Valorificarea tichetelor de vacanță pentru bugetari în circuite turistice complexe care pun în valoare toate formele de turism practicabil e în… [625572]

UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ -NAPOCA

Lucrare de licență
Valorificarea tichetelor de vacanță pentru bugetari în circuite
turistice complexe care pun în valoare toate formele de turism
practicabil e în județul Suceava

Coordonator științific,
Prof.univ.dr. Ghereș Marinela Student: [anonimizat]

2017

2
Cuprins

LISTA F IGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
CAPITOLUL 1: POTENȚIA LUL NATURAL ȘI ANTROPIC AL JUDEȚULUI
SUCEAVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9
1.1. Potențialul natural al județului Suceava ………………………….. ………………………… 9
1.1.1. Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 9
1.1.2. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
1.1.3. Rețeaua hidrografică ………………………….. ………………………….. ……………… 11
1.1.4. Vegetația și fauna ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
1.2. Potențialul antropic al județului Suceava ………………………….. …………………….. 16
1.2.2. Biserici și mănăstiri ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
1.2.3. Case memoriale ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
1.2.4. Cetăți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
1.2. Forme de turism practicabile în județul Suceava ………………………….. ………….. 21
1.2.1. Turismul Montan ………………………….. ………………………….. ………………….. 21
1.2.2. Turismul Balnear ………………………….. ………………………….. …………………… 23
1.2.3. Turismul Cultural ………………………….. ………………………….. ………………….. 23
1.2.4. Turismul Religios ………………………….. ………………………….. ………………….. 24
1.2.5. Ecoturismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. 25
1.2.6. Turismul Rura l și Agroturismul ………………………….. ………………………….. . 25
1.2.7. Turismul de afaceri ………………………….. ………………………….. ……………….. 26
CAPITOLUL 2: COMPONENTELE PRINCIPALE ALE INDUSTRIEI
TURISMULUI EXISTENTE ÎN J UDEȚUL SUCEAVA ………………………….. ……….. 27
2.1. Sectorul ospitalității – Servicii de bază și alimentație publică ……………………… 27

3
2.1.1. Hotel Sofia ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 28
2.1.2. Hotel Toaca Bellevue ………………………….. ………………………….. …………….. 29
2.1.3. Complexul Eden ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
2.1.4. Pensiunea Satul B ucovinean ………………………….. ………………………….. …… 31
2.1.5. Pensiunea L a Roată ………………………….. ………………………….. ……………….. 31
2.1.6. Conacul Domnesc ………………………….. ………………………….. …………………. 32
2.1.7. Restaurantul „Național” ………………………….. ………………………….. …………. 32
2.1.8. Restaurant Dorna ………………………….. ………………………….. …………………… 33
2.1.9. Sakura – Cafenea & Ceainărie ………………………….. ………………………….. … 34
2.1.10. Fancy Lounge Café ………………………….. ………………………….. ……………… 34
2.2. Sectorul atracțiilor și evenimentelor ………………………….. ………………………….. . 35
2.2.1. Parcuri tematice ………………………….. ………………………….. ……………………. 35
2.2.2. Grădini ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 36
2.2.3. Activități și centre sportive ………………………….. ………………………….. …….. 36
2.2.4. Shopping tematic ………………………….. ………………………….. ………………….. 38
2.2.5. Festivaluri și evenimente ………………………….. ………………………….. ………… 39
2.3. Sectorul Transportului ………………………….. ………………………….. ………………….. 40
2.3.1. Transporul aerian ………………………….. ………………………….. ………………….. 41
2.3.2. Transportul feroviar ………………………….. ………………………….. ………………. 42
2.3.3. Transportul rutier ………………………….. ………………………….. ………………….. 43
2.4. Sectorul intermediarilor și operatorilor turistici ………………………….. ……………. 45
2.4.1. Agenții de turism tour operatore ………………………….. ………………………….. 46
2.4.2. Agenții de turism detailiste ………………………….. ………………………….. …….. 47
2.4.3. Agenții de turism virtuale ………………………….. ………………………….. ……….. 48
2.5 Sectorul organizațiilor la nivel de destinație ………………………….. …………………. 49
CAPITOLUL 3. ANALIZA CIRCUITELOR TURISTICE REPREZENTATIVE
PENTRU JUDEȚUL SUCEAVA ………………………….. ………………………….. ……………. 53

4
3.1. Circuite oferite de către agențiile de turism ………………………….. …………………. 53
3.1.1. CIRCUIT MOLDOVA ȘI MĂNĂSTIRILE PICTATE ………………………. 53
3.1.2. BUCOVINA – MOLDOVA – circuit autocar ………………………….. …………. 56
3.1.3. BUCO VINA, MARAMUREȘ ȘI TRANSILVANIA …………………………. 57
3.2. Analiza circuitelor oferite ………………………….. ………………………….. …………….. 61
CAPITOLUL 4. CIRCUIT PROPUS PENTRU VARA ANULUI 2017 CARE SĂ
VALORIFICE TICHETELE DE VACANȚĂ ………………………….. ………………………. 63
4.1. Prezentare circuit ………………………….. ………………………….. ………………………… 63
4.2. Prezentarea programului și a obiectivelor turistice ………………………….. ……….. 64
4.3. Prezentarea infrastucturii turistice ………………………….. ………………………….. …. 80
4.4. Prezentarea unităților de alimentație ………………………….. ………………………….. 84
4.5. Ilustrarea bugetului alocat ………………………….. ………………………….. …………….. 88
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 91
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 93
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 98

5
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1 Bistrița Aurie ………………………………………………………………… ……12
Figura 1.2 Fânețele seculare Ponoare ………………………………… ………………………13
Figura 1.3 Făgetul Dragomirna ……………………………………………………………… .13
Figura 1.4 Pădurea Zamostea -Lunca ………………………… ………………………………. 14
Figura 1.6 Rarău -Giumalău ……………………………………………………………………14
Figura 1.5 Pietrosul Broștenilor -Cheile Zugrenilor ……………………………………………14
Figura 1.7 Găina -Lucina ………………………………………………………………………15
Figura 1.8 Tinovul de la Românești …………………………………………………………..15
Figura 1.9 Tinovul M are Poiana Stampei ……………………………………………………..15
Figura 1.10 Tinovul Șaru Dornei ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
Figura 2.11 Exterior Hotel Sofia ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
Figura 2.12 Hotel Toca Bellevue ………………………….. ………………………….. ………………………… 29
Figura 2 .13 Complexul Eden ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….30
Figura 2.14 Satul Bucovinean ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..31
Figura 2.15 Exterior pensiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..31
Figura 2.16 Interior restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..32
Figura 2.17 Decor restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….33
Figura 2.18 Interior restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..33
Figura 2.19 Logo cafenea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 34
Figura 2.20 Interior local ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 34
Figura 2.21 Site de p rezentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..36
Figura 2. 22 Gară CFR Suceava ………………………….. ………………………….. ………………………….. 43
Figura 2.23 Site de prezentare a Asociației pentru Turism Bucovina ………………………….. ……50
Figura 2.24 Site de prezentare a Asociației de Ecoturism Țara Dornelor ………………………….. 51
Figura 2. 25 Site de prezentare a Asociației DORNA EcoACTIV ………………………….. ………… 51
Figura 2.26 Site de prezentare a Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cul tural .52
Figura 4.27 Pensiunea Dana ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..80
Figura 4.28 Vedere Pe nsiunea Bucovina Lodge ………………………….. ………………………….. ……81
Figura 4.29 Exterior pensiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..81
Figure 4.30 Exterior ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 82
Figura 4.31 Exterior camping ………………………….. ………………………….. ………………………….. …83
Figur a 4.32 Exterior pensiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..83
Figura 4.33 Sala Țărănească ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..84
Figura 4.34 Interior restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..84
Figura 4.35 Terasă restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. …85
Figura 4. 36 Interior restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..85
Figura 4. 37 Interior restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..86
Figura 4. 38 Casa Pelerinul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….86
Figura 4.39 Interior restaurant ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..87

6
LISTA TABELELOR
Tabelul 2.1.1 Tipuri de structuri de primire turistică [2016]………………………………… ……… 26
Tabelul 4.2 Listă cheltuieli………………………………………………………………………………. …….. 88

7
INTRO DUCERE
În lucrarea de față am prezentat potențialul natural și antropic al județului S uceava, felul
în care sunt reprezentate cele cinci sectoare ale industriei turismului , principalele
circuitele care sunt pe piată și deasemenea am propus un nou circuit care să valorifice
zona.
Motivul care a stat la baza alegerii acestui subiect a fost unul bine întemeiat. Deoarece
eu sunt din această zonă am vrut să pun în valoare resursele di sponibile și să le includ
într-un circuit care se va încadra în suma de 1450 l ei respectiv valoarea tichetelor de
vacanța care vor fi acordate persoanelor bugetare.
Scopul acestei lucrări este de a analiza zona județului Suceava și de a compune un
circuit care să cuprindă toate formele de turism practicabile. Pentru a realiza acest lucru
am încercat să includem pe langă elementele clasice care se găsesc în circuitele de pe
piață (pelerinaje la mănăstiri și vizitare a unor obiective) și elemente inedit e cum ar fi:
paintball, rafting, plimbări cu trăsura , etc.
Pentru a ajunge la rezula tatele dorite am identificat următoarele obiective :
 Prezentarea potențialului natural și antropic al județului care contribuie la
realizarea unui circuit turistic complex ;
 Studiul privind felul în care sunt reprezentate cele cinci sectoare ale industriei
turismului ;
 Analizarea circuitelor existente pe piața turistică și impactul pe care îl au asupra
zonei ;
 Valorificarea tichetelor de vacanță prin oferirea unui circuit turistic care să
îmbine toate formele de turism practicabile în zonă .
Structura lucrării este formată din cinci capitole având următoarele idei:
Capitolul 1 – prezintă potențialul natural și antropic al județului ;
Capitolul 2- felul în care sunt prezente cele cinci sectoare ale industrieie turismului;
Capitolul 3 – cuprinde o analiză a circuitel or existente pe piață și impactul acestora;
Capitolul 4 – prezintă circuitul propus care îmbină toate formele de turism practicabile
în zonă.

8
Metodele de cercetare folosite în prezenta lucrare sunt reprezentate în primul rând de
studierea bibliografiei și a mediului online . Informațiile oferite ne -au ajutat să punem
bazele prezentie lucrări. Un alt mod de cercetare a fost documentarea de teren prin care
am obținut date actuale despre unitățile de cazare și prețurile practicate de ei. Pentru
date statistice am apelat la Institutul Național de Statistică, date pe care le -am interpretat
pentru a da o notă de originalitate acestei lucrări.
Rezultatele pe care dorim să le obținem sunt să facem mai cunoscut județul Suceava
deoarece acesta dispune de un potențial turistic deosebit care nu este încă foarte bine
valorificat . Deasemenea dorim ca de la data de 6 iulie să oferim un circuit care se
încadrează în valoarea tichetelor pe care le vor primi persoanele bugetare și care poate
fi luat ca reper pentru orice reșed ință de județ. Pentru a obține rezultatele dorite și a
face publice aceste informații vom propune acest circuit agențiilor de turism,
proprietarilor de pensiuni și îl vom distribui și în mediul online.
Limitele cercetării
În lucrarea de față am reușit să propunem un circuit care să valorifice toate formele de
turism practicabile în județul Suceava și care se încadrează în suma de 1450 lei. Deorece
circuitul turistic se bazează pe tichetele de vacanță care vor fi acordate de la 1 iulie
2017, timpul nu ne p ermite să vedem modul de punere în practică și dacă data va fi
respectată deoarece mediul legislativ suferă mereu schimbări.

9

CAPITOLUL 1: POTENȚIALUL NATURAL ȘI ANTROPIC AL
JUDEȚULUI SUCEAVA
,,Potențialul turistic al unei destinații este format din to talitatea atracțiilor respectivului
teritoriu, care încă nu au fost amenajate în scop turistic. Raportându -ne la natura
atracțiilor care îl compun, potențialul turistic se poate împarți în potențial natural
(incluzând aici atracțiile naturale ale reliefulu i, climei, hidrografiei, faunei și florei și
ale peisajului) și potențialul antropic (incluzând aici edificii, activităti sociale și
manifestări culturale, precum și etnografia) ”.1
Județul Suceava se prezintă ca o regiune turistică deosebit de importantă a țării. Pe lângă
numărul mare de peisaje montan e, potențialul turistic al ju dețului se caracterizează prin
diversitatea , densitatea și valoarea monumentelor de cult și arhitectură, cât și prin
rezervații naturale și zone etnografice, multe dintre ele unica t pe plan mondial.
Potențialul turistic al județului Suceava, alcătuit atât din frumusețile naturale specifice
acestei zone, cu peisaje pitorești, cât și din salba de mănăstiri din mirifica zonă a
Bucovinei, renumite pe plan internațional, la care se alătu ră bogatul patrimoniu d e
valori culturale (muzee, case memorial e și galerii ), reprezintă premisa dezvoltării
activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în județul
Suceava. Mai mult, acest tărâm de legendă păstrează comorile ve stitelor mănăstiri.
Frescele de pe pereții exteriori, păstrând nealterate minunatele culori, sunt simbolul
sufletului românesc.2
1.1. Potențialul natural al județului Suceava
1.1.1. Relieful
Relieful zonei se caracterizează printr -o mare varietate și bogăție a formel or: munți,
depresiuni intramontane, dealuri, podișuri, câmpii, văi terasate, lunci. Suprafața
județului se împarte pe formele de relief astfel:
 zona de munte 53%;

1 Ovidiu I. Moisescu, Suport de curs – Economia Turismului, 2017, pg.27
2 http://www.cjsuceava.ro/documente -nou/strategie/Strategie%20interior.pdf , accesat în martie 2017

10
 zona de podiș 30%;
 zona de luncă 17%.
Raportat la marile unități geografice ale țării, teri toriul județului se suprapune parțial
Carpaților Orientali și Podișului Sucevei. De la vest spre est, relieful înregistrează o
scădere treptată în altitudine, tipurile de forme orientându -se în fâșii cu direcție nord –
sud și în general paralele între ele. A cest fenomen apare evidențiat cu deosebire în
regiunea montană. În ansamblu, teritoriul județului este alcătuit din două importante
unități de relief:
 regiunea montană;
 regiunea de podiș.
Regiunea montană cuprinde masive, grupe de masive și complexe de cu lmi separate
între ele prin văi adânci sau arii depresionare. Zonele montane sunt reprezentate prin
păduri întinse și pajiști naturale, bogate resurse balneo -turistice, căile de comunicație și
așezările umane cu caracter permanent, fiind foarte rare.
Unita tea montană ce include Carpaților Orientali cuprinde :
 Munții Suhard – parțial Călimani;
 Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecăniș, Obcina Feredău, Obcina Mare);
 Munții Bistriței (Muntele Rarău, Muntele Giumalău, Muntele Bârnaru, Muntele
Budacu)
 Munții Stânișoa rei (doar muntele Sutra).
În cadrul zonei montane s -au dezvoltat o serie de depresiuni dintre care cea mai
importantă este Depresiunea Dornei. Aceasta are origine tectonică și de baraj vulcanic,
se desfășoară la 800 – 900 m și este împărțită în două zone : Dorna și Neagra Șarului, în
care se află lunci, terase, dealuri piemontane și turbării.
Zonele de podiș și dealuri subcarpatice sunt reprezentate prin podișul Sucevei și
Subcarpații Neamțului, cu altitudini cuprinse între 300 – 500 m. Podișul Sucevei se

11
împarte în Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticeni ce încadrează între ele Depresiunea
Rădăuți.3
1.1.2. Clima
Clima aspră a județului Suceava se datorează aseșării geografice în partea de nord a
tării și altitudinii relative mare a reliefului, comparativ cu jude țele aflate la sud sau cele
cu altitudini medii mai mici. Spa țiul geografic al zonei aparține aproape în egală măsură
sectorului cu climă con tinentală (partea de est) și celui cu climă continental -moderată
(partea de vest).
Cantitățile cele mai mici de prec ipitații se înregistrează în luna februarie, iar cele mai
bogate în intervalul mai -iulie, când se realizează circa 45% din cantitatea anuală de
precipitații.4
1.1.3. Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică a județului însumează 3092 km. Cele mai importante cursuri de
apă ce străbat județul sunt: râul Siret și afluenții săi, râurile Suceava, Șomuzu Mare,
Moldova, Bistrița.
Toate râurile de pe teritoriul județului Suceava se varsă în râului Siret, datorită
configurației generale a r eliefului. Cele mai mari cantit ăți de apă sunt transportate de
râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins
bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenților
săi peste 33% din s uprafața județului Suceava, după care urmează Bistrița (cca. 30%
din suprafață) și Suceava.
Apele stătătoare sunt formate din lacuri naturale de dimensiuni mici și lacuri antropice
amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială și potabilă, apărare împotriva
inundațiilor, piscicultură etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri
de-a lungul râului Șomuzu Mare.5
1.1.4. Vegetația și fauna
Tipurile de ecosisteme din județul Suceava sunt condiționate de formele de relief
variate , dispunându -se etajat, dinspre zona de podiș spre cea munte.

3 http://www.cjsuceava.ro/documente -nou/strategi e/Strategie%20interior.pdf , accesat în martie 2107
4 http://www.cjsuceava.ro/documente -nou/strategie/Strategie%20interior.pdf , accesat în martie 2017
5 http://www.eed.usv.ro/eco -usv/judetul_suceava.php , accesat în martie 2017

12
 Ecosisteme forestiere. Având în vedere preponderența reliefului înalt, ponderea
maximă a habitatelor o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală
importantă a județului.
 Pajiștile alpine se întâlnesc la peste 1600 m în munții Călimani, Suhard,
Giumalău și Barnar. În Rarău, ele coboară până la 1500 m. Pajiștile alpine sunt
specifice locurile cu iarnă mai lungă de șase luni și cu precipitații abundente, de
peste 1200 mm.
 Turbării și mlaștini. În zona coniferelor se inter calează turbăriile cu Sphagnum
din bazinul Dornelor (Poiana Stampei, Coșna) și de la Șarul Dornei, cunoscute
sub numele de tinoave. Sunt turbării înalte, căci sunt instalate în depresiune la
altitudini de 900 – 1000 m.
 Ecosisteme de luncă. Intrazonal, în șe surile Siretului, Sucevei și Moldovei, de
la ieșirea din munte a acestor râuri, apare o asociație de plante higrofile
lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul
cocoșului, coada calului). Merită menționat situl de importanț ă comunitară, din
rețeaua ecologică Natura 2000, Lunca Zamoștea.
 Ecosisteme acvatice, po t fi diferențiate după tipul apei în două grupe majore:
curgătoare (pâraie, râuri) și st âtătoare (lacuri, bălți, mlaștini, etc.)
Conform datelor furnizate de Agenția pe ntru Protecția Mediului Suceava, pe teritoriul
județului Suceava se regăsesc următoarele situri de importanță comunitară:
Situl Natura 2000
"Bistrița Aurie " are o
suprafață de 375 ha și
este reprezentat de un
habitat caracteristic
apelor din zona montan ă
inferioară, resp ective
păduri aluviale cu arin.

Figura 1.1 Bistrița Aurie
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

13
Situl Natura 2000 "Fânețele seculare Ponoare " având o suprafață de 35 ha și Situl
Natura 2000 " Fânețele
seculare Frumoasa " cu o
suprafață de 25 ha, cuprind o
varietate de specii de plante
provenind din d iverse
regiuni biogeografice
(eurasiatice, europene,
continentale, pontice).
Diversitatea speciilor ierbacee, creează o priveliște deosebită. Unele specii de plante
înfloresc încă de la începutul lunii martie, până la începutul lunii august, după care
începe perioada de diseminare. Aici se regăsesc specii precum: dedițelul (Pulsatilla
patens), capul șarpelui (Echium russicum), frăsinelul (Dictamnus albus), rușcuța de
primăvară (Adonis vernalis), bulbucul (Trolius europaeus), etc.
Situl Natura 2000
"Făgetu l Dragomirna "
are o suprafață de 134 ha
și este reprezentat de un
arboreț de proveniență
naturală în proporție de
97%, în care predomină
fagul, iar în urma
diverselor intervenții
silvice din trecut s -au mai
plantat rășinoase(molid,
pin, larice). Fauna este reprezentată de specii precum: cerb carpatin (Cervus elaphus),
pisică sălbatică (Felis silvestris), porc mistreț (Sus scrofa) etc.
Figura 1.2 Fânețele seculare Ponoare
Sursa: http://www.anpm.ro

Figura 1. 3 Făgetul Dragomirna
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

14
Situl Natura 2000 "Pădurea
Zamostea -Lunca", are o
suprafață de 135 ha. Arbor ii
sunt reprezentați în principal
de stejar ul batrân(120 de ani),
în asociație cu frasin, plop
tremurător, paltin, carpen.
Dintre speciile de arbuști se
remarcă jugastru, alunul,
păducelul, salba pitică. Alte
specii importante de floră și
faună sunt: laleaua pestriță
(Fritillaria meleagris), ghiocel b ogat (Leucojum vernum), căpriorul (Capreolus
capreolus), cerbul carpatin (Cervus elaphus), etc.
Situl Natura 2000 " Pietrosul
Broștenilor -Cheile Zugrenilor ",
are o suprafață de 458 ha.
Vegetația forest ieră este
caracterizată de arbori de molid
în care s poradic apare fagul,
paltinul , mesteacănul. Arbuști
reprezentativi sunt afinul și
merișor ul. Flora este specifică
stâncăriilor, aici regăsindu -se
floarea de colț în cea mai joasă
stațiune din Moldova.
Situl Natura 2000 "Rarău –
Giumalău" are o suprafață d e
2498 ha. Habitatul existent,
posedă o microfaună bogată și
variată. Situl se suprapune peste
un număr important de rezervații,
Figura 1 .4 Pădurea Zamostea -Lunca
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

Figura 1 .5 Pietrosul Broștenilor -Cheile Zugrenilor
Sursa: http: //www.anpm.ro , 2017
Figura 1 .6 Rarău -Giumalău
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

15
este foarte puțin locuit, fapt
ce a permis păstrarea
biodiversității.
Situl Natura 2000 " Găina
Lucina " are o suprafață de
836 ha. Situl adăpostește o
populație compa ctă de
mesteacăn pitic (specie
considerată relict glaciar).
Printre speciile de floră și
faună existente pot fi enumerate: roua cerului (Drosera rotundifolia), curechiul de
munte(Ligularia sibirica), scara domnului ( Polemonium caeruleum), merișorul
(Vaccinium vitis -idaea), corbul(Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus),
aușel sprânce nat (Regulus
ignicapillus) etc.
Situl Natura 2000 " Tinovul
de la Românești ", are o
întindere de 20 ha. Insulele
de tinov cu p in silvestru, sunt
înconjurate de păduri
acidofile de molid cu
mușchi. Prezintă o
importantă populație de roua
cerului ( Drosera rotundifolia ).
Situl Natura 2000 " Tinovul
Mare Poiana Stampei ", are o
suprafață de 644 ha. Situl este
reprezentativ pentru Ba zinul
Dornelor și adăpostește
majoritatea speciilor de tinov,
iar în partea nord -estică a
Figura 1 .7 Găina -Lucina
Sursa: http://www.anpm.ro , 201 7
Figura 1. 8 Tinovul de la Românești
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

Figura 1. 9 Tinovul Mare Poiana Stampei
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

16
tinovului, se află o populație compactă de mușchi, foarte rară în România.
Situl Natura 2000 "Tinovul
Șaru Dornei", are o
suprafață de 38 ha, fondul
vegetației fiin d alcătuit din
mușchi arctic de tip
Sphagnum, peste care în
condiții austere de
troficitate s -a dezvoltat un
arboret cu o consistență
plină de pin silvestru
(Pinus silvestris forma turfosa) pe un strat de turbă. Tot aici pot fi enumerate specii
precum: rou a cerului (Drosera rotundifolia), bumbăcărița (Eriophorum vaginatum),
răchițeaua (Vaccinium oxycoccos), ruginarea (Andromeda polifolia), curechiul de
munte (Ligularia sibirica), etc.6
1.2. Potențialul antropic al județului Suceava
1.2.1 . Muzee și galerii c ulturale
Muzeul Satului Bucovinean
Imaginea de ansamblu a Muzeului Satului Bucovinean prezintă organizarea și
activitatea complexă a satului tradițional, arhitectura specifică a gospodăriilor și a
construcțiilor comunitare, a instalațiilor tehnnice care il ustrează ocupațiile, meseriile și
meșteșugurile zonei, modul de viață al locuitorilor din Bucovina. Alături de
gospodăriile formate din case și anexe, amplasate de -a lungul ulițelor, în vatra satului,
ca centru polarizator al vieții comunității, se regăse sc biserica și clopotnița Vama,
crâșma Șaru Dornei și școala Securiceni. 7

6http://www.anpm.ro/web/apm -suceava/informatii -natura -2000/ –
/asset_publisher/ikbc6radafTr/content/aspecte –situri -de-importanta -comunitara , accesat în martie
2017
7 http://muzeulbucovinei.ro/muzeul -satului -bucovinean/ , accesat în martie 2017
Figura 1. 10 Tinovul Șaru Dornei
Sursa: http://www.anpm.ro , 2017

17
Atelierul de ceramică Colibaba (Rădăuți)
Atelierul de ceramică Colibaba este situat în localitatea Rădăuți din județul Suceava, în
incinta Muzeului Etnografic, fiind locul unde ar tistul olar Florin Colibaba realizează
piese unice de ceramică. Acesta este reprezentantul celei de -a cincea generații dintr -o
familie cu o tradiție de 240 de ani în olărit, fiind în prezent singurul ceramist din țară
care lucrează artă tradițională.
Farfu riile, oalele, cănile, ulcioarele și tăvile sunt decorate după specificul ceramicii de
Kuty, cu elemente unice reprezentând motive florale, geometrice, zoomorfe și chiar
scene biblice sau de muncă, care ilustrează viața și preocupările țăranilor. Diferența
dintre ceramica tradițională de Kuty și ceramica de Rădăuți constă în culorile folosite.
În ceramica de Kuty se folosesc alb, verde, galben și maroniu, simbolizând cele patru
anotimpuri, în timp ce cea de Rădăuți îmbină verdele și maroul. 8
Muzeul Etnogra fic al Comunei Ciocănești
Muzeul Etnografic din Ciocănești are o istorie relativ scurtă, fiind înființat în urmă cu
circa 11 ani prin contribuțiile pe care le -au făcut localnicii. Oamenii s -au organizat și
au donat lucruri proprii, obiecte vechi care făcea u parte din familia lor de zeci ori poate
chiar sute de ani.
Reprezintă unul dintre obiectivele turistice deosebit de interesante din zona Dornelor,
deoarece îți oferă șansa să tragi cu ochiul la trecutul unei bucăți din Bucovina.
Deplasându -te prin camere le muzeului călătorești în timp într -o lume în care întâlnești
la tot pasul ii și ițari, plute pe râuri învolburate, portrete în alb și negru, covoare cusute
de mână, războaie de țesut, covate și lăzi cu zestre.9
Muzeul de Etnografie (Vatra Dornei)
Luând naștere în anul 1986, Muzeul de Etnografie Vatra Dornei ilustrează tradiția
comunală și econo mică a societății țărănești din Țara Dornelor.
Cele 12 expoziții permanente ocupă un spațiu de peste 600 metri pătrați și reprezintă
obiecte de uz casnic, elemente de arhitectură, ceramică, țesături, cusături, obiecte de

8 https://destepti.ro/atelierul -de-ceramica -colibaba -suceava , accesat în martie 2017
9 http://hailadorna.ro/muzeul -etnografic -ciocanesti/ , accesat în martie 2017

18
port popular, elemente de plutărit si păstorit, măști, ouă încondeiate, onibiecte din metal
și os.
Deosebit de pitorești si autentice, cele trei interioare tradiționale, ilustrând viața casnică
a țăranilor din zonă, stârnesc de fiecare dată nostalgia, admirația și curiozitatea
vizitatorilor.10
Galeria Oamenilor de Seamă Fălticeni
Galeria Oamenilor de Seamă și-a deschis porțile la 16 iunie 1972, în casa donată de
scriitorii Horia și Vasile Lovinescu.
Casa a fost construită în 1850, fiind înscrisă în lista monumentelor istorice din județul
Suceava. Este o unitate muzeistică originală, unică în felul ei prin diversitatea și bogăția
personalităților prezentate într -o viziune unitară, prin valoarea inest imabilă a fondului
ei documentar.
În sălile muzeului vizitatorul face cunoștință cu o bogată gamă de valori informaționale:
manuscrise, fotografii rare, cărți, documente, opere de artă, ziare, reviste, texte,
aprecieri asupra vieții și activității personal ităților prezente în galerie, mărturii despre
legatura lor cu orașul Fălticeni și alte exponate cu valore culturală și istorică. Cele șapte
camere se constitue într -o adevărată monografie a spiritualității locale. 11
1.2.2. Biserici și m ănăstiri
Dintre nu meroasele lacașe de cult existente în județ am menționat următoarele:
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (Arbore)
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (cunoscută și ca Biserica Arbore,
deși nu este singura biserică din local itate) este o biserică ortodoxă construită de către
hatmanul Luca Arbore în anul 1502 în satul Arbore, comuna Arbore, județul Suceava.
Ea se remarcă prin pictura murală exterioară. Biserica Arbore are hramul Tăierea
Capului Sfântului Ioan Botezătorul (sărb ătorit în fiecare an pe 29 august).12

10 http://judetuls uceava.ro/locuri/obiective -turistice/muzee/muzeul -de-etnografie -vatra -dornei/ , accesat
în martie 2017
11 https://galeriaoamenilordeseama.wordpress.com/ , accesat în martie 2017
12http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective -turistice/biserici/biserica -taierea -capului -sfantului -ioan-
botezatorul -arbore/ , accesat în m artie 2017

19

Mănăstirea Sucevița
Aflându -se la o distanță de 18 km de municipiul Rădăuți și fiind componentă a
patrimoniului UNESCO , Mănăstirea Sucevița , cu hramul Invierea Domnului, a fost
construită la sfârșitul secolului a l XVI -lea cu cheltuiala familiei Movilă .
Impresia de masivitate a întregii incinte este dată de grosimea zidurilor din piatră și de
curtea spațioasă, aproape pătrată. Pe latura estică a zidului de incintă, se află majoritatea
clădirilor de locuit: chiliile, stă reția, arhondaricul, sala de protocol, trapeza pentru obște,
un paraclis în care se slujește zilnic și muzeul mănăstirii. 13
Manastirea Moldovița
Mănăstirea Moldovița este una din vechile așezări călugărești, cu un important și
glorios trecut istoric, străj uitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord, situată în
comuna Vatra Moldoviței la o distanță de circa 15 km de comuna Vama.
Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial
UNESCO.
Mănăstirea Moldovița este una dintre cele mai vechi așezări monahale, cu un important
trecut istoric. Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiția o amintește încă
din perioada voievozilor Mușatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită
prima biserică din piatră, atestat ă documentar între 1402 -1410 cu întregul ansamblu de
contrucții, având hramul Buna Vestire și fiind deja un centru cultural.14
1.2.3. Case memoriale
Casa Memorială Nicolae Labiș (Mălini)
Inaugurată în 1975, casa memorială este amenajată în locuința din cent rul satului
Mălini, care a aparținut părinților poetului și unde acesta a trăit un timp din scurta și
fulgerătoarea sa viață, zămislind aici poate cea mai semnificativă parte a inestimabilei
sale moșteniri poetice

13 http://manastireasucevita.ro/despre/ , accesat în martie 2017
14 http://www.manastirea -moldovita.ro , accesat în martie 2017

20
Expoziția de bază și spațiile memorialisti ce, desfășurate în patru încăperi, reconstituie
tulburător, grație exponatelor autentice, încărcate cu o multitudine de conotații
evocatoare (cărți, caiete, rechizite școlare, piese vestimentare, un clopoțel cu sunet
argintiu, o galenă cu care poetul păstr a contactul cu zvonurile lumii, documente,
fotografii, afișe…), climatul de viată și creație al poetului de la Mălini, sugerându -se
coordonatele esențiale ale operei sale și aportul extraordinar al acesteia la evoluția liricii
românești contemporane.15
Casa Memorială Mihail Sadoveanu (Fălticeni)
Pe Ulița Rădășenilor, azi strada Ion Creangă, nr. 68, scriitorul Mihail Sadoveanu și -a
clădit „casa din deal”, în primul deceniu al veacului trecut (meșter, Gheorghe Andrioaia
din Bunești).
O casă încăpătoare, încon jurată de o curte întinsă. Împreună cu fratele său, agronomul
Vasile Sadoveanu, scriitorul a plantat o alee de tei și pomi fructiferi, pentru viitoarea
grădină a liniștii. Mihail Sadoveanu a trăit în această casă între anii 1909 – 1918.
Casa a intrat în ciclul cultural, ca muzeu memorial, la data de 5 Iunie 1987. Cele șase
spații (hol de intrare, camera scriitorului, dormitor, un alt hol, sufragerie și odaia
națională) le oferă vizitatorilor o autentică lecție de istorie și critică literară.16
1.2.4. Cetăț i
Cetatea de Scaun a Sucevei
Cetatea Sucevei, construită la sfârșitul secolului al XIV -lea în apropierea orașului
medieval Suceava, a fost principala reședință a domnilor Moldovei timp de aproape 200
de ani, astăzi un monument istoric de nivel național.
Ansamblul arhitectonic medieval, alcătuit din castel și ziduri de apărare, a fost
consolidat și completat în cadrul uni vast proiect cu finanțare în perioada 2011 -2015,
redându -i aspectul impunător, intrat în legendă, dar și subtila strălucire princiară din
trecut.

15 http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective -turistice/case -memoriale/casa -memoriala -nicolae -labis –
malini/ , accesat în martie 2017
16 https://mihailsadoveanu.wordpress.com/istoricul -casei/ , accesat în martie 2017

21
În anul 2016 a fost realizată în Cetatea Sucevei prima expoziție permanentă care a
prezentat teme de mare interes pentru public, precum prima și cea mai cuprinzătoare
prezentare a armelor medievale din Moldova, a blazoanelor domnilor și boierilor
moldoveni din secolele XIV – XVII sau Tezaurul medieval al Moldovei. 17
1.2. Forme de turism practicabile în județul Suceava
Formele de relief accesibile și armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabilă
practicării turismului în tot cursul anului, pot ențialul hidrografic, faunistic și floristic
bogat, patrimoniul cultural -istoric și arhitectural apreciat pe plan național și
internațional, precum și binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradițiile și obiceiurile
populare, specificul gastronomiei fac d in județul Suceava o adevărată destinație
turistică.
Conform Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Suceava în județ se
pot practic a următoarele tipuri de turism:
1.2.1 . Turismul Montan
Relieful munților Călimani cu complexul vulcanic afere nt, stâncile cu aspect ruiniform
“12 Apostoli”, relieful carstic și rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la
Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munți cristalini – Munții Bistriței Aurii și Munții
Bistriței Mijlocii – precum și Masivul Suhard și Obcinele Bucovinei oferă condiții
pentru practicarea de drumeții montane, escaladă, alpinism, echitație, vânătoare,
pescuit, mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.
1.2.1.1. Drumețiile
Poziția geografică a munți lor Bucovinei permite crearea unor trasee turistice de o zi sau
de mai multe zile, care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în același loc din care
s-a plecat. Drumețiile, în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă, sunt
legate de staț iunile Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc și sunt favorizate de
înălțimile moderate ale Munților Călimani, Rarău, Giumalău, Suhard și Bistriței.
Rețeaua de trasee montane pe care turiștii o au la dispoziție în Bazinul Dornelor este de
aproximativ 280 km . Există trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind
marcate și întreținute de către Serviciul de Promovare și Dezvoltare a Turismului și
Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. În masivul Rarău -Giumalău

17 http://muzeulbucovinei.ro/cetatea -de-scaun -a-sucevei/ , accesat în martie 2017

22
se află 24 de trasee tu ristice amenajate și omologate, acestea conducând până la Hotelul
Alpin «Rarău», Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe
Giumalău.
1.2.1.2. Turismul ecvestru (echitație)
Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvest ru: echitație sau
plimbări cu calul. Activitate de marcă în cadrul Parcului Național Călimani, turismul
călare a înregistrat o evoluție foarte bună până în acest moment, ca urmare a cererilor
și prizei de care s -a bucurat acesta în rândul clienți lor partic ipanți. Au fost concepute o
serie de trasee și pachete turistice adecvate turismului ecvestru și s -au achiziționat
echipamente și cai pe toate gusturile. Traseele au grade de dificultate diferite: ușoare
(cu o durată cuprinsă între două și până la patru or e) și mai complexe (de una și până la
cinci zile).
1.2.1.3. Escalada, alpinism
Este un punct de atracție pentru sportivii amatori și alpiniștii profesioniști. Escalada se
practică din luna mai până în luna octombrie, iar s ezonul de escaladă pe gheață încep e
în decembrie și se termină în martie. Alpinismul se poate practica atât vara, cât și iarna,
mai ales în Călimani, Rarău – Giumalău, Suhard.
1.2.1.4. Schi
În prezent, Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turiști practicanți ai
sporturilor d e iarnă. Stațiunea pune la dispoziție turiștilor patru pârtii de schi omologate,
în lungime de 550, 850, 900 m și 3.000 m, deservite de telescaun, teleschi și un
babysc hi.
Judeșul Suceava dispune de următoarele pârtii:
 patru în Vatra Dornei (pârtia Parc (Parc și Parc 2), pârtia Dealu Negru și părtia
Veverița ),
 două pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc și Rarău),
 o pârtie la Gura Humorului ( părtia Șoimul)
 trei pârtii în mediu rural (Sucevița, Mălini și Cârlibaba)

23
1.2.1.5. Zborul cu parapanta
Vatra Dornei este zona cea mai indicată pentru zborul cu parapanta datorită condițiilor
favorabile oferite de Munții Suhardului, în special în Vârful Oușorul, care este
considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, în
special a pa rapantei și deltaplanului. Aici se află cei mai puternici curenți de aer din
România, se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei, folosindu -se curenții.
Zborul cu parapanta se poate practica pe tot parcursul anului și la Prisaca Dornei,
Pojorât a, Udești, Părhăuți.
1.2.2. Turismul Balnear
Județul Suceava dispune de un potențial natural ridicat pentru tratamentul balnear al
diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase,
hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, c alcice și feruginoase din Vatra Dornei cât și
cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate și concentrație
de dioxid de carbon, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat
ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă, cu conținut mare de coloizi
organici și acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, constituie materia
primă pentru o serie de proceduri care se efectuează în bazele de tratament.
La nivelul județului Suceava, se remarcă în mod deosebit stațiunea balneoclimaterică
de interes național Vatra Dornei, inclusă în circuitul internațional și recomandată în
tratamentul unor afecțiuni ale aparatului cardio -vascular, afecțiuni ale aparatului
locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, b oli ale sistemului nervos,
etc.
1.2.3. Turismul Cultural
Patrimoniu cultural -istoric și etnofolcloric al județului Suceava are o mare valoare și
atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric -militar (Cetatea Șcheia, Cetatea de
Scaun a Sucevei și Cetatea Zamca), construcții civile (Curtea Domnească și Hanul
Domnesc din Suceava), precum și peste 25 de unități muzeale, printre care:
Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepție, unicat în
România, Muzeul Obice iurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului”
din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Științe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul
„Tehnici populare bucovinene” din Rădăuți, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria

24
Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor și Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la
Solca etc.
Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradițiilor, meșteșugurilor și obiceiurilor
străvechi, unde talentul și atracția către frumos se materializează în adevărate opere de
artă – ceramică, covoare țesute manual, cojocărit, țesături, instrumente populare, măști
etc. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice, bine conturate și
realizate tematic (Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca,
Vatra Dornei, Va ma, Marginea), precum și pentru importantele centre de creație sau
ateliere individuale ale meșterilor populari vestiti pentru meșteșugurile lor (Vatra
Moldoviței, Ciocănești, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuți
– ceramică, Mănăsti rea Humorului, Rădăuți, Arbore – țesături, Suceava, Rădăuți, Vatra
Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri,
Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie, Solca – ateliere pentru formarea
deprinderilor de viață (t âmplărie -sculptură), ce funcționează pe lângă Centrul de
Plasament ”Mihail și Gavril” Solca, coordonate de Direcția de Asistență Socială și
Protecția Copilului Suceava și Școala de Artă Populară Solca – meșteșugul prelucrării
lemnului, coordonată de Școala de Arta Populară Suceava, maistru creator, Gheorghe
Bîrgăuan).
Manifestările artistice și sărbătorile populare tradiționale din tot cursul anului aduc în
atenția publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul
popular, cânte ce și dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de f olclor,
de datini și obiceiuri.
1.2.4. Turismul Religios
Turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare
și diversificare, păstrându -și însă elementul de bază care l -a consacrat: religia. Numărul
impresionant al bisericilor din județul Suceava, cu interesantele fresce interioare și
exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicității și valorii lor
artistice, acestea au fost adăugat e la Lista cu Moșteniri Culturale Internaționale a
UNESCO, în 1993.
În județului Suceava, existența a numeroase biserici și mănăstiri precum: Sucevița,
Moldovița, Voroneț, Humor, Putna, Dragomirna, Probota, Arbore, Pătrăuți, Biserica
„Sf. Gheorghe” a Mănăs tirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava (unele dintre ele fiind

25
incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub
două forme: vizite la lăcașurile sfinte și pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători
de cult, a hramuril or mănăstirilor și bisericilor.
1.2.5. Ecoturismul
La nivelul județului Suceava, practicarea ecoturismului este în faza de început. Munții
Călimani se află printre cei mai puțin populați munți din România, dar și printre cei mai
amenințați de intervenția omului, datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul
Românesc. În prezent, se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul
distrus în urma exploatării sulfului.
Unicitatea Parcului Național Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa și a celui
dendrologic de la Rădăuți, precum și frumusețea rezervațiilor naturale (Fânețele
seculare de la Calafindești – Siret, Rezervația Cheia Lucavei – Moldovenesc,
Rezervația „12 Apostoli” – Dorna, Rezervația Tinovul Mare – Dorna etc.) constituie
potențial pent ru practicarea ecoturismului la nivel local.
1.2.6. Turismul Rural și Agroturismul
Există o serie de factori favorizanți care dau o notă de optimism dezvoltării acestei
forme de turism, precum: densitatea sporită a populației și a caselor în zonele deluroase
și montane din județ, frumusețea deosebită a acestor zone, calitatea aerului, existența
unei faune și a unei flore bogate, monumentele istorice cu valoare națională și
internațională, precum și calitatea deosebită a produselor ecolo gice obținute în aceste
zone .
Din ce în ce mai mulți turiști autohtoni și străini vin să se cazeze în mediul rural, atrași
de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viață, precum și de
activitățile sportive din natură.
În ultimii ani numărul pensiunilor rurale din județul Suceava a crescut în mod
consi derabil . Zonele deluroase și montane îndeplinesc toate condițiile necesare în
sensul dezvoltării acestei forme de turism. O serie de localități precum: Sucevița, Vama,
Moldovița, Putna, Ciocănești, Mănăstirea Humor ului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra
Șarului, Poiana Șarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cîrlibaba, Poiana Stampei, Șaru
Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rîșca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea
acestui tip de turism, acestea devenind treptat destinații turistice în sine.

26
1.2.7. Turismul de afaceri
La nivel local, unitățile hoteliere sunt dotate cu facilități pentru organizarea de
conferințe, simpozioane și traininguri. Pe lângă organizarea congresului sau a
conferinței, beneficiarii au parte de un î ntreg pachet de servicii: cazare, transferuri de
la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere
simultană, vizite pentru participanți, programe de divertisment și mese festive.
O oportunitate pentru dezvoltarea turism ului de afaceri din județul S uceava o constituie
existența „Centrului Economic Bucovina”. Centrul Economic și de Afaceri Bucovina
este situat lângă Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” și cuprinde spații
expoziționale, un parc tehnologic, un incubato r de afaceri, mai multe săli de conferințe
și un restaurant.
Dacă în anii precedenți turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră, în
ultima perioadă și turismul rural a început să ofere soluții pentru turismul de afaceri.
Turismul rural est e o alternative mai interesantă, în special pentru programele de
teambuilding, pentru grupuri ce nu depășesc 30 de persoane, deoarece oferă o gamă
mult mai largă de activități pentru a petrece timpul liber , cum ar fi focul de tabără,
grătarul în aer liber, aroma mâncărurilor "ca la mama acasă", practicarea diverselor
sporturi, excursii și drumeții.18
Concluzii
După analiza realizată putem observa că județul Suceava dispune de un potențial turistic
diversificat. P oziția geogafică, alături de resursele dispon ibile reprezintă un punct forte
pentru această zonă contribuind la dezvoltarea turismului.
Formele de turism care se pot practica în zonă sunt urmatoarele: montan, balnear,
cultural , religios, ecoturism, turismul rural și agroturismul și cel de afaceri. Această
zonă este vizitată de persoanele care iubesc natura și vor să -și încarce bateriile în
mijlocul unor peisaje mirifice.

18 http://www.turism -suceava.ro/index.php/2 -uncategorised/15 -suceava -destinatie -turistica , accesat în
martie 2017

27
CAPITOLUL 2: COMPONENTELE PRINCIPALE ALE
INDUSTRIEI TURISMULUI EXISTENTE ÎN JUDEȚUL
SUCEAVA
2.1. Sectorul ospitalității – Servici i de bază și alimentație publică
Sectorul ospitalității în cadrul județului Suceava este unul divesificat cuprinzând
difertite tipuri de unităț i de cazare și de alimentație.
Tabelul 2 .1.1 Tipuri de structuri de primire turistică [2016]
Număr
Hoteluri 46
Hosteluri 11
Moteluri 6
Vile turistice 16
Cabane turistice 13
Bungalouri 3
Sate de vacanță 1
Campinguri 4
Popasuri turistice 3
Căsuțe turistice 1
Pensiuni turistice 88
Pensiuni agroturistice 151
Total 343
Sursa: http://statistici.insse.ro
La nivelul județului în anul 2016 conform Institutului Național de Statistică existau 343
de unități de cazare , cu o capacitat e de cazare de minim cinci locuri de cazare , dintre

28
care 52 sunt hoteluri și moteluri, 13 cab ane turistice, 5 campinguri și unități tip căsuță,
16 vile turistice, 88 de pensiuni turistice, 1 sat de vacanță, 151 de pensiuni agroturistice ,
11 hosteluri, 3 popasuri turistice și 3 bungalouri. Ponderea mare de pensiuni
agroturistice se datorează tipuri lor de turism specifice Bucovinei, turismul de odihnă,
de drumeții, ecvestru, cultural, precum și a atracțiilor culturale și naturale ale zonei
Din numărul total de structuri de primire turistică de acest tip se fac remarcate
următoarele :
2.1.1. Hotel Sofia
Aflat în mijlocul pădurii
de conifere și foioase, în
apropiere de una dintre
celebrele mănăstiri ale
Bucovinei, Mănăstirea
Sucevita, Hotelul
Sofia este locul ideal
pentru un sejur de vis.
Hotelul pune la dispoziția
clienților săi numeroase
spații de relaxare: picină,
saună, masaj, sală de fitness, biliard, p recum și numeroase modalităț i de petrecere a
timpului liber cum ar fi : plimbă ri cu t răsura, excursii la mănă stiri.19

19 http://www.inbucovina.ro/cazare/sucevita/hotel -sofia/ , accesat în martie 2017
Figura 2 .11 Exterior Hotel Sofia
Sursa: https://www.eximtur.ro/hotel -sofia -sucevita -romania –
43214.html

29
2.1.2. Hotel Toaca Bellevue
Hotelul Toaca Bellevue
se află în apropiere de
renumit ul Voroneț, pe cel
mai înalt platou a oraș ului
Gura Humorului, cu
vedere impresionantă
asupra î mprejurimilor și a
pârtiei de ski. Hotelul
oferă cazare și servicii de
4 stele într -o zonă
mirabilă si plină de
prospețime, cu tradiții vii,
care poartă numele d e Bucovina. Locația este întinsă pe o propriet ate de cateva zeci de
hectare, într -o oază de liniște ș i splendoare, unde natura și-a păstrat forma ș i armonia.
Elegant ș i confortabil, Toaca Bell evue este locul unde te vei simți ca acasă iar gama
diversificat ă de servicii, atenț ia pentru detalii, profesi onalismul si disponibilitatea îți
vor face șederea câ t mai placut ă. Hotelul dispune de 35 de camere cu un design rafinat,
1 restaurant cu o cap acitate de 250 de locuri, 1 sală pentru nunț i sau alte evenimente
importante, amenajată special, cu o capacitate de 500 locuri și un centru de conferință .
Hotelul ToacaBellevue organizează tururi cu ghid ale mănăstirilor, precum și plimbări
cu trăsura și sania trasă de cai.20
2.1.3. Complexul Eden
Hotel Eden și Eden Garden Spa* *** se află în Municipiul Câmpulung Moldov enesc,
la poalele masivului Rară u, la o altitudine de 630 m, într-o zona pitorească ș i liniștită ,
la 2 km de centrul orașului ș i la 5 km de Partia de ski “Rară u”.

20 http://toacabellevue.ro/hotel.html , accesat în martie 2017
Figura 2. 12 Hotel Toca Bellevue
Sursa: http://toacabellevue.ro/img/hotel/1.jpg

Figur a 1.13 Hotel Toca Bellevue

30
Poziția sa privilegiată, în
ținutul de vi s al Buc ovinei,
înconjurat de pă duri
seculare, peisaje mirifice,
râuri cristaline, face din
Hotelul Eden destina ția
perfectă pentr u cei ce caută
momente de odihnă și
relaxare, drumeții în natură,
mountainbike, cățără ri
montane, aventuri off-road,
partide de vânat oare ș i
pescuit sau sporturi de iarna fiind totodată și un punct de plecare că tre principalele
obiective turistice din zonă: Mănăstirea Voroneț, Salina Cacica, Mănâ stirea Humor,
atelierul de ceramică neagră de la Marg inea, Mănstirea Suceviț a sau Putna. De
asemenea, amatorii de drumeții în natură pot descoperi Moara Dracului, Pietrele
Doamnei sau Codrii Secul ari de la Slă tioara.
Hotelul Eden a fost renovat în mai 2016 și oferă turiș tilor 76 de locuri de cazare dispuse
astfel: 2 camere single 3*, 4 duble twin 3*, 9 duble twin 3* superior, 7 triple 3* superior,
2 apartamente 3* superior, 2 cvadruple , precum si 8 bungalow -uri : 2 dintre acestea au
2 camere ș i baie proprie cu cad a, iar celelalte 6 au 1 camera și baie proprie cu cabină
de dus.21

21 http://www.travelro.ro/hotel -eden_campulung -moldovenesc.html# , accesat în martie 2017
Figura 2 .13 Complexul Eden
Sursa: http://hoteledengardenspa.ro/wp –
content/uploads/2016/06/Hotel -Eden -Garde n-Spa.jpg , 2017

31
2.1.4. Pensiunea Sa tul Bucovinean
Satul Bucovinean este o
asșezare de vacanță, formată
dintr -un complex de case
tradiț ionale bu covinene
autentice, situată în Bucovina
– Ținutul Măn stirilor , pe
Valea Moldovei. Casele
țărănesti vechi de peste 100
de ani, câteva chiar de acum
două secole, au fost
recondiționate și transformate
în pensiuni pentru toți cei care
doresc să traiască precum bucovinenii de altădată .
Satul este localizat în județ ul Suceava, comuna Breaza, Locu l "Pârâul Negrei", la o
distanță de 94 km de Suceava, la 30 km de Câmpulung -Moldovenesc ș i la 13 km de
Fundu Moldovei. 22
2.1.5. Pensiunea La Roată
Această casă de oaspeți confortabilă este administrată de o familie și se bucură de o
amplasare frumoasă și
liniștită pe dealul Toaca, la
marginea orașului istoric
Gura Humor ului, în regiunea
Bucovina din nordul
României.
Pensiunea La Roată oferă
camere confortabile, pentru
nefumători și un restaurant
în stil rustic, care servește
mâncăruri tradiționale și băuturi, amintind de viața din această regiune cu un secol în
urmă.

22 https://www.pensiuneinbu covina.ro/prezentare -bucovina/ro , accesat în martie 2017
Figura 2. 14 Satul Bucovinean
Sursa: https://www.pensiuneinbucovina.ro/ , 2017
Figura 2. 15 Exterior pensiune
Sursa: http://www.la -roata.ro/ , 2017

32
Orașul este bine cunoscut pentru istoria sa interesantă, inclusiv pentru povestea
comunității sale evreiești. Mănăstirea Voroneț se află în apropiere și este una dintre
faimoasele mănăsti ri pictate din sudul Bucovinei.23
Dintre numeroasele unități de alimenta ție am pre zentat următorele ( vezi Anexa 1 ):
2.1.6. Conacul Domnesc
Elegantul restaurant oferă într -o ambianță plină de stil ș i rafi nament preparate culinare
tradiționale romaneș ti și internaț ionale. Ambianță placută, personalul amabil ș i discret,
decorul intim și relaxant
fac din restaurantul
„Conacul Domnesc ”
locul ideal pentru
petrecerea unei seri de
neuitat î n compania
muzicii de cal itate. Aici
se pot organiza nunț i
botezur i, mese festive,
cocktail -uri și banchete
pentru un numă r de
aproximativ 180 persoane .24
2.1.7. Restaurant ul „Naț ional”
Situat în centrul orșului Rădăuți, vis -a-vis de Catedrala O rtodoxă, Restaurantul
Național ș i-a deschis portile î n anul 1945 sub denumirea de « Restaurant 7 Noiembrie
». În anul 1960 acesta a intrat în rețeaua Oficiului Național d e Turi sm și a devenit «
Restaurantul Nordic » în cadrul căruia în anul 1963 a fost creat salonul "Național"
dedicat în special primirii grupurilor de turiști străini. Pe această locație, în 1999,
bucătarul șef al Restaurantulu i Nordic, Cornelia Dumitrescu, maestru în arta culinară,

23 https://www.booking.com/hotel/ro/la -roata.ro.html?aid=319855;label=la -roata , accesat în martie 2017
24 http://www.conaculdomnesc.ro/restaurant/restaurant , accesat în martie 2017
Figura 2. 16 Interior restaurant
Sursa: http://www.conaculdomnesc.ro , 2017

33
l-a redeschis sub
numele de Restaurant
Național. În anul 2008
Restaurantul Național
a fost renovat conform
standardelor
europene.25

2.1.8. Restaurant Dorna
Restaurantul Dorna, cu
capacitate de 140 locuri vă
poftește să serviți bună tățiile
casei preparate cu pasiune și
tandreț e. Atmosfera distin să,
eleganța, rafinamentul
mâncărurilor și băuturilor,
locație accesibilă, design
relaxant, sunt doar câteva din
motivele pentru trebuie să le
pășiți pragul. Locația este
ideală p entru o masa
memorabilă, satisfacând și cele mai pretențioase cerinț e gastronomic e.
Restaurantul dispune de un local separat pentru fumă tori. 26

25 http://www.restaurantnational.ro/ , accesat în martie 2017
26 http://hoteldorna.ro/restaurant , accesat în martie 2017
Figura 2. 17 Decor restaurant
Sursa : http://restaurantnational.ro/ , 2017
Figura 2. 18 Interior restaurant
Sursa: http://hoteldorna.ro/restaurant , 2017

34
2.1.9. Sakura – Cafenea & Ceainărie
Sakura (tradus prin flori de cireș în limba
japoneză) reprezintă un colț de relaxare din
Suceava, fiind locul potrivit pentru a te
bucura în liniște de o ieșire cu familia, cu
prietenii sau cu persoana iubită . Ceaiuri le
oferite sunt aduse din Asia, America de
Sud, Africa, India. Cafeaua bio provine din
America Centrală și are un gust bogat, dar
în același timp atât de fin. De asemenea
servesc cocteiluri elegante cu și fără alcool
și multe alte băuturi.27

2.1.10. Fancy Lounge Café
Fie ca vrei sa petreci o dimineață alături de un espresso Pellini Top ce îți dă pofta de
viață, o seara minunata alături de
un pahar de vin gustos sau o
noapte nebună plină de shot -uri
amețitoare și bere răcoritoare, la
Fancy Lounge Café din Gura
Humorului mereu atmosfera e pe
măsura așteptărilor într -un cadru
minunat, atât în interior, cât și pe
terasă.28

27 http://www.zilesinopti.ro/locuri/8541/sakura , accesat în mai 2017
28 https://www.romaniatonight.ro/ro/location/fancy -lounge -cafe-gura-humorului , accesat în mai 2017
Figura 2. 19 Logo cafenea
Sursa: http://www.floridecires.ro/sakura/?i=1 ,
2017
Figura 2. 20 Interior local
Sursa: https://www.romaniatonight.ro/ro/location/fancy –
lounge -cafe-gura -humorului

35
2.2. Sectorul atracții lor și evenimentelor
Atracțiile sunt fără îndoială cele mai importante componente din sistemul turistic. Ele
sunt principalii factori motivanți pentru deplasările în scopuri turistice și sunt esența
produsului turistic. Fără atracții nu ar mai fi necesare serviciile turistice. Altfel spus,
turismul, ca atare, nu ar putea exista în lipsa atracțiilor.
Atracțiile pot fi clasificate în patru mari categorii :
 Trasaturile (caracteristicile) mediului natural
 Construcțiile realizate de oameni, structurile și locur ile proiectate și realizate
pentru alt scop decât acela de a at rage vizitatori, cum ar fi lă cașurile de cult, dar
care atrag un numar important de vizitatori
 Construcții realizate de oameni, structuri și locuri proiectate cu scopul de a
atrage vizitatori ș i construite astfel încât să răspundă nevoilor acestora, cum
sunt, de exemplu, parcurile tematice.
 Evenimente speciale.29
Dintere toate tipurile de atracții turistice menționăm următoarele specifice județului
Suceava:
2.2.1. Parcuri tematice
Escalada Park
Situat la doar 3 minute cu masina sau 15 minute de mers pe jos din centrul oraț ului Gura
Humor ului (de la gară), în Complexul de Agrement Ariniș, parcul de aventură
ESCALADA este principala atracție a verii ș i nu numai.
Acest parc de aventură are 7 trasee cu grade diferite de dificultate .
Nu sunt necesare abilități speciale. Traseul (cu obstacole și provocări) este disponibil
pentru toți oamenii începand cu vârsta de 4 ani. Greutatea maximă este de 120 kg.
Parcul are și un site de prezentare: 30

29John Swarbrooke, The Development and Management of Visitor Attractions, second edition ,
Butterworth -Heinemann, 2002, p. 3 -5
30 http://parc -aventuri.ro/ro/ , accesat în mai 2017

36

Figura 2. 21 Site de prezentare
Sursa: http://parc -aventuri.ro/ro/ , 2017
2.2.2. Grădini
Grădina zoologică din orașul Rădăuți, județul Suceava
Unul dintre puț inele parcuri zoologice din Moldova este amplasat lângă stadionul
municipal, în partea de vest a orașului Radăuț i.
Întins ă pe o suprafață de 10 hectare, grădina zoologică este unul dint re principalele
puncte de atracție ale oraș ului Rădăuț i.
Vizitatorii po t admira diverse specii de cai și ponei, vulpi, urș i, specii de porci originare
din Asia, lame, lebede, precum și numeroase specii și subspecii de păsări. Principala
atracție rămâne totuși numărul mare de specii de maimuț e.
Deși parcul zoologic rădăuțean a atras în permanență vizitatori din toat ă țara, acesta
necesită îmbunătățiri și lucră ri de modernizare.31
2.2.3. Activități și centre sportive
Complex Agrement Cacica
Situat în comuna Cacica, la 38 km de Suceava, chiar lângă Sanctuarul Marian
„Adormirea Maicii Domnului” și Salina Cacica, în spatele unu i mic restaurant,
Complex Agrement Cacica aduce distracția, relaxarea și tratamentul cu aerosoli salini
și apă sărată la cel mai înalt standard de calitate.
Acesta este dotat la exterior cu tobogane cu apă și o piscină de aterizare, plajă cu
șezlonguri și umbrele, terasă, complex de joacă și nisip pentru copii, iar la interior cu:
piscină cu apă sărată, piscină cu apă dulce cu o ciupercă și o cascadă, piscină cu apă
dulce pentru copii cu un tobogan iepuraș, două jacuzzi cu apă dulce, saună uscată, saună

31 http://locuridin romania.ro/judetul -suceava/orasul -radauti/gradina -zoologica -radauti.html ,accesat în
martie 2017

37
semiumedă, salon de masaj, salină de suprafață, sală de fitness, spațiu de joacă pentru
copii, biliard, tenis de masă, minigolf, air hockey table, foosball table, cărți, rummy,
șah.32
Pârtiile din Vatra Dornei
Una dintre cel mai cunoscute stațiuni din țară , Vatra Do rnei, dispune de numeroase
unități de cazare, dedicate orică rui gen de turist: hot eluri, vile, pensiuni ș i cabane.
Stațiunea oferă condiții optime pentr u iubitorii sporturilor de iarnă, deținând pârtii bine
echipate și cu lungimi demne de luat î n con siderare (Partia Dealul Negru – pe locul doi
în topul celor mai lungi pârtii din țară 3.000 m). Alte pârtii: Pârtia Veverița, Pârtia Parc
Turiștii au la dispoziție centru de î nchiriere echipament sportiv, locuri din care pot
achiziționa gustări ș i diverse metode de agrem ent, dintre cele ce functionează iarna,
trebuie amintit patinoarul. 33
Herghelia -hipodrom Radauți
Aceasta este localizată pe strada Bogdan Vod a, nr. 114, localitatea Rădăuț i fiind
înființată î n anul 1972 de că tre statul Austriac.
Herghelia deține armăsari de reputație internațională ș i numeroase rase: dahoman, el –
sbaa, gazal, hadban, koheiland, me rsuch, shagya, siglavy -bagdady ș i multe altele.
Turistii ce î i trec pr agul se pot delecta cu activităț i ca: vizitarea hergheliei, pli mbări pe
ponei sau cal, plim bare cu trasura, cursuri de calărie pentru începători sau avansați sau
demonstrație și prezentare ecvestră . 34
Mocănița Huțulca de la Moldovița
Mocă nița Huțulca reprezintă astăzi o atracție turistică încântătoare a întregii regiuni,
bucurându -i atât pe cei pasionați de locomotivele cu abur, cât și pe cei ce vor să se
destindă admirând frumusețea naturii sălbatice.

32 http://complexagrementcacica.ro/despre/ , accesat în martie 2017
33 http://www.helloromania.eu/partiile -din-vatra -dornei -cazare/ , accesat în martie 2017
34 http://www.skytrip.ro/hergh elia-hipodrom -radauti -din-judetul -suceava -ob-2800.html , accesat in
martie 2017

38
Traseul Mocăniței Huțulca începe din Moldoviț a, din imediata apropiere a Hotelului
Oana , desfășurâ ndu-se de -a lungul cursului râului Moldoviț a. De-a lungul întregului
traseu, ce se termină î n punctul localităț ii Argel , nu lipsesc peisajele pitoreș ti ale
Bucovinei, dominate de coline domoale, capițe de fan adunate de pe câmpurile întinse
și așeză ri vechi .35
Cicloturism și mountain bike
Pentru iubitorii de mountain -biking există o multitudine de trasee cu grade diferite de
dificultate, în toate masivele montane din zonă. Se parcurge un întreg circuit ce
însumează peste 80 km, cu un grad de dificultate ridicat, pe drumuri forestiere și pote ci
ce străbat masivul Giumalău, Obcina Mestecănișului și masivul Suhard. De asemenea,
puteți alege un traseu de coborâre, de circa 20 km (aprox. 5 ore) din Munții Bistriței
către Barnar.
Centre sportive
Clubul Sporturilor Tehnico Aplicative Suceava
Clubul Sportiv Municipal Suceava
Clubul Sporturilor de Iarnă Vatra Dornei 36
2.2.4. Shopping tematic
Shopping City Suceava face parte din portofoliul fondului britanic de investiții Argo
Real Estate Opportunities Fund (AREOF), unul dintre cei mai mari proprietari de
parcuri de retail și centre comerciale din Europa Centrală și de Sud – Est, totalizând peste
280.000 mp. Alături de Shopping City Suceava, portofoliul Argo Real Estate
Opportunities Fund (AREOF) din România include Era Shopping Park Oradea și Era
Shoppi ng Park Iași.
Deschis în aprilie 2008, Shopping City Suceava este primul parc de retail din județ. Cu
o suprafață închiriabilă de peste 46.000 mp Shoping City Suceava reunește peste 90 de
magazine de renume național și internațional, unele în exclusivitate în Suceava: New
Yorker, KFC, Noriel, Orsay, Benvenuti, Takko Fashion, Otter, Kendra, Mustang,
Pandora, Secuiana, dar și Leroy Merlin – retailer -ul francez de bricolaj sau Decathlon

35 http://www.turismland.ro/mocanita -hutulca -moldovita/ , accesat în martie 2017
36 http://mts.ro/cluburi -sportive/ , accesat în martie 2017

39
– cel mai mare retailer de articole sportive din Europa. De asemenea, pasi onații de
mobilă, decorațiuni sau electrocasnice găsesc cele mai bune opțiuni la Mobexpert,
Media Galaxy sau Flanco, iar hypermarketul Carrefour se află printre preferințele de
top ale sucevenilor grație varietății de produse de calitate comercializate. De -a lungul
timpului Shopping City Suceava și -a extins oferta de facilități prin servicii de
curățătorie, croitorie și înfrumusețare la cele mai înalte standarde.37
Iulius Malll
Conceput pe ideea unui mall regional, Iulius Mall Suceava este situat pe artera
principală care traversează orașul Suceava, într -o locație a cărei identitate a schimbat –
o și redefinit -o în mod radical, prin îmbinările sale îndrăznețe de materiale și forme
arhitecturale, unice în România .
Pe suprafața celor două nivele, mall -ul sucevean pune la dispoziția vizitatorilor săi,
peste 150 de magazine cu branduri naționale și internaționale, club de bowling și
biliard, casino, patinoar în aer liber și multe zone de petrecere a timpului liber, decorate
cu vegetație luxuriantă.
Principalele zone de interes ale Iulius Mall Suceava sunt operatorii de tip ancoră:
hipermarketul Auchan, BricoDepot, FoodCourt Almondo (14 fast -food-uri), KidsLand
si Cinema City. 38
2.2.5. Festivaluri și evenimente
 Târgul de Sânziene se desfășoară în municipiul Suceava în perioa da 22 -24 iunie,
în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei;
 Festivalul Național al Păstrăvului, organizat la Ciocănești;
 Festivalul de Artă Medievală, organizat în luna august la Cetatea de Scaun
Suceava;
 Crăciun în Bucovina, organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava;

37 http://shoppingcitysuceava.ro/ , accesat în martie 2017
38 http://orasulsuceava.ro/unde -iesim/mall -uri-si-centre -comerciale/iulius -mall/ , accesat în martie 2017

40
 Paște în Bucovina (Târgul Meșterilor Populari, Drumul Ouălor Încondeiate,
Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, aducerea Luminii Sfinte de la
Ierusalim etc);
 Pelerin în Bucovina, organizat anual, la Cacica și Put na, la care, pe lângă
pelerini catolici din România, sunt prezenți și pelerini din Polonia, Germania,
Franța, Ungaria, Austria, Italia;
 Serbările Zăpezii, organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din
municipiul Vatra Dornei, atrag anual mii de turiști din țară și străinătate
 Suceava Air Show
 Bucovina Rock Castle – Suceava
 Festival de Arta Medievala "Stefan cel Mare"
 Sărbătoarea Muntelui
2.3. Sectorul Transportului
Transportul reprezintă una din componentele de bază ale prestației turistice. El as igură,
în principal, deplasarea turiștilor de la locul de reședință la locul de petrecere a vacanței,
asigură mobilitatea turiștilor în teritoriul de sejur și contribuie (transporturile speciale
mai ales) la împlinirea actului turistic.
Rolul căilor de co municație, de toate tipurile, în turism este deosebit, deoarece prin ele
și cu ajutorul lor se valorifică potențialul turistic, este stimulată sau inhibată activitatea
turistică și amenajarea turistică a spațiilor geografice.
Căile de comunicație și mijlo acele de transport – rutiere, fluviale, maritime etc. – nu
constituie elemente de potențial turistic dar polarizează, orientează și canalizează
fluxurile turistice spre obiectivele ce constituie patrimoniul turistic, având o dublă
funcție – transportul tur iștilor, dar și transportul de bunuri care au menirea de a satisface
diferite trebuințe ale turiștilor.
Atragerea unui număr cât mai mare de turiști este mult influențată de rețeaua de căi de
comunicație cu care este dotată fiecare țară. Densitatea acestor a, înzestrarea tehnică,
modernizarea mijloacelor de transport, diversitatea și calitatea serviciilor oferite

41
constituie un punct forte în determinarea turiștilor pentru alegerea unei destinații
turistice.39
2.3.1. Transporul aerian
Serviciile de transport aerian se plasează printe cele mai dinamice forme de transport
turistic, fiind utilizat cu precădere pe distanțe lungi și foarte lungi.
Un voiaj turistic aerian poate fi realizat prin doua tipuri de curse:
 Curse cu zboruri programate regulat
 Curse la cerer e(charter)40
Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava este singurul aeroport din județul
Suceava situat în orașul Salcea, la o distanță de 15 km de centrul
municipiului Suceava și la la 30.5 km de centrul municipiului Botoșan i.
Începând cu anul 1962 au loc primele curse aeriene de pe aeroport, iar din anul 1963
acestea au fost modernizate beneficiind de pistă betonată, dispozitiv luminos de
apropiere și platformă de îmbarcare / debarcare pentru pasageri și marfă. Activitatea
aeroportuară respectă prevederile Codului Aerian Român, acordurilor și convențiilor
autorităților aviatice internaționale la care România a aderat.
În prezent, Aeroportul "Stefan cel Mare" – Suceava este în subordinea Consiliului
Județean Suceava
În perioada Ianuarie 2014 -Noiembrie 2015 acesta a fost închis pentru modernizare.
Noile caracteristici ale aeroportului sunt următoarele:
 Pistă no uă de aterizare/decolare
 Căi de rulare modernizate
 Platformă de îmbarcare/debarcare modernizată

39 Elena Bogan, Potențial turistic general, 2016, p.36
40http://didu.ulbsibiu.ro/myself1/x –
resurse/resurse/r_1501209323916_Economia_turismului/1/Economia_turismului.pdf , accesat în martie
2017

42
 Turn de control nou
 Sistem de balizaj modernizat
 Servicii de înaltă calitate oferite
Cursele interne oferite de Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” sunt pe ruta
București – Suceava pe parcursul întregii săptă mâni iar cursele internaționale sunt spre
destinații ca: Milano, Londra, Antalya, Veneția, Roma, Bologna și Zakynthos.41
2.3.2. Transportul feroviar
Dezvoltarea turismului este strâns legată de dezvolt area transporturilor feroviare.
Dintre toate mijlo acele de transport, calea ferată a permis, pentr u prima dată,
'democratizarea' călătoriilor, atât prin posibilitățile tehnice oferite deplasării comode și
rapide a călătorilor, cât ș i prin tarifele accesibi le majorităț ii populației. Se poate afirma
în acest fel că trenul a fost pionierul serviciilor de transportu ri turistice cu caracter de
masă .42
Gara CFR Suceava (Burdujeni)
Gara CFR Suceava (Burdujeni), executată într -o plastică arhitecturală ce amintește d e
eclectismul de școală franceză al vremii, a fost construită din cărămidă roșie lustruită,
cărămidă tratând în întregime fațadele clădirii. Compusă din două corpuri laterale cu
două niveluri, gara are în mijloc, pe lângă holurile de acces, o frumoasă sală în stil
baroc, impunătoare ca dimensiune și modalitate de tratare arhitecturală, ce a servit
inițial că sală de recepție și oficiu de vamă. Peronul acoperit, ca și întreagă feronerie a
clădirii impresionează prin eleganță și precizia lucrării.
Actualmente această stație CFR poartă denumirea de Gara CFR Suceava (Burdujeni) și
este un important nod feroviar prin care trec majoritatea trenurile de călători și marfă.43

41 http://www.ae roportsuceava.ro/ro/ , accesat în martie 2017
42 Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu, Economia turismului – manual de studiu
individual, Editura Pro Universitaria, București, 2012, p.48
43 http://orasulsuceava.ro/descopera/transport/gari/gara -cfr-suceava -burdujeni/ , accesat în martie 2017

43

Figura 2. 22 Gară CFR Suceava
Sursa: http://orasulsuceava.ro/descopera/transport/gari/gara -cfr-suceava -burdujeni/
Din cele 56 de trenuri care pleacă din Gara CFR Suceava cu diferite destinații am
amintit următoarele:
 Iași- Suce ava-Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei -Dej- Cluj Napoca –
Timișoara care face lagătura între Moldova și Transilvania
 Suceava – Bacau – Focsani – Buzau – Ploiesti Sud – Bucuresti Nord care face
legătura între Moldova și Muntenia
 Suceava – Gura Humorului – Gura Humorului Oraș -Vama – Câmpulung Est –
Câmpulung Moldovenesc
 Suceava – Gura Humorului – Gura Humorului Oraș – Vama – Câmpulung Est –
Câmpulung Moldovenesc – Sadova – Vatra Dornei – Vatra Dornei Bă i h –
Floreni – Ilva Mică44
2.3.3. Transportul rutier
Depla sarea de la locul de reședință pănă la destinațiil e alese pentru petrecerea
vacanțelor și efectuarea călătoriilor turistice în zonele vizitate se realizează într -o
proporție importantă , prin f orme de transport rutier, care în epoca noastră au devenit
mijlo ace de transport în masă .
Transportu rile turistice se caracterizează printr -o intensitate variabilă a traficului
determinată de specif icul cererilor sezoniere a turiștilor ș i de diversitatea itinerariilor

44http://mersultrenurilorcfr.ro/imtif/PleSos.aspx?key=gSP1Lvh0q8r+95lsUuMFFG8igGQ+NGbTLvgZ
3kEZ0sLpTWwNhMCcRyDzYYHn33nsGGOSc1+ESI6Ai1KpSUzIs1W6KAGB5%2folvAmHfoITK+
s%3d&lng=ro ,accesat în martie 2017

44
parcurse.Ele se re alizează cu preponderență prin fo losire a mijloacelor motorizate de
transport printre care ponderea ce mai mare o deț in autocarele , microbuzele ș i
autoturismele.
Prin funcționalitatea lor autocarele ș i microbuzele sunt destinate transporturilor
colective ( pentru grupuri de turiști), în cad rul formelor organizate ș i semiorganizate de
turism.45
Autobuzele ș i microbuzele sunt mijloacele de transport prin intermediul că rora se pote
călători atât în interiorul localităților urbane din județul Suceava, cât și între acestea. În
general, pentru o că lătorie în interiorul orașelor biletele costă 2 lei și pot fi cumpă rate
de la taxatoarele din autobuze, de la conduc ătorii auto ai microbuzelor sau de la casele
de bilete amplasate lângă stațiile de autobuz. Calatoria între localități este facilitată de
companiile de transport p ublic de persoane, care operează prin intermediul autogă rilor
din judetul Suceava. Biletele p ot fi cumpărate de la ghiș eu sau, de c ele mai multe ori,
de la șofer.
O variantă mai rapidă pentru deplasarea în interiorul orașelor o repre zintă calătoria cu
taxiul. Tarifele practicate sunt în mod obligatoriu afișate în exteriorul masinii ș i variază
de la 1,8 la 2,5 lei pe kilometru. Sunt foarte ușor accesibile în gări și î n principalele
cartiere ale localităților, dar ș i prin comenzi, la te lefon.46
Dintre numeroasele firme de transport am menționat următoarele:
TARSIN este o societate privată înfiintată în anul 1996, destinată transportului intern
si international de călători, având sediul central în Rădăuti, Piata Unirii nr. 33.
Datorită con ditiilor de transport, calitătii serviciilor, a facilitătilor oferite pentru a
călători în Italia, Austria, Germania, Belgia, Anglia, Irlanda, sau în tară și a
îmbunătătirii constante a ofertei, firma S.C. TARSINCOM SR.L. este clasată printre
primele socie tăti din tară în activitatea din acest domeniu, si a obtinut numeroase premii
importante în fiecare an în judetul Suceava.47

45 Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu, Economia turismului – manual de studiu
individual, Editura Pro Universitaria, București, 2012, p.47
46 http://www.cjsuceava.r o/cib/ro/informatii -utile.php , accesat în martie 2017
47 http://tarsintrans.autogari.ro/despre , accesat în martie 2017

45
Euro -Fratello este o companie care se ocupă cu servicii de transport, închirieri
autocare, închirieri microbuze, circuite interne sa u externe.48
Romfour
Înființată în 2002, Romfour SRL, este o societate cu sediul în municipiul Fălticeni
având capital integral privat ce are ca domeniu principal de activitate transportul
internațional de persoane .
În prezent oferă curse în 16 țări europe ne, direct la adresă: Anglia, Austria, Belgia,
Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia,
Olanda, Polonia, Slovacia, Suedia.
Paleta serviciilor cu caracter internațional include transportul de persoane, colete și auto
vehicule pe platformă.
În portofoliul Romfour sunt incluse și servicii auxiliare precum vânzarea de bilete de
avion din agențiile companiei sau închirierea de autocare și microbuze pentru deplasări
în țară.
Firma se ocupă și de transportul de turiști prin organizarea de excursii pentru grupuri
restrânse sau mari de persoane.49
2.4. Sectorul intermediarilor și operatorilor turistici
Agenția de turism reprezintă o societate comercială cu rol de intermediar între agenții
economici prestatori direcți de servicii turistice și turiști. Activitatea sa constă în:
 organizarea (producția),
 oferirea și comercializarea unor pachete de servicii turistice sau componente ale
acestora;
 vânzarea unor servicii turistice izolate.
După modalitatea de realizare și comercializ are a produsului turistic:
 agenții de turism tour operatoare;

48 https://www.euro -fratello.ro/ , accesat în martie 2017
49 http://romfour.com/companie , accesat în martie 2017

46
 agenții de turism detailiste.
Agenția de turism touroperatoare are ca obiect de activitate organizarea (producția) și
vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii turstice sau a componentel or acestora,
direct sau prin intermediari.
Agenția de turism detailistă vinde sau oferă spre vânzare în contul unei agenții de turism
tour operatoare pachete de servicii sau componente ale acestora, contractate cu
aceasta.50
Agențiile de turism din județul Suceava sunt situate, în marea lor majoritate, în
municipiul Suceava, urmând apoi Rădăuți, Fălticeni, Campulung Moldovenesc, Vatra
Dornei, Gura Humorului, Putna și Suceviț a. Acestea s unt specializate pe of erirea de
servicii turistice atât pe plan local, n ațional cât și internațional. Rezervările, biletele de
avion și autocar pentru rute interne ș i internaț ionale, circuitele organizate pe diferite
tematici (agroturism, turism rural, cultural, activ, ecologic, balnear, de recreere),
pachetele turistice în st răinătate, biletele de odihnă pe litoralul romanesc și în staț iunile
balneoclimaterice, sejururile sportive, serviciile complete pentru călătoriile de afaceri
reprezintă cateva dintre componen tele ofertei turistice ale agenț iilor de turism.51
La nivelul jud ețului se alfă 53 de agenții de turism. (Vezi Anexa 2)
2.4.1. Agenții de turism tour operatore
Cristian Tour
Din 1997 până în prezent , Cristian Tour a devenit cel mai mare tour operator de vacanțe
charter din România. A acumulat know -how și experiență, aju ngând în topuri și
menținându -și poziția de lider în industrie. Această evoluție spectaculoasă a continuat
datorită muncii statornice a întregii echipe. Sloganul cu care se asociază este “Câte un
drum spre fiecare vis “.
Cristian Tour este membru fondator al Memento Group of Companies, cel mai mare
grup touristic de incoming, care se află pe piața din România din anul 2011.52

50 Daniela Turcu, Janeta Weisz, Economia turismului, 2008, p. 61 -63
51 http://www.cjsuceava.ro/cib/ro/informatii -utile.php , accesat în martie 2017
52 https://www.christiantour.ro/about , accesat în martie 2017

47
Bucovina Travel este o agenție tour operatoare care are sediul în Vatra Dornei și oferă:
 transport de persoane, rent -a-car, bilete de avion
 rezervă ri prin dispeceratul propriu de cazare (aceleași prețuri ca cele practicate
la recepție de hoteluri ș i pensiuni)
 seri tradiț ionale bucovinene, cu meni u specific ș i program folkloric.
Precum și programe turistice:
 Turism activ (river -rafting, d rumeție, off -road, mountain biking, ski, drumeții
călare prin Parcul Național Călimani )
 Wellness ș i turism balnear
 Ecoturism
 Natură și cultură
 Evenimente și seminarii
 Pelerinaje la mănăstiri 53
2.4.2. Agenții de turism detailiste
Dream Travel este o ageție de turism aflată în Suceava care oferă servicii de:
 Ticketing – reprezentând planificarea c alatoriei, efectuarea rezervărilor și
emiterea biletelor de că tre companiile de transport aerian ș i rutier.
 Turism intern – oferirea de rezervări la hotelurile din România și găsirea
pachetului turistic în funcție de dorințele si resursele financiare ale clientului
 Turism extern – rezervă ri individuale la hotelurile din străinătate ș i circuite
turistice, servici i de rent -a-car, croaziere pe mările și oceanele lumii, și multe
alte programe tematice.
 Turism de afaceri și evenimente

53 http://bucovina -travel.ro/turism/servicii/de -ce-bucovina -travel.html , accesat în martie 2017

48
 Alte servicii suplimentare: livrarea biletelor direct la sediul fi rmei, încheierea
de asigurări medicale pentru călătorii în străinătate.54
Agenția de turism Gentiana Travel , are sediul în mu nicipiul Câmpu lung Moldovenesc,
jud. Suceava.
Aceasta oferă :
 cazare la hoteluri din țară și străinătate
 pachete de servicii turistice pentru turiști individuali și grupuri
 circuite culturale
 sejururi și vacanț e exotice
 vacanț e pentru ski
 croaziere, concerte
 city break
 oferte speciale în staț iuni balneare
 tabere ș colare
 rezervare ș i emitere de bilete de avion
 servicii turistice la cerere55
2.4.3. Agenții de turism virtuale
Agentia de turism Koloss Travel este o agenție detailistă online. Aceasta oferă diferite
servic ii dintre care am menționat următoarele: oferte pentru diferite destinații, bilete de
avion, posibilitatea de închiriere a unei mașini. 56
HELLOBUCOVINA TRAVEL & TOURS este o agenție tour operatoare online care
face parte din European Tourism Association și Incoming Romania Association.57

54 http://dreamtravelagency.ro/despre -noi.html , accesat în martie 2017
55 http://www.gentianatravel.ro/despre_noi.html , accesat în martie 2017
56 https://kolosstravel.ro/ , accesat în martie 2017
57 https://hellobucovina.com , accesat în martie 2017

49
2.5 Sectorul organizațiilor la nivel de destinație
Din numărul total de organizații ( vezi anexa 3 ) am menționat următoarele:
Asociația pentru T urism Bucovina
Asociația a luat ființă la finele anului 2001 la inițiativa com ună a Camerei de Comerț
și Industrie a Județului Suceava, a biroului IBD -GTZ în România și cu sprijinul
Ministerului Turismului și a factorilor din administrația publică și a tuturor agenților
din turism.
Scopul asociației este promovarea și dezvoltarea tu rismului în Bucovina, iar dintre
obiectivele asociației amintim:
 elaborarea unei strategii privind promovarea și dezvoltarea turismului în
Bucovina;
 elaborarea unei baze de date cu obiectivele turistice din Bucovina;
 atragerea de programe și finanțări în vederea creșterii calității în turismul din
Bucovina;
 atragerea de programe care să sporească accesibilitatea turismului în Bucovina;
 organizarea de mese rotunde, seminarii, conferințe etc;
 elaborarea de studii și analize pe domeniile de interes turist ic;
 promovarea cooperării cu administrația centrală și locală;

50
 calificarea și perfecționarea personalului din turism58
Asociația de Ecoturism Țara Dornelor
Asociația de Ecoturism Țara Dornelor (AETD) a luat naștere din dorința de a promova
și sprijini pe cei care prin activitatea lor contribuie la dezvoltarea unui turism de calitate,
care oferă turiștilor o experiență autentică, în produsele turistice ale cărora sunt
integrate și promovate valorile și resursele locale și care dau dovadă de responsabilitat e
față de natura și valorile culturale tradiționale din Țara Dornelor.
Obiectivul general al AETD este cel de a sprijini o dezvoltare echilibrată și sustenabilă
a zonei Țara Dornelor prin intermediul unui turism responsabil și conștient față de
impactul ne gativ pe care îl poate avea asupra zonei, a unui turism ce contribuie la
dezvoltarea economică a zonei prin integrarea resurselor locale, a unui turism ce oferă
vizitatorilor o experiență autentică, centrată pe natura și civilizația locurilor, având
savoar ea, naturalețea, farmecul și tihna specifice vieții la munte în Țara Dornelor.
Scopul AETD este de a transforma Țara Dornelor în una dintre destinațiile ecoturistice
cele mai cunoscute și prețuite din Carpați, unde conservarea naturii și dezvoltarea
respon sabilă locală se îmbină armonios.59

58 http://seap.usv.ro/~carmenc/index.php/proiecte/11 -asociatia -pentru -turism -b-u-c-o-v-i-n-a, acc esat în
iunie 2017
59 http://taradornelor.ro/viziune/ , accesat în iunie 2017
Figura 2. 23 Site de prezentare a Asociației pentru Turism Bucovina
Sursa: http://www.bucovinaturism.ro/ , 2017

51

Figura 2. 24 Site de prezentare a Asociației de Ecoturism Țara Dornelor
Sursa: http://taradornelor.ro/ , 2017
Asociația DORNA EcoACTIV
Asociația DORNA EcoAC TIV a fost înființată în anul 2009 cu scopul de a se implica
activ în protejarea naturii și a mediului înconjurător, în promovarea și dezvoltarea
ecoturismului și în mod deosebit a turismului activ în Țara Dornelor.
Asociația administrează și Serviciul Pub lic de Promovare Turistică și Salvamont Dorna
Arini în cadrul căruia activează voluntar cinci din cei șapte membrii ai asociației.60

Figura 2. 25 Site de prezentare a Asociației DORNA EcoACTIV
Sursa : http://www.dornaecoactiv.ro/ , 2017

60 http://www.dornaecoactiv.ro/echipa.php , accesat în iunie 2017

52
Asociația Naționa lă de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) filiala
Suceava
Asociația este recunoscută pe plan național și internațional ca un lider în dezvoltarea
turismului rural românesc, fiind o organizație neguvernamentală, apolitică, membră a
Federației Europene De Turism Rural – EUROGITES. Asociația a fost înființată
în anul 1994 și are peste 3500 de membri (proprietari de pensiuni turistice și
agroturistice, agenții de turism, meșteri) în 100 0 localități, din 32 de județe.61

Figura 2. 26 Site de prezentare a Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural
Sursa: http://www.antrec.ro/ , 2017
În concluzie, după analiza cel or cinci sectoare ale industiri turismului existente în
județul Suceava putem afirma că:
 Zona se află într -o continuă dezvoltare
 Sectorul industriei ospitalitații cuprinde tipuri de unități cu grade diferite de
clasificare pentru a mulțumi și cel mai pret ențios turist
 Varietatea atracților și activităților care se pot desfășura în zonă fac ca aceasta
să atragă un număr mare de turiști care doresc să evadeze din cotidian

61 http://www.antrec.ro/ , accesat în iunie 2017

53
CAPITOLUL 3. ANALIZA CIRCUITELOR TURISTICE
REPREZENTATIVE PENTRU JUDEȚUL SUCEAVA
3.1. Circuite oferite de către agențiile de turism
Din numărul total de circuite am considerat ca fiind reprezentative următoarele:
3.1.1. CIRCUIT MOLDOVA ȘI MĂNĂSTIRILE PICTATE
Durată 5 zile, plecări Bucureș ti: 08.05.2017, 29.05.2017, 12.06.2017, 4.09.2017,
25.09.2017, 09.10.2017;
Preț pe persoană: de la 78 0 Lei
Circuit Moldova și Mănă stirile Pictate, transport cu autocarul 5 zile, cazare 4 nopti cu
demipensiune cazare la hotel 4* î n Gura Humorulu, vizităm mănă stirile din Nordul
Moldovei, plecare Bucureș ti.
Se vi zitează : Cheile Bicazului – Humulesti – Mănăstirile Neamțului – Muzeul Neculai
Popa – Mănă stirile Bucovinei – Marginea – Chilia lui Daniil Sihastru – Palat ul Cuza –
Castelul Sturdza – Iași – Hanul Ancuței, mănă stiri din Moldov a: Agapia, Neamt, Secu,
Moldov ița, Sucevița, Putna ș i Dragomirna.
Îmbarcare
 Ora 06:30 – Terminal Memento Bus – București, Șoseaua Orhideelor nr. 49 (În
spatele Autogării IDM, vis -à-vis de Magazinul IDM și de Gara Basarab)
 Autocarele/microbuzele transportatoare sunt moderne, echipate cu sistem
audio -video, aer condiționat, scaune rabatabile.
 Asezarea în autocar/microbuz va fi realizată de catre ghidul însoțitor conform
diagramelor de îmbarcare (în funcție de ordinea înscrierii turiștilor)
Ziua 1: Bucureș ti – Gura Humorului (aprox. 530 km )
 Ora 07:00 – Plecare din Bucureș ti dis-de-dimineață pe traseul Braș ov –
Miercurea Ciuc – Cheile Bicazului – Gura Humorului.
 Pregătiț i aparatele de fo tografiat pentru oprirea noastră la spec taculoasele Chei
ale Bicazului și Lacul Roș u.

54
 Sosire la hotel î n Gura Humorului pentru 4 nopț i.
Ziua 2: Humulești – Mănăstirile Neamțului – Târpeș ti (aprox. 180 km)
 În această zi avem ocazia de a descoperi ținutul Neamț .
 Ne oprim în Humuleș ti, la Muzeul Memorial Ion Creangă, o casuță veche
păstrată cu grija, în interioru l căreia domnește farmecul copilă riei celui mai
mare povestitor român, Ion Creangă .
 Continuă m cu unele dintre cele mai vechi și impunătoare mănăstiri din
Moldova: Agapia, Neamț ș i Secu.
 Încheiem ziua la un muzeu surprinzător, Muzeul Neculai Popa din Târpeș ti.
Ziua 3: Mănă stirile pictate – Marginea – Chilia Daniil Sihastru (220 km)
 O întreagă zi de tur ghi dat la cele mai spectaculoase mănă stiri pictate din
Bucovina: Moldovița, Sucevița, Putna ș i Dragomirna.
 Pe traseu ne oprim î n Mar ginea, la un atelier de ce ramică neagră , pen tru a vedea
ultimii olari tradiționali în acț iune.
 Turul de azi include ș i oprire la Chilia lui Daniil Sihastru din apropierea satului
Putna.
Ziua 4: Pala tul Cuza – Palatul Sturdza – Iași (aprox. 350 km)
 Vă invităm să participaț i la o excursie opț ională de o zi (extracost) pentru a
vizita Iașiul și două palate minunate din î mprejurimile sale.
 Începem turul c u Palatul Cuza de la Ruginoasa ș i Castelul Sturdza de la
Miclăușeni. Pe traseu ascultăm povești ș i legende interesante despre viața
marilor familii boierești din Moldova. Continuăm cu Iaș i.
 Tur extins de oraș, incluzând Palatul Culturii, Piaț a Unirii, Casa Dosoftei,
Biserica Tre i Ierarhi, Palatul Roznovanu, Mănăstirea Golia, Strada Lapuș neanu,
Biblioteca Central Universitară , Universitat ea Al. I. Cuza, Parcul Copou, Teiul
lui Eminescu, Bojd euca lui Creangă ș i multe altele.

55
 Alternativ, vă puteți relaxa și bucura de facilitățile hotelului sau puteți explora
stațiunea Gura Humorului pe cont propriu.
Ziua 5: Hanul Ancuței – Bucureș ti (aprox. 480 km)
 Dup micul dejun ne întreptăm către Mănă stirea Humor și Mănăstirea Voroneț ,
ambele monumente UNESCO.
 La prânz poposim la Hanul Ancuț ei, un simbol al Moldovei, unde găsim
bucataria tradițională moldovenească autentică. Aici îi plăcea marelui scriitor și
povestitor Mihail Sadoveanu să zăbovească la o c ană cu vin ș i, inspirat de
farmecul locului, a scris celebra carte Hanu Ancuț ei.
 Întorcere în București spre sfârș itul zilei.
Prețul include :
 Cazare: 4 nopți, loc în cameră la pensiune 3*/4* în Gura Humo rului;
 Masa: Demipensiune – mic dejun și cină + un pahar de apa și vin la masă;
 Vizite: conform descrierii
 Transport cu autocar/ microbuz modern, cu climatizare;
 Ghid însoțitor pentru întreaga perioadă
Prețul nu include :
 Asigurarea medicală de călătorie ș i asigurarea storno (nu sunt obligatorii, însa
vă recomandăm să le încheiați);
 Taxe și cheltuieli personale;
 Intrările la obiectivele turistice;
 Excursiile opționale;
 Iași și palatele Cuza și Strurdza: 20 euro / persoană;
 Timișoara: 20 euro/ persoană
Condi ții de plată :
Avans = 50% din valoarea totală la rezervare;
Restul de plata: 50% cu 30 zile înainte de plecare;

56
Plata se poate face în EURO sau în LEI.
Pentru plațile în LEI se percepe un comision de risc valutar de 2% +tva din valoarea
totală. 62
3.1.2. BUCOVINA – MOLDOVA – circuit autocar
Preț: de la 419 RON
Nu sunt incluse:
– Intrările la obiectivele turistice și serviciile de ghizi locali;
– Alte mese și excursiile optionale neincluse în program.
Ziua 1: BUCUREȘ TI – BUCOVINA.
Deplasare pe ruta București – Buză u – Focșani – Bacău – Roman -Tărgu Neamț (400
km).
Se vizitează : Casa Memorială Alexandru Vlahuță, Crama Girboiu (prezentare ș i
degustar e de vinuri), Mausoleul de la Mărășești (cel mai impunător din țară ).
Cazare și cina la Tărgu Neamț .
Ziua 2: TÂRGU NEAM Ț. Mic dejun. Deplasare î n zona Târgu Neamț (70 km).
Se vizitează : Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Neamț (cel mai mare și mai vechi
așeză mânt monarhal din Moldova), Cetatea Neamțului (construită la sfârș itul sec olului
al XIV -lea de Petru I Muș at, a fost fortificată în secolul al XV -lea de Ș tefan cel
Mare), Muzeul Memorial Ion Creangă -Humulesti. Cazare și cină la Târgu Neamț .
Ziua 3: TÂRGU NEAMȚ – VATRA DORNEI.
Mic deju n. Deplasare pe ruta Târgu Neamț – Gura Humorului – Marginea – Vatra
Dornei (230 km).
Se vizitează : Mănăstirea Voroneț (constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale
lui Ș tefan cel Mare), Ceramica Neagră Și Muzeul Etnografic De La
Marginea, Mănăstirea Sucevița (legenda spune că o femeie a adus cu carul ei tras de

62 http://www.euroteamtravel.ro/tours/circuit -moldova -si-manastirile -pictate -5-zile/ , accesat în martie
2017

57
bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcț ii), Mănăstirea
Moldovița (una dintre cele mai vechi așeză ri monahale) , Muzeul Ouălor
Încondeiate (oua încondeiate din zonă, cât și ouă î ncondeiate din alte țări, vom găsi și
alte ouă rare: de emu, nandu, tinam u, ou de broască țestoasă, de crocodil, struț, fazan,
prepeliță.
Cazare ș i cină la Vatra Dornei.
Ziua 4 : VATRA DORNEI.
Mic dejun.
Se vizitează :
Muzeul Etnografic al Bucovinei, Vatra Dornei – Plimbare prin parcul natural din
centrul stațiunii , urcare cu telescaunul (până la cota 1.300 m, de unde se admiră toată
depresiunea Dornelor, c u Munții Rodnei și Că limani) .
Cazare și cină la Vatra Dornei.
Ziua 5: BUCOVINA – BUCUREȘ TI. Mic dejun. Plecare cu autocarul pe traseul Vatra
Dorne i – Bicaz -Miercurea Ciuc – Brașov – Bucureș ti (540 km).
Se vizitează : Lacul Izvorul Muntelui (cel mai mare la c artificial amenajat pe râurile
interioare din Româ nia), Cheile Bicazului (au fost formate de râul Bicaz și fac legătura
între Transilvania ș i Moldova), Lacul Roșu (este c el mai mare lac natural montan din
România, lac de baraj natural format în 1837). Sos ire în București î n jurul orei 21.00.
63
3.1.3. BUCOVINA, MARAMUREȘ ȘI TRANSILVANIA
Transport: Autocar
Durată : 6 Zile
Data de plecare: 15 -08-2017
Preț: de la 799 lei

63 http://www.medeeatour.ro/CIRCUITE -ROMANIA –-BUCOVINA –MOLDOVA –circuit -autocar
accesat în martie 2017

58
Descriere
Itinerariu: București – Piatra Neamț – Suceava – Gura Humorului – Borșa – Sighetu
Marmaț iei – Baia Mare – Cluj Napoc a – Alba Iulia – Sibiu – Bucureș ti
Servicii incluse :
• Transport autocar;
• 5 nopț i cazare cu mic dejun, co nform program pensiune / hotel în f uncție de mă rimea
grupului;
• Vizite: Mănăstirile Agapia, Vărătec, Voroneț, Humor, Bârsana, Biserica din Budeș ti-
Josani, Cimitirul Vesel, Cluj Napoca, Alba Iulia, Sibiu.
• Însoitor de grup din partea agenț iei.
Servicii neincluse :
• Taxele de intrare la obiectivele turistice incluse î n program;
• Plimbarea cu mocăniț a (aprox 55 lei/pers);
• Locuri preferenț iale autocar (primele 3 banchete) 20 LEI/pers.
Ziua 1: BUCUREȘTI – PIATRA NEAMȚ – SUCEAVA
Întâlnire la ora 05.00 î n parcarea ACADEMIEI MILITARE ROMÂNE (U niversitatea
Națională de Apă rare Carol I), plec are ora 05.30 pe traseul București – Bacău – Piatra
Neamț – Suceava.
În drumul n ostru spre Suceava vom vizita:
Mănă stirea Agapia – una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România. Așezată
pe valea pâ râului Agapia – Topolița, la poalele culmii Măgura, Mănăstirea Agapia este
singura așezare monahală ortodoxă din România care poartă numele de “dragoste
creștină”, provenind din grecescul “agapis” după numele pustnicului Agape,
întemeietorul monahismului î n această zonă în secolul XIV. Aici trăiesc aproximativ
340 de măicuțe, din care 100 în obștea mănăstirii, iar celelalte în satul monahal. În jurul
mănăstirii sunt 140 de case vechi de 100 -200 ani, trecute și ele pe lista monumentelor

59
istorice. Dintre aces tea, casa memorială "Alexandru Vlahuță", datând din 1885 a fost
transformată în muzeu memorial în anul 1966.
Foarte aproape de Agapia se afla si Manastirea Varatec – construita în 1808 -1812 din
piatră de râu în forma de cruce cu ziduri foarte groase și, ca element specific, acoperișul
celor două turle cilindrice – în forma de clopot. Este, fară îndoială , unul dintre cele mai
cunoscute ș i mai vizitate monumente ale județului Neamț .
În cursul serii sosire și cazare î n Suc eava.
Ziua 2 : SUCEAVA – GURA HUMORUL UI – BORȘ A
Mic dejun. Plecăm spre Gura Humorului zona î n care vom admira Bisericile pictate ale
Mănăstirilor Voroneț ș i Humor .
Mănăstirea Voroneț – este una dintre cele mai vestite ctitorii ale Sfântului Voievod
Ștefan cel Mare, domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. Înălțată, din 26 mai până în
14 septembrie 1488, Mănăstirea Voroneț are hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista UNESCO a patrimoniului cultural
mondial. Culoarea predominantă a frescelor est e inconfundabilul "albastru de Voroneț",
considerat de specialiștii în arte plastice ca unic în lume și comparat cu roșul lui Rubens
sau verdele lui Veronese.
Mănăstirea Humor – Biserica mănăstirii Humor se numară , alaturi de bisericile de la
Voroneț, Mol dovița, Sucevița ș i Arbor e, printre cele cinci ctitorii împodobite atăt la
interior, cât ș i la exterior cu fresc e bizantine, care le fac unice în lumea ortodoxă .
În cursul serii sosire și cazare în Borș a.
Ziua 3 : BORȘA – Plimbare cu mocanița – SIGHETU MAR AMAȚ IEI
Mic dejun. Deplasare spre Sighetu Marmației cu o oprire la Vișeul de Sus unde vom
face o călătorie cu mocănița pe să lbatica Vale a Vaserului.
Valea Vaserului, care măsoară 50 km din Vișeu de Sus până la stația terminală Comanu,
nu se poate compar a cu nicio altă vale din Carpați. Ea cuprinde o zonă împădurită
enormă, care până la taberele muncitorilor nu este locuită și singura cale de acces o
reprezintă calea ferată forestieră. Ca și zonă ce face parte din Parcul Natural „Munții
Maramureșului“, Va lea Vaserului se află sub protecție europeană, utilizarea ei

60
forestieră este însă permisă; obligațiile ecologice asigură faptul că pădurea va fi
conservată la capaci tatea ei actuală. Seara sosire și cazare î n Sighetu Marmaț iei.
Ziua 4 : SIGHETU MARAMAȚIEI – SĂPÂNȚA – BÂRSANA – BAIA MARE
Mic dejun. Plecăm spre Săpânța unde vizităm Cimitirul Vesel – o renumită atracție
turistică din inima Maramureșului. Cimitirul datează de la mijlocul anilor 1930 și este
creaț ia artistului popular Sta n Ion Pătraș, sculptor, p ictor și poet în acelaș i timp.
Creativit atea lui Pătraș a scos la iveală această monumentală și renumită operă de artă .
Mai bine de 50 de ani artistul a creat sute de cruci din lemn inscriptate în stilul să u
caracteristic.
De aici plecăm cu “voie bună” sp re următorul nostru obiectiv turistic și Monument
UNESCO – Mănăstirea Bârsana unde parcă timpul stă în loc de 600 de ani . Această
mănă stire a fost construită de localnici doar din lemn iar in interior, pictura a fost
realizată în stilul de acum 600 de ani , de când datează istoric mănăstirea, numele
sfinților sau a scenelor din Biblie fiind scrise în alfabetul chirilic. Biserica din cadrul
complexului din lemn a fost declarată monument istoric, un așezământ de mare atracție
și pelerinaj al Maramureșului. Di ncolo de peisajul de poveste în care este amplasată
mănăstirea , locul te conectează la o altă geografie, mult mai profundă, și anume aceea
a sufletelor.
După reculegere plecăm spre frumoasa Biserică de lemn din B udești -Josani inclusă ș i
ea pe lista patri moniului mondial al UNESCO în decembrie 1999. Biserica face parte
din grupul bisericilor de mari dimensiuni, cu acoperișul în două trepte. Turla este
flancată la bază de 4 turnulețe, semn că satul avea un sfat al bătrânilor, cu drept de
judecată. Interioru l Bisericii fost pictat în 1762 de zugravul Alexandru Pon ehalski. În
interior se pastrază o parte din zalele lui Pintea Viteaz ul, haiduc legendar al
Maramureșului care se zice că și -a lăsat el însusi în grija bisericii camasa de zale si
coiful, dupa lupta contra tatarilor. Seara sosire și cazare în Baia Mare.
Ziua 5 : BAIA MARE – CLUJ NAPOCA – ALBA IULIA
După micul dejun plecă m spre Cl uj-Napoca unde vom face o vizită a centrului istoric :
Biserica Gotică Sf. Mihail, statuia lui Matei Corvin, statuia lui Avra m Iancu, Teatrul
Național, casa lui Matei Corvin, Palatul Banffy, Catedrala M itropolitană si celebra
strada în oglindă – Iuliu Maniu. Părăsim orașul și ne continuă m drumul spre Alba Iulia

61
unde vizităm “Inima Oraș ului” – Cetatea Alba Iulia. Cetatea are form ă de stea cu 7
colțuri, inventată de Marechal Vauban, inginer al Reg elui Ludovic al XIV -lea al
Franței. Zidurile cetății au laț imea de 3 metri, iar bastioanele au formă de săgeată,
acestea formând, de fapt, vâ rfurile stelei. Șapte porți ornamentale permite au inițial
accesul în curțile interioare.Seara sosire și cazare în zona Alba Iulia .
Ziua 6: ALBA IULIA – SIBIU – BUCUREȘ TI
După micul dejun ne continuăm drumul spre București unde vom în cheia acest
itinerariu nu înainte să ne oprim în orașul Sibiu. Vizita orașului o î ncepem din
Bulevardul comercial și pietonal Bălcescu către Piața Mare, vom admira Primă ria din
Sibiu, Palatul Brukental – primul muzeu de pe teritoriul României, Catedrala Catolică
si Turnul cu ceas. Ne continuăm turul pietonal către Piața Mic a, Podul minciunilor și
Piața Huet cu Catedrala Evanghelică .
Sosire în București, în cursul serii, în funcț ie de trafic.64
3.2. Analiza circuitelor oferite
În paginile precedente am prezentat principale circuite oferite de agenții care au ca și
destinație j udețul Suceava. Analizănd informațiile putem observa:
 Majoritatea circuitelor care au ca și destinatie Moldova pornesc din București
 Traseul propus se axează în mare parte pe turismul religios lăsând în umbră
celelalte obiective turistice
 La unele circuit e nu sunt prezentate unitațile de cazare și de alimentație publică
fiind un dezavantaj pentru turiști deoarece aceștea nu își pot face o părere despre
serviciile oferite
 Circuitele propuse au în mare parte același itinerariu de unde reese că
majoritatea ag ențiilor nu se străduiesc să ofere ceva nou pe piată punând la
dispoziția turiștilor servicii cu diferențe minore față de concurență

64https://www.helloholidays.ro/oferte/Circuite/Romania/Bucovina, -Maramures -si
Transilvania_11_91501_LOCAL_sid0 , accesat în mai 2017

62
 Consider ca circuitele se adresează mai mult persoanelor mai în vârstă deoarece
acestea nu au nici un element care să treze ască interesul și celor mai tineri.
După analiza realizată consider că ofertele de pe piață nu valorifică adevărata valoare a
județului Suceava. Această zonă oferă o pal eta mult mai largă de resurse ca re sunt
adevărate comori și e păcat să nu fie arătate ș i altora. Chiar dacă imagine a de ansamblu
a acestei regiuni se învârte în jurul lăcașelor de cult, acest lucru trebuie schimbat
deoarece poate oferi mai mult.

63
CAPITOLUL 4. CIRCUIT PROPUS PENTRU VARA A NULUI 2017
CARE SĂ VALORIFICE TI CHETEL E DE VACANȚĂ
4.1. Prezentare circuit
Circuitul se desfășoară în perioada 10 -17 august și este conceput pentru un grup de
patru persoane bugetare. Transportul se realizează cu mașina proprie. Prețul are o
valoare de 1450 lei încadrându -se în valoarea tiche telor de vacanță care vor fi acordate
de la 1 iulie 2017 ( vezi Anexa 4). Cele mai multe informații despre zona vizitată le –
am găsit online pe diferite site -uri de prezentare cum ar fi:
http://www.vatra -dornei.info/obiective -turistice/obiective -turistice.html
http://www.turism -suceava.ro/index.php

http://www.viziteazaneamt.ro/category/obiective -turistice/
http://www.visitborsec.ro/ro/Descopera/atractii -turistice.html

Pentru a nu întâmpina pro bleme în parc urgerea traseului vom apela la Google Maps.

64
4.2. Prezentarea programului și a obiectivelor turistice
Traseu: Cluj -Napoca – Bistrița -Năsăud – Vatra Dornei – Suceava – Neamț – Harghita –
Mureș – Cluj -Napoca

Ziua 1
9:00- Plecare din Cluj din parcarea Expo Transil vania
9:30- Vizitarea Castelului Bánffy din Bonțida
10:20 – Plecare spre Bistrița
11:00 – Pauză de poze
12:20 – Vizitare Turnul Dogarilor din Bistrița
13:00 – Servire prânz la Crama Veche
14:30 – Plecare spre Vatra Dornei
15:00 – Pauză în Josenii Bîrgăului
15:20 -Vizitare Centrul de ceramică roșie din satul Mijlocenii Bârgăului
17:00 – Cazare la Pensiunea Dana
18:00 – Plimbarea parc Vatra Dornei
20:00 – Servire cină la Casa Bucovineană

65

Denumire obiectiv turistic Descriere obiectiv turistic
Castelul Bánffy d in Bonțida Castelul
Bánffy de la
Bontida este
un ansamblu
arhitectonic
construit de
familia
Bánffy în comuna Bonțida, județul Cluj. Nucleul
complexului de edificii este renascentist, extinderile
ulterioare au fost facute in secolul al XVIII -lea in stil
baroc, iar in secolul
al XIX -lea in stil romantic (inclusiv galeria neogotica
de la 1890). 65
Turnul Dogarilor din Bistrița Turnul este
situat în zona
centrală a
Bistriței și are
o înalțime de
25 de metri.
Este construit
pe trei nivele, cele superioare fiin d împărțite în două
încaperi printr -un perete desparțitor și prevazute cu
ferestre. În prezent, adăposteste o colecție interesantă
de aproximativ 700 de păpusi și măști care stau sub
semnătura baronului Alexandru Misiuga.66

65 https://cluj.com/locatii/castelul -banffy -bontida/ , accesat în mai 2017
66 http://www.cesavezi.ro /obiective -turistice/1 -cetati -si-castele/661 -turnul -dogarilor -din-
bistri%C8%9Ba , accesat în mai 2017

66
Centrul de ceramică roșie din sa tul
Mijlocenii Bârgăului
Centrul de
olarit se află
situat într -o
gospodarie
țărănească,
adică în acel loc în care era practicat acest mestesug și
în antichitate.
Procedeul și tehnica realizării acestui tip unic de
ceramică s -a transmis și se mai transmi te înca din tată
în fiu. Ca orice lucru deosebit, și ceramica de aici se
obtine dintr -un lut special săpat manual doar dintr -un
singur loc de la 10 metri adâncime după care este adus
în atelier și prelucrat cu diverse intrumente.67
Parc Vatra Dornei Parcul
Vatra
Dornei
este un
mijloc de
relaxare
atât pentru adulți căt și pentru copii, iar ververițele
reprezintă principala atracție.
Principalele puncte de interes aflate în incinta parcului
sunt: Catedrala Sfânta Treime, Pavilionul japonez,
Clădirea Izvor ului Sentinelei.68

67 http://seky.ro/atractii/centrul -de-ceramica -rosie , accesat în mai 2017
68 http://www.vatra -dornei.info/agrement/parcul -din-statiune.html , accesat în mai 2017

67
Ziua 2
9:30- Servire mic dejun
11:00- Vizitarea Muzeului Etnografic
12:00- Paintball în Dorna Arini
14:30- Servire prânz la Restaurant Lordinu
16:30- Plecare spre Muzeul Național al Ouălor Încondeiate din Ciocănești
17:20 – Vizitare muzeu
19:00 – Plecare spre Vama
21:00- Cazare la Pensiunea Bucovina Lodge
22:00 – Servire cină

Denumire obiectiv turistic Descriere obiectiv turistic
Muzeul Etnografic Muzeul se află
în fosta clădire
a Primăriei
orașului
construită în
1897 și
declarată
monument istoric.
Aici vei găsi o expoziție permanentă ce oferă o imagine
retrospectivă și completă asupra civilizației tradiționale
din zona Bucovinei și din Vatra Dornei, abordând toate
domenii le și genurile creației populare. Sunt înfățișate
elemente arhitecturale tradiționale, ceramică, țesături de

68
interior, portul popular, datinile și obiceiurile din
această zonă, obiceiuri de nuntă.69
Muzeul Național al Ouălor
Încondeiate din Ciocănești Muzeul
Național al
Ouălor
Încondeiate
din
Ciocănești a
fost deschis
în 2005, după cea de -a doua ediție a Festivalului
Național a Ouălor Încondeiate. Colecțiile cuprind peste
2000 de ouă închistrite de artizani locali, dar și ouă
premiate la edițiile anterioar e ale festivalului, lucrate în
diferite tehnici. Alături de acestea, vizitatorul mai
regăsește războiul de țesut și țesături diverse, obiecte de
uz casnic din lemn, ceramică, inventar pastoral, unelte
de fierărie, inventar de plutași, o machetă cu o plută,
fotografii, icoane pictate și costume populare din
zonă.70

69 http://www.cesavezi.ro/obiective -turistice/2 -institutii -de-cultura/276 -muzeul -etnografic -din-vatra –
dornei , accesat în mai 2017
70 http://www.turism -suceava.ro/index.php/turism/muzee/81 -muzeul -national -al-oualor -incondeiate ,
accesat în mai 2017

69
Ziua 3
9:00- Servire mic dejun
10:00- Vizitare Muzeul Oului Vama
12:00 – Vizitare Mănăstirea Voroneț
13:00- Servire prânz la Restaurantul Hilde's Residence
15:00- Plecare spre Complex Agre ment Cacica
15:40- Relaxare complex
20:00- Plecare spre Suceava
21:00- Cazare la Pensiunea Agroturistică Floare de Câmp
20:30- Servire cină la Restaurant Corduș
22:00 – Ieșit în oraș

Denumire obiectiv
Muzeul Oului (Vama) Muzeul este
un important
obiect iv
pentru a
descoperii
tradițiile
zonei, a
meșteșugului încondeierii ouălor, care a făcut înconjurul
lumii. În cadrul acestui atelier turiștii pot lucra alături de
Letiția Orșivschi, care le va explica și semnificațiile
simbolurilor.
Muzeul Oului Vama cup rinde o colecție de peste 3.000 de
ouă din toată lumea, lucrate în tehnici diferite, pe diferite

70
tipuri de suport (coajă de ou, lemn, ceramică, porțelan,
piatră, sticlă), pe care Letiția Orșivschi , artist internațional,
le-a adunat în 12 ani de participăr i la expoziții si saloane
internaționale. În cele 22 vitrine, ouăle sunt organizate pe
două secțiuni: Ouă din Bucovina și Ouă din toată lumea. 71
Mănăstirea Voroneț Mănăstirea
Voroneț este
socotită "Capela
Sixtină a
Orientului" pentru
marea frescă de pe
fațada de vest, numită "Judecata de apoi". De asemenea
"albastrul de Voroneț" este considerat de specialiști ca unic
în lume și cunoscut ca roșul lui Rubes sau verdele lui
Veronese.72
Complex Agrement
Cacica Aflat în comuna Cacica, la 38 km de Suceava, ch iar lângă
Sanctuarul Marian „Adormirea Maicii Domnului” și
Salina Cacica, în spatele unui mic restaurant, Complex
Agrement Cacica oferă distracție, relaxare și tratament cu
aerosoli salini și apă sărată la cel mai înalt standard de
calitate.
La exterior di spune de tobogane cu apă și o piscină de
aterizare , plajă cu șezlonguri și umbrele, terasă, complex
de joacă și nisip pentru copii, iar la interior oferă : piscină

71 http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective -turistice/muzee/muzeul -oului -vama/ , accesat în mai 2017
72 http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/mitropolia -moldovei -bucovinei /manastirea -voronet –
68091.html , accesat în mai 2017

71
cu apă sărată, piscină cu apă dulce cu o ciupercă și o
cascadă, piscină cu apă dulce pentru copii, două jacuzzi cu
apă dulce, saună uscată, saună semiumedă, salon de masaj,
salină de suprafață, sală de fitness, spațiu de joacă pentru
copii, biliard, tenis de masă, minigolf, air hockey table,
foosball table, cărți, rummy, șah . 73

Ziua 4
10:00 – Servire mic dejun
11:00 – Plecare spre Fălticeni
11:30 – Vizitare Muzeul Apelor „ Mihai Băcescu „
12:30 – Vizitare Biserica Sf. Ioachim și Ana din Boroaia
13:30 – Servire prânz la Restaurant Afroditti
14:40 – Plecare spre Târgul Neamț
15:20 – Vizitare Cetatea Nea mț
17:00 – Vizitare Muzeul Memorial „Ion Creangă”
18:00 – Cazare la Pensiunea Cassandra
19:00 – Servire cină
21:00 – Vizitare ora ș

73 http://complexagrementcacica.ro/despre/ , accesat în mai 2017

72
Denumire obiectiv Descriere obiectiv
Muzeul Apelor „Mihai Băcescu„
Muzeul Apelor „Mihai Băcescu„, a fost
organizat în perio ada 1980 -1982 și inaugurat la
17 august 1982, la inițiativa și sub îndrumarea
academicianului Mihai Băcescu și a doamnei
profesor dr. Ileana Crăciun. Este singurul
muzeu din țară cu o tematică despre viața din
apele terestre și din mările și oceanele lumii ,
fiind dotat cu peste 750 de piese valoroase
aduse din expedițiile academicianului în
mările și oceanele lumii, câteva pot fi
considerate de excepție: bureți de mare, corali,
scoici producătoare de perle, calmari, homari,
stele și arici de mare, sturioni, șerpi veninoși,
broaște țestoase, crocodili, alături de un
însemnat număr de lucrări din cele peste 480
publicate.74

74 https://muzeulapelor.wordpres s.com/ , accesat în mai 2017

73
Biserica Sf. Ioachim și Ana din
Boroaia
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia este un
lăcaș de cult ortodox construit în perioada
1969 -1970 în satul Boroaia (județul Suceava).
Ctitorii acestei biserici sunt preoții Ilarion și
Alexandru Argatu. Pe lângă hramul "Sfinții
Părinții Ioachim și Ana", biserica are și hramul
"Înălțarea Domnului".75
Cetatea Neamț
Cetatea Neamț sau Cetatea Neamțului este o
cetate medievală din Moldova situată în
apropierea orasului Târgu Neamț și la
aproximativ 46 km de orasul Piatra Neamț.
Aflată aproape de vârful ce l mai înalt al Culmii
Pleșului, cetatea face parte din categoria
monumentelor medievale de valoare
exceptională din România.76

75 https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sfin%C8%9Bilor_P%C4%83rin%C8%9Bi_din_Boroaia
,accesat în mai 2017
76 http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/23/cetatea -neamt/ , accesat în mai 2017

74
Muzeul Memorial „Ion Creangă”

Muzeul Memorial „Ion Creangă” funcționează
în vechea casă a familiei scriitorului de la
Humulești, jud. Neamț. Încă de la înființarea
acestei instituții, scop ul său a fost unul dublu:
promovarea vieții și operei autorului, în special
a capodoperei Amintiri din copilărie, prin
expoziția foto -documentară care îmbracă
pereții din spațiile de la intrare și prin ghidajul
care este oferit turiștilor; semnalarea valo rii
etnografice a locuinței și anexelor (magazii,
grajduri, șoproane), care oferă indicii în
privința stilului de viață, al ocupațiilor
tradiționale și meșteșugurilor țăranilor români
în secolul al XIX -lea.77

77 http://mmich.muzeu -neamt.ro/ , accesat în mai 2017

75
Ziua 5
9:00- Servire mic dejun
10:00 – Vizitarea Rezervației de zimbri Dragoș Vodă
11:30 – Plecare spre Durău
13:00 – Servire prânz la Casa Pelerinul
14:30 – Urcare spre Cascada Duruitoare
20:00 – Cazare în Campingul Leon
21.00 – Servire cină la Casa Pelerinul

Denumire obiectiv Descriere obiectiv
Rezervația de zimbri Dragoș Vodă

Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș
Vodă, a fost înființată în anul 1968. Primii trei
zimbri au fost aduși aici, în anul 1970, din
Polonia. În anul 1974, s -au născut un mascul și
o femelă. Rezervația de Zimbri D ragoș Vodă,
actualmente Grădina Zoologică Dragoș Vodă,
una dintre cele patru arii protejate incluse în
Parcul Natural Vânători -Neamț, se întinde pe
aproximativ 11.500 ha. 78

78 http://www.viziteazaneamt.ro/2015/02/26/rezervatia -de-zimbri -dragos -voda -judetul -neamt/ , accesat
în mai 2017

76
Cascada Duruitoare
Situată
în
Masivul
Ceahlău,
în
punctul
numit
Duruitoarea afl at la o altitudine de 1270 m,
Cascada Duruitoarea este formată pe Pârâul
Rupturii care izvorăște din golul alpin și se
varsă în Valea Schitului și apoi în Lacul Bicaz.
Cascada Duruitoarea are o cădere
impresionantă de apă de 25 -30 m înalțime.
Una dintre c ele mai vizitate atracții turistice
din Parcul Național Ceahlău, Cascada
Duruitoarea este accesibilă pe traseul cu cruce
rosie care coboară de la cabana Dochia spre
stațiunea Durău, traseu cu o lungime de 7, 5
km, diferență de nivel de 950m, durata de
parcurgere de 4h -5h și grad mediu de
dificultate.79

79 http://www.turistinfo.ro/durau/obiectiv -turistic -cascada_duruitoarea -i1561.html , accesat în mai 2017

77
Ziua 6
9:00- Servire mic dejun
10:00 – Plecare spre Borsec
11:30 – Vizitare Peștera de Gheață și Grota Urșilor
14:00 – Servire prânz
15:30 – Vizitare Poiana Zânelor
16:30 – Plecare spre Reghin
18:30 – Cazare l a Pensiunea Blanca
20:00 – Servire cină la Restaurant Intim
22:00-Vizitare oraș
Denumire obiectiv Descriere obiectiv
Peștera de Gheață și Grota
Urșilor Peștera de Gheață
este situată în Munți
Gurghiului. În
apropierea ei se mai
afla inca o mica
peșteră, G rota
Urșilor. Aceste două
peșteri sunt
poziționate în parcul
aflat la marginea
stațiunii Borsec. Ele
se afla o distanță de zece minute una de cealaltă,
accesul spre ele putându -se face pe un traseu turistic
marcat ca re pleaca din capătul statiuni.
Peșteril e nu sunt mari, Grota Urșilor având mai mult
aspectul unui canion care se continuă într -o grotă.

78
Accesul în ele se poate face nefiind necesar
echipament special. În Peștera de Gheață
spectaculoase sunt formațiunile din gheață formate
prin scurgerea apei pr in fisurile din pereți. Se
recomandă totuși atenție la parcurgerea ei mai ales
datorită pericolului de alunecare pe gheață. 80
Poiana Zânelor Poiana
Zânelor este
un anasamblu
de izvoare
minerale
amenajate sub
formă de
bazine în aer liber cu garderobă și p uncte de repaos,
folosite în principal în cură externă.
Din an în an, numărul turiștilor care vizitează aceste
băi este în creștere, dar și localnicii folosesc aceste
ape minerale pentru diferite tratamente.
Tot în poiana Zânelor sunt puncte de belvedere și
locații de picnic sau plajă.81

80 http://experience -romania.ro/Pestera_cu_Gheata_din_Bo rsec, accesat în mai 2017
81 http://www.visitborsec.ro/ro/Baie -traditionala -Borsec/Baia -Traditionala -Din-Poiana -Zanelor -u25206.html ,
accesat în mai 2017

79
Ziua 7
9:00- Sevire mic dejun
10:30 – Vizitarea Muzeului Etnografic Reghin
12:00 – Plecare spre Cluj -Napoca
13:00 – Servire prânz
15:00 – Ajungem la Cluj -Napoca
Denumire obiectiv Descriere obiectiv
Muzeul Etnografic din Reghin Muzeul
Etnografic din
Reghin
dispune de un
patrimoniu
bogat
științific
grupat în 47 de colecții de etnografie, artă populară,
creație artistică și colecții de arhivă. Instituția și -a
deschis porțile la 1 ianuarie 1960, fiind înființat de
muzeograf ul și cercetătorul Anton Badea.
Muzeul, deși se întinde doar pe o suprafață de 1
hectar, fiind un muzeu mic în comparație cu alte
muzee din țară, adăpostește o zestre valoroasă,
motiv pentru care Muzeul Etnografic Reghin este,
încă de la înființare, membru în Asociația Muzeelor
din Aer Liber, care numără doar 16 muzee la nivel
național.82

82 http://online.reghinulnostru.ro/articole/magazin/muzeul -etnografic -din-reghin -membru -in-asociatia –
muzeelor -din-aer-liber.html , accesat în mai 2017

80
4.3. Prezentarea infrastucturii turistice
Pentru a ne găsi cazare am apelat la booking.com unde am selecta perioada dorita și
numărul de persoane iar în funcție de părer ile exprimate și de notele acordate am ales
unitătile.
În prima zi am ales să
ne cazăm la Pensiunea
Dana.
Pensiunea Dana este
poziționtă în Vatra
Dornei și oferă acces
gratuit la internet WiFi
și camere cu balcon
care au vedere la
munte. La 700 de metri
de unitatea de cazare
se află un parc și Gara
Vatra Dornei.
Toate camerele dispun de TV cu ecran plat cu canale prin cablu. Baia privată include
duș și articole de toaletă gratuite.
Pensiunea Dana are recepție cu program nonstop, o grădină cu facilități de grătar și o
terasă. Printre alte facilități disponibile se numără un lounge comun. Proprietatea
asigură parcare gratuită. Prețul unei camere duble cu balcon este de 246 lei.83

83 https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea -dana.ro.html?aid=319855;label=pensiunea -dana , accesat în mai
2017
Figura 4. 27 Pensiunea Dana
Sursa: www.booking.com/hotel/ro/pensiunea -dana.ro.html , 2017

81
În cea de -a doua zi ne –
am cazat la Pensiunea
Bucovina Lodge .
Aceasta e ste
clasificată cu 4 stele și
oferă: camere cu
televizor prin cablu și
balcon, terasă, piscină
și wellness, organizează
și drumeții .
Pentru a destinde atmosfera pensiunea organizează seara evenimente în gradina proprie
cu muzică și dansuri românești. 84
În cea de -a treia zi ne -am cazat la Pensiunea
Agroturistică Floare de Câmp.
Aflată la aproximativ 5 minute de mers cu
mașina de Suceava și la 8 km de Cetatea
Sucevei, Pensiunea Agroturistică Floare de
Câmp întâmpină oaspeții într -o zonă liniștită,
aproape de oraș. Accesul la conexiunea WiFi
este g ratuit în întreaga proprietate.
Toate camerele de la Pensiunea Agroturistică
Floare de Câmp dispun de decor floral și includ
TV cu ecran plat cu canale prin cablu. Anumite
unități includ zonă de relaxare pentru conf ortul
oaspeților, iar f iecare cameră are baie privată.
Oaspeții beneficiază de acces la o bucătărie
utilată complet, cu ceai, cafea și apă minerală
carbogaz oasă și plată din partea casei.

84 https://www.booking.com/hotel/ro/bucovina -lodge.ro.html , accesat în mai 2017
Figura 4. 28 Vedere Pensiunea Bucovina Lodge
Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/bucovina -lodge.ro.html , 2017
Figura 4. 29 Exterior pensiune
Sursa:
https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea
-agroturistica -floare -de-camp.ro.html , 2017

82
Facilitățile proprietății includ grătar și terasă la soare. Prețul u nei camere duble este de
214 lei. 85
Pentru ziua a patra am ales ca și loc de cazare Pensiunea Cassandr a. Aceasta este situată
în Tâ rgu Neamț, la 3 km de Cetatea Neamț, și oferă un restaurant, un bar și WiFi gratuit
în toate zonele. Oaspeții au la dispoziți e și o parcare privată.
Toate camerele de la Pensiunea Cassandra au balcon cu vedere la grădină, TV prin
cablu, zonă de relaxare și baie
privată cu duș, papuci și
articole de toaletă gratuite.
La Pensiunea Cassandra,
oaspeții vor găsi o recepție
deschisă nonstop, o grădină și
facilități de grătar. Printre alte
facilități oferite se numără un
loc de joacă pentru copii.
Proprietatea este la 30 de metri
de cele mai apropiate
magazine și la 150 de metri de
cea mai apropiat ă stație de autobuz. Gara din Tâ rgu N eamț este la 500 de metri. Casa
Memorială Ion Creangă se află la 2 km. Prețul unei camere duble pe o noapte de cazare
este de 114 lei.86

85 https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea -agroturistica -floare -de-camp.ro.html , accesat în mai
2017
86 https://www.booking.com/hotel/ro/pe nsiunea -cassandra.ro.html?aid=319855;label=pensiunea –
cassandra , accesat în mai 2017
Figure 4. 30 Exterior
Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea –
cassandra.ro.html , 2017

83
În cea de -a cincea zi ne -am
cazat la Campingul Leon.
Am ales o căsuță care costă
65 lei per noapte.87

Ultima zi de cazare am
petrecut -o la Pensiunea
Blanca.
Amplasată în centrul orașului
Reghin, Pensiunea Blanca
oferă cazare și un restaurant à
la carte, acces gratuit la
internet Wi -Fi și parcare
privată gratuită.
Camerele au TV prin cablu și
baie cu duș și arti cole de toaletă gratuite, iar unele camere oferă, de asemenea, frigider.
La cerere se oferă un uscător de păr, disponibil la recepție.
Oaspeții pot lua masa la restaurantul proprietății Pensiunea Blanca și se pot relaxa la
bar sau pe terasa în aer liber, u nde sunt oferite facilități de grătar.
La 50 de metri de proprietate se află o stație de autobuz, iar gara este situată la 1,5 km.
Parcul central se află la 200 de metri, iar Muzeul Etnografic se află la un km. Prețul
unei camere duble este de 128 lei.88

87 http://www.campingdurau.ro/tarife.html , accesat în mai 2017
88 https://www.booking.com/hotel/ro/blanca.ro.html , accesat în mai 2017
Figura 4. 31 Exterior camping
Sursa: http://www.campingdurau.ro/ , 2017
Figura 4. 32 Exterior pensiune
Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/blanca.ro.html , 2017

84
4.4. Prezen tarea unităților de alimentație
Crama Veche vă
oferă posibilitatea de a
regăsi lumea tihnită și
așezată a satului
românesc.
Lemnul, p iatra și lutul au
menirea să aducă aproape
atmosfera secolelor
trecute care prinde viață
prin frumusețea portului popular și a meșteșugurilor care s -au păstrat în timp.
Poposind la această locatie veți trezi emoția întâlnirii cu muzica și meșteșugurile
tradiționale, dar și plăcerea de a savura mâncă rurile și băuturile specifice regiunii.89

Restaurantul “Casa Bucovineană” oferă un sortiment bogat de preparate tradiționale
(ciorbă de burtă și rădăuțeană,
tochitură moldovenească cu
mămăliguță, sărmăluțe cu
smântână, păstrăv afumat în
cobza etc.) sau specialitățile
casei: tocană măcelărească,
ciorbă cu afumătură "Casa
Bucovineană", precum și un
bogat sortiment de băuturi din
care nu lipsesc vinurile de casă
și țuica. Restaurantul dispune
de 75 de locuri și poate fi închiriat și pentru evenimente speci ale.90

89 http://www.crama -veche.ro/ ,accesat în mai 2017
90http://casa –
bucovineana.ro/v2/index.php?option=com_content&view=article&id=2&Itemid=6&lang=ro , accesat
în mai 2017 Figura 4. 33 Sala Țărănească
Sursa: http://www.crama -veche.ro/ro/multimedia/sala -taraneasca ,
2017
Figura 4. 34 Interior restaurant
Sursa: http://casa -bucovineana.ro , 2017

85
Restaurant Pizzerie Lordinu Vatra Dornei e raspunsul la dorința de relaxare, detașare și
petrecere a timpului liber. Se adresează atât dornenilor cât și turiștilor prezenți în
stațiune.
Prin oferta foarte bine
structurată, Restaurantul
Pizzerie Lord inu face
față unei largi categorii
de vârstă.
Capacitatea
restaurantului este de
100 locuri.
Meniul este o combinație
între cel tradițional,
bucovinean și ardelean, internațional, și, nu în ultimul rând, aici se află cea mai bună
pizza din oraș. Totul, în tr-un spațiu cald, primit or, rustic, cu influențe retro.91
Restaurantul face parte din Pensiune Hilde's Residence și dispune de circa 40 -50 locuri .
Meniul este unul diversificat și are ingrediente din producția proprie. Aceștea au livezi,
gradini de zarzav aturi, un solar și
o microferma de păsări.
În mod obisnuit, micul dejun se
servește î n sistem bufet suedez și
are aproximativ 20 de feluri de
mâncare. Prâ nzul ș i cina se
servesc a la carte, dar î n unele
situatii se pot organiza și sub
formă de bufet sued ez.Pentru
grupuri de minimum 20 de
persoane care au făcut rezervare
prealabilă aceștea oferă tarife preferențiale, bonusuri și gratuităț i.92

91 http://www.vatra -dornei.info/restaurante/restaurant -pizzerie -lordinu.html , accesat în mai 2017
92 http://www.lucy.ro/despre -noi.php#restaurant_jos , accesat în mai 2017
Figur a 4.35 Terasă restaurant
Sursa: https://lordinu.ro/lordinu -vatra -dornei/ , 2017
Figura 4. 36 Interior restaurant
Sursa: http://www.lucy.ro/galerie –
foto.php#galerie_foto_restaurant_jos , 2017

86
Restaurant Corduș se află în orașul
Suceava și este un loc perfect de
petrecere a timpului liber alături de
famil ie și prieteni. Zilnic oferă o
varietate de preparate pline de
savoare, cu meniuri diferite pe
toate gusturile, fie că sunt meniri
de post, mancaruri vegetariene,
rețete tradiț ionale, pizza sau
deserturi delicioase.93

Casa Pelerinul face parte din
Centr ul Cultural -Pastoral Sf.
Daniil Sihastrul, fiind situată la
poalele Muntelui Ceahlău,
considerat un munte sfânt al
ortodoxiei, un spațiu magnific în
care spiritua litatea încununează
pitorescul. Centrul oferă servicii
de cazare, masa și agrement pe
tot parcu rsul anului, fiind punct
de plecare pentru excursii
montane, spre Vârful Toaca, la cascada Duruitoarea sau la Lacul Izvorul Muntelui și
Barajul Bicaz.94

93 http://restaurantcordus.ro/despre -noi/, accesat în mai 2017
94 https://www.facebook.com/pg/casapelerinul/about/?ref=page_internal ,accesat în mai 2017
Figura 4. 37 Interior restaurant
Sursa : http://www.suceava.inf o.ro, 2017
Figura 4. 38 Casa Pelerinul
Sursa: https://www.facebook.com/pg/casapelerinul/ , 2017

87
Aflat în centrul Municipiului
Reghin, strada Republicii,
numarul 2, actualul Restaurant
Intim și -a început existența în
anul 2012 după o idee
îndrazneață de a transforma un
spațiu nefolosit într -un loc
rafinat, confortabil și plin de
viață.

De-a lungul anilor, Restaurantul Intim și -a format o clientelă fidelă datorită servirii
ireproșabile, prețurilor accesibile și a mâncarii delicioase care a captat atenția clienților,
plecând întotdeauna mulțumiți și cu zâmbetul pe buze.95

95 http://www.intim -reghin.ro/ ,accesat în mai 2017
Figura 4. 39 Interior restaurant
Sursa : http://www.intim -reghin.ro/ , 2017

88
4.5. Ilustrarea bugetului alocat
Tabelul 4.2 Listă cheltuieli
Cheltuieli Preț/persoană
Vizitare Castel Bánffy 3 lei
Prânz la Crama Veche 55 lei
Cazare la Pensiunea Dana 123 lei
Cină la Casa Bucovineană 40 lei
Mic dejun la Casa Bucovineană 15 lei
Intrare la Muzeul Etnografic 5 lei
Intrare Paintball 60 lei
Prânz la Restaurant Lordinu 30 lei
Cazare la Pensiunea Bucovina Lodge 180 lei
Intrare la Muzeul Oului (Vama) 10 lei
Intrare Mănăstirea Voroneț 5 lei
Prânz la Restaurant Hilde's Residence 40 lei
Intrarea Complex Agerment Cacica 52 lei
Cazare la Pensiunea Floare de Câmp 107 lei
Cină la Restaurant Corduș 40 lei
Ieșit în oraș 70 lei
Mic dejun 20 lei
Intrare Muzeul Apelor ,, Mihai Băcescu” 6 lei
Prânz la Restaurant Afroditi 35 lei

89
Cheltuieli Preț/persoană
Intrare Cetatea Neamț 5 lei
Intrare Muzeul Memorial Ion Creangă 4 lei
Cazare la Pensiunea Cassandra 57 lei
Cină la Pensiunea Cassandra 40 lei
Intrare la Rezervația de zimbri Dragoș
Vodă 3 lei
Prânz la Casa Pelerinul 50 lei
Cazare Camping Leon 25 lei
Cină la Casa Pelerinul 55 lei
Mic dejun la Casa Pelerinul 16 lei
Prânz la Restaurant Roua 50 lei
Cazare la Pensiunea Blanca 64 lei
Cină la Restaurant Intim 30 lei
Mic dejun la Pensiunea Blanca 18 lei
Intrare Muzeul Etnografic Reghin 2 lei
Servire prânz 55 lei
Transport 80 lei
Total 1450/persoană
Sursa : realizat de autor

90
În concluzie, cu aj utorul acestui circuit care are ca și oraș de plecare Cluj –Napoca am
reușit să îmbin toate formele de turism care se pot practica în județul Suceava.
Deasemenea acesta poate fi personalizat în funcție de cerințele turiștilor. De ex emplu
pentru ziua 2 în l oc de vizitarea Muzeul Național al Ouălor Încondeiate din Ciocănești
turiști pot alege să practice rafting pe râul Bistrița la prețul de 60 de lei, aproximativ o
oră.
Și ziua 4 poate suferi modificari. În loc de vizita la Muzeul Apelor „ Mihai Băcescu „
și pelerinaj la Biserica Sf. Ioachim și Ana din Boroaia turiști mai pot zăbovi în orasul
Suceava vizitând Muzeul Satului Bucovinean, unde lucrul inedit este reprezentat de
prezentarea vieții spirituale a țăranului prin marcarea riturilor de trecere, nașter ea și
înmormântarea, precum și rit ualul de integrare care este nunta, pentu un preț de 6 lei.

91
CONCLUZII
În lucrarea de față am propus un nou circuit turistic care să valorifice bogățiile de care
dispune județul Suceava , încer când să introduc și element e care sunt mai puțin
cunoscute pentru a trezi curiozitatea viitorilor turiști.
În primul rând am identificat potențialul natural și antropic al județului Suceava pentru
ca mai apoi informațiile obținute să le aplicăm în circuitul nostru . Am observat că
județul Suceava dispune de numeroase resurse naturale care contribuie la practicarea
unor forme de turism cum ar fi: turism montan cu escaladă, alpinism, drumeții, zbor cu
parapanta, etc. Deasemenea și numărul impresionant de monumente de cult și
arhitectur ă trezesc curiozitatea turiștilor de a afla istoria și viața sătenilor din vremurile
de demult. Un rol important îl au și numeroasele lăcașe de cult care atrag un număr
impresionant de turiști străini care rămân fascinați de picturile religioase deosebite
În al doile a rând am identificat felul în care sunt reprezentate cele cinci sectoare ale
industriei turismului. Din analiza realizată am remarcat că sectorul ospitalității este unul
variat cuprinzând unități de cazare și alimentație cu grade diferite de cl asificare.
Unitățile de cazare cu cea mai mare pondere sunt pensiunile agroturistice de unde
deducem că cei mai mulți turiști asociază această zonă cu relaxarea, evadarea din
cotidian, petrecerea timpului în natură și experimentatea vieții pe care o duc ță ranii din
zona Sucevei. Restaurantele sunt recunoscute pentru mâncărurile tradiționale pe care le
oferă, dintre care enumerăm: ciorba rădăuțeană, sărmăluțele, poale -n brâu, cobză de
păstrav afumat și alte minunății care îti lasă “apa în gură”.
Pentru a aju nge în zona Sucevei în funcție de punctul de plecare poți alege mai multe
variante. Dacă vrei să te bucuri de pisajele oferite trenul e alegerea perfectă, iar dacă
ești grăbit și avionul e o soluție, doar că zborurile sunt mai limitate( doar din
București) .Dacă vrei să nu depinzi de nimeni și nimic atunci mașina e alegerea perfectă.
Sectorul atracțiilor și evenimentelor este unul div ersificat. Fie că vrei să practici turism
montan, de aventură, turism balnear sau vrei o plimbare liniștită (cu Mocănița Huțul ca,
la Grădina Zoologică din Rădăuți, etc. ) sau să te relaxezi la shopping ( Shopping City ,
Iulius Mall) toate le poți găsi în această zonă.

92
În cazul intermediarilor și operatorilor turistici, pe întreg teritoriul județului se află 53
de agenții de turism. Și organizațiile au un rol important în promovarea și dezvoltarea
turismului din zonă.
Analizănd circuitele care se află pe piață am observat că toate parcă sunt făcute după
un anumit șablon, făra a avea ceva inedit care să trezească suspansul turiștilor. Chiar
dacă zona Sucevei este cunoscută pentru numărul impresionant de lăcașe de cult ar
trebui ca pe lăngă acestea să valorificăm și celelalte resurse pentru a extinde piața pentru
care ne adresăm .
La final am propus un circuit care să cuprindă toate form ele de turism care se pot
practica în judetul Suceava și care are ca punct de plecare orașul Cluj – Napoca. Prețul
acestuia este de 1450 lei adică contravaloarea tichetelor de vacanță pe care le vor primi
persoanele bugetar e. Deoarece timpul este limitat nu putem garanta dacă acestea se vor
acorda de la data de 1 iulie fiindcă mediul legislativ nu ne susține suferind modificări
periodic.
În concluzie putem susține că am propus un circuit care se diferențiază de celelalte
oferte și poate stărni interes tutur or persoaneleor care iubesc natura și sunt dornice să
se aventureze în această zonă mirifică.

93
BIBLIOGRAFIE
Daniela Turcu, Janeta Weisz, Economia turismului, 2008, p. 61 -63
Elena Bogan, Potențial turistic general, 2016, p.36
http://bucovina -travel.ro/turism/servicii/de -ce-bucovina -travel.html , accesat în martie
2017
http://casa –
bucovineana.ro/v2/index.php?option=com_content&view=article&id=2&Itemid=6&l
ang=ro , accesat în mai 2017
http://complexagrementcacica.ro/despre/ , accesat în martie 2017
http://complexagrementcacica.ro/despre/ , accesat în mai 2017
http://didu.ulbsibiu.ro/myse lf1/x –
resurse/resurse/r_1501209323916_Economia_turismului/1/Economia_turismului.pdf ,
accesat în martie 2017
http://dreamtravelagency.ro/despre -noi.html , accesat în martie 2017
http://experience -romania.ro/Pestera_cu_Gheata_din_Borsec , accesat în mai 2017
http://hailadorna.ro/muzeul -etnografic -ciocanesti/ , accesat în martie 2017
http://hoteldorna.ro/restaurant , accesat în martie 2017
http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective -turistice/biserici/biserica -taierea -capului –
sfantului -ioan-botezatorul -arbore/ , accesat în martie 2017
http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective -turistice/case -memoriale/casa -memoriala –
nicolae -labis -malini/ , accesat în martie 2017
http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective -turistice/muzee/muzeul -de-etnografie -vatra –
dornei/ , accesat în martie 2017
http://judetulsuceava.ro/locuri/obiective -turisti ce/muzee/muzeul -oului -vama/ , accesat
în mai 2017
http://locuridinromania.ro/judetul -suceava/orasul -radauti/gradina -zoologica –
radauti.html , accesat în martie 2017
http://manastireasucevita.ro/despre/ , accesat în martie 2017
http://mersultrenurilorcfr.ro/imtif/PleSos.aspx?key=gSP1Lvh0q8r+95lsUuMFFG8igG
Q+NGbTLvgZ3kEZ0sLpTWwNhMCcRyDzYYHn33nsGGOSc1+ESI6Ai1KpSUzIs1
W6KAGB5%2folvAmHfoITK+s%3d&lng=ro , accesat în martie 2017
http://mmich.muzeu -neamt.ro/ , accesat în mai 2017
http://mts.ro/cluburi -sportive/ , accesat în martie 2017
http://muzeulbucovinei.ro/cetatea -de-scaun -a-sucevei/ , accesat în martie 2017
http://muzeulbucovinei.ro/muzeul -satului -bucovinean/ , accesat în martie 2017

94
http://online.reghinulnostru.ro/articole/magazin/muzeul -etnografic -din-reghin –
membru -in-asociatia -muzeelor -din-aer-liber.html , acce sat în mai 2017
http://orasulsuceava.ro/descopera/transport/gari/gara -cfr-suceava -burdujeni/ , accesat
în martie 2017
http://orasulsuceava.ro/unde -iesim/mall -uri-si-centre -comerciale/iulius -mall/ , accesat
în martie 2017
http://parc -aventuri.ro/ro/ , accesat în mai 2017
http://restaurantcordus.ro/despre -noi/, accesat în mai 2017
http://romfour.com/companie , accesat în martie 2017
http://seap.usv.ro/~carmenc/index.php/proiecte/11 -asociatia -pentru -turism -b-u-c-o-v-
i-n-a, accesat în iunie 2017
http://seky.ro/atractii/cen trul-de-ceramica -rosie , accesat în mai 2017
http://shoppingcitysuceava.ro/ , accesat în martie 2017
http://taradornelor.ro/viziune/ , accesat în iunie 2017
http://tarsintrans.autogari.ro/despre , accesat în martie 2017
http://toacabellevue.ro/hotel.html , accesat în martie 2017
http://www.aeroportsuceava.ro/ro/ , accesat în martie 2017
http://www.anpm.ro/web/apm -suceava/informatii -natura -2000/ –
/asset_publisher/ikbc6radafTr/content/aspecte –situri -de-importanta -comunitara ,
accesat în martie 2017
http://www.antrec.ro/ , accesat în iunie 2017
http://www.campingdurau.ro/tarife.html , accesat în mai 2017
http://www.cesavezi.ro/obiective -turistice/1 -cetati -si-castele/661 -turnul -dogarilor -din-
bistri%C8%9Ba , accesat în mai 2017
http://www.cesavezi.ro/obiective -turistice/2 -institutii -de-cultura/27 6-muzeul –
etnografic -din-vatra -dornei , accesat în mai 2017
http://www.cjsuceava.ro/cib/ro/informatii -utile.php , accesat în martie 2017
http://www.cjsuceava.ro/cib/ro/informatii -utile.php , accesat în martie 2017
http://www.cjsuceava.ro/documente -nou/strategie/Strategie%20interior.pdf , accesat în
martie 2017
http://www.cjsuceava.ro/documente -nou/strategie/Strategie%20interior.pdf , accesat în
martie 2017
http://www.cjsuceava.ro/documente -nou/strategie/Strategie%20interior.pdf , accesat în
martie 2107

95
http://www.conaculdomnesc.ro/restaurant/restaurant , accesat în martie 2017
http://www.crama -veche.ro/ , accesat în mai 2017
http://www.cres tinortodox.ro/biserici -manastiri/mitropolia -moldovei –
bucovinei/manastirea -voronet -68091.html , accesat în mai 2017
http://www.dornaecoactiv.ro/echipa.php , accesat în iunie 2017
http://www.eed.usv.ro/eco -usv/judetul_suceava.php , accesat în martie 2017
http://www.euroteamtravel.ro/tours/circui t-moldova -si-manastirile -pictate -5-zile/ ,
accesat în martie 2017
http://www.gentianatravel.ro/despre_noi.html , accesat în martie 2017
http://www.helloromania.eu/partiile -din-vatra -dornei -cazare/ , accesat în martie 2017
http://www.inbucovina.ro/cazare/sucevita/hotel -sofia/ , accesat în martie 2017
http://www.intim -reghin.ro/ , accesat în mai 2017
http://www.lucy.ro/despre -noi.php#restaurant_jos , accesat în mai 2017
http://www.manastirea -moldovita.ro , accesat în martie 2017
http://www.medeeatour.ro/CIRCUITE -ROMANIA –-BUCOVINA –MOLDOVA –
circuit -autocar accesat în martie 2017
http://www.restaurantnational.ro/ , accesat în martie 2017
http://www.skytrip.ro/herghelia -hipodrom -radauti -din-judetul -suceava -ob-2800.html ,
accesat in martie 2017
http://www.travelro.ro/hotel -eden_campulung -moldovenesc.h tml# , accesat în martie
2017
http://www.turismland.ro/mocanita -hutulca -moldovita/ , accesat în martie 2017
http://www.turism -suceava.ro/index.php/2 -uncategorised/15 -suceava -destinatie –
turistica , accesat în martie 2017
http://www.tu rism-suceava.ro/index.php/turism/muzee/81 -muzeul -national -al-oualor –
incondeiate , accesat în mai 2017
http://www.turistinfo.ro/durau/obiectiv -turistic -cascada_du ruitoarea -i1561.html ,
accesat în mai 2017
http://www.vatra -dornei.info/agrement/parcul -din-statiune.html , accesat în mai 2017
http://www.vatra -dornei.info/restaurante/restaurant -pizzerie -lordinu.html , accesat în
mai 2017
http://www.visitborsec.ro/ro/Baie -traditionala -Borsec/Baia -Traditionala -Din-Poiana –
Zanelor -u25206.html , accesat în mai 2017
http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/23/cetatea -neamt/ , acces at în mai 2017

96
http://www.viziteazaneamt.ro/2015/02/26/rezervatia -de-zimbri -dragos -voda -judetul –
neamt/ , accesat în mai 2017
http://www.zilesinopti.ro/locuri/8541/sakura , accesat în mai 2017
https://cluj.com/locatii/castelul -banffy -bontida/ , accesat în mai 2017
https://destepti.ro/atelierul -de-ceramica -colibaba -suceava , accesat în martie 2017
https://galeriaoamenilordeseama.wordpress.com/ , acces at în martie 2017
https://hellobucovina.com , accesat în martie 2017
https://kolosstravel.ro/ , accesat în martie 2017
https://mihailsadoveanu.wordpress.com/istoricul -casei/ , accesat în martie 2017
https://muzeulapelor.wordpress.com/ , accesat în mai 2017
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sfin%C8%9Bilor_P%C4%83rin%C8%9Bi_din
_Boroaia , accesat în mai 2017
https://www.booking.com/hotel/ro/blanca. ro.html , accesat în mai 2017
https://www.booking.com/hotel/ro/bucovina -lodge.ro.html , accesat în mai 2017
https://www.booking.com/hotel/ro/la -roata.ro.html?aid=319855;label=la -roata ,
accesat în martie 2017
https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea -agroturistica -floare -de-camp.ro.html ,
accesat în mai 2017
https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea –
cassandra.ro.html?aid=319855;label=pensiune a-cassandra , accesat în mai 2017
https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea –
dana.ro.html?aid=319855;label=pensiunea -dana , accesat în mai 2017
https://www.christiantour.ro/about , accesat în martie 2017
https://www.euro -fratello.ro/ , accesat în martie 2017
https://www.facebook.com/pg/casapelerinul/about/?ref=page_internal , accesat în mai
2017
https://ww w.helloholidays.ro/oferte/Circuite/Romania/Bucovina, -Maramures -si
Transilvania_11_91501_LOCAL_sid0 , accesat în mai 2017
https://www.pensiuneinbucovina.ro/prezentare -bucovina/ro , accesat în martie 2017
https://www.romaniatonight.ro/ro/location/fancy -lounge -cafe-gura-humorului ,
accesat în mai 2017
John Swarbrooke, The Development and Management of Visitor Attractions, second
edition, Butterworth -Heinemann, 2002, p. 3 -5

97
Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu, Economia turismului – manual de
studiu individual, Editura Pro Universitaria, București, 2012, p.47
Nicolae Neacșu, Andreea Băltăr ețu, Monica Neacșu, Economia turismului – manual de
studiu individual, Editura Pro Universitaria, București, 2012, p.48
Ovidiu I. Moisescu, Suport de curs – Economia Turismului, 2017, pg.27

98
ANEXE
Anexa 1. Structuri de alimentație din județul Suceava
Tip structură Denumirea unitatii Nr.
Locuri Localitate
RESTAURANT CLASIC RACOVA 32 BOTOSANA
CAFE -BAR LAURA 35 BREAZA
RESTAURANT CLASIC LAURA 40 BREAZA
RESTAURANT CLASIC CASA DE PIATRA 350 BROSTENI
RESTAURANT CLASIC CASTELUL ROSU 80 BROSTENI
RESTAURANT CL ASIC DOR DE BUCOVINA 100 BROSTENI
RESTAURANT CLASIC VIVIANA 70 BROSTENI
RESTAURANT CLASIC MARTISORUL 160 CACICA
RESTAURANT CLASIC BUCOVINA 80 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC COSMOS NIGA 240 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
CAFE -BAR COSMOS NIGA 30 CAMPULU NG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC DOR DE BUCOVINA 50 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC DUMIMARIDAN 12 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC EDEN 100 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC GROTTA AZZURRA 50 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
DISCO BAR GROTT A AZZURRA 90 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC HANUL
CIMPULUNGULUI 250 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) LA PAPA -BUN 60 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT
PENSIUNE LILIANA 30 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT
PENSIUNE MANOIR MIGNON 38 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC NEW LOOK 80 CAMPULUNG
MOLDOVENESC

99
RESTAURANT
PENSIUNE PALADIN 22 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC PIETRELE ARSE 80 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC RARAU 80 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLA SIC RUNC 45 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
BAR DE ZI SANDRU 20 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC SANDRU 450 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC SANDRU 50 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC SELECT 50 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
BUFET BAR SEMENIUC 40 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
BAR DE ZI STUDIUM 40 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC STUDIUM 50 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC TAVERNA 32 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC TEMPUS 20 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC VILLA ROMA 50 CAMP ULUNG
MOLDOVENESC
BAR DE ZI ZIMBRU 30 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
RESTAURANT CLASIC ZIMBRU 300 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
BUFET BAR CASA SAVETA 20 CAPU CAMPULUI
RESTAURANT
PENSIUNE VIORICA 30 CIOCANESTI
PESTAURANT
PENSIUNE ELIZA 55 COSNA
RESTAURANT
PENSIUNE VAL URILE
BISTRITEI 21 COZANESTI
FAST FOOD HELEN 20 CUMPARATURA

100
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) CEMIRA LUX 16 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC COMPLEX & SPA
DORNA ARINI 90 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC LA BARONESSE 90 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC OZON 40 DORN A ARINI
RESTAURANT CLASIC POPAS AURAS 100 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC TORA 50 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC VIODOR 16 DORNA ARINI
RESTAURANT CLASIC KARELIA 150 DORNA
CANDRENI
RESTAURANT CLASIC POIANA 200 DORNA
CANDRENI
RESTAURANT CLASIC HANUL DRAGU SENI 100 DRAGUSENI
RESTAURANT CLASIC HOLIDAY 80 DRAGUSENI
RESTAURANT CLASIC CLUBUL
OAMENILOR DE
AFACERI 50 FALTICENI
BUFET BAR CRISROBY 80 FALTICENI
RESTAURANT CLASIC IRISTAR 120 FALTICENI
RESTAURANT CLASIC MAJESTIC RESORT
& SPA 280 FALTICENI
BAR DE ZI MIRAJ RESORT &
SPA 8 FALTICENI
RESTAURANT CLASIC MIRAJ RESORT &
SPA 200 FALTICENI
BAR DE ZI TURIST 225 FALTICENI
RESTAURANT CLASIC TURIST 225 FALTICENI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) INIMA BUCOVINEI 40 FRASIN
RESTAURANT CLASIC INIMA BUCOVINEI 48 FRA SIN
RESTAURANT CLASIC VOICHITA 100 FRASIN
RESTAURANT CLASIC GRADINA DE VARA
FRUMOSU 90 FRUMOSU
RESTAURANT CLASIC PERLA BRAZILOR 70 FRUMOSU
RESTAURANT CLASIC VIORICA 40 FUNDU
MOLDOVEI

101
RESTAURANT CLASIC ALDI 207 GURA
HUMORULUI
BAR DE ZI ALDI 30 GURA
HUMORULUI
BAR DE ZI BEST WESTERN
BUCOVINA 20 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC BEST WESTERN
BUCOVINA 222 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC BOGDANEASA 120 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC CARPATI 80 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) CASA ARINIS 15 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC CASA DOAMNEI 42 GURA
HUMORULUI
CRAMA CASA DOAMNEI 53 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
SPECIFIC NATIONAL CASA ELENA 400 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC CASA ELENA 1 130 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) CONACUL
DOMNITEI 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) CONACUL
DOMNITEI -R 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC EL QUATRO 50 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
PENSIUNE EXPRES 80 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC HILDE'S RESIDENCE 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC LA CONAC ÎN
BUCOVINA 122 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT
PENSIUNE LEGENDA
VORONETULUI 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC LION'S 100 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC LION'S 2 100 GURA
HUMORULUI

102
RESTAURANT CLASIC NADIANCA 6 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT C U
SPECIFIC LOCAL OBCINA
VORONETULUI 90 GURA
HUMORULUI
CAFE -BAR ONI LUCI 18 GURA
HUMORULUI
BUFET BAR POPASUL BUCUR 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC POPASUL DOMNESC 130 GURA
HUMORULUI
BAR DE ZI RUBIN 12 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC RUBIN 250 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC SIMERIA 60 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC SIMERIA CLASS 60 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC VORONET 40 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC VORONET
RESIDENCE 70 GURA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC HANUL
VOIEVOZILOR 250 HORODNIC U DE
SUS
RESTAURANT CLASIC ALECSANDRA 250 IACOBENI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) BRADUTUL 15 IACOBENI
RESTAURANT CLASIC MESTECANIS 8 IACOBENI
RESTAURANT CLASIC HAN ILISESTI 200 ILISESTI
RESTAURANT CLASIC HAN ILISESTI 196 ILISESTI
RESTAURANT CLASIC ILISESTI 250 ILISESTI
CAFE -BAR RITMIC 25 ILISESTI
RESTAURANT CLASIC LA FILUTA 80 MALINI
RESTAURANT CLASIC NEDEIA 80 MALINI
RESTAURANT
PESCARESC POIANA 65 MALINI
RESTAURANT
PENSIUNE STANISOARA 40 MALINI

103
RESTAURANT
PENSIUNE ANDREEA 30 MANASTIREA
HUMORULU I
RESTAURANT CLASIC CASA BUNICILOR 40 MANASTIREA
HUMORULUI
RESTAURANT
PENSIUNE FLOARE DE COLT 20 MANASTIREA
HUMORULUI
RESTAURANT
PENSIUNE VALENTINA 40 MANASTIREA
HUMORULUI
RESTAURANT CLASIC DRAGOMIRNA 80 MITOCU
DRAGOMIRNEI
RESTAURANT CU
SPECIFIC LOCAL ALESSIA 60 MOARA
RESTAURANT CLASIC OANA 36 MOLDOVITA
RESTAURANT CLASIC POIANA BUCOVAT 28 PARTESTII DE JOS
RESTAURANT CLASIC LA BELLA VISTA 80 POIANA NEGRI
RESTAURANT
PENSIUNE IULIANA 80 POIANA STAMPEI
RESTAURANT CLASIC LA SISHE 72 POJORATA
RESTAURAN T
FAMILIAL(PENSIUNE) CASA GABI 40 POJORITA
RESTAURANT CLASIC LUCEAFARUL 80 POJORITA
RESTAURANT
PENSIUNE PIETRELE DOAMNEI 12 POJORITA
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) SMARANDITA 22 POJORITA
RESTAURANT
PENSIUNE MIORITA 26 PUTNA
RESTAURANT
PENSIUNE MUSATINI I 150 PUTNA
RESTAURANT CLASIC POIANA PUTNA 160 PUTNA
RESTAURANT
PENSIUNE PUTNA 160 PUTNA
RESTAURANT CLASIC AMNAR 60 RADAUTI
RESTAURANT
PENSIUNE DAVID HOUSE 41 RADAUTI
BUFET BAR FAST 48 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC FLUTUR 170 RADAUTI
BAR DE ZI GALANY 20 RADAUTI

104
RESTAURANT CLASIC INTIM 60 RADAUTI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) LA GALAN 120 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC LA VATRA 120 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC LONDON HOUSE 100 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC MONTE CARLO 120 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC TARANCUTA 0 RADAUTI
BAR DE ZI THE GERALD'S
HOUSE 30 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC THE GERALD'S
HOUSE 180 RADAUTI
RESTAURANT CLASIC CASA VATRA 80 RADAUȚI
RESTAURANT CLASIC ALUNIS 30 SADOVA
RESTAURANT
PENSIUNE CASA ANGELA 30 SADOVA
RESTAURANT
PENSIUNE DOR DE CODRU 30 SADOVA
RESTAURANT
PENSIUNE DOR DE CODRU 30 SADOVA
RESTAURANT
PENSIUNE DOR DE MUNTE 90 SADOVA
RESTAURANT CLASIC STEAUA NORDULUI 80 SADOVA
RESTAURANT CLASIC VRANIS 120 SADOVA
BAR DE ZI VRANIS 50 SADOVA
DISCO BAR SKIN 300 SALCEA
RESTAURANT CLASIC AMFORA 40 SARU DORNEI
RESTAURANT CLASIC KARMINA 350 SARU DORNEI
RESTAURANT CLASIC PIETRELE ARSE
BUCOVINA 100 SARU DORNEI
RESTAURANT CLASIC AMBIANCE 70 SCHEIA
RESTAURANT CLASIC CASA DE PIATRA 150 SCHEIA
CRAMA CONACUL
DOMNESC 150 SCHEIA
RESTAURANT CLASIC CON ACUL
DOMNESC 200 SCHEIA
RESTAURANT
PENSIUNE ODN 21 SCHEIA

105
RESTAURANT CLASIC POLARIS 150 SCHEIA
Bufet Tip Expres RAION
GASTRONOMIE 26 SCHEIA
BAR DE ZI VAMA VECHE 50 SCHEIA
RESTAURANT CLASIC VAMA VECHE 120 SCHEIA
SNACK -BAR WEST 40 SCHEIA
RESTAURANT
PENSIUNE SANTA FE 32 SCHEIA -SF.ILIE
RESTAURANT CLASIC DOWN TOWN 180 SIRET
RESTAURANT CLASIC HAN LA NICUSOR 200 SIRET
RESTAURANT CLASIC CASA ANTONIO 64 SOLCA
RESTAURANT CLASIC HANUL SOLCA 150 SOLCA
RESTAURANT CLASIC LUCIANO 80 SPATARESTI
RESTAURANT CLAS IC STIBINA 105 SPATARESTI
RESTAURANT CLASIC ADMIRAL 480 SUCEAVA
BAR DE ZI ALBERT 40 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC ALBERT 370 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC BRANDUSA 0 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC BUCOVINA 250 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC CAPRICIU 350 SUCEAVA
RESTA URANT CLASIC CAPRIOARA 300 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC CASA ARISTOCRAT 34 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC CASA DE OASPETI 70 SUCEAVA
Bistrou CONTINENTAL 100 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC CONTINENTAL 140 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC CRISTINA 40 SUCEAVA
FAST FOOD CRISTINA
RESTAURANTE 130 SUCEAVA
Restaurant Cu Specific
Italian DAILY PLAZA 50 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC GLORIA 306 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC ISA 80 SUCEAVA
FAST FOOD KFC 25 SUCEAVA
BAR DE ZI MAGIC BUCOVINA 70 SUCEAVA

106
BUFET BAR MARC 40 SUCEAVA
FAST FOO D MC DONALD'S 130 SUCEAVA
FAST FOOD MESOPOTAMIA 40 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC NISTRU RAMO 200 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC ORIZONT 45 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC PICCOLO MONDO 55 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC RADU 250 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC RESIDENZ 100 SUC EAVA
RESTAURANT
PENSIUNE SAMI 80 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC SCORPION 120 SUCEAVA
FAST FOOD SNACK BAR HEI
SUCEAVA 2 30 SUCEAVA
BAR DE ZI TOACA BELLEVUE 50 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC TOACA BELLEVUE 250 SUCEAVA
RESTAURANT CLASIC ZAMCA 450 SUCEAVA
BUFET B AR CASA AVRAM 80 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC DAGIDA 280 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC FAGILOR 80 SUCEVITA
RESTAURANT CU
SPECIFIC LOCAL FOREST ECVESTRU 140 SUCEVITA
RESTAURANT
PENSIUNE MEMORY 18 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC MEMORY I 150 SUCEVITA
RESTAURANT
PENSIUNE MONTANA 16 SUCEVITA
RESTAURANT
PENSIUNE MONTANA 16 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC POPAS TURISTIC
BUCOVINA 250 SUCEVITA
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) ROMANTIC PENSION 20 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC SOFIA 380 SUCEVITA
BAR DE ZI SOFIA 8 SUCEVITA
BAR DE ZI VOIEVOD 25 SUCEVITA
RESTAURANT CLASIC VOIEVOD 330 SUCEVITA

107
RESTAURANT CLASIC SIMONA 75 TODIRESTI
RESTAURANT CLASIC POPAS VADU –
ROUTE 85 200 VADU MOLDOVEI
RESTAURANT CLASIC AMBIANCE 70 VAMA
RESTAURANT CLASIC CARMEN 56 VAMA
RESTAURANT
PENSIUNE CASA ALBA 40 VAMA
RESTAURANT
PENSIUNE CASA VERO 23 VAMA
RESTAURANT
PENSIUNE IONELA 8 VAMA
RESTAURANT
PENSIUNE LA BUCOVINEANCA 40 VAMA
RESTAURANT CLASIC LIDANA 50 VAMA
RESTAURANT CLASIC MEDIEVO 140 VAMA
RESTAURANT CLASIC DIVA 90 VARFUL
DEALULUI
RESTA URANT
PENSIUNE ADRISTEL 14 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC ALPIN 140 VATRA DORNEI
BAR DE ZI ALPIN 6 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC ANGELA 60 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC AUTOTURIST 60 VATRA DORNEI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) BEATRICE 20 VATRA DORNE I
RESTAURANT CLASIC BELVEDERE 40 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC BRADUL 380 VATRA DORNEI
BAR DE ZI BUCOVINA 44 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC BUCOVINA 120 VATRA DORNEI
RESTAURANT –
AUTOSERVIRE CALIMANEL 40 VATRA DORNEI
RESTAURANT CALIMANEL 116 VATRA DOR NEI
BAR DE ZI CALIMANI 90 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC CALIMANI 400 VATRA DORNEI
BAR DE ZI CAROL 10 VATRA DORNEI
BAR DE ZI CAROL 10 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC CAROL 180 VATRA DORNEI

108
RESTAURANT CLASIC CASA
BUCOVINEANA 140 VATRA DORNEI
RESTAURAN T
PENSIUNE CASA DI DAVID 100 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC CASA DORNEANA 28 VATRA DORNEI
BAR DE ZI CASA GROHINSCHI 70 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC CLASS 80 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC CODRIN 100 VATRA DORNEI
BAR DE ZI DORNA 40 VATRA DORNEI
REST AURANT CLASIC DORNA 140 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC DORNELOR 60 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC FRANZ JOSEPH 40 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC INCOM 72 VATRA DORNEI
BAR DE ZI INKA 10 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC INKA 100 VATRA DORNEI
BAR DE ZI INTUS 40 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC INTUS 240 VATRA DORNEI
BAR DE ZI IRIS 18 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC IRIS 24 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC IULIA 40 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC MINUT 100 VATRA DORNEI
RESTAURANT
FAMILIAL(PENSIUNE) MONICA 20 VATRA DORNEI
CAFE -BAR NEGRESTI 50 VATRA DORNEI
RESTAURANT
PENSIUNE PICO BELLO 40 VATRA DORNEI
BAR DE ZI PIRAMIDA 32 VATRA DORNEI
RESTAURANT
PENSIUNE POIANA
IZVOARELOR 140 VATRA DORNEI
BAR DE ZI QUEBE PARTY 44 VATRA DORNEI
FAST FOOD RUBY'NN 38 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC SILVA 48 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC SIMINA 60 VATRA DORNEI
RESTAURANT
PENSIUNE TELESCAUN 60 VATRA DORNEI

109
RESTAURANT CLASIC VIMONDO 98 VATRA DORNEI
RESTAURANT CLASIC LULU 180 VATRA
MOLDOVITEI
RESTAURANT CLASIC MARIO 60 VATRA
MOLDOVITEI
RESTAURANT
PENSIUNE VALCAN 80 VATRA
MOLDOVITEI
RESTAURANT
PENSIUNE CARMEN SILVAE 45 VORONET
RESTAURANT
PENSIUNE VALERIA 80 VORONET

Anexa 2 . Lista agenții lor de turism din județul Suceava
Denumirea agenț iei Adresa Sediu Agenț ie Localitat e
SIND ROMANIA STR STEFAN CEL MARE, NR 48 SUCEAVA
JUVENTUS NORD -EST ALEEA ION GRAMADA, NR.7,
BL.1C, SC.B, AP.3 SUCEAVA
TOURING EUROPABUS STR ANA IPATESCU, NR 4, BL F, SC
E, AP 1 SUCEAVA
EXIMTUR CALEA UNIRII, NR 22, IULIUS
MALL , P15 SUCEAVA
CHRISTIAN TOUR STR.STEFAN CEL MARE, NR.56,
CENTRUL COMERCIAL
BUCOVINA, MAGAZIN MS NR.1 SUCEAVA
BILCO TRAVEL
AGENCY STR. NICOLAE BALCESCU NR. 2,
PARTER SUCEAVA
IASON TURISM BD GEORGE ENESCU, PARTER, BL
9A, P SUCEAVA
MILLENIUM TOUR
SUCEAVA STR ST. CEL MARE, NR20A, CASA
CULTURA SUCEAVA
WEST TRAVEL STR. STEFAN CEL MARE NR. 24,LA
ELEC SUCEAVA
WEST TRAVEL STR STEFAN CEL MARE, NR 74, BL
74, AP 4 SUCEAVA
FILADELFIA STR VASILE ALECSANDRI, NR 2,
SP. COM. -P SUCEAVA
RAMONA TOURISM &
TRAVEL P-TA REPUBLICII, NR 14A GURA
HUMORULUI
DUAL TURISM STR. PETRU RARES, NR. 47 SUCEAVA
IAKIUS TURISM STR. ANA IPATESCU
4,BL.F,AP.3,PARTER SUCEAVA
ALEX TOURS STR.STEFAN CEL MARE, NR.4 SUCEAVA
ALEX TOURS STR ANA IPATESCU, NR 4, BLF, SC
E, AP 3 SUCEAVA
TOTEM TURISM STR. STEFAN CEL MARE, NR. 26 SUCEAVA
BEST TRAVEL
BUCOVINA STR. STEFAN CEL MARE NR. 48,
PARTER SUCEAVA
BUCOVINA TRAVEL STR. DORNELOR, NR. 2, BL.2, SC.C,
P,AP25 VATRA DORNEI
BUCOVINA TRAVEL STR. REPUBLICII, NR. 2B VATRA DORNEI
MONNY TRAVEL BD GEORGE ENESCU, NR 44,
PARTER, BL T94 SUCEAVA

110
TARA AUTENTICA STR PRINCIPALA, NR 146, AP2 PUTNA
SPEED TRAVEL PTA UNIRII, NR 20, BL4, SC B, AP1 RADAUTI
GENTIANA TRAVEL CALEA BUCOVINEI, NR 57, AP4 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
BASILICA TRAVEL STR.CALEA UNIRII, NR.22,
COMPLEX IULIUS MALL, LOC.81 SUCEAVA
DERY TOUR PIATA UNIRII, NR 5, MAGAZIN
GENERAL, P RADAUTI
ACCESS TRAVEL STR STEFAN CEL MARE, NR 26,
BIROUL M1, DEPENDENTELE 3 SI
4, ET 1 SUCEAVA
NET BUCOVINA STR STEFAN CEL MARE, NR 23 SUCEAVA
NET BUCOVINA STR STEFAN CEL MARE, NR 4 RADAUTI
OXENT IA TOURISM STR. DOBRILA EUGEN, NR. 2 SUCEAVA
DREAM TRAVEL STR TRANDAFIRILOR, NR8, BL 8,
SC B, AP11 SUCEAVA
GENERAL TURISM STR MARASESTI, N 6A, BL 11,
INTRAREA A SUCEAVA
CENTURY TRAVEL CALEA TRANSILVANIEI, NR.3,
AP.1 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
LIFE TOUR STR STEFAN CEL MARE, NR 37,
PARTER, BL E2 SUCEAVA
PARALELA 45 STR STEFAN CEL MARE, NR 26,
PARTER SUCEAVA
SPATII SI CULTURA SAT VOIEVODEASA, NR 336A SUCEVITA
BUNA VESTIRE STR MIHAI VITEAZU, NR 20, BL 20,
AP 10 SUCEAVA
TRAVEXY NORD STR IOAN VODA VITEAZU, NR 12,
SC A SUCEAVA
TRAVEXY NORD STR NICOLAE BALCESCU, NR 1 FALTICENI
TRAVEXY NORD STR SUCEVEI, PARTER, BL 80, SC
A, AP 1 FALTICENI
CARPAT ADVENTURES STR. CAPRIOAREI, NR. 27 CAMPULUNG
MOLDOVENESC
IULIUS TRAVEL STR.REPUBLICII, PARTER, BL.81 FALTICENI
CASA FLORILOR DE
MUNTE SAT PARTESTII DE JOS,
STR.PRINCIPALA,NR. 12 SUCEAVA
HELLOBUCOVINA
TRAVEL & TOURS ALEEA NUCULUI, NR 1, SC A, AP 3 SUCEAVA
CAMPION TOUR STR UNIVESITATII, NR 40, BL 12A,
SC A, AP 3 SUCEAVA
TRAVEL 4 ALL STR OITUZ, NR 30 SUCEAVA
BHR TOUR & TRAVEL STR STEFAN CEL MARE, NR 10, AP
2 RADAUTI
SIMPLY TRAVEL STR NICOLAE BALCESCU, NR 4,
PARTER SUCEAVA
BILCO TURISM STR NICOLAE BALCESCU, NR 2 SUCEAVA
FLALEBED STR STEFAN CEL MARE, NR 125A RADAUTI
KOLOSS TRAVEL STR CIMBRUUI, NR 151, SAT
SCHEIA SCHE IA
ROMFOUR TUR BD 2 GRANICERI, NR 10, PARTER,
SP NOU 2, BL 2 FALTICENI
TARSIN PIATA UNIRII, PARTER, BL 33 RADAUTI

Anexa 3. Organizații din care face parte județul Suceava

111
Asociația pentru turism Bucovina
http://www.bucovinaturism.ro/despre -noi/
Asociația de Ecoturism Țara Dornelor

Țara Dornelor

Asociația DORNA EcoACTIV
http://www.dornaecoactiv.ro/
Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și și Cultural (ANTREC) filiala Suceava
http://antrec.ro/
Asociația pentru Turism Sucevița
Tel./Fax.: 0230. 417.098
Email: arina4244@yah oo.fr
Asociația pentru Turism Putna
Tel.: 0748 335 859
Email: tara.autentica@gmail.com
Asociația pentru dezvoltarea turismului Gura Humorului
Tel./Fax.: 0040/230.230555
Email: office@gurahumorturism.ro
Asociația pentru turism Vama – Bucovina
Tel./Fax.: 0740 269193
Email: ecoturism@bucovinaLodge.com

112
Anexa 4 . OUG 9/2017
Având în vedere necesitatea adoptăr ii, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat
și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat,
având în vedere faptul că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016
privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice,
prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal -bugetare, au fost aprobate
unele măsuri privind salarizarea personalului din sectorul bugetar și alte drepturi de
care beneficiază anumite categorii de personal, doar pentru primele două luni ale
anului 2017,
ținând cont de faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului
din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 martie 2017, s -ar aplica în
integralitate prevederile Legii -cadru nr. 284/2010 privind salarizar ea unitară a
personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, ceea
ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii de personal,
pentru a evita interpretări și o aplicare neunitară a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal -bugetare, precum și modificarea și
completarea unor acte normative și a Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea
salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată,
ținând seama de faptul că neadoptarea măsurii de prelungire a termenului până la
care cota maximă de contribuție de 6% aferentă fondurilor de pensii administrate
privat să fie atinsă, respectiv în anul 2018, ar afecta sustenabilitatea sistemului public
de pensii,
având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal -bugetară într -un
mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii
stabilității macroeconomice, instituită prin Legea responsabilității fiscal -bugetare nr.
69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat și al
bugetelor de asigurări sociale pe anul 2017,
luând în considerare că, în situația neadoptării acestor măsuri în regim de urgență,
deficitul bugetar în anul 2017 va depăși pragul de 3% din produsul intern brut
prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr.
13/2008, ceea ce va determina declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii
de deficit excesiv,
ținând cont de ne cesitatea adoptării măsurilor legislative în vederea asigurării
condițiilor necesare desfășurării activității Consiliului Concurenței,
luând în considerare necesitatea adoptării de măsuri legislative care să asigure
finanțarea cheltuielilor de transpor t al cetățenilor români aflați în situații deosebite și
fără resurse financiare și al copiilor fără tutelă, inclusiv plata pentru cheltuielile de
transport, cazare și diurnă pentru persoanele însoțitoare, în cazul în care se impune
repatrierea asistată, pr ecum și finanțarea cheltuielilor de repatriere a cetățenilor
români, decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate
suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în
statul în care a surveni t decesul în condițiile intrării în vigoare a prevederilor Legii nr.
1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normati ve,
având în vedere necesitatea simplificării și acordării unui tratament fiscal specific

113
aplicabil veniturilor obținute de către persoanele care desfășoară activități în cadrul
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale româ nești din
străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei
nr. V la Legea -cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare,
ținând cont de necesitatea luării măsurilor pentru asigurarea conducerii Fondului
Român de Dezvoltare Socială în condițiile modificărilor legislative intervenite ca
urmare a adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea
unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și
completarea unor acte normative,
având în vedere necesitatea reflectării și a evidențierii corecte a plăților efectuate
din bugetele componente ale bugetului general consolidat, în concordanță cu normele
europene privind Sistemul European de Conturi,
având în vedere că în situația în care nu se corectează eroarea materială de la pct. 5
al articolului unic din Legea nr. 250/2016 cadrele didactice din învățământul
preuniversitar nu ar beneficia de sporurile specifice reglementate de lege,
având în vedere prevederile art. 29 alin. (4) și art. 30 alin. (4) și (5) din Legea
responsabilității fiscal -bugetare nr. 69/2010, republicată, și ținând seama de faptul că
nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA și structural) rezultate în urma planificării
buget are pe anul 2017 și perspectiva 2018 -2020, se impune adoptarea de măsuri cu
privire la conținutul declarațiilor prevăzute la articolele menționate,
ținând cont de faptul că în prezent există unități administrativ -teritoriale la care din
anumite motive consiliile locale/județene nu se pot întruni pentru aprobarea în termen
a hotărârii de acoperire definitivă la sfârșitul anului a eventualelor deficite ale
secțiunilor de funcționare și dezvoltare, după caz, și ca urmare nu pot închide execuția
în trezorer ie,
în vederea corelărilor necesare între Legea nr. 26/1990 privind Registrul
comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și reglementările
generale în materie bugetară,
luând în considerare necesitatea stabilirii mecanisme lor prin care va fi susținut
fondul de lichidare – de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției, potrivit
modificărilor aduse Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și
de insolvență, cu modificările și completările u lterioare,
având în vedere măsurile tranzitorii la nivelul Ministerului Justiției destinate
închiderii Acordului de împrumut nr. 4811 -RO dintre România și Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind
reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin
Legea nr. 205/2006,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și
constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare n u poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

ART. 1
(1) În perioada 1 martie -31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat
pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de

114
bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și
cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale
sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară
brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază
personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în
aceleași con diții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare
corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea -cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și
comp letările ulterioare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), începând cu luna august 2017,
personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciarelor beneficiază de prevederile art. 3^1 a lin. (6) și (9) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri
fiscal -bugetare, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Prevederile art. 1 alin. (3) -(5), art. 2 -4, art. 5 alin. (2) -(4) și art. 6 -11 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și
unele măsur i fiscal -bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie –
31 decembrie 2017.
(4) Prin excepție de la alin. (3), în perioada 1 martie -30 iunie 2017 instituțiile și
autoritățile publice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgen ță a Guvernului
nr. 99/2016 nu acordă prime de vacanță și vouchere de vacanță.
ART. 2
Pentru personalul prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
2/2017 privind unele măsuri fiscal -bugetare, precum și modificarea și completarea
unor acte normative, cuantumul salariului de bază se stabilește în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim
brut pe țară garantat în plată, după aplicarea procentelor de majorare prevăzute la art .
1 alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2017.
ART. 3
(1) Prevederile art. 21 din Legea -cadru nr. 284/2010, cu modificările și
completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018.
(2) Prin excepție de la alin. (1), prevederile art. 21 din Legea -cadru nr. 284/2010, cu
modificările și completările ulterioare, se aplică de la 1 martie 2017 pentru categoriile
de personal plătit din fonduri publice prevăzute în anexele nr. 1, 2 și 2^1 la Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 4
Prin derogare de la prevederile art. 22 alin. (1) -(3) din Legea -cadru nr. 284/2010, cu
modificările și completările ulterioare, sporurile și alte drepturi salariale speci fice
activității pentru personalul care își desfășoară activitatea în unitățile aflate în
subordinea Ministerului Sănătății, precum și în unitățile din rețeaua ministerelor și
instituțiilor cu rețea sanitară proprie pot depăși 30% din salariul de bază, cu încadrarea
în prevederile bugetare aprobate.
ART. 5
(1) În anul 2017, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice,

115
pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și
subordonare, se stabilește astfe l încât să se asigure plata integrală a drepturilor de
natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal
aprobate prin buget.
(2) Ordonatorii de credite stabilesc numărul maxim de posturi care se finanțează în
anul 2017, în condițiile alin. (1).
ART. 6
(1) Prevederile art. 18 alin. (2), art. 19, 21 și 22 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 99/2016 se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie -31
decembrie 2017.
(2) Începând cu 1 ianuarie 2018 cota de contribuție la fondurile de pensii
administrate privat se majorează la 6%.
ART. 7
(1) Termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e) și g) din Legea educației
naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se pror ogă până la data
de 1 ianuarie 2018.
(2) Termenul prevăzut la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 246/2007 privind înființarea,
organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al
României, cu modificările ulterioare, se pr orogă până la data de 1 ianuarie 2018.
(3) Aplicarea prevederilor art. 4, art. 26 lit. b), art. 28^5, art. 36 și art. 57 lit. b)
referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/2002 privind finanțele
publice, cu modificările și completările ul terioare, se suspendă până la data de 1
ianuarie 2018.
ART. 8
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Hotărârea
Guvernului nr. 186/1995 privind constituirea sistemului informațional referitor la
situația numerică a pe rsonalului din instituțiile publice, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 12 ianuarie 1998.
ART. 9
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările
ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 76 alineatul (2), după litera r) se introduce o nouă literă, litera r^1),
cu următorul cuprins:
"r^1) veniturile obținute de către persoanele fizic e care desfășoară activități în
cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din
străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei
nr. V la Legea -cadru nr. 284/2010 privind s alarizarea unitară a personalului plătit din
fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;".

2. La articolul 142, după litera t) se introduce o nouă literă, litera ț), cu următorul
cuprins:
"ț) veniturile obținute de către persoanel e fizice care desfășoară activități în cadrul
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești din
străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei

116
nr. V la Legea -cadru nr. 284/2010, c u modificările și completările ulterioare."

ART. 10
Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
cu modificările și completările ulterioare, prevederile art. 9 se aplică de la data
publicării în Monitorul Ofi cial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de
urgență.
ART. 11
La articolul 31 alineatul (5) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, după litera d)
se introduc e o nouă literă, litera d^1), cu următorul cuprins:
"d^1) organizarea de către Consiliul Concurenței de congrese, conferințe și alte
acțiuni de protocol similare."

ART. 12
După alineatul (4) al articolului 15 din Legea nr. 198/2008 privind ser viciile
consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile
diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 28 octombrie 2008, cu modificările și
completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul
cuprins:
"(5) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) pot fi acoperite și de la bugetul de stat, prin
bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe."

ART. 13
La articolul 13 din Legea nr. 129/1998 privind înființarea, organizarea și
funcționarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr . 109 din 13 februarie 2014, litera b) se modifică și va avea
următorul cuprins:
"b) câte un reprezentant al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului
Transporturilor, Ministerului Finanțelor Publice și al Agenției Naționale pentru Romi
și 2 reprezentați ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și
Fondurilor Europene, desemnați de conducătorii instituțiilor respective;".

ART. 14
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri
financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 276 din 8 aprilie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu
modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum
urmează:

1. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 8. – (1) Sumele provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți, care se
restituie în condițiile legii bugetelor din care au fost acordate, se evidențiază în
execuție la titlul de che ltuieli bugetare 85 «Plăți efectuate în anii precedenți și
recuperate în anul curent» cu semnul minus. În bugetele unităților administrativ –

117
teritoriale această operațiune se va reflecta și în programare, prin rectificare bugetară.
(2) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, care se restituie la bugetul de
stat în anii bugetari următori celui în care au fost acordate, se evidențiază la o poziție
distinctă de venituri ale bugetului de stat.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), sumele reprezentând garanțiile care se
recuperează în anii următori celui în care au fost constituite de către Ministerul
Afacerilor Externe pentru contracte de închiriere privind spațiile de lucru și locuințele
de serviciu din cadrul misiunilor diplomatice, ofi ciilor consulare și institutelor
culturale românești din străinătate se virează într -un cont de disponibil al Ministerului
Afacerilor Externe și pot fi utilizate cu aceeași destinație pentru plata unor noi
garanții. Angajarea, ordonanțarea și plata garanți ilor din contul de disponibil se fac în
limita soldului acestuia.
(4) Soldul contului de disponibil prevăzut la alin. (3), rămas neutilizat la sfârșitul
anului, se virează la bugetul de stat, în contul de cheltuieli bugetare prevăzut la alin.
(1), până la data de 15 ianuarie a anului următor.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), sumele reprezentând garanțiile care se
recuperează în anii următori celui în care au fost constituite de către Ministerul
Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și
Serviciul de Informații Externe pentru contracte de închiriere privind spațiile de locuit
reprezentând locuințe de serviciu pentru personalul trimis în misiune permanentă în
străinătate, se virează în conturi de d isponibil deschise pe numele instituțiilor
respective și pot fi utilizate cu aceeași destinație pentru plata unor noi garanții.
Angajarea, ordonanțarea și plata garanțiilor din conturile de disponibil se fac în limita
soldurilor acestora.
(6) Soldul co nturilor de disponibil prevăzute la alin. (5), rămase neutilizate la
sfârșitul anului, se virează la bugetul de stat, în contul de cheltuieli bugetare prevăzut
la alin. (1), până la data de 15 ianuarie a anului următor."

2. După articolul 8 se introdu ce un nou articol, articolul 8^1, cu următorul cuprins:
"Art. 8^1. – Instituțiile publice, indiferent de subordonare și de sistemul de
finanțare, vor solicita în scris unităților teritoriale ale Trezoreriei Statului de care
aparțin, până la data de 31 martie 2017, transferarea sumelor încasate și reflectate în
execuția anului 2017 la paragrafele corespunzătoare ale subcapitolului de venituri
36.32.00 «Sume provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți», din contul de
venituri bugetare în care au fost încasate, în contul corespunzător de cheltuieli
bugetare aferente alineatelor articolului 85.01 «Plăți efectuate în anii precedenți și
recuperate în anul curent» astfel:
a) instituțiile publice ale administrației publice centrale, finanțate integ ral sau
parțial din bugetul de stat, precum și cele finanțate integral din venituri proprii,
solicită efectuarea următoarelor operațiuni:
a1) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.01 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a an ilor precedenți» se transferă la următorii
indicatori de cheltuieli, după caz: 85.01.03 «Plăți efectuate în anii precedenți și
recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente și operațiunilor financiare ale
altor instituții publice», 85.01.04 «Plă ți efectuate în anii precedenți și recuperate în
anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituții publice» sau 85.01.05

118
«Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente fondurilor
externe nerambursabile»;
a2) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.08 «Restituiri de
sume provenite din finanțarea anilor precedenți reprezentând sume alocate în cazul
indisponibilității temporare a fondurilor din instrumente structurale» se transferă la un
alineat distinct al indicatorului de cheltuieli 85.01.00 «Plăți efectuate în anii
precedenți și recuperate în anul curent».
b) instituțiile publice ale administrației publice centrale, finanțate integral sau
parțial din bugetul asigurărilor sociale de st at, solicită efectuarea următoarelor
operațiuni:
b1) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.04 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți aferente sistemului de pensii» se
transferă, după caz, în conturile de ch eltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăți
efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente și
operațiunilor financiare ale altor instituții publice», 85.01.04 «Plăți efectuate în anii
precedenți și recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor
instituții publice» sau 85.01.05 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul
curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;
b2) sumele reflectate în execuția anului 2017 la i ndicatorul 36.32.05 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți aferente sistemului de asigurare
pentru accidente de muncă și boli profesionale» se transferă, după caz, în conturile de
cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăți efec tuate în anii precedenți și
recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente și operațiunilor financiare ale
altor instituții publice», 85.01.04 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în
anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituții publice» sau 85.01.05
«Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente fondurilor
externe nerambursabile»;
c) instituțiile publice ale administrației publice centrale, finanțate integral sau
parțial din bugetul asigurărilor pentru șomaj, solicită efectuarea următoarelor
operațiuni:
c1) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.06 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți aferente sistemului asigurărilor
pentru șomaj» se transferă, după caz, în conturile de cheltuieli aferente indicatorilor:
85.01.03 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente
cheltuielilor curente și operațiunilor financiare ale altor instituții publice», 85.01.04
«Plăți efe ctuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente cheltuielilor de
capital ale altor instituții publice» sau 85.01.05 «Plăți efectuate în anii precedenți și
recuperate în anul curent aferente fondurilor externe nerambursabile»;
c2) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.07 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți aferente fondului de garantare
pentru plata creanțelor salariale» se transferă, după caz, în conturile de cheltuieli
aferente indicatori lor: 85.01.03 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul
curent aferente cheltuielilor curente și operațiunilor financiare ale altor instituții
publice», 85.01.04 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent
aferente chel tuielilor de capital ale altor instituții publice» sau 85.01.05 «Plăți
efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente fondurilor externe

119
nerambursabile»;
d) instituțiile publice ale administrației publice locale solicită efectuarea
următoarelor operațiuni:
d1) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.02 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți, aferente secțiunii de
dezvoltare», se transferă din contul de venituri bugetare în care au fost încasate, în
contul corespunzător de cheltuieli bugetare corespunzător alineatului 85.01.02 «Plăți
efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent în secțiunea de dezvoltare a
bugetului local», aferent capitolului bugetar 51.00.00 «Autorități pub lice și acțiuni
externe», subcapitolul 51.01.00 «Autorități executive și legislative», paragraful
51.01.03 «Autorități executive»;
d2) sumele reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.03 «Sume
provenite din finanțarea bugetară a anilor pr ecedenți, aferente secțiunii de
funcționare» se transferă din contul de venituri bugetare în care au fost încasate în
contul corespunzător de cheltuieli bugetare corespunzător alineatului 85.01.01 «Plăți
efectuate în anii precedenți și recuperate în anul c urent în secțiunea de funcționare a
bugetului local» aferent capitolului bugetar 51.00.00 «Autorități publice și acțiuni
externe», subcapitolul 51.01.00 «Autorități executive și legislative», paragraful
51.01.03 «Autorități executive».
e) instituțiile publice ale administrației publice centrale, finanțate integral sau
parțial din bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate solicită
transferul sumelor reflectate în execuția anului 2017 la indicatorul 36.32.01 «Sume
provenite din finan țarea bugetară a anilor precedenți», după caz, în conturile de
cheltuieli aferente indicatorilor: 85.01.03 «Plăți efectuate în anii precedenți și
recuperate în anul curent aferente cheltuielilor curente și operațiunilor financiare ale
altor instituții publ ice», 85.01.04 «Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în
anul curent aferente cheltuielilor de capital ale altor instituții publice» sau 85.01.05
«Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent aferente fondurilor
externe neramb ursabile»."

ART. 15
(1) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (4) din Legea responsabilității fiscal –
bugetare nr. 69/2010, republicată, prim -ministrul și ministrul finanțelor publice
semnează o declarație de răspundere prin care se atestă, exclusiv, corectitudinea și
integralitatea informațiilor din Strategia fiscal -bugetară pentru perioada 2017 -2019.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (4) din Legea nr. 69/2010,
republicată, prim -ministrul și ministrul finanțelor publice semnează o declarație ce
atestă exclusiv încadrarea proiectului de buget pe anul 2017 și perspectiva 2018 -2020
în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal -bugetară pentru
perioada 2017 -2019.
ART. 16
După alineatul (1^3) al articolului 58 din Legea privind finanțele publice locale nr.
273/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie
2006, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul
(1^4), cu următorul cuprins:
"(1^4) Acoperirea definitivă la sfârșitul anului, a eventualelor deficite ale

120
secțiunilor de funcționare și dezvoltare, după caz, se poate face în baza dispoziției
ordonatorului principal de credite, sau persoanei căreia i s -au delegat aceste atribuții,
atunci când deficitul rezultat la sfârșitul exercițiului bugetar, este mai mic sau egal cu
sumele aprobate în baza hotărârilor autorităților deliberative pentru destinațiile
prevăzute la alin. (1) lit. a) și b)."

ART. 17
La articolul 3 ^3 alineatul (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea
unor termene, precum și unele măsuri fiscal -bugetare, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările și completările
ulterioare, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:
"(4) Pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control
din învățământul preuniversit ar, personalul didactic de predare și cercetare și didactic
de conducere din învățământul superior/universitar, la salariul de bază stabilit potrivit
anexei nr. 2 se acordă următoarele sporuri și indemnizații, dacă sunt îndeplinite
condițiile de acordare p revăzute de lege, astfel:".

ART. 18
În anul 2017, Oficiul Național al Registrului Comerțului se finanțează integral de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției, potrivit art. 62 alin. (1) din Legea
nr. 500/2002 privind finanțele pub lice, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 19
În aplicarea art. 39 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire
a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul,
prin hotărâre, sta bilește indicatorii pe baza cărora se determină anual necesarul
fondului ce urmează a fi asigurat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Justiției
de la cap. 61.01 "Ordine Publică și Siguranță Națională", titlul VII "Alte transferuri"
articolul 55. 01 "Transferuri interne", alineat 55.01.18 "Alte transferuri curente
interne", precum și modalitatea de virare a acestuia de către Oficiul Național al
Registrului Comerțului către Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență.
ART. 20
(1) Se aut orizează Ministerul Justiției ca în perioada 31 martie -31 iulie 2017 să
asigure, prin Direcția de implementare a proiectelor finanțate din împrumuturi
externe, derularea activităților de închidere a Acordului de împrumut dintre România
și Banca Internațion ală pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea
Proiectului privind reforma sistemului judiciar, inclusiv auditarea situațiilor
financiare, în conformitate cu regulamentele și procedurile Băncii Internaționale
pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
(2) Salarizarea personalului Direcției de implementare a proiectelor finanțate din
împrumuturi externe în perioada 31 martie -31 iulie 2017 se va asigura prin bugetul
Ministerului Justiției, capitolul 61.01 "Ordine publică și siguranță națională" titlul XII
"Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă", cu aplicarea prevederilor
art. 34 din Legea -cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 21
Cuantumul salariului lunar brut/soldei brute lunare luat/luate în c alcul la stabilirea

121
bursei de rezidențiat potrivit art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014,
precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu com pletări prin
Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare, este de 7.100 lei.
ART. 22
Articolul 3^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cu modificările și
completările ulterioare, se modifică și se completează după c um urmează:

1. Alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(4) Începând cu luna ianuarie 2017 salariile de bază de care beneficiază personalul
nedidactic din cadrul inspectoratelor școlare se majorează cu 15% față de nivelul
acordat î n luna decembrie 2016."

2. După alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul
cuprins:
"(5) Începând cu luna ianuarie 2017 salariile de bază de care beneficiază personalul
nedidactic din instituțiile de învățământ superior de stat se majorează cu 15% față de
nivelul acordat în luna decembrie 2016, cu înca drare a în bugetul aprobat."