Valorificarea potențialului turistic și agroturistic al județului Brașov [604846]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală
Program de studiu: Management în agroturism și alimentație publică

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Conf.Univ.Dr.Stoian Maria

Absolvent: [anonimizat], 2020

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Management și Dezvoltare
Rurală

Program de studiu: Management în agroturism și alimentație
publică

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Valorificarea potențialului turistic și agroturistic al județului Brașov

Coordonator științific:
Conf.Univ.Dr. Stoian Maria
Semnătura:
Absolvent: [anonimizat]

3
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………….. …………2
CAPITOLUL 1 : Prezentarea principalelor caracteristici ale județului Brașov………………… ………3
1.1 Structură administrativă……………………………………………………… ………..3
1.2 Cadrul natural și dinamica activităților turistice ……………………………… ………4
1.3 Resursele turistice ale Brașovului…………………………………………… ……….12
1.3.1 Resursele turistice natural……………………………………… ………12
1.3.2 Resursele turistice antropice…………………………………… ……….20
1.4 Etnografie și folclor…………………………………………………………… ………..28
CAPITOLUL 2 : Tipuri de turism din județul Brașov…………………………………………… ……30
2.1 Turismul montan………………………………………………………………… ……30
2.2 Turismul rural…………………………………………………………………… …….30
2.3 Agroturismul…………………… ………………………………………………… .30-31
2.4 Turismul cultural -istoric………………………………………………………… ……31
2.5 Alte tipuri de turism……………………………………………………………… ……32
CAPITOLUL 3 : Studiu de caz “ Promovarea și dezvoltarea potențialului turistic și agroturistic al
județului Brașov”………………………………………………………………………………… …….33
3.1 Analiza SWOT a dezvoltării turistice și agroturistice a județului Brașov ……… ….33 -34
3.2 Strategii privind promovarea și dezvoltarea turismului și agroturismului……… ………34
3.3 Propuneri privind valorificarea eficientă a potențialului turistic și agroturistic a județului
Brașov ………………………………………………………………………………… ……………34 -35
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………………………………………… ……….36
BIBLIOGRA FIE …………………………………………………………………………… …………37

4
INTRODUCERE
Județul Brașov, prin așezarea sa geografică, dispune de condiții naturale potrivite pentru
dezvoltarea turismului. Pe lânga cadrul natural, regiunea deține importante monumente istorice și
culturale un ice în felul lor.
Lucrarea este structurată în trei capitole principale, plus concluziile și recomandările aferente
lucrării.
CAPITOLUL I cuprinde prezentarea județului Brașov, respectiv: structura administrativă,
cadrul natural al județului, resursele turistice, atât cele naturale cât și cele antropice și etnografia și
folclorul Brașovului.
CAPITOLUL II prezintă principalele forme de turi sm prezente la nivelul județului analizat,
respectiv, turismul montan, rural, agroturismul, tursimul cultural -istoric și alte tipuri de turism.
CAPITOLUL III analizează studiul de caz, reprezentând analiza SWOT ilustrând punctele tari,
punctele slabe, opo rtunitățile și amenințările județului Brașov, strategiile privind promovarea și
dezvoltarea turismului și agroturismului, iar la sfârșitul capitolului se găsesc propuneri privind
valorificarea eficientă a potențialului turistic și agroturistic.
FINALUL LU CRĂRII rezumă lucrarea analizată prin concluziile și recomandările oferite.
Am ales ca temă “ Valorificarea potențialului turistic și agroturistic al județului Brașov ” deoarece,
este o zon ă deosebită în care atât relieful cât și mediul natural, tradițiile, datinile sunt încă păstrate și
împărtășite tinerilor.
Brașov -ul este al doilea județ în țară ca număr de turiști, ceea ce înseamnă că, are un har aparte
prin simplitatea, omenia și cultura oferită turiștilor veniți atât din țară cât și din străinătate, p entru a se
relaxa și bucura de peisajele unice si de aerul curat de munte.

5

CAPITOLUL I : Prezentarea principalelor caracteristici ale județului Brașov
1.1 Structură administrativă

Județul Brașov este situat în partea centrală a României, în sud -estul Transilvaniei, în interiorul
acrului carpatic. Brașov -ul se află la îmbinarea a două lanțuri muntoase și anume: Carpații Orientali
și Carpații Meridionali.

Figura 1 , Cap.1, S ub.1.1 Încadrarea județului Brașov pe harta României

Figura 2, Cap.1, Sub.1.1 Harta județului Brașov

6
Județul Brașov se învecinează cu 8 județe, respectiv:
 Argeș;
 Dâmbovița;
 Prahova;
 Buzău;
 Covasna;
 Harghita;
 Mureș;
 Sibiu.
Componența în cadrul județului Brașov este următoarea:
 4 municipii: Brașov, Făgăraș, Codlea, Săcele;
 6 orașe: Ghimbav, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești, Predeal;
 48 de comune (incluzând 149 de sate)
De asemenea, în componența Brașovului sunt încluse ur mătoarele stațiuni turistice:
 Poaian Brașov
 Bran
 Moieciu
 Predeal
 Râșnov

1.2 Cadrul natural

Relieful

În județul Brașov există trei forme distincte de relief. Aceste forme de relief sunt dispuse astfel:

 Munți cu altitudinea de peste 1750m:
 Munții Piatra Craiului;
 Munții Făgăraș;
 Munții Bucegi;
 Muntii Postăvaru
 Munții Ciucaș
 Munții Piatra Mare
 Munții cu altitudinea între 800 -1750m:
 Tâmpa
 Întorsura Buzăului
 Poiana Brașovului
 Codlei
 Perșani

7

 Câmpii situate între 450 -700m:
 Câmpia Bârsanei
 Câmpia Făgărașului

Clima
Clima județului Brașov este temperat -continentală, înregistrânt temperaturi mai scăzute în zonele joase.
Temperatura medie anuală este de 8 grade Celsius.

Populația
Figura 3, Cap. 1, Sub.1.2 Populația județului Brașov la 1 Iulie 2018
Analizând tabelul precedent, observăm fapul că, județul Brașov avea un număr de persoane
relativ egal între sexe, o pondere mai ridicată având însă femeile din numărul total de locuitori
Hidrografie
Oltul este cel mai imp ortant râu care străbate județul pe o distanță de 210 km . Afluenții cei mai
reprezentativi ai Oltului sunt: Timiș, Bârsa, Ghimbășel, Homorodu Mare și Șercaia. Hidrografia este
completată de lacurile glaciare din Munții Făgăraș, respectiv Urlea și Podragu.

Căi de comunicație
Rețeaua căilor rutiere reprezintă 1.449 de km, dintre aceștia 398 fiind drumuri naționale.
Județul Brașov este traversat de două drumuri internationale, respectiv E 60 și E68. De
asemenea, există 8 drumuri naționale care fac legătur a între județ și restul orașelor din România.

8
Rețeaua feroviară are o lungime de 335 de km, Brașov -ul fiind unul dintre cele mai importante
noduri de cale ferată din România.
Dinamica activităților turistice
Structurile de primire turistică din județul Brașov
Figura 4, Cap.1, Sub.1.2 Structurile de primire turistică din Brașov în anul 2019
Analizând tabelul anterior, se observă următoarele:
 La nivel total în județul Brașov există un număr de 930 de structuri de primire turistică î n anul
2019.
 Dintre acestea, ponderea cea mai ridicată este înregistrată de pensiunile agroturistice având 383
de spații de cazare, urmate de pensiunile turistice cu 255 de spații de primire turistică.
 Hotelurile ocupă locul al treilea în ponderea struct urilor de primire turistică cu un total de 125
de spații de primire.
 Următoarele structuri de primire turistică sunt vilele turistice cu 82 de spații și cabanele turistice
cu 36 de structuri de primire turistică.
 Acestea sunt urmate de hosteluri care deț in 26 de unități de primire turistică în județul Brașov.
 Un număr scăzut de structuri de primire turistică înregistrează bungalourile, căsuțele turistice,
satele de vacanță, campingurile, hotelurile apartament și taberele de elevi si preșcolari, cu cifre
variind între 5 și 1 structuri de primire turistică în Brașov.

9
Capacitatea de cazare turistică la nivelul municipiilor
Figura 5, Cap.1, Sub.1.2 Capacitatea de cazare turistică la nivelul municipiilor în anul 2019

Analizând capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică, județe și
localități, la nivelul municipiilor Brașov, Făgăraș, Săcele, Codlea, se constată următoarele:
 La nivelul hotelurilor, ca mai mare capacitate de caza re se găsește în Brașov, urmat de Săcele și
de Făgăraș.
 Hostelurile au cea mai mare capacitate de cazare în Brașov de 540 de locuri, urmat de Săcele cu
129 de locuri.
 Vilele turistice au ponderea cea mai ridicată la nivelul capacității de cazare în județ ul Brașov,
urmat de Săcele și de Codlea.
 Ponderea cabanelor turistice în capacitatea de cazare turistică estte seminificativă în Brașov urmat
de Săcele.
 La nivelul pensiunilor turistice, cea mai mare capacitate de cazare este întalnită în municipiul
Brașov cu aproximativ 2000 de locuri de cazare, urmat de Săcele cu 410 locuri, Făgăraș cu 146
și Codlea cu 56 de locuri.
 Pensiunile agroturistice înregistreaza un număr de 68 de locuri de cazare turistică în Săcele, urmat
de Făgăraș și Brașov. Din pacate, pen siunile agroturistice înregistreaza cele mai puține locuri de
cazare la nivelul municipiilor.

10
Capacitatea de cazare turistică la nivelul orașelor componente

Figura 6, Cap.1, Sub.1.2 Capacitatea de cazare turistică la nivelul orașelor în anul 2019
Analizând tabelul anterior, se constată următoarele:
 La nivelul hotelurilor din orașe, ponderea cea mai ridicată este în orașul Predeal, apoi Zărnești
urmat de Râșnov, Rupea și Victoria.
 Hostelurile dețin cea mai mare capacitate de cazare turistică în Predeal urmat de Zărnești și de
Râșnov.
 La nivelul vilelor turistice, capacitatea de cazare cea mai mare este în Predeal de 496 de locuri,
apoi Zărnești cu 36 de locuri și Râșnov cu 22 de locuri.
 Orașul Zărnești deține cele mai multe locuri de cazar e la nivelul cabanelor turistice, urmat de
orașul Râșnov și de Predeal.
 Pensiunile turistice înregistrează cele mai multe locuri de cazare în Predeal, aproximativ 1654 de
locuri, urmat de Râșnov, Zărnești, Ghimbav și Rupea.
 Pensiunile turistice dețin în Râșnov cele mai multe locuri de cazare, mai exact, 180 de locuri,
urmat de Zărnești cu 62 de locuri și de Predeal cu 37 de locuri.

11
Capacitatea de cazare turistică la nivelul comunelor componente

Figura 7, Cap.1, Sub.1.2 Capacitatea de cazare turistică la nivelul comunelor în anul 201 8

Analizând tabelul capacităților de cazare turistică în anul 2018 la nivelul comunelor componente ale
județului Brașov, se constată următoarele:
 Hotelurile dețin cele mai multe locuri de cazare în Moieciu, apoi în Fundata, Bran și Sâmbăta de
Sus.
 Vilele turistice înregistrează capacități de cazare turistică ridicate în Bran, urmat de Moieciu și
Fundata.
 Cabanele turistice dețin cele mai multe locu ri de cazare în Fundata și Moieciu.
 Pensiunile turistice au locuri de cazare turistică doar în zona Moieciu.
 Iar pensiunile agroturistice se remarcă cel mai proeminent la nivelul comunelor, fiind înregistrate
cele mai multe locuri de cazare în Moieciu ur mat de Bran, Fundata și Sâmbăta de sus.
Astfel, putem observa faptul că, la nivelul comunelor Moieciu și Bran sunt înregistrate cele mai
multe locuri de cazare turistică la nivelul pensiunilor agroturistice.

12
Sosiri ale turiștilor în județul Brașov
Figura 8, Cap.1, Sub.1.2 Soriri ale turiștilor în Brașov în anul 201 8
Sosirile totale ale turiștilor în județul Brașov înregistrează valori semnificative în cadrul
hotelurilor. Acestea sunt urmate de pensiunile turistice și agroturistice. Vilele turistic e sunt și ele
preferate de către turiști înregistrând un număr mare de sosiri. Cele mai reduse valori ale numărul de
persoane le înregistrează hostelurile și cabanele turistice.
Figura 9, Cap.1, Sub.1.2 Soriri ale turiștilor români și străini în Brașov în anul 201 8
Analizând sosirile la nivelul tipurilor de turiști, observăm faptul că, turiștii români dețin ponderea
cea mai ridicată la toate structurile de primire turistică analizate. Numărul turiștiilor străini este de
asemenea, semnificativ, însă faptu l ca județul are anumite lipsuri care afecteaza inclusiv turismul, acest
număr nu înregistează numărul de persoane străine care s -ar putea bucura de peisajele, arhitectura,
tradițiile și datinile județului Brașov și a celorlalte municipii, orașe, comune, s ate componente. Atragerea
de mai mulți străini este vitală în economia județului Brașov cât și a înregii tări.

13
Înnoptări ale turiștilor în Brașov
Figura 10, Cap.1, Sub.1.2 Înnoptări ale turiștilor în Brașov în anul 201 8
Înnoptările totale ale turiștilor în județul Brașov înregistrează cele mai mari valori la nivelul
hotelurilor, urmate de pensiunile turistice și pensiunile agroturistice. Valori mai reduse sunt înregistrate
în cadrul vilelor turistice. Cele mai scăzute val ori le înregistrează hostelurile urmate de cabanele turistice.
Figura 11, Cap.1, Sub.1.2 Înnoptări ale turiștilor români și străini în Brașov în anul 201 8
Din punct de vedere al tipurilor de turiști ajunși să înnopteze în județul Brașov , turiștii români dețin
ponderea cea mai semnificativă în numărul de înnoptări. Aceștia preferă hotelurile, în special, însă sunt
înregistrate valori ascendente și în cazul celorlalte structuri de primire turistică. Pensiunile agroturistice,
pensiunile turistice și hostelu rile înregistrează aproximativ același număr de înnoptări în cazul turiștilor
români, însă, în cazul turiștilor străini aceștia preferă dupa hoteluri vilele turistice. Acest lucru înseamnă
că, străinii doresc să vină în țara noastră pentru a se bucura de p eisajele și liberatea oferită de aceste tipuri
de structuri.

14
1.3 Resursele turistice ale Brașovului

1.3.1 Resursele turistice naturale

Canionul 7 scări

Figura 1, Cap.1, Sub.1.3.1 Canionul 7 Scări

Canionul 7 scări este destinația preferată a celor care vor să facă drumeții în weekend.
Fiind un defileu săpat în calcare, canionul 7 scări este format din trepte având înălțimile între 2.5 și
15 metri. Traseul nu necesită echipament special, fiind par curs doar cu ajutorul scărilor și, de
asemenea, aici există și cea mai lungă tiroliană din țară.

Figura 2 , Cap.1, Sub.1.3.1 Tiroliana de la Canionul 7 Scări

15
Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod

Figura 5, Cap.1,Sub.1.3.1 Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod
Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod este o arie protejată situată în comuna Homorod din
județul Brașov și reprezintă o zonă mlăștinoasă în care se află vulcani noroioși cu emanații de gaze și
noroi. Aceștia au o suprafată de 0,10 hectare.

Figura 6, Cap.1,Sub.1.3.1 Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod

16
Peștera de Gheaț ă

Figura 7, Cap.1, Sub.1.3.1 Peștera de Gheață
Peștera de Gheață se află la o altitudine de aproximativ 1.400 de metri și măsoară 50 de metri
lungime. Accesul în peșteră este destul de dificil, neexistând scări pe care să le poti folosii pentru a urca.
Temperatura vara este de zero grade, iar iarna est e mult mai scăzută.

Figura 8, Cap.1, Sub.1.3.1 Peștera de Gheață

17
Peștera Liliecilor

Figura 9, Cap.1, Sub.1.3.1 Peștera Liliecilor
Peștera Liliecilor este situată în localitate Peștera, comuna Moieciu la 28 de kilometri de Brașov
și este o zonă protejată, întinsă pe o suprafață de 4,80 de ha și cu o lungime de 162 de metri. Acestă
peșteră este vizitată anual de turiștii cărora nu le e ste teamă de lilieci, însă, trebuie să fie și echipați
corespunzător, deoarece, peștera este neamenajată.

Figura 10, Cap.1, Sub.1.3.1 Peștera Liliecilor

18
Parcul Național Piatra Craiului

Figura 11, Cap.1, Sub.1.3.1 Parcul Național Piatra Cr aiului
Parcul Național Piatra Craiului este o arie protejată de interes național situat pe teritoriile
județtelor Argeș și Brașov, cu o suprafață mai mare în județul Brașov.
Parcul deține o biodiversitate bogată atât din punct de vedere al gamei floristic e și faunistice, cât
și ca specii și ecosisteme terestre.
În apropierea parcului se găsesc o serie de monumente istorice de interes cultural, istoric și turistic
ce pot fi vizitate de către turistii ajunși în această zonă superba a României.
Parcul Național Piatra Craiului conține o serie de trasee montane. Cele mai cunoscute sunt: Plaiul Foii –
La Table( traseul durează aproximativ 10 -12 ore); Zărnești -Prăpastiile Zărneștiului -Zărnești (durează
circa 10 ore); Cabana Curmătura -Poiana Funduri( durează 12 ore).

Figura 12, Cap.1, Sub.1.3.1 Parcul Național Piatra Craiului

19
Parcul Natural Bucegi

Figura 13, Cap.1.Sub.1.3.1 Parcul Natural Bucegi
Parcul Național Bucegi este o zonă protejată de interes național situată pe teritoriile județelor
Brașov, Dâmbovița și Prahova.
Biodiversitatea este bogată și creează un mediu propice de dezvoltare a faunei, florei, speciilor
de animale si ecosistemelor e xistente.
În apropierea parcului se găsesc o serie de monumente de importanță istorică, culturală și turistică
a României ce pot fi vizitate.

Figura 14, Cap.1.Sub.1.3.1 Parcul Natural Bucegi

20
Rezervația Națională Tâmpa

Figura 15, Cap.1, Sub1.3.1 Rezervația Națională Tâmpa
Rezervația Națională Tâmpa se află la o altitudine de 400 de metri de orașul Brașov, pe Muntele
cu același nume. Este singura rezervație peisagistică din Brașov, având o suprafață de 188 de hectare.
Datorită florei și f aunei rezervația națională Tâmpa este declarată arie protejată de lege. Pe langă
drumețiile oferite, cea mai ușoară metodă de a ajunge în vârful muntelui este telecabina.

Figura 16, Cap.1, Sub1.3.1 Rezervația Națională Tâmpa

21
1.3.2 Resurse turistice antropice

Piața Sfatului din Brașov

Figura 17, Cap.1, Sub.1.3.2 Piața Sfatului din Brașov
Piața Sfatului este cel mai vizitat si cunoscut loc din Brașov unde în decursul anului sunt
organizate diverse evenimente și concerte. În interiorul pieței se află Casa Sfatului, Biserica Adormirii
Maicii Domnului, Casa Negustorilor, Casa Mureșenilor, Muze ul Civilizației Urbane Brașov.
Figura 18, Cap.1, Sub.1.3.2 Piața Sfatului din Brașov

22
Strada Sforii

Figura 19, Cap.1, Sub.1.3.2 Strada Sforii
Strada Sforii este cea mai cunoscută stradă din Brașov și una din cele mai înguste strazi din
întreaga Europă. Construită inițial drept coridor pentru pompieri, strada sforii are o lățime cuprinsă între
1.11 și 1.35 metri.

Figura 20, Cap.1, Sub .1.3.2 Strada Sforii

23
Biserica Neagră

Figura 21, Cap.1, Sub.1.3.2 Biserica Neagră
Biserica Neagră reprezintă biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, fiind
considerată cea mai mare biserică din România. Numele bisericii este dat de fapul ca în anul 1689, un
incendiu a înnegrit zidurile bisericii dându -i astfel n umele de “ Biserica Neagră”.

Figura 22, Cap.1, Sub.1.3.2 Biserica Neagră

24
Palatul Justiției din Brașov

Figura 23, Cap.1, Sub.1.3.2 Palatul de Justiție din Brașov
Palatul de Justiție din Brașov a fost construit între anii 1900 -1902 și este inclus în lista
monumentelor istorice din România. Astăzi în Palatul de Justiție funcționează Curtea de Apel, Prefectura
Brașov și Consiliul Județean.

Figura 24, Cap.1, Sub.1.3.2 Palatul de Justiție din Brașov

25
Castelul Bran

Figura 25, Cap.1, Sub.1.3.2 Castelul Bran
Castelul Bran este unul dintre cele mai importante atracții turistice din România, vizitat anual atât
de turiștii straini, cât și de cei români fiind asociat cu personajul legendar din filmele de groază, Dracula,
care se identifică cu Vlad Țepeș.
Castelul se află la 30 de km de Brașov în Pasul Rucăr -Bran.

Figura 26, Cap.1, Sub.1.3.2 Castelul Bran

26
Cetatea Râșnov

Figura 27, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Râșnov
Cetatea Râșnov este un ansamblu fortificat situat la sud de orașul ui Râșnov, fiin d una din cele
mai bine păstrate fortificații din Transilvania și este declarată monument istoric.

Figura 28, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Râșnov

27
Cetatea Rupea

Figura 29, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Rupea
Cetatea Rupea este considerată unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice din România.
Fortăreața este construită din trei incinte: cetatea de sus, cetatea de mijloc și cetatea de jos. Cetatea a fost
inclusă în circuitul turistic in Brașov în anul 201 3 după ce a fost reabilitată cu fonduri europene și
cofinanțare locală.
Figura 30, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Rupea

28
Cetatea Făgăraș ului

Figura 31, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Făgăraș

Cetatea Făgărașului are o istorie de peste 600 de ani, fiind locul balurilor organizate de doamna
Stanca (soția lui Mihai Viteazul) , cetate de apărare dar și închisoare. În pre zent aceasta este muzeu.
Cetatea este alcătuită din 66 de încăperi situtate pe cinci niveluri și este considerat al doilea cel
mai frumos cas tel din lume, pe primul loc aflându -se un castel din sud -vestul Bavariei.

Figura 32, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Făgăraș

29
Parc Aventura din Brașov

Figura 3 3, Cap.1, Sub.1.3.2 Parc Aventura Brașov
Brașov-ul deține un parc de aventură ce oferă atât posibilitatea practicării activităților sportive
cât și activităților recreative în aer liber împreună cu familia și prietenii. Parcul dispune de 16 trasee de
diverse dificultăți, de o tiroliană peste lac și de un foodtruck cu bar unde se poate servii masa după o zi
plină de aventură și zâmbete.

Figura 3 4, Cap.1, Sub.1.3.2 Parc Aventura Brașov Figura 3 5, Cap.1, Sub.1.3.2 Parc Aventura Brașov

30
1.4 Etnografie și folclor
Datini și obiceiuri
În județul Brașov și în împrejurimi încă se pastrează anumite datur i și obiceiuri provenite din strămoși.
De exemplu:
 În Făgăraș pe data de 7 Ianuarie are loc desfacerea cetelor de feciori marcată printr -o paradă a
fecioril or din Țara Făgărașului.
 În ziua de Paști are loc “Împușcatul cocoșului ” în localitatea Apața, fiind un obicei tradițional al
comunității maghiare din Țara Bârsei.
 A doua zi de Paști are loc „Plugarul” în satele din Țara Făgărașului
 Duminca de dupa Paști are loc „Sărbătoarea Juniilor din Șcheii Brașovului”
 Pe 24 Iunie are loc „Sarbătoarea Sânzienelor la Șirnea”
 În Septembrie are loc „Festivalul Național al Brânzei și Pastramei și răvășitul oilor ”
 Pe 25 Decembrie are loc “Ridicatul brazilor de la Dumbr ăvița”
De asemenea, pe parcursul anului, în Brașov, se organizează o serie d e târguri, festivaluri, concerte
menite să atragă turiștii.
Portul popular
Portul popular din Brașov îmbină tradiția cu noutatea, deoarecea această zonă este considerată
una dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere socio -cultural. Astfel, f etele poartă ie brodată cu fir
roșu sau negru, iar broderia are diverse forme geometrice iar fotele sunt lungi, roșii cu dungi negre și
realizate la război.
Legende și mit uri
Dracula
Cu siguranță cea mai cunoscută legendă este cea a lui Dracula. Numele de Dracula vine din
porecla lui Vlad Țepeș dată de faptul că era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Țara Românească. Vlad
Țepeș a fost un domnitor din Țara Românească cunoscut pentru cruzimea cu care pedepsea hoția și
minciuna.

31

Lacul vrăjitoarelor
Legenda l acului spune faptul că vrăjitoarele sau femeile bănuite ca ar fi vrăjitoare erau aruncate
în lac cu greutăți legate de picioare și se aștepta să se vadă daca se înneacă sau nu, existând varianta ca,
vrajitoarele erau servitoarele satane i și astfel nu se puteau înneca.

Legenda copilului lup de la Brașov
Conform legendei se spune că în anul 1871 un brașovean a găsit într -o pădure un băiat de
aproximativ 20 de ani, salbăticit , care ar fi trăit toată viața printre animale. Acesta a fost luat acasă de
către brașovean, însă se hranea numai cu carne crudă, nu comunica și nu purta haine sau încălțăminte.
Conform legendei, acesta nu s -a adaptat niciodată în societate, nu a învățat să vorbească, ci doar scotea
sunete bizare când vedea Muntele T âmpa sau pe brașoveanul care i -a salvat viața.

32
CAPITOLUL II: Tipuri de turism din județul Brașov
2.1 Turismul montan
Turismul montan fiind favorizat de existența a numeroase masive muntoase, a cabanelor pregătite
pentru gazduirea oaspețiilor dar și alte structuri de primire turistică, a traseelor turistice pentru practicarea
drumețiilor și a sporturilor de iarnă, este ce a mai dezvoltată formă de turism din județul Brașov.
Predealul și Poiana Brașov sunt renumite pentru pârtiile de schi puse la dispoziția schiorilor.
Poiana Brașov este cea mai importantă zonă de schi din țară, oferind schiorilor 7 pârtii cu grade
de dific ultate diferite și dotate cu instalații de transport pe cablu.
Predeal oferă schiorilor 5 pârtii de schi având o lungime totală de 7 kilometri.
În orașul Brașov exista doua telecabine care fac legătura între poalele și vârful muntelui Tâmpa
iar alte două telecabine se află în Poiana Brașov din Kanzel și cea de la Caprea Neagră care duc la muntele
Postăvarul. Independent de acestea, există si telegondole si 6 tele -schi-uri în Poaiana Brașov și în orașul
Predeal.

Pârtiile de schi din Poiana Brașov sunt:
-Lupului
-Sulinar
-Drumul Roșu
-Ruia+Sub Teleferic
-Kanzel
-Bradul
-Stadion

Figura 1 , Cap. 2, Sub 2.1 Trasee de schi Poiana Brașov

33
Pârtiile de schi din Poiana Brașov sunt:
1. Clabucet
2. Sub Teleferic
Traseu Schi
3. Clăbucet Sosire
4. Clăbucet Varianta
5. Cocoșul

Figura 2 , Cap. 2, Sub 2.1 Trasee de schi Predeal

2.2 Turismul rural
Desi în ultimii ani turismul rural s -a dezvoltat foarte mult la nivelul României și este din ce în ce
mai căutat de oamenii care doresc să se retragă în cadrul naturii, să evadeze din poluarea și agitația
orașelor și să regăsească tradițiile, datinile și o biceiurile zonelor rurale, turismul rural din județul Brașov
nu este încă suficient de dezolvat, promovat și exploatat la adevăratul său potențial.

2.3 Agroturismul
Agroturismul reprezintă o formă de tursim rural bazată pe asigurarea în cadrul gospodări ilor
țărănești a serviciilor de masă, cazare, agrement și alte posibilități specifice acestui tip de turism. Este
practicat în miciile gospodării din zonele rurale ca o activitate secundară celei de gospodărire sau în
cadrul fermelor proprii.
În județul B rașov, agroturismul este practicat în special în zonele Fundata -Moieciu -Bran , Poiana
Mărului și în zona Bunești -Viscri -Criț , zone cu importanță deosebită atât din punct de vedere al
potențialului natural, istoric și turistic cât și în zona Săcele -Tărlunge ni, aflată în vecinătatea Brașovului.
In împrejurimile orașului Brașov există un potențial ridicat în dezvoltarea agroturismului ce
trebuie promovat atât pe plan național cât și internațional pentru atragerea turistilor și a fondurilor
monetare, atât în Brașov cât și la nivel național.

34

2.4 T urismul cultural -istoric
Județul Brașov dispune de o diversitate culturală și istorică datorită monumentelor istorice și
arhitecturale, de promovarea tradițiilor și obiceiurilor, atât din județ cât și din împrejurimi, dar și a
evenimentelor culturale( târg uri, spectacole, concerte) organizate pe întreg județul Brașov.
Amintim faptul că Brașovul deține cea mai îngustă stradă din Europa, acesta fiind strada Sforii,
de asemenea, Biserica Neagră este considerată cea mai mare biserică din România, Castelul Bran este
unul dintre cele mai importante atracții turistice ale României, iar Piața Sfatului este cel mai vizitat și
cunoscut loc din Brașov.
Toate aceste obiective turistice atrag anual turiști atât din țară, cât și din străinătate iar acest tiă
de turism v a continua să se dezvolte și promoveze atât timp cât autoritățile, oamenii și brașovenii vor
lupta împreună pentru conservarea și păstrarea monumentelor istorice, datinilor și tradițiilor.
Alte tipuri de turism
În județul Brașov sunt întâlnite și alte ti puri de turism, cum ar fii:
 Turismul sportiv – acest tip de turism cuprinde:
 alpinism
 echitație
 mountain bike
 deltaplanorism
 planorism
 vânătoare
 pescuit sportiv
 Turismul religios – acest tip de turism este practicat în special la mănăstirea Sâmbăta de Sus , dar și
la cele șapte complexe monarhale și numeroase biserici aflate pe întreg teritoriul județului Brașov.

 Turismul de afaceri și conferințe – multe hoteluri și pensiuni dispun de dotări care favorizează
acest tip de turism.

 Turismul balnear/ de tratament – este nevalorificat însă există potential în zonele Homorod,
Predeal, Perșani.

 Ecoturismul – este dezvoltat mai ales în zona Parcului Național Piatra Craiului care se întinde pe
teritoriile județelor Argeș( 6.967 ha) și Brașov(7.806 ha), reprezentând un total de 14.773 de ha și
Parcul Național Bucegi aflat pe teritoriile județelor Brașov, Dâmbovița și Prahova , având o
suprafață totală de 32.663 ha.

35
CAPITOLUL 3 : Studiu de caz “ Promovarea și dezvoltarea potențialului turistic și agroturis tic al
județului Brașov”
3.1 Analiza SWOT a dezvoltării turistice și agroturistice a județului Brașov
Puncte tari
 -Poziționarea strategică în context national și regional;
 -Abundența și varietatea resurselor naturale și antropice;
 -Potențialul turistic și agroturistic remarcabil;
 -Existența profilelor de turism la universitățile din județ;
 -Oportunitățile de cazare în diverse structure de primire a turiștilor;
 -Posibilitatea de cazare a turiștilor pe tot parcursul anului;
 -Al doilea oraș în țară ca număr de turiști.

Puncte slabe
 Lipsa aeroportului, a drumurilor modernizate și a autostrăzii;
 -Grad de ocupare scăzut în sezonul estival;
 -Starea de degradare a unor obiective turistice;
 -Neimplicarea autorităților în domeniul turistic și agroturistic;
 -Slaba dezvoltare și promovare a agroturismului și a turismului rural;
 -Pachete turistice slab valorificate și la prețuri foarte ridicate;
 -Slaba dezvoltare a posibilităților de relaxare și de agrement;
 -Servicii de alimentație publică slab dezvoltat e.

Oportunități
 -Creșterea cererii pentru produsele agroalimentare;
 -Construirea unui aeroport international;
 -Dezvoltarea pachetelor turistice;
 -Îmbunătățirea rețelei de informare turistică;
 -Promovarea tărgurilor, festivalurilor și evenimentelor din județ;
 -Modernizarea căilor de acces din cadrul patrimoniului cultural -istoric;
 -O mai mare implicare a autorităților în promovarea sectorului turistic;
 -Interes sporit pentru dezvoltarea turismului rural și a agroturismului.


36
Amenințări
 -Concurența internațională precum și a județelor vecine;
 -Sprijin insufficient pentru dezvoltarea sectorului IMM -urilor;
 -Promovarea unor servicii slabe și neadecvate din punct de vedere al calității;
 -Degradarea arhitecturii tradiționale;
 -Încălzirea globală, avân d aspect negative asupra posibilității practicării sporturilor de iarnă;
 -Migrarea locuitorilor și îmbătrânirea populației.

3.2 Strategii privind promovarea și dezvoltarea turismului și agroturismului
Din punct de vedere al dezvoltării și promovării jud ețului Brașov, de bază sunt următoarele obiective
pe termen lung:
 -Valorificare potențialului turistic montan;
 -Dezvoltarea infrastructurii de transport;
 -Reabilitarea/modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice;
 -Promovarea pachetelor turistice
 -Extinderea, organizarea centrelor turistice de informare;
 -Crearea de zone de agreement și parcuri turistice;
 -Creșterea investițiilor în capital uman și social
 -Protecția mediului natural și antropic;
 -Reabilitarea infrasturcurii culturale.

3.3 Propuneri privind valorificarea eficientă a potențialului turistic și agroturistic a județului
Brașov
În completarea analizei SWOT prezentate anterior, aș dori să adaug câteva propuneri care pot
ajuta valorificarea potențialului turistic al județului Bra șov. Acestea sunt:
 -Îmbunătățirea infrastructurii existente, atât a celei rutiere cât și a celei feroviare;
 -Atragerea investitorilor;
 -Protejarea, păstrarea și îmbogățirea patrimoniului natural;
 -Îmbunătătirea calității seriviciilor oferite turiștilor ;
 -Pachete turistice atractive și accesibile tuturor;
 -Dezvoltarea segmentului de agreement și de relaxare;
 -Traducerea informațiilor existente în broșurim pliante sau în mediul online în diferite limbi
de circulație internațională;
 -Interes sporit pen tru protejarea ariilor și a zonelor naturale, a mediului înconjurător, dar și a
speciilor de animale prezente în județ și în vecinătate;

37
 -Elaborarea unui calendar annual al evenimentelor, târgurilor, festivalurilor organizate în
județ, dar și în alte jude țe componente;
 -Interes accentuat pentru păstrarea tradițiilor, obiceiurilor și gastronomiei;
 -Promovarea inteligentă pe rețelele sociale existente în mediul online.

38
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Județul Brașov este înzestrat cu un potential turistic variat, a unei clime favorabile
practicării turismului pe tot parcursul anului, a unui potential faunistic și floristic bogat în specii
și ecosisteme, și cu un patrimoniu cultural -istoric și architectural de referință.
Pentru a de venii o destinație turistică din ce în ce mai căutată, Brașovul are nevoie de o
bază tehnico -materială mult mai dezvoltată, de o infrastructură mai modern și de un interes mai
sporit aspura turismului, în special a turismului rural și agroturismului, deoar ece potential există,
trebuie doar valorificat.
Datorită potențialului natural și antropic foarte variat, formele de turism ce se pot practica
în județ sunt diverse: montan, rural, agroturismul, cultural -istoric, dar și alte forme de turism mai
puțin dezv oltate și promovate.
De asemenea, se pot organiza circuite montane în munții deosebit de frumoși ai zonei sau
la mănăstirile și bisericile din județ și din împrejurimi.
Personal, am vizitat stațiunea turistică Moieciu iar peisajele și aerul puternic și curat de
munte mi -au taiat respirația. Mi -a placut foarte mult să vad animalele în curțile oamenilor, lăsate
libere și in mediul natural, să vad că oamenii produc și vând produse realizate în ograda lor, că
sunt mereu dornici de musafiri și de voie bună. D e asemenea, vizitarea județului Brașov m -a
ajutat în alegerea temei prin faptul că obiectivele turistice sunt deosebite și unice în tară.
Recomand vizitarea județului Brașov, dar și a segmentului Bran -Moieciu, deoarece
preisajele, aerul și ospitalitatea o amenilor vă vor impresiona și cu siguranță, vă veți dori să
reveniți.

39

BIBLIOGRAFIE
Neacșu Nicolae, Baltaretu Andreea, Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, “Resurse și destinații turistice
din România”, Editura Universală, București, 2016.

V.Manole, M. Stoian, St. Mitrache, Fl. Bran, I.Istrate, “Agroturism și Turism Rural”, București, 1996.
Constantin Draica, “Turismul internațional”, Editura All Beck, București, 2003.

Revista “Vacanțe la Țară”

 http://fwdbv.ro
 http://statistici.insse.ro/
 http://www.castelulbran.ro/
 http://www.prefecturabrasov.ro/
 http://www.rupeaturistica.ro/
 http://www.skytrip.ro/
 http://zarnesti.net/
 https://biblio teca.regielive.ro
 https://blog.worldlifetimejourneys.com/
 https://brasovtourism.app/
 https://ghidlocal.com/
 https://ideipentruvacanta.ro/
 https://ro.wikipedia.org/
 https://romania.directbooking.ro/
 https://site.judbrasov.ro
 https://site.judbrasov.ro/
 https://www.castelintransilvania.ro/
 https://www.ghid -brasov.ro/
 https://www.libertatea.ro/
 https://www.meteoblue.com/
 https://www.parc -aventura.ro/
 https://www.startupcafe. ro/
 https://www.tourismguide.ro/
 https://www.welcometoromania.ro/
 https://www.zilesinopti.ro/
 https://zigzagprinromania.com/