Valorificarea Produselor Secundare din Industria Vinului

Literatura de specialitate cu privire la tehnologia de valorificare a produselor și subproduselor vinicole este apreciată la aproximativ 25% din valoarea recoltei anuale de struguri.

În urma fiecărei operații tehnologice din timpul vinificării strugurilor sau condiționari vinului rezultă produse secundare a căror proprietăți variază în funcție de numerosi factori ecologici, tehnologici și biologici (starea de maturitate , soiul).

Compoziția chimică și mecanică a subproduselor vinicole (%)

Importanța produselor obținute din subprodusele vinicole pe plan mondial sunt conturate după urmatoarele orientării:

În majoritatea țărilor sa remarcat o creștere a consumului de rachiu de tescovină încercandu-se totodată recuperarea alcoolului etilic;

În timp ce sintetizarea acidului tartric nu a dus la rezultatele așteptate sa observat că producerea de acid tartric și a sarurilor sale par să crească unde sa remacat și existența altor acizi organici (fumărie, adipic, citric, malic) ;

Costul de producție ridicat pentru producerea de ulei alimentar din semințe condiționaza comercializarea sa in fața uleiurilor tradiționale (soia, floarea-soarelui);

Folosirea semințelor și drojdiilor ca sursă de proteină furajeră;

Ținând cont de tendința actuală de a limita gama de coloranți roșii sintetici folosiți în îndustria alimenatară se dorește obținerea enocolorantului alimentar.

Procedee de valorificare a tescovinei

Pentru a obține randamente mai mari de substanțe valoroase (acid tartric, tanin, ulei, alcool, făina furajeră, enoclorant) este foarte important ca tescovina să fie proaspătă, fermentată și să fie procesată în sezonul de vinificație. Dacă acest proces nu se poate fi facut imediat depozitarea nu poate să depășească sfărsitul lunii februarie a anului următor și trebuiesc îndeplinite următoarele condiții: bazinele de ciment trebuiesc curațate și închise etanș, sa aibă o capacitate egală cu capacitatea instalației de prelucrare timp de 24 de ore; tescovina trebuie să fie foarte bine uscată și sulfilată cu aproximativ 150-200 mg/kg mai apoi făcându-se etansarea cât mai corespunzătoare cu nisip (pământ) și folii de polietilenă. Chiar dacă depozitarea s-a făcut în aceste condiții depozitarea timp de aproximativ 6 luni duce la scăderea randamentelor în tartrati și alcooli cu circa 50% în urma evaporării alcoolului și declanșarilor unor fermentații nedorite: acrilice, propionice, acetice, simultane cu creșterea conținutului de metanol.

În procesul de obținere a rachiurilor de tescovină se folosesc atât procedee clasice cât și procedee moderne de prelucrare complexă a tescovinei.

Pentru a obține rachiul de tescovină se folosesc atât instalații discontinue încălzite cu foc cu foc indirect (tescovina neimersată), direct cu foc (tescovina imersată) sau încălzite cu abur indirect sau direct. În țara noastră cele mai cele mai des utilizate sunt instalațiile cu 2,3 sau 4 blaze încalzite direct cu abur și prevăzute cu deflegmator care realizează distilate cu concentrație alcoolică cuprinsă între 50-80 % vol., având cu toate acestea o productivitate scăzută, de aproximativ 5t/24 ore. În cramele cu o capacitate medie și mare sau în unitățile de procesare complexe a tescovinei sunt utilizate instalații de distilare continuă verticală, care funcționează pe principiul contracurentului (aburul se barbotează la partea inferioară, tescovina circulând de sus in jos) (Frillli, Padovan, Gianazza). Acest tip de instalații asigură un grad sporit de mecanizare și automatizare și o productivitate mult mai mare de aproximativ 50t/24 h, și astfel obținându-se un distilat brut de circa 25% vol. alcool urmează a fii supus operațiilor de redistilare-rafinare și eventual de dementolare.

La metodele de procesare moderne de prelucrare a tescovinei survin urmatoarele operații:

Extracția alcoolului (zaharurilor) și a tartaților;

Sedimendarea tartraților sub formă de tartrat de calciu;

Izolarea și uscarea tartratului de calciu;

În cazul tescovinei dulci, fermentarea soluției cu zaharuri;

Recuperarea alcoolului

Sortarea pielițelor și a semințelor

[NUME_REDACTAT] industriile extractive pentru extracția substanțelor solubile din tescovină, se folosesc extractoare continue, construite din materiale antiacide, iar în cazul procesării tescovinei fermentate acestea trebuiesc să fie etanșe pentru a evita pierderile de alcool folosindu-se următori solvenți:

Soluție de HCL (pH ≈ 3) preparat cu apă demineralizată, evitând ca soluția să conțină clorură de calciu (dacă se folosește apă dură), întrucât cu THK se va forma T=Ca, care va rămâne în tescovină. Folosirea acidului sulfuric chiar dacă este mai scump prezintă numeroase avantaje: formarea de CaCl2 solubil la neutralizare care nu va impurifica tartratul de calciu si va forma macrocristale de T=Ca lipsite de impurități (fosfaști, pectinați etc.);

Apă demineralizată cu o temperatura de aproximativ 600 C sau supraîncalzită la 1100C, este necorozivă si ieftină dar nu solubilizează tartratul de calciu. Nu se va folosi apă dură întrucât carbonatul de calciu cu THK formează T=Ca, ce va rămâne in tescovină și T=K2, care nu va precipita la neutralizare având randamente în timpul prelucrării aproape nule;

Soluția de H2SO4 nu va necesita pentru prepare apă demneralizată care este și mai ieftină, dar în timpul neutralizări va forma Ca SO4 care va impurifica tartratul de calciu;

Mai puțin corozive sunt soluțile alacaline, care în comparție cu soluțiile acide având si un pH ridicat care privilegiază infecțiile microbiene și duc la impurificarea tartratului de calciu cu săruri minerale și coloizi.

Pentru extracția tescovinei trebuiesc îndeplinite următoarele condiții optime:

După ce sa executat operația de presare a boștinei se trece la prelucrarea imediată a tescovinei;

Tescovina trebuie afânată astfel încât particulele să aibă dimensiunile de 3-7 mm.

Apa de extracție trebuie acidulată cu H2SO4 la un pH de aproximativ 3 și încălzită la o temperature de circa 75-800 C iar temperatura din extractor trebuie menținută la aproximativ 600 C;

Durata întregului proces de extracție este de circa 40-50 minute;

Nu trebuie să fie mai mic de 4 numărul treptelor de ectracție;

Într-un strat de circa 150 mm viteza de spalare a tescovinei va fi de 0,001-0,0016 m3/sm2 și hidromodului între 0,7-1;

Conținutul maxim al tescovinei epuizate este de 0,15% tartrați și 0,7 % zaharuri (0,4 alcool) ;

su