Valorificarea Potentialului Turistic In Moldova Turism Cultural Religios

CUPRINS

Capitolul 1: Turismul cultural-religios:definitii,subforme……………………………1

Capitolul al-2-lea:Prezentarea zonei………………………………………………….2

Piatra Neamt……………………………………………………………………….…..3

Casa Memoriala „Ion Creanga”………………………………………………………..7

Parcul Tematic „Ion Creanga”…………………………………………………………8

Cetatea Neamt……..…………………………………………………………………..8

Manastirea Neamt…………………………………………………………………….11

Zimbraria Neamt………………………………………………………………………16

Viaductul Poiana Largului-Barajul Bicaz…………………………………………….18

Cheili Bicazului si Lacul Rosu…………………………………………………… ….20

Cetatea de Scaun a Sucevei……………………………………………………………22

Muzeul Satului Bucovinean…………………………………………………………..23

Muzeul si Casa Memoriala Ciprian Porumbescu……………………………………..24

Manastirea Voronet……………………………………………………………… …24

Valoarea actuala a potentialului turistic cultural………………………………… …..26

Analiza SWOT……………………………………………………………………… ..27

Capitolul al-3-lea:Directii de imbunatatire a turismului cultural religios in zona……31

Premise…………………………………………………………………………………32

Directii de actiuni………………………………………………………………… 33

Bibliografia

Anexe

=== l ===

CUPRINS

Capitolul 1: Turismul cultural-religios:definitii,subforme……………………………1

Capitolul al-2-lea:Prezentarea zonei………………………………………………….2

Piatra Neamt……………………………………………………………………….…..3

Casa Memoriala „Ion Creanga”………………………………………………………..7

Parcul Tematic „Ion Creanga”…………………………………………………………8

Cetatea Neamt……..…………………………………………………………………..8

Manastirea Neamt…………………………………………………………………….11

Zimbraria Neamt………………………………………………………………………16

Viaductul Poiana Largului-Barajul Bicaz…………………………………………….18

Cheili Bicazului si Lacul Rosu…………………………………………………… ….20

Cetatea de Scaun a Sucevei……………………………………………………………22

Muzeul Satului Bucovinean…………………………………………………………..23

Muzeul si Casa Memoriala Ciprian Porumbescu……………………………………..24

Manastirea Voronet……………………………………………………………… …24

Valoarea actuala a potentialului turistic cultural………………………………… …..26

Analiza SWOT……………………………………………………………………… ..27

Capitolul al-3-lea:Directii de imbunatatire a turismului cultural religios in zona……31

Premise…………………………………………………………………………………32

Directii de actiuni………………………………………………………………… 33

Bibliografia

Anexe

BIBLIOGRAFIE

1.Albota Mihail Gabriel-„Muntii Ceahlau”,Ed. Abeona,Bucuresti,1992

2.Bran Florina,Simon Tamara-„Turismul rural,model european”,Ed. Economica,Bucuresti,1997

3. Bran Florina,Simon Tamara-„Ecoturism”,Ed. Economica,Bucuresti,2000

4. Bran Florina,Simon Tamara-„Economia turismului si mediul inconjurator”,Ed. Economica,Bucuresti,1998

5.Burloiu Petre-„Managementul resurselor umane,Ed. Lumina Lex,Bucuresti,1997

6.www.antrec.ro

7.www.neamtantrec.ro

8.www.NEAMTONLINE.ro

9.www.google.ro

ANEXE

Lacul Rosu/Cheile Bicazului

Barajul Bicazului

Parcul Tematic „Ion Creanga”

Zimbraria Neamt/Cetatea de Scaun a Sucevei

Lacul Batca Doamnei-Piatra Neamt

Cetatea Neamt/Casa Memoriala „Ion Creanga”

Manastirea Voronet/Manastirea Neamt

Muzeul Satului Bucovinean/Muzeul si Casa Memoriala Ciprian Porumbescu

=== paginate ===

Valorificarea potentialului turistic in Moldova

Acest studiu de caz se bazeaza pe experienta proprie.

Capitolul 1:Turismul cultural-religios:definitii,subforme.

Etimologic, cuvantul „turism" provine din termenul englez „tour" (calatorie), sau „to tour", „to make a tour" (a calatori, a face o calatorie), termen creat in Anglia, in jurul anilor 1700, pentru a desemna actiunea de voiaj în Europa – in general si in Franta – in special.

Turismul cultural reprezinta un mijloc de educare,de ridicare a nivelului de cultura.

Contribuie la refacerea formei de munca,faciliteaza schimbul de idei si confruntarea de opinii care conduce la largirea orizontului cultural. Turismul cultural – cuprinde calatoriile si participarile la festivaluri de arta, care confera individului ceva mai mult decat iesirea din cotidian, am putea spune chiar hrana spirituala, raspunzand motivatiei de cunoastere, dezvoltarii personalitatii umane, a modului de viata, a comportamentului, vestimentatiei,etc. Turismul religios – se practica in masa si se modernizeaza continuu, dezvoltand o cerere speciala pentru servicii de cazare, transport, alimentatie, comercializarea obiectelor de cult si nu numai, telecomunicatii, tiparituri si confectii specifice (tamaie, lumanari, talismane, cruciulite, statuete, icoane etc). Principalele fluxuri turistice de acest gen se indreapta catre: Mecca, Medina, Ierusalim, Vatican, Muntele Athos etc. Anual au loc hramurile unor biserici ce prilejuiesc deplasari de mari mase de oameni pentru a asista la praznice (Hramul Sf. Paraschiva – Iasi) iar saptamanal manastirile sunt vizitate de un numar mare de oameni (Manastirile din Moldova).

Turismul cultural se bazează. pe obiectivele turistice culturale din zona studiată: casele memoriale (Creangă, Veronica Micle, Vlahuță, Sadoveanu), muzee (Muzeul de istorie și etnografie Tg. Neamț, Muzeul de artă populară de la Tîrpești), cetatea și mănăstirile medievale (Neamț, Agapia, Văratic, Secu, Sihăstria) și peisajul natural al zonei, cu rezervațiile sale: „Pădurea de argint", Pădurea de stejari de la Braniște, Parcul forestier Vânători – Neamț. Turismul cultural-religios – include turiștii ce își consacră vacanțele formării lor culturale, prin contacte cu civilizații și popoare diferite. Are un pronunțat caracter umanitar. Turismul cultural cuprinde călătoriile și participările la festivalurile de artă, care conferă individului ceva mai mult decât ieșirea din cotidian, răspunzând motivației de cunoaștere, dobândirii de noi cunoștințe, dezvoltării personalității umane. în aceiași idee de păstrător a comorilor spirituale ale neamului, populația regiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace, hanuri, curți domnești.

Capitolul al-2-lea:Prezentarea zonei.

Moldova este regiunea din nord-estul Romaniei moderne, cuprinzand teritoriul ramas din Principatul Moldovei dupa pierderea in 1775 a regiunii din nord-vest numita de atunci incoace Bucovina si in 1812 a jumatatii de rasarit din Principat, numita de atunci incoace Basarabia. Tinutul Herta este un teritoriu din regiunea Moldova ocupat de trupele sovietice in urma ultimatumului din iunie 1940 (Herta nu era revendicata in ultimatumul textului sovietic din iunie 1940) si este astazi inclus in regiunea Cernauti din Ucraina.

Populatie: 4,284,062 locuitori domiciliati in judetele regiunii, devenind astfel regiunea tarii cu cea mai mare populatie;

Suprafata: 35,806 km².

Astazi, regiunea Moldova este alcatuita in Romania din urmatoarele judete:

Iasi

Vaslui

Galati

Botosani (fara localitatile Sinauti, Rogojesti si Candesti, care fac parte din Bucovina)

Neamt (fara localitatile Bicazu Ardelean, Bicaz-Chei, Damuc si Lacu Rosu, care fac parte din Ardeal)

Bacau (fara localitatile Ghimes-Faget si Sarata, care fac parte din Ardeal)

Vrancea (fara localitatile de la sud de raul Milcov, care fac parte din Muntenia)

Suceava (doar sudul si estul judetului, impreuna cu orasul Falticeni).

Regiunile invecinate Moldovei sunt:

in nord: Bucovina si Basarabia

in est: Basarabia

in sud: Dobrogea si Muntenia

in vest: Transilvania si Bucovina

Infrastructura generala si turistica

Infrastructura generală:

– Rețeaua de transport comunicații;

– Rețeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică și termică);

– Rețeaua edilitar-urbană (construcții, pietonală);

– Rețeaua comercială și prestări servicii;

– Rețeaua administrativă și de asigurare a populației.

Infrastructura turistică:

– Rețeaua de transport pe cablu în stațiuni montane și pârtie de schi;

– Grupuri administrative gospodărești;

– Rețeaua tehnico-sanitară pentru stațiuni turistice și obiective distractive;

– Căi de comunicație.

In vara anului 2009,la invitatia unei foste colege de facultate,am hotarat sa petrec o sa saptamana de vacanta in Moldova.Aveam sa locuiesc in casa parintilor ei,in Piatra Neamt,iar de acolo sa vizitam multe locuri interesante si cunoscute ale Moldovei.Asadar,dupa o calatorie lunga de o zi,mai intai cu autocarul din Ramnicu Valcea in Bucuresti,apoi cu trenul,am ajuns in Piatra Neamt.De acolo am facut o plimbare la tara,in Hartesti,unde am petrecut si prima noapte in Moldova.Drumul spre casa din afara orasului a fost scurt,de vreo 30 de kilometri si l-am parcurs cu masina prietenei mele.Reteaua de telecomunicatii era destul de buna:rareori probleme cu reteaua telefonica,cablu TV,gazele si-i le asigura prin butelii,apa din fantanile proprii,iar serviciile sanitare sunt asigurate de dispensarul local.

A doua zi ne-am intors in Piatra Neamt. Denumiri: Piatra lui Craciun, Camena, Targul Pietrei (sau Piatra), Piatra-Neamt (din 1864). Cunoscut si sub denumirea de "Perla Moldovei", Kiryat Sefer – cetate a cartii si a spiritului pentru evrei (la sf. sec. XIX). Cea mai veche asezare descoperita pe raza orasului Piatra-Neamt este cea de la Poiana Ciresului si care apartine mezoliticului (cca. 12.000 i.e.n.).

Sapaturile arheologice efectuate atesta locuiri stravechi, la Batca Doamnei, Ciritei, Lutarie, Valeni-Bolovoaia, Cozla si Darmanesti, unde au fost descoperite fragmente de ceramica, obiecte de piatra si silex apartinand civilizatiei Cucuteni (cca. 3.600 – 2.600 i.e.n.), epocii bronzului (mileniul II î.e.n.) si civilizatiei geto-dacice (sec. II î.e.n. – II e.n.). In urma sapaturilor efectuate in anii '50, au fost descoperite importante vestigii medievale la Batca Doamnei si la Curtea Domneasca.

În 1864, targul Piatra isi va schimba numele, pe cale administrativa, in Piatra-Neamt, pentru a nu mai fi confundat cu localitatea Piatra din judetul Olt.

Caile de acces catre Piatra-Neamt sunt DN15 dinspre Bacau si Bicaz, DN15 C dinspre Targu Neamt, trecand prin Humulesti si Baltatesti si DN15 D dinspre Roman, trecand prin Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancuței). Accesul pe calea ferata se face pe linia 506, Bacau-Bicaz.

Resurse turistice naturale si antropice

Aflat la intersectia paralelei de 46056' lat. N cu meridianul de 26021' long. E si la confluenta apelor Bistritei si Cuejdiului, orasul Piatra-Neamt (altitudine 310 m) este situat pe terasele celor doua rauri, la extremitatea de nord a depresiunii Cracau-Bistrita, fiind strajuit de culmile Muntilor Gosmanului si Stanisoarei.

Dominat de inaltimile Cozla (650 m alt.), Carloman (617 m alt.), Cernegura (851 m alt.) si Pietricica (532 m alt.), Piatra Neamt are caracterul unui oras de munte.

Apele curgatoare cele mai importante sunt Bistrita si Cuejdi. Printre paraiasele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sarata, Carbunoasa, Valea Viei, Potocina.

Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamt sunt acumularea Batca Doamnei (255 ha si un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelasi nume) si lacul Reconstructia (10 ha si un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistritei).

Fiind situat intr-o minidepresiune, localitatea este adapostita de masele de aer rece si de gerurile din timpul iernii.

Clima este in general blanda, cu veri scurte dar placute si ierni domoale. Din datele statistice se cunoaste ca temperatura maxima inregistrata pana acum a fost de 38,6 oC (august 1952) iar minima a fost de -32 oC.

Temperatura medie pe durata a 365 de zile oscileaza de la un an la altul. Astfel, au fost ani în care media a fost de 7,5 oC, dar si ani în care media a fost de 9 oC. Cu toate acestea, temperatura medie anuala este considerata de 8,4 oC.

Municipiul Piatra-Neamt a fost atestat, in octombrie 2009, drept statiune de interes national, devenind astfel a doua localitate din judetul Neamt, dupa orasul Targu Neamt, ce a castigat acest statut. Dealul Cozla este o adevarata atractie intrucat acolo se ajunge cu telegondola.Piatra-Neamt este printre putinele orase din Romania care se bucura de telegondola,mai ales in inima orasului.O plimbare dus-intors costa in jur de 15 lei.O data ajuns sus poti vedea tot orasul si imprejurimile acestuia.De asemenea pe Dealul Cozla s-a amenajat o partie de schi si de tubing.Asadar,telescaunul si telecablul sunt necesitati pentru practicarea acestui sport.

Proiectele pentru dealul Cozla sunt multe: hotelul de cinci stele, un restaurant de aproape 300 mp., bar, vestiare, depozite si birouri, precum si o terasa acoperita de aproape 100 mp. Proiectul mai prevede un alt doilea restaurant cu terasa descoperita, un bar de circa 220 mp., cinci terase circulabile, a caror suprafata insumeaza in jur de 1600 mp.

Alte proiecte:

Centru comercial si de afaceri peste râul Cuejdi

Traseu Turistic pe Muntele Pietricica

Instalație de Transport pe Cablu între Pietricica și Cozla

Un alt punct de atractie al orasului este complexul de agrement-strandul Piatra-Neamt. Inaugurat pe 1 mai 1968, Strandul municipal din Piatra Neamt a fost declarat drept cel mai mare parc de agrement din Romania .Complexul situat la poalele muntelui Cernegura, la 250 m in aval de barajul peste raul Bistrita este o oaza de liniste si binedispozitie.Aici atat cei din imprejurimi cat si turistii sunt rasfatati de natura ospitaliera, unde, impreuna cu personalul calificat va poate transforma vacanta intr-o fila de poveste. Decorul luxuriant si serviciile oferite fac sederea cat mai placuta si pe gustul fiecaruia.

Baza tehnico-materiala turistica a Strandului

Aici vi se pun la dispozitie 64 de casute de vacanta repartizate in 4 cartiere.
In cartierul IBIZA va asteapta 3 casute duble de lux, dotate cu incalzire, baie proprie si televizor.Pretul unei casute este de 150 de lei.

Cartierul MALIBU este alcatuit din 9 casute duble, toate de lux prevazute compartimentate astfel:la partier livingul mobilat ca atare si dormitorul cu pat matrimonial la etaj.Casutele sunt dotate cu centrala termica proprie, boiler, baie si televizor.Pretul unei casute este de 150 de lei.

Cartierele RIVERA si ROLAND GARROS va intampina cu 40 de casute de vacanta. Casutele au bai comune si sunt dotate cu televizor fiecare in parte.

Patinoar cu o capacitate de 150 de persoane, avand suprafata de 648 mp, iluminat pe timp de noapte. Vi se asigura un grup administrativ cu functii multiple: inchirieri material sportiv, acordarea primului ajutor, grupuri sanitare si interventii PSI.

Bazine de inot, unul de dimensiuni olimpice si unul de mici dimensiuni atat pentru copii cat si pentru persoanele care nu cunosc tainele inotului.

Pentru cei ce iubesc luxul si rafinamentul, zona V.I.P ii invita sa descopere peisajul hawaian, linistea si eleganta unui decor insular si parca desprins din povestile lui Mark Twain.

Complexul mai cuprinde:

-teren de fotbal cu gazon artificial prevazut cu nocturna si autorizat FRF;

-teren de tenis de camp amenajat corespunzator standardelor europene

-tenis de masa

-teren de baschet

-teren de volei

-pista pentru role si skateboarduri

-plimbari cu atv-ul si bicicleta

-cabinet medical

-spatii de joaca pentru copii

-gonflabile si trenulete pentru copii

-parcari auto si gonflabile

-spatiu special amenajat si dotat pentru gratare.

Tot in complexul de agrement va sunt puse la dispozite 2 mari restaurante, o cafenea si un club care ofera servici pe gustul tuturor: bowling si biliard.

Restaurantul Rustic cu specific traditional romanesc va invita intr-o ambianta mai mult decat placuta intr-un cadru "ca la mama acasa".

Restaurantul Monte Carlo de 4 stele pentru domnii care doresc un cadru urban si elegant.

Restaurant Club Tequila va pune la dispozitie pe langa mancaruri si bauturi fine, pista la standarde europene de Bowling si mese de biliard.

La Cupa Cabana va invita la o cafea cu prieteni, unde sa va reamintiti de clipele frumoase petrecute impreuna.

Fast-food-urile ofera celor care iubesc mancarea americana produse proaspete si de calitate.

Am hotarat sa facem un circuit turistic al Moldovei inca din seara in care am ajuns in Piatra-Neamt.Atat cat timpul si vreamea ne-au permis,am incercat sa vizitam cat mai multe locuri.Asadar primul traseu pe care l-am urmat a fost Piatra-Neamt-Targu Neamt,unde am vizitat Casa lui Ion Creanga din Humulesti,Cetatea Neamtului,Manastirea Neamtului si Zimbraria Neamt.

Casa memoriala Ion Creanga

Cand vii dinspre Piatra Neamt sau dinspre Filioara te intampina o pancarta pe care scrie „Humulestii Noi“. Titulatura de „Noi“ este data, poate, de numarul impresionant de vile aratoase ivite ca ciupercile dupa ploaie.

Din orice parte ai intra in Humulesti, placute-indicatoare te indruma spre Casa Memoriala „Ion Creanga“. Situata pe strada Ion Creanga, chiar in vatra satului, aproape de biserica si de scoala, casa este usor de reperat. Construita in 1830 de catre Petrea Ciubotariul, bunicul marelui povestitor, casa in care s-a nascut si a copilarit Ion Creanga a fost amenajata ca muzeu in anul 1951. Devenita unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale, aceasta reprezinta, dincolo de semnificatia sa istorico-literara si sentimentala, un produs cert al arhitecturii populare specifice perioadei si ariei etno-culturale in care se incadreaza. Sub acoperisul larg de dranita, peretii durati din barne groase peste care s-a asternut un strat de lutuiala, delimiteaza o singura incapere cu ferestre inguste si o tinda unde abia puteai sa te invarti. Intrarea scunda este adapostita de ploile repezi printr-o prispa lata de cateva palme, iar in spatele casei un acoperamant de scanduri cu panta repede protejeaza mai multe obiecte gospodaresti si unelte agricole cu certa valoare etnografica. Exponatele prezentate sunt caracterizate de simplitatea, bunul simt si modestia proprie taranului moldovean, generand un puternic sentiment de piosenie, nu numai pentru ceea ce reprezinta ele fata de amintirea lui Ion Creanga, ci pentru ca ele sunt marturii autentice ale traditiei populare a locuitorilor din aceasta parte a tarii.

O inconjoara un gard din crengi impletite de alun pe care il mai innoieste din cand in cand nea Craciun Constantin (52 ani), angajat „cu trebaluitul“ al Muzeului de Cultură Targu Neamt. Lucrand de multa vreme aici, nea Costica traieste de tot atata timp in doua lumi diferite: cea a lui Creanga, din incinta muzeului, si cea de afara. „S-a schimbat atmosfera de atunci.In cele trei camere ale casei e liniste. Nimeni nu se mai ascunde dupa „cuptiorul cel humuit“, matele nu mai crapa jucandu-se cu motoceii, „vatalele“ de la razboiul de tesut sunt incremenite de zeci de ani. Obiectele de muzeu stau triste, spanzurate pe pereti. Afara, pe prispa, copilul cu parul balai nu mai iese sa rada la soare, ca sa se îndrepte vremea.

Pe bancuțele de lemn din curte arar se asează vizitatorii. Nimeni nu mai are timp. Lumea se grabeste. Toti vin, viziteaza si pleaca preocupati. Dintr-un colt al gradinii, sub un liliac inflorit, bustul lui Creanga priveste trist spectacolul uman. Parca nimeni nu mai vrea sa-si traiasca propria copilarie, daramite s-o înteleaga si sa se bucure de a lui.

Parcul tematic ,,Ion Creangă“

Gard in gard cu Casa Memoriala, doamna Garnet Niculina (43 de ani) a pus pe picioare o afacere care-i infloreste de cinci ani. Humulesteanca get-beget a cumparat terenul de la un stra-stranepot de-al lui Creanga, de la Botosani.

Pe vechea gradina de zarzavat a amenajat un miniparc tematic cu personaje din povestile, povestirile si amintirile din copilarie ale lui Creanga.

Personajele au fost turnate in gips de un mester de la un teatru din Brasov, iar animalele au fost impaiate de un profesor din Targu Neamt. In curtea micută stau la un loc matusa Marioara, capra cu trei iezi, ursul pacalit de vulpe, cocosul din punguta cu doi bani. Asezat la intrare, Nica este cel care deschide calea povestilor.

Fire intreprinzatoare, doamna Niculina a mai aranjat si două standuri cu suvenire si un restaurant cu numele „Smarandita“. Printre personajele incremenite in diferite ipostaze din basm, un motan alb, Felix, se imprieteneste cu toata lumea. „Din vremea lui Creanga nimic nu a mai ramas in afara de casa si de Ozana. Poate pe la Brosteni sau la Pipirig sa mai fie ceva de atunci. Putini oameni din Humulesti mai lucreaza la camp.

Cetatea Neamtului

Am ajuns si la Cetatea Neamtului, recent restaurata.

Cetatea Neamt (cunoscuta impropriu sub titulatura Cetatea Neamtului), este o cetate medievala din Moldova, aflata langa orasul Targu-Neamt.

Ridicata in timpul lui Petru I al Moldovei, cetatea cunoaste cea mai infloritoare perioada in timpul lui Stefan cel Mare, care o include in sistemul defensiv de cetati ce aveau ca rol apararea Moldovei.

Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetatii Neamt este in anul 1691 cand a rezistat in fata atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan Sobieski. Batalia dintre romani si polonezi a fost descrisa in nuvela „Sobieski si romanii” scrisa de Costache Negruzzi si a fost ecranizata in 1914 de catre Leon Popescu, in regia lui Emil Garleanu.A fost ulterior abandonata, datorita presiunilor otomanilor.

Cetatea Neamt (sau a Neamtului) face parte din categoria monumentelor medievale de valoare exceptionala din Romania. Aparitia si existenta sa sunt strans legate de istoria locului, a carei vechime coboara cu aproximativ sapte milenii in negura timpului. Lipsa unor informatii precise privind inceputurile constructiei Cetatii Neamt a facut sa se vehiculeze, pe această tema, mai multe ipoteze, a caror veridicitate a fost deseori pusa la indoiala. O serie de istorici si filologi, dintre care unii de mare prestigiu, precum A.D. Xenopol, B.P. Hasdeu, D. Onciul s.a., pornind de la Bula papala din anul 1232, in care se strecura informatia ca in timpul sederii cavalerilor teutoni in Tara Barsei, intre anii 1211-1225, acestia ar fi construit pe versantul estic al Carpatilor un castrum muntissimum, au acreditat parerea ca numai Cetatea Neamt ar fi putut fi acesta.

De altfel, ipoteza germanica – teutonica sau saseasca – a Cetatii Neamt a fost insusita de multi dintre istoricii nostri, care au trebuit intr-un fel sau altul sa se pronunte asupra originii acesteia, pornind de la numele pe care il poarta.

In deceniul sase al secolului nostru, cand lipsa informatiilor istorice scrise au putut fi suplinite de pretioasele informatii date de sapaturile arheologice, parerile asupra inceputurilor cetatii au putut fi reconsiderate. Astfel, materialul databil de pe stratul cel mai de jos de locuire al cetatii, scos la iveala prin investigatiile sistematice efectuate, similar cu cel descoperit la cetatea de scaun de la Suceava, unde au fost identificate si monede din timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391), constituie o dovada certa ca Cetatea Neamt a fost construita in a doua parte a domniei lui Petru I, perioada in care Moldova a cunoscut o dezvoltare economica si politica continua.

Daca vechea teorie, conform careia constructia cetatii s-ar datora teutonilor, cade de la sine, nici ipoteza unei constructii sasesti nu poate rezista catusi de putin, pentru ca mica colonie atestata in evul mediu in urbea Neamt nu avea nici autoritatea politica si nici puterea economica necesara pentru a realiza o constructie militara de asa mari proportii. In plus, pana la aceasta data nu s-a descoperit nici o marturie arheologica care sa sustina acest lucru, iar izvoarele documentare sunt ca si inexistente.

Cetatea Neamt a fost redata la inceputul lunii august circuitului turistic national si international dupa ce vreme de doi ani a fost reabilitata. Este vorba despre 21 de spatii in care se vorbeste despre istoria intreaga a cetatii de la prima atestare documentara si de la ceea ce se crede ca a fost in timpul lui Petru I Musat pana la distrugerea ordonata in 1717 de domnul Mihai Racovita.

Cele mai atractive incinte sunt sala de sfat si judecata, sala armelor, inchisoarea si paraclisul, deschis zilnic pentru cei care vor sa se inchine si sa aprinda o lumanare.

Pe langa fotografii sau copii dupa documente vechi in care se face referire la cetate, vizitatorii pot sa vada obiecte care reinvie atmosfera din vremurile trecute, cand cetatea era locuita.Trecand pragul salii de sfat si judecata, ai impresia ca te-ai intors in timp, sunt scaune si o masa lunga, din lemn iar pe pereti, sunt expuse sabii, scuturi, sulite, iar o armura da impresia unui cavaler gata sa intervina, alaturi de cinci plaiesi in vechi straie militare.La fel de interesanta este inchisoarea, cu atat mai sugestiva prin prezenta a patru raufacatori,legati cu lanturi. Au barbi mari si neingrijite, camasi lungi, pe jos sunt paie, lanturi pe pereti, e intunecos si rece.Erau intemnitati aici prizonierii militari, dar si cei care comiteau infractiuni consemnate in documentele medievale: viclenia, neascultarea, talharia si furtul, rapirea de fete, bigamia, sacrilegiul, sodomia, marturia mincinoasa (limba strămba), denuntarea calomnioasa (sudalma mare), loviri, raniri, vatamari corporale (ucisatura), sfada, insulta. Deasupra inchisorii, la nivelul solului, se afla camera de provizii si sala de mese. In prima sunt depozitate recipiente pentru pastrarea hranei si a apei, butoiase si putini din lemn, ulcioare, saci de canepa burdusiti cu merinde, manunchiuri de plante uscate.

Monumentului ce strajuie Valea Ozanei i-a fost trecut pragul de peste 20.000 de turisti de la inceputul lunii august 2009 • „Suntem trei – patru ghizi si nu putem face fata”, afirma muzeograful Gheorghe Maxim • se poate vorbi acum de Muzeul Cetatea Neamtului si nu de o simpla fortareata.

Dupa doi ani de lucrari de restaurare, care s-au ridicat la  3 milioane euro (finantate din fonduri europene), Cetatea Neamtului a revenit in forta in circuitul turistic national.

Custodele Gheorghe Maxim a declarat ca zilnic urca la cetate circa 500 de vizitatori, iar numarul acestora creste pana la 2.000 intr-o zi de weekend. Ceea ce s-ar traduce în peste 20.000 de turisti de la inceputul lunii.
Pentru grupurile organizate un tur al fortaretei poate dura trei sferturi de ora.

In doar cativa ani, dintr-o ruina prin care treceai cu viteza, nu existau nici date istorice si nici alte amanunte, cetatea a devenit brusc interesanta. Au fost amenajate camere, cu explicatiile de rigoare. Nu lipsesc nici citate celebre, din autori la fel de celebri. Exista si un pasaj substantial din opera lui Costache Negruzzi, „Sobieski si romanii”, dar si insemnarile gigantilor Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu.

Un citat care m-a impresionat este cel al lui Alexandru Vlahuta, care in 1901 scria urmatoarele: „Ce de lucruri n-ar sti sa povesteasca de-ar avea grai ruinele acestea? Cand te gandesti ca a fost atata viata aici … inimi care s-au iubit, ochi cari-au plans, viteji care si-au varsat sangele pe zidurile acestea …”.

Filele de istorie amintesc si de primirea lui Mihai Viteazu, cand portile Cetatii Neamtului s-au deschis fara lupta, iar ghizii de ocazie iti povestesc cum turcii care „au venit dupa pamant si apa” in Moldova medievala si au devenit prizonieri au sfarsit prin a fi obligati sa sape o fantana adanca de 100 de metri.

Programul de vizitare in perioada verii este 9.00-17.00, iar in lunile de iarna numarul curiosilor care se aduna lunar este de aproximativ 600, pentru ca pe timp de vara sa creasca pana la cateva mii.

Taxe:
5lei pentru adulti
3 lei pentru copii
5 lei taxe de fotografiat
15 lei taxe de filmat

Manastirea Neamtului

Manastirea Neamt este o manastire ortodoxa de calugari din Romania, situata in comuna Vatatori-Neamt, satul Manastirea Neamt, jedetul Neamt. Este cel mai mare si mai vechi asezamant monahal din Moldova.

Manastirea Neamtu se afla asezata aproximativ la 5 km de rascrucea a doua drumuri comerciale foarte vechi. Un drum care vine dinspre Transilvania – trecand peste pasul Petru Voda prin Pipirig, pe valea Ozanei, iar al doilea care vine dinspre Humulesti, unde este o alta raspantie a trei drumuri: dinspre Tg. Neamt, Roman si Piatra Neamt. De la Tg. Neamt sunt cca 15 km, iar municipiul Tg. Neamt este in legatura cu soseaua europeana – E 85 care conduce spre Pascani, Suceava si Bucuresti. Din Humulestii lui Creanga dupa intersectia aratata, spre Manastirea Neamt, pe malul stang al raului Ozana prin mijlocul comunei Vanatori se ajunge la pasul Braniste, dupa care drumul se contiuna lasand in stanga rezervatia de zimbri „Dragos Voda”, apoi prin „Valea Inaltarii” se ajunge la Manastirea Neamt.

In vechime cand nu existau mijloace de transport, pelerinii veneau si pe cararile de munte, peste varful Plesu, iar dupa traditie prin acest loc venea si Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant, calare pe cal, poposind la hramul manastirii „Inaltarea Domnului”, unde statea o saptamana.

Unii mai fac si astazi astfel de perelinaje, mergand pe jos pe potecile de munte, care fac legatura dintre schituri si manastire, considerand aceasta osteneala ca ofranda adusa lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor.

Manastirea este atestata documentar din 1407, insa radacinile in timp ale activitatii monahale se intind pana in veacul al XII-lea. Ctitorirea manastirii ii este atribuita voievodului Petru I Musat (1375-1391), care a construit prima biserica din piatra, astazi disparuta, insa, pe amplasamentul manastirii, existase o bisericută mai veche din lemn, numită Biserica Alba, construita de monahi cu un secol inainte. Biserica actuala din incinta manastirii a fost ctitorita de voievodul Stefan cel Mare la sfarsitul secolului al XV-lea si are hramul Inaltarea Domnului.

In vara anului 1933, intra ca vietuitor al Manastirii, Ilie, fiul lui Maxim si al Ecaterinei Iacob. Acesta va deveni mai tarziu Sfantul Ioan Iacob Romanul de la Hozeva.

In incinta manastirii se afla doua biserici, doua paraclise, turnul-clopotnita cu 11 clopote, Seminarul Teologic "Veniamin Costache", precum si un muzeu cu o colectie de arta bisericeasca si sala tiparului. Specific este Aghiazmatarul circular din fata manastirii, unde se face sfintirea apei la hram. In biserica se afla o icoana a Maicii Domnului pictata in anul 665 in Israel, facatoare de minuni.

Asezamantul are cea mai mare si mai veche biblioteca manastireasca (18000 volume) si a avut o contributie deosebita la dezvoltarea culturii si artei romanesti medievale. In camera mormintelor este ingropat Stefan Voievod (unchiul lui Stefan cel Mare), iar in pronaos se afla moastele sfantului necunoscut descoperite in 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee.

Biserica ctitorita de Stefan cel Mare este principalul monument istoric si de arhitectura moldoveneasca din incinta manastirii, de o elegantă si frumusete deosebite. Dimensiunile si monumentalitatea ansamblului au sporit prin introducerea in constructie a unor elemente noi: pridvorul, situat in fata intrarii si sala mormintelor, sau gropnita, amplasata intre pronaos si naos.

Pronaosul, de forma dreptunghiulara, este boltit cu doua calote sferice. Naosul, tot dreptunghiular, de dimensiuni mari, are doua abside laterale, semicirculare in interior si pentagonale in exterior, baza fiind formata din patru arce oblice sprijinite pe alte patru arce mari. Turla se ridica in mijloc, iar noua contraforturi masive sustin zidurile pana la nivelul boltilor. Fatadele sunt frumos ornamentate in stil autohton moldovenesc, rezultat din imbinarea elementelor bizantine (ceramica smaltuita, caramizi si discuri diferit colorate, in verde, in galben, in brun) cu cele gotice (contraforturile si ancadramente de usi si ferestre). Discurile smaltuite si nisele impodobesc si turla, de forma octogonala, prevazuta cu patru ferestre. Pictura din absida principala, naos si sala mormintelor apartin ultimilor ani de domnie ai lui Stefan cel Mare, iar cea din pridvor si pronaos este din timpul lui Petru Rares.

Manastirea a suferit multe devastari si incendii distrugatoare, urmate de refaceri care au distrus treptat zugraveala initiala.

A doua biserica inclusa in complexul manastiresc este biserica Sfantul Gheorghe, incorporata in zidul de incinta.

In decursul vremii Manastirea Neamt a tinut faclia aprinsa a ortodoxiei atat in Tarile Romane cat si in intreg spatiu sud-est european. Inca de la formarea acestui asezamant monahal, calugarii s-au indeletnicit cu arta scrisului si a mestesugului in „arta de frumos” specific in timpul respectiv numai vietii monahale. Mai tarziu, in timpul Sfantului Paisie apar traducerile, ca apoi in secolul al XIX-lea sa ia fiinta si tiparul in aceasta mare Lavra. Pentru multe manastiri, Manastirea Neamt a fost un simbol de inspiratie dupa cum afirma atat de frumos Grigore Ilisei, numind-o „Manastirea Manastirilor”.

Manastirea Neamt fiind una dintre cele mai vechi asezari monahale, de-a lungul timpului a fost inzestrata cu averi si datorita acestui fapt a reusit sa desfasoare o activitate cultural-artistica pe toata durata existentei sale. Obiectele pastrate de-a lungul secolelor de catre Manastirea Neamt sunt de o importanta deosebita atat pentru cultura si arta religioasa ortodoxa cat si pentru cea nationala. Obiectele acestei manastirii sunt documente care intregesc cunoasterea istoriei zbucimate a poporului nostru. Insemnarile marginale ale manuscriselor si tipariturilor, inscriptiile de pe lespezile de mormant, de la constructiile care s-au succedat in incinta si exterior, inscriptiile de pe obiectele metalice, ceramice sau de lemn au adus noi informatii istorice la intocmirea unor liste de stareti, voievozi si boieri. Unele dintre obiectele de cult din tezaurul manastirii, din metal pretios, broderii, tesaturi si sculpturi in lemn au fost confectionate in manastire, iar altele au fost daruite de voievozi si alti binefacatori. Cele mai vechi manuscrise, bogat impodobite, sunt din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Cea mai veche legatura de carte pastrata in Moldova provine de la Neamt si este aceea a teravanghelului scris de monahul Gavriil Uric in anul 1429, care se pastreaza in biblioteca Bodleiana din Oxford. O alta opera pretioasa care a facut parte din tezaurul manastirii este epitaful denumit al lui Siluan, din anul 1437. Dintre darurile pe care Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant, le-a facut Manastirii Neamt mai exista doar un panaghiar din anul 1502.

Obiectele care se pastreaza in prezent la Manastirea Neamt sunt destul de multe si ele se gasesc cuprinse si descrise in inventare speciale. Este de remarcat faptul ca obiectele de valoare istorica-artistica tot timpul, au fost pastrate, asigurate si pazite cu o deosebita grija.

Au existat tainite pentru ascunderea la vreme de primejdie, iar cand acestea nu prezentau destula singuranta se faceau gropi in padure unde se ingropau s-au se transportau cu mare grija in alte localitati.

In unele manuscrise din biblioteca Manastirii Neamt se gasesc informatii in legatura cu biserica si manastirea din Cetatea Neamt, dupa cum arata si inscriptia si marca de la manastirea din Cetatea Neamtu din limba slavona : „Aceasta manastire o zidi Petru Voievod in anul 7038 (1530) si s-au ingradit cu zid dupa mòrtea lui de Dòmna lui Elena si cu fiii lor Iòn, Ilies Voievod, Stefan si Constantin, in anul 7058 luna septemvire 4 (1550) ”.

Vechimea catapetesmei de la biserica din Cetatea Neamtului este „cel mai vechi monument de arta sculpturala-religioasa” din Moldova cu picturi din secolul al XV-lea si a fost un timp la biserica parohiala Sf. Ioan Botezatorul din Vanatori-Neamt, iar in anul 1962, a fost transferata in muzeul Mananastirii Neamt. Dintre obiectele religioase, care sunt in muzeul manastirii, se disting: panaghiar in filigran, din anul 1750; potir, din anul 1748, de la fiica Tarului Petru; Evanhelia slavona, 1759, care cantareste 35 kg.; potir din anul 1767; litier mare din anul 1845; cristelnite, din anii 1775, 1781, 1799 si 1843; felon si epitrahil din catifea rosie din anul 1838; cruce de lemn „chiparos” ,1874; epitrahil, 1470; nebedernita, 1607; sfinte moaste: cutia in care se afla capul Sfantului Simeon de la „muntele minunat” ferecat in anul 1463, de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant.

Colectia de obiecte bisericesti pe care o detine Manastirea Neamt, reprezinta numai o parte din tezaurul pe care l-a avut si care ilustreaza rolul cultural-national al manastirii.

-In cadrul Manastirii Neamtu este construit Centrul Social-Cultural “Sf. Paisie” pentru batrani si pelerini cu o capacitate de 100 locuri, respectiv 50 camere duble, fiecare cu grup sanitar, cu sala de mese de 120 locuri si cu sala de conferinte de 200 locuri.
      – Mentionam deasemeni ca în cadrul bolnitei existente la Manastirea Neamt avem 6 persoane defavorizate care au fost primite în ultimii ani, dintre care doua persoane sunt invalidesi necesita ingrijire la pat

–  Manastirea Neamtu ofera zilnic masa gratuit pelerinilor si saracilor care cerceteaza manastirea.
      –  Cazeaza gratuit credinciosii veniti pentru rugaciune, in limita locurilor disponibile la arhondaricul manastirii

–  Ocazional manastirea ofera milostenie celor nevoiasi, constand în alimente si bani.
      – A donat sume considerabile de bani parohiilor care au biserici noi în constructii sau in restaurare.

Toti pelerinii trebuie sa aiba o tinuta vestimentara corespunzatoare.

In incinta Sfintei Manastiri, nu se permite muzica si organizarea de petreceri.

Este interzis fumatul si mutarea mobilierului în camera sau descompletarea acestuia.

Cei care trec pragul Sfintei Manastiri, sunt obligati sa respecte sfântul locas sa pastreze curatenia, ordinea si linistea.

Intre Manastirea Neamt si Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” se afla o constructie care dispune de 50 camere duble dotate cu mobilier, incalzire centrala, grup sanitar propriu, apa calda, o sala de mese cu o capacitate de 120 locuri, o sala de conferinte de 200 locuri si alte trei Sali pentru diferite expozitii.

Avand in vedere programul social-cultural al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, amintim ca acest centru a fost construit pentru: batrani, tineri, pelerini, persoane defavorizate, intalniri ecumenice, simpozioane, consfatuiri pastoral-misionare, cat si pentru programe socialesi culturale.

Centrul Social-Cultural Sf. Paisie de la Neamt, s-a construit cu eforturi financiare deosebite din partea manastirii, totodata avand si sprijinul unor credinciosi care au contribuit substantial pentru finalizarea lucrarilor, dupa cum arata si pisania:
„Cu ajutorul Preasfintei Treimi, cu binecuvantarea IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, intre anii 1998-2004, s-a construit Centrul Social-Cultural “Sf. Paisie de la Neamt”, cu cheltuiala Manastirii Neamt, staret fiind Arhim. Benedict Sauciuc.

        Prin construirea Centrului Social-Cultural Sf. Paisie de la Neamt se poate evidentia importanta si rolul bisericii in activitatea social misionara pe care o desfasoara, in raport cu problemele cu care se confrunta societatea de astazi.

    Va comunicam ca la Centrul Social-Cultural „Sf.Paisie de la Neamt” avem camere mobilate cu grup sanitar ,sala de conferinte si sala de mese dupa cum urmeaza:

        – 50 camere double, mobilate, cu încalzire centrala si grup sanitar propriu: 15 Euro camera/single : 12 Euro;
        – 2 Apartamente : 25 Euro apartamentul, cu aceleasi utilitati;
        – Sala de mese capacitate 120 de locuri;
        – Sala conferinte capacitate 200 de locuri;
        – 2 sali de protocol capacitate 40 de locuri fiecare.

        Oferim si masa la urmatoarele preturi:

Micul dejun: 3 Euro/ persoana;
         Prânz:8 Euro/ persoana;
         Cina :7 Euro / persoana.

        Mentionam si faptul ca este necesar ca în momentul rezervarii sa platiti acont reprezentând 50% din suma totala (cazare si masa) înainte de a ajunge la noi cu 14 zile si sa ne trimiteti prin fax ordinul de plata. La sosirea grupului ,coordonatorul va achita diferenta restanta la receptia centrului.

Zimbraria Neamt

Este asezata intr-un peisaj natural deosebit in – mijlocul padurii (in locurile preferate de pescuit ale lui Mihail Sadoveanu), in cadrul rezervatiei forestiere Vanatori-Neamt si in incinta rezervatiei de zimbri si fauna carpatina "Dragos Voda". Accesul se face din soseaua ce leaga orasul Targu Neamt de Manastirea Neamt. "Zimbraria" reprezinta un complex de trei iazuri in cascada; dintre speciile de pesti putem enumera: crap, ten, caras, salau, novac,chinezesc, stiuca, biban. Capturile pot depasi 10 kg., dar sunt si zile in care te poti intoarce acasa cu tolba goala. Momeli predilecte- mamaliga, boaba de porumb.

La Zimbraria Vanatori Neamt puteti vedea specii foarte frumoase de zimbri, dar si caprioare, cerbi sau ursi. Tot aici se gaseste o serie de trei iazuri unde puteti pescui. In zona Tg. Neamt, una dintre cele mai indragite atractii, mai ales pentru cei mici, este Zimbraria „Dragos Voda”, unde aveti ocazia sa vedeti un animal care a disparut din tara noastra, dar a fost reintrodus ulterior in circuit: zimbrul. Pe langa zimbri, mai este amenajata si o mini gradina zoologica, unde traiesc cativa cerbi lopatari si carpatini, o caprioara si un urs. Rezervatia de zimbri si fauna carpatica „Dragos Voda” este situata in apropierea orasului Tg Neamt, in zona comunei Vanatori, iar cel mai apropiat drum de acces este DN 15. In fata intrarii exista o parcare unde va puteti lasa masina fara griji.

Zimbraria face parte de fapt din Rezervatia Naturala Vanatori Neamt, o arie protejata ce se intinde pe o suprafata de aproape 31.000 hectare si care mai cuprinde si alte obiective turistice, cum ar fi Padurea de Argint sau Codrii de Arama. Desi a fost infiintata in anul 1968, primele exemplare de zimbri au fost aduse abia 2 ani mai tarziu din Polonia. In prezent, parcul se mandreste cu 21 de zimbri, dintre care numai 4 pot fi vazuti de turisti in tarcurile special amenajate. Restul sunt tinuti in parcul de aclimatizare, mult mare mare (180 hectare), unde zimbrii traiesc in regim de semilibertate, in sensul ca se hranesc singuri. De altfel, ideea acestei rezervatii este ca, pe masura ce populatia de zimbri creste, acestia se fie reintrodusi in mediul lor natural, pentru a repopula padurile din aceasta zona.

Desigur, cine doreste se poate aventura sa vada ceilalti zimbri care traiesc in restul rezervatiei, insa este nerecomandabil, pentru ca aceste animale pot fi destul de irascibile. La prima vedere, zimbrul pare un animal destul de impozant si de temut, avand in vedere statura lui impresionanta si blana atoasa. De obicei, sunt destul de linistiti si accepta cu calm zgomotele facute de turisti si bliturile fotografiilor. Cel mai mult va puteti apropia de ei atunci cand mananca in tarcul cu fan.

Aparut relativ recent in peisajul ariilor protejate, Parcul Natural Vanatori Neamt a fost infiintat in anul 1998 pentru a constitui si conserva o populatie de zimbri – o specie de mult disparuta din fauna Romaniei.

Parcul adaposteste o diversitate de valori naturale, culturale si istorice. Obiectivele pe care administratia parcului le urmareste sunt legate de specificul local si de principiile care sunt urmarite in ceea ce priveste managementul ariilor protejate.

Situat in partea de nord a judetului, la granita cu judetul Suceava, parcul are o suprafată de 30.818 hectare, din care 26.322 hectare reprezinta fondul forestier, si se intinde pe raza comunelor Cracaoani, Agapia, Vanatori Neamt, a orasului Targu Neamt si a statiunii Baltatesti.

Din punct de vedere geografic, Parcul Natural Vanatori Neamt se intinde pe versantul estic al Muntilor Stanisoarei, subdiviziunea Muntii Neamtului (in partea estica a Carpatilor Orientali) si peste Subcarpatii Neamtului (aflati in cadrul Subcarpatilor Moldovei).

Accesul spre Parcul Natural Vanatori-Neamt se face dinspre Tg.-Neamt, Piatra-Neamt, Vatra Dornei, Pascani si Falticeni, pe drumuri nationale si judetene (DN17B, DN15, DJ155). Dinspre Suceava, accesul se face pe DN2 pana la Cristesti si apoi pe DN15B pana la Targu-Neamt. Dinspre Bucuresti se ajunge pe E85 Bucuresti-Roman-Cristesti si apoi pe DN15B pana la Targu-Neamt – Vanatori-Neamt.

Principalele obiective ale administratiei parcului sunt mentinerea biodiversitatii prin conservarea speciilor si ecosistemelor cheie, precum si a peisajelor din cuprinsul parcului, realizarea unui centru de crestere a zimbrului si crearea conditiilor necesare pentru punerea in libertate a primului grup, certificarea managementului forestier, dezvoltarea ecoturismului si promovarea valorilor naturale ale regiunii, precum si implicarea publicului si a comunitatii in conservarea valorilor parcului, prin programe de educatie si constientizare.

Rezervatia de zimbri si fauna carpatina "Dragos Voda", a fost infiintata in 1968. Primele trei exemplare (Rarau, Roxana si Raluca) au fost aduse din Polonia in 1970, iar in 1974 s-au nascut un mascul si o femela, care au fost "botezati" Roco și Rosina. In momentul de fata rezervatia reprezinta unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din judetul Neamt fiind totodata una dintre cele mai mari si mai reprezentative din Europa. De altfel, aici au fost filmate cateva secvente incluse in marile ecranizari "Fratii Jderi" (1974) si "Stefan cel Mare – Vaslui 1475" (1975), ambele filme realizate in regia lui Mircea Dragan. Rezervatia de Zimbri Dragos Voda se intinde pe aproximativ 11.500 ha este una dintre cele patru arii protejate incluse in Parcul Natural Vanatori-Neamt.

Din cei 28 de zimbri existenti la Vanatori-Neamt, doar 6, doi masculi si patru femele, sunt gazduiti, in scop turistic, de Zimbraria "Dragos Voda". Restul exemplarelor se afla in parcul de aclimatizare ce se intinde pe o suprafata imprejmuita de 180 de hectare de teren.
In prezent rezervatia cuprinde, pe langa populatia de zimbri, si exemplare de cerbi carpatini, cerbi lopatari, capriori, vulpi, ursi, lupi, precum si o diversitate de specii de pasari. In rezervatie se mai gasesc si cateva iazuri, special amenajate pentru pescuit, cu frumoase exemplare de crap, caras, salau, stiuca sau biban, cel mai atractiv fiind "Lacul Zimbrarie" situat chiar la intrarea in rezervatie, pe partea stanga, si care este foarte bine îngrijit.

De curand (2009) au fost aduse inca patru exemplare de zimbri din Suedia, respectiv inca patru femele de zimbru. Totodata se spera in aprobarea finantarii unui proiect care are ca obiectiv punerea in libertate a tuturor zimbrilor din rezervatie. Respectivul proiect, depus in decembrie 2007, se afla si acum pe lista de asteptare a Ministerului Mediului.

Din Targu Neamt ne-am indreptat spre Viaductul Poiana Largului.

Viaductul Poiana Largului-Barajul Bicaz

Un sat pitoresc de munte situat pe Valea Bistritei, la capatul de nord al lacului Izvorul Muntelui. Distante: 75km Piatra Neamt; 30m Manastirea Neamtului; 75km Vatra Dornei; 19km statiunea Durau(Ceahlau); 40km Borsec; 430km Bucuresti(5h).

In drumul spre Vatra Dornei si spre Durau, dupa ce mergeti paralel cu lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui, traversati Bistrita pe la coada lacului pe un viaduct destul de lung(800 de metri), a carui reabilitare a durat aproape trei ani, asa ca orice lucru din Romania inceput in forta si terminat in relanti.Era un adevarat chin sa mergi de la Bacau sau de la Piatra Neamt spre Vatra Dornei sau Durau- Toplita. In sfirsit a fost gata si acum arata destul de bine, mai rau este cu drumul spre Vatra Dornei care este o catastrofa, pe alocuri.
Probleme legate de acest viaduct treceau insa pe loc atunci cind priveam surprins la stinca uriasa ce se ridica iarna dintre gheturi si care strajuieste intrarea apelor Bistritei in lacul de acumulare. Se numeste Piatra Teiului este de fapt un martor de eroziune ramas in mijlocul apei din timpuri geologice care se masoara in milioane de ani, o stinca calcaroasa cu o inaltime de 23 de metri, deasupra careia (ca peste tot in tara noastra) a fost montata o cruce.

Lacul de acumulare Izvorul Muntelui se afla la 4 km de Bicaz, pe DN 15 spre N, apoi 2 km pe DL la stanga. Mai este cunoscut si sub numele de Lacul Bicaz si este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania. Situat pe cursul superior al raului Bistrita, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelasi nume. Perimetrul mediu al lacului este de aproximativ 71 km. Fauna lacului este alcatuita din mreana, clean, lostrita, scobar, moioaga, babusca, pastrav indigen, pastrav de lac si pastrav curcubeu, oblet, porcusor, platica. Aici exista si o crescatorie de pastrav (Potoci). In anul 1993 celebrul J.Y. Cousteau, insotit de o parte din echipa sa, s-a aflat pentru cateva zile la Statiunea Potoci, unde a efectuat cateva scufundari in lacul Bicaz.

Piatra Teiului (sau Piatra Dracului, cum mai este denumita de catre localnici) – cea mai cunoscuta stanca din judetul Neamt poate fi admirata in toata splendoarea ei acolo unde lacul de acumulare "Izvorul Muntelui" isi inchide luciul apei. Zona mai este cunoscuta si drept "Coada Lacului" si este locul unde se intalnesc cele 4 drumuri care vin dinspre Moldova si Transilvania, avand ca punct comun splendida realizare umana, viaductul Poiana Largului, inconjurat de maretele piscuri ale Ceahlaului.

Asezata pe malul stang al Bistritei, stanca Piatra Teiului este un bloc de calcar aptian formand, ca structura si ca varsta, continuarea spre nord a sinclinalului Ceahlaului, adica zona Bicaz, Bistricioara, Poiana Teiului, Capul Obcinii, Piatra Cornului.
Localnicii cred despre aceasta stanca cum ca ar fi blestemata, deoarece de-a lungul anilor de la inaltimea ei spectaculoasa s-au tot aruncat (sau au cazut in gol) zeci de oameni, dovada fiind cele cateva cruci de fier ridicate in varf sau in jurul acesteia. Stanca a starnit insa si imaginatia localnicilor, care, cu mintea lor simpla, au nascocit tot felul de legende despre originea ei. Lacul Izvorul Muntelui este cunoscut si sub denumirea de Lacul Bicaz si s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic.  Situat la cativa kilometri in amonte fata de orasul Bicaz, pe cursul superior al raului Bistrita, Lacul Izvorul Muntelui este cel mai mare lac artificial amenajat pe raurile interioare din Romania. Totodata, lacul reprezinta locul unde se oglindeste Ceahlaul in zilele insorite. Suprafata lacului variaza in functie de regimul de exploatare, cota maxima fiind situata la 516 m altitudine, iar cea minima la 434 m altitudine. In medie, perimetrul lacului este de aproximativ 71 km iar lungimea sa de 40 km. Apa lacului de acumulare este folosita pentru producerea de energie electrica in centrala hidroelectrică „Bicaz-Stejaru”, centrala cu o capacitate de 210 MW.

In apropierea barajului exista un port amenajat de unde se pot face mini-croaziere cu vaporasul pe lac sau se pot inchiria barci, salupe si hidro-biciclete.Exista si un restaurant plutitor foarte atragator pentru turisti. De asemenea, cei pasionati de pescuit vor gasi aici destule locuri special amenajate. Turistii au posibilitatea sa se cazeze pe malul lacului, aici existand variate oferte de cazare,inclusive cabanute.

Am urmat DN 15 si am ajuns la Cheile Bicazului si apoi la Lacul Rosu.

Cheile Bicazului si Lacul Rosu

Descrierea generala a Parcului National Cheile Bicazului-Hasmas

Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas (PNCB-H) prezinta un deosebit interes stiintific din punct de vedere geologic, geomorfologic, paleontologic,peisagistic dar si din punctul de vedere al diversitatii biologice generate de marea varietate a conditiilor geoclimatice. Cheile Bicazului sunt renumite in Romania, datorita marimii lor impresionante. De asemenea, Lacul Rosu, format prin bararea naturala a apelor paraului Bicaz (anul 1837), ofera privirii un peisaj deosebit de pitoresc.

Localizare

Parcul este localizat in Munții Hasmaa (Haghimas), situati in grupa centrala a Carpatilor Orientali, grupa montana cunoscuta si sub denumirea de Carpații Moldo-Transilvani. Parcul se afla in zona central-nord-estica a Romaniei, pe raza judetelor Neamt si Harghita.

Acces

Aria protejata Cheile Bicazului-Hasmas este strabatuta de drumul transcarpatic (DN12C) care leaga localitatea Gheorgheni, situata in Depresiunea Giurgeului (drenata de raul Mures), de Bicaz, oras amplasat pe raul Bistrita. Accesul spre Hasmasul (Haghimasul) Mare se poate face si de la Balan, situat la Nord de Sandominic, de pe DN12.

Rezervatii naturale incluse in parc

Cheile Bicazului (jud. Neamt, 1.600 ha si jud. Harghita, 2.128 ha) si Lacul Rosu, Cheile Sugaului % (10 ha), Avenul Licas (5 ha), masivul Hasmașul Mare-Piatra Singuratica si Hasmasul Negru (800 ha).

Produse turistice

Oferte de programe turistice de una sau mai multe zile ce cuprind:

Parcurgerea traseelor turistice, turism ecvestru, fototurism etc cu cazare la pensiunile din zona si ale Directiei Silvice Miercurea Ciuc ;

Excursii cu ghid;

Excursii usoare cu ghid cu scopul vizitarii comunitatilor locale;

Excursii specializate pe observatii asupra florei si faunei Parcului;

Turismul de iarna : ski fond, ski de tura, plimbari cu rachete de zapada.

ATRACTII: puncte de belvedere, peisaje deosebite, chei impresionante formate de Pr. Bicaz si afluentii sai:

– Statiunea Lacu Rosu: renumita statiune climaterica de munte din judetul Harghita accesibila din Municipiul Gheorgheni ( 25 km ) prin Pasul Pangarati sau din orasul Bicaz din jud. Neamt prin Cheile Bicazului;Suhardul Mic ( punct de observare ): se pot face observatii asupra zonei Lacului Rosu ( Statiunea Lacu Rosu, Paraul Oii, Masivul Hasmas, Masivul Suhardul Mare, Masivul Ghilcos, Cichi Biuc );Masivul Ghilcos ( punct de observare ): se pot face observatii asupra zonei Lacului Rosu ( Statiunea Lacu Rosu, Masivul Licas, Masivul Suhardul Mare si Mic,Stancile Cupasului, Laposului, Sugaului ), se poate observa Masivul Ceahlau;Cheile Bicazului: pe DN 12 C, lungime cca 5 km, cele mai impresionante Chei din Romania;

– Avenul Licas: la extremitatea nordica a Parcului National;

– Cheile Sugaului: la extremitatea estica a Parcului National ( intrarea in localitatea Bicaz – Chei );

– Cheile Duruitoare: formate de pr. Trei Fantani;
– Cheile Bicajelului: varsarea Pr. Trei Fantani in Pr. Bicaz ( in Cheile Bicazului );
– Varful Hasmasul Mare ( 1792 m alt. );
– Piatra Singuratica – Hasmasul Mare: se poate observa de pe DN 12 inca de la Miercurea Ciuc si este accesibila din Localitatea Balan ( acces din Sandominic );

– Poiana Alba – Hasmasul Mare de aici poate fi urmat orice traseu se doreste:spre Hasmasul Mare – Piatra Singuratica- Hasmasul Mic ( Őcsem ) – Masivul Tarcau ( la extremitatea sudica a Parcului National ), spre Pr. Oii – Statiunea Lacu Rosu, spre Masivul Ghilcos – Statiunea Lacu Rosu, spre Hasmasul Negru, spre satul Trei Fantani, spre orasul Balan,spre Pasul Pangarati.

Lacul Rosu este un lac de baraj natural format in 1837 si situat langa Cheile Bicazului la poalele lui Hasmasul Mare, in apropierea orasului Gheorgheni din judetul Harghita. Este cel mai mare lac natural montan din Romania. S-a format prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilcos. Numele sau provine de la Paraul Rosu care traverseaza straturi de culoare rosie cu oxizi si hidroxizi de fier. In limba germana se cheama "Mördersee" ("Lacul Ucigasul"; in l.magh. "gyilkos" = "ucigas"), deoarece – potrivit legendei – surparea de teren ar fi ingropat un pastor impreuna cu turma sa de oi.

In apropiere de malul lacului, la picioarele de sud-vest a Suhardului Mare, va asteapta Motelul Lacu Rosu (vila nr. 46, total 83 locuri cu 2 si 3 paturi, si apartamente cu 4 si 5 paturi, fiecare cu baie proprie). Pe langa motel se afla Restaurantul Lacu Rosu (200 de locuri), disponibil pentru organizarea conferintelor, intalnirilor profesionale si pentru alte intruniri. Vila Raza Soarelui (80 de locuri) a fost construita pe versantul nord-estic al Muntelui Ucigasu. De aici ni se dezvaluie o priveliste minunata pe stancile Suhardului Mic. Pe malul lacului, ocrotit de padurile inconjuratoare, o sumedenie de vile, restaurante, baruri si locuri pentru corturi isi asteapta oaspetii.

Ne-am intors in Piatra-Neamt,iar a doua zi aveam sa pornim spre Suceava,unde am vizitat Cetatea de Scaun,Muzeul satului bucovinean,Observatorul Astronomic,Muzeul si Casa Memoriala Ciprian Porumbescu si Gura Humorului-Manastirea Voronet.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei, intalnita si sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate aflata la marginea de est a orasului Suceava (in nordul Romaniei). Ea se afla localizata pe un pinten terminal al unui platou aflat la o inaltime de 70 m fata de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea intreaga vale a Sucevei.Este preferata folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei si nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece in Suceava au existat doua cetati: Cetatea de Scaun si Cetatea de Apus (Cetatea Scheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Musat (1375-1391).

Cetatea Sucevei facea parte din sistemul de fortificatii construit in Moldova la sfarsitul secolului al XlV-lea, in momentul aparitiei pericolului otoman. Sistemul de fortificatii medievale cuprindea asezari fortificate (curti domnesti, manastiri cu ziduri inalte, precum si cetati de importanta strategica), in scop de aparare, intarite cu ziduri de piatra, valuri de pamant sau avand santuri adanci.

Cetatea a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea de Petru I Musat, a fost fortificata in secolul al XV-lea de Stefan cel Mare si distrusa in secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrascu Cantacuzino. In prezent, Cetatea Sucevei se afla in ruine.

Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare SV-II-a-A-05449 si fiind alcatuita din urmatoarele 4 obiective:

Fortul Musatin – dateaza din sec. al XIV-lea si are codul SV-II-m-A-05449.01

Incinta exterioara – dateaza din perioada 1476-1478 si are codul SV-II-m-A-05449.02

Sant de aparare – dateaza de la sfarsitul sec. al XV-lea si are codul SV-II-m-A-05449.03

Zid de contraescarpa – dateaza din a doua jumatate a sec. al XV-lea si are codul SV-II-m-A-05449.04

In interiorul cetatii se aflau incaperi pentru soldati, camere pentru domn si familia sa, un paraclis, depozite de alimente si munitii.Cetatea de la Suceava a fost supusa unor puternice asedii in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1476,1485,1497), dar nu a putut fi cucerita. in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1568), din dispozitia turcilor, Cetatea de Scaun a Sucevei este incendiata, iar capitala este mutata la Iasi.

O ultima epoca de stralucire cunoaste cetatea in timpul domniei lui Vasile Lupu, care intreprinde mari lucrari de restaurare. In anul 1675 voievodul Dumitrascu Cantacuzino, din ordinul Portii Otomane, dispune distrugerea cetatii.

In incheierea acestei succinte prezentari mentionez ca in urma distrugerilor pricinuite de incursiunile turcesti si polone, atat cetatea de scaun Suceava cat si cetatea Hotinului se refac, adaugandu-se acum o curte interioara cu bastioane semicilindrice si un sant nou imbracat in piatra.

Muzeul Satului Bucovinean

In apropierea Cetatii de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean pune in valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factura populara din Tara de Sus. Cel mai tanar dintre muzeele in aer liber ale Romaniei s-a infiripat in deceniul al VIII-lea al secolului trecut cand satul bucovinean dispunea de nenumarate monumente de arhitectura populara dar din pacate activitatea – concretizata prin transferul mai multor obiective si reconstruirea a trei dintre acestea – a fost intrerupta.

Dupa 1990, aceasta generoasa idee a capatat in sfarsit contur, noi gospodarii si  instalatii tehnice au fost transferate pe platoul cetatii pentru a fi reconstruite si puse in valoare – 30 de obiective de arhitectura populara. Conceputa ca un sat traditional bucovinean expozitia in aer liber va cuprinde 80 monumente de arhitectura populara: biserica, scoala, gospodarii taranesti, ateliere mestesugaresti, instalații tehnice, crasma.

Pe o suprafata de 6 hectare sunt reconstruite obiective de arhitectura populara din toata Bucovina: Atelier de olar de la Marginea, casa Cacica, Casa Volovat, Casa Vicov, Celar Moldovita, Celar Campulung Moldovenesc, Casa Câmpulung Moldovenesc, Gospodarie Radaseni, Gospodarie Manastirea Humorului, Casa Holohosca – comuna Sadova, Casa Partesti de Jos, Gospodarie Bilca, Coser Sf. Ilie.

Muzeul si Casa Memoriala Ciprian Porumbescu

Complexul muzeistic Ciprian Porumbescu Stupca cuprinde casa memoriala si muzeul dedicat celui mai mare compozitor al Bucovinei.Casa Memoriala Ciprian Porumbescu, situata in localitatea Stupca, judetul Suceava, este o casuta taraneasca asemanatoare celor din partea locului si reconstituie prin obiectele expuse atmosfera in care a trait si a creat compozitorul. Camerele in care se intalnea cu lautarii satului, fotografiile de familie, obiectivele personale, creează o placuta ambianta si un emotionant prilej de intalnire cu viata si activitatea compozitorului.

La cateva sute de metri de casa memoriala, intr-o cladire impozanta, monument de arhitectura de secol XVII, fost conac boieresc, se afla Muzeul Memorial Ciprian Porumbescu (1854-1883), inaugurat in 1971.Expozitia memorial-documentara reconstituie viata si activitatea muzicianului, obiectele, partiturile si scrisorile in manuscris, fotografiile, copiile dupa documente conturand cu claritate personalitatea muzicianului.

Manastirea Voronet

Manastirea Voronet este situata in satul cu acelasi nume, la 36 km de Suceava si la numai 4 km de centrul orasului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare. Biserica a fost ridicata in anul 1488 in numai patru luni si jumatate ceea ce constituie un record pentru acea vreme.

Legenda “originii” bisericii uneste pe vecie doua mari personalitati in destinul nostru national: ctitorul manastirii Stefan cel Mare si cuviosul parinte Daniil, primul staret al manastirii, unul din cei mai mari sfinti pe care i-a odraslit pamantul Moldovei, sihastru si duhovnic vestit.O sfanta candela aprinsa vegheaza mormantul Sfantului Daniil Sihastru de unde obstea manastirii ia binecuvantarea pentru slujbele de: dimineata, dupa-amiaza, si de la miezul noptii.

Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic si s-a reluat in anul 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu.

De mici proportii, cu plan trilobat, avand turla cu bolta moldoveneasca pe naos, biserica face parte dintre putinele monumente de arhitectura religioasa din nordul Moldovei care-si pastreaza in mare masura forma initiala. In anul 1547 mitropolitul Grigore Rosca, var al lui Petru Rares a initiat adaugirea unui pridvor inchis, pentru care adopta o solutie unica, in cadrul careia arhitectura este vizibil subordonata decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fara nici o deschidere, precum si pictarea zidurilor exterioare, din temelie pana in streasina, lucrari ce au dat constructiei o mare stralucire.

Pictura interioara a bisericii dateaza in cea mai mare parte din timpul lui Stefan cel Mare, anul l496. In scenele din altar si din naos artistul a urmarit sa redea indeosebi sensul teologal al imaginilor, realizand un ansamblu solemn, dar cu vadit caracter de monumentalitate. Printre aceste picturi de interior atrag atentia mai ales: Cina Cea de Taina, Impartasirea Apostolilor, Spalarea picioarelor (in altar), Ciclul patimilor si tabloul votiv al domnitorului Stefan cel Mare (in naos).

Pictura exterioara a Voronetului, datand din timpul domniei lui Petru Rares, este realizata la un inalt nivel artistic, fiind socotita drept cel mai reusit ansamblu al artei feudale moldovenesti. Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt apropiate de viata, insufletite, firesti. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii inconjuratoare si in care predomina verdele si albastrul, prin compozitia larg desfasurata a diferitelor scene. Fatada de vest, cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi, este alcatuita compozitional pe patru registre. In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal, registrul al doilea cuprinde scena Deisis, incadrata de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mantuitorului porneste un rau de foc in care pacatosii isi afla chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfantului Duh, simbolizat in forma unui porumbel, Sfanta Evanghelie si Protoparintii neamului romanesc – avand spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfantul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. În registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpana care cantareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni pentru suflete; in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul.

O nota caracteristica a acestor fresce o constituie si bogata imaginatie creatoare a realizatorilor ei, care introduc in compozitie elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care sufla din buciume, instrumente specifice pastorilor de munte). În interiorul bisericii retin atentia jilturile si stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilt domnesc, o adevarata capodopera a sculpturii in lemn), mormantul mitropolitului Grigore Rosca, din pridvor, mormantul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul), din pronaos.

Valoarea actuala a potentialului turistic cultural

In perioada actuala, cand turismul a devenit o activitate de mare importanta sociala, economica si, chiar politica, atat pe plan national cat si international, necesitatea cunoasterii potentialului turistic, a valorificarii lui rationale se impune din ce in ce mai mult.

Determinarea potentialului turistic prin metode cantitative a preocupat pe multi specialisti, rezultatele fiind de un real ajutor actiunilor de sistematizare turistica a teritoriului, de amenajari si dotari corespunzatoare valorii potentialului respectiv.
In acest sens potentialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor doua componente ale sale:
– componenta naturala, reprezinta prin peisaje spectaculoase, configuratia variata a reliefului, conditiile climatice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative, absenta temperaturilor excesive), valoarea terapeutica si abundenta unor factori naturali, (ape minerale si termominerale, namoluri curative, topoclimat si microclimat, fauna si flora, etc);
– componenta antropica, reprezinta prin vestigii ale civilizatiilor ce s-au succedat pe teritoriul Romaniei din vremuri imemorabile, monumente si obiecte de arta laice sau religioase, muzee si colectii muzeale, elemente de etnografie si folclor de mare frumusete si originalitate, realizari actuale de prestigiu etc.

Analiza SWOT

Puncte Tari:

– Drumuri europene , rețea de transport feroviar ;

-Relief variat ce coboară în trepte de la munte la dealurile subcarpatice;

-Cadru natural variat și generos, care asigură legături facile între zonele montană, subcarpatică și de câmpie;

-Curatenie in toare locurile vizitate

-Conservarea monumentelor si manastirilor;

-Conditii bune ale drumurilor ;

-Conservarea clădirilor și a habitatului tradițional;

-Conservarea unei infrastructuri rurale;

-Conservarea modului de viata tradițional;

-Păstrarea identității culturale specifice;

-Menținerea diversității naturale, culturale și sociale a spațiului rural;

-Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii

-Existența unor specialiști în domenii variate de activitate;

-Diversitatea etno – culturală;

-Ospitalitatea proverbială a locuitorilor;

-Prezența arhitecturii tradiționale ;

-Modernizarea echipamentelor de telecomunicații și extinderea telefoniei mobile;

-Transporturi acceptabile;

-Tarife accesibile;

-Vechi tradiții în prelucrarea unor resurse locale (lemn, ceramică);

-Tradiții locale în creșterea animalelor, în special al porcinelor și păsărilor ;

-Existența unor societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu activitate în zonă;

-Potențial turistic deosebit datorită păstrării patrimoniului cultural tradițional (port popular, formație de dansuri și cântece populare din zonă) ;

-Fructe și legume proaspete de sezon ;

-Vinuri excelente;

-Mâncăruri tradiționale (sarmale moldovenești);

-Rachiurile sunt pregătite după tehnologiile tradiționale;

-Obiceiuri tradiționale deosebite (șezători, hore, coline, hramuri etc.);

-Potențial turistic peisagistic

-Existența unui nucleu puternic și inovativ de practicare a agroturismului ;

-Existența unor centre de informare și promovare a turismului rural ;

-Așezarea geografică propice dezvoltării serviciilor, în special a celor turistice.

-Aplicarea unui sistem integrat de colectare a deșeurilor;

-Dispariția de pe cursurile râurilor a deșeurilor menajere ;

-Eforturi ale autorităților locale de aplicare riguroasă a legislației privind protecția mediului .

Puncte Slabe:

-Numar insuficient de ghizi;

-Drumurile nu au mai fost reparate de ceva timp … la capatul barajului Bicaz nu au fost in stare sa amenajeze niste locuri de parcare pentru cei care se opresc cateva clipe sa admire zona;

– Prezența unor poli de atracție urbană: Piatra Neamț, Roman Târgu Neamț.

-Îmbătrânirea populației ;

-Depopularea (spor natural negativ și migrarea tinerilor spre centre urbane) ;

-Mentalitatea populației față de schimbare în general și reconversie profesională în special ;

-Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban și străinătate, mai cu seamă a celor cu pregătire profesională înaltă ;

-Starea tehnică necorespunzătoare a rețelei rutiere;

-Alimentarea cu apă în rețeaua publică este foarte limitată;

-Nu există rețea de canalizare în tot județul;

-Zone fără acces la gaze naturale;

-Resurse financiare insuficiente, investiții autohtone și străine reduse ;

-Infrastructura necorespunzătoare ;

-Echipamente și tehnologii învechite ;

-Parcelarea terenului – productivitate scăzută (suprafețele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat) ;

-Scăderea producțiilor medii la aproape toate culturile.

-Resurse financiare insuficiente, investiții autohtone și străine reduse

-Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice

-Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren

-Colectarea neselecționată a deșeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor ;

-Educația ecologică este superficială .

Oportunitati:

-Programe ale autorităților județene și centrale destinate mediului rural

-Înființarea:-Parcul Național Ceahlău;

-Parcul Național "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. Cheile Bicazului au o lungime de 8 km (de la Lacu Roșu până la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului atrag prin frumusețea lor numeroși turiști;

-Rezervația de zimbri și faună carpatină, Dragoș- Vodă.

-Existența unor exemple de succes ale unor localnici cu inițiativă ;

-Existența unor programe de finanțare guvernamentale pentru reconversie profesională ;

-Turiștii se pot iniția în activități tradiționale.

-Programe comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în mediul rural: SAPARD, ISPA;

-Programe guvernamentale pentru încurajarea inițiativelor locale ;

-Programe de modernizare a infrastructurii rutiere.

-Reconversia unor capacități economice aflate în conservare în capacități cu profil nou de fabricație ;

-Reconversia unor capacități, în special agricole, spre arii de productivitate adaptate condițiilor locale ;

-Utilizarea programelor de finanțare a UE și a autorităților ;

-Extinderea colaborării cu organizații neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare ;

-Dezvoltarea de relații de parteneriat economic și administrativ cu unități teritoriale (similare sau asemănătoare) din țară și străinătate

-Extinderea rețelei de ferme și gospodării autorizate pentru practicarea agroturismului ;

-Prezența în județ a unor așezăminte culturale și naționale de o deosebită importanță:

10 rezervații forestiere (“Pădurea de argint” , “Codrii de aramă” etc);

3 rezervații paleontologice (Munții Cozla, Pietricica și Cernegura din Piatra Neamț);

5 rezervații geologice (Cheile Șugăului, Cascada Duruitoarea etc);

3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;

12 rezervații floristice, faunistice, acvatice, peisagistice și mixte;

5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari si un ulm secular.

-Punerea în valoare a bogatului patrimoniu cultural și istoric al comunei;

-Utilizarea programelor de finanțare a UE și autorităților ;

-Extinderea colaborării cu organizații neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare Speranța. ,Ecoforest etc.

-Utilizarea programelor UE destinate reabilitării condițiilor de mediu din mediul rural ;

-Extinderea colaborării și implicarea organizațiilor neguvernamentale și a școlilor în programe comune de educație ecologică .

Amenintari:

-Extinderea fenomenului de eroziune a solului cu posibile consecințe grave pe termen lung .

-Reducerea ponderii populației active ;

-Natalitate scăzută ;

-Creșterea șomajului în rândul tinerilor absolvenți;

-Creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieței muncii și economiei locale datorită fiscalității ridicate .

-Orientarea programelor europene și guvernamentale spre alte zone considerate prioritare -Scăderea interesului investitorilor pentru zonă.

-Lipsa de receptivitate și flexibilitate la cerințele pieței care determină decalaje economice mari, greu de recuperat ;

-Reducerea ponderii populației active ;

-Creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieței muncii și economiei locale datorită fiscalității ridicate.

-Fiscalitatea și birocrația

-Reducerea sau eliminarea unor facilități ;

-Orientarea spre alte zone de interes turistic.

-Extinderea eroziunii solului cu consecințe grave pe termen lung dacă nu se intervine la timp ;

-Prezența mentalității de indiferență față de protecția mediului (mai ales la nivelul populației adulte) .

Capitolul al-3-lea:Directii de imbunatatire a turismului cultural-religios in zona

Valorificarea superioara a potențialului turistic in condițiile dezvoltării durabile a acestei activități presupune:

-Modernizarea si diversificarea produsului turistic județean, cu accent pe specificitate astfel încât județul Neamț sa devină o destinație turistica cu specific propriu bine individualizat;

-Amenajarea la standarde europene a unor zone,statiuni turistice si agroturistice pentru forme diversificate de turism

-Modernizarea infrastructurii turistice in toate localitățile cu profil turistic si agroturistic;

-Atragerea de fonduri din surse interne si externe pentru investiții in turism si agroturism;

-Organizarea si dezvoltarea acțiunilor de agrement-divertisment in localitățile rurale turistice si agroturistice diferențiat pe vârste;

-Trecerea de la promovarea imaginii la promovarea de produs

-Utilizarea tehnologiei informației moderne in promovarea turistica

-Dezvoltarea unei rețele județene/teritoriale de centre/ agenții/ puncte de promovare turistica;

-Implicarea sectorului privat in comercializarea programelor turistice;

-Realizarea unui sistem informatic județean/ regional pentru turism si a unei rețele si baze de date de accesare pe internet;

-Planificarea necesarului forței de munca, a calificării, stimularea si dezvoltarea pieței forței de munca specifice;

-Adaptarea si extinderea programelor de pregătire-formare la nivelul școlilor europene de turism;

-Crearea de programe de inițiere, specializare si perfecționare a forței de munca din turism si de conversie profesionala pentru forța de muncă disponibilizată din alte domenii de activitate;

-Crearea unor firme de consultanta in turism – agroturism si elaborarea de studii de fezabilitate-studii de piață, planuri de afaceri pentru accesare programe de finanțare si fonduri de investiții comunitare in vederea înființării in localitățile montane, cat si in alte localități de pensiuni turistice si agroturistice;

-Organizarea unor programe de conștientizare si valorificare prin turism/ agroturism de produse agricole ecologice obținute în cadrul gospodăriilor particulare si in gospodăriile anexe ale pensiunilor agroturistice;

-Programe cu tarile UE pentru dezvoltarea unor rețele de producători de artizanat si suveniruri, crearea in zone cu potențial turistic de centre locale pentru producerea, promovarea si comercializarea obiectelor de artizanat( Tg Neamț, Valea , Ozanei, Valea Bistriței, Valea Bicazului, etc);

-Dezvoltarea activităților alternative în gospodăriile rurale potențiale pensiuni agroturistice prin dezvoltarea agriculturii ecologice-turism rural, produse de artizanat tradiționale si servicii complementare acestora.

PREMISE

Dezvoltarea turismului presupune existenta unui potential turistic care, prin atractivitatea sa, sa asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocatie turistica in circuitele turistice interne si internationale si care sa permita accesul turistilor prin amenajari corespunzatoare.

Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judet, statiune) este compus din:

Potentialul turistic (natural si antropic);

Infrastructura (generala si turistica);

Structuri turistice (baza tehnico-materiala a turismului).

Elementele naturale sau antropice, resurse sau atractii turistice- reprezinta materia prima pentru activitatile turistice.

Printre componentele potentialului turistic trebuie mentionate, in primul rand, resursele naturale: factorii de cura din statiunile balneo – climaterice, clima, vegetatia, fauna, alte atractii de interes stiintific, cu caracter de unicat . Valorile naturale constituie baza ofertei turistice potentiale a unei zone, considerate ca apta pentru a fi introdusa in circuitele turistice. Potentialul turistic natural- reprezinta totalitatea resurselor turistice pe care le ofera cadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, clima, hidrografie, fauna, flora) inclusiv caracteristici modificate sau amenajari ale acestora.

Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mana omului menite sa imbogateasca si sa faciliteze valorificarea rationala a potentialului turistic natural, asigurand premisele transformarii acestei oferte potentiale intr-o oferta turistica efectiva.

Potentialul antropic- reprezinta totalitatea resurselor turistice rezultate ale creatiei umane din punct de vedere cultural – istoric si tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei asezari umane considerate ca avand valoare turistica sau constituind baza de existenta pentru turism.

Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul sosirii la locul de plecare .

Produsul turistic este constituit atat din bunuri materiale, cat si din servicii.

H Medlik considera produsul turistic ca un ”amalgam de elemente tangibile si intangibile, concentrate intr-o activitate specifica si cu o destinatie specifica”

Produs turistic – complex de bunuri materiale si de servicii, concentrate intr-o activitate specifica si oferite pachet consumului turistic;

Pachet de servicii – combinatie prestabilita a cel putin doua din elementele urmatoare: cazare, alimentatie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii reprezentand o parte semnificativa din pachet, atunci cand sunt vandute sau oferite spre vanzare la un pret global si atunci cand aceste prestatii depasesc 24 de ore.

Piata turistica reprezinta sfera de interferenta a intereselor purtatorilor de oferta turistica materializata prin productia turistica, cu cele ale purtatorilor cererii turistice.

DIRECTII DE ACTIUNI

Turismul reprezinta prin continutul si rolul sau, un fenomen caracteristic civilizatiei actuale, una din componentele majore ale vietii economice si sociale ce polarizeaza interesul unui numar tot mai mare de tari. Receptiv la prefacerile lumii contemporane, turismul evolueaza sub incidenta acestora, dinamica sa integrandu-se procesului general de dezvoltare. La randul sau, prin vastul potential uman si material pe care il antreneaza in dezvoltarea sa, ca si prin efectele benefice asupra domeniilor cu care se interfereaza, turismul actioneaza ca un factor stimulator al progresului.

Cu deplin temei se poate vorbi astazi de o adevarata industrie a turismului care, in linii mari, cuprinde activitatea intreprinderilor hoteliere si de alimentatie publica, activitatea firmelor care se ocupa de transportul turistilor, precum si activitatea tuturor agentiilor si asociatiilor care au ca obiect al activitatii lor pregatirea, promovarea si realizarea prestatiilor de servicii turistice.

Crearea ofertei turistice, respectiv intocmirea programelor destinate turistilor straini, este operatiunea care necesita un studiu permanent in aria preferintelor turistilor pentru ca aceasta sa devina prin continut atractiva si, in consecinta, valorificabila.

Organizatorii de calatorii turistice concep oferta de programe si prestatii destinate turistilor sositi in Romania, atat in baza contractelor externe cat si pe cont propriu sau cu diverse motivatii, luand in considerare interesele de vacanta, cerintele diferitelor nationalitati ale calatorilor, varsta, sexul, profesia, bugetul de vacanta etc.

Pluritatea intereselor calatoriei determina si gama diversa de programe pe care o agentie de turism le poate prezenta pentru a fi valorificate direct turistilor; programele sunt supuse permanent schimbarii si transformarii calitative pentru a fi permanent interesante.

Pentru construirea unei oferte care sa suscite interes este oportun ca specialistii din departamentul programe sa aiba permanent in atentie urmatoarele elemente:

– satisfacerea trebuintelor materiale si spirituale ale turistilor;

– studierea preferintelor turistilor pe nationalitati;

– luarea in considerare a motivatiilor turistice;

– asigurarea, in continutul programelor, a unor elemente cu particularitati distince, in scopul individualizarii si particularizarii acestora in sfera generala a pietelor turistice;

– implicarea in realizarea programelor si a celorlalte sectoare si ramuri care concura la derularea lor (transporturi, cultura, sport, agricultura, industriile pentru consum turistic);

– imbinarea mai multor elemente de atr 939h711j activitate turistica;

– selectionarea unui personal cu aptitudini speciale in desfasurarea programelor turistice;

– realizarea si derularea programelor avand permanent in vedere respectul fata de consumator.

Apreciind ca turistul este mai educat, cu mai mult discernamant, mai selectiv si mai revendicativ, organizatorii produsului turistic sunt obligati sa tina seama de “calitate la standardele cele mai inalte”.

Industria turismului va fi capabila sa castige procesul integrarii intr-un context turistic viabil numai daca oferta va fi in deplin acord cu tendintele dinamice ale cererii.

Astfel, orientarea si organizarea sectoarelor si departamentelor de marketing si programe pot fi definitorii in stabilirea strategiei fiecarui operator de turism, pe termen scurt si lung, cu accent deosebit pe cercetarea atenta a intereselor consumatorului, in vederea crearii noilor produse turistice vandabile.

Serviciile de agrement. Dintre toate serviciile ce dau continut pachetului de servicii turistice, serviciile de agrement sunt indispensabile, in lipsa acestora celelalte categorii ies din sfera de cuprindere a turismului. Agrementul este un domeniu ce poate fi definit prin ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa asigure individului sau grupului social o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire placute. Toate acestea se realizeaza prin vizite culturale, prin practicarea sporturilor (schi, alpinism, inot etc.), prin contemplarea peisajelor naturale, prin vizitarea cunostintelor, rudelor si prietenilor, prin practicarea unor jocuri sau alte cai (promenada, vanatoare, pescuit etc.). Agrementul este un element important de care trebuie sa se tina seama in amenajarea zonelor turistice reprezentand un mijloc de asigurare a competitivitatii, statiunilor turistice, un mijloc de individualizare a ofertei turistice si diversificare a pachetelor turistice, fiind totodata un element ce duce la cresterea atractivitatii statiunilor turistice. Agrementul constituie motivatia principala a turismului, punctul de plecare, elementul fundamental de satisfacere a nevoilor de turism si componenta de baza a prestatiei turistice, conducand astfel la crearea unor noi tipuri de vacanta: vacanta de schi, alpinism, yahting, tenis, hipism, vânătoare, turism cultural etc. In lipsa sa, turismul ca activitate, nu ar exista.

Vacantele inglobeaza in continutul lor o serie de servicii cultural artistice ce se prezinta intr-o gama larga. Programele turistice includ: participarea la diverse spectacole (teatru, film, opera, concerte) sau evenimente (festivaluri, serbari populare); vizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expozitii; vizitarea unor obiective istorice, culturale, stiintifice (cetati, palate, edificii religioase, gradini botanice si zoologice); intalniri cu personalitati din domeniul culturii, artei, stiintei; organizarea de excursii in imprejurimile statiunilor, la diverse obiective sau temetice; organizarea de concursuri pe diferite teme sau de indemanare, dans, frumusete, orientare turistica.