Valorificarea superioara a potentialului cultural-istoric in judetul Cluj [309231]

Valorificarea superioara a [anonimizat] ”Valorificarea superioara a [anonimizat]” redă întocmai o prezentare a [anonimizat].

Am început cercetarea cu o prezentare generală a Clujului, [anonimizat], climei, cât și din punct de vedere al resurselor naturale, a [anonimizat]. [anonimizat] ” [anonimizat]”, [anonimizat], religioase dar și obiective turistice ori rezervații naturale. [anonimizat], ”Analiză cazare și indicatori de măsurare a capacității de circulație turistică” redă calcularea diferiților indicatori cum ar fii: indicatorii circulației turistice ori ai structurilor de primire. Capitolul IV totodată si ultimul capitol încheie lucrarea cu un Circuit turistic pe 3 zile, în care un numar de 20 de turiști englezi sunt aduși cu avionul și impresionați cu muzeele din Cluj dar și cu parcurile ori clădirile în stil Baroc ale Clujului.

CUPRINS

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI CLUJ

1.1.Delimitări geografice

1.2 Istoricul județului

1.3 Relief

1.4 Clima

1.5 Hidrografie

1.6 Resurse naturale

1.7 Flora

1.8 Fauna

1.9 Analiza indicatorilor demografici. [anonimizat]

2.1 Elemente cultural istorice

2.2 Elemente cultural religioase

2.3 Obiective turistice

2.4 Rezervații naturale

CAPITOULUL III

ANALIZĂ CAZARE ȘI INDICATORI DE MĂSURARE A CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE TURISTICĂ ÎN JUDEȚUL CLUJ

3.1 Analiza structurilor de primire turistică.

3.1.1 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică

3.1.2 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri

3.2 Analiza indicatorului circulației turistice

3.2.1 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

3.2.2 [anonimizat].

CIRCUIT TURISTIC IN JUDETUL CLUJ

4.1 Circuitul turistic propriu zis

4.2 Analiza de preț

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI CLUJ

1.1 [anonimizat] a țării, între paralelele de 47ș28ˈ44ˈ în nord și 46ș24ˈ47ˈ [anonimizat] 23ș39ˈ22ˈ în vest și 24ș13ˈ46ˈ în est. Se întinde pe o suprafață de 667 kmp desfașurata în zona de contact a trei unități naturale reprezentative: Munții Apuseni. Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. [anonimizat], [anonimizat], iar la vest cu județele Bihor și Sălaj. [anonimizat] o comuna din județul Cluj. [anonimizat] î.Hr., aici s a [anonimizat], relatată și în scrierile lui Herodot. Între anii 1790-1848 dar și anii 1861-1867, Clujul a [anonimizat]-Napoca și-a păstrat împortanța ca centrul cultural, politic și economic.

1.2 ISTORICUL CLUJULUI

Istoria Clujului datează încă de la cucerirea Daciei de către romani, localitatea numindu-se pe atunci Napoca. De-alungul măreței sale existențe, Clujul și mai ales orașul Cluj a devenit principalul centru cultural și religios al provinciei istorice Transilvania.

După cucerirea Daciei și transformarea ei în provincie, Traian, împaratul roman a înfăptuit bazele unei așezări de coloniști numită „Napoca”. Aceasta a fost fondată pe malul drept al Someșului Mic, în actualul centru al Clujului, langă podul de peste Someș. Primul document oficial datează din anii 107-108 și se află pe o bornă kilometrică latină descoperită în localitatea Aiton.

Odată retragerea administraței romane la sud de Dunăre, s-a pus bazele unei prime organizări statale și anume Voievodatul lui Gelu, cu puncte de apărare cetățile Dăbâca și Gilău, fiind menționat de altfel în cronica lui Anonymus cu ocazia luptei cu triburile maghiare din Panonia.

Voievodatul lui Gelu a căzut presiunii ungurilor stabiliți în Câmpia Panoniei, fiind inclus în Voievodatul Transilvaniei, parte a regatului ungar, totodată cu porțiuni din vestul Trasilvaniei. În 1173 zona este reorganizată administrativ aceasta fiind menționată în documentele vremii Comitatul Cluj, ca mai târziu în 1213 Clujul, împreună cu dealurile din împrejurimi, este menționat drept Cetate Regală Castrum Cluj.

Odată cu domnia regelui Ștefan al V-lea al Ungariei(1272), așezarea crescând ca număr de locuitori din cauza unor grupui mari de coloniști sași care încep să se instaleze în cetatea Clujului.

La sfârșitul secolului XVII, Clujul devine parte a monarhiei hasburge, intrând sub dominație austriacă.

În 1867, Clujul și Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei, perioadă în care a ajuns al doilea oraș ca mărime din regat dupa Budapesta.

În 1910, Clujul deținea 10 bănci si peste 2000 de ateliere și întreprinderi, trei ani mai târziu aparând primele semne ale cinematografiei transilvănene, regizorul Jeno Janovics începe colaborarea cu casa de filme pariziană Pathè și produce mai multe fimle printre care Murgul șarg și Din grozăveniile lumii.

După Primul Război Mondial, Transilvania a intrat în componența Regatului României, Clujul fiind și astăzi în continuare reședința judeșului cu același nume.

În 1940, Clujul a revenit sub suveranitate maghiară prin Dictatul de la Viena. În 1947 prin Tratatul de la Paris, Clujul revine din nou în hotarele României, alflandu-se sub guvernarea comunista pana in decembrie 1989.

1.3 RELIEF

Relieful acestui județ este în aproximativ două treimi din suprafața totală deluros, restul de o patrime fiind muntos. Câmpiile propriu-zise lipsesc, dar prin compensație sunt prezente văile lung terasate și luncile râurilor Someș și Arieș. Cele trei mari unități naturale si anume Munții Apuseni reprezentați de masivele Gilau, Muntele Mare, Bihor, Vladeasa; Podișul Someșan în partea nord-vestică a județului cu dealuri mai înalte și împădurite; și Câmpia Transilvaniei denumirea referindu-se mai exact la funcția ei predominant cerealieră, dar și la prezența dealurilor rotunjite cu pante si altitudini de 500m, în sud-vestul județului.

1.4 CLIMA

Clima Clujului este de tip continental moderată. Aceasta fiind influnțată de Munții Apuseni în timp ce toamna și iarna este influențată și de influențele atlantice de vest. Iernile sunt de obicei lipsite de viscole , trecerea de la iarnă la vara facându-se la sfârșitul lunii aprilie , în timp ce trecerea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Temperatura medie anuală din aer este de cca. 8,2 șC, media precipitațiilor anuale atingând 663 mm.

1.5 HIDROGRAFIE

Rețelele hidrografice de suprafață, cascadele, acviferele cu ape minerale, lacurile sărate și cu apă dulce redau un potențial hidrografic ridicat al județului Cluj. Bazilenele celor trei râuri principale: Someșul, Crișul Repede și Arieșul reprezentând practic rețeaua hidrografică a Clujului.

Apa potabilă a județului este asigurată atât prin lacuri de acumulare cu funcții complexe cum ar fii: Fântânele, Tarnița, Florești, Someșul Cald, dar și râul Fizeș.

1.6 RESURSE NATURALE

Resursele naturale sunt din belșug în acest județ. Încă din 1962 au intrat în circuitul economic minereurile de fier prin exploatările de la Căpușul Mic și Băișoara, de-a lungul timpului s-au efectuat și o serie de prospecțiuni geologice la Vlaha, Săvădisla și Cacova Ierii. Cărbunii bruni exploatați în zona Ticu-Dîncu-Băgară, turba exploatată în sectorul Călățele și Căpățâna si domul gazefier de la Puini în Câmpia Transilvaniei reprezintă combustibilii minerali ai județului Cluj.

În afară de combustibili minerali și minereuri de fier, Clujul are și o gamă amplă de minerale și roci cum ar fii: dacite si andezite în masivul Vlădeasa; granite în masivul Muntele Mare; cuarț în Muntele Mare și perimetrul localității Someșul Rece, calcare și dolomite utilizate pentru fabricarea lianților exploatate la Săndulești, Tureni, Surduc, Poieni; tufuri calcaroase de bună calitate avand cariere la Tioc-Cornești; nisipuri caoline la Toa, Băgara și Popești; sare la Ocna, Dejului, Turda,etc.

1.7 FLORA

Vegetația în județul Cluj este redată de etapele diferențiate în funcție de climat si de orientarea culmilor. Etajul subalpin este alcătuit în general de culmile înalte de mai bine de 1550m din masivele Vladeasa și Muntele Mare unde iernile sunt lungi iar verile sunt scurte. Vegetația aici este alcătuită din: iarba stâncilor, iarba vantului, etc. Al dolilea etaj este cel forestier fiind alcătuit din păduri de foioase și rășinoase, Faget, frasin, ulm și carpen. Etajul silvostepei se regăsește în Campia Transilvaniei și Podișul Someșan, fiind reprezentat de pajiști situate pe cursurile apelor și pe versanții sud-estici. Subetajul stejarului este ultimul , acesta corespunde regiunii deluroase, având ca limită superioară altitudinea de 550-600m. Pădurile fiind formate din arbori precum alunul , păducelul aceștia fiind într-un amestec alături de carpen. Cea mai mare parte a județului este alcatuită din terenuri agricole care se întind la baza etajului forestier.

1.8 FAUNA

Fiind un județ cu o vegetație complexă și fauna este una bogată ca numar și specii. Etajul subalpin este cuprins din rozătore, păsări, reptile, dar și mamifere caȘ urs brun,lup, râsul, mistrețul, caprioară. Iepurele și jderul de pădure se regăsesc în regiunile calcaroase. O multitudine de specii de păsări se găsesc și în păduri precum cocoșul și acvila de munte, mierla. Fauna acvatică este alcatuită din specii precum crapul, păstrăvul, cleanul, mreana,bibanul , ultimul fiind întalnit cel mai des în râurile si lacurile din Podișul Someșan și Campia Transilvaniei.

1.8 POPULAȚIE

Potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor – 2017, conform Institutul Național de Statistică, populația județului Cluj este de 725.708 locuitori, din care 350.164 populație de genul masculin, și 375544 feminin. Clujul situandu-se astfel pe locul 4 în ierarhia României, dupa București 2103251 locuitori, Iași 930.518 locuitori și Prahova cu 804.348 locuitori.

2. POTENȚIALUL CULTURAL ISTORIC AL CLUJULUI

2.1 ELEMENTE CULTURAL ISTORICE

Unul dintre monumentele cultural istorice ale Județului Cluj îl reprezintă Edificiul din piatră roman situat pe strada Victor Deleu din Parcul I.L.Caragiale, cu numeroase încaperi, unele încălzite cu hypocaustum, a cunoscut patru faze de construcție corespunzătoare dezvoltării orașului la rangul de municipium si apoi colonia. Aici descoperindu-se un tezaur monetar de argint depozitat într-o oală de lut cu capac între secolele I îHr. și sec. III d.Hr.

Imagine 2.1 Edificiul din piartă roman

Coloana Karolina din Piața Muzeului fostul centru al cetății vechi este cea mai veche statuie laică a orașului. Comemorează prima vizită regală, a lui Francisc I. și Carolinei Augusta în perioada 18-27 aug. 1817.

Coloana a fost realizată din donații publice, iar suma lipsă a fost oferită de procurorul în funcție, în schimbul titlului de nobil. Coloana de 10 m a fost ridicată în fața statui lui Matei Corvin, iar în 1898 a fost mutată aici.

Cele două basoreliefuri biedermeier au fost realizate de sculptorul vienez Josef Klieber. Cel estic arată parada de intrare, iar pe cel vestic împărăteasa oferă bani unei bătrâne. Pe acesta se vede și o lampă de ulei, cu toate că, în Cluj doar din 1827 a existat iluminat public.

Imagine 2.2 Coloana Karolina

Palatul de Justiție a fost construit între anii 1898-1902 fiind astfel caracteristic arhitecturii începutului secolului XX parte a ansamblului arhitectonic din Piața Avram Iancu. Acesta a fost construit conform planurilor arhitectului Wagner Gyula, în stil electiv, cu frize bogat ornamentate cu motive vegetale, console și figuri în ronde-bosse. Clădirea face parte din patrimoniul național, fiind monument istoric și de arhitectură, astăzi fiind Curtea de Apel Cluj și de alte instanțe judecătorești.

Imagine 2.3 Palatul de Justiție

Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Română reprezintă doua instituții de cultură inființate la 18 septembrie 1919 ca reacție dupa Marea Unire de la 1918. Cladirea care găzduiește atat Teatrul Național „Lucian Blaga” cât și Opera Română a fost construită între anii 1904-1906, după planurile arhitecților Helmer si Fellner. Această sală dispune de 928 de locuri și este realizată în stil neobaroc, cu inflexiuni stilistice inspirate de secesionism în decorarea holului.

Inaugurarea teatrului Național a avut loc în zilele 1 și 2 decembrie 1919, cu spectacolele ”Se face ziuă” de Zaharia Bârsan și ”Ovidiu” de Vasile Alecsandri.

Imagine 2.4 Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Română

Cetățuia sau Fellegvár în maghiară este o fortificație construită în perioada Hasburgică pe vârful dealului cu același nume din Cluj Napoca, în cartierul Gruia. Aceasta a fost construită de către Giovanni Murando Visconti între anii 1715-1735 în ziduri sub formă de stea, înconjurată de bastioane. Astăzi mai existând doar porțile din sud-est și nord. În interior se aflau diferite clădiri care adăposteau spații administrative, un depozit de armament și o garnizoană.

Fig. 2.5 Cetățuia

2.2 ELEMENTE CULTURAL RELIGIOASE

Biserica „Sfântul Mihail” din Cluj-Napoca a fost construită în 1350 durând astfel de aproape două secole. Deținând o mulțime de picturi interioare remarcabile în interior , este un impuător și valoros monument de arhitectură gotică. O importanță artistică deosebită o reprezintă capela Schleunig, aflată în colțul sud-vestic al edificiului, dedicată Arhanghelului Mihail. Biserica Sf. Mihail este considerată a fi unul dintre cele mai grandioase edificii de cult din România, cu aproximativ 70 de metri lungime locul 5 din România și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de metri clasându-se pe locul al doilea din România.

Imagine 2.6 Biserica „Sfântul Mihail”

Biserica Ortodoxă Sfânta Treime este prima biserică ortodoxă din Cluj, a fost construită în stil baroc între anii 1795-1796 fiind înscrisă pe lista monumentelor istorice religioase din Cluj. Este supranumită și Biserica Ortodoxă din Deal , datorită Dealului Hajongard, aflat la sudul cetății medieval a Clujului. Biserica este construită pe axa vest-est și este alcătuită dintr-un pronaos dreptunghiular, o navă, un spațiu îngust în fața iconstasului și o absidă semicirculară în interior și poligonală în exterior. Pereții sunt flancați în colțuri de pilaștri masivi, tratati în planuri vertical diverse. Elementul definitoriu al bisericii este situarea pilastrilor masivi de col în unghi de 45° în raport cu pereții navei ceea ce transformă tipologia spațiului interior într-una octogonală, specific barocă.

Imagine 2.7 Biserica Ortodoxă Sfânta Treime

Biserca Bob, cu hramul Înălțarea Domnului, este prima biserică greco-catolică construită în Cluj și cea mai veche biserică românească din oraș.

Numele provine de la episcopul Ioan Bob, nobil român, ajuns episcop greco-catolic al Blajului, pe cheltuiala căruia a fost ridicat lăcașul de cult. Biserica a fost construită între anii 1801-1803, după planurile arhitectului Iosif Leder.

Construirea bisericii este în stil baroc, având o structură asemănătoare cu cea a Bisericii Ortodoxe din Deal, diferit fiind turnul.

În anul 1948, după desființarea BRU (Biserica Română Unită cu Roma) de către autoritățile comuniste, Biserica Bob trece la o parorhie ortodoxă. După aproape 5 decenii, mai exact în luna mai a anului 1995 Biserica Bob din Cluj a fost restituită pe cale amiabilă vechiului proprietar ,devenind astfel prima biserică redobândită după 1989 de o parorhie greco-catolicp din Cluj.

Imagine 2.8 Biserca Bob

Sinoaga Neologă din Cluj-Napoca este un lăcaș de cult mozaic situat pe strada Horea nr.21. Edificiul a fost construit între anii 1886-1887 în stil maur, după proiectele inginerului feroviar Isidor Hegner,fiind inaugurată la 4 septembrie 1887. Cornișa este bogat decorată și se termină la colțuri cu 4 turle mici tipic orientale.

Turnurile și intrarea principală sunt de origine maură. Interiorul sinagogii a fost refăcut în întregime, fiind conceput în stil neoclasic spre modern.

Templul memorial al deportaților evrei din Cluj se află inclus pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Imagine 2.9 Sinoaga Neologă

Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită ca simbol al Ardealului între anii 1920-1930 spre a întări nou-înființata Episcopie după infăptuirea Marii Uniri. Reprezintă unul dintre principalele edificii religioase din Municipiul Cluj.

Odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală în anul 1973. Din 2006 servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, acesta fiind totodată și mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Este catalogată ca monument istoric și in prezent este a treia catedrală din România ca înălțime, după cea ortodoxă din Timișoara și cea evanghelică din Sibiu.

Este alcătuită din cele 4 turle care înconjoară o a cincea centrală, sculptarea celor 18 coloane imense din rotunda turlei mari, a medalioanelor sculptate în piatră și a arcelor de piatră de pe fațadele laterale au fost efectuate de către persoane cu un grad ridicat de specialitate pentru vremurile în care a fost ridicată catedrala.

Aceasta este alcătuită su cu 4 clopote aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Catul Bogdan și Anastasie Demian, de la Academia de Artă, în perioada 1928-1933.

Imagine 2.10 Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”

2.3 OBIECTIVE TURISTICE

Cluj Arena a fost construit în anul 2011 pe locul vechiului stadion „Ion Moina”, Cluj Arena a devenit stadionul reprezentativ al orașului Cluj-Napoca. Situat în partea centrală a orașului, în imediata apropiere de Parcul Central, Cluj Arena găzduiește importante partide de fotbal, precum și alte competiții sportive sau concerte.

Cluj Arena se află în proprietatea Consiliului Județean Cluj, este administrat reprezentativ de societatea Cluj Arena S.A, iar principalul beneficiar este clubul Universitatea Cluj. Construită la cele mai înalte standarde, arena este cotată ca făcând parte din categoria UEFA Elite. Stadionul este compus din două tribune și două peluze, are o capacitate de 30.020 de locuri, majoritatea fiind acoperite.

Pe 8 octombrie 2011, cu ocazia inaugurării, pe Cluj Arena a susținut un concert formația germană de muzică rock Scorpions, în fața unui public de peste 40.000 de persoane, iar a doua zi, pe 9 octombrie, trupa Smokie a susținut de asemenea un concert. Acesta a fost startul unor concerte memorabile pentru publicul clujean și nu numai, de-a lungul anilor ce vor urma: Roxette (iulie 2012), Deep Purple (iunie 2013), UB40 (iunie 2013), evenimentul muzical Forza ZU (2014), UNTOLD Festival – Avicii, Armin van Buuren, David Guetta (2015). (https://cluj.com/locatii/cluj-arena/)

Imagine 2.11 Cluj Arena

Muzeul de Artă din Cluj- Napoca posedă un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească și europeană: pictură, artă decorativă, grafică.

A fost înființat in 1951 și găzduiește opere ale artiștilor Nicolae Grigorescu, Dimitrie Paciurea, Ștefan Luchian, Camil Ressu, Theodor Pallady, Vasile Popescu ș.a dispuse in peste 20 de încăperi. Expoziția de bază prezintă și lucrări ale unor artiști mai puțin cunoscuți din Transilvania secolellor XVIII-XIX. Respectiv o importantă colecție din lucrări de marevaloare apaținând școlii de pictură din Baia Mare.

Amplificarea fondului muzeal s-a realizat în anii care au urmat înființării lui, pe seama unor transferuri, donații și achiziții. Operelor de artă transferate de către Ministerul Culturii, Muzeul Național de Artă București și Administrația locală (Barbu Iscovescu, Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Gheorghe Panaitescu Bagdasare, Carol Popp de Szathmary, Ioan Andreescu, Karl Storck) li se adaugă un fond însemnat provenind de la Filiala Cluj a Academiei Române (1971). Cuprinzând piese importante de artă din Transilvania (pictori necunoscuți din secolele XVIII – XIX, Franz Neuhauser, Joseph Neuhauser, Franz Anton Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc), acest fond a contribuit substanțial la conturarea unei fizionomii a patrimoniului.

Spațiul de la etajul palatului este destinat Galeriei Naționale. În anul 1990, Galeria Națională a fost închisă pentru reorganizare, impusă atât de starea avansată de degradare a edificiului, cât și de nevoia de a organiza expunerea permanentă în funcție de noile cercetări și de piesele achiziționate sau donate în perioada imediat anterioară. Galeria Națională, redeschisă pentru public în luna ianuarie 1996 propune o sinteză de patru secole de artă românească cu un accent pe fenomenul artistic din Transilvania: Altarul de la Jimbor (secolul al XVI-lea), pictură Biedermeier, artă stil 1900, avangarda, artiștii legați de Școala Superioară de Arte Frumoase și de Centrul Artistic Cluj: Alexandru Popp, Szolnay Sandor, Pericle Capidan, Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Romul Ladea, Petre Abrudan, Tasso Marchini, Alexandru Mohy, Szervatius Jeno, Theodor Harsia, Kovaks Zoltan, Nagy Albert, Anton Lazăr, Virgil Fulicea, Constantin Dinu Ilea, Ioan Sima, Egon Mark Lovith.

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_de_Art%C4%83_din_Cluj-Napoca)

Imagine 2.12 Muzeul de Artă

Festivalul Untold este cel mai mare festival de muzică din România. Acesta se desfășoară în fiecare an pe Cluj Arena.

Prima ediție a festivalului a avut loc între 30 iulie și 2 august 2015, an în care Cluj-Napoca a fost desemnat Capitala Europeană a Tineretului. De-a lungul celor 4 zile de festival, au participat in medie peste 60.000 de oameni pe zi.

Cea de-a doua ediție a festivalului Untold a avut loc în perioada 4-7 august 2016. Cinci nume principale de artiști au fost dezvăluite în luna ianuarie. Primul nume dezvăluit a fost Tiësto, cel de-al doilea Hardwell și al treilea, Afrojack. Festivalul a durat tot patru zile și a avut loc pe 10 scene pe Cluj Arena. La data de 9 februarie 2016 a fost dezvăluit cel de-al patrulea artist, Armin van Buuren, el participând la festival pentru al doilea an consecutiv. La data de 9 martie 2016 a fost dezvăluit cel de-al cincelea și ultimul cap de afiș, Martin Garrix, acesta fiind primul său concert în România. Pe lângă aceștia, au mai concertat și alți artiști precum Faithless, Scooter, Nervo, Parov Stelar, Lost Frequencies, James Arthur, ș.a.m.d.

A treia ediție a festivalului Untold a avut loc în perioada 3-6 august 2017. Au participat Afrojack, Armin van Buuren, Axwell and Ingrosso, Dimitri Vegas & Like Mike, Hardwell, Martin Garrix, Alan Walker, Ellie Goulding, si Steve Aoki. A adunat un număr record de peste 350.000 de spectatori.

( https://ro.wikipedia.org/wiki/Untold_Festival)

Imagine 2.13 Festivalul Untold

Muzeul Zoologic Cluj-Napoca a fost înființat în 1859, ca o secție a Asociației Muzeului Ardelean, Muzeul Zoologic de acum are peste 300.000 de exponate. Ca valoare științifică și după numărul de exemplare conservate, Muzeul Zoologic se situează pe locul II, după Muzeul ,,Gr. Antipa'' București.

Muzeul de la parterul Facultății de Biologie se compune din expoziția propriu-zisă, o secție a colecțiilor științifice, accesibilă doar specialiștilor, și rezerva muzeului, de unde se completează expoziția. Sunt expuse speciile autohtone, dar și multe exponate din fauna exotică.

Muzeul este înzestrat cu corali, scoică de perle, scorpion african, stele de mare, peștele electric african, șarpe marin, găinușa de deșert, pasărea paradisului, colibrii, ursulețul spălător, girafă, feline mari și multe altele. Prin modul de expunere sunt prezentate aspectele din comportamentul animalelor. De exemplu se pot vizualiza etape ale elaborării firului de mătase la fluturele de mătase, sau viața păsărilor de stufăriș etc.

Colecțiile științifice sunt într-o sală separată, unde sunt prezentate rezultatele obținute de a mai mulți cercetători, foste cadre didactice sau studenți ai facultății. În cadrul expoziției de bază avem și rarități din lumea animalelor, ca de exemplu nautilul, care se găsește doar in Oceanul Pacific, pasărea kiwi din Noua Zeelandă, sau vulturul bărbos și vulturul pleșuv, două specii dispărute din fauna țării noastre.

(https://www.welcometoromania.ro/Cluj/Cluj_Muzeul_Zoologic_r.htm)

Imagine 2.14 Muzeul Zoologic

Canalul Morii din Cluj Napoca se întinde pe o lungime totală de 7,2 kilometri și reprezintă, în stadiul actual, o zonă cu un imens potențial turistic și de agrement.

Canalul Morii a fost realizat tocmai pentru a să asigura curățenie și igienă în oraș, în secolul al XVI-lea. Datorită prezenței ocazionale la Cluj a principelui, dregătorilor sau soliilor străine, cetățenii și cei din conducerea orașului erau motivați să contribuie și să încurajeze dezvoltarea orașului și transformarea lui într-o gazdă adecvată elitei diplomatice, politice sau militare a principatului.

Astfel, într-un consiliu orășenesc, în 16 aprilie 1558, s-a luat hotărârea, pentru asigurarea curățeniei și igienei, ca apa Someșului Mic să fie adusă în imediata vecinătate a orașului. Albia săpată atunci în pământ se presupune că ar fi fost realizată pe un vechi braț al Someșului Mic. Pe-aici, pe timpul vechiului oraș roman Napoca ar fi curs încă apa. La mijlocul secolului al XVI-lea, mai curgea pe acest braț doar surplusul de precipitații. Oficialitățile au fost foarte eficiente. Întâi, au obținut de la regina Isabella scutirea orașului de la plata impozitului pentru un an întreg. Iar pe 25 iunie, din dorința de a realiza cât mai rapid canalul de aducție, consiliul a decis ca fiecare zecime (n.r. subdiviziune a orașului formată din zece case) să trimită oameni care să ajute la săpat. (https://cluj.com/locatii/canalul-morii-cluj-napoca/)

Imagine 2.15 Canalul Morii

Strada în Oglindă din Cluj, pe numele său oficial str. Iuliu Maniu, este un obiectiv unic în zona Transilvaniei, precum și un simbol al orașului Cluj-Napoca.

Capătul vestic al străzii, cel dinspre Piața Unirii, impresionează prin cele două clădiri care sunt simetrice aproape în întregime. De aici și denumirea, datorită efectului de imagine în oglindă creat de clădiri. Acestea se află între Palatul Bánffy și casa Wolphard–Kakas și conferă unicitate și armonie străzii ce iese în Piața Unirii.

Ansamblul arhitectonic din capătul vestic al străzii a fost creat sub îndrumarea arhitectului Ignác Alpár. Lucrările au fost finalizate la sfârșit de secol XIX, în anul 1899. Urmând tendințele acelor vremuri, arhitectura clădirilor e inspirată de lucrările arhitectului Hausmann, arhitectul care a restructurat orașul Paris în secolul XIX. La fel ca Parisul, Clujul a trecut și el prin propria sistematizare, în anul 1895.

Pășind în trecut, la sfârșit de secol XIX – început de secol XX, strada își îmbia oaspeții cu spații comerciale elegante – la parter, birouri de avocatură sau apartamente rafinate – la etajul clădirilor. În timp, strada a ajuns să se reflecte nu doar pe ea însăși. Strada reflectă multiculturalismul Clujului, fiind ca o punte de legătură între Biserica Sf. Mihail și Catedrala Ortodoxă din Cluj, între Piața Unirii și Piața Avram Iancu. (https://cluj.com/locatii/strada-in-oglinda/)

Imagine 2.16 Strada în Oglindă

Bulevardul Eroilor Cluj este, cu siguranță, una dintre cele mai cunoscute și mai îndrăgite artere din orașul de pe Someș. Nefiind un obiectiv turistic în sine, bulevardul reușește totuși să atragă vizitatori dornici de plimbări urbane. Pentru clujeni, „Eroilor” e spațiu de tranzit, de trecere dintr-o piață în alta, precum și loc de recreere, de petrecere a timpului liber alături de prieteni pe vreuna din numeroasele terase de aici.

Denumirea arterei a suferit modificări de-a lungul anilor. Astfel, de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în anul 1919, se numea Deák Ferenc utca (ulița Ferenc Deák). În perioada interbelică, bulevardul era știut ca strada Regina Maria. În perioada comunistă, s-a numit mai întâi strada Molotov, iar începând din anii ’60 a devenit strada Dr. Petru Groza.

Azi, Bulevardul Eroilor Cluj este nu doar una dintre principalele artere comerciale din oraș, ci și loc de promenadă și de relaxare. Restaurantele, cafenelele sau pub-urile din zonă conferă dinamism străzii, în timp ce clădirile istorice îndeamnă la momente de reflecție. La jumătatea bulevardului, în dreptul Catedralei Greco-Catolice „Schimbarea la față” (Biserica Minoriților), putem admira Statuia Lupa Carolina. Aceasta reprezintă cadoul făcut de statul italian către România în anul 1918 – o aluzie la latinitatea poporului român.

( https://cluj.com/locatii/bulevardul-eroilor-cluj/ )

Imagine 2.17 Bulevardul Eroilor

Piața Unirii Cluj este unul dintre cele mai importante simboluri ale orașului din inima Transilvaniei. Cu Biserica Sf. Mihail și grupul statuar Matia Corvin aflate în mijlocul ei, Piața Unirii Cluj este un obiectiv turistic impresionant, un punct de atracție central și un loc de întâlnire pentru localnici și turiști deopotrivă. Aici, te afli în punctul zero al municipiului Cluj-Napoca.

Din punct de vedere istoric, Piața Mare, cum mai era ea numită până la mijlocul secolului al XIX-lea, este a doua piață a Clujului, ea formându-se ulterior actualei Piața Muzeului (Piața Mică din Cetatea Veche). Spre sfârșit de secol XIX a devenit Piața Principală, fiind transformată într-o piață ornamentală. Denumirea nu a rezistat foarte mult, iar în prima parte a secolului al XX-lea, piața a fost numită Piața Regele Matia (Mátyas Király tér). Abia în anul 1918, în urma evenimentelor istorice din acel an, a devenit Piața Unirii. Totuși, în perioada comunistă, denumirea i-a fost schimbată în Piața Libertății, pentru ca în zilele noastre să se revină la vechiul nume: Piața Unirii.

Imagine 2.18 Piața Unirii

Pe lângă Biserica Sf. Mihail și statuia lui Matia Corvin, de jur-împrejur, pe laturile pieței se află numeroase clădiri celebre. Palatul Bánffy, care adăpostește Muzeul de Artă, precum și cele două clădiri construite în oglindă și care deschid strada Iuliu Maniu, se află pe latura estică a Pieței. Pe latura sudică regăsim clădirea fostei primării a Clujului, precum și cea a Băncii Naționale. Hotelul Continental, una dintre cele mai frumoase clădiri ale Clujului, construită încă din 1894, se află pe colțul sud-vestic al Pieței Unirii. Totodată, în centrul Pieței, se află vestigiile romane ale vechiului oraș Napoca! (https://cluj.com/locatii/piata-unirii-cluj/ )

Imagine 2.19 Statuia lui Matia Corvin

2.4 REZERVAȚII NATURALE

Grădina Botanică „Alexandru Borza” este întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare pe temeiuri solide a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și ca important spațiu didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc.

Printre atracțiile grădinii se numără Grădina japoneză (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), Grădina romană cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Botanic%C4%83_din_Cluj-Napoca )

Imagine 2.20 Gradina Botanică

Parcul Central, este unul dintre principalele spații verzi din Cluj-Napoca, fondat în anul 1827. Asociația de Binefacere a Femeilor (Jóltevő Asszonyi Egyesület) a închiriat terenul pentru a înființa un loc de recreație. În 1830, după terminarea lucrărilor de amenajare, Parcul Poporului (Népkert) a fost deschis publicului. Din 1860 administrarea parcului a fost preluată de Comisia Parc condusă de contele Imre Mikó.

Din 1865 a fost înființată Asociația Parcului (Sétatér-Egylet), care a săpat lacul și a construit pavilionul de muzică. În 1871 Asociația de Patinaj a închiriat lacul. Între 1896-1897 s-a construit pavilionul de patinaj și chioșcul cu frumoasa fântână, proiectate de Lajos Pákey. Pavilionul de patinaj este amplasat pe insula lacului, iar lacul înghețat a funcționat drept patinoar până la începutul anilor 90.

În chioșc a funcționat un restaurant și o berărie, foarte populare în rândul clujenilor. (https://www.welcometoromania.ro/Cluj/Cluj_Parcul_Central_r.htm )

Imagine 2.21 Parcul Central

Pădurea Hoia-Baciu Cluj este unul dintre cele mai faimoase locuri din lume în care se înregistrează fenomene paranormale. Fie că te impresionează legendele și misterele care s-au adunat în jurul ciudatei păduri sau, dimpotrivă, consideri că e o pădure ca oricare alta, locul este suficient de pitoresc pentru a merita atenție din punct de vedere turistic și recreațional.

Pădurea, aflată pe unul dintre dealurile ce înconjoară Clujul, a devenit faimoasă începând cu anii ’60, de când au început să fie semnalate tot felul de întâmplări: cu strigoi și alte apariții inexplicabile în fotografii și insesizabile cu ochiul liber, cu OZN-uri și senzații auditive ciudate, cu stări anxioase și senzația că ai fi urmărit. Cele mai frecvente anomalii care au fost semnalate în pădurea Hoia-Baciu de-a lungul timpului sunt problemele cu echipamentele electronice (baterii care se descarcă neobișnuit de repede, restartări de telefoane, probleme cu GPS-ul, dificultăți în configurarea frecvențelor de sunet pentru înregistrări audio-video).

Dincolo de legende, copacii sunt renumiți pentru formele lor neobișnuite, iar Poiana Rotundă poate fi dacă nu un loc paranormal, un spațiu de revenire la centrul interior, de regăsire în mijlocul naturii.În trecut, Padurea Hoia-Baciu Cluj era frecventată ca loc de picnic și era gazda festivităților legate de zilele de 1 Mai și 23 August. Azi, în pădure se organizează, din când în când, diverse evenimente mai neconvenționale, iar clujenii și turiștii pot descoperi locul prin intermediul unor tururi ghidate nocturne sau pe timpul zilei, sub îndrumarea echipei Hoia-Baciu Project. (https://cluj.com/locatii/padurea-hoia-baciu-cluj/)

Imagine 2.22 Pădurea Hoia-Baciu Cluj

Lacul Chios se afla in Parcul Central ,,Simion Barnutiu” sau Parcul Mare, asa cum mai este el numit – o adevarata oaza de relaxare pentru clujeni, precum si unul dintre obiectivele turistice aflate, de obicei, pe lista celor care viziteaza Clujul.

Istoria parcului se intinde pe o perioada de peste 185 de ani, fiind inscris, incepand cu anul 2010, pe lista monumentelor istorice din judetul Cluj, elaborata de Ministerul Culturii si Patrimoniului National din Romania.

Lacul Chios a fost creat in anul 1865 de catre Asociatia Parcului, care preluase atunci ingrijirea parcului. Aceasta a organizat aleile, a sapat lacul si a construit pavilionul de muzica. In anul 1871 Asociatia de Patinaj a inchiriat lacul, iar in 1877 a construit un pavilion de lemn pe insula din mijloc.

In prezent, odata cu imbunatirea vremii, lacul devine ideal pentru plimbarile cu barcile puse la dispozitia clujenilor si turistilor dornici de cateva momente de relaxare. (https://cluj.com/locatii/lacul-chios/)

Imagine 2.23 Lacul Chios

Parcul Rozelor este unul dintre cele mai „tinere” spații verzi din Cluj. Se află în continuarea Parcului Sportiv Universitar Iuliu Hațieganu, fiind modernizat și inaugurat în anul 2010. Parcul e străbătut de o pistă pentru biciclete și o pistă pentru role. Unul dintre motivele pentru care parcul e îndrăgit de clujeni e diversitatea pe care o oferă, fiind potrivit tuturor categoriilor de vârstă. Astfel, parcul dispune de un loc de joacă pentru copii, iar amatorii de sport se pot bucura și de cinci aparate de fitness.

În toamna anului 2012, în Parcul Rozelor s-a inaugurat un spațiu de aproximativ o mie de metri pătrați transformat într-un skatepark. Spațiul e destinat patinatorilor pe role și bicicletelor motocross, BMX, permițând organizarea unor competiții de mare anvergură.

În ultima perioadă, zona a devenit și mai atractivă în urma terasării anumitor porțiuni ale malurilor Someșului Mic. Astfel, între Podul Garibaldi și Parcul Rozelor s-a creat o faleză de promenadă, precum și o pistă pentru bicicliști.

(https://cluj.com/locatii/parcul-rozelor-cluj-napoca/ )

Fig. 2.24 Lacul Rozelor

CAPITOULUL III

ANALIZĂ CAZARE ȘI INDICATORI DE MĂSURARE A CAPACITĂȚII DE CIRCULAȚIE TURISTICĂ ÎN JUDEȚUL CLUJ

3.1 ANALIZA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ

Capacitatea de cazare se referă la numărul unităților de cazare din județul Cluj, precum și numărul de locuri existente și în funcțiune ce sunt puse la dispotiția turiștilor pe parcursul întregului an.

3.1.1 CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA EXISTENTA PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA

Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare a unității de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Locurile aferente structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică complementare (căsuțe, terenuri de campare, etc.) la o structură de cazare turistică de bază (hotel, motel, camping, etc.) și utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de bază. (http://statistici.insse.ro/shop/)

Fig. 3.1 Număr locuri existente în județul Cluj (2017)

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

În Fig. 3.1 putem observa că anul 2017 cu un număr de 10.805 locuri cazare existente a cunoscut o creștere semnificativă în comparație cu ultimii 3 ani. Capacitatea de cazare din anul 2008 este cea mai scăzută, cu un număr de 6.598 locuri.

3.1.2 STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA PE TIPURI DE STRUCTURI

După cum bine știm, unitățile de cazare sunt parte componentă a industriei ospitalității deoarece acestea sunt puse la dispoziția turiștilor în scopul de a se recupera pe parcursul consumării unui produs turistic. Județul Cluj beneficiază de o creștere continuă a unităților de cazare în ultimii 10 ani, de la 211 unități (2007) la 283 unități (2017). Cea mai mare pondere este deținută de pensiunile agroturistice cu un procent de 87%, fiind urmate de hoteluri (53%), pensiuni turistice (36%), vile turistice (17%), moteluri (5%), restul unităților deținând un procent mai mic de 5%.

Fig. 3.2 Unități de cazare pe tipuri de structuri în județul Cluj

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

3.2 CIRCULAȚIA TURISTICĂ

3.2.1. SOSIRI ALE TURIȘTILOR ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE TURISTICĂ

Sosirile se vor analiza pentru perioada 2007-2016. Astfel, în anul 2016, Clujul a înregistrat cel mai ridicat număr de sosiri ale turiștilor din ultimii 10 ani, prin aceasta evidențiindu-se faptul că turiștii sunt tot mai interesați să viziteze acest județ din varii motive. Din anul 2007 până în anul 2016, numărul acestora acrescut cu 32.652 turiști.

Fig. 3.3 Evoluția numărului de sosiri pe tipuri de turiști în județul Cluj în perioada 2007-2016

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

3.2.2 ÎNOPTĂRI ALE TURIȘTILOR ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE TURISTICĂ

Fig. 3.4 Evoluția numărului de înnoptări în județul Cluj în perioada 2007-2017

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Comparând Fig. 3.2.1 și Fig. 3.2.2 putem constata că evoluția înnoptărilor este mult mai ridicată decât cea a sosirilor. Cele mai mari valori ne indică anii 2016, cu un număr de 100.391 sosiri și 2017 cu 1.214.377 înnoptări.

Conform datelor statistice, Clujul se află pe locul 6 în România ca înoptari a turiștilor. Raportul dintre turiștii români și străini este foarte mare în Prahova, românii fiind astfel fideli țării lor. Este bine de remarcat faptul că numărul înoptărilor turiștilor străini este într-o ușoară creștere începând cu anul 2010, la fel și cel alturiștilor români.

CAPITOLUL IV

CIRCUIT TURISTIC ÎN JUDEȚUL CLUJ

Capitolul final al lucrării de față are în vedere realizarea unui circuit turistic ce se desfășoară pe teritoriul județului Cluj. Astfel, vom aduce în lumină numeroase destinații cu funcție turistică și cu o importanță deosebită, alături de tipurile de turism ce pot fi practicate de turiștii care aleg Prahova pentru a-și petrece timpul liber.

4.1. CIRCUITUL TURISTIC PROPRIU-ZIS

Circuitul turistic se va desfășura în perioada: 07.07.2018-10.07.2018, organizat de către o agenție de turism pentru un grup de 20 de turiști straini,aduși din Anglia, cu o durată de 3 zile – de cazare.

Circuitul va avea ca scop realizarea unor expediții diferite. În prima zi turiști sunt întâmpinați de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu și îndrumați către Vila Dana unde se vor caza ca după să fie ghidați către un tur al muzeelor din Cluj, a doua zi realizându-se vizite clădirilor în stil Baroc, iar în ultima zi urmărindu-se un traseu bine realizat al parcurilor și grădinilor din Cluj.

Acest circuit este structurat pe zile, fiecare zi inclunzând o serie de activități bine organizate, astfel încât, în final, gradul de satisfacție în urma consumării unui astfelde produs turisti să fie comform așteptărilor turiștilor și să le ofere încrederea de repeta expriența.

ZIUA 1: TRASEUL MUZEELOR

Muzeele aflate în serviciul societății sunt deschise publicului și oamenilor de știință în scopul studierii, educării, relaxării vizitatorilor. În municipiul Cluj-Napoca, muzeele aparțin diferitelor categorii: istorie, biologie, artă, folclor si etnologie, geologie, etc.

În prima zi a circuitului, cei 20 de turiști se vor întâlni la ora 11:00 în centrul orașului ca apoi sa se deplaseze către Palatul Bánffy, fosta reședință a guvernatorului Transilvaniei, din secolul al XVII-lea. Această clădire adăpostește Muzeul de Artă, unul din cele mai importante muzee din România cu un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească dar și europeană, reprezentat printr-o colecție de peste 12.000 de piese de pictură, arte decorative si grafice dar și sculptură.

Imagine 4.1. Palatul Bánffy

Vis a vis de Muzeul de Artă se poate distinge un muzeu bine ascuns în inima Clujului sub numele de Colecția de Istorie a Farmaciei. În clădirea unde acum mai bine de 5 secole a existat farmacia Hitnz, reprezentând astfel una din cele mai vechi farmacii din Cluj dar și din România unde încă se mai păstreză mobilierul farmaceutic autentic. În zilele noastre, subsolul farmaciei unde în perioada medievală aveau acces doar farmacistul și asistenții săi, este amenajat pentru public în ambianța unui laborator farmaceutic medieval. Muzeul deține și diferite medicamente care datau din perioada medivală cum ar fii praful de mumie adevarată ori praful de pietre semiprețioase, dar și surse naturale de calciu ce provin de la pulberea de corali și ochi de rac.

Imagine 4.2. Colecția de Istorie a Farmaciei

La numai 3 minute de mers pe jos urmeaza Muzeul Etnografic al Transilvaniei, un muzeu care redă viața țărănimii transilvănene de acum 200 de ani. Subsolul păstrează arhitectura secolului al XVI-lea, însă odată cu secolul al XIX-lea, această clădire a fost gazda celui mai important han al orașului, anume ”Calul Bălan”. Astăzi expoziția este împărțită în mai multe diviziuni: ocupațiile secundare (culesul din natură, pescuitul, vânătoarea, albinăritul, etc.), țesăturile tradiționale, creșterea animalelor, instrumente muzicale, agricultura, alimentația, xilogravura, meșteșugurile. Muzeul deține o gamă largă de activități cum ar fii târgurile anuale, manifestări științifice, ori activități cultural educative. Finalul vizitei Muzeului Etnografic al Transilvaniei va fii compus din alegerea nu foarte ușoară a unuia sau mai multora suveniruri de la magazinul muzeului, acesta fiind compus din obiecte tradiționale pentru Transilvania.

Imagine 4.3 Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Mergând mai departe turiștii pot vizita și Muzeele Universității de Știinte Agricole și Medicina Veterinară (USAMV) acestea facând parte din patrimoniul imens al universității. Aici se poate admira Grădina Agrobotanică și Muzeul Botanic, dar și Acvariul și Muzeul de Parazitologie. Muzeul botanic deține ierbarul științific cu 40.000 de coli, o colecție de semințe de la specii de plante cultivate și din flora spontană, o bogată colecție de droguri de la diferite plante medicinale, ierbare, cărți si manuscrise vechi ale profesorilor care au predat în timp disciplina Botanică.

Imagine 4.4 Universitatea de Știinte Agricole și Medicina Veterinară

Continuând maratonul vizitării muzeelor, se ajunge în campusul universitar Hașdeu, la Muzel Zoologic al Facultății de Biologie și Geologie din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai”. Acest muzeu deține o colecție științifică de animale care depășește 300.000 de piese, în diferite forme de conservare, la subsol aflându-se Vicariul, acesta cuprinde aproximativ 57 de specii de reptile, păsări, amfibieni, dar si micromamifere.

Păstrând orientarea către minunile naturii, turiștii sunt oriectați către a se relaxa cu o plimbare prin Grădina Botanică, instituție care aparține de asemenea Universității ”Babeș-Bolyai”. Această grădină este împărțită în mai multe sectoare, fiecare dintre ele având specificul său atât ornamental cât si sistematic, fitofeografic ori economic sau medicinal. Grădina Botanică este compusă dintr-o multitudine de plante rare, autohtone, pe cale de dispariție dintre care: Papaver corona sancti-stephani, Armeria maritima, Saponaria bellidifolia, Campanula carpatica, etc. Aici se pot regăsi și plante de seră cum ar fii: nufărul de Amazon, trestia de zahăr, feriga arborescentă, eucaliptul, papirusul, palmierul de zahăr, etc. Grădina Botanică are si o zonă științifică unde se poate vizita atât Herbarul cât și Muzeul Botanic.

Imagine Grădina Botanică

ZIUA 2: CLUJUL BAROC

Turiștii se trezesc la ora 8:00 odihniți și relaxați după înnoptarea în camerele de 3 stele în Vila Dana, servesc micul dejun la ora 9:00, se realizează check-out și se pregătesc de un nou traseu, anume cel al clădirilor în stil Baroc.

Traseul începe cu o vizită la Cetățuia. Complexul adăpostea clădiri administrative, deposit de armament, garnizoana, acesta avea bastioane la colțuri, trei porți incluse în clădiri cu etaj si o redută. Fortificația avea rol de control asupra orașului.

Imagine 4.6. Biserica Franciscană

Coborând spre centrul orașului, mai exact in Piața Muzeului, unde se pot observa Biserica Franciscană. Principalul component al acestui lăcaș de tip baroc îl reprezintă turnul, construit în 1728 de către franciscani.

Continuarea traseului arhitecturii baroce din Cluj duce la Biserica Unitariană de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989. Edificiul combină elemente baroc, rococo, clasiciste ca și stiluri arhitecturale, interiorul înfățișând mai ales barocul.

Mai departe grupul de turiști vor fii îndrumați în continuarea traseului spre un lăcaș de cult, anume Biserica Iezuiților (Piariștilor), aceasta fiind primul edificiu în stil baroc din provincie. Clădirea a fost ridicată între anii 1718-1724, prezentând un contrast puternic între o arhitectură cu un interior bine ornamentat aproape exuberant și o un exterior monumental și sobru, pentru mulți ”o bijuterie” a stilului baroc.

Imagine Biserica Iezuiților (Piariștilor)

ZIUA 3: TURUL GRĂDINILOR ȘI PARCURILOR

Ziua a 3-a începe la fel ca și cea din urma, turiștii se trezesc la ora 8:00, servesc micul dejun, după care părăsesc hotelul și se pregătesc de un tur relaxant întrucat turismul reprezintă și o modalitate de a te relaxa, de a te bucura de natură, chiar daca te afli întru-un oraș mare cum este Clujul.

Primul obiectiv al zilei îl reprezintă Grădina Agrobotanică, este situată pe teritoriul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară cu o anvergură de cca 7 hectare, deținând peste 1800 specii vegetale.

Parcul Central reprezintă al doilea obiectiv din acest traseu se întinde între Stadionul Cluj Arena și Teatrul Maghiar de Stat cu o vechime impresionantă de peste 180 de ani. Centrul atenției al acestui parc fiind lacul care se afla în mijlocul parcului, dar si multitudinea de statuiete care apar adesea în intersecțiile aleilor principale.

Mergând spre nord-vest turiștii sunt îndrumați spre Parcul Etnografic Romulus și Pădurea Hoia, turul putându-se încheia cu o plimbare scurtă în parcul Etnografic în aer liber ori în zona de agreement din pădurea Hoia, aici turiștii putând încerca experiența de a trage cu arcul sau a încerca un traseu din Bike Parc.

4.2. ANALIZA DE PREȚ

Analiza de preț se referă la toate cheltuielile realizate pe parcursul sejurului în județul Prahova și anume.cheltuieli directe și cheltuieli indirecte. Astfel, vom constata care este prețul circuitului propus, incluzând totodată cheltuielile cu ghidul și conducătorul auto.

Cheltuielile directe cuprind:

Cheltuieli de cazare:

Hotel Premier: 368 lei/turist

Hotel Premier: 368 lei/turist

Total : 736 lei/turist

Cheltuieli de alimentatie:

Restaurant Hotel Premier: 50 lei/turist

Restaurant Hotel Premier: 50 lei/turist

Total: 100 lei/turist

Tabelul 4.2 se referă la toate cheltuielile culturale pe care turiștii le vor plăti în schimbul vizitării obiectivelor care au o taxă de intrare. Așadar, obiectivele sunt în număr mai mare, dar accesul este gratuit.

http://www.cluj.insse.ro/main.php?id=434

Cheltuielile cu ghidul se referă la prețul mediu pe care turiștii îl plătesc pentru ca acesta sî beneficieze de aceleași servicii pe parcursul sejurului.

Cheltuieli cazare

Hotel Premier: 368 lei/turist

Hotel Premier: 368 lei/turist

Total: 36,8 lei/turist (736 lei/turist ÷ 20 turiști)

Cheltuieli de alimentație:

Restaurant Hotel Premier: 50 lei/turist

Restaurant Hotel Premier: 50 lei/turist

Total: 5 lei/turist (100 lei/turist ÷ 20 turisti)

Diurnă ghid: 180 lei/zi

Total cheltuieli cu ghidul: 1.376 lei (736 lei + 100 lei + 540 lei)

Cheltuieli cu ghidul/turist: 68.8 lei/turist (1376 lei ÷ 20 turiști)

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE: 946.6 lei/turist 736 lei/turist + 100 lei/turist + 36.8 lei/turist + 5 lei/turist + 68.8 lei/turist)

Cheltuieli indirecte cuprind:

Asigurare (2,5 %): 23.66 lei/turist (946.6 lei/turist × 2.5 %)

Comision agenție (8%): 75.72 lei/turist (946.6 lei/turist × 8%)

TVA (19%): 14.38 lei/turist (75,72 lei/turist × 19%)

Total cheltuieli indirecte: 113.76 lei/turist (23.66 lei/turist + 75.72 lei/turist + 14.38 lei/turist)

Prețul pachetului turistic rezultă prin însumarea cheltuielilor directe și indirecte:

PREȚ PACHET TURISTIC:~ 2040 lei/turist (946.6 lei/turist cheltuieli directe + 113.76 lei/turist cheltuieli indirecte + 986 lei/turist bilet avion dus-întors)

În urma creării circuitului turistic de 3 zile în județul Cluj s-a putut constata că prețul mediu pentru consumul unui astfel de pachet este de 2040 lei/turist. Perioada desfășurării circuitului a fost aleasă cu precizie, ținându-se cont de programul obiectivelor culturale și istorice, al mijloacelor de transport, dar și de temperaturile moderate pentru traseele turistice la altitudini ridicate.

Bibliografie

http://www.scritub.com/geografie/turism/VALORIFICAREA-POENTIALULUI-TUR54332.php

Visit CLUJ

Centrul muzeal de informare

Cluj, Evenimente, Cazare, Distractie, Mancare, Business

Județul Cluj – Wikipedia

http://orasulcluj.ro

https://www.welcometoromania.ro

http://www.clujonline.com/ro