Valorificarea Potentialului Turistic din Muntii Stanisoara

CUPRINS

INTRODUCERE 5

I. CONSIDERAȚII GENERALE 6

1. Poziția geografică a zonei studiate și limitele 6

2. Istoricul cercetărilor 7

II.CONDIȚII NATURALE 8

1.Alcătuirea și structura geologică 8

2.Relieful 8

3.Clima factor favorizant și restrictiv al activității turistice 11

4.Hidrografia 12

III.POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL 16

1.Potențialul turistic al reliefului 16

2.Potențialul turistic al apelor 19

4.Potențialul climato-turistic 21

5.Potențialul turistic balnear 23

6.Potențialul turistic al învelișului biogeografic 23

7.Arii naturale protejate 25

IV.Potențialul Turistic Antropic 28

1.Potențialul turistic cultural-istoric 29

2.Arta populară și manifestările etnofolclorice 33

3.Agroturismul 34

V.Valorificarea Potențialului Turistic 36

1.Baza Tehnico-Materială 36

2.Circulația turistică și caracteristicile acesteia 41

3.Tipuri de turism practicate în zonă 43

4.Trasee turistice 46

5.Modalități de diversificare a obiectivelor turistice 50

Analiză SWOT 51

CONCLUZII 52

BIBLIOGRAFIE 54

INTRODUCERE

Această lucrare de licență, intitulată „Valorificarea potențialului turistic din Munții Stânișoara” are ca scop analizarea elementelor cadrului natural și antropic, ce reprezintă o atracție sau o oportunitate de dezvoltare a turismului în zona Munților Stânișoara.

Am ales această zonă deoarece consider că deține potențial turistic, atât natural cât și antropic ridicat, cu posibilitatea practicării mai multor tipuri de turism: cultural, ecumenic, cinegetic, sportiv sau chiar balnear. Cu toate că dispune de acest potențial turistic valorificarea nu este pe măsură, asta datorită problemelor pe care le găsim în mai multe zone din țară, nu doar aici, și anume: o infrastructură necorespunzătoare sau o promovare insuficientă a turismului din zonă. Faptul că sunt din același județ din care face parte și zona studiată, iar unele obiective turistice aflate pe teritoriul acestora le-am vizitat în decursul ultimilor ani, este un alt motiv pentru care am ales să analizez această zonă turistică. De-a lungul acestei lucrări mi-am propus să analizez acești munți din cât mai multe puncte de vedere ( relief, hidrografie, climă) dar în special obiectivele turistice și valorificarea acestora.

Lucrarea este structurată pe 5 capitole, dintre care în prima parte am analizat caracteristici legate de poziția geografică, limitele și istoricul cercetării zonei. În capitolul doi sunt prezentate condițiile naturale (climă, relief, hidrografie, geologie). Următoarele două capitole sunt legate în special de potențialul turistic (natural și antropic). În capitolul cinci sunt prezentate caracteristici legate de infrastructura din zonă (rutieră, cazare, alimentație), caracteristici ale sosirilor și înnoptărilor turistice și posibilități de diversificare a obiectivelor cu potențial turistic.

În urma analizei acestor aspecte ale Munților Stânișoara am ajuns la concluzia că turismul de aici nu este valorificat îndeajuns de mult, potențialul fiind destul de mare încât să poată să atragă mai mulți turiști. Consider că principala parte pe care ar putea să se axeze turismul din zonă este agroturismul deoarece există un cadru natural deosebit, tradiții, meșteșuguri și oameni prietenoși. Acest tip de turism este în prezent valorificat în zona satelor Farcașa și Borca,în jurul orașului Gura Humorului și satele mănăstirești: Agapia , Văratec sau Sihăstria, dar cu investiții pe măsură acest tip de turism poate crește și poate deveni principala formă de turism din zonă.Renovarea infrastructurii rutiere și eventual construcția altor căi care să faciliteze circulația, promovarea mai accentuată a obiectivelor turistice ar fi principalele puncte de la care cred că ar trebui să se pornească pentru valorificarea mai bună a turismului de aici.

Consider că prin studierea acestor aspecte din zona Munților Stânișoara am reușit într-o oarecare măsură să subliniez principalele idei despre turism și valorificarea acestuia.

I. CONSIDERAȚII GENERALE

1. Poziția geografică a zonei studiate și limitele

Munții Stânișoarei sunt localizați în partea nord-estică a țării, în partea exterioară a Carpaților Orientali.Aceștia ocupă o suprafață de aproximativ 2100 km2, și sunt așezați pe suprafața a două județe:Neamț și Suceava.Munții Stânișoara au o direcție generală nord-vest-sud-est pe o lungime de aproximativ 60 km.Aceștia fac parte din marea unitate a flișului dintre Valea Moldovei și Valea Bistriței.Din totalul Carpaților Orientali Munții Stânișoarei ocupă o pondere de 4%.

Din punct de vedere al limitelor Munții Stânișoarei sunt împărțiți astfel: în partea nordică sunt învecinați cu Obcinele Bucovinei, în partea vestică Munții Rarău, Munții Bistriței și Munții Ceahlău, în sud avem Munții Tarcău iar partea estică este învecinată cu Subcarpații Moldovei.Limita din partea nord-vestică este ceva mai incertă diferiți autori având păreri diferite despre unitățile cu care se învecinează.Unul dintre acești autori, S. Athanasiu(1899), afirmă că Munții Stânișoara se desfășoară spre nord până spre Valea Moldovei între Gura Humorului și Vama; continuând spre partea vestică pe limita obârșiei bazinelor: Slătioara, Brătioara, Gemenea și versantul vestic al Muntelui Lung.O altă opinie care ar părea cea mai plauzibilă este cea care spune că limitaa se oprește în valea Suha Bucovineană.Totuși la o cercetare mai detaliată situația se schimbă(Ioniță Ichim,1979).

2. Istoricul cercetărilor

Din punct de vedere al cercetărilor Munții Stânișoarei nu sunt foarte bine studiați, de cele mai multe ori vorbindu-se despre aceștia doar la modul general.Anumite informații despre geomorfologia acestora se pot găsi în lucrări al unor autori ca M.David din anii 1932 și 1949,M.Mihăilescu 1963,Al.Roșu 1973 sau I.Sârcu 1971.

Autorul care a adus cele mai multe contribuții este S.Athanasiu care a pus problema limitei nord-vestice a munților, și deasemenea este primul autor care a pus problema reliefului periglaciar.Contribuții importante au fost aduse și de către cercetătorul A.Nordon care a considerat văile din acești munți ca fiind văi antecedente.C. Martiniuc (1948, 1956) a vorbit despre problema unui drenaj sarmațian dinspre regiunea muntoasă spre regiunea subcarpatică ceea ce a dus la formarea depozitelor deltaice.Principalele râuri, Moldova și Bistrița, au fost subiect de discuție pentru I. Donisă (1968) și N. Barbu (1976) care au afirmat că traseele acestor râuri sunt aceleași încă din sarmațian (Ioniță Ichim, 1979).

II.CONDIȚII NATURALE

1.Alcătuirea și structura geologică

Din punct de vedere al structurii geologice acești munți aparțin exclusiv flișului Carpaților Orientali.Geosinclinalul flișului carpatic a evoluat între cretacicul inferior și miocenul superior,sprijinindu-și unul dintre flancuri pe cordiliera central carpatică, iar celălalt pe bordura Platformei moldovenești(Ichim Ioniță,1979).

Munții Stânișoarei sunt alcătuiți din cute și pânze mari de șariaj,fiind prezente toate marile unități ale flișului carpatic, și anume: pânza de Ceahlău, pânza de Teleajen, pânza de Tarcău, pânza de Audia și pânza de Vrancea.

Pânza de Ceahlău-are o pondere de 18,40% din suprafață și este formată din:stratele de Sinaia,stratele de Bistra și conglomeratele albiene.Din punct de vedere al structurii interne, această pânză este caracterizată prin cute normale, ieșind în evidență sinclinalele Stânișoara-Bivol, Sabasa-Ceahlău etc.

Pânza de Teleajen- ocupă aproximativ 9,25% din suprafață, iar în bazinul râului Suha Bucovineană atinge lățimea maxmă de 6 km.Este alcătuită din fliș șistos-grezos cu gresii masive uneori pătrunzând și intercalații de conglomerate.

Pânza de Tarcău-ocupă 48,67% din suprafața munților și are o alcătuire extrem de variată(vârsta este între cretacic și miocen).Caracteristice sunt stratele Hangu care sunt cunoscute pentru o slabă rezistență la acțiunea agenților externi de modelare.

Pânza de Audia-ocupă o suprafață de aproximativ 9% cu o lățime maximă de 6 km în bazinul Ostrei.Stilul tectonic dominant este cel cu, cute solzi fapt ce dă o caracteristică aparte reliefului.

Pânza de Vrancea-are o suprafață de 14.41% din Munții Stânișoara și se dezvoltă la contactul cu bordua deluroasă.Este cea mai nouă și este dominată de formațiuni litologice cu o slabă rezistență la acțiunea agenților de modelare (Ioniță Ichim, 1979).

2.Relieful

Pentru mulți cercetători , Munții Stânișoara reprezintă o “simplă culme muntoasă”, dar structura lor geomorfologocă este mult mai complexă decît s-ar crede la prima vedere.Este adevărat că , priviți de pe Ceahlău, ei par, cel puțin la sud de vîrful Bivol, a se contopi intr-o singură culme larg rotunjită și „înviorată” din loc în loc de înălțimi mai proeminente.Imaginea asupra lor se schimbă când sunt priviți de pe Rarău, de unde capeți impresia că sunt o continuare fidelă a Obcinelor Bucovinei, iar când sunt priviți dinspre regiunea subcarpatică, obții tabloul unei lungi și largi contraforturi în care se sprijină restul masei carpatice.Aceste imagini pe cât de plastice pe atât de generale, nu ilustrează realitatea morfografică și morfologică a Munților Stânișoara (Ichim Ioniță,1979).

Relieful are o altitudine medie în jur de 800m, maxima înregistrându-se în Vf. Bivolul, 1530m.Sunt împărțiți în 3 subgrupe:Munții Suha între valea Moldovei la nord și valea Râșca în partea sudică,Munții Neamțului sunt grupa cea mai fragmentată și cu altitudinile cele mai mici cuprinsă între văile Largu-Pasul Petru Vodă-Ozana și Valea Bistriței și Munții Sabasei la sud-vest de Munții Suha care sunt cuprinși între valea Bistriței la vest,valea Largului la sud sud-est și valea superioară a Ozanei la est.Energia de relief este în medie de 300-500 m.

Fig. 2 Vf. Bivolul, Munții Stânișoara (turism.bzi.ro)

Din punct de vedere al înclinării versanților există o mare varietate, constatându-se 6 clase de pante caracteristice:

Tabel 1 Principalele clase de pante din Munții Stânișoarei și caracterizarea lor morfogenetică(extras din Munții Stânișoara Studiu Geomorfologic, Ioniță Ichim, 1979)

La nord de râul Suha Mică se observă în structura reliefului o serie de aliniamente de înălțimi conforme cu strucutura geologică majoră.Aceste înălțimi sunt separate de mici depresiuni numite „uluce depresionare”:ulucul depresionar Slătioara-Brăteasa-(de origine tectono-sculpturală, format dintr-o serie de alte mici depresiuni pe ariile de obârșie ale pâraielor Gemenea, Brăteasa, Muncel, Slătioara,ulucul depresionar Slătioara-Gemenea-este o continuare a Depresiunii Câmpulung Moldovenesc;spre est este delimitat de culmea Arșița-Caprei,ulucul depresionar Plotonița-Suvărița-face legătura între Depresiunea Găinești(de pe Suha Mică) și Depresiunea Stulpicani(pe Suha Bucovineană).

La sud de Suha Mică principalele culmi se prezintă spre est și apoi spre sud-est care din cauza modelării selective prezintă neregularități.Pe de altă parte culmile din vest sud-vest sunt mai unitare și au o altitudine ceva mai mare.Zona de la sud de Suha Mică este deosebită datorită prezenței unor depresiuni de facies litologic(Dolia, Pipirig, Hangu etc.).

Culmile din partea de vest depășesc frecvent înălțimea de 1000 m, acestea făcând parte din grupa Munților Sabasa și se desfășoară la vest de culmea Muncelu-Hălăuca(singura culme cu direcție sudică).Se fac remarcate Culmea Baicu cu o altitudine maximă de 1327 m în vârful Baicu, culmea dintre Valea Sabasei și Valea Cotrâgași sau culmea Hăcigosu-Migovanu(care se ridică la peste 1500 m altitudine).Culmea dintre Valea Sabasa și Valea Farcașa este adâns fragmentată, înălțimea maximă fiind în vârful Tiflea 1320 m.

În partea sudică a culuarului Largu-Pipirig relieful este caracterizat prin înălțimi mici, vârful Buhalnița cu 1231 m având altitudinea cea mai ridicată.Din culmea central Crainicu-Prislopașu, se separa două culmi secundare: culmea Sihla-Văratec și culmea dintre văile Largu și Hangu(înălțimea lor nedepășind 1000 m).

3.Clima factor favorizant și restrictiv al activității turistice

Munții Stânișoara prezintă o climă specifică munților joși, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 2 și 7 grade C.Pe teritoriul lor își fac simțită prezența influențe de aer din zona baltică și influențe continentale.Clima este influențată decisiv de către unele caracteristici ale reliefului:expoziția versanților,altitudine și orientarea culmilor.Orientarea nordică nord-vestică a topoclimatului versanților umbriți duce la înregistrarea unor temperaturi cu 2-3 grade mai coborâte, o durată mai îndelungată a înghețului și o grosime mai mare a stratului de zăpadă.

Datorită diferențelor de nivel valorile temperaturilor se modifică odată cu trecerea de la văi spre culmi.În lunile cu temperaturi coborâte datorită stagnării maselor de aer rece pe văi se produc inversiuni termice, iar lipsa vântului și acțiunea radiației nocturne duce la creșterea nebulozității și implicit la apariția ceții.

De-a lungul anului valorile medii sunt moderate, astfel verile nu sunt foarte călduroase iar iernile nu sunt foarte aspre.Cantitățile de precipitații sunt destul de mari, acestea fiind mai ridicate în timpul verii și al primăverii, vara precipitațiile fiind de cele mai multe ori sub forma de ploi torențiale.Datorită acțiunii anticiclonilor în perioada octombrie-martie se înregistrează cantitățile cele mai mici de precipitații.Din punct de vedere al sezonului de iarnă principalele caracteristici ar fi că: primul îngheț apare în luna octombrie(pe văi) iar ultimul în luna aprilie(pe creste fenomenul poate dura până la 200 zile din an), stratul de zăpadă începe să fie persistent începând cu luna noiembrie până în luna aprilie, dar pe partea nordică pe unele vârfuri cum ar fi Bivolu sau Hăcigosu pot apărea mici petece de zăpadă și în luna aprilie (G. Davidescu, 2005).

Altitudinile scăzute care se înregistrează pe crestele Munților Stânișoara, în condițiile predominanței circulației atmosferice vestice, fac, ca în comparație cu masivele vecine( Ceahlău sau Rarău) circulația vestică să fie mai puțin accentuată.În timpul iernii crivățul(componentă a anticiclonului siberian) își face simțită prezența spulberând zăpada de pe creste și deseori provocând perioade de ger.Vitezele crivățului pot atinge și depăși 100 km/h ducând astfel la blocarea drumurilor sau la diferite alte probleme.

Lacul Izvorul Muntelui are meritul ca în lunile de toamnă să contribuie la apariția unui nor local care traversează culmea joasă a Frasinului spre văile Pângărați și Cuejdiu deplasându-se până în depresiunea Cracău-Bistrița iar apoi începe să se destrame.

Tabel 2 Valorile termice medii anuale în diferite locații în Munții Stânișoara

4.Hidrografia

Așa cum probabil cu toții știm, regiunile montane sunt caracterizate printr-o mare diversitate a rețelei hidrografice, compusă din numeroase râuri, pâraie, lacuri sau diferite alte forme de elemente hidrografice.Acest lucru este datorat in special faptului că zonele muntoase primesc o mai mare cantitate de precipitații care pot alimenta rețelele hidrografice de cele mai multe ori fără intrerupere.

Munții Stânișoara sunt deasemenea caracterizați printr-o rețea hidrografică bine dezvoltată și străbătută de râuri și pâraie cu un caracter de scurgere permanent.În afară de râuri și pâraie la diversitatea hidrografică contribuie și mai multe lacuri dintre care cel mai important este lacul antropic Izvorul Muntelui, la Bicaz.Acesta este un lac de acumulare aflat pe cursul râului Bistrița la aproximativ 4km amonte de orașul Bicaz.Un alt lac este lacul Cuejdel(sau lacul Crucii) care este unul dintre cele mai mari lacuri de baraj natural din România, formându-se pe pârul Cuejdel în urma mai multor procese de surpări și alunecări de teren.

În scopuri energetice în Munții Stânișoarei au fost amenajate mai multe lacuri:

-Lacul Poiana Teiului este un lac de acumulare pe râul Bistrița care se află în localitatea cu același nume.

-Lacul Pângărați este situat pe sectorul de vale transversală al Bistriței la o altitudine de 370 m.Este format în anul 1964 și alimentarea se face din lacul Izvorul Muntelui și din apele reofile deversate de râul Bistrița în ecosistem.Este important pentru biodiversitate aici trăind specii de rață sunătoare, rață moțată, lebăda de iarnă, lișițe etc.

-Lacul Vaduri format în anul 1966 cu scopul de producere a enrgiei electrice.În anul 2004 printr-o hotărâre de guvern lacul a fost declarat arie de protecție specială acvifaunistică.Alături de lacul Pângărați este de o importanță deosebită pentru biodiversitate.

-Lacul Bâtca Doamnei este format prin bararea râului Bistrița în anul 1962.Este situat la o altitudine de 325 m ceea ce îi oferă un avantaj, de aici turiștii pot admira orașul Piatra Neamț și Masivul Ceahlău.

Tabel 3 Principalele lacuri de acumulare cu scop hidroenergetic și caracteristicile acestora

Principalele râuri care străbat munții sunt:Moldova cu următorii afluenți:Suha,Voroneț, Isachea, Agapia, Suha mică, Suha mare, Bogata, Brusturi, Râșca, Sărata etc.Un alt râu important este Bistrița cu afluenții:Largu, Stâna, Vârlanu, Hangu, Buhalnița, Potoci, Pângărați, Săbasa etc.În aval de Farcașa și în special de lacul de acumulare Izvorul Muntelui, aspectul și condițiile naturale ale râului sunt complet modificate de intervenția omului (G. Davidescu, 2005).

Tabel 4 Principalele râuri și câteva caracteristici(distanță, suprafață, pantă,)

În tabel sunt prezentate câteva dintre râurile care străbat Munții Stânișoarei.Se poate observa faptul că majoritatea râurilor au o distanță scurtă de la izvor până la vărsare.Moldova și Bistrița sunt râurile cu cele mai mari lungimi, și principalele colectoare, însă acestea nu își au izvorul pe teritoriul Munților Stânișoarei, așa cum se întâmplă cu celelalte râuri mai mici.Datorită pantei în general ridicate pe unele râuri(Negrileasa, Suha Mare, Cuejdiu etc.) pot fi întâlnite numeroase repezișuri și uneori mici cascade.

Primăvara reprezintă anotimpul în care râurile au debitele cele mai mari, aceasta datorită topirii zăpezilor și ploilor.Din acest motiv pe șesurile unor râuri cum ar fi: Suha Mare, Suha Mică sau Ozana se pot produce viituri care pot provoca unele probleme în loclitățile aferente acestora.

5.Elemente bio-pedografice

Munții Stânișoarei aparțin zonei vegetației cu specific de pădure.Datorită înălțimilor mici etajul alpin lipsește în totalitate iar cel subalpin este foarte puțin dezvolta, acesta fiind prezent doar pe unele culmi mai înalte.În partea sudică sunt prezente intr-o pondere mai ridicată pădurile de foioase, dintre care speciile predominante sunt fagul(Fagus Sylvatica), frasinul(Fraxinus Excelsior) sau arțarul(Acer Platonoides).

Pădurile de amestec formate din fag și molid sunt întinse pe aproximativ 80% din suprafață.Arbuștii nu sunt răpândiți, specia care se regăsește într-un număar mai mare fiind alunul.Activitatea omului a dus de multe ori la înlocuirea acestor păduri cu pajiști, fânețe sau diferite alte moduri de utilizare în domeniul agricol.

În general etajul pădurilor de conifere se situează începând de la altitudinea de 1000m, dar în Munții Stânișoarei datorită inversiunilor termice acest tip de vegetație poate fi întâlnit deseori chiar și la altitudini de 800m.Dacă în partea sudică găseam predominanță a pădurilor de foioase, în partea nordică se găsesc cele mai mari arii alcătuite din păduri de conifere.Zonele cele mai importante unde găsim aceste conifere sunt: între văile Geamăna-Suha Bucovineană și valea Moldovei, între Suha Mică-Suha Bucovineană-Obârșia Voronețului și între Valea Sabasei și Valea Largului pe partea vestică.În componența acestora intră specii precum bradul(Abies Alba) și molidul(Picea Albies).

Solurile-sunt preodominante intr-o proporție de aproximativ 90% solurile cambice de tip eumezobazice și mezobazice care prezintă o prezență scăzută a humusului(3-10%) iar apoi urmeaza podzolurile.

Terenurile sunt utilizate în principal pentru fânețe, deasemenea și zonele despădurite de pe versanți au fost transformate în fânețe și pajiști pentru stâni.Pe văile teraselor și râurilor sunt prezente terenuri agricole folosite pentru culturi de subsidență.Populația bătrână care se ocupa cel mai mult de păstorit și care folosea pajiștile și fânețele de pe versanți a dispărut încetul cu încetul iar populația tânără nu mai este interesată de această preocupare, acest fapt ducând la posibilitatea reîmpăduririi acestor zone.Spre exemplu în partea sudică, pe versantul culmii Cozlea s-a plantat pin.

III.POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

1.Potențialul turistic al reliefului

Din punct de vedere turistic,relieful reprezintă unul din cei mai importanți factori care contribuie la o bună dezvoltare a unei zone.Valoarea acestuia este dată de către peisajele spectaculoase pe care le oferă,multitudinea formelor de relief,vegetația și fauna diversă.Turismul montan presupune întotdeauna desfășurarea activităților in aer liber,ceea ce inseamnă că pentru a fi satisfăcut turistul trebuie să aibă parte de un cadru natural bine reprezentat de vegetație,faună, uniăți de relief sau hidrografie.

Un motiv important pentru care trebuie studiat relieful atunci când este planificată dezvoltarea unei zone montane turistice este acela că, relieful ca element al cadrului natural reprezintă suportul pe care vor fi dezvoltate și amenajate diferitele unități ale infrastructurii turistice.Este necesar astfel și o cercetare a substratului geologic pentru a putea fi prevenite problemele care pot interveni din acest motiv (alunecările de teren pot fi luate în calcul).

Din punct de vedere al altitudinii relieful munților Stânișoarei nu oferă înălțimi spectaculoase sau creste precum gasim spre exemplu in munții Făgăraș,dar turiștii care sunt iubitori de turism montan pot găsi aici destule motive pentru a se bucura de natură.Principala zonă unde sunt cele mai mari altitudini este reprezentată de Munții Sabasei unde putem găsi creste ceva mai masive și înălțimi care pot atinge peste 1500m(vârful Bivolul cu 1530m este cea mai ridicată altitudine a munților Stânișoarei).

Spre deosebire de masivele învecinate (Ceahlău sau Rarău) unde se pot găsi blocuri de rocă cu o rezistență mai mare la acțiunea agenților exteriori și dimensiuni mari, relieful ruiniform din Munții Stânișoara este slab dezvoltat, singurele locuri unde putem găsi blocuri de rocă fiind pe versanții mai abrupți sau pe creste.

Din punct de vedere al reliefului exocarstic Munții Stânișoara prezintă pe versanți și chiar pe văi martori de eroziune reprezentați de către mici stânci.O importanță deosebită din punct de vedere turistic o are în acest caz stânca Poiana Teiului.Aceasta este declarată monument al naturii încă din anul 1951 și este situată în coada lacului Izvorul Muntelui, punct în care se întâlnesc drumuri foarte importante din această zonă (DN 17B Vatra-Dornei-Piatra Neamț cu DN 15B Toplița Târgu-Neamț), ceea ce constituie un mare avantaj toți turiștii care sunt în trecere având posibilitatea să o vadă.Această stâncă este martorul procesului de eroziune și poate fi admirată în toata splendoarea și frumusețea ei de pe viaductul care traversează lacul Izvorul Muntelui.Este înaltă de 23 m iar în alcătuirea ei intră calcare recifale cretacice.Această stâncă mai este numită de localnici și Piatra Dracului, acesta din pricina mai multor povești și legende care circulă prin zonă (una dintre ele spune că aceasta își schimbă locul în fiecare noapte iar atunci când dracul vine la ea toate focurile din zonă se sting iar vietățile sunt tăcute).

Fig. 4 Stânca Piatra Teiului (Piatra Dracului) (http://www.financiarul.ro)

Avenul Puzdrele este un al punct da atracție, formă a reliefului endocarstic sculptat în calcar.Dezavantajul acestuia este că nu este promovat, puțin cunoscut, cercetările asupra lui lipsesc și nu este amenajat.Turiștii care se încumetă să îl exploreze trebuie să aibă asupra lor echipament propriu.Avenul are o lățime de câțiva metri și o înălțime de 20 metri fiind format din mai multe compartimente.

Văile Munților Stânișoara sunt foarte fragmentate datorită numeroaselor cursuri de apă care curg pe teritoriul lor. Pe unele dintre aceste râuri ( Farcașa, Suha Mare, Cuejdiu etc.)

s-au format mici cascade sau repezișuri care, chiar dacă nu prezintă o mare spectaculozitate pot fi puncte importante pe care turistul le poate vizita.Cascadele sunt un element important care apar în general în zonele muntoase și care prin dimensiunea și spectaculozitatea lor pot fi un punct de atracție foarte important pentru turist. Cascadele prezintă și câteva caracteristici

care le fac deosebite: producerea unei cețe formate din apa pulverizată și aer, la căderea apei se face auzit un vuiet specific.Dintre cele mai cunoscute cascade putem enumera cascadele Duruitoarea,Cascada Cailor, Cascada Bigar sau Cascada Beușnița din România iar din lume celebre sunt Angel Falls,Iguazu Falls, Victoria Falls sau Niagara Falls.Înălțimea produce cea mai importantă impresie celui care o vizitează nu de puține ori aceste având sute de metri(cascada Angel din Venezuela cu o înălțime de 979 m este cea mai mare din lume).

Potențialul turistic al reliefului din munții Stânișoara este influențat de caracteristicile principale ale acestora: o fragmentare ridicată care determină astfel o accesibilitate mare.Potecile și drumurile numeroase permit turistului să parcurgă și să se bucure de observarea formelor de relief care pot încânta prin frumusețea lor.

2.Potențialul turistic al apelor

Potențialul turistic al apelor, alături de cel al reliefului, constituie a doua ramură importantă a cadrului natural pentru turism.Rețelele de râuri precum și multitudinea de lacuri devin o resursă turistică importantă prin generarea efectului de margine, prin posibilitatea practicării pescuitului, plimbărilor cu barca, innot sau prin admirarea peisajelor.

Cum o caracteristică definitorie pentru zona montană este bogăția resurselor de ape, Munții Stânișoara nu sunt mai prejos, astfel aici găsindu-se râuri și lacuri de diferite dimensuni.Râurile Moldova și Bistrița sunt cele mai importante din acești munți și, astfel, devin și principalele care atrag turiștii.Pe aceste cursuri de apă turiștii au posibilitatea practicării mai multor forme de relaxare cum ar fi înnotul, pescuitul sportiv, plajă sau sporturi nautice.Luncile care se găsesc pe aceste cursuri de apă oferă posibilitatea petrecerii unei perioade de timp admirând peisajele și bucurându-se de natură.Acestea sunt specifice pentru cei care își petrec sfârșitul de săptămână relaxându-se sau pentru turistul care practică drumeția.Cum am spus și mai sus sunt posibilități de practicare a sporturilor nautice, râul Bistrița fiind considerat unul din cele mai importante râuri pentru practicarea rafting-ului având grade de dificultate pentru începători și profesioniști (grade de dificultate cuprinse între 2-5 cu o lungime cuprinsă între 12 și 14 km, și un debit important de apă care permite practicarea acestui sport în intrvalul lunilor aprilie-octombrie).

În apropierea șoselei dintre a Piatra-Neamț și Târgu-Neamț se poate ajunge la Lacul Cuejdel.Acesta este un lac de baraj natural(unul dintre cele mai importante de acest gen din România și chiar din Europa) .S-a format începând cu anul 1978 în urma mai multor alunecări

de teren care au barat cursul mijlociu al râului Cuejdel, apoi o a doua etapă este în anul 1991 despre care se spune că este cauzată de cutremurele dintre 1990-1991 și combinată cu precipitațiile abundente din acea perioadă a dus la adunarea unei mari cantități de apă.În lac seobservă trunchiuri de copaci rămase din timpul în care suprafața era acoperită de pădure, acest peisaj ducându-i pe turiști cu gândul la Lacul Roșu. Se întinde pe o suprafață de 150 ha, și are o adâncime medie de 10 m.În scopul admirării acestei minunății a naturii, pe malurile lacului au fost amenajate foișoare unde turiștii pot poposi pentru a se odihni și privi luciul apei.În anul 2004 lacul a fost declarat rezervație naturală printr-o hatărâre de guvern.Accesul până la acest lac se poate face fie cu mașina fie pe jos.A doua variantă este de preferat pentru turistul dornic de o mică drumeție, până la destinație având ocazia observării unor peisaje minunate (www.viziteazaneamt.ro).

Cu siguranță cel mai important lac,din toate punctele de vedere, din zona Munților Stânișoara este Lacul Izvorul Muntelui.Aceste este un lac de acumulare amenajat pe cursul râului Bistrița.Este cel mai mare lac antropic amenajat pe râurile inferioare din România.Cu o lungime de circa 35 km și o suprafață de 32 km2 acesta se desfășoară în spatele unui baraj cu o înălțime de 120 m.Din acest lac se alimentează centrala hidroelectrică Bicaz-Stejaru dotată cu șase generatoare.Cu scop turistic este amenajat în apropierea barajului un port (Complexul Turistic Naval Port Bicaz), loc de unde pleacă cursele de agrement pe lac.Deasemenea în port mai sunt amenajate un hotel plutitor, căsuțe pentru cazare dar și o terasă plutitoare unde se servesc diverse preparate din pește și nu numai.Turiștii au ocazia de a închiria una dintre hidro-bicicletele, șalupele sau bărcile de acolo pentru a face o plimbare pe lac.Deasemenea tot o plimbare se poate face și cu unul dintre vaporașele (Tușnad sau Reșița) cu care se organizează mini-croaziere până la Viaductul Poiana Teiului.Datorită întinderii sale foarte mari acesta mai este supranumit Marea dintre Munți.

Fig. 10 Lacul Izvorul Muntelui (http://www.viziteazalumea.ro/)

Fauna lacului este alcătuită dintr-o mulțime de specii de pește precum: mreana, cleanul, lostrița, scobarul, moioaga, babușca, păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu, obletul sau porcușorul.Iubitorii de pescuit au deci ocazia să practice această activitate pe întinsele maluri ale lacului.

4.Potențialul climato-turistic

Clima este un factor care influențează hotărâtor desfășurarea activităților turistice contribuind cu lucruri bune sau dimpotrivă împiedicând desfășurarea acestora. Efectele influenței factorilor climatici sau a climei în ansamblu se manifestă foarte diferențiat de la o persoană la alta, unii suportând condițiile climatice dintr-o zonă iar alții fiind afectați (M. Cândea, 2003).

Elementele climatice (temperatura, precipitațiile, presiunea atmosferică,vântul etc.), reprezintă părțile componente necesare desfășurării turismului, dar și o importantă resursă pentru acitvitățile de recreere sau desfășurarea activităților turismului climateric, sportiv sau de agrement.Un climat cu nebulozitate accentuată, temperaturi scăzute sau vânt puternic este un impediment în calea turismului, de cele mai multe ori psihicul turistului fiind afectat.

Climatul devine decisiv din punct de vedere al cererii turistice dintr-un anumit sezon.Astfel temperaturile ridicate vor atrage turistul spre exemplu pe plaje, iar temperaturile negative vor influența practicarea sporturilor de iarnă în condițiile precipitațiilor abundente.

În cazul precipitațiilor în Munții Stânișoara distribuția este neuniformă, acestea crescând odată cu altitudinea și cu deplasarea de la sud-est către nord nord-vest.Acțiunea influențelor baltice fac, ca partea de nord să fie înzestrată cu o cantitate mai mare de precipitații dar și cu o nebulozitate mai mare.Numărul mediu de zile senine pe an este de 80, iar în lunile iulie și august sunt cele mai frecvente de aceea atunci sunt recomandate dumețiile.

În condițiile în care înălțimile nu sunt foarte ridicate Munții Stânișoara primesc totuși o cantitate mare de precipitații.Pe timpul iernii grosimea medie a stratului de zăpadă este de 110-160 cm iar durata de aproximativ 160 zile.În aceste condiții există posibilitatea amenajării unor pârtii de schi.În localitatea Mălini amplasată în sudul județului Suceava la granița cu județul Neamț, au fost amenajate câteva pârtii care sunt destul de căutate de practicanții de ski sau snowboard, aceasta și datorită nivelului de dificultate accesibil dar și prețurilor scăzute.O primă pârtie a fost făcută din banii obținuți prin vânzarea mai multor terenuri din localitate de către primărie având o lungime de 760 m .În aceeași comună, în satul Văleni la ieșirea spre cheile

Stânișoara, există o altă pârtie cu nivel de dificultate mediu, diferență de nivel de 106 m și este deservită de un sistem de ridicare de schi cu lungimea de 520 m.A fost deschisă în decembrie 2007 și este vizitată în special la sfârșit de săptămână de către turiști veniți de prin împrejurimi( Iași, Suceava, Fălticeni, Piatra Neamț etc.).

Un punct slab al acestor pârtii este faptul că nu sunt amplasate la o altitudine mare fapt care duce la o topire mai rapidă a zăpezii.

Putem spune că potențialul climatic al turismului din Munții Stânișoara este accesibil în special locuitorilor din zonă, nefiind destul de promovată pentru a putea fi accesibilă și populației din zone mai îndepărtate.Aerul curat datorat faptului că activitățile poluante nu sunt foarte răspândite în zonă, este un factor care acționează asupra turiștilor având efecte benefice asupra organismului.

5.Potențialul turistic balnear

Potențialul turistic balnear este un punct la care Munții Stânișoarei nu stau foarte bine.Puținele resurse sunt valorificate în special în stațiunea Bălțătești.Aceasta se află în județul Neamț, la 33 km de Piatra-Neamț și 12 km de Târgu-Neamț.Este recunoscută datorită izvoarelor

de ape minerale, sărurilor și nămolurilor în conținutul cărora se află cantități importante de calciu, sodiu, clor, fier, magneziu, potasiu, iod, în proporții comparabile cu cele din stațiunile Europei de vest, Vichy, din Franța și Karlovy Vary din Cehia. Funcționează din anul 1810, meritul fiind al prințului Cantacuzino care a descoperit izvoarele de apă când se afla la o vânătoare.Stațiunea este distrusă in cel de al II-lea război mondial. În anul 1993 aceasta este preluată de MapN care o supune unui proces de modernizare.Instalațiile sunt constituite din instalații cu apă caldă la vană, bazine cu posibilități de practicare a chinetoterapiei, instalații pentru electroterapie, bazin în aer liber cu apă minerală și săli de gimnastică medicală pentru cei care au nevoie de recuperare.Stațiunea oferă tratamente pentru bolnavii cu afecțiuni reumatismale degenerative și inflamatorii, neurologoce, ginecologice, aparatul respirator sau tratament de climato-terapie datorită aerului foarte bogat în ioni negativi.

Stațiunea are totuși nevoie de multe lucrări de modernizare deoarece ultimele lucrări de dezvoltare au fost făcute în anul 1993 iar de atunci cerințele turistului au crescut semnificativ iar condițiile actuale ale stațiunii nu mai pot răspunde acestora în totalitate.Pregătirea personalului, angajarea mai multor medici de specialitate, introducerea de noi proceduri de cură, amenajarea unor parcuri sau a altor infrastructuri de agrement ar putea fi doar câteva din soluțiile pentru revitalizarea stațiunii (www.viziteazaneamt.ro).

6.Potențialul turistic al învelișului biogeografic

Pădurile de amestec (fag și molid în principal) sunt dominante (proporție de 80%) în Munții Stânișoara, și pentru turistul care preferă o drumeție în acești munți este o șansă care nu trebuie ratată, accesul fiind facilitat de numeroasele cărări sau poteci existente.Vegetația este compusă din specii precum fagul care este majoritar, arțar (Acer Platonoides), carpen (Carpinus Betulus) sau ulm (Ulmus Montana). Aceste specii se situează la altitudinile joase, speciile de conifere (bradul și molidul) făcându-se vizibile începând cu altitudinea de 800-100 m, și fiind intr-o proporție mai mare în partea nordică a munților între văile Geamăna-Suha Bucovineană și Valea Moldovei sau între Suha Mică-Suha Bucovineană-Obârșia Voronețului.În partea de jos a versanților sunt predominante pajiștile formate din păiuș (Agrostis Tenuis) sau pieptănărița ( Cynosurur Cristatus) iar la altitudinile de peste 1000-1200 m găsim păiușul roșu ( Festuca Rubra) și iarba vântului (Agrostis Perenis).Pe cele mai înalte vârfuri apare afinișul (Vaccinium Myrtillus) și merișorul (Vaccinium Vitis Idaea).

Pentru o zonă de munte fauna numeroasă nu poate lipsi, astfel acești munți dispun de o faună diversă.Dintre cele mai mari animale care se găsesc putem aminti: ursul, cerbul, capra neagră, căpriorul, mistrețul, râsul, lupul și zimbrul care este un animal emblematic pentru această zonă care a fost reintrodus în anul 2012 în libertate. Varietatea de specii este completată de specii precum veverița, pisica sălbatică, jderul, vulpea, bursucul sau ariciul.

În pădurile de amestec avem o foarte bogată faună ornitologică, astfel sunt prezente gaița de munte, pițigoiul de munte, cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, găinușa, forfecuța, ciocănitoarea de munte, uliul păsărar și cel porumbar, berze, bufnița sau cucul.Pe lacurile din zonă în ultimii ani au început să iși facă aparția din ce în ce mai multe specii de păsări aflate în procesul de migrație spre sudul Europei și aume: lebedele de vară, corcodeii, ferestrași, pescăruși argintii sau cormoranul mare.

Din categoria reptilelor speciile care fac parte fin fauna Munților Stânișoara avem specii precum: șarpele de casă, șarpele de aluniș, salamandra iar în zonele mai înalte întâlnim și vipera.

Speciile de faună acvatică sunt prezente în râurile și lacurile din zonă și sunt compuse dintr-un număr mare dintre care amintim: păstrăv, zlăvoacă, crap, porcușor, cleni etc. În trecut apele erau populate și de raci sau numeroase familii de vidre dar care acum sunt din ce în ce mai slab reprezentate, în acest scop autoritățile fiind cele care ar trebui să ia măsuri pentru ca aceste specii să nu dispară complet din zonă.

7.Arii naturale protejate

Ariile protejate reprezintă zone de pe uscat sau acvatice care sunt înființate special pentru a proteja și menține diversitatea biologică și a resurselor naturale. Acestea, prin valoarea lor naturală, și prin faptul ca aici activitatea omului este foarte puțin resimțită sunt cele mai bune exemple pentru sistemele ecologoce naturale. Totuși activitatea turistică și consecințele acesteia reprezintă o mică parte care contribuie la degradarea acestor arii protejate. Chiar și încercările omului de a proteja sau de amenaja mediul într-un mod corespunzător pot duce uneori la rezultate care să afecteze intr-un oarecare fel mediul. În Munții Stânișoarei există astfel de arii protejate care reprezintă atracție importantă pentru turiști dar și pentru cercetători (contribuie la dezvoltarea turismului științific). Ariile naturale pot fi reprezentate de parcuri naturale, parcuri naționale, monumente ale naturii, sau rezervații naturale.

Un monument al naturii este reprezentat de Piatra Teiului, situată la capătul lacului de acumulare Izvorul Muntelui. Este alcătuită din calcare recifale cretacice care au făcut să aibă o rezistență mai mare la acțiunea factorilor externi de erodare. Are o înălțime de 23 m și este situată într-un loc foarte accesibil turiștilor, la intersecția mai multor drumuri.

Pe muntele Cozla, care este o prelungire spre sud-est a Munților Stânișoarei, se află un alt monument al naturii denumit „Trei Căldări”.Aceste sunt trei marmite de eroziune formate într-un monolit de gresie datorită acțiunii vântului sau a apei.Iese în evidență datorită celor 3 găuri care o fac să semene cu un craniu cu trei ochi. După ploi în aceste găuri se adună apa și de aceea cele trei găuri mai sunt cunoscute sub denumirea de “Căldările Uriașilor”. Chiar dacă este un monument al naturii și aceasta înseamnă că ar trebui protejat, pe aceasta se pot vedea inscripționate nume ale diferitelor persoane care au trecut prin zonă.

Fig.15 Monumentul naturii Trei Căldări (http://www.ziarpiatraneamt.ro)

Rezervația geomorfologică “Piatra Pinului” reprezintă o comoară pentru paleontologi. Aici a fost găsit acum 40 ani fosila unui pește de aproximativ 2 metri. Punctul fosilifer situat lângă orașul Gura Humorului, la limita nordică a Munților Stânișoara, cuprinde depozite de sedimente formate în urmă cu aproape 30 milioane ani, în Oligocen. În aceste roci se găsesc numeroase resturi fosile de pești, solzi sau schelete întregi. Rezervația este parțial împădurită prezentându-se ca un versant acoperit cu blocuri de stâncă și grohotiș.

Parcul Natural Vânători Neamț, reprezintă un areal mai nou apărut în cadrul ariilor protejate.Este o arie protejată constituită în anul 1999, cu statut de parc natural, destinată protejării moștenirii naturale, spirituale și culturale a zonei, gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului și tradițiilor locale, reintroducerii zimbrului în arealul său natural și încurajării turismului bazat pe aceste valori. Parcul Natural Vânători Neamț se află situat în nordul județului Neamț, la granița cu Suceava, cu precădere în raza comunelor Agapia, Bălțătești, Brusturi,Crăcăoani, Vânători Neamț, Raucesti, Pipirig si a orașului Tg. Neamț. Suprafața acestuia este de 30.818 ha dintre care 26.190 acoperit de pădure.Accesul către Parcul Natural Vânători Neamț este în principal posibil dinspre Tg. Neamț, Piatra Neamț, Vatra Dornei-Poiana Largului, Pașcani, Fălticeni, pe drumuri naționale.(www.vanatoripark.ro). Printre principalele atracții ale parcului se regăsesc următoarele rezervații: Rezervația „Codrii de Aramă” este situată pe dealul Filioara din comuna Agapia și are în componență goruni seculari dar și peste 300 de specii de plante. În josul dealului se află pârâul Filioara pe marginea căruia se găsesc răchitișuri și mici mlaștini. Rezervația „Pădurea de Argint” este o rezervație mixtă forestieră. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 2,4 ha și este alcătuită dintr-un arboret de mesteacăn, care in ce mai mare marte au o vârstă de peste 100 de ani. Rezervația „Pădurea de Smarald” cunoscută și sub numele de „Rezervația de stejar Dumbrava”, se întinde pe o suprafață de 56 ha și cuprinde stejari seculari cu vârste cuprinse între 150-200 ani. Rezervația este deosebită prin impresionanta dimensiune a exemplarelor de stejar, bogăției florei ierboasei și a infiltrațiilor de conifere. Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină „Dragoș Vodă” face parte din cele 4 rezervații de zimbri de la noi din țară și este considerată a fi una din cele mai mari rezervații exclusive de zimbri din Europa. Aici pe lângă exemplarele de zimbri se pot admira și exemplare de cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, iepuri, urși dar și specii de avifaună. Pentru scop turistic într-un țarc se află 6 zimbri, iar alte 28 de exemplare sunt în parcul de aclimatizare ce se întinde pe 180 de hectare de teren(vanatoripark.ro).

Rezervația de tisă din comuna Pângărați este una din cele trei rezervații de acest fel de pe teritoriul României și prezintă o suprafață de 2 ha. Rezervația reprezintă arealul în care sunt protejate speciile arboricole de tisă (aproximativ 500 de exemplare). Datorită problemelor cu alunecările de teren în zonă s-au plantat puieți de brad, pin, molid, fag, sânger, corn sau alun, cu scopul consolidării versantului. Rezervația cuprinde un exemplar de tisă despre care se crede că ar avea 500 de ani.

Lacurile Bâtca Doamnei, Vaduri și Pângărați sunt declarate arii de protecție specială avifaunistică importante în păstrarea biodiversității și a habitatelor naturale. Este inclus și lacul Cuejdel care este cel mai mare lac de baraj natural din România, format în urma unor alunecări de teren pe cursul râului Cuejdel la baza culmii Munticelu.În urma acestor procese s-a creat un microclimat specific și o vegetație specifică mediului lacustru.În luna noiembrie a anului 2004 lacul a fost declarat Rezervație Naturală.

Fig. 16 Trasee spre Lacul Cuejdel (cuejdel.ro)

IV.Potențialul Turistic Antropic

1.Potențialul turistic cultural-istoric

Potențialul turistic antropic reprezintă tipul de potențial care presupune intervenția omului, care de-a lungul timpului acționează asupra elementelor existente deja ca apoi să le transforme în obiective de cultură și istorie, artă și civilizație, tehnico-economice, socio-demografice, obiective care au de cele mai multe ori și scopul de a servi drept obiective turistice pentru cei ce respectă și au un interes deosebit pentru acestea.Turismul antropic presupune creații ale omului care sunt orientate doar spre a încânta turistul, pentru a-l face să se simtă cât mai bine și să fie mulțumit de serviciile oferite.

Tabel 5 Principalele componente ale potențialului turistic antropic

Potențialul turistic antropic este rezultat în urma activității omului dar poate cuprinde și anumite elemente naturale.De exemplu la crearea unui baraj antropic omul este principalul realizator al proiectului dar în alcătuirea lui intră cel mai important factor și anume: apa care este un element natural.

1.Potențialul turistic cultural-istoric

Așa cum probabil cu toții știm teritoriul Moldovei a fost de-a lungul timpului stăpânit de numeroși domnitori (dintre aceștia putem aminti Alexandru cel Bun, Petru Mușat I, Ștefan cel Mare etc.) care au adus o importantă contribuție în ceea ce privește construcțiile care astăzi au un rol important în turism.Cum Munții Stânișoarei fac parte din teritoriul Moldovei, pe teritoriul lor au rămas importante moșteniri reprezentate de lăcașuri de cult sau monumente medievale.

În Munții Stânișoara de-a lungul timpului și-au desfășurat activitatea un mare număr de pustnici care timp de secole au populat pădurile iar lăcașurile de cult în care iși desfășurau activitatea sunt astăzi importante din punct de vedere turistic. Acestea sunt foarte numeroase și de o importanță deosebită, unele făcând parte din patrimoniul UNESCO.Complexul monastic este format din următoarele obiective turistice:

Mănăstirea Slătioara este situată în satul Slătioara, Comuna Râșca, Județul Suceava și reprezintă un loc unde turistul se poate simți mai aproape de divinitate iar peisajul care inconjoară Mănăstirea te face să crezi că te afli intr-un colț de rai. A fost înființată în anul 1947 de către ieromonarhul Gligherie Tănase, inițial având hramul Schimbarea la față a Domnului fiind pe stil ortodox vechi.

Mănăstirea Bistrița constituie una dintre cele mai vechi așezări monahale din Moldova dăinuind de peste șase secole.Primul ctitor al mănăstirii este considerta a fi Petru I Mușat (1375-1391) care inființase aici un schit de lemn.Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432) zidește aici o mare biserică din piatră, de aceea este considerat adevăratul ctitor al mănăstirii.Apoi alți domnitori și-au înscris numele la ctitorirea mănăstirii, Ștefan cel Mare adăugând o clopotniță cu paraclis, iar Petru Rareș și ginerele său, Alexandru Lăpușneanu, aducând alte contribuții în construirea mănăstirii.La o distanță de 7 km de mănăstirea Bistrița se găsește mănăstirea de la Bisericani, despre care nu sunt prea multe atestări documentare. Tradiția spune că mai mulți călugări în frunte cu călugărul Iosif ajung la mănăstirea Bistrița dar apoi se retrag în munți unde înființează mănăstirea Bisericani (G. Davidescu, 2005)

Mănăstirea Pângărați reprezintă un monument istoric și de cultură, care are originile neclare, aceasta fiin ctitorită cel mai probabil de către monarhul Simion în jurul secolului al XV-lea.În timpul domniei lui Ștefan cel Mare aici a fost construită o biserică din lemn dar care mai târziu a ars, iar Alexandru Lăpușneanu ridică apoi o biserică din piatră care rezistă și astăzi(G. Davidescu, 2005).

Recunoscută a fiind cea mai mare mănăstire de maici din România, mănăstirea de la Văratec este locul unde slujesc peste 400 maici.Un lucru interesant despre această mănăstire este faptu că nu a fost întemeiată de către vreun mare domnitor ci de către credincioșii din zonă la inițiativa maicii Olimpiada.Complexul monahal al mănăstirii mai cuprinde și muzeul mănăstirii care deține importante elemente ale patrimoniului cultural istoric și artistic.La câteva zeci de metri de mănăstire se află și mormântul Veronicăi Micle care se poate vizita.

În comuna Gârcina din județul Neamț se găsește Mănăstirea Almaș.Aceasta are o istorie străveche care începe cu anul 1659 când o familie de ciobani din Țara Hațegului fugind de asuprirea maghiară s-a refugiat aici și a întemeiat cu ajutorul localnicilor un schit ca semn al credinței lor în Dumnezeu.De-a lungul timpului mănăstirea a fost distrusă de incendii și jefuită de tătari.În cele din urmă a fost construită o Biserică din piatră și a fost populată de măicuțe până în anul 1967 când revine călugărilor.În biserică se găsește o icoană făcătoare de minuni a Sfintei Ana, minuni care se regăsesc în istoria mănăstirii.

Mănăstirea Agapia și Agapia Veche se află între munți la o distanță de 5 km de Târgul-Neamț, fiind dintre cele mai renumite din Moldova.Este atestată documentar în anul 1437 dar actuala mănăstire a fost construită de călugări in ani 1600 deorece vechea mănăstire era afectată de alunecări de teren.Este cunoscută pentru o pictură a lui Nicolae Grigorescu realizată în anul 1858. În prezent se găsesc acolo peste 500 de călugări.Casa memorială Alexandru Vlahuță, atelierul de covoare, muzeul, mormântul părintelui Nicodim Mandița și vizitarea vechiului schit Agapia Veche fac, ca acest loc să fie unul dintre cele mai căutate locuri de pelerinaj din Județul Neamț.Frumusețea peisajelor, liniștea, ospitalitatea maicilor, picturile realizate de Nicolae Grigorescu dar și alte elemente fac din Mănăstirea Agapia un loc de neuitat și un important pol de atracție pentru turiști(G. Davidescu, 2005).

Pe valea pârâului Secu se găsesc: Mănăstirea Secu care este o ctitorire a lui Alexandru Lăpușneanu din 1564 și conține moaștele Mitropolitului Varlaam, Sihăstria care datează din anul 1734 fiind construită de episcopul Ghedeon și schitul Sihla construit la începutul secolului al XVIII-lea.

Mănăstirea Sihăstria se afla in partea de nord a judetului Neamt, la 22 km de orasul Targu Neamt, pe soseaua ce duce spre Pipirig – Vatra Dornei. Drumul spre manastire paraseste soseaua la 15 km, trece peste Ozana si patrunde pe valea paraului Secu. Dupa 4 km de mers pe langa stanci si stejari seculari apare in cale Manastirea Secu, iar dupa alti 3 km de mers spre sud vei descoperi in toata splendoarea ei Manastirea Sihastria. Ca arhitectura, Manastirea Sihastria, prin cele trei secole de existenta continua cu fidelitate stilul clasic moldovenesc care, in ciuda atator schimbari, se mentine pana intr-o epoca atat de tarzie(www.viziteazaneamt.ro).

Muzeul etnografic „Strămoșii” din satul Mădei, Comuna Borca este un loc dedicat tradițiilor strămoșești de pe Valea Bistriței.Muzeul a fost înființat la inițiativa lui Gheorghe Bodnar și a Anei Bodnar, care timp de 30 de ani au colecționat obiectele și piesele pe care apoi le-au expus în acest muzeu.Aici pot fi văzute diferite elemente tradiționale cum ar fi: țesături caracteristice interiorului tradițional al casei țărănești, costume popullare specifice zonei (52 costume populare, unele având o vechime de peste 200 ani), circa 120 de ștergare lucrate de către străbunici, oale, castroane, ulcele de lut, mașină de tors, covoare și multe alte elemente de uz gospodăresc. Muzeul cuprinde 3 camere ale fostei școli din localitate, care datează din vremea lui Al. Ioan Cuza. Tot în comuna Borca se mai poate vizita și casa memorială Aurel Dumitrașcu situată în centrul comunei.Conține o imensă bibliotecă, o acuarelă cu portretul poetului făcut de Marian Amariei, tablouri pictate în ulei de fratele său Ionel și o statuie din bronz cu chipul poetului. Pe masa de lucru a poetului se găsesc cărți care urmau să fie citite și apoi traduse din limba franceză și mai multe poze cu apropiații poetului.Mulți poeți care îl cinstesc vin aici în fiecare an pentru a vizita casa memorială. Comuna Borca mai deține în fața primăriei și un monument făcut în amintirea eroilor căzuți în războiul de independență și cele două războaie mondiale (M. Dragotescu, 1971).

Între comunele Mălini și Borca există drumul județean DJ209B numit și Drumul Talienilor (sau Drumul Vitoriei Lipan). Denumirea acestuia vine de la constructorii acestui drum care erau italieni, aduși de regele Carol I. Drumul este situat în Munții Stânișoarei între văile râurilor Suha Mare spre est și Sabasa spre vest, care delimitează grupa nordică a Munților Stânișoarei (Munții Suhăi) de cea sudică (Munții Sabasei). Prin acest drum se realizează peste

Obcina Stânișoarei o legătură între valea Moldovei la est și valea Bistriței moldovene la vest. Spre sud-vest drumul se intersectează la Borca cu DN17B (Vatra Dornei-Viaduct Poiana Teiului), iar spre nord-est la Mălini cu DJ209A, prin care se face legătura dintre Cornu Luncii cu DN2E (Spătărești-Gura Humorului) și cu arealul limitrof orașului Fălticeni. Acest drum este celebru datorită faptului că pe aici se presupune că ar fi trecutVitoria Lipan în căutarea soțului ei.La finalizarea construcției drumului a fost ridicată o cruce pe care localnicii au denumit-o Crucea Talienilor, distrusă în bombardanentele din Al Doilea Război Mondial și refăcută apoi. Este situată în pasul Stânișoara la limita dintre județele Neamț și Suceava. La mică distanță de aceasta se află ruinele cazematelor germane din cel De-al Doilea Război Mondial.

În comuna Mălini se găsește casa memorială “Nicolae Labiș”. Inaugurată în 1975, Casa Memorială este amenajată în locuința din centrul satului Mălini, care a aparținut părinților poetului și unde acesta a trăit un timp din scurta și fulgeratoarea sa viață, zămislind aici poate cea mai semnificativă parte a inestimabilei sale moșteniri poetice. Expoziția de bază și spațiile memorialistice, desfășurate în patru încăperi, reconstituie tulburător, grație exponatelor autentice, încărcate cu o multitudine de conotații evocatoare (cărți, caiete, rechizite școlare, piese vestimentare, un clopoțel cu “sunet argintiu“, o galenă cu care poetul păstra contactul cu zvonurile lumii, documente, fotografii, afișe etc.), climatul de viată și creație al poetului de la Mălini, sugerându-se coordonatele esențiale ale operei sale și aportul extraordinar al acesteia la evoluția liricii românești contemporane (www.muzeulbucovinei.ro).

Reprezentative pentru patrimoniul cultural-istoric sunt evenimentele istorice foarte importante petrecute pe aceste teritorii, tranșeele, cazematele și alte ruine de pe culmea principală a Stânișoarei fiind martori ale evenimentelor care au avut loc aici. Drumul „ungurilor”, drumul „rușilor”, drumul „Vitoriei Lipan” sau drumul lui „Petru Rareș”, ne duc cu gândul din nou la istoria incărcată a acestor locuri. De asemenea pe teritoriul acestor munți se pot găsi instalații de tehnică populară, mori de apă, pive, șteze care dovedesc că meșterul român este ingenios și priceput în a crea obiecte cu care să iși desfășoare muncile. Partea proastă este că toate aceste creații nu mai sunt întreținute și sunt lăsate să se degradeze; dacă ar funcționa ar putea atrage turiști care sunt interesați de astfel de lucruri.

2.Arta populară și manifestările etnofolclorice

Munții Stânișoarei prezintă o adevărată bogăție în ceea ce privește elementele de artă populară datorită gospodăriilor construite într-un stil aparte și prin ornamentarea pereților cu un mare gust artistic.Legătura cu natura este un factor determinant în această zonă muntoasă, tehnica prelucrării lemnului, folosirea culorilor vegetale reflectând nu doar arta dar și continuarea unei îndelungate tradiții.

Specificul folcloric al zonei specific românesc nelipsind portul popular format din bondiță de miel, cojocul sau cămașa înflorită iar datinile și obiceiurile de aici au strânse legături cu principalele ocupații ale locuitorilor: creșterea animalelor, prelucrarea lemnului sau păstoritul. Din ce în ce mai mulți turiști sunt atrași de târgurile organizate la care participă mari meșteri populari în prelucrarea lemnului, încondeiatul ouălor sau olărit, insă populația tânără nu mai este interesată de continuarea tradiției acestor meșteșuguri, fapt ce constituie o mare problemă.

În comuna Borca se organizează un Festival Interjudețean de Folclor și Tradiții Populare numit „Baltagul”. Acest eveniment are ca scop principal promovarea valorilor autentice ale muzicii și coregrafilor tradiționale adresându-se în special ansamblurilor folclorice de amatori din mediul rural. În anul 1971 s-a încercat desfășurarea acestui festival în pasul Stânișoara, la Crucea Talienilor, dar după o primă ediție mai puțin reușită acest festival a fost mutat în centrul comunei. La acest festival se remarcă an de an ciobanii veniți de la stânile din împrejurimi care aduc cu ei diverse produse (caș, urdă, jintiță) făcute natural cu rețete străvechi, care apoi pot fi degustate de către turiști. Locul unde se desfășoară festivalul (Hanul Plutașilor) este special ales deoarece este amintit în cronicile de pe la anul 1800 ca locul unde poposeau cei care mergeau cu plutele până la Galați.

Fig. 19 Ansamblul Drumul Baltagului (www.doovi.com)

Datorită apropierii de Transilvania și faptului că în trecut unele teritorii de aici au fost ocupate de austro-ungari a lăsat o oarecare urmă în tradițiile locale cu specific folcloric și etnografice. Cele mai frumoase obiceiuri au loc în jurul celor mai importante sărbători: Paști, Crăciun și Anul Nou și constau în dansuri, cântece sau scene de teatru. Chiar dacă aceste tradiții și obiceiuri încep să dispară în aceste zone incă se menține, aproape fiecare comună din zonă având ansambluri de jocuri sau de muzică populară.

În trecut, Valea Bistriței era una din principalele râuri pe care se practica plutăritul. Această activitate este veche de sute de ani dar în zilele noastre nu mai este folosită. Primăvara când râurile erau crescute în urma topirii zăpezillor și a ploilor, era principalul sezon când plutăritul era practicat. Astăzi plutăritul a rămas un meșteșug care mai este știut doar de unii bătrâni. Tehnologia modernă a făcut cu timpul ca această activitate să nu mai poată fi pusă în practică, amenajarea râurilor și construirea de diguri sau baraje fiind dintre principalii factori care au dus la acest lucru. De exemplu construirea barajului de acumulare pe valea Bistriței, la Bicaz a pus capăt oricărei șanse de a se mai praactica plutăritul.

3.Agroturismul

Acest tip de turism este în creștere în zilele noastre, din ce în ce mai mulți turiști exprimându-și dorința de a experimenta acest tip de turism.Agroturismul se practică în mediul rural de către țărani sau de către proprietari de ferme. Turiștii sunt găzduiți în locuințele țăranilor iar acolo ei pot participa la activitățile de zi cu zi care se desfășoară în gospodărie. Turiștii beneficiază de un mediu nepoluat și pitoresc, se pot bucura de atracțiile turistice naturale și de valorile cultural-istorice, de tradițiile și obiceiurile existente în mediul rural și de diferite alte activități (M. Cândea, 2003).

Munții Stânișoarei dispun de un potențial foarte ridicat pentru practicarea acestui tip de turism. Principalele localități unde se desfășoară agroturismul în Munții Stânișoarei sunt Borca, Farcașa, Pângărați, Mălini sau Stulpicani.

Stâna agroturistică “Crucea Arsă” din comuna Farcașa este o opțiune excelentă pentru turiștii care doresc să se bucure de câteva momente de relaxare și de degustare câtorva din produsele ciobanilor. În această zonă minunată se găsesc oameni deosebiți care duc tradiția oeritului și a produselor lactate mai departe. Cine are norocul de a ajunge la stână la timpul potrivit poate vedea activități din cadrul stânei cum ar fi: mulgerea oilor, frământatul cașului sau mieii păscând.

Stâna turistică Piciorul Mare de pe vârful Piciorul Mare, este situată în Munții Stănișoarei (cota 1300m), la 8 km de centrul comunei. Se merge pe un drum off road (2,5 km). Stâna este una dintre cele mai mari din comună. Se poate vizita, pentru a face o comparație, stâna veche (sfârșitul secolului al XIX-lea), care se afla la cota 1400 m.  Camparea e gratuită. Cei care vin se pot caza, deocamdată, la pensiune și apoi să urce pentru a petrece o zi la stână. Aici, se poate ajunge, bunăoară, pentru un pitoresc aparte, și călare sau cu șareta, ori cu mașini 4×4, care sunt puse la dispoziție gratuit. Se organizează drumeții montane către vârfurile Țifla, Razem, Cioatele, Hălăuca și Bivolul, pe care le știm din preumblările lui Calistrat Hogaș, plimbări off road cu mașina, plimbări cu caii sau cu șareta pe munte, mese festive cu produsele tradiționale, urmărirea drumului laptelui pân-ajunge-n farfurie, drumeții la cules de fructe de pădure și  focuri de tabără( www.viziteazaneamt.ro).

V.Valorificarea Potențialului Turistic

1.Baza Tehnico-Materială

Gradul de accesibilitate, bazele de cazare și de alimentație, precum și bazele de agrament joacă un rol foarte important în dezvoltarea turismului în orice regiune. Oricât de atractive și spectaculoase ar fi elementele cadrului natural sau antropic, fară o infrastructură turistică bine pusă la punct, turiștii vor evita astfel de zone, și astfel dezvoltarea turismului în acea regiune va avea de pierdut.

Căile de Comunicație

Acestea reprezintă o legătură determinantă în contextul ultimelor vremuri în care progresul mijloacelor de transport a cunoscut o dezvoltare impresionantă. Rețelele de transport ușurează accesul într-o zonă turistică, densitatea lor favorizând și mai mult acest lucru și cu cât acestea sunt mai dezvoltate cu atât este favorizată și zona turistică. Rețelele rutiere sunt dominante în domeniul montan, dezvoltându-se în principal de-a lungul cursurilor unor râuri. Rețeaua de căi feroviare sunt mult mai puțin dezvoltate datorită dificultății date de relief. În zona studiată rețelele de transport rutier sunt foarte bine dezvoltate și datorită fragmentării intense a acestor munți. Dar, la fel ca în multe alte locuri din țara noastră, calitatea drumurilor lasă de multe ori un gust amar celor care le traversează.

Pe văile principalelor râuri (Bistrița și Moldova) se dezvoltă principalele căi de acces. Pe valea Bistriței DN 17B face legătura între Vatra Dornei și Piatra Neamț. Aceasta este intr-o stare foarte proastă de aceea turiștii evită să conducă pe acolo.Pe valea Moldovei accesul este facilitat de DN 2E care face legătura între orașele Gura Humorului și Fălticeni, acesta fiind un drum în condiții bune, modernizat.Orașele Târgu Neamț și Piatra Neamț sunt legate de șoseaua DN 15C care este în condiții acceptabile. DN 15B este drumul care leagă Poiana Largului de Târgu Neamț, trecând prin pasul Petru Vodă (900m) iar apoi coboară în valea Ozanei prin orașul Pipirig. Acest drum este modernizat în mare parte , având un mic tronson care este intr-o stare proastă. DJ 177A pornește din satul Holda de pe valea Bistriței apoi coboară în valea Brăteasa ajungând în comunele Ostra și Stulpicani în valea Moldovei, la Frasin, acest drum traversând pasul Tarnița (1161 m). Ultimele două drumuri (DN 15B, DN 177A) sunt de o dificultate mai ridicată având curbe mai dese, pante mai accentuate datorită faptului că traversează munții. DJ 209B este drumul cunoscut și sub numele de Drumul Talinilor sau Drumul Vitoriei Lipan, și pleacă de la Borca de pe valea Bistriței apoi urcă în trecătoarea Stânișoarei (1235 m), coboară în valea Suha Mare la Mălini și de aici se continuă până pe valea Moldovei la Cornu Luncii. DJ 155 trece prin paul Mitoc (1130 m) pornind de lângă lacul Izvorul Muntelui, mergând apoi spre izvoarele Cracăului Alb iar apoi coborând spre valea Cracăului intersectându-se cu DN 15C.

Drumul Talienilor este asfaltat doar în partea estică dar se dorește începerea asfaltării și pe versantul vestic. În anul 2010, potrivit Consiliului Județean Suceava, se avea în vedere modernizarea Drumului Talienilor fie prin asfaltare fie prin pietruire specială pentru a se menține aspectul rural al traseului. Potrivit președintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur, drumul are o însemnătate turistică deosebită pentru că relizează legătura între valea Moldovei și Valea Bistriței prin Munții Stânișoara, valorificând în același timp și traseele care include mănăstirile din Bucovina, Lacul Bicaz, iar în timpul iernii pune în valoare pârtia de ski de la Mălini (http://www.newsbucovina.ro).

Acestea sunt principalele drumuri care străbat Munții Stânișoarei facilitând accesul spre obiectivele turistice din zonă.

Infrastructura feroviară aparține magistralei 500 și cuprinde următoarele linii: 509 Bacău-Piatra Neamț-Bicaz, 517 Pașcani-Târgu Neamț, 510 Dolhasca-Fălticeni și 502 Păltinoasa-Gura Humorului-Frasin.

1.2. Unitățile de cazare

La fel ca și căile de comunicație, spațiile de cazare reprezintă un factor foarte important atunci când vine vorba despre o zonă turistică. Acestea sunt folosite din timpuri mai îndepărtate când oaspeții erau cazați în hanuri sau în casele oamenilor. În ziua de astăzi spațiile de cazare sunt din ce în ce mai numeroase și mai diverse, ele dezvoltăndu-se odată cu creșterea numărului de turiști și cu pretențiile acestora.

În zona Munților Stânișoara este bine dezvoltat turismul rural și din acest motiv există un număr mai ridicat de pensiuni, care sunt situate în locuri cu o priveliște foarte frummoasă. La altitudini mai mari unitățile de cazare de tipul cabanelor sau popasurilor turistice sunt puține. În pasul Petru Vodă există un popas turistic dar care nu este în cea mai bună condiție. De-a lungul căilor rutiere putem găsi numeroase hanuri sau alte unități turistice. Pe drumul DN 15B este situat popasul turistic “Braniște” care dispune de 20 locuri de cazare în căsuțe, popasul turistic “Poiana Teiului” situat pe DN 15B în capătul lacului Izvorul Muntelui cu 20 locuri de cazare; popasul turistic “Vitoria Lipan” din comuna Sabasa care dispune de 10 locuri de cazare.

Pensiunile turistice sunt intr-un număr foarte mare acestea găsindu-se în localitățile care dispun de potențial turistic. Astfel în comuna Agapia sunt: Pensiunea “Agapia” (3 stele) care dispune de 8 camere duble și 2 apartamente cu câte 2 camere; Pensiunea “Alina” (2stele) are 7 camere dintre care 3 camere cu 3 paturi și 4 camere cu 2 paturi; Pensiunea “Casa de la Văratic” (3 stele) conține 10 locuri de cazare în 5 camere duble. În Comuna Gârcina se găsesc următoarele pensiuni: Pensiunea “Bălan” (4 stele) dispune de 8 camere duble; Pensiunea “Doli” (2 stele) conține 2 camere duble și una triplă; Pensiunea “Alis” (2 stele) dispune de 9 camere duble și o cabană cu 3 camere. În comuna Vânători se găsesc: Hanul “Urșilor” cu o capacitate de 31 de camere cu 86 de locuri, Hanul Rustic care dispune de 5 camere duble, o cameră single și 2 camere triple. În comuna Pipirig sunt Pensiunea “Casa Afetelor” cu o capacitate de 6 camere duble și 2 apartamente de câte 4 locuri, Pensiunea “Maria” cu 3 camere duble și un apartament cu 2 camere duble.

Fig. 21 Evoluția capacității de cazare turistică existentă (instalată) între anii 2003-2009 (date extrase din www.insse.ro)

Cele două văi importante care sunt în această zonă se bucură de o dezvoltare mai bună a turismului și inclusiv a capacităților de cazare. Apoi existența centrelor religioase reprezintă areale importante în jurul cărora se află importante centre de cazare turistică (Agapia, Sihăstria, Pângărați).

Din ce în ce în ce mai mulți turiști aleg ca loc de cazare pensiunile, care chiar dacă dispun de locuri mai reduse oferă condiții mai bune și posibilitatea de a experimenta activitățile rurale (pensiuni agroturistice).

O creștere importantă a avut-o în ultimul timp comuna Mălini din Suceava care este o stațiune importantă pentru iubitorii sporturilor de iarnă. Pe lângă acest lucru se are în vedere construirea unui centru de bătrâni, a unei mici baze balneare dar și a mai multor pensiuni.

Hotelurile ocupă o pondere mai mică în comparație cu pensiunile și se găsesc numai în orașe și stațiunea Bălțătești, deoarece aici este nevoie de asemenea unități de cazare pentru a putea primi fluxurile mari de turiști. În celelalte regiuni turismul nu este foarte dezvoltat ca să poată să atragă un număr mare de turiști pentru a ocupa multe locuri, din acest motiv pensiunile fiind preferate, spre deosebire de hoteluri aceste fiind adunate de-a lungul căilor rutiere și a comunelor cu potențial turistic religios în special. Următorul grafic prezintă situația ponderii structurilor de cazare în anul 2009.

Fig. 22 Ponderea structurilor de cazare peanul 2009 în zona Munților Stânișoara (date extrase din www.insse.ro)

Orașul Piatra Neamț a cunoscut în ultimul timp o dezvoltare importantă și în ceea ce privește locurile de cazare, obiectivele turistice existente în împrejurimi, fiind promovate din ce în ce mai intens, au făcut ca cererea de locuri de cazare să crească. Dar și satele de lângă oraș au cunoscut o ascensiune fiind turiști care doresc să se cazeze în afara orașului, deoarece preferă o atmosferă mai liniștită departe de forfota orașului.

În perioada 2005-2010 la nivelul județului Neamț numărul unităților de primire turistică a avut o tendință de creștere continuă. Evoluții pozitive semnificative au fost consemnate în anul 2010 la categoria pensiuni turistice și popasuri. În aceste condiții numărul locurilor de cazare a crescut în toți acești ani, un număr apreciiabil de turiști fiind atrași între anii 2007-2008, în această perioadă consemnându-se și vârfuri ale numărului de turiști cazați și ale indicelui de utilizare a capacității de cazare. Scăderi semnificative s-au ale indicelui de utilizare a capacității turistice s-a înregistrat în anul 2010 pe fondul crizei economice (www.bnro.ro, Monografia Județului Neamț).

Structurile turistice de alimentație pentru turism

Structurile turistice de alimentație sunt dezvoltate în paralel cu structurile de cazare. Majoritatea pensiunilor, popasurilor turistice sau a celorlalte unități de cazare dispun și de servicii de alimentație. Există și unități care prestează servicii doar pentru alimentație, cum ar fi restaurantele, barurile, patiseriile etc., acestea găsindu-se în zonele mai aglomerate ale localităților sau de-a lungul căilor rutiere. Pasul Petru Vodă, lacul Izvorul Muntelui, Pipirig, Farcașa sau Borca sunt doar câteva din locațiile întâlnite de-a lungul căilor rutiere din Munții Stânișoara unde există diferite unități de alimentație.Serviciul de alimentație are ca scop satisfacerea trebuințelor de hrană ale turiștilor, dar și a unor nevoi de recreere, divertisment și după caz, celor de afaceri. Tipul și profilul unităților de alimentație, confortul și serviciile oferite, calitatea preparatelor, au o pondere însemnată în alegerea pe care o face turistul.

2.Circulația turistică și caracteristicile acesteia

Numărul turiștilor care vin în zonă pentru turism și rămâne peste noapte la o unitate specifică pentru cazare este oarecum scăzut. Sunt mulți turiști care sunt doar în trecere prin zonă astfel după vizitarea obiectivelor turistice ei mergând mai departe neavând astfel nevoie de un loc de cazare. Acest tip de turist este reprezentat de cei care locuiesc în apropierea obiectivelor turistice, după vizitarea acestora plecând înapoi spre casă. Cei care folosesc unitățile de cazare sunt în special veniți într-un grup mai mic cu familia sau prietenii, ei preferând în special pensiunile și nu hotelurile. Totuși hotelurile care se găsesc în orașele din apropiera acestor obiective turistice și sunt frecventate de grupuri mai mari de turiști dețin cea mai mare pondere a înnoptărilor.

Fig. 23 Evoluția sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică (date extrase din www.insse.ro)

Din diagramă se observă o creștere continuă a sosirilor turistice în perioada dintre anii 2004 și 2007, după care pe fondul crizei economice, numărul sosirilor începe să stagneze iar apoi să scadă ușor după anul 2008. O scădere ceva mai mare se observă la sosirile turiștilor străini.

Dacă ar fi să ne luăm după numărul de structuri de cazare turistică din zona studiată, am zice că sosirile turistice sunt într-o creștere accelerată, însă realitatea este alta uneori înregistrându-se chiar scăderi ale sosirilor turistice. Perioadele cu cele mai mari grade de ocupație ale unităților de cazare sunt în preajma sărbătorilor sau vacanțelor, atunci când turiștii își permit să rămână timp de mai multe zile în zonă datorită timpului liber de care dispun. În unele cazuri, cum ar fi revelionul, unele pensiuni pot fi ocupate în proporție de 100% chiar și cu o lună înainte.

Fig. 24 Sosirile turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în anul 2009 (date extrase din www.insse.ro)

Fig. 25 Înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în anul 2009 (date extrase din www.insse.ro)

O problemă, existentă mai în toate zonele din țară, este și existența unor structuri de cazare care își desfășoară activitatea nelegal, la negru, și care având prețuri mai mici la cazare și alte servicii, sunt preferate de unii turiști care nu dispun de un buget foarte mare. Acest lucru afectează într-o oarecare măsură celelalte unități de cazare din zonă care funcționează legal și care astfel nu mai primesc un număr de turiști foarte mare.

3.Tipuri de turism practicate în zonă

Turismul Cultural- în zona studiată poate fi practicat în orașe (Piatra Neamț, Târgu Neamț etc.) dar și în mediu rural. Mănăstirile cu istoria lor și activitățile care s-au petrecut acolo sunt atracții importante pentru turiști. Cele mai multe dintre ele sunt ctitoriri ale unor mari domnitori ( Ștefan cel Mare, Alexandru Lăpușneanu sau Petru Mușat). Multe dintre mănăstiri dețin și propriile muzee unde sunt expuse diverse lucruri care atestă viața culturală din vremurile trecute. Deasemenea în mănăstiri se pot admira și diverse picturi celebre: la mănăstirea Voroneț există celebrul albastru de Voroneț de pe zidurile exterioare, sau la Agapia picturile din interior sun realizate de către celebrul pictor român Nicolae Grigorescu.

Turismul ecumenic-zona Neamțului mai este denumită și ˝Athosul Românesc˝ datorită numeroaselor mănăstiri care se găsesc aici. Majoritatea acestora se găsesc în Munții Stânișoara, sau la poalele acestora. Astfel în munții Neamțului, de la Mănăstirea Sihăstria spre Schitul Sihla,se merge pe ˝urmele pașilor Sfintei Cuvioase Teodora˝, moaștele aflându-se în Ucraina, Kiev. La Mănăstirea Secu se afla moaștele Sfântului Mitropolit Varlaam, iar la Mănăstirea Sihăstria, spiritul Părintelui Cleopa încă se simte printre călugări și pelerinii care vin la mănăstire, dar mai ales pentru a se închina la mormântul părintelui. Sfântul Paisie Velicicovschi, cunoscut și sub denumirea de Sfântul Paisie de la Neamț, a viețuit foarte mult timp la marea Lavră a Neamțului, unde de foarte multe ori se retrăgea în pustie. Moaștele se afla la Mănăstirea Neamțu, alături de Moaștele Sfântului Necunoscut. Ultimul Sfânt care a experimentat isihasmul este Sfântul Ioan Hozevitul, cunoscut ca Sfântul Ioan Iacob de la Neamț. O mănăstire ceva mai nouă, dar care în ultimii ani atrage un număr foarte mare de turiști este Mănăstirea Petru Vodă, acolo unde în ultimii ani sub conducerea Părintelui Stareț Iustin Pîrvu, viața duhovnicească a atins un nivel ridicat. Rugăciunile, povățuirile și modul de viața al călugărilor respectat cu strictețe după canoanele Sfinților Părinți și impuse de părintele Iustin au dus vestea mănăstirii peste tot în țară.

Turismul rural și agroturismul-turismul rural reprezintă o activitate aeconomică, privit prin prisma faptului că este parte componentă a ramurii mari economice (turismul) dar și parte a bazei economice a așezărilor rurale. În același timp este o modalitate de conservare a calitățillor naturale și umane ale unui spațiu geografic, un mod de educare și de creștere a calității vieții pentru cei care practică această activitate.(www.unibuc.ro). Turismul rural pune accentul pe peisajul rural, pe peisajul agricol. Turismul rural din județele Suceava și Neamț dispun de o calitate deosebită a peisajului natural, al aerului și al apelor. Un foarte important aspect în turismul rural este ospitalitatea oamenilor, cei din aceste zone fiin recunoscuți pentru căldura cu care își primesc vizitatorii.

Agroturismul se presupune a fi mai mult un turism de fermă care propune spații de cazare tradiționale și practici turistice inedite care costau în activități agricole, social-culturale, activități prin care turistul este introdus în mediul specific al vieții rurale. În zona studiată agroturismul se practică în comunele din apropierea munților și de pe văile principale de pe cursul râurilor ( Farcașa, Borca).

Turismul sportiv- în zona Munților Stânișoara există un mediu propice pentru desfășurarea turismului sportiv datorită reliefului accesibil, condițiilor climatice și aerului curat. Când spunem munte ne gândim automat la sporturile de iarnă, dar în Munții Stânișoara acesta nu este bine dezvoltat datorită caracteristicilor reliefului, o zonă cu pârtii de ski fiind la Mălini. Un tip de sport care se poate practica cu succes este cicloturismul. Există și câteva trasee care includ acești munți în cadrul unui traseu care include mai multe masive montane. Trasee: Fălticeni – Brosteni = 93 km, cu traversarea Munților Stânișoara prin Pasul Stanisoara (1235 m), Brosteni – Falticeni = 98 km, cu traversarea Munților Stânișoarei prin 2 locuri: Pasul Tarnita 1161m și o culme foarte abruptă, înainte de Găinești. Pe lacul Izvorul Muntelui sau lacul Bâtca Doamnei se pot practica sporturi nautice.

Turismul piscicol și cinegetic-principalele râuri, Moldova și Bistrița, și lacurile din zonă, Bâtca Doamnei, Izvorul Muntelui, Cuejdel, Pângărați, constituie o adevărată comoară când vine vorba despre valoarea piscicolă. Pescuitul atrage turiști în zonă organizându-se concursuri de pescuit. Amatorii pot pescui în orice perioadă dar cu acordul ocolurilor silvice pentru anumite specii.

În ceea ce privește vânatul acești munți reprezintă o zonă foarte bogată, având multe specii de valoare cinegetică și o cantitate mare de vânat. Se pot vâna specii de cerb comun, mistreț, urs, căprior, iepure, iar dintre speciile de păsări se pot vâna rațe sălbatice, coțofene, prepelițe sau gaițe.

Turismul balnear-se poate practica intr-o singură zonă și anume: Bălțătești. În stațiune se oferă  servicii medicale  de balneofizioterapie și recuperare medicală prin proceduri de acupunctură, hidrokinetoterapie în bazin, kinetoterapie la sală, aerosoli și proceduri de balneație externă pentru afecțiuni reumatismale degenerative și inflamatorii, neurologice, ginecologice, aparat respirator și nevroze, dar și climato-terapie favorizată de atmosfera foarte bogată în ioni negativi. Apropierea unor importante obiective turistice de mare interes național și internațional din care amintim doar câteva spre exemplificareː Mănăstirile Văratec, Agapia, Neamț, Horaița, Cetatea Neamț, Casa memorială Ion Creangă din Humulești, Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț, Codrii de aramă, Pădurea de argint, etc., fac din Stațiunea Bălțătești un loc strategic pentru persoanele care vin aici nu numai să-și îmbunătățească starea de sănătate, ci și să viziteze unele dintre celebrele de-acum obiective amintite mai sus. Loc benefic pentru relaxare și odihnă, Stațiunea Bălțătești, oferă în toate anotimpurile un peisaj de poveste, cu pădurile ei de fag și brad cocoțate pe dealurile care o împrejmuiesc (www.viziteazaneamt.ro).

Fig. 26 Harta turistică a Județului Neamț (www.neamt.ro)

4.Trasee turistice

Traseu turistic în Parcul Natural Vânători Neamț-în cadrul acestui traseu se pot vizita următoarele puncte de atracție: Pădurea de Argint, Codrii de Aramă, Padurea de Smarald, Rezervația de zimbri și Faună Carpatină „Dragoș Vodă”, Rezervația de stejar Dumbrava, Cetatea Neamțului, Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Agapia si Mănăstirea Neamț.

Traseul: Piatra Neamț – Bățătești – Târgu Neamț este un traseu pe parcursul căruia puteți vizita urmatoarele obiective: Complexul Turistic si de Agrement  Ștrandul Municipal, Mănăstirea Almaș, Mănăstirea Horaița, Lacul Cuejdel, Stațiunea Bălțătești, Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Agapia, Pădurea de Argint, Codrii de Arama, Muzeul Nicolae Popa – Tarpesti si Casa Memoriala Veronica Micle.

Traseu: Satul Crucea-Pârâul Crucea-Vârful Bâtca Oblanc(1477 m)-Poiana Botuceanu-Comuna Ostra (marcaj:bandă albastră).

Traseu: Mănăstirea Văratec-Dealul Runcu-Dealul Mare-Dealul Ciungi-Mănăstirea Sihla (marcaj: punct albastru).

Traseu: Șaua Chiril-Vârful Căpățâna-Sub Vârful Piciorul Bârsanului-Vârful Bâtca Oblanc-Vârful Tarnița-Vârful Clifele-Muntele Alunișu-Șaua Puzdrelor-Șaua Cotârgași-Vârful Băisescu-Vârful Munticelu-Pasul Stânișoara-Crucea Talienilor-Vârful Bivol-Vârful Munișor-Șaua Petru Vodă (marcaj: bandă roșie).

Fig. 27 Traseu turistic Piatra Neamț-Bălțătești-Târgu Neamț (www.viziteazaneamt.ro)

Fig. 28 Parcul Natural Vânători Neamț. Principalele trasee turistice (www.viziteazaneamt.ro)

Fig.29 Traseu Drumul Vitoriei Lipan

.

Fig. 30 Traseul turistic Crucea-Ostra

Fig. 31 Traseul Turistic Mănăstirea Văratec-Mănăstirea Sihla

5.Modalități de diversificare a obiectivelor turistice

În zona studiată cu toate că dispune de un potențial ridicat, nu este exploatat îndeajuns. O exploatare și o valorificare mai accentuată a resurselor turistice ar fi benefică atât pentru creșterea economiei din zonă dar și pentru turismul în sine. Agroturismul ar fi o foarte bună rampă de lansare pentru turismul din zonă deoarece condițiile pentru practicarea acestui tip de turism sunt prielnice, gospodăriile țărănești putând să atragă turiști pe care să îi implice în viața gospodăriei și să le furnizeze acestora servicii și activități (masă, cazare, interacțiune cu mediul socio-natural). Acest fapt ar putea duce la crearea de noi locuri de muncă și la revigorarea tradițiilor și meșteșugurilor din zonă, care au început să dispară încetul cu încetul doar populația în vârstă fiind mai la curent cu acestea. Din punct de vedere al economiei principalele activități care se desfășoară în zonă sunt prelucrarea lemnului ( existența câtorva mici gatere) și agricultura.

Pentru ca turismul să crească în zonă, ar trebui îndeplinite câteva condiții importante. În primul rând ar trebui modernizată infrastructura de transport acolo unde necesită acest lucru, în special în sectoarele cu altitudini mai mari, în pasuri și trecători, unde drumurile ar trebui să fie mai bine întreținute. Și celelalte elemente ale infrastructurii rutiere pot fi importante și anume: panourile de informare pentru pietoni, pentru bicicliști sau diverse alte lucruri care să ajute la informarea călătorilor. Apoi trebuie să se investească în obiectivele culturale și istorice care încep să se degradeze și să nu mai reprezinte o atracție pentru turiști, pregătirea personalului și angajarea de ghizi care să ofere informații turiștilor cu privire la istoria și tradiția obiectivelor vizitate. Promovarea acestor obiective la scară largă ar atrage turiși mai mulți din țară dar și din străinătate. Acest lucru se poate face prin mai multe metode: broșuri care să cuprindă informații explicite despre obiectivele turistice din zonă sau despre unitățile de cazare și localizarea lor; mass-media prin posturi de televiziune și canale radio; internetul prin crearea de site-uri web de unde cei interesați pot accesa informații despre zona respectivă. Toate aceste moduri de promovare trebuie să fie făcute în așa fel încât turistul să fie convins să viziteze zona respectivă, să fie cât mai atractive și să conțină informații exacte, reale și credibile. Deasemenea în orașe sau comune se pot înființa centre de informare turistică asupra serviciilor oferite și asupra obiectivelor turistice ce se pot vizita.

Crearea de oferte turistice care să fie adresate unor grupuri țintă de persoane. De exemple pentru cei mai tineri se pot oferi circuite în aer liber, drumețiile, trasee cu bicicleta sau ATV-ul, trasee montane mai dificile pentru cei apți și dornici de aventură. Pentru populația mai în vârstă activitățile potrivite sunt recreera, plimbări scurte în natură și existența unui cadru natural deosebit și liniștit. Pentru elevi se pot organiza tabere școlare cu scopul de a-i educa și a le oferi informații cu privire la natură și respectarea acesteia.Se pot organiza mici excursii prin care cei mici pot observa fauna bogată și vegetația.

În privința agroturismului, se pot construi ferme care să ofere turiștilor o gamă mai largă și mai diversificată de produse agroalimentare, dar și crearea mai multor trasee care să îi pună pe turiști să interacționeze cu desfășurarea activităților specifice zonei rurale.

Desigur toate aceste modalități de dezvoltare și promovare a turismului din zonă necesită și fonduri importante de bani. Cum în ultimul timp România a fost afectată de criză nu își mai permite să investească prea mult în aceste proiecte, o soluție importantă ar fi accesarea de fonduri europene de către primarii din comune sau orașe dar și de către alte persoane car doresc să investească.

Analiză SWOT

Aceasta reprezintă o modalitate de analiză care se utilizează tot mai des în studiile de fezabilitate și ajută la adoptarea de decizii corecte sau unor planificări strategice. În orice analiză SWOT avem de-a face cu un mediu intern și cu un altul extern al zonei de analizat. Mediul intern include punctele tari și punctele slabe iar mediul extern include oportunitățile și riscurile.

Tabel 6 Analiza SWOT a zonei Munților Stânișoara

CONCLUZII

În urma analizei realizate asupra potențialului turistic al Munților Stânișoara, am constatat că aceștia dispun atât de potențial antropic cât și de potențial natural destul de mare. Problema principală este că acest potențial nu este exploatat la maximum. În acest sens modernizarea infrastructurii rutiere, de cazare sau alimentație și diversificarea ei, sunt un prim pas spre o valorificare mai bună a potențialului turistic.

Zona Munților Stânișoara este favorabilă practicării turismului de scurtă durată: turismul de recreere, turismul cultural, turismul de sfârșit de săptămână și agroturismul. Zona dispune de spații destul de mari, în special de-a lungul râurilor și căilor rutiere, astfel încât aici se pot crea structuri de agrement (terenuri de sport, echitație, parcuri de aventură) care pot să atragă în special turiștii tineri.

Turismul rural și agroturismul ar putea fi cele mai importante forme de turism din zonă în câțiva ani, dar cu condiția de a se face investiții și a se aloca fonduri pentru a încuraja oamenii de la sate să își îndrepte atenția spre acest tip de turism. Cadrul natural cu peisajele superbe, tradiția locurilor, meșteșugurile reprezintă o adevărată bogăție a acestor locuri și de aceea turismul rural și agroturismul trebuie să fie exploatate la maximum.

Munții Stânișoarei dispun și de o faună foarte bogată, zona fiind populată de urși, cerbi, căpriori, iepuri,vulpi, lupi, râși, veverițe și mai nou zimbri (Parcul Natural Vânători Neamț), iar salba de lacuri (Izvorul Muntelui, Bâtca Doamnei, Pângărați, Cuejdel) și râuri (Bistrița și Moldova) conțin o multitudine de specii de pești dar și păsări care trăiesc aici sau se află în procesul de migrare. Toate acestea pot contribui la dezvoltarea turismului cinegetic, organizarea de partide de vânătoare sau pescuit fiind câteva dintre activitățile care ar putea atrage mai mulți turiști.

Investiții trebuie făcute și în instruirea și pregătirea la standardele și cererile actuale a personalului din turism, angajarea de ghizi care să ofere informații turiștilor, crearea de puncte de informare turistică în centrele comunelor sau orașelor, valorificarea mai intensă a tursmului de tranzit sau crearea de trasee și marcaje montane corespunzătoare.

Consider că Munții Stânișoarei dispun de un potențial turistic ridicat, insă nefiind valorificat la capacitate maximă. Cu investiții în infrastructură, promovare mai intensă a zonei dar și punerea unui acccent mai mare pe dezvoltarea agroturismului și turismului rural, această zonă ar putea deveni în câțiva ani mult mai căutată de turiști decât în prezent.

BIBLIOGRAFIE

D. Oancea, V. Velcea, N. Caloianu, Ș. Dragomirescu, Gh. Dragu, E. Mihai, Gh. Niculescu, V. Sencu, I. Velcea, 1987, Geografia României, vol. III Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, București, edit. Academiei.

I. Ichim,1979, Munții Stânișoara: studiu geomorfologic, București, edit. Academiei R.S.R.

S. Athanasiu, 1905, Asupra stratigrafiei Muntelui Stânișoara din nordul Moldovei, București, edit. Imprimeria Statului.

I. Muntele, C. Iațu, 2003, Geografia turismului: concepte, metode și forme de manifestare spațio-temporală, Iași, edit. Sedcom Libris.

G. Davidescu, V. Chirică, M. Cucolea, 2005, Istorie și viață spirituală în zona montană și submontană a Neamțului, Iași, edit. PIM.

R. Vântu, 2006, Potențialul turistic și resursele umane ale județului Neamț, Iași, edit. Tehnopres.

I. Donisă, P. Poghirc, 1968, Valea Bistriței., București, edit. Științifică.

Vintilă Mihăilescu, 1969, Geografia fizică a României, București, edit. Științifică.

Roșu Al., 1980, Geografia fizică a României, București, edit. Did. Și Ped.

M. Cândea, G. Erdeli, D. Peptenatu, T. Simon, 2003, Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, București, edit. Universitară.

M. Dragotescu, D. Bârlădeanu, Gh. Bunchez, 1971, Monumente istorice din județul Neamț, București, edit. Meridiane.

www.carpați.org

www.viziteazaneamt.ro

www.valea-bistriței.blogspot.com

www.neamt.insse.ro

www.geotutorials.ro

www.neamt.ro

http://agvps.ro

http://alpinet.org

http://amfostacolo.ro

www.turism-zone.ro

www.malident.ro

www.neamt-turism.ro

www.construim-romania.ro