Valorificarea Potențialului Turistic In Municipiul Constanța

CUPRINS

Introducere

Cap. I. Consideratii geografice generale

Asezarea geografica

Caile de comunicatie

Cadrul geografic general

Cadrul socio-economic

Populatia

Asezarile omenesti

Economia

Infrastructura generala

Dotarile tehnico-edilitare, sociale, economice, culturale, sanitare etc.

Cap. II. Analiza potentialului turistic

2.1. Consideratii generale

2.2. Potentialul turistic natural

2.3. Potentialul turistic antropic

Cap. III. Stadiul actual de valorificare a potentialului turistic

3.1. Structuri de primire turistica (baza tehnico-materiala pentru turism)

3.2. Circulatia turistica (fluxuri turistice)

Cap. IV. Propuneri de dezvoltare a turismului

4.1. Premize ale dezvoltarii turismului

4.2. Forme de turism si oferte turistice ce se pot dezvolta

4.3. Propuneri de dezvoltare a structurilor de primire turistica

4.4. Propuneri de dezvoltare si diversificare a ofertei turistice

Cap. VI. Protejarea mediului inconjurator si a resurselor turistice

Cap. VII. Contributii personale

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Această lucrare se dorește a fi nu numai o prezentare, fie ea și succintă a aspetelor turistice din zona orașului Constanța dar are ca principal obiectiv posibilitatea de o fi o nișa în domeniul geografiei turismului pentru a adăuga noi propuneri și sugestii pentru dezyoltarea turismului în această regiune care dispune altfel de reale resurse turistice, obiective turistice naturale și antropice extrem de valoroase dar care din păcate suferă la capitolul infrastructură turistică și de aici imaginea nu foarte bună pe care o are nu numai peste hotare ci chiar în interiorul țării.

Lucrarea este structurată în șapte capitole la care se va adauga prezenta introducere, cuncluziile finale, bibliografia și eventualele anexe.

Primul capitol, are ca obiectiv prezentarea generală a regiunii municipiului Constanța, cu aspecte privind poziția geografică, căile de comunicație, aspecte generale privind relieful, clima, apele, vegetația dar și din punct de vedere socio-economic, populația și principalele activități economice.

Capitolul secund are în vedere analiza potențialului turistic al municpiului Constanța, se vor prezenta principalele obiective turistice naturale sau antropice, analiza va viza prezentarea obiectivului turistic ca principalele sale caracteristici în cazul celor naturale iar la cele antropice cu aspecte privind istoricul construcției și elementele care îl fac să fie important pentru turism.

Capitolul trei, se prezenta principalele unități de primire turistică din orașul Constanța, pe grad de confort, cu o scurtă prezentare dar și o analiza a circulației turistice, cu număr de sosiri, înnoptări număr de turiști străini.

Al patrulea capitol propune anumite strategii și metode de dezvoltare a turismului din orașul Constanța pe baza potențialului turistic disponibil, se vor face referiri la premiseșe dezvoltării turismului, la tipurile de turism practice și cele care ar putea fi implementate aici, propuneri pentru modernizarea bazei tehnico-materiale turistice, structurile de cazare dra nu vor fi neglijate nici cele de alimentație , transport sau agrement.

Lucrarea se va încheia cu propuneri de protejare a mediului natural, a resurselor turistice naturale sau antropice în mod deosebit și cu contribuțiile personale la realizarea, îndeplinirea obiectivelor propuse în această lucrare.

Capitolul I

CONSIDERAȚII GEOGRAFICE GENERALE

1.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României, reședință a județului cu același nume și cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est.Se situează pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est, deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest.

Orașul Constanța posedă o plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populată stațiune turistică de pe Litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă care se continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.

Municipiul se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la sud (cu aceste trei localități fiind lipit), orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest, orașul Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est.

Fig 1 Stema oficială a orașului Constanța, sursa: Maria Dogaru, Heraldica Romaniei, Brasov 1994

Coordonatele geografice matematice sunt:

44o 11`- latitudine nordica,

28o 39`- longitudine estica.

Suprafata teritoriului administrativ este de 1121,66 kmp

Fig 2 Orașul Constanța-poziția geografică în cadrul României, sursa: hartitechnorati.ro

Fig 3 Poziția geografică a orașului Constanța în cadrul județului omonim, sursa: www.cronoscar.ro

Distanțe față de principale orașe din România:
* Constanța – Alba Iulia 612 km
* Constanța – Brașov 380 km
* Constanța – București 232 km
* Constanța – Deva 607 km
* Constanța – Piatra Neamț 432 km
* Constanța – Suceava 520 km
* Constanța – Zalău 723 km

1.2 CĂILE DE COMUNICAȚIE

Municipiul Constanța este singurul oraș din România deservit de toate căile moderne de transport, respectiv rutier, feroviar, maritim, fluvial si aerian.

CĂILE DE TRANSPORT RUTIERE

Cele mai mari și costisitoare lucrări vor conecta cele două autostrăzi, Autostrada Soarelui (tronsonul Cernavodă-Constanța) și Autostrada de Centură Constanța (Ovidiu-Agigea) care vor avea un nod de intersectare la intrarea vestică a orașului. Ca în multe alte orașe costiere din lume, o parte din faleză va deveni deasemenea un drum express, construcția acestui drum express de nord va lega centrul Constanței de Mamaia și, mai departe, de Delta Dunării, adăugându-se celorlalte două drumuri express existente, E60 (Constanța-aeroportul Kogălniceanu) și E87 (Constanța-Mangalia).

Fig 4 Autostrada Soarelui la intrarea în Constanța, sursa:www.enational.ro

Fig 5 Poziția orașului Constanța fața de principalele căi de transport rutiere din România, sursa: www,avatrans.ro

CĂILE DE TRANSPORT FEROVIARE

Prin intermediul magistralei 800, Constanța are legături directe pe calea ferată cu București, Iași, Tulcea, Buzău și alte localități din țară, prin intermediul operatorului național, CFR Călători și a operatorului privat Regiotrans.Orașul este străbătut de o rețea complexă de cale ferată, o linie dublă în nordul orașului spre Năvodari, rafinăria Petromidia, portul Midia și cariera de piatră Sitorman, o linie dublă electrificată spre portul Constanța Nord, o altă linie dublă electrificată spre portul Constanța Sud și linia simplă spre Mangalia și portul Mangalia, care ar merita o modernizare, mereu amânată dat fiind că majoritatea traficului se efectuează acum pe șosea.

Municipiul Constanța mai este deservit de o mică gară de călători, Palas Constanța, situată în vestul orașului, precum și de o gară de mărfuri, Constanța Mărfuri.

Pitorescul tren turistic cu aburi Centru-Mamaia, care a funcționat în prima parte a secolului XX, a fost desființat și proiectul de relansare din anii 1990, abandonat.Se continuă lucările de modernizare a căii ferate București–Constanța, pentru a permite circulația trenurilor cu viteza de 160 km/h, scurtând durata călătoriei între cele două orașe la mai puțin de două ore.

CĂI DE COMUNICAȚIE MARITIME

Transportul maritim dispune de porturile Constanța Nord și Constanța Sud, acestea împreună cu portul Constanța Sud-Fluvial formând marele Port Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră și al patrulea din Europa ca mărime. Față de traficul existent în prezent acest ansamblu este supradimensionat, și din acest motiv nu există investiții pentru a echipa funcțional toate danele, în număr de 156 ; doar o treime dintre ele sunt imediat funcționale și de aceea se pot observa în larg nave ancorate în așteptarea accesului la danale echipate corespunzător încărcăturii lor. Portul Constanța, situat în est-sud-estul orașului, se întinde pe o lungime de aproape 30 km și acoperă o suprafață totală de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat și 2.613 ha apă; are adâncimi cuprinse între 7 și 19 metri. Cele două diguri de larg, digul de nord și digul de sud, care fac din Portul Constanța un port sigur pentru navigație, au împreună 14 km lungime. Portul Constanța are legături cu toate porturile importante din lume, ultima linie maritimă înființată fiind Shanghai – Constanța. Ca oraș-port maritimo-fluvial, Constanța are o particularitate care se regăsește în alte porturi, ruse, ucrainene sau bulgărești : navigația de turism și de pescuit individual (dezvoltată înainte de război, și astăzi foarte răspândită în restul Europei), este aproape inexistentă.

Fig 6 Imagine aeriană din portul Constanța, sursa: epochtimes-romania.com

Fig 7 Imagine din satelit o portului Constanța, sursa:romcargomaritim.ro

CĂILE DE COMUNICAȚIE FLUVIALE

Transportul fluvial are punctul de plecare din portul Constanța Sud-Fluvial, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, mai departe pe fluviul Dunărea, punctul terminus fiind portul Rotterdam. Zilnic, mai mult de 200 nave fluviale se află în port pentru operațiuni de încărcare sau descărcare mărfuri sau în așteptare pentru a fi operate. Facilitățile oferite de Portul Constanța Sud-Fluvial, permit acostarea oricărui tip de navă fluvială.

Canalul Dunăre-Marea Neagră este un canal navigabil, leagă portul Cernavodă de pe Dunăre cu porturile Constanța- Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km.

Canalul, cu lungime totală de 95,6 km, este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km și ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari), în lungime de 31,2 km

Canalul Dunăre-Marea Neagră este parte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră și Marea Nordului (prin Canalul Rin-Main-Dunăre). Folosind această rută, mărfurile din Australia și Orientul Îndepartat, destinate Europei Centrale, își scurtează drumul cu 4.000 kilometri .

Fig 8 și 9 Conexiunea dintre Dunăre și marea Neagră asigurată de către Canalul Dunăre-Marea Neagră și pod peste același canal, sursa: geotax.wordpress.com

Fig 10 Conexiunea portuară strategică dintre Constanța și Rotterdam, sursa:arhiva personală

CĂILE DE COMUNICAȚIE AERIENE

Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și Aerodromul Tuzla. Aeroportul a fost construit din motive de securitate și zgomot în afara orașului, aflându-se pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu posedă o pistă în lungime de 3,5 km în totalitate betonată  și o instalaie de balizaj care permite aterizarea în orice condiții meteo .

Fig 11 Aeroportul internațional Constanța, sursa: www.ziuaconstanta.ro

 Aerodromul Tuzla este situat la jumătatea distanței între Constanța și Mangalia, aflându-se de asemenea pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Pe acest aerodrom este amenajat și un helipunct pentru aterizarea elicopterelor. Dispunând de balizaje luminoase, atât pe aerodrom cât și pe helipunct se pot efectua și zboruri de noapte.

Fig 12 Aerodromul din Tuzla, sursa: googleearth

1.3 CADRUL GEOGRAFIC GENERAL

Orașul Constanța este situat pe litoralul Mării Negre, la o altitudine cuprinsă între 15-35 m fiidn situat pe faleza Mării Negre.

Fig 13 Poziția geografică și relieful din zona orașului Constanța, sursa: art-zone.ro

Orașul Constanța este situat în sectorul litoral sudic, caracterizat printr-un țărm înalt, cu faleze tăiate în loess și calcare mezozoice și sanu posedă o pistă în lungime de 3,5 km în totalitate betonată  și o instalaie de balizaj care permite aterizarea în orice condiții meteo .

Fig 11 Aeroportul internațional Constanța, sursa: www.ziuaconstanta.ro

 Aerodromul Tuzla este situat la jumătatea distanței între Constanța și Mangalia, aflându-se de asemenea pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Pe acest aerodrom este amenajat și un helipunct pentru aterizarea elicopterelor. Dispunând de balizaje luminoase, atât pe aerodrom cât și pe helipunct se pot efectua și zboruri de noapte.

Fig 12 Aerodromul din Tuzla, sursa: googleearth

1.3 CADRUL GEOGRAFIC GENERAL

Orașul Constanța este situat pe litoralul Mării Negre, la o altitudine cuprinsă între 15-35 m fiidn situat pe faleza Mării Negre.

Fig 13 Poziția geografică și relieful din zona orașului Constanța, sursa: art-zone.ro

Orașul Constanța este situat în sectorul litoral sudic, caracterizat printr-un țărm înalt, cu faleze tăiate în loess și calcare mezozoice și sarmatice acoperite cu loess .Aceste faleze alternează cu lagune și limane închise de cordoane de nisip. În cazul orașului Constanța lacul Siutghiol, este închis de un cordon de nisip pe care s-a dezvoltat stațiunea Mamaia.

Evoluția tărmului este în concordanță cu raportul ce se stabilește între acțiunile combinate ale mării prin valuri și curenți secundari și cei ai omului.

Clima municipiului Constanța evoluează pe fondul general al climei temperate continentale, prezentând anumite particularități legate de poziția geografică și de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existența Mării Negre și, la nivel mai mic, a Dunării, cu o permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului și totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia.

Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe România

de + 11,2 ºC. Temperatura minimă înregistrată în Constanța a fost -25 °C la data de 10 februarie 1929, iar cea maximă +38,5 °C la data de 10 august 1927.

Temperatura medie a lunii ianuarie este practic singura pozitivă d epe cuprinsul României, de 0,3 grade Celsius , în timp ce temperatura medie a lunii iulie este de 22 grade Celsius.

Tabel 1 Temperaturile medii lunare normale pentru zona orașului Constanța, grade Celsius

Sursa: Ielenicz M-România.geografie fizică, 2007

Nebulozitatea aerului prezintă următoarele valori medii conform tabelului 2

Sursa: Ielenicz M-România.geografie fizică, 2007

Precipitațiile se încadrează sub valoarea de 400 mm anuală repartizată astfel:

Tabel 3 Precipitațiile din perimetrul orașului Constanța

Sursa: Ielenicz M-România.geografie fizică, 2007

Vânturile sunt determinate de circulația generală atmosferică. Brizele de zi și de noapte sunt caracteristice întregului județ Constanța.

Orașul Constanța se încadrează în topoclimatul de litoral caracterizat prin printr-o temperatură relativ omogenă, frecvența brizelor marine, prezintă cel mai scăzut nivel de precipitații 350 – 400 mm.

În privința rețelei hidrografice, o mare parte din suprafața municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol (lacul lăptos în turcește, cunoscut ca „Ghiolul Mare” printre constănțeni și „lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord și lacul Tăbăcăriei („Ghiolul Mic”) în nord-est. Constanța se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud și vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Deși la suprafață nu există nicio sursă de apă curgătoare, pe sub Constanța apa freatică din acviferul Jurasic-superior barremian  se scurge cu o viteză foarte redusă  din direcția sud-vest spre nord-est. Debitul său este comparabil cu al Dunării  fiind un important zăcământ de apă potabilă care furnizează populației Constanței precum și turiștilor, numeroși vara, apa curentă necesară, extrasă prin câteva zeci de foraje. Consumul industrial se face din sursa de suprafață „Galeșu” aflată pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari . Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodată în situația de a restricționa consumul de apă potabilă, chiar și în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungită.

Orașul Constanța este principala poartă maritimă a României la Marea Neagră.

Fig 14 Poziția geografică a portului Constanța în cadrul bazinului Mării Negre, sursa: arhiva personală

Marea Neagră este considerată de unii specialiști mare de tip continental pentru că este înconjurată din aproape toate direcțiile de către uscat, poate fi considerată o mare de tip mediteran fiind situată între două continente, Europa și Asia iar alte păreri a consideră o mare de tip semi-închisă, componentă a Mării Mediterane .Are o suprafață de 466 200 kmp și o adâncime maximă de 2 211 m conform ultimelor studii (date UNEP).

În perimetrul orașului Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat condițiilor climatice de umiditate redusă.

Vegetația este caracteristică stepei, aici găsindu-se atât elemente floristice est-europene, cât și specii din flora mediteraneană și balcanică. Stepa dobrogeană cuprinde plante ierboase, migdali pitici, porumbari și tufe de păducei.

În imprejurimile Constanței se pot întâlni o serie de plante specifice regiunii: clopoțelul, garofița, cimbrișorul etc. Vegetația de nisipuri ocupă o zonă îngustă de-a lungul litoralului Mării Negre. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul sălbatic, perișorul de nisip, volbura de nisip, jaleșul, lucerna de nisip etc. 

1.4 CADRUL SOCIO-ECONOMIC

Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională . În prima jumătate a anului 2008 în Constanța și localitățile vecine au fost înființate 3.144 de firme noi, plasând județul pe poziția a treia la nivel național, după municipiul București cu 12.845 de unități.

Aici se află cel mai mare port al României și cel de-al patrulea al Europei, în cadrul căruia funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și reparate .

Deși puterea economică a municipiului Constanța stă în numărul mare de mici companii din servicii, comerț și transporturi, structura economiei fiind întocmai ca în marile orașe din statele dezvoltate ale UE, se pot enumera câteva mari companii care au sediul în oraș, fără a menționa multe altele, unele de foarte mare calibru, care au activități pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța: Dobrogea SA, Argus SA, SOCEP SA, Oil Terminal SA, Convex SA, Dubai Ports World, RAJA SA, Congaz SA sau Chimpex SA.

Turismul devine o ramură de activitate economică importantă. Deși Constanța a fost deja promovată ca fiind o stațiune balneară de către regele Carol I, dezvoltarea industriei navale a avut drept efect micșorarea plajelor . Totuși, datorită plasării în apropierea localităților turistice, mulți oameni descoperă și vizitează monumentele din oraș. De asemenea, Constanța este un centru al comerțului și educației, acestea fiind de altfel aspecte importante ale economiei locale.

Peste 500 de unități școlare funcționează în Constanța . Există instituții de învățământ bilingv, unde elevii învață și folosesc limba română și o limbă străină. Școlile oferă și clase și grupuri de studiu pentru minoritățile naționale, cu învățământ în limba maternă, respectiv rusă și turcă.

Opt unități sunt de nivelul învățământului superior, cele mai importante fiind Universitatea „Ovidius”, Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și Institutul de Marină Civilă.

Fig 15 și 16 Universitatea “Ovidius” în imaginea din stânga iar în dreapta sediul Academiei Navale “Mircea cel Bătrân”, sursa: www,cugetliber.ro

Sectorul construcțiilor traversează un adevarat boom în Constanța, ritmul fiind impresionant, apar noi cartiere pe harta orașului, unele de vile, altele de blocuri cu înaltimi variind între 4 și 60 de etaje, noi centre comerciale, un spital regional, hoteluri, sedii de birouri. În anul 2006, conform companiei poloneze de consultanta imobiliara REAS, ritmul construcțiilor de locuințe în Constanta a fost de trei ori mai ridicat ca în București, volumul raportat la numărul de locuitori. Chiar dacă numele noilor cartiere sau ansambluri rezidențiale sunt exotice; Mamaia Summerland, Spectrum Residences, Mamaia Beach Residential, Tomis Plus Residences, Neocity Residences, Flamenco Residences, Central Apartments, Sunrise Residences, Solaris Tower, șantierele sunt o realitate și o prezență cotidiană în oras. Multe alte șantiere ale dezvoltatorilor imobiliari se află în lucru pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Nu în ultimul rand, se cuvin remarcate și cele trei șantiere aflate în diferite stadii de execuție ale viitoarelor noi mall-uri ce vor aparea începând cu aprilie 2008 și până în 2010 în Constanța; City Park Mall of Constanta, între timp finalizat, Trident Plaza Mall,Polus Center Mall și Shopping Park Mall, o cladire comercială de 12 etaje. Situația locuințelor din orașul Constanța se prezintă astfel:

1.5 POPULAȚIA

Pentru a reda o imagine sugestivă asupra populației orașului Constanța am inserat datele obținute de la Direcția Județeană se Statistică Constanța în tabelul de mai jos.

Tabelul 4 Date demografice privind populația orașului Constanța pentru anii 2010 și 2011

Datele înscrise în tabelul 4 se referă strict la populație orașului Constanța fară zona periurbană, se observă o scădere a numărului de locuitori sub pragul de 300 000 persoane în anul 2011. Analizând datele demografice privind natalitatea și mortalitatea obținem următorii indicatori demografici:

Natalitatea – 10,37 %o pentru anul 2010 și 8,89 %o pentru anul 2011

Mortalitatea – 11,04 %o pentru anul 2010 și 10,76 %o pentru anul 2011

Bilanțul natural este negativ pentru ambii ani, -0,67 %o pentru anul 2010 și -1,87 pentru anul 2011.

Iată și structura etnică a populației orașului Constanța, valori corespunzătoare anului 2002.

Tabel 5 Structura etnică a populației orașului Constanța pentur naul 2002

Sursa: Recensământ 2002

1.6 AȘEZĂRILE OMENEȘTI

MUNICIPIUL CONSTANȚA

În prima jumătate a sec VI î.e.n. coloniști greci veniți din Milet au înființat orașul portuar, care avea să se numească Tomis.

Începând din sec IV e.n., un cartier al orașului se va numi Constantiana sau Constantia , toponim ce s eva impune în epoca bizantină, sec. IX-XI asupra întregului oraș, prin analogie, în epoca turcească ea s-a numit Kustendje.

Grecii veniți aici acum două milenii și jumătate au găsit o populație geto-dacă activă, cu care au întreținut strânse legături.Autohtonii au pus la dispoziția orășenilor mâna de lucru necesară ridicării numeroaselor edificii din cetate.

În sec. II-I î.e.n. orașul cunoaște o mare dezvoltare datorată, în special, comerțului de tranzit, fapt ce va determina totoodată și aparițiaprimelor monede tomitane.

Fig 17 și 18 Monede descoperite la Constanța, sursa: romaniancoins.org

Din acest moment se constată o creștere considerabilă a populației, urmată de construirea multor edificii publice.

Orașul a fost distrus de mai multe ori, dar s-a refăcut de fiecare dată. În 72-71 î.e.n. , trupe romane comandate de Lucullus Varo au ajuns până la tomis , înfrângându-l pe Mitriade, prieten am cetăților grecești de la Marea Neagră. Pentru un timp, orașul a intrat în

stăpânirea romanilor, apoi câțiva ani mai târziu, orașele grecești din această zonă au fost ocupate vremelnic de către Burebista, întemeietorul primului stat centralizat dac. După moartea lui romanii reiau campaniile de la Dunăre și în anul 29 î.e.n. M.Licinius Crassus a reușit să înfrângă triburile geto-dacice, obținând prietenia orașelor grecești, se pare că acestea au cerut chiar înglobarea lor în cadrul imperiului, fapt petrecut în timpul lui Octavian August, deoarece în anul 8 e.n. Ovidiu a fost trimis în surghiun la Tomis unde a și murit după 9 ani.

Fig 19 Statuia lui Ovidiu din Constanța, sursa: www.albumdefamilie.ro

Tomisul a atins maximul de înflorire în sec II, în tiompul dinastiei Antoninilor și Severilor.Orașul făcea parte din Comunitatea celor cinci orașe, Tomis, Callatis, Histria, Dionzsopolis și Odessos, în sec. II fiind locul de întâlnire al reprezentanților acestora, începând din anul 138 a devenit metropola Pontului, ca cel mai mare și înfloritor oraș de pe coasta de vest a Pontului Euxin.

Pe la mijlocul sec. III, puterea Romei începe să decadă, răscoalele interne și atacurile din afară slăbind tot mai mult marele imperiu. După Filip Arabul, anul 249, Tomisul trece printr-o mare criză provocată de luptele tot mai intense din această zonă, dar în ciuda distrugerilor el continuă să ducă o existență relativ prosperă, cu o refacere rapidă.

Fig 20 Orașe antice în bazinul Mării Negre, sursa: romaniancoins.org

În perioada sec.III-VI cu toate distrugerile determinate de invaziile succesive ale popoarelor migratoare, orașele dobrogene, inclusiv Tomisul, revin, în mare măsură la starea lor înfloritoare de altădată. După anul 600 însă, migrațiunile slavilor și avarilor au afectat grav viața urbană care s epare că a continuat până în jurul anului 680, după cum atestă unele descoperiri monetare.

În sec. X-XI, orașul este amintit în hărțile maritime bizantine sau genoveze. În al doilea deceniu al sec.XV, după epoca glorioasă a lui Mircea cel Bătrân, localitatea a căzut sub stăpânirea otomană, devenind o așezare modestă. Pe la mijlocul secolului trecut, sultanul Abdul Medgid a dispus construirea unui port, lucrare efectuată de către o societate engleză, la 1857 se va da în exploatare calea ferată Constanța-Cernavodă, una dintre primele căi ferate din România.

O perioadă nouă a început pentru oraș odată cu anul 1878, când, după reunirea Dobrogei cu România, orașul a devenit cel mai mare port maritim al țării.

După ce Dobrogea a devenit o parte a României, a început o perioadă de dezvoltare urbanistică a Constanței, legată de românizarea subsecventă a regiunii (unde până atunci românii, „dicieni” dobrogeni, „măcineni” moldoveni sau „mocani” ardeleni, fuseseră minoritari față de turci și tătari). Orașul, numit de către regele Carol I „plămânul României”, a devenit portul principal al țării după ce Anghel Saligny a construit Podul de la Cernavodă (1895). Atunci s-a pus bazele Serviciului Maritim Român. S-a deschis o linie maritimă spre Istanbul, apoi prelungită spre Alexandria și numită „linia orientală”. Portul a fost modernizat și dezvoltat conform planului de reconstruire între 1895 și 1909. S-au construit drumuri și căi ferate adiționale care leagă Constanța de capitală și restul țării. Aceasta a fost o perioadă de prosperitate a Serviciului Maritim Român, ale cărui vase au navigat, nu numai pe „linia orientală” ci și pe „linia occidentală” (spre Marsilia și Rotterdam) și pe „linia de arhipelag” (spre Pireu și Salonic).

Orașul a suferit mult în cursul Primului Război Mondial (1914-1918). Multe clădiri de valoare istorică mare au fost distruse de către forțele germane și bulgare. Aceste evenimente au pus capăt celei mai rapide perioade de dezvoltare din întreaga istorie a Constanței. Totuși, după război, orașul și-a păstrat rolul. În perioada interbelică 70% din traficul maritim românesc s-a concentrat în portul constănțean. Atunci s-a construit șantierul naval care a fost până la cel de-Al Doilea Război Mondial cea mai puternică întreprindere a regiunii.

România a intrat în cel de-Al Doilea Război Mondial aliată cu Puterile Axei. Astfel, portul constănțean a primit importanță din punct de vedere strategic, bombardat de sovietici. La 23 august 1944, România a trecut de partea Aliaților. Totuși, Constanța a fost prădată de Armata Roșie când forțele sovietice au invadat țara. Uniunea Sovietică a confiscat flota românească aproape în întregime și a supus portul intereselor sovietice.

Sub regimul comunist, Constanța și-a menținut statutul său de cel mai important port românesc, acesta dezvoltându-se și atribuindu-i-se importanța necesară. Între timp s-a dezvoltat și orașul propriu-zis, în special între 1960-1975, datorită industrializării rapide de tip sovietic. S-a mărit șantierul naval, s-a dezvoltat flota comercială și s-au construit multe uzine. De asemenea, s-a remarcat potențialul Constanței ca centru turistic și s-a început construirea infrastructurii necesare în orașul propriu-zis și în Mamaia.

În timpul revoluției anticomuniste române în Constanța s-au înregistrat 32 morți și 116 răniți. Municipiul a fost, împreună cu Cluj-Napoca, unul dintre centre secundare ale revoluției, fiind depășit în numărul victimelor doar de Timișoara, Brașov, Sibiu și București.

Acum Constanța rămâne cel mai important oraș portuar de pe coasta română a Mării Negre. Importanța funcției turistice a municipiului este de asemenea în creștere.

1.7 ECONOMIA

Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională . În prima jumătate a anului 2008 în Constanța și localitățile vecine au fost înființate 3.144 de firme noi, plasând județul pe poziția a treia la nivel național, după municipiul București cu 12.845 de unități. Aici se află cel mai mare port al României și cel de-al patrulea al Europei , în cadrul căruia funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și reparate .

Fig 21 Șantierul naval din Constanța, sursa: arhiva personală

Sectoarele industriale reprezentative pentru municipiul Constanța și perimetrul de

proximitate, dezvoltate ca o consecință a evoluției istorice a zonei, sunt: construcțiile și reparațiile navale, petrochimia, construcții și materiale de construcții, industria alimentară, industria lemnului.

În cadrul Șantierului Naval Constanța se pot construi atât nave noi cu capacități de pânăla 250.000 tdw, cât și lucrări de reparații la corpul navei, motoare, echipamente electrice și

electronice cu specific naval, fiind posibilă practic, executarea oricărui tip de reparații.

Producție de echipament naval și utilaj tehnologic specific (pompe, armături industriale,

compresoare, răcitoare de apă și ulei, condensatori de abur, hidrofoare) realizează S.C. Meconst

S.A.

Reprezentativă pentru industria constructoare de mașini este societatea comercială

Legmas Năvodari – producătoare de mașini și utilaje agricole.

Industria petrochimică și chimică asigură prelucrarea anuală a peste 5 milioane tone de țiței și derivate pentru obținerea de produse petroliere, combustibili casnici, hidrocarburi

aromatice, produse petrochimice, cocs și sulf de petrol. Cel mai important agent economic din

acest domeniu este Rafinăria Petromidia Năvodari – Rompetrol Rafinare.

Prin platforma centrală de foraj marin amplasată în apele teritoriale ale Mării Negre, SC Petrom SA București Sucursala Petromar Constanța integrează activitatea de foraj (extragere

țiței brut și gaze naturale) cu cea de producție. Exploatarea zăcămintelor de pe platoul continental al Mării Negre, reprezintă cca. 10% din producția națională de țiței. Concomitent, se execută lucrări pentru punerea în exploatare a celor nouă sonde ale zăcământului de gaz condensat Eocen – Lebăda Est .

Principalele produse care pot fi realizate de industria chimică sunt: materiale plastice,

cauciuc artificial, oxigen și azot.

Industria materialelor de construcții asigură, în cea mai mare parte necesarul de

materiale specifice: ciment, produse de balastieră, confecții prefabricate, piatră compozită din

nisipuri silicioase și rășini poliesterice, produse asfaltice etc.

Industria ușoară produce confecții pentru bărbați, femei și copii, echipament de lucru, lenjerie de pat, tricotaje, saci din iută și polipropilenă. Produsele se valorifică pe piața internă, dar preponderent (cca. 70%) sunt livrate pe piața externă: Olanda, Italia, Spania, Franța, Belgia,

SUA, Cipru, Marea Britanie. Producția de confecții se derulează în special în sistem lohn, în

colaborare cu firme străine. Societăți comerciale de producție, reprezentative din acest domeniu:

Calypso, Lumotex, Gemma Lux, Fantasy Mod, Marlene Topaz, Gen Tin , Xandra Class, Socom

Înfrățirea.

Industria de prelucrare a lemnului produce o bogată gamă sortimentală de mobilier

pentru locuințe, birouri și gradină. Se exportă în Franța, Olanda, Canada, Germania, Italia.

Industria celulozei și hârtiei este reprezentată în Constanța de două societăți comerciale (Palas si Comp Paper Converting ) ce produc și comercializează hârtie de scris tipar, hârtie înnobilată, hârtie autocopiativă și hârtie pentru imprimantă.

Aportul industriei construcțiilor civile și industriale este vizibil în întreaga viață

economico-socială a municipiului, concretizându-se în:

construcții hidrotehnice, lucrări de construcții edilitare, civile și industriale;

lucrări de irigații și îmbunătățiri funciare;

lucrări și reparații de căi ferate, drumuri și poduri, aeroporturi;

turnuri metalice pentru relee radio și TV;

montare utilaje portuare.

1.8 INFRASTRUCTURA GENERALĂ

ENERGIA ELECTRICĂ

Zona de proximitate a municipiului Constanța este străbătută de magistrale de gaze,

importante la scară continentală și de linii electrice de înaltă tensiune, interconectate la rețeaua

europeană. Producția energetică este realizată în cadrul a trei termocentrale cu o putere instalată

de 416 MW. Lungimea rețelei de distribuție a energiei electrice este de 1 675 km lungime .

ENERGIA TERMICĂ

RADET Constanța operează un număr de 132 de puncte termice și 2 centrale termice locale care funcționează cu gaze naturale. Punctele termice sunt alimentate cu apă fierbinte din rețeaua primară de către Centrala Electro Termică Palas. Rețeaua primară mai furnizează de asemenea agent termic pentru 70 de puncte termice industriale care deservesc în principal operatori industriali.

Sistemul centralizat de distribuție a energiei termice este structurat pe două componente principale: rețeaua de distribuție primară, care asigură transportul agentului termic primar de la CET Palas la punctele termice gestionate de RADET, și rețeaua secundară, prin intermediul căreia se asigură furnizarea apei calde și a căldurii către consumatorii finali.

Lungimea totală a sistemului termic primar este de 82 km, însemnând 164 km de conducte.

ALIMENTAREA CU APĂ

În municipiul Constanța alimentarea cu apă se realizează de către R.A.J.A. Constanța, regie autonomă aflată în subordinea Consiliului Județean Constanța.

Sursele naturale folosite pentru alimentarea cu apă a municipiului Constanța sunt: Cișmea I + II, Caragea, Constanța Nord, Basarabi I și II, Valu Traian, Galeșu.

CĂI RUTIERE INTERIOARE

Rețeaua rutieră interioară a municipiului Constanța însumează 410 km străzi, dintre care 320 km străzi trafic mediu și ușor și 90 km străzi trafic greu.

Pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere din municipiul Constanța, în anul 2003 a fost demarat un amplu program de reabilitare și modernizare a tramei stradale. Programul s-a derulat pe o perioadă de 5 ani și a avut o valoare de cca. 60 de milioane de euro, în această perioadă fiind reabilitată trama stradală în întreg orașul.

TELECOMUNICAȚIILE

Infrastructura de telecomunicații din municipiul Constanța este foarte bine dezvoltată, societățile care acționează în acest domeniu oferind servicii similare celor din Uniunea Europeană. Modernizarea sistemului de telecomunicații s-a realizat prin schimbarea rețelei clasice cu cea de telefonie digitală, introducerea cablurilor de fibre optice și extinderea capacității telefonice a orașului.

În ultimii 5 ani, domeniul telecomunicațiilor a cunoscut un ritm accelerat de dezvoltare, aspect care se datorează în principal apariției și promovării unor produse și servicii noi și a diversificării celor existente. Cea mai mare rată de dezvoltare s-a înregistrat în domeniul

serviciilor de internet și al telefoniei mobile. Cu toate acestea, potențialul în domeniul

telecomunicațiilor este încă departe de a fi epuizat.

1.8 DOTĂRILE TEHNICO-EDILITARE, SOCIALE, ECONOMICE, CULTURALE ȘI SANITARE

SISTEMUL SANITAR

Principalii indicatori pentru sistemul sanitar din municipiul Constanța arată astfel:

Spitale- 5

Paturi în spitale- 2.333

Policlinici- 4

Dispensare medicale- 5

Cabinete medicale (sector privat) -334

Cabinete stomatologice (sector privat)- 215

Laboratoare medicale (sector privat) -24

Laboratoare de tehnică dentară (sector privat)- 8

Farmacii -116

Depozite farmaceutice -19

Medici -1.098

sector public -947

sector privat -151

Stomatologi- 357

Farmaciști – 360

Personal mediu sanitar – 2.454

PROTECȚIA SOCIALĂ

În ceea ce privește protecția copilului, în subordinea Direcției Generale de Asistență

Socială și Protecția Copilului Constanța (D.G.A.S.P.C.) sau în administrarea unor organizații

neguvernamentale funcționează:

• 1 complex de servicii comunitare;

• 7 centre de plasament;

• 4 centre de primire în regim de urgență;

• 1 adăpost de zi și de noapte pentru copiii străzii.

Capacitatea totală de primire a acestor unități specializate în protecția și îngrijirea

minorilor este de 670 de locuri.

EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT

De la învățământul preșcolar, până la cel post universitar, sistemul educațional din

municipiul Constanța este bine aspectat. Principalii indicatori în acest domeniu se prezintă astfel:

– Învățământ preșcolar –

Grădinițe de copii- 67

Copii înscriși- 6.619

Personal didactic- 445

– Învățământ primar și gimnazial –

Școli- 39

Elevi- 25.178

Personal didactic- 1.747

– Învățământ liceal –

Licee- 28

Elevi- 18.568

Personal didactic- 1.512

– Învățământ profesional, complementar și de ucenici –

Elevi- 4.984

Personal didactic- 28

– Învățământ tehnic de maiștri –

Elevi- 101

Personal didactic- 9

– Învățământ postliceal –

Elevi- 1.148

Personal didactic- 60

– Învățământ universitar –

Institute- 6

– sector public: 3

– sector privat: 3

Studenți- 26.975

– sector public- 18.073

– sector privat- 8.902

Personal didactic- 1.017

– sector public: 871

– sector privat: 146

În municipiul Constanța, învățământul universitar are o tradiție deosebită. Cele 6 institute de învățământ superior ( Universitatea „Ovidius”, Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Universitatea Maritimă Constanța, Universitatea Română „Andrei Șaguna”, Universitatea „Spiru Haret”, Universitatea „Dimitrie Cantemir”) asigură la cel mai înalt nivel toată paleta de specializări: navigație, inginerie navală, medicină, stomatologie, științe economice, drept, științe sociale și umaniste, științe ale naturii, matematică și științe exacte, informatică, construcții.

CERCETARE

În municipiul Constanța activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și

proiectare este bine reprezentată. În perimetrul care delimitează viitoarea zonă metropolitană

Constanța funcționează 5 institute specializate (Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare

Marină – „Grigore Antipa”; Institutul de Cercetare Producție și Creșterea ovinelor și caprinelor – PALAS; Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Valu lui Traian; Stațiunea de Cercetare și Producție Viti-Vinicolă Basarabi; Stațiunea de Cercetări Culturi Irigate Valu lui Traian).

De asemenea, la acest capitol trebuie amintit aportul important adus de mediul universitar. În domeniul cercetării marine, la Constanța, sub coordonarea INCDM "Grigore Antipa", funcționează Comitetul Național Român de Oceanografie, structură cumulativă a Comisiei Naționale Române pentru UNESCO. De asemenea, majoritatea instituțiilor de cercetare-dezvoltare și universitare locale sunt reunite, într-un for regional reprezentativ, Consorțiul Regional pentru Dezvoltare Durabilă – Dobrogea.

CULTURĂ

În domeniul artei și culturii, municipiul Constanța beneficiază de un bogat patrimoniu și de o infrastructură culturală bine dezvoltată. Viața culturală este sprijinită de 6 teatre și instituții muzicale (printre care Teatrul Dramatic din Constanța, Teatrul Fantasio, Baletul Oleg Danovski), 12 muzee, 9 biblioteci publice, 6 cinematografe și 2 grădini de vară.

Din punct de vedere cultural, o caracteristică importantă a municipiului Constanța este îmbinarea dintre vechi și nou, dintre tradiție și modernitate. Această complementaritate conferă orașului un plus de farmec și creează turiștilor posibilitatea de a cunoaște și înțelege istoria și tradiția locurilor pe care le vizitează.

Capitolul II

ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC

2.1 CONSIDERAȚII GENERALE

Vocația turistică a municipiului Constanța este conferită în egală măsură de situarea sa geografică și de profilul cultural-istoric al regiunii.

Așezarea geografică a Constanței reprezintă un element esențial în ecuația consolidării turismului în zonă. Situat la confluența mai multor coridoare de transport pan-european și beneficiind de generoasa proximitate a Mării Negre, municipiul Constanța poate dezvolta cu ușurință o serie întreagă de produse turistice, cum ar fi: turismul estival, turismul balnear, turismul de odihnă și recreare, turismul sportiv și nautic, turismul de afaceri și turismul de croazieră și de itinerar.

O altă caracteristică importantă o constituie îmbinarea dintre vechi și nou, dintre tradiție și modernitate. Această complementaritate conferă orașului un plus de farmec și creează turiștilor posibilitatea de a cunoaște și înțelege istoria și tradiția locurilor pe care le vizitează.

Stațiunea Mamaia, situată în partea de nord a municipiului Constanța, are cel mai fin

nisip și cea mai netedă plajă de pe întreaga coastă. Plaja se întinde pe o lungime de 8 km și are o

lățime de 100-200 m. Perioada favorabilă helioterapiei este mai lungă de 12 ore pe zi. Salinitatea

mării este scăzută: 15.5 grame pe litru, iar fundul nisipos complet lipsit de pietre, cu pantă foarte

mică. În plus, practic nu există maree la Marea Neagră, așa că înotul poate fi practicat în condiții

de siguranță mult mai bune decât în alte părți ale lumii.

Zona turistică Constanța – Mamaia este încadrată de baruri și restaurante de toate

categoriile, discoteci, terase, magazine, cinematografe, biblioteci, săli de sport, piscine, baze

nautice, săli de conferință, unități medicale specializate, bănci și instituții de credit etc.

În stațiunea Mamaia funcționează 8 baze nautice de agrement, 4 la Marea Neagră și 4 pe

Lacul Siutghiol. Acestea oferă turiștilor o gamă largă de servicii specifice: plimbări cu

hidrobicicleta, ridicări cu parapanta, windsurfing și școală de Yachting, scufundări, scutere

acvatice, tractări cu banane gonflabile, tractări cu colaci gonflabili, agrement cu bărci cu vele tip

Catamaran și Caravelle.

În strategia generală de dezvoltare durabilă a municipiului Constanța, susținerea și

încurajarea turismului a reprezentat o prioritate absolută. În acest sens, principala preocupare a

administrației publice locale a constituit-o, în paralel cu modernizarea infrastructurii urbane,

reabilitarea stațiunii Mamaia, parte integrantă a municipiului și principalul pol de atracție turisticădin regiune.

Primul pas în atingerea acestui deziderat l-a constituit, așa cum era și firesc, realizarea unei infrastructuri aferente, capabile să susțină și să încurajeze activitățile turistice în acest perimetru. Astfel, a fost demarat un amplu program de modernizare și reabilitare menit să înscrie stațiunea Mamaia în cadrul circuitelor turistice de referință pe plan mondial.

2.2 POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

PLAJA LITORALULUI

Plaja din Mamaia de aproape 8 km lungime și 100-500 m latime, este cea mai mare de pe litoralul românesc si una din cele mai mari din Europa. Are nisip cu o granulometrie fină spre medie , numeroase amenajări și cea mai mare parte este concesionată hotelurilor sau întreprinzatorilor privati .

Plaja este în general naturală, formată din nisip curațos- calcaros, Intrarea în apă este de regulă lină și fără pietre sau scoici.

Plaja Mamaia prezintă urmatoarele diferentieri de-a lungul ei:

– plaja din partea de sud la intrarea în Constanța este mai îngusta și mai pietroasă,

– plaja din centru este lată, aglomerată și este zona unde se organizeaza cele mai multe evenimente.

– plaja din partea de nord este cea mai bine amenajată și are nisipul cel mai bun.

În sezonul cald temperatura la suprafața plajei urcă până la 45 grade C, însă brizele marine, bogate în aerosoli atenuează arsița zilelor toride. Peste tot plajele sunt orientate răsări fapt care duce la expunerea ei la soare în tot cursul zilei de vară, chiar peste 10 ore pe zi . .

Fig 22 Plajă amenajată la Mamaia, sursa: www.ofertelitoral2013.com

APA MĂRII NEGRE

Prin salinitatea relativ redusă, de 17-18 gram la litru, și compoziție ei chimică

(clorurată, sulfatată, sodică, magnezică), este favorabilă organismului din punct de vedere terapeutic, iar prin acțiunea valurilor și prezența aerosolilor reprezintă un element de potențial turistic natural deosebit.

Fig 23 Spargerea valurilor de țarm și formarea aerosolilor, sursa: arhiva personală

BIOCLIMATUL MARIN

Se caracterizează prin nuanțe ușor excesive- de suprasolictare a organismului, cu temperature medii anuale modeste, oscilații diurne și anuale mai atenuate, ploi rare și de scurtă durată.

Temperatura medie anuală: 11,2 grade C

Temperatura medie a lunii iulie: 21,8 grade C

Temperatura medie a lunii ianuarie: 0,2 grade C

Este un climat mai cald decât cel de pe litoralul Mării Baltice, Mării Nordului sau Mării Mânecii, dar mai puțin torid decât cel de pe litoralul mediteranean.

Caracteristici ale climei care susțin balneoturismul:

stabilitatea termică accentuată, cu variații mici ale temeperaturii în timpului zile și de la zi la noapte

precipitații de numai 380 mm anual, astfel plajele sunt preponderent uscate

numărul mare de zile senine, circa 140 pe an și durata mare de strălucire a soarelui de peste 2 500 ore anual care favorizează băile cu soare, astfel vara sunt 10-11 ore cu soare pe zi și circa 25 zile însorite lunar

prezența brizei de zi care aduce dinspre larg aerul mai răcoros al mării și atenuează temperaturile specifice climei mediteraneene

puritatea aerului încărcat cu aerosoli naturali, picături foarte fine de apă proveniți din spargerea valurilor în zona țărmului și care inhalați ajută la mineralizarea organismului și tratarea unor boli ale căilor respiratorii și endocrine.

LACUL SIUTGHIOL

Are o suprafață de 19,6 kmp, o adâncime maximă de 17,1 m, originea depresiunii fiind o lagună marină .

Situat la nord de Constanța separat de Marea Neagră printr-un perisip cu lățime cuprinsă între 300-600 m pe care se găsește stațiunea Mamaia. Prezintă în partea sudică un lac mai mic Tăbăcăriei prin care se face scurgerea în Marea Neagră.

Acest lac are apă dulce datorită alimentării puternice a apelor subterane din carst. Pe malul vestic al lacului la Caragea, Dermen și Cișmea se află puțurile pentru alimentarea cu

apă a orașului Constanța.

Fig 24 Lacul Siutghiol, imagine din satelit, sursa: iba.sor.ro

Datorită calității apei, în lacul de dezvolată o faună piscicolă bogată, care constituie o importantă atracție pentru pescarii amatori dar funcția principală este cea de agrement.

2.3 POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

ZIDUL ROMAN DE INCINTĂ

Orașul antic era așezat pe partea peninsulară, ridicată la 15-30 m deasupra mării, fiind ferit de atacurile surpriză de pe mare. Pentru a avea o mai bună siguranță, atât în partea de nord cât și în cea de nord-vest, romanii au ridicat în sec.III, un puternic zid de apărare ale cărui urme au fost interceptate pe Bd.Republicii și de aici coborând spre vechiul port.

O porțiune a sa a fost dezvelită împreună cu un turn de apărare de formă rotundă, Turnul Măcelarilor, Turnul este o adăugire mai târzie. De asemenea, cu ocazia săpăturilor arheologice au fost identificate urme ale porților cetății Tomis, precum și late turnuri de apărare. În prezent, traseul vechiului zid de incintă este cunoscut pe aproape toată lungimea lui. În

Apropiere de Turnul Măcelarilor, refăcut în timpul lui Iustinian, s-a organizat un parc arheologic, în care sunt prezentate chiupuri, coloane, frize, cornișe, blocuri de piatră din vechile construcții.

Fig 25 Parcul arheologic Tomis, sursa: ecomuntiimacinului.wordpress.com

Pe peretele bibliotecii municipale a fost monatată, tot în cadrul parcului , o hartă arheologică a Dobrogei, cu cele mai importante așezări din epoca greco-romană. Pe terenul fostei gări și în apropiere s-au descoperit cele 24 monumente sculptate, acum expuse la muzeu și numeroase construcții din sec. IV-VI, străzi pavate, locuințe, fântâni, ateliere ceramice și două mari bazilici din fosta reședință episcopală a Tomisului.

EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC

În anii 1958-1959 au fost descoperite resturile unui monumnetal edificiu public din sec III-IV. Construcția se întinde pe circa 100 m de-a lungul falezei. Zidurile groase de aproximativ 2 m și înalte de 6 m sunt așezate pe un suport lat de 3 m și adânc de peste 2 m, realizat din bolovani legați cu mortar. Fațada zidurilor este placată cu marmură albă și coloratăm păstrată azi numai fragmentar. Pardoseala edificiului era formată dintr-un excepțional covor de mozaic, policrom decorat cu motive geometrice și vegetale. Inițail mozaicul avea o suprafață de 2 000 mp, din care doar jumătate se prezintă în bune condiții, încă un sfert degradat a fost

recuperat. Sub terasa cu mozaic s-au descoperit încăperi boltite, care serveau ca depozite de mărfuri.Deasupra intrării uneia dintre ele se află gravat numele lui Hermes, zeul comerțului.

Demne de menționat sunt de-asemenea, termele, construite în sec IV, precum și cele patru bazilici paleocreștine datate în sec.V-VI: bazilica de marmură, bazilica mică, bazilica cu criptă pictată și bazilica pontului.

Fig 26 și 27 Clădirea care protejează valorosul mozaic roman în imaginea din dreapta, sursa: www.thrmareaneagra.ro

MUZEUL DE ISTORIE NAȚIONALĂ ȘI ARHEOLOGIE

Întemeiat încă din anul 1879, refăcut de Vasile Pârvan în anul 1914 și reorganizat în anul 1956, prezintă cele mai de seamă valori de cultură materială și spirituală din vechiul Tomis și numeroase altele descoperite pe teritoriul Dobrogei. În muzeul sunt expuse sarcifage datând din sec.I-III, capitele, baze și trunchiuri de coloane, arhitrave.

Fig 28 Frumoasa clădire care găzduieste Muzeul de Istorie din Constanța, sursa: www.ghidulturistic.ro

În sălile muzeului pot fi văzute remarcabile piese neolitice din culturile Hamangia și Gumelnița, numeroase unelte agricole din perioada sclavagistă, amfore greco-romane, monede și obiecte folosite în comerț. De asemenea sunt prezentate fragmente de monumente de arhitectură, statuete de Tanagra descoperite la Callatis, lucrări de artă. Numeroase sunt statuetele diferitelor divinități, se remarcă reliefurile care îl prezintă pe cavalerul trac.

O impresie deosebită produce asupra vizitatorului Șarpele Glycon, o splendidă reprezentare în marmură albă a unui animal fantastic cu trup de șarpe și bot de mamifer.

Fig 29 Șarpele Glycon de la Muzeul de Istorie din Constanța, sursa: arhiva personală

În muzeu sunt prezentate, de-asemenea, numeroase piese ilustrând perioade de început ale feudalismului în Dobrogea, vestigii descoperite la Basarabi, Castelu, Dinogeția, Limanu, Hârșova, Mârleanu, Rasova.

Muzeul are un lapidariu și o bogată colecție numismatică cu piese de mare valoare, cum sunt monedele, unice în lume ce au gravate figuri de regi sciți.

MUZEUL DE ARTĂ

Cuprinde valoroase lucrări ale artiștilor nostri de frunte.Printre altele sunt prezentate tablouri aparținând lui Th.Aman, N.Grogorescu, Șt.Luchian, Gh.Pătrașcu, J.Al.Steriadi, C.Ressu, I.Iser, Șt.Dimitrescu, N.Vermont. dar și lucrări ale pictorilor contemporani: C.Baba, D.Ghiață, B.Covaliu. Secția de grafică cuprinde peste 100 lucrări semnate de artiști diferiți, iar creația sculpturală este bogat reprezentată cu opere ale unor artiști renumiți: I.Jalea, C.Medrea,

C.Baraschi, V.Gheza.

Fig 30 Muzeul de Artă din Constanța, sursa: constanta.ro

MUZEUL MARINEI

Oferă vizitatorilor o imagine de ansamblu asupra evoluției marinei militare române de-alungul vremurilor.Sunt expuse aici și rezultatele unor cercetări subacvatice care au scos la suprafață interesante piese de ceramică, vase de aramă de tip oriental, monede și arme.

Fig 31 Muzeul Marinei din Constanța și un exponat foarte interesant, sursa: amfostacolo.ro

FARUL GENOVEZ

Situat lângă Cazinoul de pe faleză, este un mic turn, folosit ca far de orientare până nu demult. Există presupunerea că el ar fi fost construit de genovezi, dar mai probabil a fost ridicat de societatea engleză care a efectuat, în anul 1860, lucrările de amenajare a portului. A fost restaurat în anul 1948.

Fig 32 Farul Genovez din Constanța, sursa:www.litoralulromanesc.ro

CATEDRALA EPISCOPALĂ ORTODOXĂ DIN CONSTANȚA

Catedrala Ortodoxă din Constanța, închinată Sfinților Apostoli Petru și Pavel, este cea mai mare biserică ortodoxă din orașul amintit. Așezată în piața Ovidiu, în fața clădirii Arhiepiscopiei Tomisului, catedrala a fost zidită între anii 1883-1885, după planurile arhitectului Ion Mincu (1852-1912). Acest arhitect este considerat a fi creatorul unui stil arhitectural aparte, inspirat din tradiția românească a secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea.

Piatra de temelie a fost pusă în ziua de 4 septembrie 1883, în timpul mitropolitului Iosif Georghian, sfințirea acestea având loc în data de 22 mai 1895. În parcul ce înconjoară catedrala se află un complex arheologic în care sunt identificate elemente ale vechiului oraș Tomis.

Biserica a a fost construită începand cu anul 1883, în stilul vechii arhitecturi din Țara Românească, însă deschiderea acesteia a avut loc abia în data de 22 mai 1895, din cauza noncorfomismului picturii, care a trebuit să fie refacută de către George Demetrescu Mirea.

Fig 33 Catedrala Episcopală Ortodoxă din Constanța, sursa: google.earth

MOSCHEEA

Clădită în anul 1910, pe locul unei vechi geamii.Minaretul a carui înalțime atinge 50 m și cupola clădiri au fost construite din beton armat. Pentru realizarea coloanelor și a scărilor s-a folosit calcarul de Albești, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmură neagră din Italia.edificiul are o frumoasă pictură interioară, în fcare domină culorile verde, albastru-cobalt, ocru deschis și roșu.

Fig 34 și 35 Moschea din Constanța, exterior și aspect din interior, sursa:haihui-prin-dobrogea.blogspot.com

FARUL NOU

Realizat sub forma unui obelisc de circa 90 m , având planul unui trunchi de piramidă cu trei fețe, fiind construit din beton armat. Cupola este acoperită cu o platoșă din aluminiu, lumina din vârful farului poate fi zărită de la o distanță de 25 mile marine.

Fig 36 Farul nou din Constanța, sursa: www.hartaconstantei.ro

CAZINOUL

Cazinoul din Constanța este o clădire istorică din acest municipiul . Este una dintre cele mai reprezentative simboluri ale orașului, fiind construit în anul 1909 și inaugurat în luna august a anului 1910. Se află pe faleza din Constanța.

Cazinoul a reprezentat una dintre clădirile emblemă ale Constanței. În zona în care se află astăzi mai fusese, între 1880-1902, o construcție de lemn, o cazină, cum se numea – loc pentru spectacole de teatru, baluri, loc de recreare pentru turiști. Construcția unui edificiu cu funcții asemănătoare marilor cazinouri europene a început prin anul 1904. Inițial, planurile sunt întocmite de către arhitectul Petre Antonescu, care proiectează o clădire al cărei stil arhitectonic se inspira din tradițiile artei românești. După terminarea fundațiilor, însă, planurile sunt schimbate, Primăria încredințând modificarea lor unui arhitect de origine franceză  (sau elvețiană) , Daniel Renard – care renunță la principiile stilului românesc, în favoarea unui melanj de motive decorative ce încarcă și mai mult greoiul ansamblu. Construit (din 1908) în stil Art Nouveau  sub influența cosmopolitană a cazinourilor epocii, edificiul constănțean este terminat în 1910, când este și inaugurat (în 1912 se fac ultimele retușuri).

Fig 37 Cazinoul din Constanța, sursa: a1.ro

ACVARIUL

Acvariul este amplasat pe malul mării, chiar în fața impunatorului Cazino constănțean. Inaugurat cu mare fast pe data de 1 mai 1958, Acvariul din Constanța a fost pentru o lungă perioadă de timp prima și singura instituție publică de acest gen din țara noastră. Clădirea care gazduiește acvariul a fost construită la începutul secolului XX ca anexa a Cazinoului și a funcționat ca restaurant până la reamenajarea ei pentru destinația actuală . Spațiul expozitional al Acvariului este destinat prezentării expoziției permanente de faună și floră acvatică, dar și unor expoziții temporare cu diverse tematici legate de biologie, ecologie acvatică și pescuit marin.
De-a lungul timpului Acvariul din Constanța a adunat peste 100 de specii de pești și viețuitoare marine care aparțin unor zone geografice diverse. Ținând cont de criterii ecologice, biogeografice și taxonomice, Acvariul constănțean este structurat în trei secții: Marină, Dulcicolă si Pești Exotici. Secția Marină este cea mai mare și mai reprezentativă secție a Acvariului și adapostește specii de pești și nevertebrate întâlnite în Marea Neagră și migratori din Marea Mediterană.

Fig 38 Intrarea în acvariul din Constanța, sursa: locuri-unice.ro

DELFINARIUL

Delfinariul se numără printre cele mai vizitate obiective turistice din Constanța atât în sezonul estival, cât și în extra sezon. Alături de Planetariu, Observatorul Astronomic și Microrezervație, Delfinariul face parte din frumosul și interesantul Complex Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, situat la intersecția bulevardului Mamaia cu strada Soveja.

Delfinariul a fost inaugurat pe data de 1 iunie 1972, reprezentând la acea vreme primul muzeu de acest gen din România și din sud-estul Europei. În prezent, Delfinariul rămâne singura locație din țara noastră în care vă puteți relaxa urmărind un spectacol extraordinar ai cărui protagoniști sunt delfinii, leii de mare și pinguinii.

Fig 39 Spectacol cu delfini în Delfinariul din Constanța, sursa: constantacity.com

PLANETARIUL

Parte a Complexului Muzeal de Știinte ale Naturii, Planetariul din Constanța vă invită într-o călătorie de inițiere în tainele ascunse ale boltei cerești. Ca într-o fereastră deschisă către cer se vor prezenta stele, planete, meteori, galaxii și altele corpuri ceresti care veghează omenirea de mii de ani.
Planetariu a luat ființă în 1969 , anul în care omul a pășit pentru prima dată pe Lună. Amplasat la intersecția bulevardului Mamaia cu strada Soveja, aproape de intrarea sudică în stațiunea Mamaia, destăinuie și astăzi misterele greu de patruns ale cerului.
Planetariul dispune de o cupolă al carei diametru are 8 metri și o capacitate de 80 de locuri, loc în care se realizează demonstrații. În cadrul acestor demonstrații vizitatorii pot urmări proiecția unui cer înstelat pe o boltă artificială.

Fig 40 Proiecție a spațiului cosmic în cadrul Planetariului.sursa: romanialibera.ro

STATUIA POETULUI OVIDIU

Este opera sculptorului Ettore Ferrari, fiind ridicat în anul 1887 de către locuitorii orașului, prin subscripție publică. Ovidiu, marele poert latin, s-a născut în anul 43 î.e.n. fiind contemporan cu Virgiliu și Horașiu.el a fost exilat la Tomis în anul 8 e.n. unde a și murit după 9 ani.

Fig 41 Celebra statuie a lui Ovidiu este unul din simbolurile orașului Constanța, sursa: infotravelguide.ro

STATUIA LUI MIHAI EMINESCU

A fost realizată de sculptorul Oscar Han în anul 1930, a fost așezată în apropiere de malul mării, așa cum și-a dorit-o poetul în celebra sa poezie Mai am un singur dor.

Fig 42 Statuia lui Mihai Eminescu de pe malul Mării Negre, sursa: panoramio.com

Capitolul III

STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC

3.1 STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

BAZA TEHNICO-MATERIALĂ PENTRU TURISM

Situația generală în privința structurilor de primire turistice poate fi redată printr-un tabel inclusiv pentru stațiunea Mamaia

Tabel 6 Structuri de primire turistice Constanța și Mamaia

Sursa: Primăria Municipiului Constanța

Dintre unitățile de cazare de tip hotel cele mai bine dotate si cotate sunt următoarele:

HOTEL MAMAIA *****

HOTEL PALM BEACH *****

HOTEL VEGA *****

HOTEL IAKY ****

HOTEL BAVARIA BLU ****

HOTEL ROYAL ****

HOTEL GOLDEN TULIP ****

HOTEL CLASS ***

HOTEL MAJESTIC ***

HOTEL OXFORD ***

În privința dotărilor generale pentru turism pot fi amintite câteva puncte cheie, foarte importante privimd asigurarea serviciilor de masă si agrement pentru turiști:
Rețeaua de transport public din Constanța include 17 linii de autobuz și 2 linii de troleibuz. Autobuze cu etaj circulă pe timpul verii, oferind acces către și dinspre stațiuni, iar o linie particulară de microbuze deservesc câteva trasee. Sunt disponibile de asemenea și servicii de închirieri de mașini oferite de EuroCars.

Găsirea unui loc potrivit pentru a lua masa în Constanța nu este dificilă. Un număr mare de restaurante și baruri sunt disponibile, multe dintre ele oferind specialităti tradiționale românești. De asemenea există fast food-uri, precum și restaurante cu specific internațional.

Constanța dispune de mai multe centre pentru cumpărături și de asemenea există o mulțime de locuri de unde se pot obține suveniruri, cele mai des întalnite fiind legate de datinile populare românești.

Pe lângă evenimentele ocazionale care au loc în Constanța, întotdeauna există un teatru sau o expoziție de vizitat. Pe timpul verii, plaja este principala atracție a zilei, în timp ce viața de noapte în Constanța are la rândul ei ceva de oferit pentru toată lumea, precum baruri, cluburi, discoteci, sau chiar și cazinouri.

Mamaia este cea mai renumită stațiune de pe Litoralul Românesc. Situata la N de Constanța intre Marea Neagră și Lacul Siutghiol, este stațiunea de pe litoral cu cea mai mare capacitate de cazare.Mamaia este o stațiune cu o dezvoltare foarte dinamică, în fiecare an turiștii s-au obisnuit cu faptul ca Stațiunea Mamaia îi întampina cu ceva nou – palmieri, Aqua Magic, fantani arteziene, Telegondola,autobuze supraetajate etc.

Plaja din Statiunea Mamaia în mare parte este concesionată și este amenajată cu sezlonguri și umbrele, contra cost.

Din loc în loc pe plaja sunt instalate puncte de salvamar. Salvamarii sunt bine pregatiți și veghează zilnic între orele 08.00 – 20.00.

Parcul Aqua Magic, Mamaia.

Una dintre principalele atracții ale stațiunii este parcul acvatic Aqua Magic care este un loc de distracție pentru turiști. Aqua Magic este situat la intrarea în stațiune și se adresează turiștilor de toate vârstele, având o capacitate de 2.500 vizitatori.

Cu o suprafață de 4000 mp de apa, parcul de distracție cuprinde tobogane, piscine și bazine. În acest parc se găsesc restaurante, baruri, fast-food, cofetarii,precum și suveniruri și ilustrate. Turiștii pot opta pentru o plajă pe sezlonguri și baie în piscina. Aqua Magic este iluminat astfel încat se pot organiza spectacole, sau alte petreceri nocturne, vizitatorii având posibilități de distracție atât ziua cât și noaptea. Pentru prima dată aici s-a construit un ring de dans în aer liber, cu efecte luminoase și sonorizări precum și jocuri de apă care funcționează în funcție de ritmul și intensitatea muzicii.

Fig 43 Aqua magic din Mamaia un important obiectiv turistic pentur destindere și agrement, sursa: www.litoralulromanesc.ro

Telegondola din Mamaia

Inaugurată la 16 iulie 2004, după o investiție de aproximativ 3,5 milioane euro , telegondola este un teleferic modern care face legătura între Cazino și Hotelul Perla, pe un traseu de 2,1 km. Deplasarea se face la o înălțime de 50 m, cu o viteză de 5 metri pe secundă, întregul traseu fiind parcurs în șapte minute.

Fig 44 Telegondola din Mamaia, sursa: www.primaria-constanta.ro

Zona turistică Constanța – Mamaia este încadrată de baruri și restaurante de toate

categoriile, discoteci, terase, magazine, cinematografe, biblioteci, săli de sport, piscine, baze

nautice, săli de conferință, unități medicale specializate, bănci și instituŃii de credit etc.

În stațiunea Mamaia funcționează 8 baze nautice de agrement, 4 la Marea Neagră și 4 pe Lacul Siutghiol.

3.2 CIRCULAȚIA TURISTICĂ

Circulația turistică poate fi caracterizată prin câțiva indicatori cum ar fi numărul de sosiri, număr de turiști străini, gradul de ocupare și durata medie a sejurului, în acest sens se va utiliza datele din anul 2008 obținute de la Primăria Municipiului Constanța

Circulația turistică este favorizată și de capacitate de cazare ridicată, aflată în plină

extindere (cca.1/3 din totalul capacității de cazare la nivel național, locul 1 pe țară)

Tabel 7 Date statistice tutistice pentru regiunea Constanța-Mamaia, anul 2008

Sursa: Primăria Constanța

Capitolul IV

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

4.1 PREMISE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI

Punctual dintre premisele dezvoltării turismului pentru Municipiul Constanța putem aminti următoarele:

cadru natural propice dezvoltării activităților de turism (Marea Neagră, plaje fine și însorite, fundul mării este nisipos și complet lipsit de pietre, cu pantă foarte mică, lipsa mareelor);

capacitate de cazare ridicată, aflată în plină extindere (cca.1/3 din totalul capacității de cazare la nivel național, locul 1 pe țară)

tradiție deosebită în activitățile cu caracter turistic (peste 100 de ani)

potențial balnear ridicat

interesul deosebit al autorităților publice locale și al cetățenilor pentru dezvoltarea sectorului turistic

Mamaia este clasificată în categoria stațiunilor de interes național

apariția unor produse turistice noi, inedite pentru această regiune (Aqua Magic, Telegondola, autobuze turistice, decorarea stațiunii Mamaia cu palmieri exotici, fântâni arteziene, amenajarea unor piațete moderne unde au loc diferite manifestări artistice, cazinouri și parcuri de distracții)

poziționare geografică favorabilă dezvoltării unor produse turistice noi (turismul itinerar, turismul de croazieră, turismul de afaceri etc.)

patrimoniu istoric și cultural de mare valoare

resurse umane calificate și cu experiență în domeniul turistic

accesibilitatea zonelor turistice, căi de acces moderne (autostrăzi, drumuri naționale, căi ferate) conectate la principalele coridoare de transport european

perimetrul este bine mobilat sub aspectul unităților de alimentație publică și deservire a turiștilor;

serviciu modern de salvamar și alte servicii specializate destinate siguranței și protecției turiștilor, ceea ce a condus la cvasieradicarea infracționalității în zonă

poziția în teritoriu, la confluența a trei mari zone geopolitice, creează premizele valorificării superioare a potențialului turistic de care dispune municipiul Constanța și arealul din proximitatea sa

prezența pe piața locală a unor touroperatori de anvergură internațională (TUI, Neckerman etc.)

vecinătatea Deltei, a munților Măcin, a mănăstirilor din nordul Dobrogei, potențialul agrozootehnic al regiunii și valențele etnofolclorice ale localităților rurale, reprezintă un suport important pentru dezvoltarea turismului în general și a turismului de itinerar în special;

fluviul Dunărea și Canalul Dunărea – Marea Neagră pot reprezenta noi artere turistice în perspectiva amenajării unor porturi turistice de agrement în zona litorală, contribuind la dezvoltarea turismului de croazieră;

dezvoltarea economică a zonei costiere generează o circulație benefică turismului de afaceri

aderarea la Uniunea Europeană și creșterea posibilităților de acces la produsele occidentale

4.2 FORME DE TURISM ȘI OFERTE TURISTICE CARE SE POT DEZVOLTA

Orașul Constanța din punct de vedere turistic prezintă numeroase motivații turistice din care amintim: odihna, agrementul sportiv, cura balneară complexă.

Vocația turistică a municipiului Constanța este conferită în egală măsură de situarea sa geografică și de profilul cultural-istoric al regiunii.

Așezarea geografică a Constanței reprezintă un element esențial în ecuația consolidării turismului în zonă. Situat la confluența mai multor coridoare de transport pan-european și beneficiind de generoasa proximitate a Mării Negre, municipiul Constanța poate dezvolta cu ușurință o serie întreagă de produse turistice, cum ar fi: turismul estival, turismul balnear, turismul de odihnă și recreare, turismul sportiv și nautic, turismul de afaceri și turismul de croazieră și de itinerar.

Turismul balneo-climateric: legat de plajele întinse și de apa mării

Turismul itinerant: excursii organizate pentru vizitarea unor locuri pitorești, unele dintre ele mai puțin cunoscute

Turismul sportiv: vânătoare și pescuit sportiv, sporturi nautice

Turismul ecleziastic: la lăcașurile de cult ale diferitelor etnii și culturi

Turismul de afaceri: important pentru regiunea Constanța-Mamaia

O altă caracteristică importantă o constituie îmbinarea dintre vechi și nou, dintre tradiție și modernitate. Această complementaritate conferă orașului un plus de farmec și creează turiștilor posibilitatea de a cunoaște și înțelege istoria și tradiția locurilor pe care le vizitează.

Panta submersă domoală a platformei continentale a Mării Negre, fără denivelări și gropi mari, cu valuri mici favorizează băile de mare, mersul și jocurile în apă.

Plaja și nisipul plajei oferă condiții excelente pentru helioterapie și psamoterapie, care contribuie la refacerea și călirea organismului obosit.

Apa mării este un element de potențial turistic natural deosebit care generează o formă specială de cură, thalasoterapia.

Salinitatea mai redusă a apei la suprafață favorizează sporturile subacvatice și pe cele nautice. Numărul mare de zile senine, durata mare de strălucire a soarelui favorizează băile de soare. Astfel sejurul pe lirotal are asupra organismului uman o dublă acțiune, pe de-o parte excitantă- datorită radiațiilor ultraviolete puternice, conținutului crescut de ios și săruri,

vânturilor frecvente, iar pe de altă parte calmantă- grație umezelii și presiunii atmosferice constante și variațiilor mici de temepratură.

Lacul Siutghiol, permite practicarea sporturilor nautice.

Toate dotările oferă turiștilor o gamă largă de servicii specifice: plimbări cu

hidrobicicleta, ridicări cu parapanta, windsurfing și școală de Yachting, scufundări, scutere

acvatice, tractări cu banane gonflabile, tractări cu colaci gonflabili, agrement cu bărci cu vele tip

Catamaran și Caravelle.

În strategia generală de dezvoltare durabilă a municipiului Constanța, susținerea și

încurajarea turismului a reprezentat o prioritate absolută. În acest sens, principala preocupare a

administrației publice locale a constituit-o, în paralel cu modernizarea infrastructurii urbane,

reabilitarea stațiunii Mamaia, parte integrantă a municipiului și principalul pol de atracție turisticădin regiune. Primul pas în atingerea acestui deziderat l-a constituit, așa cum era și firesc, realizarea unei infrastructuri aferente, capabile să susțină și să încurajeze activitățile turistice în acest perimetru. Astfel, a fost demarat un amplu program de modernizare și reabilitare menit să înscrie stațiunea Mamaia în cadrul circuitelor turistice de referință pe plan mondial.

4.3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE A STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICE

Renovarea și estetizarea fațadelor tuturor unităților turistice din stațiunea Mamaia;

Montarea de indicatoare rutiere și indicatoare turistice noi. Pentru a înlesni accesul turiștilor spre locurile de cazare, au fost amplasate panouri indicatoare în dreptul hotelurilor din stațiune. Panourile sunt realizate în dimensiuni și condiții grafice identice;

Amenajarea a 8 locuri de joacă pentru copii, amplasate între hoteluri;

Amenajarea de locuri de parcare noi și reabilitarea parcărilor existente. Turiștii pot parca autoturismele: în parcările păzite ale hotelurilor, în parcările private, păzite și iluminate, în parcările publice păzite și iluminate, pe prima bandă a bulevardului, în zilele de week-end.

Realizarea unui sistem de irigat modern și performant cu ajutorul căruia s-au revigorat spațiile verzi din stațiune și suprafețele de gazon din jurul hotelurilor. Sistemul de irigat este format din 3 rețele paralele: 2 întinse pe Promenadă și una pe malul Lacului Mamaia. Lungimea totală a conductei principale este de 19.000 ml, irigatul făcându-se cu ajutorul a 311 aspensoare;

Creșterea capacității de cazare acolo unde acest lucru se impune și deversificare serviciilor turistice în hoteluri

Modernizarea unităților de cazare aflate sub 3 stele ca și categorie de confort

Angajarea și pregătirea personalului din domeniul turismului

Dotarea hotelurilor cu piscine și restautante moderne care să servească o gamă diversă de preparate culinare

Toate aceste investiții publice în zonă au constituit atât ipoteza, cât și suportul necesar pentru investițiile private. Astfel, în ultimii patru ani, în stațiunea Mamaia s-au finalizat o serie întreagă de investiții private având ca reper fie modernizarea capacității de cazare și

îmbunătățirea gamei de servicii aferente, fie creșterea gradului de atractivitate a perimetrului prin

înființarea unor noi obiective de interes turistic. Astfel, din surse private, au fost construite trei

noi hoteluri de 5 stele, iar alte unități hoteliere și-au îmbunătățit sensibil atât clasificarea turistică,

cât și calitatea serviciilor oferite turiștilor.

4.4 PROPUNERI DE DEZVOLTARE ȘI DIVERSIFICARE A OFERTEI TURISTICE

Oferta turistică este legată de patrimoniul turistic care reprezintă întreaga gamă de produse turistice antropice și naturale dar și infrastructura turistică.

Pentru diversificare ofertei turistice sunt necesare investiții serioase în infrastructură și implementarea unor programe turistice de valorificare durabilă a resurselor turistice naturale și antropice

Mamaia Port: Construcția unei pasarele pietonale și a unui port de agrement în stațiunea Mamaia (zona Cazino) și realibilitarea Cazinoului din Constanța care este degradat de timp și nepăsare.

Port turistic și de agrement Tomis – Constanța : Reabilitarea Portului Turistic Tomis și transformarea sa într-un centru de atracție pentru turismul de croazieră și itinerar

Secole de istorie și cultură: Reabilitarea și estetizarea monumentelor istorice și de arhitectură

Arena: Lansarea centrului istoric al orașului ca produs turistic internațional prin organizarea unor festivaluri și carnavaluri tematice

Golf Club: Construcția unui teren de golf la standarde internaționale

Grădina Botanică: Amenajarea unei grădini botanice în municipiul Constanța

Water Land – Orășel Lacustru: Amenajarea unui recif artificial în mijlocul Lacului Siutghiol cu scopul de a dezvolta în stațiunea Mamaia activitățile recreative și de distracție

Mamaia Teleschi: Amenajarea pe Lacul Siutghiol a unui sistem modern de teleschi

Turism nautic și sportiv: Creșterea atractivității turistice a Lacurilor Siutghiol și Tăbăcăriei

Reabilitarea muzeelor: Reabilitarea și relansarea Muzeelor Constănțene (de artă, popular etc. ) în circuitul turistic și expozițional național și internațional

Centru de informare culturală: Înființarea și dezvoltarea unui centru de informare culturală puternic și vizibil în municipiul Constanța

Sală de sport (polivalentă) municipiul Constanța: Construirea unei săli polivalente (terenuri de handbal, volei, baschet, tenis de câmp), cu o capacitate de 5000 de locuri, prevăzută cu un corp administrativ (spații cazare, vestiare, cabinet medical, saună, bazin refacere, camere transmisii televiziune – radio – date). Realizarea stabilimentului corespunzător cerințelor competiționale interne și internaționale, cu dimensiuni ale suprafețelor de joc, spațiilor de siguranță, spații de cazare, utilități și capacitate conforme cu normele și regulamentele federațiilor de specialitate, în scopul omologării bazei sportive pentru competiții de nivel european și mondial

Realizarea unor baze de pregătire sportivă și loisir cu caracter național : Reabilitarea bazinelor de înot din cartierele Badea Cârțan și Tomis Nord, Reabilitarea patinoarului artificial descoperit din cartierul Tăbăcăriei

Capitolul VI

PROTEJAREA MEDIULUI ȘI A RESURSELOR TURISTICE

Situat într-o zonă puternic aerată și ventilată, municipiul Constanța nu se confruntă cu probleme majore de poluare a aerului. Emisiile de poluanți în aer sunt în general reduse și provin ca urmare a proceselor tehnologice și industriale, de la autovehicule, ca efect al arderii combustibililor lichizi, de la instalațiile individuale de alimentare cu căldură și producere de apă caldă.

În ciuda activității economice intense care se desfășoară în zonă, poluarea apelor de pe raza teritorială a municipiului Constanța se încadrează în limite normale. Principala sursă de

poluare o reprezintă activitatea portuară, la care se adaugă celelalte activități economice, precum

și cele casnice ale populației.

Solurile din municipiul Constanța au texturi medii (lutoase sau luto-nisipoase), ceea ce conferă solului o permeabilitate ridicată și au însușiri fizice bune, care s-au menținut ca atare de-a lungul anilor. Nivelul de salinizare al solurilor a rămas relativ staționar. Pe raza municipiului Constanța nu există depozite de deșeuri menajere. Deșeurile menajere și asimilabile acestora sunt transportate în vederea depozitării la rampa ecologică amplasată pe raza administrativă a orașului Ovidiu. Depozitarea deșeurilor inerte se face în incinta Portului Constanța, la Poarta 9, în apropierea danei 103, pe un teren special amenajat.

Vegetația specifică supralitoralului din dreptul orașului Constanța se caracterizează printro puternică antropizare și ruderalizare. Zona fiind intens influențată de vecinătatea marii

aglomerări urbane, în Constanța nu se mai păstrează în compoziția floristică decât puține specii

arenicole și halofile caracteristice fitocenozelor inițiale.

Cu toate acestea sunt si probleme în privința protecției mediului din care se pot menționa:

creșterea traficului auto, în special în perioada sezonului estival;

activitate economică intensă în proximitatea zonelor turistice și în zona costieră;

proliferarea activităților cu caracter economic în zone rezidențiale ale orașului;

reducerea spațiilor verzi, în special în zona centrală a orașului;

dotări insuficiente în ceea ce privește monitorizarea și analiza factorilor de mediu

Dintre amenințări la adresa integrității mediului natural și a resurselor turistice cele mai importante sunt:

creșterea gradului general de poluare și a efectului de seră cu efecte importante în ceea

ce privește schimbările climaterice;

eroziunea continuă a falezelor și a plajelor;

amenințarea unor specii de floră și faună marină, datorită activităților economice

desfășurate în zona de proximitate a țărmului și datorită pescuitului industrial;

decalajul mare între industria românească și cea din Uniunea Europeană în ceea ce privește implementarea unor măsuri de ordin tehnologic în vederea protecției mediului și reducerii poluării;

lipsa fondurilor necesare destinate domeniului conservării și protecției mediului;

întârzieri în procesul de descentralizare regională și locală, cu efecte asupra aplicării

eficiente a politicii de protecție a mediului și a strategiilor de dezvoltare durabilă

Pentru protejarea mediul înconjurător și a resurselor turistice sunt necesare ample programe de protecție și conștientizare a opiniei publice dar și programe de intervenție din care după părerea mea cele mai eficiente ar putea fi:

Studiu pentru protecția și reabilitarea părții sudice a Țărmului românesc al Mării Negre

Formularea planului de protecție costieră a zonei sudice a Țărmului românesc al Mării Negre în zona cuprinsă între Capul Midia și Vama Veche, precum și elaborarea studiului

de fezabilitate și asistență tehnică acordată beneficiarului pentru implementarea proiectului

Studiu de evaluare a efectelor socioeconomice ale eroziunii costiere a Mării Negre și a oportunităților create prin reducerea fenomenului (stațiunea Mamaia)
Formularea și dezvoltarea de scenarii pe baza oportunităților oferite de combaterea

eroziunii costiere în zona de interes și întocmirea analizei cost – beneficiu pentru zona de interes

Reabilitarea ecologică a zonei lacului Tăbăcărie

Reabilitarea ecologică a lacului Tăbăcărie și amenajarea parcului din jurul lacului,

îmbunătățirea calității mediului acvatic.Ridicarea gradului de conștientizare in rândul populației locale și a turiștilor.

Conservarea ecosistemului marin și promovarea utilizării sale durabile

Aprofundarea cunoașterii interacțiunilor la nivelul componentelor abiotice ale

ecosistemului marin.

– Caracterizarea stării ecologice a cenozelor marine/paramarine afectate de impactul antropic și evaluarea tendințelor de evoluție.

– Evaluarea stării bioresurselor marine exploatabile în scopul protecției și gestionării lor durabile.

– Realizarea sistemului informațional pentru gestionarea durabilă a zonei costiere

– Susținerea noii inițiative privind Platforma de cooperare intre UE și Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră

Construire spații moderne pentru recipiente de colectare a deșeurilor menajere

Reabilitarea amplasamentelor pentru colectarea deșeurilor în blocuri de locuințe ce nu sunt prevăzute prin construcție cu camere interioare și tubulatură pentru colectarea deșeurilor.

Realizarea unor construcții împrejmuite, acoperite și cu acces strict controlat pentru containerele de gunoi.

Frontiera verde

Înființarea unei perdele forestiere în vederea reducerii poluării atmosferice.

Managementul integrat al deșeurilor

Implementarea sistemului de management integrat al deșeurilor in Municipiul Constanta.

Protecția plajelor

Protecția integrată a plajelor împotriva fenomenului de eroziune, prin prelungirea și

consolidarea digului marin de protecție.

Creșterea numărului de surse de energie alternativă

Consolidarea falezelor Marii Negre

Renovarea clădirilor cu importanță turistică

Capitolul VII

CONTRIBUȚII PERSONALE

Cartare stațiunea Mamaia

Harta obiectivelor turistice din orașul Constanța

Imagini din arhiva personală

Marea Neagră înghețată

Interiorul Casinoului din Constanta

CONCLUZII

Prioritar este, soluționarea tuturor problemelor de infrastructură din transportul rutier și feroviar pentru a se mări siguranța în trafic a turiștilor și accesul mai ușor spre litoral (oprirea tuturor lucrărilor de reparații și întreținere pe perioada sezonului estival, introducerea trenurilor de viteză, transportul auto de la Gara CFR Constanța spre sudul litoralului să se realizeze prin stațiuni etc.).
De asemenea, ar fi necesară realizarea, în parteneriat cu primăriile din sudul litoralului, a unor centre de informare turistică și rezervări online unde să fie cuprinse toate bazele turistice.
În plus, de mare ajutor pentru turismul din sudul litoralului ar fi și schimbarea structurii anului școlar, astfel încât vacanța de vară pentru clasele I – VIII să înceapă la 1 iunie, dar și obligarea elevilor la practică.

Tot pe lista de priorități se găsește și schimbarea aspectului stațiunilor prin soluții de irigare a zonelor verzi și realizarea unui proiect de aducțiuni a apei industriale în stațiuni.
E absolut necesar pentru sudul litoralului să fie accesate fonduri europene pentru realizarea unor puncte de atracție, baze sportive, evenimente sportive, pentru reabilitarea monumentelor istorice și organizarea unor concursuri interne și internaționale, creșterea numărului de evenimente, derularea de spectacole la fiecare sfârșit de săptămână.
Ca principale obiective pentru dezvoltarea regiunii se pot menționa:

Constanța va deveni cel mai important reper turistic din regiune prin consolidarea poziției

de leader pe segmentul turismului estival, dar și prin dezvoltarea turismului de afaceri, de

croazieră și de itinerar.

Dezvoltarea unei identități culturale și regionale.

Asigurarea unor condiții favorabile inițiativelor private care urmăresc, direct sau indirect,

valorificarea patrimoniului cultural și istoric al zonei, în special în domeniul turismului.

Se vor întreprinde toate eforturile pentru ca Zona Metropolitană Constanța să se plaseze

pe drumul de tranzit al petrolului și a celorlalte resurse naturale provenind din Marea

Caspică și Caucaz. Această zonă, extrem de interesantă din punct de vedere al bogățiilor

naturale de care dispune, va fi extrem de exploatată în viitorul apropiat ceea ce va necesita

determinarea unui traseu pentru transferul resurselor către Europa Centrală și de Vest.

Înscrierea Constanței pe acest traseu va facilita dezvoltarea economiei portuare și va duce

la creșterea importanŃei strategice pe care o deține orașul nostru și zona metropolitană pe

harta regiunii extinse, cu efecte benefice atât în ceea ce privește investițiile pe termen

mediu și lung, cât și sub aspectul asigurării unei securități și stabilități ridicate în acest

perimetru.

Crearea premiselor pentru creșterea atractivității zonei pentru investitorii străini.

Pe termen mediu, în contextul politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene, vor fi

desfășurate demersuri în sensul constituirii unei euroregiuni distincte, formată din județul

Constanța și județul Tulcea.

Pe termen scurt și mediu, în virtutea unei descentralizări financiare și administrative reale

și în conformitate cu recomandările și directivele Uniunii Europene în acest domeniu, vor

fi întreprinse toate demersurile necesare în vederea trecerii în administrarea autorităților

publice locale a Portul Comercial Constanța și a plajelor litorale.

. 

BIBLIOGRAFIE

Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara, România-potențial turistic și turism, Editura Universitară, București, 2001

Cucu V, Ștefan M, România-ghid atlas al monumentelor istorice, Editura Sport-Turism, București 1978

Gâștescu P, Lacurile Terrei, Editura CD Press, București 2006

Juler, Caroline (în poloneză). Rumunia. Przewodniki National Geographic. National Geographic Polska

Ielenicz M, Comănesc Laura, România-Potenția turistic, Editura Universitară, Bucureștu, 2006

Ielenicz M, Pătru Ileana, România-geografie fizică I, Editura Universitară, București, 2005

Ielenicz M. România-geografie fizică II, Editura Universitară, București, 2007

Vespremeanu E, Geografia Mării Negre, Editura Universitară, București 2005,

Constanța History.ro

GhidTuristic.Ro: Județul Constanța

Șantierul Naval Constanța: Despre noi

Primăria-Constanța.Ro: Despre Constanța

Mihail Lechkun, „Se reface rezervorul de apă subterană din sudul Dobrogei”,România liberă, 27 martie 2006

Liliana Popa „Constanța stă pe un fluviu subteran cu un debit comparabil cu al Dunării”, Financiarul, 9 iulie 2008 

Nicolae Pitu, „Studiu privind îmbunătățirea calității apei având conținut ridicat de nitrați în sistemele de alimentare cu apă din județul Constanța”

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile "Surse de alimentare cu apă din Constanța"

iptana.ro Istoria Canalului Dunăre-Marea Neagră 

financiarul.ro Traficul pe canalele navigabile a scăzut cu 40%,

"Zboruri low cost pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța",Dailybusiness

"Sistem de balizaj", Evenimentul Zilei, 19 decembrie 2007

„RomaniaTourism.Com: Constanța

Programul Agenda 21-Planul de dezvoltare durabilă a Municipiului Constanța

www.primaria-constanta.ro

www.helloromania.eu

www.cugetliber.ro

www.litoralulromanesc.ro