operatore ………………………….. ………………………….. 44
2.4.2. Agenții de turism detailiste ………………………….. ………………………….. …….. 45
2.4.3. Agenții de turism virtuale ………………………….. ………………………….. ……….. 46
2.5. Sectorul organizațiilor la nivel de destinație ………………………….. ………………… 47

4
CAPITOLUL 3. ANALIZA CIRCUITELOR TURISTICE REPREZENTATIVE
PENTRU JUDEȚUL SUCEAVA ………………………….. ………………………….. ……………. 51
3.1. Circuite oferite de către agențiile de turism ………………………….. …………………. 51
3.1.1. CIRCUIT MOLDOVA ȘI MĂNĂSTIRILE PICTATE ………………………. 51
3.1.2. BUCOVINA – MOLDOVA – circuit autocar ………………………….. …………. 54
3.1.3. BUCOVINA, MARAMUREȘ ȘI TRANSILVANIA …………………………. 55
3.2. Analiza circuitelor oferite ………………………….. ………………………….. …………….. 59
CAPITOLUL 4. CIRCUIT PROPUS PENTRU VARA ANULUI 2017 CARE SĂ
VALORIFICE TICHETELE DE VACANȚĂ ………………………….. ………………………. 60
4.1. Prezentare circuit ………………………….. ………………………….. ………………………… 60
4.2. Prezentarea programului și a obie ctivelor turistice ………………………….. ……….. 61
4.3. Prezentarea infrastucturii turistice ………………………….. ………………………….. …. 76
4.4. Prezentarea unităților de alimentație ………………………….. ………………………….. . 80
4.5. Ilustrarea bugetului alocat ………………………….. ………………………….. …………….. 84
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 87
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 89
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 98

5
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1 Bistrița Aurie ………………………………………………………………… ……12
Figura 1.2 Fânețele seculare Ponoare ………………………………… ………………………13
Figura 1.3 Făgetul Dragomirna ……………………………………………………………… .13
Figur a 1.4 Pădurea Zamostea -Lunca …………………………………………………………. 14
Figura 1.6 Rarău -Giumalău ……………………………………………………………………14
Figura 1.5 Pietrosul Broștenilor -Cheile Zugrenilor ……………………………………………14
Figura 1.7 Găina -Lucina ………………………………… ……………………………………15
Figura 1.8 Tinovul de la Românești …………………………………………………………..15
Figura 1.9 Tinovul Mare Poiana Stampei ……………………………………………………..15
Figura 1.10 Tinovul Șaru Dornei ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
Figura 2.11 Exterior Hotel Sofia ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
Figura 2.12 Hotel Toca Bellevue ………………………….. ………………………….. ………………………… 29
Figura 2 .13 Complexul Eden ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….30
Figura 2.14 Satul Bucovinean ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..30
Figura 2.15 Exterior pensiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..31
Figura 2.16 Interior restau rant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..31
Figura 2.17 Decor restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….32
Figura 2.18 Interior restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..32
Figura 2.19 Logo cafenea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 33
Figura 2.20 Inter ior local ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 33
Figura 2.21 Site de prezentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..35
Figura 2. 22 Gară CFR Suceava ………………………….. ………………………….. ………………………….. 41
Figura 2.23 Site de prezentare a Asociației pentru Turism Bucovina ………………………….. ……48
Figura 2.24 Site de prezentare a Asociației de Ecoturism Țara Dornelor ………………………….. 49
Figura 2. 25 Site de prezentare a Asociației DORNA EcoACTIV ………………………….. ………… 49
Figura 2.26 Site de prezentare a Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural .50
Figura 4.27 Pensiunea Dana ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..76
Figura 4.28 Vedere Pensiunea Bucovina Lodge ………………………….. ………………………….. ……77
Figura 4.29 Exterior pensiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..77
Figure 4.30 Exterior ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 78
Figura 4.3 1 Exterior camping ………………………….. ………………………….. ………………………….. …78
Figura 4.32 Exterior pensiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..79
Figur a 4.33 Sala Țărănească ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..80
Figura 4.34 Interior restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..80
Figura 4.35 Terasă restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. …81
Figura 4. 36 Interior restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..81
Figura 4. 37 Interior restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..82
Figura 4. 38 Casa Pelerinul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….82
Figura 4.39 Interior restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..83

6
LISTA TABELELOR
Tabelul 2.1. Tipuri de structuri de primire turistică [2016]………………………………… ……………. 27
Tabelul 4.2 . Listă cheltuieli………………………………………………………………………………. …….. ..84

7
INTRODUCERE
În lucrarea de față am prezentat potențialul natural și antropic al județului S uceava, felul
în care sunt reprezentate cele cinci sectoare ale industriei turismului , principalele
circuitele care sunt pe piată și deasemenea am propus un nou circuit care să valorifice
zona.
Motivul care a stat la baza alegerii acestui subiect a fost unul bine întemeiat. Deoarece
eu sunt din această zonă am vrut să pun în valoare resursele di sponibile și să le includ
într-un circuit care se va încadra în suma de 1450 lei respectiv valoarea tichetelor de
vacanța care vor fi acordate persoanelor bugetare.
Scopul acestei lucrări este de a analiza zona județului Suceava și de a compune un
circuit care să cuprindă toate formele de turism practicabile. Pentru a realiza acest lucru
am încercat să includem pe langă elementele clasice care se găsesc în circuitele de pe
piață (pelerinaje la mănăstiri și vizitare a unor obiective) și elemente inedit e cum ar fi:
paintball, rafting, plimbări cu trăsura , etc.
Pentru a ajunge la rezulatatele dorite am identificat urmă toarele obiective :
 Prezentarea potențialului natural și antropic al județului care contribuie la
realizarea unui circuit turistic complex ;
 Studiul privind felul în care sunt reprezentate cele cinci sectoare ale industriei
turismului ;
 Analizarea circuitelor existente pe piața turistică și impactul pe care îl au asupra
zonei ;
 Valorificarea tichetelor de vacanță prin oferirea unui circuit turistic care să
îmbine toate formele de turism practicabile în zonă .
Structura lucrării este formată din cinci capitole având următoarele idei:
Capitolul 1 – prezintă potențialul natural și antropic al județului ;
Capitolul 2- felul în care sunt prezente cele cinci sectoare ale industrieie turismului;
Capitolul 3 – cuprinde o analiză a circuitelor existente pe piață și impactu l acestora;
Capitolul 4 – prezintă circuitul propus care îmbină toate formele de turism practicabile
în zonă.

8
Metodele de cercetare folosite în prezenta lucrare sunt reprezentate în primul rând de
studierea bibliografiei și a mediului online . Informațiile oferite ne -au ajutat să punem
bazele prezentie lucrări. Un alt mod de cercetare a fost documentarea de teren prin care
am obținut date actuale despre unitățile de cazare și prețurile practicate d e ei. Pentru
date statistice am apelat la Institutul Național de Statistică, date pe care le -am interpretat
pentru a da o notă de originalitate acestei lucrări.
Rezultatele pe care dorim să le obținem sunt să facem mai cunoscut județul Suceava
deoarece ace sta dispune de un potențial turistic deosebit care nu este încă foarte bine
valorificat . Deasemenea dorim ca de la data de 6 iulie să oferim un circuit care se
încadrează în valoarea tichetelor pe care le vor primi persoanele bugetare și care poate
fi luat ca reper pentru orice reședință de județ. Pentru a obține rezultatele dorite și a
face publice aceste informații vom propune acest circuit agențiilor de turism,
proprietarilor de pensiuni și îl vom distribui și în mediul online.
Limitele cercetării
În lucrarea de față am reușit să propunem un circuit care să valorifice toate formele de
turism practicabile în județul Suceava și care se încadrează în suma de 1450 lei. Deorece
circuitul turistic se bazează pe tichetele de vacanță care vor fi acordate de la 1 iulie
2017, timpul nu ne permite să vedem modul de punere în practică și dacă data va fi
respectată deoarece mediul legislativ suferă mereu schimbări.

9
CAPITOLUL 1: POTENȚIALUL NATURAL ȘI ANTROPIC AL
JUDEȚULUI SUCEAVA
,,Potențialul turistic al unei destinații este format din totalitatea atracțiilor respectivului
teritoriu, care încă nu au fost amenajate în scop turistic. Raportându -ne la natura
atracțiilor care îl compun, potențialul turistic se poate împarți în potențial natural
(incluzând a ici atracțiile naturale ale reliefului, climei, hidrografiei, faunei și florei și
ale peisajului) și potențialul antropic (incluzând aici edificii, activităti sociale și
manifestări culturale, precum și etnografia) ”. (Moisescu, 2017 )
Județul Suceava se prezintă ca o regiune turistică deosebit de importantă a țării. Pe lângă
numărul mare de peisaje montan e, potențialul turistic al ju dețului se caracterizează prin
diversitatea , densitatea și valoarea monumentelor de cult și arhite ctură, cât și prin
rezervații naturale și zone etnografice, multe dintre ele unicat pe plan mondial.
Potențialul turistic al județului Suceava, alcătuit atât din frumusețile naturale specifice
acestei zone, cu peisaje pitorești, cât și din salba de mănăsti ri din mirifica zonă a
Bucovinei, renumite pe plan internațional, la care se alătură bogatul patrimoniu d e
valori culturale (muzee, case memorial e și galerii ), reprezintă premisa dezvoltării
activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în județul
Suceava. Mai mult, acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri.
Frescele de pe pereții exteriori, păstrând nealterate minunatele culori, sunt simbolul
sufletului românesc. (Consiliul Județean, 2 011)
1.1. Potențialul natural al județului Suceava
1.1.1. Relieful
Relieful zonei se caracterizează printr -o mare varietate și bogăție a formelor: munți,
depresiuni intramontane, dealuri, podișuri, câmpii, văi terasate, lunci. Suprafața
județului se împarte pe f ormele de relief astfel:
 zona de munte 53%;
 zona de podiș 30%;
 zona de luncă 17%.
Raportat la marile unități geografice ale țării, teritoriul județului se suprapune parțial
Carpaților Orientali și Podișului Sucevei. De la vest spre est, relieful înregist rează o

10
scădere treptată în altitudine, tipurile de forme orientându -se în fâșii cu direcție nord –
sud și în general paralele între ele. Acest fenomen apare evidențiat cu deosebire în
regiunea montană. În ansamblu, teritoriul județului este alcătuit din două importante
unități de relief:
 regiunea montană;
 regiunea de podiș.
Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive și complexe de culmi separate
între ele prin văi adânci sau arii depresionare. Zonele montane sunt reprezentate prin
păduri întinse și pajiști naturale, bogate resurse balneo -turistice, căile de comunicație și
așezările umane cu caracter permanent, fiind foarte rare.
Unitatea montană ce include Carpaților Orientali cuprinde :
 Munții Suhard – parțial Călimani;
 Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș, Obcina Feredău, Obcina Mare);
 Munții Bistriței (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele
Budacu)
 Munții Stânișoarei (doar muntele Sutra).
În cadrul zonei montane s -au dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai
importantă este Depresiunea Dornei. Aceasta are origine tectonică și de baraj vulcanic,
se desfășoară la 800 – 900 m și este împărțită în două zone : Dorna și Neagra Șarului, în
care se află lunci, terase, dealuri piemontane și turbării.
Zonele de podiș ș i dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podișul Sucevei și
Subcarpații Neamțului, cu altitudini cuprinse între 300 – 500 m. Podișul Sucevei se
împarte în Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticeni ce încadrează între ele Depresiunea
Rădăuți. (Consiliul Județean, 2011)
1.1.2. Clima
Clima aspră a județului Suceava se datorează aseșării geografice în partea de nord a
tării și altitudinii relative mare a reliefului, comparativ cu jude țele aflate la sud sau cele
cu altitudini medii mai m ici. Spa țiul geografic al zonei aparține aproape în egală măsură

11
sectorului cu climă con tinentală (partea de est) și celui cu climă continental -moderată
(partea de vest).
Cantitățile cele mai mici de precipitații se înregistrează în luna februarie, iar cel e mai
bogate în intervalul mai -iulie, când se realizează circa 45% din cantitatea anuală de
precipitații. (Consiliul Județean, 2011)
1.1.3. Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică a județului însumează 3092 km. Cele mai importante cursuri de
apă ce străbat județul sunt: râul Siret și afluenții săi, râurile Suceava, Șomuzu Mare,
Moldova, Bistrița.
Toate râurile de pe teritoriul județului Suceava se varsă în râului Siret, datorită
configurației generale a r eliefului. Cele mai mari cantități de apă sunt transportate de
râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins
bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenților
săi peste 33% din s uprafața județului Suc eava, după care urmează Bistrița (cca. 30%
din suprafață) și Suceava.
Apele stătătoare sunt formate din lacuri naturale de dimensiuni mici și lacuri antropice
amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială și potabilă, apărare împotriva
inundaț iilor, piscicultură etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri
de-a lungul râului Șomuzu Mare. (eed.usv.ro, 2011)
1.1.4. Vegetația și fauna
Tipurile de ecosisteme din județul Suceava sunt condiționate de formele de relief
variate , dispunându -se etajat, dinspre zona de podiș spre cea de munte.
 Ecosisteme forestiere. Având în vedere preponderența reliefului înalt, ponderea
maximă a habitatelor o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală
importantă a jude țului.
 Pajiștile alpine se întâlnesc la peste 1600 m în munții Călimani, Suhard,
Giumalău și Barnar. În Rarău, ele coboară până la 1500 m. Pajiștile alpine sunt
specifice locurile cu iarnă mai lungă de șase luni și cu precipitații abundente, de
peste 1200 mm.

12
 Turbării și mlaștini. În zona coniferelor se intercalează turbăriile cu Sphagnum
din bazinul Dornelor (Poiana Stampei, Coșna) și de la Șarul Dornei, cunoscute
sub numele de tinoave. Sunt turbării înalte, căci sunt instalate în depresiune la
altitudini de 900 – 1000 m.
 Ecosisteme de luncă. Intrazonal, în șesurile Siretului, Sucevei și Moldovei, de
la ieșirea din munte a acestor râuri, apare o asociație de plante higrofile
lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul
cocoșulu i, coada calului). Merită menționat situl de importanță comunitară, din
rețeaua ecologică Natura 2000, Lunca Zamoștea.
 Ecosisteme acvatice, po t fi diferențiate după tipul apei în două grupe majore:
curgătoare (pâraie, râuri) și st âtătoare (lacuri, bălți, mlaștini, etc.)
Conform datelor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, pe teritoriul
județului Suceava se regăsesc următoarele situri de importanță comunitară:

Situl Natura 2000
"Bistrița Aurie " are o
suprafață de 375 ha și este
reprezentat de un habitat
caracteristic apelor din
zona montană inferioară,
respective păduri aluviale
cu arin.

Figura 1.1 Bistrița Aurie
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

13
Situl Natura 2000 "Fânețele seculare Ponoare " având o suprafață de 35 ha și Situl
Natura 2000 " Fânețele
seculare Frumoasa " cu o
suprafață de 25 ha, cuprind o
varietate de specii de plante
provenind din diverse
regiuni biogeografice
(eurasiatice, europene,
continentale, pontice).
Diversitatea speciilor ierbacee, creează o priveliște deosebită. Unele specii de plante
înfloresc încă de la începutul lunii martie, până la începutul lunii august, după care
începe perioada de diseminare. Aici se regăsesc specii precum: dedițelul (Pulsatilla
patens), capul șarpelui (Echium russicum), frăsinelul (Dictamnus albus), rușcuța de
primăvară (Adonis vernalis), bulbucul (Trolius europaeus), etc.
Situl Natura 2000
"Făgetul Dragomirna "
are o suprafață de 134 ha
și este reprezentat de un
arboreț de proveniență
naturală în proporție de
97%, în care predomină
fagul, iar în urma
diverselor intervenții
silvice din trecut s -au mai
plantat rășinoase(molid,
pin, larice). Fauna este reprezentată de specii precum: cerb carpatin (C ervus elaphus),
pisică sălbatică (Felis silvestris), porc mistreț (Sus scrofa) etc.
Figura 1.2 Fânețele seculare Ponoare
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

Figura 1. 3 Făgetul Dragomirna
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

14
Situl Natura 2000 "Pădurea
Zamostea -Lunca", are o
suprafață de 135 ha. Arbor ii
sunt reprezentați în principal
de stejar ul batrân(120 de ani),
în asociație cu frasin, plop
tremurător, paltin, carpen.
Dintre speciile de arbuști se
remarcă jugastru, alunul,
păducelul, salba pitică. Alt e
specii importante de floră și
faună sunt: laleaua pestriță
(Fritillaria meleagris), ghiocel bogat (Leucojum vernum), căpriorul (Capreolus
capreolus), cerbul carpatin (Cervus elaphus), etc.
Situl Natura 2000 " Pietrosul
Broștenilor -Cheile Zugrenilor ",
are o suprafață de 458 ha.
Vegetația forest ieră este
caracterizată de arbori de molid
în care s poradic apare fagul,
paltinul , mesteacănul. Arbuști
reprezentativi sunt afinul și
merișor ul. Flora este specifică
stâncăriilor, aici regăsindu -se
floarea de colț în cea mai joasă
stațiune din Moldova.
Situl Natura 2000 "Rarău –
Giumalău" are o suprafață de
2498 ha. Habitatul existent,
posedă o microfaună bogată și
variată. Situl se suprapune peste
un număr important de
Figura 1 .4 Pădurea Zamostea -Lunca
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

Figura 1 .5 Pietrosul Broștenilor -Cheile Zugrenilor
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017
Figura 1 .6 Rarău -Giumalău
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

15
rezervații, este foarte puțin
locuit, fapt ce a permis
păstrarea biodiversității.
Situl Natura 2000 " Găina
Lucina " are o suprafață de
836 ha. Situl adăpostește o
populație compa ctă de
mesteacăn pitic (specie
considerată relict glaciar).
Printre speciile de floră și
faună existente pot fi enumerate: roua cerului (Drosera rotundifolia), curechiul de
munte(Ligularia sibirica), scara domnului (P olemonium caeruleum), merișorul
(Vaccinium vitis -idaea), corbul(Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus),
aușel sprânce nat (Regulus
ignicapillus) etc.
Situl Natura 2000 " Tinovul
de la Românești ", are o
întindere de 20 ha. Insulele
de tinov cu pin silvestru, sunt
înconjurate de păduri
acidofile de molid cu
mușchi. Prezintă o
importantă populație de roua
cerului ( Drosera rotundifolia ).
Situl Natura 2000 " Tinovul
Mare Poiana Stampei ", are o
suprafață de 644 ha. Situl este
reprezentativ pentru Bazinul
Dornelor și adăpostește
majoritatea speciilor de tinov,
iar în partea nord -estică a
Figura 1 .7 Găina -Lucina
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017
Figura 1. 8 Tinovul de la Românești
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

Figura 1. 9 Tinovul Mare Poiana Stampei
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

16
tinovului, se află o populație compactă de mușchi, foarte rară în România.
Situl Natura 2000 "Tinovul
Șaru Dornei", are o
suprafață de 38 ha, fondul
vegetației fiind alcătuit din
mușchi arctic de tip
Sphagnum, peste care în
condiții austere de
troficitate s -a dezvoltat un
arboret cu o consistență
plină de pin silvestru
(Pinus silvestris forma turfosa) pe un strat de turbă. Tot aici pot fi enumerate specii
precum: roua cerului (Drosera rotundifolia), bumbăcărița (Eriophorum va ginatum),
răchițeaua (Vaccinium oxycoccos), ruginarea (Andromeda polifolia), curechiul de
munte (Ligularia sibirica), etc. (ANPM, 2014)
1.2. Potențialul antropic al județului Suceava
1.2.1 . Muzee și galerii culturale
Muzeul Satului Bucovinean
Imaginea de ansamblu a Muzeului Satului Bucovinean prezintă organizarea și
activitatea complexă a satului tradițional, arhitectura specifică a gospodăriilor și a
construcțiilor comunitare, a instalațiilor tehnnice care ilustrează ocupațiile, mes eriile și
meșteșugurile zonei, modul de viață al locuitorilor din Bucovina. Alături de
gospodăriile formate din case și anexe, amplasate de -a lungul ulițelor, în vatra satului,
ca centru polarizator al vieții comunității, se regăsesc biserica și clopotniț a Vama,
crâșma Șa ru Dornei și școala Securiceni. (Muzeul Bucovinei, 2017)
Atelierul de ceramică Colibaba (Rădăuți)
Atelierul de ceramică Colibaba este situat în localitatea Rădăuți din județul Suceava, în
incinta Muzeului Etnografic, fiind locul unde artistul olar Florin Colibaba realizează
piese unice de ceramică. Acesta este reprezentantul celei de -a cincea generații dintr -o
Figura 1. 10 Tinovul Șaru Dornei
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

17
familie cu o tradiție de 240 de ani în olărit, fiind în prezent singurul ceramist din țară
care lucrează artă tradițională.
Farfuriile, oalele, cănile, ulcioarele și tăvile sunt decorate după specificul ceramicii de
Kuty, cu elemente unice repreze ntând motive florale, geometrice, zoomorfe și chiar
scene biblice sau de muncă, care ilustrează viața și preocupările țăranilor. Diferența
dintre ceramica tradițională de Kuty și ceramica de Rădăuți constă în culorile folosite.
În ceramica de Kuty se folos esc alb, verde, galben și maroniu, simbolizând cele patru
anotimpuri, în timp ce cea de Rădăuți îmbină verdele și maroul. (destepti.ro, 2016)
Muzeul Etnografic al Comunei Ciocănești
Muzeul Etnografic din Ciocănești are o istorie relativ scurtă, fiind înființat în urmă cu
circa 11 ani prin contribuțiile pe care le -au făcut localnicii. Oamenii s -au organizat și
au donat lucruri proprii, obiecte vechi care făceau parte din familia lor de zeci ori poate
chiar sute de ani.
Reprezintă unul dintre obiectivele turistice deosebit de interesante din zona Dornelor,
deoarece îți oferă șansa să tragi cu ochiul la trecutul unei bucăți din Bucovina.
Deplasându -te prin camerele muzeului călătorești în timp într -o lume în care întâlnești
la tot pa sul ii și ițari, plute pe râuri învolburate, portrete în alb și negru, covoare cusute
de mână, războaie de țesut, covate și lăzi cu zestre. (hailadorna.ro, 2016)
Muzeul de Etnografie (Vatra Dornei)
Luând naștere în anul 1986, Muzeul de Etnografie Vatra Dornei ilustrează tradiția
comunală și econo mică a societății țărănești din Țara Dornelor.
Cele 12 expoziții permanente ocupă un spațiu de peste 600 metri pătrați și reprezintă
obiecte de uz casnic, elemente de arh itectură, ceramică, țesături, cusături, obiecte de
port popular, elemente de plutărit si păstorit, măști, ouă încondeiate, onibiecte din metal
și os.
Deosebit de pitorești si autentice, cele trei interioare tradiționale, ilustrând viața casnică
a țăranilo r din zonă, stârnesc de fiecare dată nostalgia, admirația și curiozitatea
vizitatorilor. (judetulsuceava.ro, 2015)

18
Galeria Oamenilor de Seamă Fălticeni
Galeria Oamenilor de Seamă și-a deschis porțile la 16 iunie 1972, în casa donată de
scriitorii Horia și Vasile Lovinescu.
Casa a fost construită în 1850, fiind înscrisă în lista monumentelor istorice din județul
Suceava. Este o unitate muzeistică originală, unică în felul ei prin diversitatea și bogăția
personalităților prezen tate într -o viziune unitară, prin valoarea inestimabilă a fondului
ei documentar.
În sălile muzeului vizitatorul face cunoștință cu o bogată gamă de valori informaționale:
manuscrise, fotografii rare, cărți, documente, opere de artă, ziare, reviste, texte,
aprecieri asupra vieții și activității personalităților prezente în galerie, mărturii despre
legatura lor cu orașul Fălticeni și alte exponate cu valore culturală și istorică. Cele șapte
camere se constitue într -o adevărată monog rafie a spiritualității locale.
(galeriaoamenilordeseama.wordpress.com, 2017)
1.2.2. Biserici și m ănăstiri
Dintre numeroasele lacașe de cult existente în județ am menționat următoarele:
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Arbore)
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (cunoscută și ca Biserica Arbore,
deși nu este singura biserică din localitate) este o biserică ortodoxă construită de către
hatmanul Luca Arbore în anul 1502 în satul Arbore, comuna Arbore, județul Sucea va.
Ea se remarcă prin pictura murală exterioară. Biserica Arbore are hramul Tăierea
Capului Sfântului Ioan Botezătorul (sărbătorit în fiecare an pe 29 august).
(judetulsuceava.ro, 2015)
Mănăstirea Sucevița
Aflându -se la o dist anță de 18 km de municipiul Rădăuți și fiind componentă a
patrimoniului UNESCO , Mănăstirea Sucevița , cu hramul Invierea Domnului, a fost
construită la sfârșitul secolului a l XVI -lea cu cheltuiala familiei Movilă .
Impresia de masivitate a întregii incinte este dată de grosimea zidurilor din piatră și de
curtea spațioasă, aproape pătrată. Pe latura estică a zidului de incintă, se află majoritatea

19
clădirilor de locuit: chiliile, stăreția, arhondaricul, sala de protoco l, trapeza pentru obște,
un paraclis în care se slujește zilnic și muzeul mănăstirii. (manastireasucevita.ro, 2012)
Manastirea Moldovița
Mănăstirea Moldovița este una din vechile așezări călugărești, cu un important și
glorios t recut istoric, străjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord, situată în
comuna Vatra Moldoviței la o distanță de circa 15 km de comuna Vama.
Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial
UNESCO.
Mănăstirea Moldo vița este una dintre cele mai vechi așezări monahale, cu un important
trecut istoric. Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiția o amintește încă
din perioada voievozilor Mușatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită
prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402 -1410 cu întregul ansamblu de
contrucții, având hramul Buna Vestire și fiind deja un centru cultural. (manastirea –
moldovita.ro, 2013)
1.2.3. Case memoriale
Casa Memorială Nicolae Labiș (Mălini)
Inaugurată în 1975, casa memorială este amenajată în locuința din centrul satului
Mălini, care a aparținut părinților poetului și unde acesta a trăit un timp din scurta și
fulgerătoarea sa viață, zămislind aici poate cea mai semnificativă parte a inestimabilei
sale moșteniri poetice
Expoziția de bază și spațiile memorialistice, desfășurate în patru încăperi, reconstituie
tulburător, grație exponatelor autentice, încărcate cu o multitudine de conotații
evocatoare (cărți, caiete, rechizite școlare, p iese vestimentare, un clopoțel cu sunet
argintiu, o galenă cu care poetul păstra contactul cu zvonurile lumii, documente,
fotografii, afișe…), climatul de viată și creație al poetului de la Mălini, sugerându -se
coordonatele esențiale ale operei sale și apo rtul extraordinar al acesteia la evoluția liricii
românești contemporane. (judetulsuceava.ro, 2016)

20
Casa Memorială Mihail Sadoveanu (Fălticeni)
Pe Ulița Rădășenilor, azi strada Ion Creangă, nr. 68, scriitorul Mihail Sadoveanu și-a
clădit „casa din deal”, în primul deceniu al veacului trecut (meșter, Gheorghe Andrioaia
din Bunești).
O casă încăpătoare, înconjurată de o curte întinsă. Împreună cu fratele său, agronomul
Vasile Sadoveanu, scriitorul a plantat o alee de tei și pomi fructiferi, pentru viitoarea
grădină a liniștii. Mihail Sadoveanu a trăit în această casă între anii 1909 – 1918.
Casa a intrat în ciclul cultural, ca muzeu memorial, la data de 5 Iunie 1987. Cele șase
spații (hol de intrare, camera scriitorului, dormit or, un alt hol, sufragerie și odaia
națională) le oferă vizitatorilor o autentică lecție de istorie și critică literară.
(mihailsadoveanu.wordpress.com, 2012)
1.2.4. Cetăți
Cetatea de Scaun a Sucevei
Cetatea Sucevei, construită la sfârșitul secolului al XIV -lea în apropierea orașului
medieval Suceava, a fost principala reședință a domnilor Moldovei timp de aproape 200
de ani, astăzi un monument istoric de nivel național.
Ansamblul arhitectonic medieval, alcătuit din castel și zid uri de apărare, a fost
consolidat și completat în cadrul uni vast proiect cu finanțare în perioada 2011 -2015,
redându -i aspectul impunător, intrat în legendă, dar și subtila strălucire princiară din
trecut.
În anul 2016 a fost realizată în Cetatea Sucevei prima expoziție permanentă care a
prezentat teme de mare interes pentru public, precum prima și cea mai cuprinzătoare
prezentare a armelor medievale din Moldova, a blazoanelor domnilor și boierilor
moldoveni din secolele XIV – XVII sau Tezaurul medieval al
Moldovei. (muzeulbucovinei.ro, 2016)
1.3. Forme de turism practicabile în județul Suceava
Formele de relief accesibile și armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabilă
practicării turismului în tot cursul anului, potenț ialul hidrografic, faunistic și floristic
bogat, patrimoniul cultural -istoric și arhitectural apreciat pe plan național și
internațional, precum și binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradițiile și obiceiurile

21
populare, specificul gastronomiei fac din județul Suceava o adevărată destinație
turistică.
Conform Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Suceava în județ se
pot practic a următoarele tipuri de turism:
1.3.1. Turismul Montan
Relieful munților Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform
“12 Apostoli”, relieful carstic și rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la
Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munți cristalini – Munții Bistriței Aurii și Munții
Bistriței Mijlocii – precum și Masivul Suhard și Obcinele Bucovinei oferă condiții
pentru practicarea de drumeții montane, escaladă, alpinism, echitație, vânătoare,
pescuit, mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.
1.3.1.1. Drumețiile
Poziția geografică a munților Bucovinei permite crearea unor trasee turistice de o zi sau
de mai multe zile, care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în același loc din care
s-a plecat. Drumețiile, în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă, sunt
legate de stațiun ile Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc și sunt favorizate de
înălțimile moderate ale Munților Călimani, Rarău, Giumalău, Suhard și Bistriței.
Rețeaua de trasee montane pe care turiștii o au la dispoziție în Bazinul Dornelor este de
aproximativ 280 km. E xistă trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind
marcate și întreținute de către Serviciul de Promovare și Dezvoltare a Turismului și
Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. În masivul Rarău -Giumalău
se află 24 de trasee turis tice amenajate și omologate, acestea conducând până la Hotelul
Alpin «Rarău», Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe
Giumalău.
1.3.1.2. Turismul ecvestru (echitație)
Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru: echitație sau
plimbări cu calul. Activitate de marcă în cadrul Parcului Național Călimani, turismul
călare a înregistrat o evoluție foarte bună până în acest moment, ca urmare a cererilor
și prizei de care s -a bucurat acesta în rândul clienți lor participa nți. Au fost concepute o
serie de trasee și pachete turistice adecvate turismului ecvestru și s -au achiziționat
echipamente și cai pe toate gusturile. Traseele au grade de dificultate diferite: ușoare

22
(cu o durată cuprinsă între două și până la patru ore) și mai complexe (de una și până la
cinci zile).
1.3.1.3. Escalada, alpinism
Este un punct de atracție pentru sportivii amatori și alpiniștii profesioniști. Escalada se
practică din luna mai până în luna octombrie, iar s ezonul de escaladă pe gheață începe
în decembrie și se termină în martie. Alpinismul se poate practica atât vara, cât și iarna,
mai ales în Călimani, Rarău – Giumalău, Suhard.
1.3.1.4. Schi
În prezent, Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turiști practicanți ai
sporturilor de i arnă. Stațiunea pune la dispoziție turiștilor patru pârtii de schi omologate,
în lungime de 550, 850, 900 m și 3.000 m, deservite de telescaun, teleschi și un
babysc hi.
Judeșul Suceava dispune de următoarele pârtii:
 patru în Vatra Dornei (pârtia Parc (Parc și Parc 2), pârtia Dealu Negru și părtia
Veverița ),
 două pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc și Rarău),
 o pârtie la Gura Humorului ( părtia Șoimul)
 trei pârtii în mediu rural (Sucevița, Mălini și Cârlibaba)
1.3.1.5. Zborul cu parapanta
Vatra Dornei este zona cea mai indicată pentru zborul cu parapanta datorită condițiilor
favorabile oferite de Munții Suhardului, în special în Vârful Oușorul, care este
considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, în
specia l a parapantei și deltaplanului. Aici se află cei mai puternici curenți de aer din
România, se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei, folosindu -se curenții.
Zborul cu parapanta se poate practica pe tot parcursul anului și la Prisaca Dornei,
Pojorâta, Udești, Părhăuți.
1.3.2. Turismul Balnear
Județul Suceava dispune de un potențial natural ridicat pentru tratamentul balnear al
diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase,

23
hipotone, atermale, bicarbonata te sodice, calcice și feruginoase din Vatra Dornei cât și
cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate și concentrație
de dioxid de carbon, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat
ca turbă oligotrofă slab m ineralizată, bine descompusă, cu conținut mare de coloizi
organici și acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, constituie materia
primă pentru o serie de proceduri care se efectuează în bazele de tratament.
La nivelul județului Suceava, s e remarcă în mod deosebit stațiunea balneoclimaterică
de interes național Vatra Dornei, inclusă în circuitul internațional și recomandată în
tratamentul unor afecțiuni ale aparatului cardio -vascular, afecțiuni ale aparatului
locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, b oli ale sistemului nervos,
etc.
1.3.3. Turismul Cultural
Patrimoniu cultural -istoric și etnofolcloric al județului Suceava are o mare valoare și
atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric -militar (Cetatea Șcheia, Cetate a de
Scaun a Sucevei și Cetatea Zamca), construcții civile (Curtea Domnească și Hanul
Domnesc din Suceava), precum și peste 25 de unități muzeale, printre care:
Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepție, unicat în
România, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului”
din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Științe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul
„Tehnici populare bucovinene” din Rădăuți, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria
Oamenilor de Seamă”, M uzeul Apelor și Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la
Solca etc.
Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradițiilor, meșteșugurilor și obiceiurilor
străvechi, unde talentul și atracția către frumos se materializează în adevărate opere de
artă – ceramică, covoare țesute manual, cojocărit, țesături, instrumente populare, măști
etc. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice, bine conturate și
realizate tematic (Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca,
Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum și pentru importantele centre de creație sau
ateliere individuale ale meșterilor populari vestiti pentru meșteșugurile lor (Vatra
Moldoviței, Ciocănești, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuți
– ceram ică, Mănăstirea Humorului, Rădăuți, Arbore – țesături, Suceava, Rădăuți, Vatra
Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri,

24
Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie, Solca – ateliere pentru formarea
deprinderilor de viață (tâmplărie -sculptură), ce funcționează pe lângă Centrul de
Plasament ”Mihail și Gavril” Solca, coordonate de Direcția de Asistență Socială și
Protecția Copilului Suceava și Școala de Artă Populară Solca – meșteșugul prelucrării
lemnului, coordona tă de Școala de Arta Populară Suceava, maistru creator, Gheorghe
Bîrgăuan).
Manifestările artistice și sărbătorile populare tradiționale din tot cursul anului aduc în
atenția publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul
popular, cântece și dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de f olclor,
de datini și obiceiuri.
1.3.4. Turismul Religios
Turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare
și diversificare, păstrându -și însă elementul de bază care l -a consacrat: religia. Numărul
impresionant al bisericilor din județul Suceava, cu interesantele fresce interioare și
exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicității și valorii lor
artistice, acestea au fost adăugate la Lista cu Moșteniri Culturale Internaționale a
UNESCO, în 1993.
În județului Suceava, existența a numeroase biserici și mănăstiri precum: Sucevița,
Moldovița, Voroneț, Humor, Putna, Dragomirna, Probota, Arbore, Pătrăuți, Biserica
„Sf. Gheor ghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava (unele dintre ele fiind
incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub
două forme: vizite la lăcașurile sfinte și pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători
de cult , a hramuril or mănăstirilor și bisericilor.
1.3.5. Ecoturismul
La nivelul județului Suceava, practicarea ecoturismului este în faza de început. Munții
Călimani se află printre cei mai puțin populați munți din România, dar și printre cei mai
amenințați de interven ția omului, datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul
Românesc. În prezent, se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul
distrus în urma exploatării sulfului.
Unicitatea Parcului Național Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa și a celui
dendrologic de la Rădăuți, precum și frumusețea rezervațiilor naturale (Fânețele

25
seculare de la Calafindești – Siret, Rezervația Cheia Lucavei – Moldovenesc,
Rezervația „12 Apo stoli” – Dorna, Rezervația Tinovul Mare – Dorna etc.) constituie
potențial pentru practicarea ecoturismului la nivel local.
1.3.6. Turismul Rural și Agroturismul
Există o serie de factori favorizanți care dau o notă de optimism dezvoltării acestei
forme de turism , precum: densitatea sporită a populației și a caselor în zonele deluroase
și montane din județ, frumusețea deosebită a acestor zone, calitatea aerului, existența
unei faune și a unei flore bogate, monumentele istorice cu valoare națională și
internațional ă, precum și calitatea deosebită a produselor ecolo gice obținute în aceste
zone.
Din ce în ce mai mulți turiști autohtoni și străini vin să se cazeze în mediul rural, atrași
de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viață, precum și de
activitățile sportive din natură.
În ultimii ani numărul pensiunilor rurale din județul Suceava a crescut în mod
consi derabil . Zonele deluroase și montane îndeplinesc toate condițiile necesare în
sensul dezvoltării acestei forme de turism. O serie de lo calități precum: Sucevița, Vama,
Moldovița, Putna, Ciocănești, Mănăstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra
Șarului, Poiana Șarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cîrlibaba, Poiana Stampei, Șaru
Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rîșca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea
acestui tip de turism, acestea devenind treptat destinații turistice în sine.
1.3.7. Turismul de afaceri
La nivel local, unitățile hoteliere sunt dotate cu facilități pentru organizarea de
conferințe, simpozioane și traininguri. Pe lângă organizarea congresului sau a
conferinței, beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii: cazare, transferuri de
la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere
simultană, vizite pentru participanți, pro grame de divertisment și mese festive.
O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din județul S uceava o constituie
existența „Centrului Economic Bucovina”. Centrul Economic și de Afaceri Bucovina
este situat lângă Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” și cuprinde spații
expoziționale, un parc tehnologic, un incubator de afaceri, mai multe săli de conferințe
și un restaurant.

26
Dacă în anii precedenți turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră, în
ultima perioadă și turismul rural a început să ofere soluții pentru turismul de afaceri.
Turismul rural este o alternative mai interesantă, în special pentru programele de
teambuilding, pentru grupuri ce nu depășesc 30 de persoane, deoarece oferă o gamă
mult mai largă de activități p entru a petrece timpul liber , cum ar fi focul de tabără,
grătarul în aer liber, aroma mâncărurilor "ca la mama acasă", practicarea diverselor
sporturi, excursii și drumeții. (turism -suceava.ro, 2017)

Concluzii
După analiza realizată putem observa că județul Suceava dispune de un potențial turistic
diversificat. P oziția geogafică, alături de resursele disponibile reprezintă un punct forte
pentru această zonă contribuind la dezvoltarea turismului.
Formele de turism care se pot practica în zonă sunt urmatoarele: montan, balnear,
cultural , religios, ecoturism, turismul rural și agroturismul și cel de afaceri. Această
zonă este vizitată de persoanele care iubesc natura și vor să -și încarce bateriile în
mijlocul u nor peisaje mirifice.

27
CAPITOLUL 2: COMPONENTELE PRINCIPALE ALE
INDUSTRIEI TURISMULUI EXISTENTE ÎN JUDEȚUL
SUCEAVA
2.1. Sectorul ospitalității – Servici i de bază și alimentație publică
Sectorul ospitalității în cadrul județului Suceava este unul divesificat cuprinzând
difertite tipuri de unităț i de cazare și de alimentație.
Tabelul 2 .1. Tipuri de structuri de primire turistică [2016]
Număr
Hoteluri 46
Hosteluri 11
Moteluri 6
Vile turistice 16
Cabane turistice 13
Bungalouri 3
Sate de vacanță 1
Campinguri 4
Popasuri turistice 3
Căsuțe turistice 1
Pensiuni turistice 88
Pensiuni agroturistice 151
Total 343
Sursa: http://statistici.insse.ro
La nivelul județului în anul 2016 conform Institutului Național de Statistică existau 343
de unități de cazare , cu o capacitat e de cazare de minim cinci locuri de cazare , dintre

28
care 52 sunt hoteluri și moteluri, 13 cabane turistice, 5 campinguri și unități tip căsuță,
16 vile turistice, 88 de pensiuni turistice, 1 sat de vacanță, 151 de pensiuni agroturistice ,
11 hosteluri, 3 popasuri turistice și 3 bungalouri. Ponderea mare de pensiuni
agroturistice se datorează tipurilor de turism specifice Bucovinei, turismul de odihnă,
de drumeții, ec vestru, cultural, precum și a atracțiilor culturale și naturale ale zonei
Din numărul total de structuri de primire turistică de acest tip se fac remarcate
următoarele :

2.1.1. Hotel Sofia
Aflat în mijlocul pădurii
de conifere și foioase, în
apropiere de una dintre
celebrele mănăstiri ale
Bucovinei, Mănăstirea
Sucevita, Hotelul
Sofia este locul ideal
pentru un sejur de vis.
Hotelul pune la dispoziția
clienților săi numeroase
spații de relaxare: picină,
saună, masaj, sală de fitness, biliard, p recum și numeroase modalităț i de petrecere a
timpului liber cum ar fi : plimbă ri cu t răsura, excursii la mănă stiri. (Cazare Bucovina,
2017)

Figura 2 .11 Exterior Hotel Sofia
Sursa: https://www.eximtur.ro/hotel -sofia -sucevita -romania –
43214.html , 2017

29
2.1.2. Hotel Toaca Bellevue
Hotelul Toaca Bellevue
se află în apropiere de
renumitul Voroneț, pe cel
mai înalt platou a oraș ului
Gura Humorului, cu
vedere impresionantă
asupra î mprejurimilor și a
pârtiei de ski. Hotelul
oferă cazare și servicii de
4 stele într -o zonă
mirabilă si plină de
prospețime, cu tradiții v ii,
care poartă numele de Bucovina. Locația este întinsă pe o propriet ate de cateva zeci de
hectare, într -o oază de liniște ș i splendoare, unde natura și-a păstrat forma ș i armonia.
Elegant ș i confortabil, Toaca Bell evue este locul unde te vei simți ca aca să iar gama
diversificată de servicii, atenț ia pentru detalii, profesi onalismul si disponibilitatea îți
vor face șederea câ t mai placut ă. Hotelul dispune de 35 de camere cu un design rafinat,
1 restaurant cu o cap acitate de 250 de locuri, 1 sală pentru nunți sau alte evenimente
importante, amenajată special, cu o capacitate de 500 locuri și un centru de conferință .
Hotelul ToacaBellevue organizează tururi cu ghid ale mănăstirilor, precum și plimbări
cu trăsura și sania trasă de cai. (Toaca Bellevue, 2017)
2.1.3. Complexul Eden
Hotel Eden și Eden Garden Spa**** se află în Municipiul Câmpulung Moldov enesc,
la poalele masivului Rară u, la o altitudine de 630 m, într-o zona pitorească ș i liniștită ,
la 2 km de centrul orașului ș i la 5 km de Partia de ski “Rară u”.Poziția sa privilegiată, în
ținutul de vi s al Bucovinei, înconjurat de pă duri seculare, peisaje mirifice, râ uri
cristaline, face din Hotelul Eden destina ția perfectă pentr u cei ce caută momente de
odihnă și relaxare, drumeții în natură, mountainbike, cățără ri montane, aventuri off-
road, partide de vânatoare ș i pescuit sau sporturi de iarna fiind totodată și un punct de
plecare că tre principalele obiective turistice din zonă: Mănăstirea Voroneț, Salina
Cacica, Mănâ stirea Humor, atelierul de ceramică neagră de la Marg inea, Mănstirea
Figura 2. 12 Hotel Toca Bellevue
Sursa: http://toacabellevue.ro/img/hotel/1.jpg , 2017

Figura 1. 13 Hotel Toca Bellevue

30
Suceviț a sau Putna. De asemenea, amatorii de drumeții în natură pot descoperi Moara
Dracului, Pietrele Doamnei sau Codrii Secul ari de la Slă tioara.
Hotelul Eden a fost renovat
în mai 2016 și oferă turiș tilor
76 de locur i de cazare
dispuse astfel: 2 camere
single 3*, 4 duble twin 3*, 9
duble twin 3* superior, 7
triple 3* superior, 2
apartamente 3* superior, 2
cvadruple , precum si 8
bungalow -uri : 2 dintre
acestea au 2 camere ș i baie
proprie cu cad a, iar celelalte
6 au 1 camera și baie proprie cu cabină de dus. (travelro.ro, 2017)
2.1.4. Pensiunea Satul Bucovinean
Satul Bucovinean este o as șezare de vacanță, formată dintr -un complex de case
tradiț ionale bu covinene autentice, situată în Bucovina – Ținutul Măn stirilor , pe Valea
Moldovei. Casele țără nesti vechi de peste 100 de ani, câteva chiar de acum două secole,
au fost recondiționate și transformate în pensiuni pentru toți cei care doresc să traiască
precum bucovinenii de
altădată .
Satul este localizat în județ ul
Suceava, comuna Breaza,
Locu l "Pârâul Negrei", la o
distanță de 94 km de Suceava,
la 30 km de Câmpulung –
Moldovenesc ș i la 13 km de
Fundu Moldovei.
(pensiuneinbucovina.ro,
2017)
Figura 2 .13 Complexul Eden
Sursa: http://hoteledengardenspa.ro/wp –
content/uploads/2016/06/Hotel -Eden -Garden -Spa.jpg , 2017

Figura 2. 14 Satul Bucovinean
Sursa: https://www.pensiuneinbucovina.ro/ , 2017

31
2.1.5. Pensiunea La Roată
Această casă de oaspeți
confortabilă este
administrată de o familie și
se bucură de o amplasare
frumoasă și liniștită pe
dealul Toaca, la marginea
orașului istoric Gura
Humorului, în regiu nea
Bucovina din nordul României.
Pensiunea La Roată oferă
camere confortabile, pentru
nefumători și un restaurant în stil rustic, care servește mâncăruri tradiționale și băuturi,
amintind de viața din această regiune cu un secol în urmă.
Orașul este bine cunoscut pentru istoria sa interesantă, inclusiv pentru povestea
comunității sale evreiești. Mănăstirea Voroneț se află în apropiere și este una dintre
faimoasele mănăsti ri pictate din sudul Bucovinei. (booking.com, Hotel La Roată, 2017)
Dintre numeroasele unități de alimentație am pre zentat următorele ( vezi Anexa 1 ):
2.1.6. Conacul Domnesc
Elegantul restaurant oferă
într-o ambianță plină de
stil ș i rafi nament
preparate culinare
tradiționale romaneș ti și
internaț ionale. Ambianță
placută, personalul
amabil ș i discret, decorul
intim ș i relaxant fac din
restaurantul „ Conacul
Domnesc ” locul ideal
pentru p etrecerea unei seri de neuitat î n compania muzicii de cal itate. Aici se pot
Figura 2. 15 Exterior pensiune
Sursa: http://www.la -roata.ro/ , 2017
Figura 2. 16 Interior restaurant
Sursa: http://www.conaculdomnesc.ro , 2017

32
organiza nunț i botezur i, mese festive, cocktail -uri și banchete pentru un numă r de
aproximativ 180 persoane. (conaculdomnesc.ro, 2017)
2.1.7. Restaurant ul „Naț ional”
Aflat în centrul orșului
Rădăuți, vis -a-vis de
Catedrala O rtodoxă,
Restaurantul Național ș i-
a deschis portile î n anul
1945 sub denumirea de «
Restaurant 7 Noiembrie
». În anul 1960 acesta a
intrat în rețeaua Oficiului
Național de Turi sm și a
devenit « Restaurantul
Nordic » în cadrul căruia în anul 1963 a fost creat salonul "Național" dedicat în special
primirii grupurilor de turiști străini. Pe această locație, în 1999, bucătarul șef al
Restaurantulu i Nordic, Cornelia Dumitrescu, maestru în arta culinară, l -a redeschis sub
numele de Restaurant Național. În anul 2008 Restaurantul Națion al a fost renovat
conform standardelor europene. (restaurantnational.ro, 207)
2.1.8. Restaurant Dorna
Restaurantul Dorna, cu
capacitate de 140 locuri vă
poftește să serviți bunătăți ile
casei preparate cu pasiune și
tandreț e. Atmosfera distin să,
eleganța, rafinamentul
mâncărurilor și băuturilor,
locație accesibilă, design
relaxant, sunt doar câteva din
motivele pentru trebuie să le
pășiți pragul. Locația este
ideală p entru o masa
memorabilă, satisfacând și cele mai pretențioase cerinț e gastron omic e.
Figura 2. 17 Decor restaurant
Sursa : http://restaurantnational.ro/ , 2017
Figura 2. 18 Interior restaurant
Sursa: http://hoteldorna.ro/restaurant , 2017

33
Restaurantul dispune de un local separat pentru fumă tori. (hoteldorna.ro, 2017)
2.1.9. Sakura – Cafenea & Ceainărie
Sakura (tradus prin flori de cireș în limba
japoneză) reprezintă un colț de relaxare din
Suceava, fiind locul potrivit pentru a te
bucura în liniște de o ieșire cu familia, cu
prietenii sau cu persoana iubită . Ceaiuri le
oferite sunt aduse din Asia, America de Sud,
Africa, India. Cafeaua bio provine din
America Centrală și are un gust bogat, dar în
același timp atât de fin. De asemene a
servesc cocteiluri elegante cu și fără alcool
și multe alte băuturi. (zilesinopti.ro, 2017)

2.1.10. Fancy Lounge Café
Fie ca vrei sa petreci o dimineață alături de un espresso Pellini Top ce îți dă pofta de
viață, o seara minunata alături de
un pahar de vin gustos sau o
noapte nebună plină de shot -uri
amețitoare și bere răcoritoare, la
Fancy Lounge Café din Gura
Humorului mereu atmosfera e pe
măsura așteptărilor într -un cadru
minunat, atât în interior, câ t și pe
terasă. (romaniatonight, 2017)

Figura 2. 19 Logo cafenea
Sursa: http://www.floridecires.ro/sakura/?i=1 ,
2017
Figura 2. 20 Interior local
Sursa: https://www.romaniatonight.ro/ro/location/fancy –
lounge -cafe-gura -humorului , 2017

34
2.2. Sectorul atracțiilor și evenimentelor
Atracțiile sunt fără îndoială cele mai importante componente din sistemul turistic. Ele
sunt principalii factori motivanți pentru deplasările în scopuri turistice și sunt esența
produsului turistic. Fără atracții nu ar mai fi necesare serviciile turistice. Altfel spus,
turismul, ca atare, nu ar putea exista în lipsa atracțiilor.
Atracțiile po t fi clasificate în patru mari categorii :
 Trasaturile (caracteristicile) mediului natural
 Construcțiile realizate de oameni, structurile și locurile proiectate și realizate
pentru alt scop decât acela de a at rage vizitatori, cum ar fi lă cașurile de cult, dar
care atrag un numar important de vizitatori
 Construcții realizate de oameni, structuri și locuri proiectate cu scopul de a
atrage vizitatori și construite astfel încât să răspundă nevoilor acestora, cum
sunt, de exemplu, parcurile tematice.
 Evenimente speciale. (Swarbrooke, 2002)
Dintere toate tipurile de atracții turistice menționăm următoarele specifice județului
Suceava:
2.2.1. Parcuri tematice
Escalada Park
Situat la doar 3 minute cu masina sau 15 minute de mers pe jos din centrul oraț ului Gura
Humor ului (de la gară), în Complexul de Agrement Ariniș, parcul de aventură
ESCALADA este principala atracție a verii ș i nu numai.
Acest parc de aventură are 7 trasee cu grade diferite de dificultate .
Nu sunt necesare abilități speciale. Traseul (cu obstacole și provocări) este disponibil
pentru toți oamenii începand cu vârsta de 4 ani. Greutatea maximă este de 120 kg.
(parc -aventuri.ro, 2012)
Parcul are și un site de prezentare:

35

Figura 2. 21 Site de prezentare
Sursa: http://parc -aventuri.ro/ro/ , 2017
2.2.2. Grădini
Grădina zoologică din orașul Rădăuți, județul Suceava
Unul dintre puț inele parcuri zoologice din Moldova este amplasat lângă stadionul
municipal, în partea de vest a orașului Radăuț i.
Întins ă pe o suprafață de 10 hectare, grădina zoologică este unul dint re principalele
puncte de atracție ale oraș ului Rădăuț i.
Vizitatorii po t admira diverse specii de cai și ponei, vulpi, urș i, specii de porci originare
din Asia, lame, lebede, precum și numeroase specii și subspecii de păsări. Principala
atracție rămâne totuși numărul mare de specii de maimuț e.
Deși parcul zoologic rădăuțean a atras în permanență vi zitatori din toată țara, acesta
necesită îmbunătățiri și lucră ri de modernizare. (locuridinromania.ro, 2017)
2.2.3. Activități și centre sportive
Complex Agrement Cacica
Situat în comuna Cacica, la 38 km de Suceava, chiar lângă Sanctuarul Marian
„Adormirea Maicii Domnului” și Salina Cacica, în spatele unui mic restaurant,
Complex Agrement Cacica aduce distracția, relaxarea și tratamentul cu aerosoli salini
și apă sărată la cel mai înalt standard de calitate.
Acesta este dotat la exterior cu tobogane cu apă și o piscină de aterizare, plajă cu
șezlonguri și umbrele, terasă, complex de joacă și nisip pentru copii, iar la interior cu:
piscină cu apă sărată, piscină cu apă dulce cu o ciupercă și o cascadă, piscină cu apă
dulce pentru c opii cu un tobogan iepuraș, două jacuzzi cu apă dulce, saună uscată, saună
semiumedă, salon de masaj, salină de suprafață, sală de fitness, spațiu de joacă pentru

36
copii, biliard, tenis de masă, minigolf, air hockey table, foosball table, cărți, rummy,
șah. (Complex Agrement Cacica, 2017)
Pârtiile din Vatra Dornei
Una dintre cel mai cunoscute stațiuni din țară , Vatra Do rnei, dispune de numeroase
unități de cazare, dedicate orică rui gen de turist: hot eluri, vile, pensiuni ș i cabane.
Stațiunea oferă condiții optime pentr u iubitorii sporturilor de iarnă, deținând pârtii bine
echipate și cu lungimi demne de luat î n considerare (Partia Dealul Negru – pe locul doi
în topul celor mai lungi pârtii din țară 3.000 m). Alte pârtii: Pârtia Veverița, Pârtia Parc
Turiștii au la dispoziție centru de î nchiriere echipament sportiv, locuri din care pot
achiziționa gustări ș i diverse metode de agrem ent, dintre cele ce functionează iarna,
trebuie amintit patinoarul. (Hello romania, 2017)
Herghelia -hipodrom Radauți
Aceasta este localizată pe strada Bogdan Vod a, nr. 114, localitatea Rădăuț i fiind
înființată î n anul 1972 de că tre statul Austriac.
Herghelia deține armăsari de reputație internațională ș i numeroase rase: dahoman, el –
sbaa, gazal, hadban, koheiland, me rsuch, shagya, siglavy -bagdady ș i multe altele.
Turistii ce î i trec pr agul se pot delecta cu activităț i ca: vizitarea hergheliei, pli mbări pe
ponei sau cal, plim bare cu trasura, cursuri de calărie pentru începă tori sau avansați sau
demonstrație și prezentare ecvestră . (Skytrip, 2017)
Mocănița Huțulca de la Moldovița
Mocă nița Huțulca reprezintă astăzi o atracție turistică încântătoare a întregii regiuni,
bucurându -i atât pe cei pasionați de locomotivele cu abur, cât și pe cei ce vor să se
destindă admirând frumusețea naturii sălbatice.
Traseul Mocăniței Huțulca începe din Moldoviț a, din imediata apropiere a Hotelului
Oana , desfășurâ ndu-se de -a lungul cursului râului Moldoviț a. De-a lungul întregului
traseu, ce se termină î n punctul localităț ii Argel , nu lipsesc peisajele pitoreș ti ale
Bucovinei, dominate de coline domoale, capițe de fan adunate de pe câmpurile întinse
și așeză ri vechi . (Teleleu, 2013)

37
Cicloturism și mountain bike
Pentru iubitorii de mountain -biking există o multitudine de trasee cu grade diferite de
dificultate, în toate masivele montane din zonă. Se parcurge un întreg circuit ce
însumează peste 80 km, cu un grad de dificultate ridicat, pe drumuri forestiere și poteci
ce străbat masivul Giumalău, Obcina Mestecănișului și masivul S uhard. De asemenea,
puteți alege un traseu de coborâre, de circa 20 km (aprox. 5 ore) din Munții Bistriței
către Barnar. (turism -suceava.ro, 2017)
Centre sportive
Clubul Sporturilor Tehnico Aplicative Suceava
Clubul Sportiv Mu nicipal Suceava
Clubul Sp orturilor de Iarnă Vatra Dornei (Ministrul Tineretului și Sporturilor, 2017)
2.2.4. Shopping tematic
Shopping City Suceava face parte din portofoliul fondului britanic de investiții Argo
Real Estate Opportunities Fund (AREOF), unul dintre cei mai mari proprietari de
parcuri de retail și centre comerciale din Europa Centrală și de Sud – Est, totalizând peste
280.000 mp. Alături de Shopping City Suceava, portofoliul Argo Real Estate
Opportunities Fund (A REOF) din România include Era Shopping Park Oradea și Era
Shopping Park Iași.
Deschis în aprilie 2008, Shopping City Suceava este primul parc de retail din județ. Cu
o suprafață închiriabilă de peste 46.000 mp Shoping City Suceava reunește peste 90 de
maga zine de renume național și internațional, unele în exclusivitate în Suceava: New
Yorker, KFC, Noriel, Orsay, Benvenuti, Takko Fashion, Otter, Kendra, Mustang,
Pandora, Secuiana, dar și Leroy Merlin – retailer -ul francez de bricolaj sau Decathlon
– cel mai mare retailer de articole sportive din Europa. De asemenea, pasionații de
mobilă, decorațiuni sau electrocasnice găsesc cele mai bune opțiuni la Mobexpert,
Media Galaxy sau Flanco, iar hypermarketul Carrefour se află printre preferințele de
top ale suceven ilor grație varietății de produse de calitate comercializate. De -a lungul
timpului Shopping City Suceava și -a extins oferta de facilități prin servicii de
curățătorie, croitorie și înfrumusețare la cele mai înalte standarde. (Shoppi ng City
Suceava, 2017)

38
Iulius Malll
Conceput pe ideea unui mall regional, Iulius Mall Suceava este situat pe artera
principală care traversează orașul Suceava, într -o locație a cărei identitate a schimbat –
o și redefinit -o în mod radical, prin îmbinări le sale îndrăznețe de materiale și forme
arhitecturale, unice în România .
Pe suprafața celor două nivele, mall -ul sucevean pune la dispoziția vizitatorilor săi,
peste 150 de magazine cu branduri naționale și internaționale, club de bowling și
biliard, casino, patinoar în aer liber și multe zone de petrecere a timpului liber, decorate
cu vegetație luxuriantă.
Principalele zone de interes ale Iulius Mall Suceava sunt operatorii de tip ancoră:
hipermarketul Auchan, BricoDepot, FoodCourt Almondo (14 fast -food-uri), KidsLand
si Cinema City. (Orașul Suceava, 2017)
2.2.5. Festivaluri și evenimente
 Târgul de Sânziene se desfășoară în municipiul Suceava în perioada 22 -24 iunie,
în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei;
 Festivalul Național al Păstrăvului, organizat la Ciocănești;
 Festivalul de Artă Medievală, organizat în luna august la Cetatea de Scaun
Suceava;
 Crăciun în Bucovina, organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava;
 Paște în Bucovina (Târgul Meșterilor Popula ri, Drumul Ouălor Încondeiate,
Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, aducerea Luminii Sfinte de la
Ierusalim etc);
 Pelerin în Bucovina, organizat anual, la Cacica și Putna, la care, pe lângă
pelerini catolici din România, sunt prezenți și pelerini di n Polonia, Germania,
Franța, Ungaria, Austria, Italia;
 Serbările Zăpezii, organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din
municipiul Vatra Dornei, atrag anual mii de turiști din țară și străinătate
 Suceava Air Show

39
 Bucovina Rock Castle – Suceav a
 Festival de Arta Medievala "Stefan cel Mare"
 Sărbătoarea Muntelui
2.3. Sectorul Transportului
Transportul reprezintă una din componentele de bază ale prestației turistice. El asigură,
în principal, deplasarea turiștilor de la locul de reședință la locul de petrecere a vacanței,
asigură mobilitatea turiștilor în teritoriul de sejur și contribuie (tr ansporturile speciale
mai ales) la împlinirea actului turistic.
Rolul căilor de comunicație, de toate tipurile, în turism este deosebit, deoarece prin ele
și cu ajutorul lor se valorifică potențialul turistic, este stimulată sau inhibată activitatea
turistică și amenajarea turistică a spațiilor geografice.
Căile de comunicație și mijloacele de transport – rutiere, fluviale, maritime etc. – nu
constituie elemente de potențial turistic dar polarizează, orientează și canalizează
fluxurile turistice spre obie ctivele ce constituie patrimoniul turistic, având o dublă
funcție – transportul turiștilor, dar și transportul de bunuri care au menirea de a satisface
diferite trebuințe ale turiștilor.
Atragerea unui număr cât mai mare de turiști este mult influențată de rețeaua de căi de
comunicație cu care este dotată fiecare țară. Densitatea acestora, înzestrarea tehnică,
modernizarea mijloacelor de transport, diversitatea și calitatea serviciilor oferite
constituie un punct forte în determinarea turiștilor pentru aleg erea unei destinații
turistice. (Bogan, 2016)
2.3.1. Transporul aerian
Serviciile de transport aerian se plasează print re cele mai dinamice forme de transport
turistic, fiind utilizat cu precădere pe distanțe lungi și foarte lungi.
Un voiaj turistic aerian poate fi realizat prin doua tipuri de curse:
 Curse cu zboruri programate regulat
 Curse la cerere(charter) (Cosmescu, 1998)

40
Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava este singurul aeroport din județul
Suceava situat în orașul Salcea, la o distanță de 15 km de centrul
municipiului Suceava și la la 30.5 km de centrul municipiului Botoșan i.
Începând cu anul 1962 au loc primele curse aeriene de pe aeroport, iar din anul 1963
acestea au fost modernizate beneficiind de pistă betonată, dispozitiv luminos de
apropier e și platformă de îmbarcare / debarcare pentru pasageri și marfă. Activitatea
aeroportuară respectă prevederile Codului Aerian Român, acordurilor și convențiilor
autorităților aviatice internaționale la care România a aderat.
În prezent, Aeroportul "Stefan cel Mare" – Suceava este în subordinea Consiliului
Județean Suceava
În perioada Ianuarie 2014 -Noiembrie 2015 acesta a fost închis pentru modernizare.
Noile caracteristici ale aeroportului sunt următoarele:
 Pistă nouă de aterizare/decolare
 Căi de rulare m odernizate
 Platformă de îmbarcare/debarcare modernizată
 Turn de control nou
 Sistem de balizaj modernizat
 Servicii de înaltă calitate oferite
Cursele interne oferite de Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” sunt pe ruta
București – Suceava pe parcursul întregii săptă mâni iar cursele internaționale sunt spre
destinații ca: Milano, Londra, Antalya, Veneția, Roma, Bologna și Zakynthos.
(Aeroport Suceava, 2017)
2.3.2. Transportul feroviar
Dezvoltarea turismului este strâns legată de dezvoltarea transporturilor feroviare.
Dintre toate mijlo acele de transport, calea ferată a permis, pentr u prima dată,
'democratizarea' călătoriilor, atât prin posibilitățile tehnice oferite deplasării comode și
rapide a călătorilor, cât ș i prin tarifele accesibile majorităț ii populației. Se poate afirma

41
în acest fel că trenul a fost pionierul serviciilor de transportu ri turistice cu caracter de
masă . (Neacșu et al., 2012)
Gara CFR Suc eava (Burdujeni)
Gara CFR Suceava (Burdujeni), executată într -o plastică arhitecturală ce amintește de
eclectismul de școală franceză al vremii, a fost construită din cărămidă roșie lustruită,
cărămidă tratând în întregime fațadele clădirii. Compusă din două corpuri laterale cu
două niveluri, gara are în mijloc, pe lângă holurile de acces, o frumoasă sală în stil
baroc, impunătoare ca dimensiune și modalitate de tratare arhitecturală, ce a servit
inițial că sală de recepție și oficiu de vamă. Peronul acop erit, ca și întreagă feronerie a
clădirii impresionează prin eleganță și precizia lucrării.
Actualmente această stație CFR poartă denumirea de Gara CFR Suceava (Burdujeni) și
este un important nod feroviar prin care trec majoritatea trenurile de călători ș i marfă.
(OrașulSuceava, 2016)

Figura 2. 22 Gară CFR Suceava
Sursa: http://orasulsuceava.ro/descopera/transport/gari/gara -cfr-suceava -burdujeni/ , 2017
Din cele 56 de trenuri care pleacă din Gara CFR Suceava cu diferite destinații am
amintit următoarele:
 Iași- Suceava -Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei -Dej- Cluj Napoca –
Timișoara care face lagătura între Moldova și Transilvania
 Suceava – Bacau – Focsani – Buzau – Ploiesti Sud – Bucuresti Nord care face
legătura între Moldova și Muntenia

42
 Suceava – Gura Humorului – Gura Humorului Oraș -Vama – Câmpulung Est –
Câmpulung Moldovenesc
 Suceava – Gura Humorului – Gura Humorului Oraș – Vama – Câmpulung Est –
Câmpulung Moldovenesc – Sadova – Vatra Dornei – Vatra Dornei Bă i h –
Floreni – Ilva Mică (CFR, 2017)
2.3.3. Transportul rutier
Deplasarea de la l ocul de reședință pănă la destinațiil e alese pentru petrecerea
vacanțelor și efectuarea călătoriilor turistice în zonele vizitate se realizează într -o
proporție importantă , prin f orme de transport rutier, care în epoca noastră au devenit
mijloace de transp ort în masă .
Transportu rile turistice se caracterizează printr -o intensitate variabilă a traficului
determinată de specif icul cererilor sezoniere a turiștilor ș i de diversitatea itinerariilor
parcurse.Ele se re alizează cu preponderență prin folosire a mijloacelor motorizate de
transport printre care ponderea ce mai mare o deț in autocarele , microbuzele ș i
autoturismele.
Prin funcționalitatea lor autocarele ș i microbuzele sunt destinate transporturilor
colective ( pentru grupuri de turiști), în cadrul form elor organizate ș i semiorganizate de
turism. (Neacșu et al., 2012)
Autobuzele ș i microbuzele sunt mijloacele de transport prin intermediul că rora se pote
călători atât în interiorul localităților urbane din județul Suceava, cât și între acestea. În
general, pentru o călătorie în interiorul orașelor biletele costă 2 lei și pot fi cumpă rate
de la taxatoarele din autobuze, de la conduc ătorii auto ai microbuzelor sau de la casele
de bilete amplasate lângă stațiile de autobuz. Calator ia între localități este facilitată de
companiile de transport p ublic de persoane, care operează prin intermediul autogă rilor
din judetul Suceava. Biletele p ot fi cumpărate de la ghiș eu sau, de c ele mai multe ori,
de la șofer.
O variantă mai rapidă pentru deplasarea în interiorul orașelor o reprezintă calătoria cu
taxiul. Tarifele practicate sunt în mod obligatoriu afișate în exteriorul masinii ș i variază
de la 1,8 la 2,5 lei pe kilometru. Sunt foarte ușor accesibile în gări și î n principalele
cartiere ale localităților, dar ș i prin comenzi, la telefon. (Turism Bucovina, 2013)

43
Dintre numeroasele firme de transport am menționat următoarele:
TARSIN este o societate privată înfiintată în anul 1996, destinată transportului intern
si international de călători, având sediul central în Rădăuti, Piata Unirii nr. 33.
Datorită conditiilor de transport, calitătii serviciilor, a facilitătilor oferite pentru a
călători în Italia, Austria, Germania, Belgia, Anglia, Irlanda, sau în tară și a
îmbunătătirii constante a ofertei, firma S.C. TARSINCOM SR.L. este clasată printre
primele societăti din tară în activitatea din acest domeniu, si a obtinut numeroase premii
importante în fiecare an în judetul Suceava. (TARSIN, 2017)
Euro -Fratello este o companie care se ocupă cu servicii de transport, închirieri
autocare, închirieri microbuze, circuite interne sau externe. (Euro -Fratello, 2017)
Romfour
Înființată în 2002, Romfour SRL, este o societate cu sediul în municipiul Fălticeni
având capital integral privat ce are ca domeniu principal de activitate transportul
internațional de persoane .
În prezent oferă curse în 16 țări europene, direct la adresă: Anglia, Austria, Belgia,
Danemarca, Elv eția, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia,
Olanda, Polonia, Slovacia, Suedia.
Paleta serviciilor cu caracter internațional include transportul de persoane, colete și auto
vehicule pe platformă.
În portofoliul Romfour sunt inclu se și servicii auxiliare precum vânzarea de bilete de
avion din agențiile companiei sau închirierea de autocare și microbuze pentru deplasări
în țară.
Firma se ocupă și de transportul de turiști prin organizarea de excursii pentru grupuri
restrânse sau mar i de persoane. (Romfour, 2017)
2.4. Sectorul intermediarilor și operatorilor turistici
Agenția de turism reprezintă o societate comercială cu rol de intermediar între agenții
economici prestatori direcți de servicii turistice și tur iști. Activitatea sa constă în:
 organizarea (producția),

44
 oferirea și comercializarea unor pachete de servicii turistice sau componente ale
acestora;
 vânzarea unor servicii turistice izolate.
După modalitatea de realizare și comercializare a produsului turistic:
 agenții de turism tour operatoare;
 agenții de turism detailiste.
Agenția de turism touroperatoare are ca obiect de activitate organizarea (producția) și
vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii turstice sau a componentelor acestora,
direct sau prin intermediari.
Agenția de turism detailistă vinde sau oferă spre vânzare în contul unei agenții de turism
tour operatoare pachete de servicii sau componente ale acestora, contractate cu aceasta.
(Turcu &Weisz, 2008)
Agențiile de turism din județul Suceava sunt situate, în marea lor majoritate, în
municipiul Suceava, urmând apoi Rădăuți, Fălticeni, Campulung Moldovenesc, Vatra
Dornei, Gura Humorului, Putna și Suceviț a. Acestea s unt specializate pe of erirea de
servicii turistice atât pe plan local, național cât și internațional. Rezervările, biletele de
avion și autocar pentru rute interne ș i internaț ionale, circuitele organizate pe diferite
tematici (agroturism, turism rural, cultural, activ, ecologic, balnear, de recre ere),
pachetele turistice în străinătate, biletele de odihnă pe litoralul romanesc și în staț iunile
balneoclimaterice, sejururile sportive, serviciile complete pentru călătoriile de afaceri
reprezintă cateva dintre componen tele ofertei turistice ale agenț iilor de turism.
La nivelul județului se alfă 53 de agenții de turism. (Vezi Anexa 2)
2.4.1. Agenții de turism tour operatore
Cristian Tour
Din 1997 până în prezent , Cristian Tour a devenit cel mai mare tour operator de vacanțe
charter din România. Datorită experienței acumulate a ajuns în topuri și și -a menținut
poziția de lider în industrie. Această evoluție spectaculoasă a continuat datorită muncii
statornice a întregii echipe. Sloganul cu care se asociază este “Câte un drum spre fiecare
vis “.

45
Cristian Tour este membru fondator al Memento Group of Companies, cel mai mare
grup touristic de incoming, care se află pe piața din România din anul 2011. (Christian
Tour, 2017)
Bucovina Travel este o agenție tour operatoare care are sediul în Vatra Dornei și oferă:
 transport de persoane, rent -a-car, bilete de avion
 rezervă ri prin dispeceratul propriu de cazare (aceleași prețuri ca cele practicate
la recepție de hoteluri ș i pensiuni)
 seri tradiț ionale bucovinene, cu meni u specific ș i program folkloric.
Precum și programe turistice:
 Turism activ (river -rafting, drumeție, off -road, mountain biking, ski, drumeții
călare prin Parcul Național Călimani )
 Wellness ș i turism balnear
 Ecoturism
 Natură și cu ltură
 Evenimente și seminarii
 Pelerinaje la mănăstiri (Bucovina Travel, 2017)
2.4.2. Agenții de turism detailiste
Dream Travel este o ageție de turism aflată în Suceava care oferă servicii de:
 Ticketing – reprezentând planificarea c alatoriei, efectuarea rezervărilor și
emiterea biletelor de că tre companiile de transport aerian ș i rutier.
 Turism intern – oferirea de rezervări la hotelurile din România și găsirea
pachetului turistic în funcție de dorințele si resursele financiare ale clientului
 Turism extern – rezervă ri individuale la hotelurile din străinătate ș i circuite
turistice, servici i de rent -a-car, croaziere pe mările și oceanele lumii, ș i multe
alte programe tematice.

46
 Turism de afaceri și evenimente
 Alte servic ii suplimentare: livrarea biletelor direct la sediul fi rmei, încheierea
de asigurări medicale pentru călătorii în străinătate. (dreamtravelagency.ro,
2017)
Agenția de turism Gentiana Travel , are sediul în municipiul Câmpu lung Moldovenesc,
jud. Suceava.
Aceasta oferă :
 cazare la hoteluri din țară și străinătate
 pachete de servicii turistice pentru turiști individuali și grupuri
 circuite culturale
 sejururi și vacanț e exotice
 vacanț e pentru ski
 croaziere, concerte
 city break
 oferte speciale în staț iuni balneare
 tabere ș colare
 rezervare ș i emitere de bilete de avion
 servicii turistice la cerere (gentianatravel.ro, 2017)
2.4.3. Agenții de turism virtuale
Agentia de turism Koloss Travel este o agenție detailistă online. Aceasta oferă diferite
servicii dintre care am menționat următoarele: oferte pentru diferite destinații, bilete de
avion, posibilitatea de închiriere a unei mașini. (kolosstravel.ro, 2017)
HELLOBUCOVINA TRAVEL & TOURS este o agenție tour operatoare online care
face parte din European Tourism Association și Incoming Romania Association.
(hellobucovina.com, 2017)

47
2.5 Sectorul organizațiilor la nivel de destinație
Din numărul total de organizații ( vezi anexa 3 ) am menționat următoarele:
Asociația pentru T urism Bucovina
Asociația a luat ființă la finele anului 2001 la inițiativa comună a Camerei de Comerț
și Industrie a Județului Suceava, a biroului IBD -GTZ în România și cu sprijinul
Ministerului Turismului și a factorilor din administrația publică și a tuturor agenților
din turism.
Scopul asociației este promovarea și dezvoltarea turismului în Bucovina, iar dintre
obiectivele asociației amintim:
 elaborarea unei strategii privind prom ovarea și dezvoltarea turismului în
Bucovina;
 elaborarea unei baze de date cu obiectivele turistice din Bucovina;
 atragerea de programe și finanțări în vederea creșterii calității în turismul din
Bucovina;
 atragerea de programe care să sporească accesibi litatea turismului în Bucovina;
 organizarea de mese rotunde, seminarii, conferințe etc;
 elaborarea de studii și analize pe domeniile de interes turistic;
 promovarea cooperării cu administrația centrală și locală;

48
 calificarea și perfecționarea personalului din turism (România Turistică, 2017)
Asociația de Ecoturism Țara Dornelor
Asociația de Ecoturism Țara Dornelor (AETD) a luat naștere din dorința de a promova
și sprijini pe cei care prin activitatea lor contribuie la dezvoltarea unui turism de calitate,
care oferă turiștilor o experiență aute ntică, în produsele turistice ale cărora sunt
integrate și promovate valorile și resursele locale și care dau dovadă de responsabilitate
față de natura și valorile culturale tradiționale din Țara Dornelor.
Obiectivul general al AETD este cel de a sprijini o dezvoltare echilibrată și sustenabilă
a zonei Țara Dornelor prin intermediul unui turism responsabil și conștient față de
impactul negativ pe care îl poate avea asupra zonei, a unui turism ce contribuie la
dezvoltarea economică a zonei prin integrarea re surselor locale, a unui turism ce oferă
vizitatorilor o experiență autentică, centrată pe natura și civilizația locurilor, având
savoarea, naturalețea, farmecul și tihna specifice vieții la munte în Țara Dornelor.
Scopul AETD este de a transforma Țara Dorn elor în una dintre destinațiile ecoturistice
cele mai cunoscute și prețuite din Carpați, unde conservarea naturii și dezvoltarea
responsabilă locală se îmbină armonios. (Țara Dornelor, 2017)
Figura 2. 23 Site de prezentare a Asociației pentru Turism Bucovina
Sursa: http://www.bucovinaturism.ro/ , 2017

49

Figura 2. 24 Site de prezentare a Asociației de Ecoturism Țara Dornelor
Sursa: http://taradornelor.ro/ , 2017
Asociația DORNA EcoACTIV
Asociația DORNA EcoACTIV a fost înființată în anul 2009 cu scopul de a se implica
activ în p rotejarea naturii și a mediului înconjurător, în promovarea și dezvoltarea
ecoturismului și în mod deosebit a turismului activ în Țara Dornelor.
Asociația administrează și Serviciul Public de Promovare Turistică și Salvamont Dorna
Arini în cadrul căruia activează voluntar cinci din cei șapte membrii ai asociației.
(Dorna EcoActiv, 2017)

Figura 2. 25 Site de prezentare a Asociației DORNA EcoACTIV
Sursa : http://www.dornaecoactiv.ro/ , 2017

50
Asociația Naționa lă de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) filiala
Suceava
Asociația este recunoscută pe plan național și internațional ca un lider în dezvoltarea
turismului rural românesc, fiind o organizație neg uvernamentală, apolitică, membră a
Federației Europene De Turism Rural – EUROGITES. Asociația a fost înființată
în anul 1994 și are peste 3500 de membri (proprietari de pensiuni turistice și
agroturistice, agenții de turism, meșteri) în 1000 localități, din 32 de județe. (ANTREC,
2017)

Figura 2. 26 Site de pre zentare a Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural
Sursa: http://www.antrec.ro/ , 2017
În concluzie, după analiza celor cinci sectoare ale industiri turismului existente în
județul Suceava putem afirma că:
 Zona se află într -o continuă dezvoltare
 Sectorul industriei ospitalitații cuprinde tipuri de unități cu grade diferite de
clasificare pentru a mulțumi și cel mai pretențios turist
 Varietatea atracților și activităților care se pot desfășura în zonă fac ca aceasta
să atragă un număr mare de turiști care doresc să evadeze din cotidian

51
CAPITOLUL 3. ANALIZA CIRCUITELOR TURISTICE
REPREZENTATIVE PENTRU JUDEȚUL SUCEAVA
3.1. Circuite oferite de către agențiile de turism
Din numărul total de circuite am considerat ca fiind reprezentative următoarele:
3.1.1. CIRCUIT MOLDOVA ȘI MĂNĂSTIRILE PICTATE
Durată 5 zile, plecări Bucureș ti: 08.05.2017, 29.05.2017, 12.06.2017, 4.09.2017,
25.09.2017, 09.10.2017;
Preț pe persoană: de la 78 0 Lei
Circuit Moldova și Mănă stirile Pictate, transport cu autocarul 5 zile, cazare 4 nopti cu
demipensiune cazare la hotel 4* î n Gura Humorulu, vizităm mănă stirile din Nordul
Moldovei, plecare Bucureș ti.
Se vizitează : Cheile Bicazului – Humulesti – Mănăstirile Neamțului – Muzeul Necu lai
Popa – Mănă stirile Bucovinei – Marginea – Chilia lui Daniil Sihastru – Palat ul Cuza –
Castelul Sturdza – Iași – Hanul Ancuței, mănă stiri din Moldov a: Agapia, Neamt, Secu,
Moldovița, Sucevița, Putna ș i Dragomirna.
Îmbarcare
 Ora 06:30 – Terminal Memento Bus – București, Șoseaua Orhideelor nr. 49 (În
spatele Autogării IDM, vis -à-vis de Magazinul IDM și de Gara Basarab)
 Autocarele/microbuzele transportatoare sunt moderne, echipate cu sistem
audio -video, aer condiționat, scaune rabatabile.
 Asezarea în autoca r/microbuz va fi realizată de catre ghidul însoțitor conform
diagramelor de îmbarcare (în funcție de ordinea înscrierii turiștilor)
Ziua 1: Bucureș ti – Gura Humorului (aprox. 530 km)
 Ora 07:00 – Plecare din Bucureș ti dis-de-dimineață pe traseul Braș ov –
Miercurea Ciuc – Cheile Bicazului – Gura Humorului.
 Pregătiț i aparatele de fo tografiat pentru oprirea noastră la spec taculoasele Chei
ale Bicazului și Lacul Roș u.

52
 Sosire la hotel î n Gura Humorului pentru 4 nopț i.
Ziua 2: Humulești – Mănăstirile Neamțului – Târpeș ti (aprox. 180 km)
 În această zi avem ocazia de a descoperi ținutul Neamț .
 Ne oprim în Humuleș ti, la Muzeul Memorial Ion Creangă, o casuță veche
păstrată cu grija, în interiorul că reia domnește farmecul copilă riei celui mai
mare povestitor român, Ion Creangă .
 Continuă m cu unele dintre cele mai vechi și impunătoare mănăstiri din
Moldova: Agapia, Neamț ș i Secu.
 Încheiem ziua la un muzeu surprinzător, Muzeul Neculai Popa din Târpeș ti.
Ziua 3: Mănă stirile pictate – Marginea – Chilia Daniil Sihastru (220 km)
 O întreagă zi de tur ghi dat la cele mai spectaculoase mănă stiri pictate din
Bucovina: Moldovița, Sucevița, Putna ș i Dragomirna.
 Pe traseu ne oprim î n Mar ginea, la un atelier de ceramică neagră , pen tru a vedea
ultimii olari tradiționali în acț iune.
 Turu l de azi include ș i oprire la Chilia lui Daniil Sihastru din apropierea satului
Putna.
Ziua 4: Pala tul Cuza – Palatul Sturdza – Iași (aprox. 350 km)
 Vă invităm să participaț i la o excursie opț ională de o zi (extracost) pentru a
vizita Iașiul și două palate minunate din î mprejurimile sale.
 Începem turul c u Palatul Cuza de la Ruginoasa ș i Castelul Sturdza de la
Miclăușeni. Pe traseu ascultăm povești ș i legende interesante despre viața
marilor familii boierești din Moldova. Continuăm cu Iaș i.
 Tur extins de ora ș, incluzând Palatul Culturii, Piaț a Unirii, Casa Dosoftei,
Biserica Tre i Ierarhi, Palatul Roznovanu, Mănăstirea Golia, Strada Lapuș neanu,
Biblioteca Central Universitară , Universitatea Al. I. Cuza, Parcul Copou, Teiul
lui Eminescu, Bojd euca lui Creangă ș i multe altele.

53
 Alternativ, vă puteți relaxa și bucura de facilitățile hotelului sau puteți explora
stațiunea Gura Humorului pe cont propriu.
Ziua 5: Hanul Ancuței – Bucureș ti (aprox. 480 km)
 După micul dejun ne întreptăm către Mănă stirea Humor și Mănăstire a Voroneț ,
ambele monumente UNESCO.
 La prânz poposim la Hanul Ancuț ei, un simbol al Moldovei, unde găsim
bucataria tradițională moldovenească autentică. Aici îi plăcea marelui scriitor și
povestitor Mihail Sadoveanu să zăbovească la o c ană cu vin ș i, inspirat de
farmecul locului, a scris celebra carte Hanu Ancuț ei.
 Întorcere în București spre sfârș itul zilei.
Prețul include :
 Cazare: 4 nopți, loc în cameră la pensiune 3*/4* în Gura Humorului;
 Masa: Demipensiune – mic dejun și cină + un pahar de apa și vin la masă;
 Vizite: conform descrierii
 Transport cu autocar/ microbuz modern, cu climatizare;
 Ghid însoțitor pentru întreaga perioadă
Prețul nu include :
 Asigurarea medicală de călătorie și asigurarea storno (nu sunt obligatorii, însa
vă recomandăm să le încheiați);
 Taxe și cheltuieli personale;
 Intrările la obiectivele turistice;
 Excursiile opționale;
 Iași și palatele Cuza și Strurdza: 20 euro / persoană;
 Timișoara: 20 euro/ persoană
Condiții de plată :
Avans = 50% din valoarea totală la rezervare;
Restul de plata: 50% cu 30 zile înainte de plecare;
Plata se poate face în EURO sau în LEI.

54
Pentru plațile în LEI se percepe un comision de risc valutar de 2% +tva din valoarea
totală. (euroteamtravel.ro, 2017)
3.1.2. BUCOVINA – MOLDOVA – circuit autocar
Preț: de la 419 RON
Nu sunt incluse:
– Intrările la obiectivele turistice și serviciile de ghizi locali;
– Alte mese și excursiile optionale neincluse în program.
Ziua 1: BUCUREȘ TI – BUCOVINA.
Deplasare pe ruta București – Buzău – Focșan i – Bacău – Roman -Tărgu Neamț (400
km).
Se vizitează : Casa Memorială Alexandru Vlahuță, Crama Girboiu (prezentare ș i
degustar e de vinuri), Mausoleul de la Mărășești (cel mai impunător din țară ).
Cazare și cina la Tărgu Neamț .
Ziua 2: TÂRGU NEAMȚ . Mic dejun. Deplasare î n zona Târgu Neamț (70 km).
Se vizitează : Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Neamț (cel mai mare și mai vechi
așeză mânt monarhal din Moldova), Cetatea Neamțului (construită la sfârș itul sec olului
al XIV -lea de Petru I Muș at, a fost fortificat ă în secolul al XV -lea de Ș tefan cel
Mare), Muzeul Memorial Ion Creangă -Humulesti. Cazare și cină la Târgu Neamț .
Ziua 3: TÂRGU NEAMȚ – VATRA DORNEI.
Mic deju n. Deplasare pe ruta Târgu Neamț – Gura Humorului – Marginea – Vatra
Dornei (230 km).
Se vizitează : Mănăstirea Voroneț (constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale
lui Ș tefan cel Mare), Ceramica Neagră Și Muzeul Etnografic De La
Marginea, Mănăstirea Sucevița (legenda spune că o femeie a adus cu carul ei tras de
bivoli, timp de treize ci de ani, piatra necesară actualei construcț ii), Mănăstirea
Moldovița (una dintre cele mai vechi așeză ri monahale) , Muzeul Ouălor
Încondeiate (oua încondeiate din zonă, cât și ouă î ncondeiate din alte țări, vom găsi și

55
alte ouă rare: de emu, nandu, tinamu , ou de broască țestoasă, de crocodil, struț, fazan,
prepeliță.
Cazare ș i cină la Vatra Dornei.
Ziua 4 : VATRA DORNEI.
Mic dejun.
Se vizitează :
Muzeul Etnografic al Bucovinei, Vatra Dornei – Plimbare prin parcul natural din
centrul stațiunii , urcare cu telescaunul (până la cota 1.300 m, de unde se admiră toată
depresiunea Dornelor, c u Munții Rodnei și Că limani) .
Cazare și cină la Vatra Dornei.
Ziua 5: BUCOVINA – BUCUREȘ TI. Mic dejun. Plecare cu autocarul pe traseul Vatra
Dorne i – Bicaz -Miercurea Ciuc – Brașov – Bucureș ti (540 km).
Se vizitează : Lacul Izvorul Muntelui (cel mai mare la c artificial amenajat pe râurile
interioare din Româ nia), Cheile Bicazului (au fost formate de râul Bicaz și fac legătura
între Transilvania ș i Moldova), Lacul Roșu (este ce l mai mare lac natural montan din
România, lac de baraj natural format în 1837). Sos ire în București î n jurul orei 21.00.
(medeeatour.ro, 2017)
3.1.3. BUCOVINA, MARAMUREȘ ȘI TRANSILVANIA
Transport: Autocar
Durată : 6 Zile
Data de plecare: 15 -08-2017
Preț: de la 799 lei
Descriere
Itinerariu: București – Piatra Neamț – Suceava – Gura Humorului – Borșa – Sighetu
Marmaț iei – Baia Mare – Cluj Napoc a – Alba Iulia – Sibiu – Bucureș ti
Servicii incluse :

56
• Transport autocar;
• 5 nopț i cazar e cu mic dejun, co nform program pensiune / hotel în funcție de mă rimea
grupului;
• Vizite: Mănăstirile Agapia, Vărătec, Voroneț, Humor, Bârsana, Biserica din Budeș ti-
Josani, Cimitirul Vesel, Cluj Napoca, Alba Iulia, Sibiu.
• Însoitor de grup din partea age nției.
Servicii neincluse :
• Taxele de intrare la obiectivele turistice incluse î n program;
• Plimbarea cu mocăniț a (aprox 55 lei/pers);
• Locuri preferenț iale autocar (p rimele 3 banchete) 20 LEI/pers.
Ziua 1: BUCUREȘTI – PIATRA NEAMȚ – SUCEAVA
Întâlnire la ora 05.00 î n parcarea ACADEMIEI MILITARE ROMÂNE (Universitatea
Națională de Apă rare Carol I), plec are ora 05.30 pe traseul București – Bacău – Piatra
Neamț – Suceava.
În drumul n ostru spre Suceava vom vizita:
Mănă stirea Agapia – una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România. Așezată
pe valea pârâului Agapia – Topolița, la poalele culmii Măgura, Mănăstirea Agapia este
singura așezare monahală ortodoxă din România care poartă numele de “dragoste
creștină”, provenind din grecescul “agapis” după numele pustnicului Agape,
întemeietorul monahismului în această zonă în secolul XIV. Aici trăiesc aproximativ
340 de măicuțe, din care 100 în obștea mănăstirii, iar celelalte în satul monahal. În jurul
mănăstirii sunt 140 de case vechi de 100 -200 ani, trecute și ele pe lista monumentelor
istorice. Dintre acestea, casa memorială "Alexandru Vlahuță", datând din 1885 a fost
transformată în muzeu memorial în anul 1966.
Foarte aproape de Agapia se afla si Manastirea Varate c – construita în 1808 -1812 din
piatră de râu în forma de cruce cu ziduri foarte groase și, ca element specific, acoperișul
celor două turle cilindrice – în forma de clopot. Este, fară îndoială , unul dintre cele mai
cunoscute ș i mai vizitate monumente ale județului Neamț .

57
În cursul serii sosire și cazare î n Suc eava.
Ziua 2 : SUCEAVA – GURA HUMORULUI – BORȘ A
Mic dejun. Plecăm spre Gura Humorului zona î n care vom admira Bisericile pictate ale
Mănăstirilor Voroneț ș i Humor .
Mănăstirea Voroneț – este una dintre cele mai vestite ctitorii ale Sfântului Voievod
Ștefan cel Mare, domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. Înălțată, din 26 mai până în
14 septembrie 1488, Mănăstirea Voroneț are hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Biserica pictată a mă năstirii este înscrisă pe lista UNESCO a patrimoniului cultural
mondial. Culoarea predominantă a frescelor este inconfundabilul "albastru de Voroneț",
considerat de specialiștii în arte plastice ca unic în lume și comparat cu roșul lui Rubens
sau verdele l ui Veronese.
Mănăstirea Humor – Biserica mănăstirii Humor se numară , alaturi de bisericile de la
Voroneț, Moldovița, Sucevița ș i Arbor e, printre cele cinci ctitorii împodobite atăt la
interior, cât ș i la exterior cu fresc e bizantine, care le fac unice în lumea ortodoxă .
În cursul serii sosire și cazare în Borș a.
Ziua 3 : BORȘA – Plimbare cu mocanița – SIGHETU MARAMAȚ IEI
Mic dejun. Deplasare spre Sighetu Marmației cu o oprire la Vișeul de Sus unde vom
face o călătorie cu mocănița pe să lbatica Vale a Vaseru lui.
Valea Vaserului, care măsoară 50 km din Vișeu de Sus până la stația terminală Comanu,
nu se poate compara cu nicio altă vale din Carpați. Ea cuprinde o zonă împădurită
enormă, care până la taberele muncitorilor nu este locuită și singura cale de acce s o
reprezintă calea ferată forestieră. Ca și zonă ce face parte din Parcul Natural „Munții
Maramureșului“, Valea Vaserului se află sub protecție europeană, utilizarea ei
forestieră este însă permisă; obligațiile ecologice asigură faptul că pădurea va fi
conservată la capaci tatea ei actuală. Seara sosire și cazare î n Sighetu Marmaț iei.
Ziua 4 : SIGHETU MARAMAȚIEI – SĂPÂNȚA – BÂRSANA – BAIA MARE
Mic dejun. Plecăm spre Săpânța unde vizităm Cimitirul Vesel – o renumită atracție
turistică din inima Maramureșului . Cimitirul datează de la mijlocul anilor 1930 și este
creaț ia artistului popular Sta n Ion Pătraș, sculptor, pictor și poet în acelaș i timp.

58
Creativit atea lui Pătraș a scos la iveală această monumentală și renumită operă de artă .
Mai bine de 50 de ani arti stul a creat sute de cruci din lemn inscriptate în stilul să u
caracteristic.
De aici plecăm cu “voie bună” spre următorul nostru obiectiv turistic și Monument
UNESCO – Mănăstirea Bârsana unde parcă timpul stă în loc de 600 de ani . Această
mănă stire a fos t construită de localnici doar din lemn iar in interior, pictura a fost
realizată în stilul de acum 600 de ani, de când datează istoric mănăstirea, numele
sfinților sau a scenelor din Biblie fiind scrise în alfabetul chirilic. Biserica din cadrul
complexul ui din lemn a fost declarată monument istoric, un așezământ de mare atracție
și pelerinaj al Maramureșului. Dincolo de peisajul de poveste în care este amplasată
mănăstirea , locul te conectează la o altă geografie, mult mai profundă, și anume aceea
a sufletelor.
După reculegere plecăm spre frumoasa Biserică de lemn din B udești -Josani inclusă ș i
ea pe lista patrimoniului mondial al UNESCO în decembrie 1999. Biserica face parte
din grupul bisericilor de m ari dimensiuni, cu acoperișul în două trepte. Turla este
flancată la bază de 4 turnulețe, semn că satul avea un sfat al bătrânilor, cu drept de
judecată. Interiorul Bisericii fost pictat în 1762 de zugravul Alexandru Pon ehalski. În
interior se pastrază o parte din zalele lui Pintea Viteaz ul, haiduc legendar al
Maramureșului care se zice că și -a lăsat el însusi în grija bisericii camasa de zale si
coiful, dupa lupta contra tatarilor. Seara sosire și cazare în Baia Mare.
Ziua 5 : BAIA MARE – CLUJ NAPOCA – ALBA IULIA
După micul dejun plecă m spre Cl uj-Napoca unde vom face o vizită a centrului istoric :
Biserica Gotică Sf. Mihail, statuia lui Matei Corvin, statuia lui Avram Iancu, Teatrul
Național, casa lui Matei Corvin, Palatul Banffy, Catedrala M itropolitană si celebra
strada în oglindă – Iuliu Maniu. Părăsim orașul și ne continuă m drumul spre Alba Iulia
unde vizităm “Inima Oraș ului” – Cetatea Alba Iulia. Cetatea are formă de stea cu 7
colțuri, inventată de Marechal Vauban, inginer al Reg elui Ludovic al XIV -lea a l
Franței. Zidurile cetății au laț imea de 3 metri, iar bastioanele au formă de săgeată,
acestea formând, de fapt, vâ rfurile stelei. Șapte porți ornamentale permiteau inițial
accesul în curțile interioare.Seara sosire și cazare în zona Alba Iulia .
Ziua 6: ALBA IULIA – SIBIU – BUCUREȘ TI

59
După micul dejun ne continuăm drumul spre București unde vom în cheia acest
itinerariu nu înainte să ne oprim în orașul Sibiu. Vizita orașului o î ncepem din
Bulevardul comercial și pietonal Bălcescu către Piața Mare, vom admir a Primă ria din
Sibiu, Palatul Brukental – primul muzeu de pe teritoriul României, Catedrala Catolică
si Turnul cu ceas. Ne continuăm turul pietonal către Piața Mica, Podul minciunilor și
Piața Huet cu Catedrala Evanghelică .
Sosire în București, în cursul s erii, în funcț ie de trafic.
(helloholidays.ro, 2017)
3.2. Analiza circuitelor oferite
În paginile precedente am prezentat principale circuite oferite de agenții care au ca și
destinație județul Suceava. Analizănd informațiile putem observa:
 Majoritatea circuitelor care au ca și destinatie Moldova pornesc din București
 Traseul propus se axează în mare parte pe turismul religios lăsând în umbră
celelalte obiective turistice
 La unele circuite nu sunt prezentate unitațile de cazare și de alimentație publică
fiind un dezavantaj pentru turiști deoarece aceștea nu își pot face o părere despre
serviciile oferite
 Circuitele propuse au în mare parte același itinerariu de unde reese că
majoritatea agențiilor nu se străduiesc să ofere ceva nou pe piată punând la
dispoziția turiștilor servicii cu diferențe minore față de concurență
 Consider ca circuitele se adresează mai mult persoanelor mai în vârstă deoarece
acestea nu au nici un element care să trezească interesul și celor mai tineri .
După analiza realizată consider că ofertele de pe piață nu valorifică adevărata valoare a
județului Suceava. Această zonă oferă o pal eta mult mai largă de resurse ca re sunt
adevărate comori și e păcat să nu fie arătate și altora. Chiar dacă imagine a de ansamblu
a acestei regiuni se învârte în jurul lăcașelor de cult, acest lucru trebuie schimbat
deoarece poate oferi mai mult.

60
CAPITOLUL 4. CIRCUIT PROPUS PENTRU VARA A NULUI 2017
CARE SĂ VALORIFICE TI CHETELE DE VACANȚĂ
4.1. Prezentare circuit
Circuit ul se desfășoară în perioada 10 -17 august și este conceput pentru un grup de
patru persoane bugetare. Transportul se realizează cu mașina proprie. Prețul are o
valoare de 1450 lei încadrându -se în valoarea tichetelor de vacanță care vor fi acordate
de la 1 iulie 2017 ( vezi Anexa 4). Cele mai multe informații despre zona vizitată le –
am găsit online pe diferite site -uri de prezentare cum ar fi:
http://www.vatra -dornei.info/obiective -turistice/obiective -turistice.html
http://www.turism -suceava.ro/index.php
http://www .viziteazaneamt.ro/category/obiective -turistice/
http://www.visitborsec.ro/ro/Descopera/atractii -turistice.html

Pentru a nu întâmpina pro bleme în parcurgerea traseului vom a pela la Google Maps.

61
4.2. Prezentarea programului și a obiectivelor turistice
Traseu: Cluj -Napoca – Bistrița -Năsăud – Vatra Dornei – Suceava – Neamț – Harghita –
Mureș – Cluj -Napoca
Ziua 1
9:00- Plecare din Cluj din parcarea Expo Transilvania
9:30- Vizitarea Castelului Bánffy din Bonțida
10:20 – Plecare spre Bistrița
11:00 – Pauză de poze
12:20 – Vizitare Turnul Dogarilor din Bistrița
13:00 – Servire prânz la Crama Veche
14:30 – Plecare spre Vatra Dornei
15:00 – Pauză în Josenii Bîrgăului
15:20 -Vizitare Centrul de ceramică roșie din satul Mijlocenii Bârgăului
17:00 – Cazare la Pensiunea Dana
18:00 – Plimbarea parc Vatra Dornei
20:00 – Servire cină la Casa Bucovineană
Denumire obiectiv turistic Descriere obiectiv turistic
Castelul Bánffy din Bonțida Castelul
Bánffy d e
la Bontida
este un
ansamblu
arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna
Bonțida, județul Cluj. Nucleul complexului de
edificii este renascentist, extinderile ulterioare au

62
fost facute in secolul al XVIII -lea in stil baroc, iar
in secolul
al XIX -lea in stil romantic (inclusiv galeria
neogotica de la 1890). (cluj.com, 2017)
Turnul Dogarilor din Bistrița Turnul este
situat în
zona
centrală a
Bistriței și
are o
înalțime de
25 de metri. Este construit pe trei nivele, cele
superioare fiind împărțite în două încaperi printr -un
perete desparțitor și prevazute cu ferestre. În
prezent, adăposteste o colecție interesantă de
aproximativ 700 de păpusi și măști care stau sub
semnătura baronului Alexandru Misiug a. (Anton,
2015)
Centrul de ceramică roșie
din satul Mijlocenii
Bârgăului
Comuna
Josenii
Bârgăului,
plină de
farmecul și
pitorescul cadrului natural al satelor de pe valea
Bârgaielor, este deținătoarea străvechiului
meșteșu g al cera micii negre, ultimii olari
ocupâ ndu-se cu conf ecționarea de ceramică neagră
până în preajma celui de al doilea război mondial.
Josenii Bârgăului a fost singurul centru de ceramica
neagră din această parte a Transilvaniei, satele

63
învecinate – Susen ii și Mijlocenii Bârgăului, fiind
centre de ceramică roșie.
Meșteșugul olăritului se menț ine și azi doar în
Mijlocenii B ârgăului, confecționâ ndu-se însă
numai ceramică roșie. Pentru a descifra din tain ele
acestui meșteșug vizitatorii pot apela la talentații
olari care în decursul multor ani, în tinerețea lor, s –
au ocupat cu confecționarea de oale negre de
diferite mărimi și forme, de ulcioare și alte piese
ceramice. (turismintaraluidracula.ro, 2017)
Parc Vatra Dorn ei Parcul
Vatra
Dornei
este un
mijloc
de
relaxare atât pentru adulți căt și pentru copii, iar
ververițele reprezintă principala atracție.
Principalele puncte de interes aflate în incinta
parcului sunt: Catedrala Sfânta Treime, Pavilionul
japonez, Clădir ea Izvorului Sentinelei. (vatra –
dornei.info, 2014)

64

Ziua 2
9:30- Servire mic dejun
11:00- Vizitarea Muzeului Etnografic
12:00- Paintball în Dorna Arini
14:30- Servire prânz la Restaurant Lordinu
16:30- Plecare spre Muzeul Național al Ouălor Încondeiate din Ciocănești
17:20 – Vizitare muzeu
19:00 – Plecare spre Vama
21:00- Cazare la Pensiunea Bucovina Lodge
22:00 – Servire cină

Denumire obiectiv turistic Descriere obiectiv turistic
Muzeul Etnografic Muzeul se află
în fosta clădire
a Primăriei
orașului
construită în
1897 și
declarată
monument istoric.
Aici vei găsi o expoziție permanentă ce oferă o imagine
retrospectivă și completă asupra civilizației tra diționale
din zona Bucovinei și din Vatra Dornei, abordând toate
domeniile și genurile creației populare. Sunt înfățișate
elemente arhitecturale tradiționale, ceramică, țesături de

65
interior, portul popular, datinile și obiceiurile din
această zonă, obiceiu ri de nuntă. (Cătălina Pavel, 2015)
Muzeul Național al Ouălor
Încondeiate din Ciocănești Muzeul
Național al
Ouălor
Încondeiate
din
Ciocănești a
fost deschis
în 2005, după cea de -a doua ediție a Festivalului
Național a Ouălor Încondeiate. Colecțiile cuprind peste
2000 de ouă închistrite de artizani locali, dar și ouă
premiate la edițiile anterioare ale festivalului, lucrate în
diferite tehnici. Alături de acestea, vizitatorul mai
regăsește războiul de țesut și țesături diverse, obiecte de
uz casnic din lemn, ceramică, inventar pastoral, unelte
de fierărie, inventar de plutași, o machetă cu o plută,
fotografii, icoane pictate și costume populare din zonă.
(turism -suceava.ro, 2017)

66
Ziua 3
9:00- Servire mic dejun
10:00- Vizitare Muzeul Oului Vama
12:00 – Vizitare Mănăstirea Voroneț
13:00- Servire prânz la Restaurantul Hilde's Residence
15:00- Plecare spre Complex Agrement Cacica
15:40- Relaxare complex
20:00- Plecare spre Suceava
21:00- Cazare la Pensiunea Agroturistică Floare de Câmp
20:30- Servire cină la Restaurant Corduș
22:00 – Ieșit în oraș
Denumire obiectiv
Muzeul Oului (Vama) Muzeul este
un important
obiectiv
pentru a
descoperii
tradițiile
zonei, a
meșteșugului încondeierii ouălor, care a făcut înconjurul
lumii. În cadrul acestui atelier turiștii pot lucra alături de
Letiția Orșivschi, care le va explica și semnificațiile
simbolurilor.
Muzeul Oului Vama cuprinde o colecție de peste 3.000 de
ouă din toată lumea, lucrate în tehnici diferite, pe diferite
tipuri de suport (coajă de ou, lemn, ceramică, porțelan,
piatră, sticlă), pe care Letiția Orșivschi , artist internațional,

67
le-a adunat în 12 ani de participări la expoziții si saloane
internaționale. În cele 22 vitrine, ouăle sunt organizate pe
două secțiuni: Ouă din Bucovina și Ouă din toată lumea.
(judetulsuceava.ro, 2017)
Mănăstirea Voroneț Mănăstirea
Voroneț este
socotită "Capela
Sixtină a
Orientului" pentru
marea frescă de pe
fațada de vest, numită "Judecata de apoi". De asemenea
"albastrul de Voroneț" este considerat de specialiști ca unic
în lume și cunoscut ca roșul lui Rubes sau verdele lui
Veronese. (crestinortodox.ro, 2012)
Complex Agrement
Cacica Aflat în comuna Cacica, la 38 km de Suceava, chiar lângă
Sanctuarul Marian „Adormirea Maicii Domnului” și
Salina Cacica, în spatele unui mic restaurant, Complex
Agrement Cacica oferă distracție, relaxare și tratament cu
aerosoli salini și apă sărată la cel mai înalt standard de
calitate.
La exterior dispune de tobogane cu apă și o piscină de
aterizare , plajă cu șezlonguri și umbrele, terasă, complex
de joacă și nisip pentru copi i, iar la interior oferă : piscină
cu apă sărată, piscină cu apă dulce cu o ciupercă și o
cascadă, piscină cu apă dulce pentru copii, două jacuzzi cu
apă dulce, saună uscată, saună semiumedă, salon de masaj,
salină de suprafață, sală de fitness, spațiu de j oacă pentru
copii, biliard, tenis de masă, minigolf, air hockey table,
foosball table, cărți, rummy, șah . (Complex Agrement
Cacica, 2017)

68
Ziua 4
10:00 – Servire mic dejun
11:00 – Plecare spre Fălticeni
11:30 – Vizitare Muzeul Apelor „ Mihai Băcescu „
12:30 – Vizitare Biserica Sf. Ioachim și Ana din Boroaia
13:30 – Servire prânz la Restaurant Afroditti
14:40 – Plecare spre Târgul Neamț
15:20 – Vizitare Cetatea Neamț
17:00 – Vizitare Muzeul Memorial „Ion Creangă”
18:00 – Cazare la Pens iunea Cassandra
19:00 – Servire cină
21:00 – Vizitare ora ș

Denumire obiectiv Descriere obiectiv
Muzeul Apelor „Mihai Băcescu„
Muzeul Apelor „Mihai Băcescu„, a fost
organizat în perioada 1980 -1982 și inaugurat la
17 august 1982, la inițiativa și sub îndrumarea
academicianului Mihai Băcescu și a doamnei
profesor dr. Ileana Crăciun. Este singurul
muzeu din țară cu o tematică despre viața din

69
apele terestre și din mările și oceanele lumii,
fiind dotat cu peste 750 de piese valoroase
aduse din expedițiile academicianului în
mările și oceanele lumii, câteva pot fi
considerate de excepție: bureți de mare, corali,
scoici producătoare de p erle, calmari, homari,
stele și arici de mare, sturioni, șerpi veninoși,
broaște țestoase, crocodili, alături de un
însemnat număr de lucrări din cele peste 480
publicate. (muzeulapelor.wordpress.com,
2014)
Biserica Sf. Ioachim și Ana din
Boroaia
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia este un
lăcaș de cult or todox construit în perioada
1946 -1972 în satul Boroaia (județul Suceava).
Ctitorii acestei biserici sunt preoții Ilarion și
Alexandru Argatu. Pe lângă hramul "Sfinții
Părinț ii Ioachim și Ana", biserica are și hramul
"Înălțarea Domnului". (comunaboroaia.ro,
2017)

70
Cetatea Neamț
Cetatea Neamț sau Cetatea Neamțului este o
cetate medievală din Moldova situată în
apropierea orasului Târgu Neamț și la
aproximativ 46 km de orasul Piatra Neamț.
Aflată aproape de vârful ce l mai înalt al Culmii
Pleșului, cetatea face parte din categoria
monumentelor medievale de valoare
exceptională din România. (viziteazaneamt.ro,
2016)
Muzeul Memorial „Ion Creangă”

Muzeul Memorial „Ion Creangă” funcționează
în vechea casă a familiei scriitorului de la
Humulești, jud. Neamț. Încă de la înființarea
acestei instituții, scopul său a fost unul dublu:
promovarea vieții și operei autorului , în special
a capodoperei Amintiri din copilărie, prin
expoziția foto -documentară care îmbracă
pereții din spațiile de la intrare și prin ghidajul
care este oferit turiștilor; semnalarea valorii
etnografice a locuinței și anexelor (magazii,

71
grajduri, șop roane), care oferă indicii în
privința stilului de viață, al ocupațiilor
tradiționale și meșteșugurilor țăranilor români
în secolul al XIX -lea. (mmich.muzeu –
neamt.ro, 2017)

Ziua 5
9:00- Servire mic dejun
10:00 – Vizitarea Reze rvației de zimbri Dragoș Vodă
11:30 – Plecare spre Durău
13:00 – Servire prânz la Casa Pelerinul
14:30 – Urcare spre Cascada Duruitoare
20:00 – Cazare în Campingul Leon
21.00 – Servire cină la Casa Pelerinul

Denumire obiectiv Descriere obiectiv
Rezervația de zimbri Dragoș Vodă

Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș
Vodă, a fost înființată în anul 1968. Primii trei
zimbri au fost aduși aici, în anul 1970, din
Polonia. În anul 1974, s -au născut un mascul și
o femelă. Rezervația de Zimbri Dragoș Vodă,

72
actualmente Grădina Zoologică Dragoș Vodă,
una dintre cele patru arii protejate incluse în
Parcul Natural Vânători -Neamț, se întinde pe
aproximativ 11.500 ha. (viziteazaneamt.ro,
2015)
Cascada Duruitoare
Situată
în
Masivul
Ceahlău,
în
punctul
numit
Duruitoarea aflat la o altitudine de 1270 m,
Cascada Duruitoarea este formată pe Pârâul
Rupturii care izvorăște din golul alpin și se
varsă în Valea Schitului și apoi în Lacul Bicaz.
Cascada Duruitoarea are o că dere
impresionantă de apă de 25 -30 m înalțime.
Una dintre cele mai vizitate atracții turistice
din Parcul Național Ceahlău, Cascada
Duruitoarea este accesibilă pe traseul cu cruce
rosie care coboară de la cabana Dochia spre
stațiunea Durău, traseu cu o lu ngime de 7, 5
km, diferență de nivel de 950m, durata de
parcurgere de 4h -5h și grad mediu de
dificultate. (turistinfo.ro, 2017)

73
Ziua 6
9:00- Servire mic dejun
10:00 – Plecare spre Borsec
11:30 – Vizitare Peștera de Gheață și G rota Urșilor
14:00 – Servire prânz
15:30 – Vizitare Poiana Zânelor
16:30 – Plecare spre Reghin
18:30 – Cazare la Pensiunea Blanca
20:00 – Servire cină la Restaurant Intim
22:00-Vizitare oraș
Denumire obiectiv Descriere obiectiv
Peștera de Gheață și Grota
Urșilor Peștera de Gheață
este situată în Munți
Gurghiului. În
apropierea ei se mai
afla inca o mica
peșteră, Grota
Urșilor. Aceste două
peșteri sunt
poziționate în parcul
aflat la marginea
stațiunii Borsec. Ele
se afla o distanță de zece minute una de ce alaltă,
accesul spre ele putându -se face pe un traseu turistic
marcat ca re pleaca din capătul statiuni.
Peșterile nu sunt mari, Grota Urșilor având mai mult
aspectul unui canion care se continuă într -o grotă.

74
Accesul în ele se poate face nefiind necesar
echipament special. În Peștera de Gheață
spectaculoase sunt formațiunile din gheață formate
prin scurgerea apei prin fisurile din pereți. Se
recomandă totuși atenție la parcurgerea ei mai ales
datorită pericolului de alunecare pe gheață.
(experience -romania.ro, 2017)
Poiana Zânelor Poiana
Zânelor este
un anasamblu
de izvoare
minerale
amenajate sub
formă de
bazine în aer liber cu garderobă și puncte de repaos,
folosite în principal în cură externă.
Din an în an, numărul turiștil or care vizitează aceste
băi este în creștere, dar și localnicii folosesc aceste
ape minerale pentru diferite tratamente.
Tot în poiana Zânelor sunt puncte de belvedere și
locații de picnic sau plajă. (visitborsec.ro, 2016)

75

Ziua 7
9:00- Sevire mic dejun
10:30 – Vizitarea Muzeului Etnografic Reghin
12:00 – Plecare spre Cluj -Napoca
13:00 – Servire prânz
15:00 – Ajungem la Cluj -Napoca
Denumire obiectiv Descriere obiectiv
Muzeul Etnografic din Reghin Muzeul
Etnografic din
Reghin
dispune de un
patrimoniu
bogat
științific
grupat în 47 de colecții de etnografie, artă populară,
creație artistică și colecții de arhivă. Instituția și -a
deschis porțile la 1 ianuarie 1960, fiind înființat de
muzeograful și cercetătorul Anton Badea.
Muzeul, deși se întinde doar pe o suprafață de 1
hectar, fiind un muzeu mic în comparație cu alte
muzee din țară, adăpostește o zestre valoroasă,
motiv pentru care Muzeul Etnografic Reghin este,
încă de la înființare, membru în Asociația Muzeelor
din Aer Liber, care numără doar 16 muzee la nivel
național. (reghinulnostru.ro, 2013)

76
4.3. Prezentarea infrastucturii turistice
Pentru a ne găsi cazare am apelat la booking.com unde am selecta perioada dorita și
numărul de persoane iar în funcție de părerile exprimate și de notele acordate am ales
unitătile.
În prima zi am ales să
ne cazăm la Pensiunea
Dana.
Pensiunea Dana este
poziționtă în Vatra
Dornei și oferă acces
gratuit la internet WiFi
și camere cu balcon
care au vedere la
munte. La 700 de metri
de unitatea de cazare
se află un parc și Gara
Vatra Dornei.
Toate camerele dispun de TV cu ecran plat cu canale prin cablu. Baia privată include
duș și articole de toaletă gratuite.
Pensiunea Dana are recepție cu program nonstop, o grădină cu facilități de grătar și o
terasă. Printre alte facilități disponibile se numără un lounge comun. Proprietatea
asigură parcare gratuită. Prețul unei camere duble cu balcon este de 246 lei.
(booking.com, 2017)

Figura 4. 27 Pensiunea Dana
Sursa: www.booking.com/hotel/ro/pensiunea -dana.ro.html , 2017

77
În cea de -a doua zi ne –
am cazat la Pensiunea
Bucovina Lodge .
Aceasta este
clasificată cu 4 stele și
oferă: camere cu
televizor prin cablu și
balcon, terasă, piscină
și wellness, organizează
și drumeții .
Pentru a destinde atmosfera pensiunea organizează se ara evenimente în gradina proprie
cu muzică și dansuri românești. (booking.com, 2017)
În cea de -a treia zi ne -am cazat la Pensiunea
Agroturistică Floare de Câmp.
Aflată la aproximativ 5 minute de mers cu
mașina de Suceava și la 8 km de Cetatea
Sucevei, Pensiunea Agroturistică Floare de
Câmp întâmpină oaspeții într -o zonă liniștită,
aproape de oraș. Accesul la conexiunea WiFi
este g ratuit în întreaga proprietate.
Toate camerele de la Pensiunea Agroturistică
Floare de Câmp dispun de deco r floral și includ
TV cu ecran plat cu canale prin cablu. Anumite
unități includ zonă de relaxare pentru confortul
oaspeților, iar f iecare cameră are baie privată.
Oaspeții beneficiază de acces la o bucătărie
utilată complet, cu ceai, cafea și apă minerală
carbogaz oasă și plată din partea casei.
Facilitățile proprietății includ grătar și terasă la soare. Prețul unei camere duble este de
214 lei. (booking.com, 2017)
Figura 4. 28 Vedere Pensiunea Bucovina Lodge
Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/bucovina -lodge.ro.html , 2017
Figura 4. 29 Exterior pensiune
Sursa:
https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea
-agroturistica -floare -de-camp.ro.html , 2017

78
Pentru ziua a patra am ales ca și loc de cazare Pensiunea Cassandr a. Aceasta este situată
în Tâ rgu Neamț, la 3 km de Cetatea Neamț, și oferă un restaurant, un bar și WiFi gratuit
în toate zonele. Oaspeții au la dispoziție și o parcare privată.
Toate camerele de la Pensiunea Cassandra au balcon cu vedere la grădină, TV prin
cablu, zonă de relaxare și baie privată cu duș, papuci și articole de toaletă gratuite.
La Pensiunea Cassandra, oaspeții vor găsi o recepție deschisă nonstop, o grădină și
facilități de grătar. Printre alte
facilități oferite se numără un
loc de joacă pentru copii.
Proprietatea este la 30 de metri
de cele mai apropiate
magazine și la 150 de metri de
cea mai apropiat ă stație de
autobuz. Gara din Tâ rgu
Neamț este la 500 de metri.
Casa Memorială Ion Creangă
se află la 2 km. Prețul unei camere duble pe o noapte de cazare este de 114 lei.
(booking.com, 2017)

În cea de -a cincea zi ne -am
cazat la Campingul Leon.
Am ales o căsuță care costă
65 lei per noapte. (Camping
Durău, 2017)

Figure 4. 30 Exterior
Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea –
cassandra.ro.html , 2017
Figura 4. 31 Exterior camping
Sursa: http://www.campingdurau.ro/ , 2017

79

Ultima zi de cazare am petrecut -o la Pensiunea Blanca.
Amplasată în centrul orașului Reghin, Pensiunea Blanca oferă cazare și un restaurant à
la carte, acces gratuit la internet Wi -Fi și parcare privată gratuită.
Camerele au TV prin cablu și baie cu duș și articole de toaletă gratuite, iar unele camere
oferă, de asemenea, frigider.
La cerere se oferă un uscător
de păr, disponibil la recepție.
Oaspeții pot lua masa la
restaurantul proprietății
Pensiunea Blanca și se pot
relaxa la bar sau pe te rasa în
aer liber, unde sunt oferite
facilități de grătar.
La 50 de metri de proprietate se
află o stație de autobuz, iar gara
este situată la 1,5 km. Parcul central se află la 200 de metri, iar Muzeul Etnografic se
află la un km. Prețul unei camere duble este de 128 lei. (booking.com, 2017)

Figura 4. 32 Exterior pensiune
Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/blanca.ro.html , 2017

80
4.4. Prezen tarea unităților de alimentație
Crama Veche vă
oferă posibilitatea de a
regăsi lumea tihnită și
așezată a satului
românesc.
Lemnul, p iatra și lutul au
menirea să aducă aproape
atmosfera secolelor
trecute care prinde viață
prin frumusețea portului popular și a meșteșugurilor care s -au păstrat în timp.
Poposind la această locatie veți trezi emoția întâlnirii cu muzica și meșteșugurile
tradiționale, dar și plăcerea de a savura mâncărurile și băuturile specifice regiunii.
(Crama Veche, 2017)

Restaurantul “Casa
Bucovineană” oferă un
sortiment bogat de preparate
tradiționale (ciorbă de burtă și
rădăuțeană, tochitură
moldovenească cu mămăliguță,
sărmăluțe cu smântână, păstrăv
afumat în cobza etc.) sau
specialitățile casei: tocană
măcelărească, ciorbă cu
afumătură "Casa
Bucovineană", precum și un
bogat sortiment de băuturi din care nu lipsesc vinurile de casă și țuica. Restaurantul
dispune de 75 de locuri și poate fi închiriat și pentru evenimente speciale. (Casa
Bucovinean ă, 2017) Figura 4. 33 Sala Țărănească
Sursa: http://www.crama -veche.ro/ro/multimedia/sala -taraneasca ,
2017
Figura 4. 34 Interior restaurant
Sursa: http://casa -bucovineana.ro , 2017

81
Restaurant Pizzerie Lordinu Vatra Dornei e raspunsul la dorința de relaxare, detașare și
petrecere a timpului liber. Se adresează atât dornenilor cât și turiștilor prezenți în
stațiune.
Prin oferta foarte bine
structurată, Restaurantul
Pizzerie Lordinu face
față unei largi categorii
de vârstă.
Capacitatea
restaurantului este de
100 locuri.
Meniul este o combinație
între cel tradițional,
bucovinean și ardelean, internațional, și, nu în ultimul rând, aici se află cea mai bună
pizza din oraș. Totul, într -un spațiu cald, primit or, rustic, cu influențe retro. (vatra –
dornei.info, 2017)
Restaurantul face parte din Pensiune Hilde's Residence și dispune de circa 40 -50 locuri .
Meniul este unul diversificat și
are ingrediente din producția
proprie. Aceștea au livezi, gradini
de zarzavaturi, un solar și o
microferma de păsări.
În mod obisnuit, micul dejun se
servește î n sistem bufet suedez și
are aproximativ 20 de feluri de
mâncare. Prâ nzul ș i cina se
servesc a la carte, dar î n unele
situatii se pot organiza și sub
formă de bufet suedez.Pentru gru puri de minimum 20 de persoane c are au făcut
rezervare prealabilă aceștea oferă tarife preferențiale, bonusuri și gratuităț i. (lucy.ro,
2017)
Figura 4. 35 Terasă restaurant
Sursa: https://lordinu.ro/lordinu -vatra -dornei/ , 2017
Figura 4. 36 Interior restaurant
Sursa: http://www.lucy.ro/galerie –
foto.php#galerie_foto_restaurant_jos , 2017

82
Restaurant Corduș se află în orașul
Suceava și este un loc perfect de
petrecere a timpului liber alături de
familie și prieteni. Zilnic oferă o
varietate de preparate pline de
savoare, cu meniuri diferite pe
toate gusturil e, fie că sunt meniri
de post, mancaruri vegetariene,
rețete tradiț ionale, pizza sau
deserturi delicioase.
(restaurantcordus.ro, 2017)

Casa Pelerinul face parte din
Centrul Cultural -Pastoral Sf.
Daniil Sihastrul, fiind situată la
poalele Muntelui Ceahlău,
considerat un munte sfânt al
ortodoxiei, un spațiu magnific în
care spiritua litatea încununează
pitorescul. Centrul oferă servicii
de cazare, masa și agrement pe
tot parcursul anului, fiind punct
de plecare pentru excursii
montane, spre Vârful Toaca, la cascada Duruitoarea sau la La cul Izvorul Muntelui și
Barajul Bicaz. (Mitropolia Moldovei și Bucovinei, 2017)

Figura 4. 37 Interior restaurant
Sursa : http://www.suceava.info.ro , 2017
Figura 4. 38 Casa Pelerinul
Sursa: https://www.facebook.com/pg/casapelerinul/ , 2017

83
Aflat în centrul Municipiului
Reghin, strada Republicii,
numarul 2, actualul Restaurant
Intim și -a început existența în
anul 2012 după o idee
îndrazneață de a transforma un
spațiu nefolosit într -un loc
rafinat, confortabil și plin de
viață.

De-a lungul anilor, Restaurantul Intim și -a format o clientelă fidelă datorită servirii
ireproșabile, prețurilor accesibile și a mâncarii delicioase care a captat atenția clienților,
plecând întotdeauna mulțumiți și cu zâmbetul pe buze. (intim -reghin.ro, 2017)

Figura 4. 39 Interior restaurant
Sursa : http://www.intim -reghin.ro/ , 2017

84
4.5. Ilustrarea bugetului alocat
Tabelul 4.2 Listă cheltuieli
Cheltuieli Preț/persoană
Vizitare Castel Bánffy 3 lei
Prânz la Crama Veche 55 lei
Cazare la Pensiunea Dana 123 lei
Cină la Casa Bucovineană 40 lei
Mic dejun la Casa Bucovineană 15 lei
Intrare la Muzeul Etnografic 5 lei
Intrare Paintball 60 lei
Prânz la Restaurant Lordinu 30 lei
Cazare la Pensiunea Bucovina Lodge 180 lei
Intrare la Muzeul Oului (Vama) 10 lei
Intrare Mănăstirea Voroneț 5 lei
Prânz la Restaurant Hilde's Residence 40 lei
Intrarea Complex Agerment Cacica 52 lei
Cazare la Pensiunea Floare de Câmp 107 lei
Cină la Restaurant Corduș 40 lei
Ieșit în oraș 70 lei
Mic dejun 20 lei
Intrare Muzeul Apelor ,, Mihai Băcescu” 6 lei
Prânz la Restaurant Afroditi 35 lei

85
Cheltuieli Preț/persoană
Intrare Cetatea Neamț 5 lei
Intrare Muzeul Memorial Ion Creangă 4 lei
Cazare la Pensiunea Cassandra 57 lei
Cină la Pensiunea Cassandra 40 lei
Intrare la Rezervația de zimbri Dragoș
Vodă 3 lei
Prânz la Casa Pelerinul 50 lei
Cazare Camping Leon 25 lei
Cină la Casa Pelerinul 55 lei
Mic dejun la Casa Pelerinul 16 lei
Prânz la Restaurant Roua 50 lei
Cazare la Pensiunea Blanca 64 lei
Cină la Restaurant Intim 30 lei
Mic dejun la Pensiunea Blanca 18 lei
Intrare Muzeul Etnografic Reghin 2 lei
Servire prânz 55 lei
Transport 80 lei
Total 1450/persoană
Sursa : realizat de autor

86
În concluzie, cu ajutorul acestui circuit care are ca și oraș de plecare Cluj –Napoca am
reușit să îmbin toate formele de turism care se pot practica în județul Suceava.
Deasemenea acesta poate fi personalizat în funcție de cerințele turiștilor. De ex emplu
pentru ziua 2 în loc de vizitarea Muzeul Național al Ouălor Încondeiate din Ciocănești
turiști pot alege să p ractice rafting pe râul Bistrița la prețul de 60 de lei, aproximativ o
oră.
Și ziua 4 poate suferi modificari. În loc de vizita la Muzeul Apelor „ Mihai Băcescu „
și pelerinaj la Biserica Sf. Ioachim și Ana din Boroaia turiști mai pot zăbovi în orasul
Suceava vizitând Muzeul Satului Bucovinean, unde lucrul inedit este reprezentat de
prezentarea vieții spirituale a țăranului prin marcarea riturilor de trecere, nașterea și
înmormântarea, precum și rit ualul de integrare care este nunta, pentu un preț de 6 lei.

87
CONCLUZII
În lucrarea de față am propus un nou circuit turistic care să valorifice bogățiile de care
dispune județul Suceava , încer când să introduc și elemente care sunt mai puțin
cunoscute pentru a trezi curiozitatea viitorilor turiști.
În primul rând am identificat potențialul natural și antropic al județului Suceava pentru
ca mai apoi informațiile obținute să le aplicăm în circuitul nostru . Am observat că
județul Suceava dispune de numeroase resurse naturale care contribuie la practicarea
unor fo rme de turism cum ar fi: turism montan cu escaladă, alpinism, drumeții, zbor cu
parapanta, etc. Deasemenea și numărul impresionant de monumente de cult și
arhitectură trezesc curiozitatea turiștilor de a afla istoria și viața sătenilor din vremurile
de de mult. Un rol important îl au și numeroasele lăcașe de cult care atrag un număr
impresionant de turiști străini care rămân fascinați de picturile religioase deosebite
În al doile a rând am identificat felul în care sunt reprezentate cele cinci sectoare ale
industriei turismului. Din analiza realizată am remarcat că sectorul ospitalității este unul
variat cuprinzând unități de cazare și alimentație cu grade diferite de clasificare.
Unitățile de cazare cu cea mai mare pondere sunt pensiunile agroturistice de un de
deducem că cei mai mulți turiști asociază această zonă cu relaxarea, evadarea din
cotidian, petrecerea timpului în natură și experimentatea vieții pe care o duc țăranii din
zona Sucevei. Restaurantele sunt recunoscute pentru mâncărurile tradiționale pe care le
oferă, dintre care enumerăm: ciorba rădăuțeană, sărmăluțele, poale -n brâu, cobză de
păstrav afumat și alte minunății care îti lasă “apa în gură”.
Pentru a ajunge în zona Sucevei în funcție de punctul de plecare poți alege mai multe
variante. Dacă v rei să te bucuri de pisajele oferite trenul e alegerea perfectă, iar dacă
ești grăbit și avionul e o soluție, doar că zborurile sunt ma i limitate( doar din București).
Dacă vrei să nu depinzi de nimeni și nimic atunci mașina e alegerea perfectă.
Sectorul atracțiilor și evenimentelor este unul div ersificat. Fie că vrei să practici turism
montan, de aventură, turism balnear sau vrei o plimbare liniștită (cu Mocănița Huțulca,
la Grădina Zoologică din Rădăuți, etc. ) sau să te relaxezi la shopping ( Shopping C ity,
Iulius Mall) toate le poți găsi în această zonă.

88
În cazul intermediarilor și operatorilor turistici, pe întreg teritoriul județului se află 53
de agenții de turism. Și organizațiile au un rol important în promovarea și dezvoltarea
turismului din zonă.
Analizănd circuitele care se află pe piață am observat că toate parcă sunt făcute după
un anumit șablon, făra a avea ceva inedit care să trezească suspansul turiștilor. Chiar
dacă zona Sucevei este cunoscută pentru numărul impresionant de lăcașe de cult a r
trebui ca pe lăngă acestea să valorificăm și celelalte resurse pentru a extinde piața pentru
care ne adresăm .
La final am propus un circuit care să cuprindă toate formele de turism care se pot
practica în judetul Suceava și care are ca punct de plecare o rașul Cluj – Napoca. Prețul
acestuia este de 1450 lei adică contravaloarea tichetelor de vacanță pe care le vor primi
persoanele bugetar e. Deoarece timpul este limitat nu putem garanta dacă acestea se vor
acorda de la data de 1 iulie fiindcă mediul legislat iv nu ne susține suferind modificări
periodic.
În concluzie putem susține că am propus un circuit care se diferențiază de celelalte
oferte și poate stâ rni interes tutu ror persoanel or care iubesc natura și sunt dornice să se
aventureze în această zonă mirifică.

89
BIBLIOGRAFIE

Aeroport Suceava. (2017). Despre noi . Preluat pe martie 2017, de pe
aeroportsuceava.ro: http://www.aeroportsuceava.ro/ro/
ANPM. (2014, octombrie 29). ANPM . Preluat pe martie 2017, de pe www.anpm.ro:
http://www.anpm.r o/web/apm -suceava/informatii -natura -2000/ –
/asset_publisher/ikbc6radafTr/content/aspecte –situri -de-importanta –
comunitara
Anton, D. (2015). Obiective Turistice . Preluat pe mai 2017, de pe www.cesavezi.ro:
http://www.cesavezi.ro/obiective -turistice/1 -cetati -si-castele/661 -turnul –
dogarilor -din-bistri%C8%9Ba
ANTREC. (2017). Preluat pe martie 2017, de pe www.antrec.ro: http://www.antrec.ro/
Bogan, E. (2016). Potențial turistic general. În B. Elena, Potențial turistic general (p.
36).
booking.com. (2017). Prelua t pe iunie 2017, de pe
https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea –
dana.ro.html?aid=319855;label=pensiunea -dana
booking.com. (2017). Preluat pe iunie 2017, de pe
https://www.booking.com/hotel/ro/bucovina -lodge.ro.html
booking.com. (2017). Preluat pe iunie 2 017, de pe
https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea -agroturistica -floare -de-
camp.ro.html
booking.com. (2017). Preluat pe iunie 2017, de pe
https://www.booking.com/searchresults.ro.html?aid=319855;label=pensiunea –
cassandra
booking.com. (2017). Hotel Blanc a. Preluat pe iunie 2017, de pe www.booking.com:
https://www.booking.com/hotel/ro/blanca.ro.html

90
booking.com. (2017). Hotel La Roată . Preluat pe martie 2017, de pe
https://www.booking.com/hotel/ro/la -roata.ro
Bucovina Travel. (2017). Turism . Preluat pe mar tie 2017, de pe bucovina -travel.ro:
http://bucovina -travel.ro/turism/servicii/de -ce-bucovina -travel.html
Camping Durău. (2017). Tarife . Preluat pe iunie 2017, de pe www.campingdurau.ro:
http://www.campingdurau.ro/tarife.html
Casa Bucovineană. (2017). Prelu at pe iunie 2017, de pe casa -bucovineana.ro:
http://casa –
bucovineana.ro/v2/index.php?option=com_content&view=article&id=2&Item
id=6&lang=ro
Cazare Bucovina. (2017). Hotel Sofia . Preluat pe martie 2017, de pe
www.inbucovina.ro: http://www.inbucovina.ro/cazar e/sucevita/hotel -sofia/
Cătălina Pavel. (2015). Obiective turistice . Preluat pe mai 2017, de pe
www.cesavezi.ro: http://www.cesavezi.ro/obiective -turistice/2 -institutii -de-
cultura/276 -muzeul -etnografic -din-vatra -dornei
CFR. (2017). Preluat pe martie 2017, de pe
http://mersultrenurilorcfr.ro/imtif/PleSos.aspx?key=gSP1Lvh0q8r+95lsUuMF
FG8igGQ+NGbTLvgZ3kEZ0sLpTWwNhMCcRyDzYYHn33nsGGOSc1+ES
I6Ai1KpSUzIs1W6KAGB5%2folvAmHfoITK+s%3d&lng=ro
Christian Tour. (2017). Despre noi . Preluat pe martie 2017, de pe www.christiantour.ro:
https://www.christiantour.ro/despre -noi
cluj.com. (2017). Locații . Preluat pe mai 2017, de pe cluj.com:
https://cluj.com/locatii/castelul -banffy -bontida/
Complex Agrement Cacica. (2017). Despre noi . Preluat pe martie 2017, de pe
compl exagrementcacica.ro/: http://complexagrementcacica.ro/despre/
comunaboroaia.ro. (2017). Biserică Boroaia . Preluat pe mai 2017, de pe
www.comunaboroaia.ro: http://www.comunaboroaia.ro/biserica -boroaia –
centru/

91
conaculdomnesc.ro. (2017). Restaurant . Preluat p e martie 2017, de pe
http://www.conaculdomnesc.ro/restaurant/restaurant
Consiliul Județean. (2011). Strategie interior . Preluat pe martie 2017, de pe
http://www.cjsuceava.ro/documente -nou/strategie/Strategie%20interior.pdf
Cosmescu, I. (1998). Economia tur ismului: serviciile turistice. Sibiu: Editura
Universității "Lucian Blaga".
Crama Veche. (2017). Preluat pe iunie 2017, de pe www.crama -veche.ro:
http://www.crama -veche.ro/
crestinortodox.ro. (2012, iulie 13). Mănăstirea Voroneț . Preluat pe mai 2017, de pe
www.crestinortodox.ro: http://www.crestinortodox.ro/biserici –
manastiri/mitropolia -moldovei -bucovinei/manastirea -voronet -68091.html
destepti.ro. (2016, august 4). Atelierul de Ceramică Colibaba . Preluat pe martie 2017,
de pe destepti.ro: https://destepti.r o/atelierul -de-ceramica -colibaba -suceava
Dorna EcoActiv. (2017). Echipa . Preluat pe martie 2017, de pe www.dornaecoactiv.ro:
http://www.dornaecoactiv.ro/echipa.php
dreamtravelagency.ro. (2017). Despre noi . Preluat pe martie reamtravelagency.ro, de
pe dream travelagency.ro: http://dreamtravelagency.ro/despre -noi.html
eed.usv.ro. (2011). Județul Suceava . Preluat pe martie 2017, de pe Județul Suceava:
http://www.eed.usv.ro/eco -usv/judetul_suceava.php
Euro -Fratello. (2017). Preluat pe martie 2017, de pe www.euro -fratello.ro:
https://www.euro -fratello.ro/
euroteamtravel.ro. (2017). Circuit Moldova și mănăstirile pictate . Preluat pe mai 2017,
de pe www.euroteamtravel.ro: https://www.euroteamtravel.ro/tours/circuit –
moldova -si-manastirile -pictate -5-zile/
experience -romania.ro. (2017). Peștera cu Gheață din Borsec . Preluat pe mai 2017, de
pe experience -romania.ro: http://experience –
romania.ro/Pestera_cu_Gheata_din_Borsec

92
galeriaoamenilordeseama.wordpress.com. (2017). Galeria Oamenilor de Seamă .
Preluat pe martie 2017, de pe https://galeriaoamenilordeseama.wordpress.com/
gentianatravel.ro. (2017). Despre noi . Preluat pe martie 2017, de pe
www.gentianatravel.ro: http://www.gentianatravel.ro/despre_noi.html
hailadorna.ro. (2016, iunie 1). Muzeul Etnografic Ciocănești . Prel uat pe martie 2017,
de pe hailadorna.ro: http://hailadorna.ro/muzeul -etnografic -ciocanesti/
hellobucovina.com. (2017). Preluat pe martie 2017, de pe hellobucovina.com:

Home

helloholidays.ro. (2017). Oferte . Preluat pe mai 2017, de pe www.helloholidays.ro:
https://www.helloholidays.ro/oferte/Circuite/Romania/Bucovina, -Maramures –
si%20Transilvania_11_91501_LOCAL_sid0
Helloromania. (2017). Pârtiile din Vatra Dornei . Preluat pe martie 2017, de pe
www.helloromania.eu: http://www.hellorom ania.eu/partiile -din-vatra -dornei –
cazare/
hoteldorna.ro. (2017). Restaurant . Preluat pe martie 2017, de pe

Restaurant & Terasa

intim -reghin.ro. (2017). Scurt istoric . Preluat pe iunie 2017, de pe www.intim –
reghin.ro: http://www.intim -reghin.ro/
judetulsuceava.ro. (2015, martie 7). Preluat pe martie 2017, de pe
http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective -turistice/muzee/muzeul -de-etnografie –
vatra -dornei/
judetulsuceava.ro. (2015, martie 12). Preluat pe martie 2017, de pe
http://judetulsuceava.ro/lo curi/obiective -turistice/biserici/biserica -taierea –
capului -sfantului -ioan-botezatorul -arbore/
judetulsuceava.ro. (2016, ianuarie 7). Preluat pe martie 2017, de pe
http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective -turistice/case -memoriale/casa –
memoriala -nicolae -labis-malini/

93
judetulsuceava.ro. (2017, ianuarie 27). Muzeul Oului -Vama . Preluat pe mai 2017, de pe
http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective -turistice/muzee/muzeul -oului -vama/
kolosstravel.ro. (2017). Preluat pe martie 2017, de pe kolosstravel.ro:
https://kolosstravel.ro/
locuridinromania.ro. (2017). Grădina zoologică Rădăuti . Preluat pe martie 2017, de pe
locuridinromania.ro: http://locuridinromania.ro/judetul -suceava/orasul –
radauti/gradina -zoologica -radauti.html#
lucy.ro. (2017). Despre noi . Prelu at pe martie 2017, de pe www.lucy.ro:
http://www.lucy.ro/despre -noi.php#restaurant_jos
manastirea -moldovita.ro. (2013). Scurt istoric . Preluat pe martie 2017, de pe
www.manastirea -moldovita.ro: http://www.manastirea -moldovita.ro/
manastireasucevita.ro. (20 12). Despre Mănăstirea Sucevița . Preluat pe martie 2017, de
pe Mănăstirea Sucevita: http://manastireasucevita.ro/despre/
medeeatour.ro. (2017). CIRCUITE -ROMÂNIA . Preluat pe ai 2017, de pe
www.medeeatour.ro: http://www.medeeatour.ro/CIRCUITE -ROMANIA –-
BUCO VINA –MOLDOVA –circuit -autocar
mihailsadoveanu.wordpress.com. (2012). Istoricul casei . Preluat pe martie 2017, de pe
mihailsadoveanu.wordpress.com:
https://mihailsadoveanu.wordpress.com/istoricul -casei/
Ministrul Tineretului și Sporturilor. (2017). Clubu ri sportive . Preluat pe martie 2017,
de pe mts.ro: http://mts.ro/cluburi -sportive/
Mitropolia Moldovei și Bucovinei. (2017). Despre noi . Preluat pe iunie 2017, de pe
cazare -durau.ro: http://cazare -durau.ro/despre -noi.html
mmich.muzeu -neamt.ro. (2017). Prel uat pe mai 2017, de pe mmich.muzeu -neamt.ro:
http://mmich.muzeu -neamt.ro/
Moisescu, O. I. (2017). Suport de curs -Economia Turismului. În O. I. Moisescu, Suport
de curs -Economia Turismului (p. 27). Cluj -Napoca.

94
Muzeul Bucovinei. (2017). Muzeul Satului Bucov inean . Preluat pe martie 2017, de pe
muzeulbucovinei.ro: http://muzeulbucovinei.ro/muzeul -satului -bucovinean/
muzeulapelor.wordpress.com. (2014, ianuarie 16). Preluat pe mai 2017, de pe
muzeulapelor.wordpress.com: https://muzeulapelor.wordpress.com/
muzeul bucovinei.ro. (2016). Cetatea de Scaun a Sucevei . Preluat pe martie 2017, de pe
muzeulbucovinei.ro: http://muzeulbucovinei.ro/cetatea -de-scaun -a-sucevei/
Neacșu et al. (2012). Economia turismului – manual de studiu individual. București:
Editura Pro Univers itaria.
Orașul Suceava. (2017, ianuarie 24). Mall -uri și centre comerciale . Preluat pe martie
2017, de pe orasulsuceava.ro: http://orasulsuceava.ro/unde -iesim/mall -uri-si-
centre -comerciale/iulius -mall/
OrașulSuceava. (2016, februarie 17). Transport . Prelua t pe martie 2017, de pe
orasulsuceava.ro: http://orasulsuceava.ro/descopera/transport/gari/gara -cfr-
suceava -burdujeni/
parc-aventuri.ro. (2012). Escalada Park . Preluat pe martie 2017, de pe http://parc –
aventuri.ro/escalada -park/
pensiuneinbucovina.ro. (201 7). Prezentare Bucovina . Preluat pe martie 2017, de pe
https://www.pensiuneinbucovina.ro/prezentare -bucovina/ro
reghinulnostru.ro. (2013). Preluat pe mai 2017, de pe
http://online.reghinulnostru.ro/articole/magazin/muzeul -etnografic -din-reghin –
membru -in-asociatia -muzeelor -din-aer-liber.html
restaurantcordus.ro. (2017). Despre noi . Preluat pe iunie 2017, de pe
restaurantcordus.ro: http://restaurantcordus.ro/despre -noi/
restaurantnational.ro. (207). Restaurant Național . Preluat pe martie 2017, de pe

Restaurant Radauti

romaniatonight. (2017). Fancy Lounge . Preluat pe martie 2017, de pe
https://www.romaniatonight.ro/ro/location/fancy -lounge -cafe-gura-humorului

95
România Turistică. (2017). Asociația pentru turism Bucovina . Preluat pe martie 2017,
de pe http://www.romaniaturistica.ro/asociatia -pentru -turism -bucovina -apt-
bucovina
Romfour. (2017). Companie . Preluat pe martie 2017, de pe romfour.com:
http://romfour.com/companie
Shopping City Suceava. (2017). Despre noi . Preluat pe martie 2017, de pe
shoppingcitysuceava.ro: http://shoppingcitysuceava.ro/despre -noi/
Skytrip. (2017). Herghelia hipodrom Rădăuți . Preluat pe martie 2017, de pe
www.skytrip.ro/: http://www.skytrip.ro/herghelia -hipodrom -radauti -din-
judetul -suceava -ob-2800.html
Swarbrooke. (2002). The Development and Management of Visitor Attractions. În J.
Swarbrooke, The Development and Management of Visitor Attractions (pg. 3 –
5). Oxford: Butterworth -Heinemann.
TARSIN. (2017). Despre noi . Preluat pe martie 2017, de pe tarsintrans.autogari.ro:
http://tarsintrans.autogari.ro/despre
Teleleu. (2013, mai 9). Mocănița Huțulca Moldovița . Preluat pe martie 2017, de pe
www.turismland.ro: http://www.turismland.ro/mocanita -hutulca -moldovita/
Toaca Bellevue . (2017). Preluat pe mart ie 2017, de pe toacabellevue.ro:
http://toacabellevue.ro/hotel.html
travelro.ro. (2017). Hotel Eden . Preluat pe martie 2017, de pe
http://www.travelro.ro/hotel -eden_campulung -moldovenesc.html
Turcu &Weisz. (2008). Economia turismului. În J. W. Daniela Turc u, Economia
turismului (pg. 61 -63). Timișoara: Eurostampa. Preluat de pe Daniela Turcu,
Janeta Weisz, Economia turismului, 2008, p. 61 -63
Turism Bucovina. (2013, martie 16). Preluat pe martie 2017, de pe
www.tourisminbucovina.ro: http://www.tourisminbucovi na.ro/2012 -08-19-14-
36-21/2013 -03-16-14-41-43/cum -calatoresti -in-bucovina/40 -utile

96
turismintaraluidracula.ro. (2017). Centrul de olărit . Preluat pe mai 2017, de pe
turismintaraluidracula.ro: http://turismintaraluidracula.ro/pagina/centru -de-
olarit
turism -suceava.ro. (2017). Cicloturism și mountain bike . Preluat pe martie 2017, de pe
www.turism -suceava.ro: http://www.turism –
suceava.ro/index.php/agrement/cicloturism -si-mountain -bike
turism -suceava.ro. (2017). Suceava -destinație turistică . Preluat pe martie 20 17, de pe
www.turism -suceava.ro: http://www.turism -suceava.ro/index.php/2 –
uncategorised/15 -suceava -destinatie -turistica
turism -suceava.ro. (2017). Turism . Preluat pe mai 2017, de pe www.turism -suceava.ro:
http://www.turism -suceava.ro/index.php/turism/muzee /81-muzeul -national -al-
oualor -incondeiate
turistinfo.ro. (2017). Obiectiv turistic -Cascada Duruitoarea . Preluat pe mai
www.turistinfo.ro, de pe www.turistinfo.ro:
http://www.turistinfo.ro/durau/obiectiv -turistic -cascada_duruitoarea –
i1561.html
Țara Dornelo r. (2017). Viziune . Preluat pe martie 2017, de pe taradornelor.ro:
http://taradornelor.ro/viziune/
vatra -dornei.info. (2014). Agrement . Preluat pe mai 2017, de pe www.vatra -dornei.info:
http://www.vatra -dornei.info/agrement/parcul -din-statiune.html
vatra -dornei.info. (2017). Restaurant Pizzerie Lordinu . Preluat pe iunie 2017, de pe
www.vatra -dornei.info: http://www.vatra -dornei.info/restaurante/restaurant –
pizzerie -lordinu.html
visitborsec.ro. (2016, iulie 2). Baie-traditionala -Borsec . Preluat pe mai 2017, d e pe
www.visitborsec.ro: http://www.visitborsec.ro/ro/Baie -traditionala –
Borsec/Baia -Traditionala -Din-Poiana -Zanelor -u25206.html
viziteazaneamt.ro. (2015, 26 februarie). Rezervația de zimbri Dragoș Vodă . Preluat pe
mai 2017, de pe http://www.viziteazaneamt. ro/2015/02/26/rezervatia -de-
zimbri -dragos -voda -judetul -neamt/

97
viziteazaneamt.ro. (2016, martie 11). Preluat pe mai 2017, de pe
http://www.viziteazaneamt.ro/2016/03/11/cetatea -care-nu-s-a-inclinat -in-fata-
nimanui -cetatea -neamt/
zilesinopti.ro. (2017). Sakura . Preluat pe martie 2017, de pe
http://www.zilesinopti.ro/locuri/8541/sakura

98
ANEXE
Anexa 1. Structuri de alimentație din județul Suceava
Tip structură Denumirea unitatii Nr.
Locuri Localitate
RESTAURANT CLASIC RACOVA 32 BOTOSANA
CAFE -BAR LAURA 35 BREAZA
RESTAURANT CLASIC LAURA 40 BREAZA
RESTAURANT CLASIC CASA DE PIATRA 350 BROSTENI
RESTAURANT CLASIC CASTELUL ROSU 80 BROSTENI
RESTAURANT CLASIC DOR DE BUCOVINA 100 BROSTENI
RESTAURANT CLASIC VIVIANA 70 BROSTENI
RESTAURANT CLASIC MARTISORUL 160 CACICA
RESTAURANT CLASIC BUCOVINA 80 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC COSMOS NIGA 240 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
CAFE -BAR COSMOS NIGA 30 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC DOR DE BUCOVINA 50 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC DUMIMARIDAN 12 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC EDEN 100 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC GROTTA AZZURRA 50 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
DISCO BAR GROTTA AZZURRA 90 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC HANUL
CIMPULUNGULUI 250 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) LA PAPA -BUN 60 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT
PENSIUNE LILIANA 30 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT
PENSIUNE MANOIR MIGNON 38 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC NEW LOOK 80 CAMPULUNG
MOLDOVENESC

99
RESTAURANT
PENSIUNE PALADIN 22 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC PIETRELE ARSE 80 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC RARAU 80 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC RUNC 45 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
BAR DE ZI SANDRU 20 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC SANDRU 450 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC SANDRU 50 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC SELECT 50 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
BUFET BAR SEMENIUC 40 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
BAR DE ZI STUDIUM 40 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC STUDIUM 50 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC TAVERNA 32 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC TEMPUS 20 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC VILLA ROMA 50 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
BAR DE ZI ZIMBRU 30 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC ZIMBRU 300 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
BUFET BAR CASA SAVETA 20 CAPU CAMPULUI
RESTAURANT
PENSIUNE VIORICA 30 CIOCANESTI
PESTAURANT
PENSIUNE ELIZA 55 COSNA
RESTAURANT
PENSIUNE VALURILE
BISTRITEI 21 COZANESTI
FAST FOOD HELEN 20 CUMPARATURA

100
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) CEMIRA LUX 16 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC COMPLEX & SPA
DORNA ARINI 90 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC LA BARONESSE 90 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC OZON 40 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC POPAS AURAS 100 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC TORA 50 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC VIODOR 16 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC KARELIA 150 DORNA
CANDRENI
RESTAURANT CLASIC POIANA 200 DORNA
CANDRENI
RESTAURANT CLASIC HANUL DRAGUSENI 100 DRAGUSENI
RESTAURANT CLASIC HOLIDAY 80 DRAGUSENI
RESTAURANT CLASIC CLUBUL
OAMENILOR DE
AFACERI 50 FALTICENI
BUFET BAR CRISROBY 80 FALTICENI
RESTAURANT CLASIC IRISTAR 120 FALTICENI
RESTAURANT CLASIC MAJESTIC RESORT
& SPA 280 FALTICENI
BAR DE ZI MIRAJ RESORT &
SPA 8 FALTICENI
RESTAURANT CLASIC MIRAJ RESORT &
SPA 200 FALTICENI
BAR DE ZI TURIST 225 FALTICENI
RESTAURANT CLASIC TURIST 225 FALTICENI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) INIMA BUCOVINEI 40 FRASIN
RESTAURANT CLASIC INIMA BUCOVINEI 48 FRASIN
RESTAURANT CLASIC VOICHITA 100 FRASIN
RESTAURANT CLASIC GRADINA DE VARA
FRUMOSU 90 FRUMOSU
RESTAURANT CLASIC PERLA BRAZILOR 70 FRUMOSU
RESTAURANT CLASIC VIORICA 40 FUNDU
MOLDOVEI

101
RESTAURANT CLASIC ALDI 207 GURA
HUMORULUI
BAR DE ZI ALDI 30 GURA
HUMORULUI
BAR DE ZI BEST WESTERN
BUCOVINA 20 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC BEST WESTERN
BUCOVINA 222 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC BOGDANEASA 120 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC CARPATI 80 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) CASA ARINIS 15 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC CASA DOAMNEI 42 GURA
HUMORULUI
CRAMA CASA DOAMNEI 53 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
SPECIFIC NATIONAL CASA ELENA 400 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC CASA ELENA 1 130 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) CONACUL
DOMNITEI 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) CONACUL
DOMNITEI -R 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC EL QUATRO 50 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
PENSIUNE EXPRES 80 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC HILDE'S RESIDENCE 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC LA CONAC ÎN
BUCOVINA 122 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
PENSIUNE LEGENDA
VORONETULUI 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC LION'S 100 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC LION'S 2 100 GURA
HUMORULUI

102
RESTAURANT CLASIC NADIANCA 6 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CU
SPECIFIC LOCAL OBCINA
VORONETULUI 90 GURA
HUMORULUI
CAFE -BAR ONI LUCI 18 GURA
HUMORULUI
BUFET BAR POPASUL BUCUR 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC POPASUL DOMNESC 130 GURA
HUMORULUI
BAR DE ZI RUBIN 12 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC RUBIN 250 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC SIMERIA 60 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC SIMERIA CLASS 60 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC VORONET 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC VORONET
RESIDENCE 70 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC HANUL
VOIEVOZILOR 250 HORODNICU DE
SUS
RESTAURANT CLASIC ALECSANDRA 250 IACOBENI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) BRADUTUL 15 IACOBENI
RESTAURANT CLASIC MESTECANIS 8 IACOBENI
RESTAURANT CLASIC HAN ILISESTI 200 ILISESTI
RESTAURANT CLASIC HAN ILISESTI 196 ILISESTI
RESTAURANT CLASIC ILISESTI 250 ILISESTI
CAFE -BAR RITMIC 25 ILISESTI
RESTAURANT CLASIC LA FILUTA 80 MALINI
RESTAURANT CLASIC NEDEIA 80 MALINI
RESTAURANT
PESCARESC POIANA 65 MALINI
RESTAURANT
PENSIUNE STANISOARA 40 MALINI

103
RESTAURANT
PENSIUNE ANDREEA 30 MANASTIREA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC CASA BUNICILOR 40 MANASTIREA
HUMORULUI
RESTAURANT
PENSIUNE FLOARE DE COLT 20 MANASTIREA
HUMORULUI
RESTAURANT
PENSIUNE VALENTINA 40 MANASTIREA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC DRAGOMIRNA 80 MITOCU
DRAGOMIRNEI
RESTAURANT CU
SPECIFIC LOCAL ALESSIA 60 MOARA
RESTAURANT CLASIC OANA 36 MOLDOVITA
RESTAURANT CLASIC POIANA BUCOVAT 28 PARTESTII DE JOS
RESTAURANT CLASIC LA BELLA VISTA 80 POIANA NEGRI
RESTAURANT
PENSIUNE IULIANA 80 POIANA STAMPEI
RESTAURANT CLASIC LA SISHE 72 POJORATA
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) CASA GABI 40 POJORITA
RESTAURANT CLASIC LUCEAFARUL 80 POJORITA
RESTAURANT
PENSIUNE PIETRELE DOAMNEI 12 POJORITA
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) SMARANDITA 22 POJORITA
RESTAURANT
PENSIUNE MIORITA 26 PUTNA
RESTAURANT
PENSIUNE MUSATINII 150 PUTNA
RESTAURANT CLASIC POIANA PUTNA 160 PUTNA
RESTAURANT
PENSIUNE PUTNA 160 PUTNA
RESTAURANT CLASIC AMNAR 60 RADAUTI
RESTAURANT
PENSIUNE DAVID HOUSE 41 RADAUTI
BUFET BAR FAST 48 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC FLUTUR 170 RADAUTI
BAR DE ZI GALANY 20 RADAUTI

104
RESTAURANT CLASIC INTIM 60 RADAUTI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) LA GALAN 120 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC LA VATRA 120 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC LONDON HOUSE 100 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC MONTE CARLO 120 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC TARANCUTA 0 RADAUTI
BAR DE ZI THE GERALD'S
HOUSE 30 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC THE GERALD'S
HOUSE 180 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC CASA VATRA 80 RADAUȚI
RESTAURANT CLASIC ALUNIS 30 SADOVA
RESTAURANT
PENSIUNE CASA ANGELA 30 SADOVA
RESTAURANT
PENSIUNE DOR DE CODRU 30 SADOVA
RESTAURANT
PENSIUNE DOR DE CODRU 30 SADOVA
RESTAURANT
PENSIUNE DOR DE MUNTE 90 SADOVA
RESTAURANT CLASIC STEAUA NORDULUI 80 SADOVA
RESTAURANT CLASIC VRANIS 120 SADOVA
BAR DE ZI VRANIS 50 SADOVA
DISCO BAR SKIN 300 SALCEA
RESTAURANT CLASIC AMFORA 40 SARU DORNEI
RESTAURANT CLASIC KARMINA 350 SARU DORNEI
RESTAURANT CLASIC PIETRELE ARSE
BUCOVINA 100 SARU DORNEI
RESTAURANT CLASIC AMBIANCE 70 SCHEIA
RESTAURANT CLASIC CASA DE PIATRA 150 SCHEIA
CRAMA CONACUL
DOMNESC 150 SCHEIA
RESTAURANT CLASIC CONACUL
DOMNESC 200 SCHEIA
RESTAURANT
PENSIUNE ODN 21 SCHEIA

105
RESTAURANT CLASIC POLARIS 150 SCHEIA
Bufet Tip Expres RAION
GASTRONOMIE 26 SCHEIA
BAR DE ZI VAMA VECHE 50 SCHEIA
RESTAURANT CLASIC VAMA VECHE 120 SCHEIA
SNACK -BAR WEST 40 SCHEIA
RESTAURANT
PENSIUNE SANTA FE 32 SCHEIA -SF.ILIE
RESTAURANT CLASIC DOWN TOWN 180 SIRET
RESTAURANT CLASIC HAN LA NICUSOR 200 SIRET
RESTAURANT CLASIC CASA ANTONIO 64 SOLCA
RESTAURANT CLASIC HANUL SOLCA 150 SOLCA
RESTAURANT CLASIC LUCIANO 80 SPATARESTI
RESTAURANT CLASIC STIBINA 105 SPATARESTI
RESTAURANT CLASIC ADMIRAL 480 SUCEAVA
BAR DE ZI ALBERT 40 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC ALBERT 370 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC BRANDUSA 0 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC BUCOVINA 250 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC CAPRICIU 350 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC CAPRIOARA 300 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC CASA ARISTOCRAT 34 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC CASA DE OASPETI 70 SUCEAVA
Bistrou CONTINENTAL 100 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC CONTINENTAL 140 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC CRISTINA 40 SUCEAVA
FAST FOOD CRISTINA
RESTAURANTE 130 SUCEAVA
Restaurant Cu Specific
Italian DAILY PLAZA 50 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC GLORIA 306 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC ISA 80 SUCEAVA
FAST FOOD KFC 25 SUCEAVA
BAR DE ZI MAGIC BUCOVINA 70 SUCEAVA

106
BUFET BAR MARC 40 SUCEAVA
FAST FOOD MC DONALD'S 130 SUCEAVA
FAST FOOD MESOPOTAMIA 40 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC NISTRU RAMO 200 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC ORIZONT 45 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC PICCOLO MONDO 55 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC RADU 250 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC RESIDENZ 100 SUCEAVA
RESTAURANT
PENSIUNE SAMI 80 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC SCORPION 120 SUCEAVA
FAST FOOD SNACK BAR HEI
SUCEAVA 2 30 SUCEAVA
BAR DE ZI TOACA BELLEVUE 50 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC TOACA BELLEVUE 250 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC ZAMCA 450 SUCEAVA
BUFET BAR CASA AVRAM 80 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC DAGIDA 280 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC FAGILOR 80 SUCEVITA
RESTAURANT CU
SPECIFIC LOCAL FOREST ECVESTRU 140 SUCEVITA
RESTAURANT
PENSIUNE MEMORY 18 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC MEMORY I 150 SUCEVITA
RESTAURANT
PENSIUNE MONTANA 16 SUCEVITA
RESTAURANT
PENSIUNE MONTANA 16 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC POPAS TURISTIC
BUCOVINA 250 SUCEVITA
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) ROMANTIC PENSION 20 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC SOFIA 380 SUCEVITA
BAR DE ZI SOFIA 8 SUCEVITA
BAR DE ZI VOIEVOD 25 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC VOIEVOD 330 SUCEVITA

107
RESTAURANT CLASIC SIMONA 75 TODIRESTI
RESTAURANT CLASIC POPAS VADU –
ROUTE 85 200 VADU MOLDOVEI
RESTAURANT CLASIC AMBIANCE 70 VAMA
RESTAURANT CLASIC CARMEN 56 VAMA
RESTAURANT
PENSIUNE CASA ALBA 40 VAMA
RESTAURANT
PENSIUNE CASA VERO 23 VAMA
RESTAURANT
PENSIUNE IONELA 8 VAMA
RESTAURANT
PENSIUNE LA BUCOVINEANCA 40 VAMA
RESTAURANT CLASIC LIDANA 50 VAMA
RESTAURANT CLASIC MEDIEVO 140 VAMA
RESTAURANT CLASIC DIVA 90 VARFUL
DEALULUI
RESTAURANT
PENSIUNE ADRISTEL 14 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC ALPIN 140 VATRA DORNEI
BAR DE ZI ALPIN 6 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC ANGELA 60 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC AUTOTURIST 60 VATRA DORNEI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) BEATRICE 20 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC BELVEDERE 40 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC BRADUL 380 VATRA DORNEI
BAR DE ZI BUCOVINA 44 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC BUCOVINA 120 VATRA DORNEI
RESTAURANT –
AUTOSERVIRE CALIMANEL 40 VATRA DORNEI
RESTAURANT CALIMANEL 116 VATRA DORNEI
BAR DE ZI CALIMANI 90 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC CALIMANI 400 VATRA DORNEI
BAR DE ZI CAROL 10 VATRA DORNEI
BAR DE ZI CAROL 10 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC CAROL 180 VATRA DORNEI

108
RESTAURANT CLASIC CASA
BUCOVINEANA 140 VATRA DORNEI
RESTAURANT
PENSIUNE CASA DI DAVID 100 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC CASA DORNEANA 28 VATRA DORNEI
BAR DE ZI CASA GROHINSCHI 70 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC CLASS 80 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC CODRIN 100 VATRA DORNEI
BAR DE ZI DORNA 40 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC DORNA 140 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC DORNELOR 60 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC FRANZ JOSEPH 40 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC INCOM 72 VATRA DORNEI
BAR DE ZI INKA 10 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC INKA 100 VATRA DORNEI
BAR DE ZI INTUS 40 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC INTUS 240 VATRA DORNEI
BAR DE ZI IRIS 18 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC IRIS 24 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC IULIA 40 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC MINUT 100 VATRA DORNEI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) MONICA 20 VATRA DORNEI
CAFE -BAR NEGRESTI 50 VATRA DORNEI
RESTAURANT
PENSIUNE PICO BELLO 40 VATRA DORNEI
BAR DE ZI PIRAMIDA 32 VATRA DORNEI
RESTAURANT
PENSIUNE POIANA
IZVOARELOR 140 VATRA DORNEI
BAR DE ZI QUEBE PARTY 44 VATRA DORNEI
FAST FOOD RUBY'NN 38 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC SILVA 48 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC SIMINA 60 VATRA DORNEI
RESTAURANT
PENSIUNE TELESCAUN 60 VATRA DORNEI

109
RESTAURANT CLASIC VIMONDO 98 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC LULU 180 VATRA
MOLDOVITEI
RESTAURANT CLASIC MARIO 60 VATRA
MOLDOVITEI
RESTAURANT
PENSIUNE VALCAN 80 VATRA
MOLDOVITEI
RESTAURANT
PENSIUNE CARMEN SILVAE 45 VORONET
RESTAURANT
PENSIUNE VALERIA 80 VORONET

Anexa 2 . Lista agenții lor de turism din județul Suceava
Denumirea agenț iei Adresa Sediu Agenț ie Localitate
SIND ROMANIA STR STEFAN CEL MARE, NR 48 SUCEAVA
JUVENTUS NORD -EST ALEEA ION GRAMADA, NR.7,
BL.1C, SC.B, AP.3 SUCEAVA
TOURING EUROPABUS STR ANA IPATESCU, NR 4, BL F, SC
E, AP 1 SUCEAVA
EXIMTUR CALEA UNIRII, NR 22, IULIUS
MALL , P15 SUCEAVA
CHRISTIAN TOUR STR.STEFAN CEL MARE, NR.56,
CENTRUL COMERCIAL
BUCOVINA, MAGAZIN MS NR.1 SUCEAVA
BILCO TRAVEL
AGENCY STR. NICOLAE BALCESCU NR. 2,
PARTER SUCEAVA
IASON TURISM BD GEORGE ENESCU, PARTER, BL
9A, P SUCEAVA
MILLENIUM TOUR
SUCEAVA STR ST. CEL MARE, NR20A, CASA
CULTURA SUCEAVA
WEST TRAVEL STR. STEFAN CEL MARE NR. 24,LA
ELEC SUCEAVA
WEST TRAVEL STR STEFAN CEL MARE, NR 74, BL
74, AP 4 SUCEAVA
FILADELFIA STR VASILE ALECSANDRI, NR 2,
SP. COM. -P SUCEAVA
RAMONA TOURISM &
TRAVEL P-TA REPUBLICII, NR 14A GURA
HUMORULUI
DUAL TURISM STR. PETRU RARES, NR. 47 SUCEAVA
IAKIUS TURISM STR. ANA IPATESCU
4,BL.F,AP.3,PARTER SUCEAVA
ALEX TOURS STR.STEFAN CEL MARE, NR.4 SUCEAVA
ALEX TOURS STR ANA IPATESCU, NR 4, BLF, SC
E, AP 3 SUCEAVA
TOTEM TURISM STR. STEFAN CEL MARE, NR. 26 SUCEAVA
BEST TRAVEL
BUCOVINA STR. STEFAN CEL MARE NR. 48,
PARTER SUCEAVA
BUCOVINA TRAVEL STR. DORNELOR, NR. 2, BL.2, SC.C,
P,AP25 VATRA DORNEI
BUCOVINA TRAVEL STR. REPUBLICII, NR. 2B VATRA DORNEI
MONNY TRAVEL BD GEORGE ENESCU, NR 44,
PARTER, BL T94 SUCEAVA

110
TARA AUTENTICA STR PRINCIPALA, NR 146, AP2 PUTNA
SPEED TRAVEL PTA UNIRII, NR 20, BL4, SC B, AP1 RADAUTI
GENTIANA TRAVEL CALEA BUCOVINEI, NR 57, AP4 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
BASILICA TRAVEL STR.CALEA UNIRII, NR.22,
COMPLEX IULIUS MALL, LOC.81 SUCEAVA
DERY TOUR PIATA UNIRII, NR 5, MAGAZIN
GENERAL, P RADAUTI
ACCESS TRAVEL STR STEFAN CEL MARE, NR 26,
BIROUL M1, DEPENDENTELE 3 SI
4, ET 1 SUCEAVA
NET BUCOVINA STR STEFAN CEL MARE, NR 23 SUCEAVA
NET BUCOVINA STR STEFAN CEL MARE, NR 4 RADAUTI
OXENTIA TOURISM STR. DOBRILA EUGEN, NR. 2 SUCEAVA
DREAM TRAVEL STR TRANDAFIRILOR, NR8, BL 8,
SC B, AP11 SUCEAVA
GENERAL TURISM STR MARASESTI, N 6A, BL 11,
INTRAREA A SUCEAVA
CENTURY TRAVEL CALEA TRANSILVANIEI, NR.3,
AP.1 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
LIFE TOUR STR STEFAN CEL MARE, NR 37,
PARTER, BL E2 SUCEAVA
PARALELA 45 STR STEFAN CEL MARE, NR 26,
PARTER SUCEAVA
SPATII SI CULTURA SAT VOIEVODEASA, NR 336A SUCEVITA
BUNA VESTIRE STR MIHAI VITEAZU, NR 20, BL 20,
AP 10 SUCEAVA
TRAVEXY NORD STR IOAN VODA VITEAZU, NR 12,
SC A SUCEAVA
TRAVEXY NORD STR NICOLAE BALCESCU, NR 1 FALTICENI
TRAVEXY NORD STR SUCEVEI, PARTER, BL 80, SC
A, AP 1 FALTICENI
CARPAT ADVENTURES STR. CAPRIOAREI, NR. 27 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
IULIUS TRAVEL STR.REPUBLICII, PARTER, BL.81 FALTICENI
CASA FLORILOR DE
MUNTE SAT PARTESTII DE JOS,
STR.PRINCIPALA,NR. 12 SUCEAVA
HELLOBUCOVINA
TRAVEL & TOURS ALEEA NUCULUI, NR 1, SC A, AP 3 SUCEAVA
CAMPION TOUR STR UNIVESITATII, NR 40, BL 12A,
SC A, AP 3 SUCEAVA
TRAVEL 4 ALL STR OITUZ, NR 30 SUCEAVA
BHR TOUR & TRAVEL STR STEFAN CEL MARE, NR 10, AP
2 RADAUTI
SIMPLY TRAVEL STR NICOLAE BALCESCU, NR 4,
PARTER SUCEAVA
BILCO TURISM STR NICOLAE BALCESCU, NR 2 SUCEAVA
FLALEBED STR STEFAN CEL MARE, NR 125A RADAUTI
KOLOSS TRAVEL STR CIMBRUUI, NR 151, SAT
SCHEIA SCHEIA
ROMFOUR TUR BD 2 GRANICERI, NR 10, PARTER,
SP NOU 2, BL 2 FALTICENI
TARSIN PIATA UNIRII, PARTER, BL 33 RADAUTI

111
Anexa 3. Organizații din care face parte județul Suceava

Asociația pentru turism Bucovina
http://www.bucovinaturism.ro/despre -noi/
Asociația de Ecoturism Țara Dornelor

Țara Dornelor

Asociația DORNA EcoACTIV
http://www.dornaecoactiv.ro/
Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și și Cultural (ANTREC) filiala Suceava
http://antrec.ro/
Asociația pentru Turism Sucevița
Tel./Fax.: 0230. 417.098
Email: arina4244@yahoo.fr
Asociația pentru Turism Putna
Tel.: 0748 335 859
Email: tara.autentica@gmail.com
Asociația pentru dezvoltarea turismului Gura Humorului
Tel./Fax.: 0040/230.230555
Email: office@gurahumorturism.ro
Asociația pentru turism Vama – Bucovina
Tel./Fax.: 0740 269193
Email: ecoturism@bucovinaLodge.c om

112
Anexa 4 . OUG 9/2017
Având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat și
a legii bugetului asigurărilor sociale de stat,
având în vedere faptul că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind
unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor
termene, precum și unele măsuri fiscal -bugetare, au fost aprobate unele măsuri privind
salarizarea personalului din sectorul bugetar și alte drepturi de care beneficia ză anumite
categorii de personal, doar pentru primele două luni ale anului 2017,
ținând cont de faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului
din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 martie 2017, s -ar aplica în
integ ralitate prevederile Legii -cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, ceea
ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii de personal,
pentru a evita interpretări și o aplicare neunitară a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal -bugetare, precum și modificarea și
completarea unor acte normative și a Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea
salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată,
ținând seama de faptul că neadoptarea măsurii de prelungire a termenului până la
care cota maximă de contribuție de 6% aferentă fondurilor de pensii administrate privat
să fie atinsă, respectiv în anul 201 8, ar afecta sustenabilitatea sistemului public de
pensii,
având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal -bugetară într -un
mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii
stabilității macroeconomi ce, instituită prin Legea responsabilității fiscal -bugetare nr.
69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat și al
bugetelor de asigurări sociale pe anul 2017,
luând în considerare că, în situația neadoptării aces tor măsuri în regim de urgență,
deficitul bugetar în anul 2017 va depăși pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut
de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
ceea ce va determina declanșarea de către Comisia E uropeană a procedurii de deficit
excesiv,
ținând cont de necesitatea adoptării măsurilor legislative în vederea asigurării
condițiilor necesare desfășurării activității Consiliului Concurenței,

113
luând în considerare necesitatea adoptării de măsuri l egislative care să asigure
finanțarea cheltuielilor de transport al cetățenilor români aflați în situații deosebite și
fără resurse financiare și al copiilor fără tutelă, inclusiv plata pentru cheltuielile de
transport, cazare și diurnă pentru persoanele î nsoțitoare, în cazul în care se impune
repatrierea asistată, precum și finanțarea cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români,
decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta costurile
de repatriere și nu există posi bilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a
survenit decesul în condițiile intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 1/2017 privind
eliminarea unor taxe și tarife , precum și pentru modificarea și completarea unor acte
normative,
având în vedere necesitatea simplificării și acordării unui tratament fiscal specific
aplicabil veniturilor obținute de către persoanele care desfășoară activități în cadrul
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din
străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr.
V la Legea -cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare,
ținând con t de necesitatea luării măsurilor pentru asigurarea conducerii Fondului
Român de Dezvoltare Socială în condițiile modificărilor legislative intervenite ca
urmare a adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor
măsuri în dom eniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea
unor acte normative,
având în vedere necesitatea reflectării și a evidențierii corecte a plăților efectuate din
bugetele componente ale bugetului general consolidat, în concorda nță cu normele
europene privind Sistemul European de Conturi,
având în vedere că în situația în care nu se corectează eroarea materială de la pct. 5
al articolului unic din Legea nr. 250/2016 cadrele didactice din învățământul
preuniversitar nu ar bene ficia de sporurile specifice reglementate de lege,
având în vedere prevederile art. 29 alin. (4) și art. 30 alin. (4) și (5) din Legea
responsabilității fiscal -bugetare nr. 69/2010, republicată, și ținând seama de faptul că
nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA și structural) rezultate în urma planificării
bugetare pe anul 2017 și perspectiva 2018 -2020, se impune adoptarea de măsuri cu
privire la conținutul declarațiilor prevăzute la articolele menționate,
ținând cont de faptul că în prezent exist ă unități administrativ -teritoriale la care din
anumite motive consiliile locale/județene nu se pot întruni pentru aprobarea în termen
a hotărârii de acoperire definitivă la sfârșitul anului a eventualelor deficite ale

114
secțiunilor de funcționare și dezvolt are, după caz, și ca urmare nu pot închide execuția
în trezorerie,
în vederea corelărilor necesare între Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerțului,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, și reglementările generale în
materie buge tară,
luând în considerare necesitatea stabilirii mecanismelor prin care va fi susținut fondul
de lichidare – de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției, potrivit
modificărilor aduse Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și
de insolvență, cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere măsurile tranzitorii la nivelul Ministerului Justiției destinate
închiderii Acordului de împrumut nr. 4811 -RO dintre România și Banca Internațională
pentru Recons trucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma
sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr.
205/2006,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și
constit uie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

ART. 1
(1) În perioada 1 marti e-31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat
pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de
bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și
cuantumul sporurilor, indemnizaț iilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale
sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară
brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul
plătit din fonduri public e, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții
și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor
de salarizare prevăzuți în anexele la Legea -cadru nr. 284/2010 privind salarizarea
unitară a p ersonalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările
ulterioare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), începând cu luna august 2017, personalul
militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul admin istrației

115
penitenciarelor beneficiază de prevederile art. 3^1 alin. (6) și (9) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fisca l-bugetare,
cu modificările și completările ulterioare.
(3) Prevederile art. 1 alin. (3) -(5), art. 2 -4, art. 5 alin. (2) -(4) și art. 6 -11 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea
personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele
măsuri fiscal -bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie -31
decembrie 2017.
(4) Prin excepție de la alin. (3), în perioada 1 martie -30 iunie 2017 instituțiile și
autorități le publice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 99/2016 nu acordă prime de vacanță ș i vouchere d e vacanță.
ART. 2
Pentru personalul prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2017
privind unele măsuri fiscal -bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte
normative, cuantumul salariului de bază se stabilește în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară
garantat în plată, după aplicarea procentelor de majorare prevăzute la art. 1 alin. (1) și
(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2017.
ART. 3
(1) Prevederile art. 21 din Legea -cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările
ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018.
(2) Prin excepție de la alin. (1), prevederile art. 21 din Legea -cadru nr. 284/2010, cu
modificările și completările ulterioare, se aplică de la 1 martie 2017 pentru categoriile
de personal plătit din fonduri publi ce prevăzute în anexele nr. 1, 2 și 2^1 la Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cu modificările și co mpletările ulterioare.
ART. 4
Prin derogare de la prevederile art. 22 alin. (1) -(3) din Legea -cadru nr. 284/2010, cu
modificările și comp letările ulterioare, sporurile și alte drepturi salariale specifice
activității pentru personalul care își desfășoară activitatea în unitățile aflate în
subordinea Ministerului Sănătății, precum și în unitățile din rețeaua ministerelor și
instituțiilor cu rețea sanitară proprie pot depăși 30% din salariul de bază, cu încadrarea
în preveder ile bug etare aprobate.
ART. 5

116
(1) În anul 2017, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice,
pentru instituțiile și autoritățile publice, indif erent de modul de finanțare și subordonare,
se stabilește astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială
acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
(2) Ordonatorii de credi te stabilesc numărul maxim de posturi care se finanțează în
anul 2017, în condițiil e alin. (1).
ART. 6
(1) Prevederile art. 18 alin. (2), art. 19, 21 și 22 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 99/2016 se aplică în mod corespunzător și în perio ada 1 martie -31
decembrie 2017.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2018 cota de contribuție la fondurile de pensii administrate
privat se majorează la 6%.
ART. 7
(1) Termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e) și g) din Legea educației naționale
nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 1
ianuarie 2018.
(2) Termenul prevăzut la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 246/2007 privind înființarea,
organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științ e Administrative al
României, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.
(3) Aplicarea prevederilor art. 4, art. 26 lit. b), art. 28^5, art. 36 și art. 57 lit. b)
referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/200 2 privind finanțele publice,
cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la da ta de 1 ianuarie 2018.
ART. 8
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Hotărârea
Guvernului nr. 186/1995 privind constituir ea sistemului informațional referitor la
situația numerică a personalului din instituțiile publice, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 7 din 12 ianuarie 1998.
ART. 9
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Mon itorul Oficial al României,
Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se
completează după cum urmează:

1. La articolul 76 alineatul (2), după litera r) se introduce o nouă literă, litera r^1), cu
următorul c uprins:

117
"r^1) veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din
străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr.
V la Legea -cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;".

2. La articolul 142, după litera t) se introduce o nouă literă, litera ț), cu ur mătorul
cuprins:
"ț) veniturile obținute de către persoanele fizice care desfășoară activități în cadrul
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din
străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) di n cap. IV lit. B al anexei nr.
V la Legea -cadru nr. 284/2010, cu modificările și comp letările ulterioare."

ART. 10
Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările și completările ulterioare, prev ederile art. 9 se aplică de la data publicării
în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență.
ART. 11
La articolul 31 alineatul (5) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată în
Monitorul Oficial al României, Part ea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, după litera d) se
introduce o nouă literă, litera d^1), cu următorul cuprins:
"d^1) organizarea de către Consiliul Concurenței de congrese, conferințe și alte
acțiuni d e protocol similare."

ART. 12
După ali neatul (4) al articolului 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile
consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile
diplomatice și oficiile con sulare ale României în străinătate, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 28 octombrie 2008, cu modificările și
completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
"(5) Cheltuielile pre văzute la alin. (1) pot fi acoperite și de la bugetul de stat, prin
bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe."

ART. 13

118
La articolul 13 din Legea nr. 129/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Fondului Român de Dezvoltare Soci ală, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 109 din 13 februarie 2014, litera b) se modifică și va avea următorul
cuprins:
"b) câte un reprezentant al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului
Transporturilor, Minister ului Finanțelor Publice și al Agenției Naționale pentru Romi
și 2 reprezentați ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și
Fondurilor Europene, desemnați de conducătorii instit uțiilor respective;".

ART. 14
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri
financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
276 din 8 aprilie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările
și completările ul terioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 8. – (1) Sumele provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți, care se
restituie în condițiile legii bugetelor din car e au fost acordate, se evidențiază în execuție
la titlul de cheltuieli bugetare 85 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul
curent» cu semnul minus. În bugetele unităților administrativ -teritoriale această
operațiune se va reflecta și în p rogramare, prin rectificare bugetară.
(2) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, care se restituie la bugetul de stat
în anii bugetari următori celui în care au fost acordate, se evidențiază la o poziție
distinctă de venituri ale bugetului de stat.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), sumele reprezentând garanțiile care se
recuperează în anii următori celui în care au fost constituite de către Ministerul
Afacerilor Externe pentru contracte de închiriere privind spațiile de lucru ș i locuințele
de serviciu din cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale
românești din străinătate se virează într -un cont de disponibil al Ministerului Afacerilor
Externe și pot fi utilizate cu aceeași destinație pentru pl ata unor noi garanții. Angajarea,
ordonanțarea și plata garanțiilor din contul de disponibil se fac în limita soldului
acestuia.
(4) Soldul contului de disponibil prevăzut la alin. (3), rămas neutilizat la sfârșitul
anului, se virează la bugetul de sta t, în contul de cheltuieli bugetare prevăzut la alin.

119
(1), până la data de 15 ianuarie a anului următor.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), sumele reprezentând garanțiile care se
recuperează în anii următori celui în care au fost constituit e de către Ministerul Apărării
Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de
Informații Externe pentru contracte de închiriere privind spațiile de locuit reprezentând
locuințe de serviciu pentru personalul trimis î n misiune permanentă în străinătate, se
virează în conturi de disponibil deschise pe numele instituțiilor respective și pot fi
utilizate cu aceeași destinație pentru plata unor noi garanții. Angajarea, ordonanțarea și
plata garanțiilor din conturile de dis ponibil se fac în limita soldurilor acestora.
(6) Soldul conturilor de disponibil prevăzute la alin. (5), rămase neutilizate la sfârșitul
anului, se virează la bugetul de stat, în contul de cheltuieli bugetare prevăzut la alin.
(1), până la data de 15 ianuarie a anului următor."

2. După articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 8^1, cu următorul cuprins:
"Art. 8^1. – Instituțiile publice, indiferent de subordonare și de sistemul de finanțare,
vor solicita în scris unităților teritorial e ale Trezoreriei Statului de care aparțin, până la
data de 31 martie 2017, transferarea sumelor încasate și reflectate în execuția anului
2017 la paragrafele corespunzătoare ale subcapitolului de venituri 36.32.00 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți», din contul de venituri bugetare
în care au fost încasate, în contul corespunzător de cheltuieli bugetare aferente
alineatelor articolului 85.01 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul
curent» astfel:
a) instituții le publice ale administrației publice centrale, finanțate integral sau parțial
din bugetul de stat, precum și cele finanțate integral din venituri proprii, solicită
efectuarea următoarelor operațiuni:
a1) sumele reflectate în execuția anului 2017 la in dicatorul 36.32.01 «Sume provenite
din finanțarea bugetară a anilor precedenți» se transferă la următorii indicatori de
cheltuieli, după caz: 85.01.03 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul
curent aferente cheltuielilor curente și operaț iunilor financiare ale altor instituții
publice», 85.01.04 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent
aferente cheltuielilor de capital ale altor instituții publice» sau 85.01.05 «Plăți efectuate
în anii precedenți și recuperate în an ul curent aferente fondurilor externe
nerambursabile»;
a2) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.08 «Restituiri de

120
sume provenite din finanțarea anilor precedenți reprezentând sume alocate în cazul
indisponibilității temporare a fondurilor din instrumente structurale» se transferă la un
alineat distinct al indicatorului de cheltuieli 85.01.00 «Plăți efectuate în anii precedenți
și recuperate în anul curent».
b) instituțiile publice ale administrației publice centrale, finanț ate integral sau parțial
din bugetul asigurărilor sociale de stat, solicită efectuarea următoarelor operațiuni:
b1) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.04 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți aferente s istemului de pensii» se
transferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăți
efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente și
operațiunilor financiare ale altor instituții public e», 85.01.04 «Plăți efectuate în anii
precedenți și recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituții
publice» sau 85.01.05 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent
aferente fondurilor externe nerambur sabile»;
b2) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.05 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți aferente sistemului de asigurare
pentru accidente de muncă și boli profesionale» se transferă, după caz, în contu rile de
cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăți efectuate în anii precedenți și
recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente și operațiunilor financiare ale
altor instituții publice», 85.01.04 «Plăți efectuate în anii precedenți și r ecuperate în anul
curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituții publice» sau 85.01.05 «Plăți
efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente fondurilor externe
nerambursabile»;
c) instituțiile publice ale administrați ei publice centrale, finanțate integral sau parțial
din bugetul asigurărilor pentru șomaj, solicită efectuarea următoarelor operațiuni:
c1) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.06 «Sume provenite
din finanțarea bugetară a anil or precedenți aferente sistemului asigurărilor pentru
șomaj» se transferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03
«Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente cheltuielilor
curente și operațiunilo r financiare ale altor instituții publice», 85.01.04 «Plăți efectuate
în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor
instituții publice» sau 85.01.05 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul
curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;
c2) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.07 «Sume provenite

121
din finanțarea bugetară a anilor precedenți aferente fondului de garantare pentru plata
creanțelor salariale» se tran sferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente
indicatorilor: 85.01.03 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent
aferente cheltuielilor curente și operațiunilor financiare ale altor instituții publice»,
85.01.04 «Plăți efectuat e în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente
cheltuielilor de capital ale altor instituții publice» sau 85.01.05 «Plăți efectuate în anii
precedenți și recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;
d) instituțiile publice ale administrației publice locale solicită efectuarea
următoarelor operațiuni:
d1) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.02 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți, aferente secțiunii de dezvoltare» ,
se transferă din contul de venituri bugetare în care au fost încasate, în contul
corespunzător de cheltuieli bugetare corespunzător alineatului 85.01.02 «Plăți efectuate
în anii precedenți și recuperate în anul curent în secțiunea de dezvoltare a bugetul ui
local», aferent capitolului bugetar 51.00.00 «Autorități publice și acțiuni externe»,
subcapitolul 51.01.00 «Autorități executive și legislative», paragraful 51.01.03
«Autorități executive»;
d2) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicator ul 36.32.03 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți, aferente secțiunii de funcționare»
se transferă din contul de venituri bugetare în care au fost încasate în contul
corespunzător de cheltuieli bugetare corespunzător alineatului 85.01 .01 «Plăți efectuate
în anii precedenți și recuperate în anul curent în secțiunea de funcționare a bugetului
local» aferent capitolului bugetar 51.00.00 «Autorități publice și acțiuni externe»,
subcapitolul 51.01.00 «Autorități executive și legislative», p aragraful 51.01.03
«Autorități executive».
e) instituțiile publice ale administrației publice centrale, finanțate integral sau parțial
din bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate solicită transferul
sumelor reflectate în execuți a anului 2017 la indicatorul 36.32.01 «Sume provenite din
finanțarea bugetară a anilor precedenți», după caz, în conturile de cheltuieli aferente
indicatorilor: 85.01.03 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent
aferente cheltuielilo r curente și operațiunilor financiare ale altor instituții publice»,
85.01.04 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente
cheltuielilor de capital ale altor instituții publice» sau 85.01.05 «Plăți efectuate în anii
precedenți și recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»."

122

ART. 15
(1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (4) din Legea responsabilității fiscal –
bugetare nr. 69/2010, republicată, prim -ministrul și ministrul finanțelor p ublice
semnează o declarație de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea și
integralitatea informațiilor din Strategia fiscal -bugetară pentru perioada 2017 -2019.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/201 0, republicată,
prim -ministrul și ministrul finanțelor publice semnează o declarație ce atestă exclusiv
încadrarea proiectului de buget pe anul 2017 și perspectiva 2018 -2020 în țintele,
obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal -bugetară pen tru perioada 2017 –
2019.
ART. 16
După alineatul (1^3) al articolului 58 din Legea privind finanțele publice locale nr.
273/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie
2006, cu modificările și completările ulterio are, se introduce un nou alineat, alineatul
(1^4), cu următorul cuprins:
"(1^4) Acoperirea definitivă la sfârșitul anului, a eventualelor deficite ale secțiunilor
de funcționare și dezvoltare, după caz, se poate face în baza dispoziției ordonatorului
principal de credite, sau persoanei căreia i s -au delegat aceste atribuții, atunci când
deficitul rezultat la sfârșitul exercițiului bugetar, este mai mic sau egal cu sumele
aprobate în baza hotărârilor autorităților deliberative pentru destinațiile prevăzu te la
alin. (1) lit. a) și b)."

ART. 17
La articolul 3^3 alineatul (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor
termene, precum și unele măsuri fisc al-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările și completările
ulterioare, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:
"(4) Pentru personalul didactic de predare, de c onducere, de îndrumare și control din
învățământul preuniversitar, personalul didactic de predare și cercetare și didactic de
conducere din învățământul superior/universitar, la salariul de bază stabilit potrivit
anexei nr. 2 se acordă următoarele sporuri și indemnizații, dacă sunt îndeplinite
condițiile de acordare prevăzute de lege, astfel:".

123

ART .18
În anul 2017, Oficiul Național al Registrului Comerțului se finanțează integral de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției, potrivit art. 62 alin. (1) din Legea nr.
500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și co mpletările ulterioare.
ART. 19
În aplicarea art. 39 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a
insolvenței și de insolvență, cu modifi cările și completările ulterioare, Guvernul, prin
hotărâre, stabilește indicatorii pe baza cărora se determină anual necesarul fondului ce
urmează a fi asigurat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Justiției de la cap.
61.01 "Ordine Publică și Si guranță Națională", titlul VII "Alte transferuri" articolul
55.01 "Transferuri interne", alineat 55.01.18 "Alte transferuri curente interne", precum
și modalitatea de virare a acestuia de către Oficiul Național al Registrului Comerțului
către Uniunea Națio nală a Practic ienilor în Insolvență.
ART. 20
(1) Se autorizează Ministerul Justiției ca în perioada 31 martie -31 iulie 2017 să
asigure, prin Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi externe,
derularea activităților de închid ere a Acordului de împrumut dintre România și Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind
reforma sistemului judiciar, inclusiv auditarea situațiilor financiare, în conformitate cu
regulamentele și procedur ile Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
(2) Salarizarea personalului Direcției de implementare a proiectelor finanțate din
împrumuturi externe în perioada 31 martie -31 iulie 2017 se va asigura prin bugetul
Ministerului Justiției, capitolul 61.01 "Ordine publică și siguranță națională" titlul XII
"Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă", cu aplicarea prevederilor
art. 34 din Legea -cadru nr. 284/2010, cu modificările și co mpletările ulterioare.
ART. 21
Cuan tumul salariului lunar brut/soldei brute lunare luat/luate în calcul la stabilirea
bursei de rezidențiat potrivit art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte
măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr.
28/2014, cu modificările și completările ulterioa re, este de 7.100 lei.
ART. 22
Articolul 3^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cu modificările ș i

124
completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(4) Începând cu luna ianuarie 2017 salariile de bază de care beneficiază personalul
nedidactic din cadrul inspec toratelor școlare se majorează cu 15% față de nivelul
acordat în luna decembrie 2016."

2. După alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
"(5) Începând cu luna ianuarie 2017 salariile de bază de care beneficiaz ă personalul
nedidactic din instituțiile de învățământ superior de stat se majorează cu 15% față de
nivelul acordat în luna decembrie 2016, cu înca drare a în bugetul aprobat."