Valorificarea Potentialului Turistic In Judetul Brasov

Turism

Valorificarea Potentialului Turistic In Judetul Brasov

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………………………………… 1

Capitolul I Potențialul turistic al județului Brașov

Caracteristici generale……………………………………………………………. 2

1.2. Așezare……………………………………………………………………………………………………. 2

Accesibilitate……………………………………………………………………………………………. 3

Potențialul turistic natural………………………………………………………………………….. 3

Relieful – elemente atractive pentru turism………………………………………… 3

Condiții climatice…………………………………………………………………………… 4

Apele – resurse turistice…………………………………………………………………… 4

Aspecte ale biodiversității……………………………………………….. 5

1.5. Potențialul turistic antropic……………………………………………………… 5

1.5.1. Obiective turistice………………………………………………………………………….. 6

1.5.2. Aspecte demografice relevante pentru dezvoltarea turismului……………… 7

1.5.3. Așezări umane………………………………………………………………………………. 7

1.5.4. Atracții culturale și evenimente……………………………………………………….. 8

1.5.5. Evaluarea patrimoniului etnografic și folcloric al zonei………………………. 9

Capitolul II Oferta turistică și infrastructura

2.1. Oferta turistică a județului Brașov……………………………………………………………. 10

2.2. Analiza echipamentelor turistice……………………………………………………………… 13

2.2.1. Unități de primire turistică…………………………………………………………….. 14

2.2.2. Unități de alimentație……………………………………………………………………. 14

2.2.3. Unități de agrement………………………………………………………………………. 15

2.3. Infrastructură și dotări turistice în județul Brașov………………………………………. 17

2.4. Căi de comunicație și transport………………………………………….……….. 18

2.5. Tipuri de turism practicate în județul Brașov………………………………….. 19

Capitolul III Analiza indicatorilor circulației turistice

3.1. Număr turiști…………………………………………………………………………………………. 21

3.2. Număr înnoptări/zile-turist………………………………………………………………………. 24

3.3. Durata medie a sejurului…………………………………………………………………………. 26

3.4. Numărul mediu de turiști………………………………………………………………………… 27

3.5. Densitatea circulației turistice…………………………………………………………………. 28

Capitolul IV Propuneri de dezvoltare al turismului în județului Brașov

4.1. Strategia de dezvoltare în județul Brașov…………………………………………………… 30

4.2. Analiza SWOT………………………………………………………………………………………..30

4.3. Propuneri personale de dezvoltare a turismului în județul Brașov………………… 34

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………… 40

Bibliografie………………………………………………………………………………. 41

Anexe……………………………………………………………………………………… 43

=== Anexa 1 ===

Sursa imaginii: http://art-zone.ro/

=== anexa partii de schi ===

Pârtii de schi din stațiunea Poiana Brașov

Sursa:www.infotravelromania.ro

Pârtii de schi din stațiunea Predeal

Sursa:www.infotravelromania.ro

Ana Teleferic este propietara instalațiilor de transport prin cablu din Brașov, deținând, două telecabine, o telegondolă și șase teleschiuri.

Sursa:www.infotravelromania.ro

Harta turistică a județului Brașov

Sursa imaginii: http://www.e-scoala.ro/

Harta județului Brașov pe orașe

Sursa imaginii: http://www.funromtour.ro/

Obiective turistice din județul Brașov

Piața Sfatului, Brașov Biserica Neagra

Sursa imaginii: http://www.e-tur.ro/ Sursa imaginii: http://www.e-tur.ro/

Tâmpa Poarta Schei

Sursa imaginii: http://www.e-tur.ro/ Sursa imaginii: http://www.e-tur.ro/

Ofertă turistică

=== Concluzii ===

Concluzii

Prin poziția geografică de excelență, protejat de arcul Carpaților, județul Brașov este inima turistică a României și reprezintă cel mai important pol economic și cultural, centru al oamenilor de afaceri români și străini, oferind cu generozitate condiții dintre cele mai favorabile pentru întâlniri ori distracție. Ambientul natural deosebit, mărturiile unui trecut grandios, legendele și miturile construite aici fac din județul Brașov o importantă sursă pentru dezvoltarea economică a întregii zone.

Această zonă dispune de un număr impresionant de resurse turistice, naturale și antropice, care din păcate nu sunt valorificate la valoarea lor reală. De asemenea, am mai observat că există o întreagă serie de proiecte concepute pentru îmbunătățirea imaginii zonei.

Județul Brașov beneficiază de o bază tehnico materială foarte diversificată necesară dezvoltării pieței turismului din acea zonă.

Unitățile de agrement și instalațiile de transport pe cablu au fost reamenajate sau sunt în curs de reamenajare, totodată existând și proiecte pentru realizarea unora noi.

În ceea ce privește numărul de turiști sosiți în unitățile de cazare în raport cu capacitatea de primire, pot spune că există o neconcordanță, numărul turiștilor fiind mai mic decât oferta de cazare.

Prin investițiile făcute și proiectele derulate autoritățile încearcă să combată acest fenomen, mizând pe atragerea turiștilor într-un număr foarte mare în viitorul apropiat. Numărul înnoptărilor în structurile de primire din județul Brașov este relativ redus, fapt ce determină și scăderea duratei sejurului. Din acest motiv, se are în vedere ieftinirea ofertelor turistice și totodată prelungirea duratei sejururilor.

Ținând cont de toate aspectele prezentate pe larg în cadrul lucrării și sintetizate mai sus, este evidentă valorificarea resurselor naturale ale zonei prin turism, atât din punct de vedere economic și social, cât și prin prisma conservării biodiversității și crearea cadrului dezvoltării durabile a zonei.

=== l ===

INTRODUCERE

Județul Brașov reprezintă cea mai importantă destinație turistică din centrul țării și se așteaptă ca în viitor să devină „poarta” pentru servicii și activități turistice a regiunii, precum și a destinațiilor învecinate.

În ansamblul mișcării turistice din România, județul Brașov ocupă locul II (după județul Constanța), constituind cea mai importantă și frecventată zonă sub aspectul turismului montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebită a activității turistice a fost determinată aici de numeroși factori. Este vorba în primul rând de potențialul turistic natural, de o spectaculozitate și diversitate, precum și de patrimoniul cultural-istoric , alcătuit din obiective variate ce au și o certă valoare turistică. Un alt factor l-a constituit faptul că județul Brașov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucăr, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente stațiuni balneo-climaterice (Covasna, Tușnad, Malnaș, etc).

Deși potențialul turistic, natural și antropic, al zonei este extrem de valoros, în foarte puține locuri este exploatat la maximum.

Am ales această temă pentru a vedea care este stadiul de dezvoltare al turismului în județul Brașov care după părerea mea este o destinație preferată de turiști de pretutindeni, deoarece păstrează și astăzi un patrimoniu cultural de excepție: Biserica Neagră, renumită în toată Europa ca fiind cea mai mare construcție în stil gotic din sud-estul Europei, Biserica Bartolomeu, una dintre cele mai vechi clădiri în stil romanic, Biserica Sf. Nicolae și Prima Școală Românească din Șchei. Alte obiective cultural istorice importante din județul Brașov: Castelul Bran, Cetatea Râșnov, Cetatea Făgărașului.

CAPITOLUL I

POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI BRAȘOV

1.1. Caracteristici generale: Se desfășoara la contactul dintre Carpații Orientali și Carpații Meridionali incluzând unități geografice cu caracteristici naturale și antropice distincte care se reflectă nu numai într-un potențial turistic complex, ci și în practicarea unor multiple activități turistice facilitate și de nivelul ridicat al dotărilor și asigurării de servicii. Componentele geografice sunt Depresiunea Brașov, unele masive montane limitrofe în întregime sau doar prin latura vecină depresiunii, culoarul Bran-Rucăr. Dacă cu decenii în urmă ele prin potențialul turistic și activitățile turistice erau relativ izolate, treptat prin dezvoltarea infrastructurii, realizarea de dotări corespunzătoare și afirmarea unor programe turistice pe arii largi, ele s-au cuagulat într-un sistem coerent. La aceasta au contribuit creșterea fluxurilor turistice nu numai dinspre Brașov (era tradițional în munții Postăvaru și Piatra Mare), ci mai ales din marile orașe din sud (București, Ploiești, Pitești, etc) și Transilvania. În ultimul deceniu s-a afirmat puternic pe de-o parte agroturismul mai ales în așezările rurale din lungul ori din apropierea marilor artere de comunicație sau de la contactul depresiunii cu munții, iar pe de altă parte turismul montan (îndeosebi în masivele din sud).

Regiunea este favorizată de concentrarea la Brașov a unui număr mare de artere de comunicație de prim ordin care vin din Moldova, Carpații Orientali, Ardeal si sudul țării, majoritatea fiind trasee de legătură cu existență milenară. Brașovul este centrul turistic principal al regiunii și unul din cele mai inseminate din țară, lui adăugându-i-se cu rol secundar mai multe orașe (Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna etc.) din depresiune.

1.2. Așezare: Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul Arcului Carpatic și deținând 2,3% din suprafața țării (5351 Km²), județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se mărginește cu județul Covasna, în sud-est cu județul Buzău, în sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș și Harghita.

Municipiul Brașov (reședința județului) este situat la 25°30' longitudine estică și 45°45' latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m.

1.3. Accesibilitate

Rutier:

București-Brașov E 60 (180 km); Oradea-Brașov E 60 (410 km); Timișoara-Brașov E 70/E 68 (470 km); Giurgiu-Brașov E 70/E 60 (220 km); Constanța-Brașov E 87/E 60 (400 km); Suceava-Brașov E 85/E 574 (350 km).

Tren: gara Brașov. Brașovul este conectat prin mai multe trenuri zilnice cu principalele orașe din țară și din Europa.

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav este un aeroport în prezent în construcție, în Ghimbav, lângă Brașov, România pe care va trece viitoarea autostradă A3. Data finalizării construcției este planificată in 2010.

1.4. Potențialul turistic natural

Varietatea condițiilor naturale și locuirea îndelungată au facilitat individualizarea multor elemente care trezesc interesul unui număr mare de turiști și legat de acestea posibilitatea desfășurării diverselor activități specifice. În al doilea rând se impune concentrarea obiectivelor în areale distincte (alpin, montan de altitudine medie, depresionare, localități etc.) ce direcționează tipul de activități. Se adaugă prezența unor localități importante în afara unor activități turistice legate de propriul potențial și nivel de dotări ce constituie principalele puncte de dirijare a fluxurilor de turiști în spațiul montan limitrof sau în alte locuri interesante pentru aceștia. Fiecare component ce definește potențialul turistic se impune prin trasături aparte.

1.4.1. Relief – elemente atractive pentru turism: Marea majoritate a teritoriului județului Brașov – circa 80% – se încadrează în zona subcarpatica , la contactul Carpaților Orientali cu Carpații Meridionali. Județul Brașov ocupă cea mai mare parte a depresiunii Brașov și Făgăraș, unitățile de relief având altitudini cuprinse intre 400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice și zona montană ocupă circa jumătate a teritoriului Brașov, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Bârsei, Făgărașului și platoul Hârtibaci. Regiunea se compune din două unități distincte: depresiunea Brașovului și orogenul Carpaților Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activităților factorilor externi, și anume: piemontul orașului Brașov, piemontul Săcele, culoarul piemontan Râșnov.

Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief: treapta munților înalți, cu înălțimi de peste 1700 m – munții Bârsei, respectiv masivele Postăvarul și Piatra Mare; treapta munților scunzi, cu înălțimi între 800 și 1700 m, în care se încadrează munții Întorsura Buzăului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Brașovului, Codlei și Perșani; treapta depresiunilor, cu înălțimi între 450 și 700 m altitudine.

În sudul județului se găsesc, pe spinările celor mai importante masive carpatice: Făgăraș – vf. Moldoveanul, 2543 m, Bucegi – vf. Omu, 2507 m, Piatra Craiului – vf. La Om, 2239 m, Ciucaș – vf. Ciucaș, 1956 m, Piatra Mare – vf. Piatra Mare, 1844 m și o parte a munților Întorsura Buzăului. Spre nord, munții descresc în înălțime, cele mai înalte vârfuri fiind Cristianul Mare – 1802 m, Ciuma – 1618 m și Măgura Codlei din Munții Codlei, Varna – 1272 m și Cetățuia – 1105 m. Relieful mai conține o regiune de coline subcarpatice, depresiunile cu înfățișare de șesuri ale Țării Bârsei și Țării Făgărașului și, dincolo de Olt, sudul Podișului Transilvaniei.

1.4.2. Condițiile climatice: Clima județului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune. Temperatura medie multianuală a aerului este de 6-7°C, temperatura maximă absolută fiind de 37°C în luna august, iar temperatura minimă absolută de –38,5°C a fost înregistrată la Bod în 25 ianuarie 1942. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. La nivelul municipiului cantitatea medie anuală de precipitații este de 124,8 mc, iar durata medie anuală a stratului de zăpadă este de 70,8 zile.

1.4.3 Apele, resurse turistice: În alcătuirea resurselor de apă ale județului Brașov intră pe de o parte apele subterane – freatice și de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafață, reprezentate de rețeaua de râuri care străbate teritoriul județului și de lacurile naturale și artificiale. Întreg teritoriul județului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate județul pe o distanță de apromaximativ 210 km de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu râul Ucea. Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt: Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodu Mare și Șercaia. Tabloul apelor de suprafață este completat cu lacurile glaciare din Munții Făgărașului (Urlea și Podragu) și cu lacurile artificiale.

1.4.4 Aspecte ale biodiversității: au un loc aparte în sistemul peisajelor. Ele reflectă relațiile dintre componente naturale și presiunea antropica exercitată asupra lor. În regiune se impun câteva tipuri generale – vegetația alpină, cea a pădurilor de conifere în amestec cu fagul și terenurile agricole; se adaugă local pajiștile, plantațiile forestiere și rezervațiile din depresiune (Harman, Prejmer, Reci), muntele Tâmpa și mai ales din masivul Piatra Craiului.

Vegetația: La 400-1.000 m altitudine păduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m păduri de amestec (fag, rășinoase); la 1.300-1.800 m păduri de conifere; peste 1.800 m pajiști, tufărișuri, arbuști în etajul subalpin și la peste 2.200 m, în etajul alpin. Multe specii rare și endemice (zona Tâmpa, Dealul Cetății).

Fauna este foarte variată, grație multitudii biotopurilor întâlnite din Valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe ale Țării Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstrăvi, lipan, mreană, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barză albă, barză neagră, vânturei, hereti, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundarisul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc).

Arii protejate : Județul Brașov deține 32 de arii protejate dintre care două sunt parcuri naționale/naturale (Piatra Craiului și Bucegi). Suprafața ariilor protejate din județ este 27313,7 ha, reprezentând cca 7% din suprafața județului Brașov. În cursul anului 2005, la nivelul județului Brașov au fost inventariate 27 tipuri de habitate, 213 specii de păsări, dintre care 196 protejate conform legislației în vigoare, și 62 specii de faună, dintre care 39 protejate.

1.5. Potențialul turistic antropic: Obiectivele turistice antropice existente au fost construite de om din cele mai vechi timpuri în alte scopuri, ajungând în zilele noastre în ipostaza de potențial turistic. Ele sunt diverse și pot fi grupate în componente cultural-istorice, pe de o parte și etno-culturale și etno-folclorice, pe de altă parte. Acestea sunt:

monumente și situri arheologice;

monumente și ansambluri de arhitectură și artă de factură religioasă;

monumente sau ansambluri de arhitectură și artă de factură civilă;

case memoriale;

monumente tehnice;

locuri istorice;

resurse turistice culturale;

manifestări etno-folclorice.

1.5.1. Obiective turistice

Arhitectura medievală este frecvent întâlnită și multe localități din județ, unde locuitorii, adesea hărțuiți de invaziile străine, au construit în secolele XVI-XV, diverse cetăți. Ruinele lor încă vegheză în localitățile Rupea, Râșnov și Feldioara. O vizită în acest județ vă dezvăluie câteva mărturii ale unei vieți culturale active.

• Biserica Neagra – (secolele XIV – XV), cea mai mare construcție în stil gotic din România, având cea mai mare orgă din Europa. Aici puteți asculta concerte de muzică clasică și preclasică.

• Casa Hirscher – Cunoscută și ca Sala negustorilor, construită în stil renascentist (între 1539-1545).

• După Ziduri – parte din centura de fortificație medievală a Brașovului.

• Vechea cetățuie a Brașovului – Este o construcție fortificată construită în lemn și piatră, în prezent transformată într-un restaurant cu totul special.

• Turnul Alb și Turnul Negru – Turnul Alb, în formă circulară și Turnul Negru, în formă pătrată, puncte-cheie în lanțul de apărare a vechiului burg.

• Bastionul Țesătorilor – considerat a fi o construcție unică în felul său în România, este cel mai bine păstrat între cele 7 bastioane ale cetății din secolul XVI. În prezent, aici se află Muzeul Cetății Brașov .

• Prima Școala Românească – Găzduiește o secțiune care include diverse expoziții din istoria tipăriturii (manuscrise vechi, ediții princeps, lucrările tipărite de Coresi).

• Muzeul de Artă – cu o colecție extraordinara de opere aparținând unor artiști români si străini, găzduiește expoziții foarte interesante, printre cele mai recente fiind Dali, Miro, Portretul flămând.

• Poarta Schei – datează de la începutul secolului XIX, este construită în stil clasic.

• Poarta Ecaterinei – este o adevărată bijuterie arhitecturala și a fost construită în 1559.

• Casa Sfatului – datează din secolul XV, domina orașul vechi. În prezent este Muzeul de istorie al județului Brașov, împărțit pe patru secțiuni : arheologie, istorie medievală modernă și contemporană.

• Biserica Sf. Bartolomeu – este cel mai vechi monument arhitectural al orașului, construit la mijlocul secolului XIII într-un stil combinat între gotic și romanic. Pe fațada sudică este un ceas solar.

1.5.2. Aspecte demografice relevante pentru dezvoltarea turismului: Populația este așezată în 4 municipii: Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 6 orașe (Predeal, Râșnov, Ghimbav, Rupea, Victoria, Zărnești) și 43 comune cu 150 sate.

În mediul urban trăiesc 75,6% din locuitori, iar în cel rural 24,4. Repartizați pe grupe de vârstă locuitorii județului Brașov se împart în următoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60 ani și peste 15,6%.

Structura etnică:

români………………………….87,3%

maghiari (și secui)……………8,7%

germani (și șvabi, sași)……..0.8%

alte naționalități………………3,3%

Populația activă se ridică la cifra de 262,9 mii de persoane, și reprezintă 41,2% din totalul populației județului, și este distribuită în sectoare de activitate dupa cum urmează: 49% în industrie, 15% în agrigultură, 6% în construcții și 30% în comerț și servicii.

1.5.3. Așezări umane

Orașe și sate: zece orașe, dintre care unul este municipiu (Brașov) cu 14 localități componente; 93 de comune (din care una suburbană), și 150 de sate.

Orașe și populația pe orașe :

• Municipiul Brașov ………….. 284.653

• Municipiul Făgăraș …………… 39.725

• Municipiul Săcele ………………30.857

• Municipiul Codlea ……………..24.053

• Orașul Predeal ……………………..5.417

• Orașul Zărnești …………………..25.670

• Orașul Râșnov ……………………15.795

• Orașul Victoria …………………….9.467

• Orașul Rupea ……………………….5.800

• Orașul Ghimbav ……………………5.185

Comune în județul Brașov cu potențial turistic ridicat: Apața, Augustin, Beclean, Bod, Bran, Budila, Bunești, Cața, Cincu, Comăna, Cristian, Crizbav, Drăguș, Dumbrăvița, Feldioara, Fundata, Hălchiu, Hărman, Hârseni, Hoghiz, Holbav, Homorod, Jibert, Lisa, Mândra, Măieruș, Moieciu, Ormeniș, Părău, Poiana Mărului, Prejmer, Racoș, Recea, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Sânpetru, Șoarș, Tărlungeni, Teliu, Ticușu, Ucea, Ungra, Vama Buzăului, Viștea, Voila, Vulcan.

1.5.4. Atracții culturale și evenimente

Festivalul internațional „ Cerbul de Aur”

„Cerbul de Aur” este un festival brașovean de tradiție, care adună pe scena sa tinere talente și valori internaționale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968, la dorința expresă a guvernului român , ce voia să demonstreze Vestului că România este o țară deschisă. Patru ani mai tîrziu, Ceaușescu a desființat Cerbul, prin urmările celebrelor sale teze din aprilie. Următoarele șapte ediții au fost ținute între 1992 (an în care a fost prezentată și legenda Cerbului de Aur) și 1997. Ultimele ediții s-au desfășurat între 2001 și 2005. În 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmând să se recupereze în 2008.

Alte manifestări culturale – atracții turistice

Zilele Brașovului – anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)

Festivalul de Jazz și Blues – anual

Festivalul muzicii de cameră – anual

Festivalul teatrului contemporan – anual

Concertele de orgă la Biserica Neagră – săptămânal

Festivalul Berii (Berarul mare)- anual

Festivalul Aurora (Berarul mic) – anual

Festivalul Recoltei – anual

Târgul meșteșugarilor din toată țara – anual (de obicei corelate cu Zilele Brașovului)

1.5.5. Evaluarea patrimoniului etnografic și folcloric al zonei

Olăritul, pictura pe sticlă, prelucrarea lemnului dovedesc prin rafinamentul motivelor și finețea execuției sensibilitatea și simțul artistic al meșterilor populari. Ceramica populară se impune prin importanța sa istorică, specificul etnic și valoarea artistică deosebită. În Țara Bârsei a funcționat timp de circa patru secole, la Tohanul Nou, cel mai important centru de ceramică de factură românească din sud-estul Transilvaniei.

Specificul pentru această ceramică este motivul stelar, cel în spirală, conturat cu albastru de nuațe închise pe un fond alb. Se remarcă în mod deosebit blidele cu decor marginal în frunze de salcâm cu marginea ușor ondulată. Ca forme se remarcă vasele de tip amforoid, cănile de vin și de breaslă, cănile drepte sau tronconice pentru bere, cahlele decorative, blidele și castroanele; motivele predilecte ce caracterizează acest centru sunt laleaua, "pomul vieții", floarea soarelui etc.

Multă vreme, în zonele etnografice ale județului Brașov, materialele principale pentru țesăturile și alesăturile tradiționale au fost asigurate mai cu seama prin ocupațiile de bază ale locuitorilor. Astfel, s-au diferențiat pe categorii funcționale de produse țesute și alese: pentru uz gospodăresc, pentru interiorul locuințelor și pentru port.

Costumul bărbătesc păstrează, în raport cu cel femeiesc, elementul tradițional prin zeghea albă și căciula pătrată mare, prin cioarecii din dimie albă, ca și prin croiul cămășii din pânză țesută.Originalitatea portului de Bran se manifestă în trei tipuri de costum femeiesc care păstrează simultan atât elemente ale celui mai vechi tip- fota roșie, învărgate pe verticală cu galben și negru și ie cu mânecă răsucită, – specific zonelor păstorale cât și forme mai noi ca fota cu pulpene, cămașa cu pumni, precum și costumul de influență musceleană.

CAPITOLUL II

OFERTA TURISTICĂ ȘI INFRASTRUCTURA

2.1. Oferta turistică a județului Brașov

Oferta turistică este reprezentată de atracții naturale și antropice, echipamente, forța de muncă, acestea fiind elemente ce acționează direct asupra consumului turistic și fenomenului în ansamblul său.

Serviciile de bază ale turismului sunt reprezentate de cazare, alimentație, tratament și sport. Acestea au un rol hotărâtor în deplasarea și sejurul turiștilor. Astfel, cazarea asigură înnoptarea și odihna turiștilor pe o anumită perioadă de timp, în baza unor tarife determinate care variază în funcție de confort și sezon.

Turismul se poate dezvolta într-o zonă numai în condițiile în care există suficiente posibilități pentru cazarea și odihna vizitatorilor. Indiferent de timpul și gradul de confort, cazarea reprezintă un element indispensabil în asigurarea condițiilor pentru un sejur confortabil atât pentru turiștii care sosesc în stațiuni, cât și pentru alte categorii de participanți. În general, cazarea are în structura sa:

Componenta comercială: hotel, restaurant;

Sectorul non-comercial: reședințe secundare, spații de cazare oferite de sistemul educațional, grupuri religioase.

Stațiunile turistice din zona Brașovului sunt apreciate pe plan intern și internațional, prin posibilitățile pe care le oferă pentru practicarea sporturilor de iarnă sau vară.
Rețeaua hotelieră de vile și cabane, de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, pișcine și alte utilități fac ca aceste stațiuni să fie căutate în toate anotimpurile.

Dezvoltarea și calitatea serviciului de cazare contribuie la atragerea turiștilor și la valorificarea potențialului turistic natural și antropic. În cele ce urmează, voi prezenta o analiză a tuturor structurilor de primire existente în județul Brașov, analiză ce va urmări evoluția unităților de cazare pe principalele destinații turistice din zonă.

Tab. 2.1 – Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: www.brasov.insse.ro

Fig.1 Reprezentarea grafică a structurii de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Pe ani, structurile de primire turistică deschise au avut o evoluție oscilantă înregistrând o scădere cu 28 unități de cazare față de anul 2004 și în anul 2007 cu 18 unități de cazare față de anul 2006. Acest lucru s-a datorat creșterii numărului de pensiuni turistice urbane și rurale.

Capacitatea de cazare:

Indicele de dinamică și ritmul de dinamică

– indicele cu bază fixă: It/1 = yt / y1*100

– indicele cu bază in lanț: It/t-1 = yt / yt-1 *100

Tab. 2.2 – Dinamica capacității de cazare din județul Brașov în perioada 2003-2007

Sursa: www.brașov.insse.ro

Analizând datele furnizate de tabelul anterior, se observă că numărul total de turiști a înregistrat o evoluție oscilantă. Astfel, numarul de structuri de cazare a crescut în anul 2004 față de 2003 cu 16.48 %, în anul 2005 se înregistrează o scădere față de anul 2004 cu 6.5 % și cu 8.91% față de 2003. Anul 2006 aduce o creștere de 32.16% față de anul de bază 2003 și de 21.33% față de 2005, anul precedent. În aceeași măsură în anul 2007 se înregistrează o scădere de 27.29 % față de anul 2003, ca față de anul 2006 să se stabilească o scădere de 3.69%. Această evoluție oscilantă se datorează în primul rând intrării într-un proces de modernizare a unor structuri de primire, dar și a investițiilor din domeniul hotelier.

Tab. 2.3 – Capacitatea și activitatea de cazare turistică, în perioada 2004-2008

Sursa: www.brasov.insse.ro

Fig.2 Reprezentarea grafică a capacității și activității de cazare turistică, în perioada 2004-2008

Din punct de vedere al capacității de cazare ne situăm pe locul al II-lea după județul Constanța.

Pe baza tabelului analizat se observă o scădere în anul 2007 față de anul 2006 cu 1249 de locuri de cazare. Iar în anul 2008 se remarcă o creștere de 38,21 % față de anul 2004.

2.2. Analiza echipamentelor turistice

Brașovul dispune de un potențial remarcabil de dezvoltare turistică, datorită elementelor de atractivitate cu care este înzestrat: topografie diversificată, peisaj pitoresc, tradiții locale puternice și un patrimoniu cultural original; capacitate de cazare semnificativă și diversificarea ofertei turistice.

2.2.1.Unități de primire turistică

Județul Brașov dispune de un bogat potențial turistic, reflectat de cele 824 unități de cazare existente pe teritoriul județului din care. Locurile de cazare ale unităților din zona montană sunt repartizate pe unități și grade de confort și anume:

* – stele

♣- margarete

Tab. 2.4 Unități de cazare în județul Brașov

Sursa: www.viaromania.eu

2.2.2. Unități de alimentație:

Alimentația determină calitatea prestației turistice în ansamblu, influențând conținutul și atractivitatea ofertei turistice, cu multiple implicații asupra dimensiunilor și orientării fluxurilor turistice.

Astfel, în județul Brașov, locurile unde se pot servi produse alimentare diverse sunt structurate astfel:

2.2.3. Unități de agrement:

Rolul agrementului este de a satisface nevoia oamenilor de a-și petrece timpul liber într-un mod cât mai plăcut. Mijloacele de agrement sunt reprezentate de: terenuri de sport, parcuri de distracții, mijloace de transport, pârtii de schi, cluburi, cazinouri, instalații pentru sporturi nautice etc.

Activități sportive

Paintball – Paintball Arts, Smart Tours, Guby’s Paintball

Patinaj: – patinoarul din parcul Tractorul, patinoarul din Răcădău, baza sportivă Olimpia

Pișcine: Pișcina Piatra Mare 4*, Pișcina „Garden Club” Brașov

Bowling: – Tequila Bowling

Tenis: – baza sportivă Olimpia, Sala Sporturilor

Înot: – Sala Sporturilor, Aqua Park, pișcine

Bascket: – Sala Sporturilor, Sala TAGCM

Skateboard: – Parcul Titulescu, Parcul din Centrul Civic, Liceul Sportiv, Aleea Pietonală Răcădău

Pârtii ski: – Lupului (2860 m), Sulinar (2441 m), Kanzel (350 m), Ruia (540 m),
Subteleferic (1000 m), Drumul Roșu (3821 m), Bradul (458 m).

Domeniul schiabil din județul Brașov

Domeniul schiabil din zona noastră montană a fost pus în valoare prin amenajarea unor pârtii de schi și prin implentarea unor instalații mecanice de urcat.Stațiunea Poiana Brașov (Muntele Postăvaru) – 1020 m alt. Așezată în apropierea Brașovului, într-o poiană întinsă și ușor accesibilă, Poiana Brașov este cea mai bine dotată stațiune de schi din România, cu pârtii lungi și variate, de calitate foarte bună, cu servicii de cazare, masă și agrement la standarde occidentale. Aici stratul de zăpadă dureaza din decembrie până în aprilie. În total există 10 pârtii de schi, cu o lungime totală de 12 km, cu diferite grade de complexitate. Există instalație de nocturnă, zăpadă artificială, instalații pe cablu (2 telecabine, 1 telegondolă, 5 teleschiuri). Stațiunea Predeal – dotările pentru sporturi de iarnă sunt reprezentate de 9 pârtii de schi de diferite grade de dificultate, de 6 teleferice (2 telescaune și 4 teleschiuri, inclusiv în Pârâul Rece), o pârtie de săniuș, un patinoar descoperit, școli de schi, centre de închiriere material sportiv.

Tab. 2.5 Caracteristici tehnice ale pârtiilor de schi din județul Brașov

Sursă: www.infotravelromania.ro

Cultură

Teatrul Sică Alexandrescu Brașov a luat ființă în 1946. În timp, denumirea lui a fost Teatrul de Stat, Teatrul Dramatic (modificare adusă de regizorul Sică Alexandrescu din 1968). În prezent, începând din 1994, el se numește Teatrul Sică Alexandrescu, în memoria marelui regizor și mentor.

Opera Brașov a fost înființată în anul 1953 sub numele de Teatru Muzical Brașov. Pe parcursul unei jumătăți de veac și-a adus o contribuție importantă la dezvoltarea vieții culturale a Brașovului.

Filarmonica Brașov este o instituție publică a cărei activitate este menită să asigure o viață muzicală deosebita iubitorilor de muzică din județul Brașov.

Teatrul pentru copii "Arlechino" a fost înființat în anul 1949, funcționând ca secție de teatru de păpuși a Teatrului Dramatic. Începând cu anul 1991 a devenit instituție profesionistă independentă.

Spații verzi:

Parcul central Nicolae Titulescu

Grădina Zoologică

Parcul Astra

Parcul Tractor

Tâmpa

2.3. Infrastructură și dotări turistice în județul Brașov:

Reprezintă una din regiunile cu cel mai bun nivel de echipament turistic. Rețeaua de căi de comunicație deși are un grad diferit de modernizare asigură legături la toate punctele de interes turistic. Se disting câteva centre de concentrare a șoselelor (Brașov cu șapte artere de rang internațional și național, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Râșnov, Baraolt pentru o rețea județeana legata de o șosea națională), dar și localități de unde se ramifică drumuri și poteci în spațiul montan limitrof (Zărnești, Moeciu de Sus, Dâmbovicioara, Rucar, Săcele etc. ).

Regiunea este străbătută de trei magistrale feroviare care se intersectează la Brașov, dar și din mai multe căi ferate secundare care diverg din orașele Brașov, Sfântu Gheorghe aproape în toate sectoarele Depresiunii Brașov. Prin toate acestea se asigură comunicări rapide în centrele de interes turistic, dar și legături cu așezări din Transilvania sau de la exteriorul Carpaților din care provin fluxuri însemnate de turiști.

Dotările turistice sunt diverse fiind concentrate în orașe, stațiuni climaterice și balneoclimaterice la care în ultimii ani s-au adăugat cele din mediul rural (îndeosebi culoarul Rucăr-Bran, în cele din lungul axelor turistice importante, dar și în așezările de la contactul depresiunii cu munții). Daca în prima situație abundă hotelurile, în cea de-a doua alături de hoteluri sunt unități de tratament specializate, mijloace de recreere și agrement (cele pentru sporturi de iarnă de la Poiana Brașov sunt de rang internațional), în a treia sunt specifice pensiunile si motelurile. La acestea se adaugă mai multe cabane concentrate frecvent la periferia montană (nivel de dotare mai bun) sau în munți la altitudini variabile (grad de dotare extrem de variat de la simple refugii la cabane-hotel cum ar fi pe Tâmpa și Postăvaru).

2.4. Căi de comunicație și transport

Județul Brașov beneficiază de o poziție favorabilă pe teritoriul României dispunând de o rețea bine reprezentată de drumuri publice.

La Brașov se intersectează toate căile de comunicație prin care se realizează legatura între regiunile din nordul țării cu cele din sud și a celor din vest cu cele din est.

Repartiția drumurilor pe suprafața județului este determinată de formele de relief, densitatea maximă întâlnindu-se în zonele de culoar, iar cea minimă în zona montană.

Rețeaua căilor rutiere

Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale.

Șosele internaționale:

E60 Brest – Nantes – Orléans – Basel (Bâle) – Viena – Budapesta – Oradea – Cluj-Napoca – Brașov – București – Constanța, cu prelungirea Poti – granița cu China.

E68 Szeged (Seghedin) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Sibiu – Făgăraș – Brașov

Drumuri naționale:

DN1 Oradea – Cluj-Napoca – Turda – Alba Iulia – Sebeș – Sibiu – Făgăraș – Brașov – București

DN1A Brașov – Săcele – pasul Bratocea – Vălenii de Munte – Ploiești – Buftea – București

DN10 Brașov – Hărman – pasul Buzău – Buzău

DN11 Brașov – Hărman – pasul Oituz – Onești – Bacău

DN73 Brașov – Bran – Câmpulung – Pitești

DN73A Predeal – Pârâul Rece – Râșnov – Șinca – Șercaia

DN1J Șercaia – Comăna de Jos – Hoghiz

Rețeaua căilor feroviare

Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase ramificații:

Tronsonul Brașov – Predeal – București

Tronsonul Brașov – Sfântu Gheorghe – Gheorgheni

Tronsonul Brașov – Rupea – Sighișoara – Teiuș

Tronsonul Brașov – Făgăraș – Sibiu – Vințu de jos

Tronsonul Brașov – Hărman – Întorsura Buzăului

Tronsonul Brașov – Zărnești

2.5. Tipuri de turism practicate în județul Brașov

Extrem de complexă și diversificată, oferta turistică a județului asigură condiții pentru practicarea a numeroase forme de turism:

– turism montan – valorifică factorii naturali existenți în zonă reprezentați prin: domeniu pentru practicarea alpinismului, drumeției montane, domeniu schiabil (ex: stațiunile Predeal, Poiana Brașov) ;

– turism de odihnă și recreere – se practică la sfârșitul săptămânii cu durata de până la 2 ½ zile. În funcție de mijloacele de transport folosite, se desfășoară la distanțe diferite de locul de reședință (ex: Bran Moeciu);

– turism științific – tematic pe secțiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervațiile naturale ale județului (ex: Piatra Craiului);

– turism de tranzit – valorifică poziția geografică;

– turism de agrement – sunt prevazute multiple dotări de agrement: pârtii pentru schi alpin, transport pe cablu, saune, piscine, fitness, biliard, jocuri mecanice și electronice, discoteci, terenuri de sport, patinoar,etc (ex: Brașov, Predeal);

– turismul cultural-istoric, bazat pe reteaua de muzee, case memoriale, Castelul Bran, biserici fortificate, cetati taranesti și urme de cetati dacice, care pun la dispozitia vizitatorului un adevarat tezaur cultural și spiritual al comunitatii zonei (ex: Bran, Brașov);

– turismul de sejur, pentru odihna și recreere (statiunile Poiana Brașov, Predeal);

– turismul de circulatie, practicat în ambele forme, turism de tranzit și itinerant;

– turismul la sfârsit de saptamâna, practicabil în zonele montane și subcarpatice (ex: Predeal, Brașov, Poiana Brașov);

– turismul religios- este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au loc, în timpul marilor sărbători creștine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioși. Mai mult, pe teritoriul județului se găsesc șapte complexe monahale și numeroase biserici cu valoare istorică și arhitecturală deosebită;

– turismul rural sau agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene

(Fundata, Moeciu, Bran) și în Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un potențial

natural, istoric și turistic deosebit, precum și în zona Săcele-Tărlungeni, aflată în imediata apropiere a municipiului Brașov;

– turismul de afaceri și conferințe, din perspectiva căruia județul Brașov se bucură de un interes în creștere;

– turismul balnear- este practicat în stațiunile balneoclimaterice Băile Perșani, Băile Homorod, Băile Rodbav);

– turism de aventură – se bazează pe realizarea de dotări pentru practicarea lansărilor cu deltaplanul și parapanta (ex: Brașov);

– turism de vânătoare și pescuit sportiv – se bazează pe existența unui important fond cinegetic cât și piscicol (ex: Bran, Vama Buzăului);

– ecoturism – este „o călătorie responsabilă către zone naturale, care păstrează mediul și îmbunătățește traiul populațiilor locale” și este practicat mai ales în Vama Buzăului.

Județul Brașov este centrul unei zone turistice de mare atractivitate cu un peisaj montan deosebit de înzestrat natural, dar și cu ample dotări care pot satisface cele mai exigente cerințe de confort.

CAPITOLUL III

ANALIZA INDICATORILOR CIRCULAȚIEI TURISTICE

Circulația turistică este elementul sintetic care reflectă cel mai fidel modul și nivelul de valorificare al potențialului turistic. Creșterea circulației turistice de la un an la altul, a intrat in atenția specialiștilor, care au găsit o serie de metode de înregistrare utilizate pentru obținerea unor informații cantitative și calitative.

Dimensiunea fenomenului turistic din județul Brașov se va face cu ajutorul informațiilor statistice și anume conform datelor Direcției Județene de Statistică și a unor instrumente de măsurare – indicatori:

Numărul turiștilor (NT);

Numărul înnoptărilor/zile-turist (NZT);

Durata medie a sejurului (S);

Numărul mediu de turiști (Nt);

Densitatea circulației turistice.

3.1. Numărul turiștilor este un indicator fizic, cantitativ ce măsoară numărul persoanelor care călătoresc în afara localităților de reședință, pentru o perioadă mai mare de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică, și ale căror motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate.

Tab. 3.1. Număr turiști cazați în județul Brașov în perioada 2004-2008