Valorificarea Potentialului Turistic, Cultural Etnografic Si Religios In Municipiul Iasi

Economie

Valorificarea Potentialului Turistic, Cultural Etnografic Si Religios In Municipiul Iasi

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 . PREZENTARE GENERALĂ

1.1 Așezare geografică

1.2 Scurt istoric al orașului

CAPITOLUL 2. POTENȚIALUL NATURAL, UMAN ȘI ECONOMIC

2.1 Potențialul natural

2.2 Potențialul uman

2.3 Potențialul economic

2.3.1 Turismul și tipurile de turism

CAPITOLUL 3 . POTENȚIALUL TURISTIC CULTURAL- RELIGIOS

3.1 Catedrale, mănăstiri ,biserici și sinagogi

3.2 Turismul religios –Pelerinajul „Calea Sfinților”

3.3 Percepția turiștilor și a rezidenților cu privire la turismul religios

CAPITOLUL 4. POTENȚIALUL TURISTIC CULTURAL-ETNOGRAFIC

4.1 Muzeul Etnografic al Moldovei

4.2 Activitățile sociale: târgurile populare și festivalurile tematice

4.3 Gastronomia locală

CAPITOLUL 5. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

5.1 Structuri de cazare

5.2 Structuri de alimentație

5.3 Infrastructura de transport

CAPITOLUL 6. PROMOVAREA TURISTICĂ

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Chestionar „ Percepția turiștilor și a rezidenților cu privire la turismul religios ”

INTRODUCERE

Lucrarea de față se numește Valorificarea Potențialului Turistic Cultural- Etnografic și Religios în Municipiul Iași, și este împărțită pe 6 capitole.

Am ales această temă pentru lucrarea de disertație din dorința de a atrage atenția asupra faptului că orașul Iași nu este doar un cumul de clădiri, ci este o construcție culturală și spirituală. De-a lungul timpului Iașul și-a dezvoltat o personalitate completă bazată pe unitatea între 5 dimensiuni ale vieții: istorie, cultură, spiritualitate ,natură și educație.

În primul capitol intitulat „Prezentare generală” este indicată atât poziția geografică a orașului în cadrul țării noastre (nord-estul României în zona de contact a marginii nordice a Podișului Central Moldovenesc cu Depresiunea Jijia-Bahlui) dar și originea acestuia și modul de dezvoltare de-a lungul timpului.

În al doilea capitol sunt trecute în revistă elemente ale potențialului natural, uman și economic precum : relief, hidrografie, climă, populație, industrie. Tot aici am prezentat și tipurile de turism ce pot fi practicate în municipiu: turismul religios, etnografic, balne-medical, muzeistic, sportiv, cultural etc..

Al treilea capitol prezintă potențialul turistic cultural –religios prezent pe teritoriul Municipiului Iași ( catedrale, mănăstiri, biserici, sinagogi) dar si valorificarea acestuia prin cel mai mare pelerinaj din tară- Pelerinajul „Calea Sfinților”.

În capitolul 4, Potențialul Turistic Cultural-Etnografic, am evidențiat ca turismul etnografic este legat de prezența Muzeului Etnografic al Moldovei dar și de activitățile sociale precum: târgurile populare, festivalurile tematice.

Capitolul 5 prezintă Infrastructura Turistică iar ultimul Mijloacele de promovare turistică.

Pentru realizarea întregii lucrări am avut nevoie de informații obținute cu ajutorul a mai multor persoane.În primul rând țin să mulțumesc doamnei profesor coordonator lect.dr. Iuliana Vijulie, care m-a îndrumat cum trebuie realizată corect lucrarea de disertație prin sugestii, explicații, clarificarea unor nedumeriri dar și Centrului de Informare Turistică Iași, Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva”, Institutului Național de Statistică.

CAPITOLUL 1 . PREZENTARE GENERALĂ

1.1 Așezare geografică

Municipiul Iași, orașul celor șapte coline (Cetățuia, Galata, Copou, Bucium, Șorogari, Repedea și Breazu) , este situat în nord-estul României în zona de contact a marginii nordice a Podișului Central Moldovenesc cu Depresiunea Jijia-Bahlui, la 47° 10' latitudine nordică si 27° 35' longitudine estică. Cele șapte coline domoale pe care este așezat ii confera Iașului o imagine asemanătoare orașului Roma, altitudinea variind intre 40 m în Lunca Bahluiului și 407 m in Dealul Păun.

Fig.nr.1- Poziția geografică a Municipiului Iași

Sursa:www.primaria-iasi.ro

Scurt istoric al orașului

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei, Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată.

Fig .nr.2- Strada Ștefan cel Mare( cu biserica Trei Ierarhi in partea stangă)

Sursa:www.googleimages.ro

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava.

În 1640, Vasile Lupu a înființat prima școală în limba română și otipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.

Orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538 și de ruși în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.

Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti.

În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iași a fost capitala României neocupate, după ce București a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916.

Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. În timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume. În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între forțele româno-germane și Armata roșie, zile în care o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. Faimoasa divizie de elită Panzergrenadier „Großdeutschland” a obținut o victorie importantă asupra sovieticilor la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iași. În iulie, Iașul era ocupat de forțele staliniste.

Fig.nr.3 – strada Lăpușneanu

Sursa:www.googleimages.ro

În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ București.

Iașul ar putea obține titlul de "oraș inițiator al Revoluției din decembrie 1989”, prin ordonanță guvernamentală, în 14 decembrie '89 mai mulți ieșeni fiind arestați de securitate pentru că organizaseră o manifestație împotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluționarilor a fost însă aflat de Securitate. La momentul fixat, Piața Unirii era strict supravegheată de milițieni și securiști în civil, care au împiedicat orice manifestație, iar membrii Frontului Popular au fost arestați. Ei au fost eliberați câteva zile mai târziu, în 22 decembrie 1989.

CAPITOLUL 2 . CADRUL NATURAL, CADRUL UMAN SI CADRUL ECONOMIC

2.1 Cadrul natural

Din punct de vedere geologic, teritoriul aferent municipiului Iași este situat in partea central –estică a Platformei Moldovenești .

În fundamentul regiunii se gasesc vestigii ale unui vechi sistem muntos. Acesta s-a format in timpul cutarilor arhaice și s-a definitivat prin mișcările orogenice din Proterozoicul mijlociu.

Cu timpul edificiul muntos format din sisturi cristaline cu intruziuni granitice și-a pierdut mobilitatea orogenica și s-a cratorizat. În consecință activitatea intensa a factorilor externi, favorizată de condițiile unei clime calde și aride, a nivelat relieful înalt, transformându-l într-o suprafață sculpturală, cunoscută sub numele de peneplena soclului cristalin precambrian.

În etapele urmatoare de evoluție ca urmare a unor ample mișcări de basculare epirogenetice, regiunea a fost acoperită in mai multe rânduri de ape marine în care s-au depus sedimente groase ale cuverturii. În structura acestei cuverturi se deosebesc mai multe cicluri de sedimentare care au fosilizat suprafețele sculpturale create in perioadele de exondare.

Soclul Platformei Moldovenești este de vârstă precambriană. Ea este constituită din sisturi critaline, in deosebi gnaise cu intruziuni de granite.Cele mai noi depozite ce apar pe acest teritoriu sunt cele de terase, cu grosimi de 10-30 m, formate din nisipuri si pietrisuri in bază, argile și loess la partea superioară.La acestea se adaugă aluviuni din șesul Bahluiului și din cele ale afluenților săi, precum si argilele și luturile nisipoase.

Relieful se prezintă sub forma unor serii de coline domoale înșirate pe stânga văii Bahluiului și de dealuri și platouri mai impunătoare, aparținând Coastei Iașilor, pe dreapta aceste văi. Orașul Iași este legendara urbe a celo 7 coline Cetățuia, Galata, Copou- Aurora,Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitidini variind între 40 m în lunca Bahluiului și 404 m pe dealul Păun și Dealul Repedea.

Hidrografia

Alaturi de relief, dintre elementele cadrului natural cu un efect important asupra turismului, hidrografia este cel care constituie atracție turistică.

Elementele hidrografice cu particularitatile lor creaza obiective turistice importante. Dintre principalele forme de prezență a hidrografiei in turism amintim rețelele fluviatile și lacurile, care au rol important mai ales in domeniul turismului de recreere și de agrement. Rețelele fluviatile, indiferent de marimea lor, sunt resurse turistice de prim ordin prin posibilitatile oferite agrementului prin înot sau pescuit sau prin diversificarea valențelor peisagistice.

Municipiul Iași este străbătut de râul Bahlui care face parte din marele bazin hidrografic al Prutului. Bahluiul primește in intravilan un afluent de dreapta- parâul Nicolina ,și un afluent de stanga râul Ciric.

Fig.nr.4-Râul Bahlui

De asemenea rolul turistic al lacurilor este si mai bine conturat si constă într-o serie de atribute legate de agrement și sport (pescuit, canotaj, inot etc.).

Lacul Ciric 1 este un lac de baraj artificial de luncă situat în partea de nord-est a orașului.Are o suprafață de circa 10,7 hectare și este construit pe râul Ciric.

Lacul Ciric 2 este un lac de baraj artificial cu o suprafață de circa 11,3 hectare, pe râul Ciric.Aici este amenajat un centru de agrement.A fost construită o insulă artificială separată de mal de un canal peste care trece un pod de lemn arcuit.Pe canal pot circula hidrobiciclete si bărci.

Lacul Ciric 3, denumit și Lacul Veneția este un lac de baraj artificial de luncă construit pe râul Ciric.Acesta este înconjurat de pădure, neexistând amenajări pentru agrement.

Zona localității Iași se află la limita dintre două regiuni : una cu ape subterane in formațiuni poroase unde se întâlnesc strate acvifere locale sau discontinui( pietrișuri, nisip din șesuri aluvionare) și una în general fără ape subterane dar cu posibile ape de adancime captive(marne, argile nisipoase, nisipuri,gresii).

Fig.nr.5- Lacul Ciric

Sursa : www.infopensiuni.ro

Clima

Clima de aici prezintă o seamă de particularități determinate de factorii geografici și antropici, între care : situarea in aria de interferență a Câmpiei colinare a Moldovei cu Podișul Central Moldovenesc, caracteristicile locale ale reliefului, cu diferență de altitudine, fragmentare, orientare față de razele solare, de masele de aer umed sau uscat, poluarea atmosfere.

Temperatura medie anuală este de 9,3° C. Din punct de vedere termic, clima din zona municipiului Iași se caracterizează prin existența, in general, a iernilor reci, a verilor cu temperaturi medii ce ajung la 20 °C. Cea mai caldă lună a anului este iulie (21°C), iar cea mai rece, ianuarie (-4°C).Amplitudinea termică medie anuală este de 25°C, astfel zona municipiului Iași se incadrează in regiunile cu amplitudini medii anuale mari, care corespund unui climat temperat-continental, de bile ape de adancime captive(marne, argile nisipoase, nisipuri,gresii).

Fig.nr.5- Lacul Ciric

Sursa : www.infopensiuni.ro

Clima

Clima de aici prezintă o seamă de particularități determinate de factorii geografici și antropici, între care : situarea in aria de interferență a Câmpiei colinare a Moldovei cu Podișul Central Moldovenesc, caracteristicile locale ale reliefului, cu diferență de altitudine, fragmentare, orientare față de razele solare, de masele de aer umed sau uscat, poluarea atmosfere.

Temperatura medie anuală este de 9,3° C. Din punct de vedere termic, clima din zona municipiului Iași se caracterizează prin existența, in general, a iernilor reci, a verilor cu temperaturi medii ce ajung la 20 °C. Cea mai caldă lună a anului este iulie (21°C), iar cea mai rece, ianuarie (-4°C).Amplitudinea termică medie anuală este de 25°C, astfel zona municipiului Iași se incadrează in regiunile cu amplitudini medii anuale mari, care corespund unui climat temperat-continental, de nuanță excesivă.

Precipitațiile sunt scăzute, in medie de 585 mm pe an, dar au debitul mai ridicat vara: cele mai mari cantitați medii lunare de precipitații cad in iunie , iar cele mai scazute în martie .

Vânturile dominante, resimțite in toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de cele din vest (16,3%), nord-est (14,2%) și sud-vest (11,2%). Frecvența calmului atmosferic este de 18,9%. In general teritoriul orașului și zonele sale limitrofe înconjurate de păduri beneficiază de o circulație normală a maselor de aer, deosebit de favorabilă menținerii unei atmosfere relativ stabile.

Solurile

Pe colinele joase din nordul Bahluiului și vestul Nicolinei predomină molisolurile reprezentatea prin cernoziom, pe coasta Buciumului și platoul înalt Repedea –Păun argiluvisolurile reprezentate prin soluri cenușii brune și brune luvice, pe șesul Bahluiului și văilor afluente au o largă dezvoltare solurile hidro-halomorfe.

2.2 Cadrul uman

Conform datelor furnizate de Institutul Național de statistică, populația stabilă a municipiului Iași era, la 1 ianuarie 2013, de 321.606 locuitori. Populația stabilă la 1 ianuarie reprezintă populația alcătuită din persoanele care locuiesc în localitatea respectivă, cu domiciliul sau reședința în localitate la momentul respectiv.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Iași se ridică la 290.422 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 320.888 de locuitori, în primul rând datorită numărului mare a populației plecată pe termen lung din țară.

Majoritatea locuitorilor sunt români (88,94%).

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,42%), cu o minoritate de romano-catolici (2,98%).

2.3.Cadrul economic

Industria a apărut târziu, cu întreprinderi modeste, pentru confecționat unelte agricole (1841), prelucrarea lemnului (1843), morărit (1841).

In prezent, Iași este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară.

Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș.

Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Mall, Ansamblul Palas, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala Centrala, Axa Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Auchan, Billa, Lidl, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Baumax, Mobexpert, Mr. Bricolage).

2.3.1 Turismul și tipurile de turism

Având în vedere că este vorba de un oraș , elementul de bază al fondului turistic este cel istoric și cultural, reprezentat prin monumente, muzee de diferite profile, case memoriale, instituții de cultura și artă, specifice unei foste capitale. Orașul se situează pe primul loc în Moldova , în calitate de centru al culturii, știintei și artei și pe unul din primele locuri din țară.Cu alte cuvinte, Iașul dispune de un potențial turistic excepțional, fiind unul dintre cele mai atractive orașe din tară.

Tipurile de turism ce pot fi practicate în Municipiul Iași sunt:

Turismul cultural- legat de prezența monumentelor istorice (Palatul Culturii, Curtea Domnească, Casa Cuza, Casa Racoviță, Palatul Domnitorului Mihai Sturza, Bojdeaca lui Ion Creangă, Casa lui George Toparceanu, Teatrul Național Vasile Alecsandri, etc);

Fig.nr.6 –Teatrul Național Vasile Alecsandri

Turismul religios – mănăstirile și bisericile din Iași contribuie la dezvoltarea turismului religios : Catedrala Mitropolitană, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, Mănăstirea Trei Ierarhi, Mănăstirea Cetățuia, Biserica Barnovschi, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia, Biserica 40 de Sfinți etc.;

Fig.nr.7- Biserica „Sf.Nicolae Domnesc”

Turismul muzeistic- Municipiul Iași este un important centru muzeistic format prin acumularea unui adevarat tezaur de obiecte de valoare istorică, artistică, etnografică, literară. Dintre principalele muzee: Complexul muzeistic” Palatul Culturii”, Muzeul de literatură al Moldovei, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul teatrului Național, Muzeul Unirii etc.;

Turismul etnografic- legat de organizarea unor targuri de ceramică (” Cucuteni 5000”) precum și festivaluri cu caracter folcloric (” Datini și obiceiuri de iarna”), dar și de prezența Muzeului Etnografic al Moldovei.

Fig.nr.8- Palatul Culturii Iași

Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel național prin valoarea recunoscută a medicinii din Municipiul Iași prin complexul balnear și de recuperare de la Băile Nicolina și Spitalul de recuperare;

Turismul sportiv -se localizează în cadrul ariilor cinegetice în padurile de la sudul Iașului; turismul stimulat de întrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrovaț, Aroneanu, concursurile aviatice din cadrul clubului Aeronautic Moldova, întrecerile sportive din arenele municipiului;

Turismul de tranzit- în interes de afaceri ,personal sau de serviciu;

Turismul de la sfârșit de saptamană este forma cea mai utilizată de locuitorii municipiului într-o zona apropiată orașului la Bucium-Repedea, Stâna Poieni, Bârnova, Dumbrava, Ciric.

Trasee turistice oficiale în Municipiul Iași

Primul din trasee vizează lăcașurile de cult din Iași: Biserica Sfântul Ierarh Nicolae, din Copou, Biserica Sfântul Spiridon, Mănăstirea Golia, Sinagoga Mare, Biserica Barboi, Biserica Barnovschi, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, Mănăstirea Trei Ierarhi, Catedrala Catolică și Mitropolia.

Al doilea traseu turistic are în vedere casele memoriale: Casa Memorială Mihail Sadoveanu, Bojdeuca Ion Creangă, Casa Memorială George Topârceanu, Casa Nicolae Gane, Casa Mihai Codreanu și Casa Otilia Cazimir.

Fig.nr.9-Bojdeuca Ion Creangă

Sursă :www.googleimages.ro

Al treilea traseu turistic este reprezentat de muzee: Palatul Culturii, Casa Dosoftei, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Teatrului, Muzeul Unirii, Casa Pogor, Muzeul Mihai Eminescu și Muzeul Poni – Cernătescu.

Fig.nr.10- Casa Dosoftei

Un ultim traseu turistic care să poata fi parcurs pe jos, o plimbare prin Iași. Se începe de la Palatul Culturii, pe Ștefan cel Mare, cu toate obiectivele din această zona, Piața Unirii, strada Lăpușneanu, bulevardul Carol, pâna la parcul Copou, unde este cel mai vechi monument din Romania, Obeliscul cu lei, încheindu-se cu Teiul lui Eminescu.

Fig.nr.11- Teiul lui Eminescu

Sursa: http://www.iasi-info.ro

CAPITOLUL 3 . POTENȚIALUL TURISTIC CULTURAL- RELIGIOS

3.1 Catedrale , mănăstiri , biserici și sinagogi

„Iașul e înainte de toate o biserică, biserica bisericilor pentru trecutul noastru”.(Mihail Kogălniceanu).

Viața spirituală creștină a înflorit odată cu meșteșugurile și comerțul. În eforturile domnilor de a păstra pe teritoriul Moldovei o tradiție creștină românească, de neclintit, aceștea au înălțat- pe locurile unde în trecut fuseseră biserici de lemn, distruse în vremuri tulburi- altele mai impunătoare și mai rezistente, cum ar fi: Biserica „Sf. Sava”, Biserica Armeana (1359), Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, Biserica Albă, terminată în 1492, pe locul actualei Catedrale Mitropolitane.

De asemenea, au fost construite multe alte lacașe de cult,care aveau să devină importante obiective culturale deoarece dețin un patrimoniu inestimabil.

Catedrală a ortodoxismului, majoritatea bisericilor și mănăstirilor orașului fiind creștin ortodoxe, Iașul atrage în fiecare toamnă mii de credincioși care vin să se roage la protectoarea spirituală a Moldovei, Sfânta Parascheva.

Municipiul Iași cuprinde cele mai multe biserici din România. În 1990, existau un total de 43 de astfel de instituții, iar în prezent, numărul s-a ridicat la 71 de ctitorii, dintre care 30 sunt incluse pe lista monumentelor istorice.

După 1989, după perioada neagră a comunismului, bisericile orașului intră într-o nouă epocă. Ridicarea în ultimele decenii a marilor cartiere de locuințe pentru muncitorii veniți din mediul rural a dus la apariția pe harta Iașilor a unor întinse zone fără nici o biserică, situație ce s-a schimbat în ultimii ani.

Actuala biserică reunește formele tradiționale românești cu cele tarzii ale Renașterii italiene, făcând loc decorațiunilor în stil baroc.

Iașul este o albie a diversității religioase. Ortodoxia este prezentă în variațiuni de rit si etnie- biserici pe stil vechi, biserică armeană, biserică rusă de rit vechi. De asemenea, catolicismul este o ramură importantă a spiritualității zonei, în fruntea căruia tronează Catedrala Romano- Catolică „ Adormirea Maicii Domnului”.

Importante comunități au fost cele de evrei, reprezentați de Sinagoga Merarilor și de Sinagoga Mare.

Catedrala Mitropolitană

Fig.nr.12- Catedrala Mitropolitană

Sursa:www.googleimages.ro

Catedrala Mitropolitană din Iași este cea mai mare biserică ortodoxă din România și una din cele șase catedrale mitropolitane ortodoxe existente pe teritoriul României.

Ideea construirii bisericii aparține domnitorului Mihail Sturdza și Mitropolitului Veniamin Costachi. Ridicarea construcției a început în ziua de 3 iulie 1833, fiind închinată Sfântului Mucenic Gheorghe.

Biserica a fost construită în locul uneia dintre ctitoriile lui Ștefan cel Mare, biserica închinată Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, care a devenit catedrală Mitropolitană după ce Doamna Anastasia, soția lui Duca Vodă, i-a stabilit hramu Întâmpinarea Domnului.

Pictorul Gheorghe Tătărescu reușește să împodobească catedrala cu icoane și alte elemente decorative religioase, ce insuflă sensibilitate prin diversitatea lor datorită influenței renascentiste. Respectând canoanele Bisericii Ortodoxe, pictorul adaugă stilului său și influențe occidentale, ce erau la mare căutare în rândul bisericilor din acea vreme.

Fig.nr.13- Catedrala Mitropolitană

Începând cu anul 1889, la Mitropolie a fost adusă racla cu sfintele moaște ale Cuvioasei Parascheva, de la Biserica „Trei Ierarhi”, stabilindu-se trei sărbători patronale ale Catedralei Mitropolitane: Întâmpinarea Domnului pe 2 februarie, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe pe 23 aprilie și Cuvioasa Parascheva pe 14 octombrie. Racla cu moaștele Sfintei Cuvioase este așezată în partea dreaptă a pronaosului, tot acolo fiind depusă și masiva raclă argintată, cu osemintele marelui Mitropolit al Moldovei și Sucevei, Veniamin Costachi.

Catedrala romano-catolica “Adormirea Maicii Domnului”

Cladirea vechii catedrale a fost construită mai intâi, din lemn, în anul 1753, pe locul unei biserici mai vechi. Între anii 1782-1789, biserica este reclădită din caramidă și a rămas așa pâna in zilele noastre. Cele mai multe modificari sunt aduse clădirii în anul 1861 când, din inițiativa Episcopului Iosif Salandri, al cărui mormant se află în biserică, se executa lucrari de restaurare și de extindere și este pictat interiorul de către Giuseppe Carta din Palermo.

In prezent, lângă biserică, a apărut o catedrală cu o construcție modernă, circulară și care se termină in centru cu o turlă alungită ce se incheie cu o cruce.

Fig.nr.14- Catedrala Romano- Catolică

Sursa: http://www.culturainiasi.ro/

Mănăstiri

Manăstirea "Sf. Trei Ierarhi"

Este cea mai frumoasa ctitorie a domnului Tarii Moldovei, Vasile Lupu, o adevarată simfonie a artelor în rugăciune, construită între anii 1637-1639. Actuala infățițare a mănăstirii este rezultatul lucrărilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desfășurate în perioada 1882 -1904.

S-a pastrat structura exterioară datorită căreia mănăstirea este unică in cadrul arhitecturii ecleziastice românești.

Fig.nr.15- Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”

În interiorul mănăstirii sunt înhumate mai multe personalități de rang domnesc: Tudosca, prima soție a lui Vasile Lupu și Stefan-Vodă, fiul lor; Dimitrie Cantemir, principele cărturar (1710-1711), precum și Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1866).

Fără a putea fi totuși egalată, principala ctitorie a lui Vasile Lupu a fost folosită ca sursă de inspirație pentru construcția și decorarea bisericii din marele ansamblu arhitectural al mănăstirii de la Cetățuia în imediata apropiere a Iașului precum și a bisericii mănăstirești de la Putna.

Mănăstirea Cetățuia

Este o mănăstire ortodoxă de călugări, ctitorită în secolul al XVII-lea de voievodul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672 și 1678-1683). Este așezată pe un deal înalt din partea de sud a Iașului, de unde se poate vedea o frumoasa panoramă a orașului.

Ea a fost construită de la început ca un complex fortificat medieval capabil să ofere domnitorului și boierilor un reazem pentru o rezistență înarmată împotriva invadatorilor. Aici a funcționat o tiparniță cu litere grecești, adusă de la Veneția.

Ajunsă o ruină la sfârșitul secolului al XIX-lea, mănăstirea a fost restaurată în perioada interbelică la inițiativa istoricului Nicolae Iorga.

Ansamblul Mănăstirii Cetățuia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, si este alcătuit din 6 obiective :

-Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" – datând din perioada 1669-1672

Biserica Mănăstirii Cetățuia, cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel, este amplasată în mijlocul incintei.

Fig.nr. 16 – Biserica Mănăstirii Cetățuie

Sursa: http://www.infoturism-moldova.ro

Ansamblul pictural al bisericii este de o mare valoare artistică.

Sala Gotică – datând din perioada 1669-1672

Sala Gotică "Anastasia Doamna", este asemănătoare cu cea de la Mănăstirea Trei Ierarhi. Aceasta este o sală cu o lungime de aproape 16 m și o lățime de aproape 9 m, cu pardoseală din cărămizi hexagonale. Sala este luminată prin opt ferestre care dau spre curtea mănăstirii.

Casa Domnească – datând din perioada 1669-1672

Corpul de chilii – datând din anul 1928

La 30 septembrie 1911, pe latura de nord, înspre colțul nord-vestic, s-a pus piatra de temelie la chiliile călugărești de la Mănăstirea Cetățuia, în prezența familiei regale (Regele Carol I, Prințul Moștenitor Ferdinand ș.a.), a mitropolitului Pimen Georgescu, a unor membri ai guvernului și ai autorităților locale. Acest corp de chilii este conceput în stilul zidirilor din secolul al XVI-lea, fiind o imitație a unor vechi chilii călugărești.

Turnul clopotniță – datând din anul 1670

Zidul de incintă – datând din anul 1670

Încă de la început, Mănăstirea Cetățuia a fost înconjurată de ziduri de piatră groase de aproape 1,40 m și înalte de 7 m , delimitând o incintă de formă pentagonală cu dimensiuni de aproximativ 120×60 de metri.

Fig.nr.17- Zidul de incintă

Sursa: http://manastiriortodoxeromane.blogspot.ro

Mănastirea Galata

Mănăstirea Galata din Iași este o mănăstire de maici, ctitorită la sfârșitul secolului al XVI-lea de către domnitorul Petru Șchiopul.

Mănăstirea este situată în sud-vestul orașului Iași, pe dealul Galata aflat la altitudinea de 100 de metri. Ansamblul Mănăstirii Galata a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004 fiind alcătuit din următoarele 4 obiective:

Biserica "Înălțarea Domnului" – datând din perioada 1582-1583,

Fig.nr. 18- Biserica Mănăstirii Galata

Sursa: http://www.crestinortodox.ro

Palatul Domnesc – datând din perioada 1726-1728,

Turnul clopotniță – datând din anul 1584,

Zidul de incintă – datând din anul 1584.

Mănăstirea Frumoasa

Este o mănăstire ortodoxă de călugărițe ctitorită în secolul al XVI-lea de către Melentie Balica și refăcută de mai multe ori în decursul timpului. Actuala biserică a mănăstirii a fost construită în perioada 1836-1839. Așezată pe o terasă cu o altitudine relativă de 8-10 metri față de șesul Bahluiului, Biserica Frumoasa domină peisajul prin silueta sa zveltă și albă și prin cele patru turle ale sale, străjuită de un turn impozant și împrejmuită cu un zid de piatră .

In curtea Manastirii Frumoasa, in partea stanga a bisericii, domnitorul Mihail Sturdza a ridicat un mausoleu de marmura alba pentru mormintele membrilor familiei sale. Mausoleul are incrustat la baza sa stema Moldovei. Acest monument este unul dintre primele monumente din Moldova, marcand inceputul sculpturii statuilor si a monumentelor de for public.

Fig.nr.19- Mausoleul Mănăstirii Frumoasa

Sursa: http://www.turism-blog.ro/manastirea-frumoasa

În incinta Mănăstirii Frumoasa se află casa numită "Palatul de pe ziduri" sau "Palatul Sturdza", care a fost construită cu parter și etaj.

In decursul existenței sale, a avut mai multe întrebuințări, de-a lungul timpului funcționând aici și o secție a unui spital militar și chiar o închisoare. Tradiția spune că cei condamnați la moarte erau scoși pentru executare din curtea mănăstirii pe Poarta Spânzuraților.

Mănăstirea Golia

Este numită după marele logofăt Ioan Golia, primul ctitor al edificiului ecleziastic. Biserica se află în Târgul Cucu. Hramul mănăstirii este "Înălțarea Domnului". Mănăstirea reprezintă un important centru cultural, adăpostind Centrul Cultural Misionar Doxologia al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi baroc și bizantin, construcție realizată într-un moment de realizare a Renașterii târzii în Principatele Române.

Fig.nr.20- Mănăstirea Golia

Sursa: http://www.historia.ro

În incintă se mai păstrează astăzi o casă cu coloane din secolul al XVIII-lea, unde a locuit temporar și Ion Creangă cât a fost diacon la Golia.

Bisericile

Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”

Este situată în zona administrativă a orașului, în partea de nord-est a vechii incinte a Curtii Domnești.

A fost construită la porunca domnitorului Ștefan cel Mare. Este prima biserică ortodoxă, menționată documentar, considerată ca fiind cel mai vechi edificiu religios din Iași, ce s-a păstrat până astăzi.

Fig.nr.21- Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”

Biserica actuală este cea din 1904, ale carei lucrări de refacere au fost conduse de arhitectul Lecomte du Nouy. Acesta a căutat sa respecte atat stilul, cat și caracteristicile bisericii zidite de voievodul Ștefan cel Mare.

Alte biserici ce prezintă interes turistic: Biserica „Sf. Sava”, Biserica „Sf. Spiridon”, Biserica Barboi ,Biserica Armeană, Biserica Barnovschi etc..

Sinagogile

Primul lăcaș de cult evreiesc atestat la Iași este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1671. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului s-au construit numeroase sinagogi .Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului.

Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor .

În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost dărâmate pentru a se construi blocuri.

Sinagoga Mare din Iași a fost construită între anii 1657-1671 , fiind considerată cel mai vechi lăcaș de cult evreiesc păstrat în România.

Fig.nr.22- Sinagoga Mare

Sursa: http://www.hartaiasului.ro

Edificiul prezintă elemente de amenajare și decorație care aparțin și ritului sefard și celui așkenad. Se remarcă în stilul arhitectonic și decorativ al sinagogii influențe ale clădirilor de cult similare din Boemia, Polonia și Rusia.

În fața Sinagogii Mari din Iași a fost inaugurat în anul 1976 un obelisc ridicat în memoria victimelor Pogromului de la Iași din 28-29 iunie 1941.

3.2 Turismul religios – pelerinajul „Calea Sfinților” Iași

Turismul cultural- religios apare ca un tip de turism diferențiat de celelalte forme de turism, cuprinde atât cultura materială cât și cea spirituală, reprezentând o formă de valorificare a resurselor antropice.Acesta trimite la noțiunea de patrimoniu care reprezintă componente materiale (edificii de natură religioasă) și imateriale (sărbatorile și manifestările culturale) a identității oricărei societăți.

Turismul de factură religioasă apare în a doua etapă a evoluției turismului, numită etapa pseudo-turistică ce coincide perioadei evului mediu timpuriu și mijlociu până în epoca renașterii. Pelerinajele religioase se îndreptau spre Roma și Ierusalim pentru creștini, Mecca și Medina în Arabia Saudită pentru musulmani, muntele Fuji pentru japonezi.

Turismul religios ca parte a turismului cultural este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicații de ordin spiritual. Diferența dintre această forma de turism și celelalte o constituie motivația religioasă a turiștilor. Formele de manifestare a acestuia: vizite la lăcașurile sfinte, pelerinajele religioase, taberele religioase pentru tineret.

Pornind de la noțiunea de turism cultural – religios se poate vorbi de două mari tendințe de călătorii: călătorie unifuncțională – are un singur scop,de natură religioasă; călătoria plurifuncțională – îmbină aspecte religiose ale călătoriei cu cele culturale și permite vizitarea unui număr mare de obiective turistice.

Turismul religios este manifestat de cele mai multe ori sub forma pelerinajului.El implică din partea turiștilor un anumit nivel de instruire și de cultură pentru a putea aprecia obiectivele din punct de vedere al arhitecturii și al valorii și semnificațiilor spirituale.Scopul acestui tip de turism, dincolo de nevoia de cunoaștere și de plăcerea estetică este dorința unei experiențe divine.

Pelerinajul „Calea Sfinților”

Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei și a Bucovinei, fiind cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află in România.

Unul dintre cele mai frumoase momente dedicate Sf. Cuv.Parascheva îl reprezintă pelerinajul numit „Calea Sfinților”, organizat pe câteva din străzile Iașului, care poartă nume de sfinți.

Sfânta Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, provenind dintr-o familie cu credintă în Dumnezeu.Apoi la 15 ani s-a dedicat vieții monahale.

Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns la Iași în 1641 pe vremea domnitorului Vasile Lupu, fiind depuse la Biserica Sfinții Trei Ierarhi. În popor i se mai spune și Sfânta Vineri.

Creștinii cred în puterea moaștelor de a face minuni.

Sărbătoarea Cuvioasei de la Iași a luat amploare începând cu hramul din anul 1955, când un sobor de arhierei a proclamat oficial, în fața a sute de credincioși și a altor Biserici surori, generalizarea cultului Sfintei Parascheva în Biserica noastră. Până atunci, Cuvioasa era trecută, în rândul sărbătorilor, cu cruce roșie numai regional.

Și în timpul regimului comunist, care căuta orice cale de a împiedica manifestarea credinței la marile sărbători, Cuvioasa Parascheva n-a fost uitată de pelerini. Chiar dacă nu ca odinioară, Catedrala mitropolitană din Iași devenea arhiplină pe 14 octombrie.

Începând însă cu anii 90 ai secolului trecut, într-o perioadă de mai multă libertate, sărbătoarea Cuvioasei de la Iași a revenit la solemnitatea ei seculară, observându-se cum tot mai mulți pelerini din România, și nu numai, o împodobesc, cu credință, de la an la an. Astfel, la fiecare început de octombrie, evlavia credincioșilor pentru cea mai cinstită sfântă a României preface Iașul într-o cetate eternă a Ortodoxiei.

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva și totodata hramul Catedralei Mitropolitane din Iași a devenit în ultimii 15 ani, o manifestare creștină de amploare pentru zona Moldovei.Cu această ocazie ajung în pelerinaj circa un milion de pelerini, mare parte dintre aceștea așteptând ore în șir la un rând care se întinde pe 2-3 km pentru a ajunge să se închine la racla cu moaștele sfinte.

În general, în ziua de 12 octombrie are loc scoaterea din biserică a raclei Sfintei Parascheva, care este depusă pe esplanada Catedralei Mitropolitane.Apoi când este ziua dedicată sărbătorii se organizează o procesiune pe strazile din jur.

În ultimii ani, alături de moaștele Sfintei Parascheva au mai fost aduse și moaște ale altor sfinți importanți , cum ar fi: Sf.Ioan Gură de Aur, Sf. Nectarie de Eghina și Sf. Andrei.După procesiune, racla sfântă este depusă din nou în curtea catedralei pentru ca pelerinii să se poată închina.De asemenea, dupa Slujba de hram, Primăria organizează masa pelerinilor, unde se servesc mâncaruri tradiționale.

Din mărturiile organizatorilor, în fiecare an, la Iași vin atât credincioși români, cât și greci, sârbi, bulgari, polonezi, elvețieni, cehi, americani, norvegieni. Sfânta Parascheva a strâns în jurul ei pelerini din toată lumea încă de când a fost adusă la Iași. La moaștele ocrotitoarei Moldovei s-au închinat zeci de personalități istorice ale lumii, patriarhi, mitropoliți, domnitori străini, regi sau regine, demnitari.

Istoria pelerinajului de la Iași și popularitatea de care se bucură în rândul creștinilor au lansat ecouri în lumea întreagă.Astfel, ca o atestare oficială a faptului că pelerinajul de la Iași este bine cunoscut și în afara granițelor țării, Consiliul Mondial al Bisericilor, prin Grupul de Coordonare Europeană pentru Misiune și Reînnoire și Consiliul Bisericilor Europene au hotărât, în anul 2000, ca Iașul să devină oraș internațional de pelerinaj, alături de Tesalonic – Grecia, Trondheim – Norvegia, Edinburgh – Marea Britanie și Praga – Cehia.

3.3 Percepția turiștilor și a rezidenților cu privire la turismul religios în Municipiul Iași

Scopul cercetării

Se propune ca în această cercetare să se indentifice percepția locuitorilor orașului și a celor veniți să îl viziteze cu privire la turismul religios.

Am ales ca tehnică de cercetare sondajul de opinie pe bază de chestionar.Acesta conține atât întrebări inchise cat și întrebari deschise și a fost aplicat unui eșantion de 70 de persoane.

Chestionarul cuprinde 4 variabile independente: genul, categoriile de vârstă, nivelul de pregătire și domiciliul . Acestea au fost introduse în chestionar din dorința de a afla câteva caracteristici ale persoanelor participante.

În urma centralizării datelor s-a ajuns la următorul rezultat:

1.Genul dumneavostră:

Fig.nr.23 – Grafic întrebare nr.1

Dintre persoanele chestionate 60 % (42 ) sunt de sex feminin, iar restul de 40 % (28) sunt de sex masculin.

2.Vârsta:

În ceea ce privește prima categorie de vârstă 0 -20 ani, aceasta deține o pondere de 23 % (16). Cea mai mare pondere este cea a grupei de vârste cuprinse între 20-65 de ani, și anume 66 % (46). Cei peste 65 de ani constituie cea mai mică parte din totalul persoanelor chestionate, 11% (8).

Fig.nr 24 –Grafic întrebare nr.2

3.Studiile efectuate:

Fig.nr 25- Grafic întrebare nr.3

Din punct de vedere al studiilor absolvite, cea mai mare parte dintre cei chestionați au absolvit 12 clase, și au o pondere de 61% (43). Sunt urmați de cei cu studii superioare, 29% (20).Cele mai puține persoane aparțin categoriei 1-8 clase ,10% (7).

4.Domiciliul:

Fig.nr .26- Grafic întrebare nr.4

Dintre cei chestionați ,57% (40) locuiesc în municipiul Iași, iar 43% (30) în altă localitate.

5. Ce înțelegeți prin „turism religios”?

La această intrebare cu răspuns deschis, deși răspunsurile au fost diversificate, mare parte dintre aceștea înteleg corect termenul „turism religios”, ba chiar mai mult îl și practică.Ei spun că prin „turism religios” înteleg calătorie în scop religios,vizitarea edificiilor religioase.

Alții consideră că turismul religios este asociat adesea cu termenul „pelerinaj”.

6.Asociați un obiectiv turistic din oraș cu termenul de „turism religios”:

Având în vedere că Iașul deține un număr foarte mare de biserici, mănăstiri importante ,majoritatea au asociat turismul religios cu Catedrala Mitropolitană. Alții au sugerat întreaga zona centrală cu Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, Catedrala Romano- Catolică. Nici mănăstirile Cetățuia, Galata, Frumoasa nu au fost uitate.

7.Ce înțelegeți prin termenul „pelerinaj”?

Prin termenul „ pelerinaj” cei mai mulți dintre chestionați înteleg vizitarea locurilor sfinte cu scopul de a atinge moaștele sfinților, icoanele făcătoare de minuni.Ei consideră că pelerinajul se face pentru a intensifica rugăciunea, pentru iertarea păcatelor, pentru vindecarea de boli. Alții doresc să îi multumească lui Dumnezeu pentru ceea ce au primit în viață.

Unii mai afirmă ca prin pelerinaj se pot depăși dificultăți ale vieții,se pot rezolva probleme sufletești și se întărește credința.

8.Ce reprezintă pentru dumneavoastră o mănăstire?

Fig.nr 27- Grafic întrebare nr. 8

Dintre cei chestionați, 54% (38) au afirmat că pentru ei o mănăstire reprezintă un loc mai aproape de Dumnezeu.De asemenea o altă parte ,și anume 41% (29) consideră că biserica este un locaș sfant,unde Dumnezeu locuiește și este mereu prezent,un loc unde creștinii merg să se roage pentru iertarea păcatelor, vindecare atunci când sunt bolnavi, pentru răspunsuri la anumite probleme. Deși mulți dintre noi mergem la mănăstiri , biserici atunci cand dăm de greu, este bine să ne rugăm la Dumnezeu și la bine și la rău.

Puțini dintre ei, 5% (3) ,au afirmat că mănăstirea este un loc frumos.Aceștea au vârste sub 20 de ani.

9.Atunci când vizitați un loc religios aveți:

Fig.nr 28 -Grafic întrebare nr.9

Cei mai mulți dintre chestionați, 74% (52) au răspuns că atunci când vizitează un loc religios, pe lângă motivația religioasă, mai există și cea culturală, de cunoaștere, relaxare. O parte dintre ei, 16%(11) au spus ca au de obicei o motivație pur și strict religioasă.Aceștea sunt cei care merg pentru rugăciune, pentru comunicarea cu Dumnezeu și pentru intensificarea credinței. O pondere de 10 % (7), au afirmat că de multe ori vizitează un loc religios din curiozitate.

10.Cât de importante considerați că sunt serviciile de ghid în cadrul unei atracții religioase?

Fig.nr.29-Grafic întrebare nr.10

La întrebarea aceasta 60 % (42), au răspuns că serviciile de ghid sunt importante pentru întelegerea corectă a unui loc religios. Ghidul poate sa răspundă la diferite întrebări puse de turiști, să povestească frumos despre tot ce se vede astfel încât turiștii să îl asculte cu drag.Cea mai mică pondere 6% (5) o au cei care au zis că serviciile de ghid sunt puțin importante. Aceștea reușesc de cele mai multe ori să se plictisească. 8 % consideră că prezența ghidul de turism este foarte importantă. Fără acesta ei nu pot sa conștentizeze cu adevarat valoarea obiectivului turistic. O pondere de 26% (18) au răspuns că serviciile de ghid sunt oarecum importante. Aici depinde de cât de bine stiu să se facă ascultați și înțeleși cei ce prezintă un loc religios.

11.În ceea ce privesc serviciile de cazare, unde ati prefera să stați?

Fig.nr.30-Grafic întrebare nr.11

După cum arată graficul, 83% (58), preferă să se cazeze în altă unitate de cazare decât în incinta unui ansamblu monahal.Asta se întâmplă din cauză că mulți dintre ei nu au doar o motivație strict religioasă. Aceștea consideră că hotelurile, pensiunile sunt mult mai comode și că pot beneficia de mai multe servicii.Însă nu toți impărtășesc aceași opinie.Restul de 17% (12) spun că preferă să se cazeze în incinta unui ansamblu monahal astfel ei se pot simți mai aproape de Dumnezeu.Ei mai afirmă faptul ca a te caza intr-o mănăstire poate fi o experiență deosebită ,reușești să întelegi mai bine viața pe care o duc cei de acolo.

12.Când practicați turismul religios ce surse de informații folosiți?

Fig.nr.31 -Grafic întrebare nr.12

Din răspunsurile oferite de către cei chestionați ne putem da seama ca în zilele noastre, internetul reprezintă principala sursă de informație atunci cand vine vorba de alegerea unei destinații turistice și nu numai. Site-urile web ale locațiilor religioase dețin o pondere de 54% (38), urmate de alte surse 22% (15), pliante/broșuri de la agenții sau centre de informare turistică 14% (10). Pe ultimul loc ca surse de informație turistice sunt posturile tv si radio cu o pondere de 10 % (7).

Concluzie

În concluzie , în urma cercetării efectuate, turismul religios este perceput de locuitorii orașului și de către turiști ca fiind acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase pentru rugăciune , dar totodată se poate avea și o motivație culturală, de cunoaștere, relaxare. Aceștea asociaza termenul cu cel de „pelerinaj”.

De asemenea mulți sunt de părere ca Iașul este un centru religios creștin ortodox important , datorită prezenței Catedralei Mitropolitane și a celorlalte edificii religioase de aici: Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, mănăstirile Galata, Cetățuia, Frumoasa. Majoritatea obiectivelor religioase sunt concentrate în zona centrală a orașului, existând chiar și un traseu turistic oficial care le cuprinde pe toate.

CAPITOLUL 4. POTENȚIALUL TURISTIC CULTURAL-ETNOGRAFIC

În mod curent, turismul etnografic se asociază cu spațiul rural, dar totuși acesta reprezintă o formă importantă de manifestare a interesului pentru cultură, inclusiv în interiorul orașelor.Acestea conservă și pun în lumină moștenirea culturală a populației majoritare, dar și a minorităților etnice prin intermediul muzeelor etnografice.

4.1 Muzeul etnografic al Moldovei

Muzeele etnografice ne dau șansa de a ne întâlni cu rădăcinile noastre spirituale.

Muzeul care adăpostește cea mai vastă colecție reprezentativă pentru civilizația și cultura tradițională din zona Moldovei a fost inaugurat acum 50 de ani, la Iași, pe 16 februarie 1958.

Muzeul etnografic al Moldovei a fost înființat inițial pe lângă Catedra de etnografie a Universității din Iași, de către Ion Chelcea. Majoritatea exponatelor sunt vechi, vârsta lor depășind adesea 100 de ani. Din anul 1954 muzeul este mutat în Palatul Culturii.

În sălile muzeului sunt prezentate ocupațiile tradiționale de bază: agricultura, viticultura, creșterea animalelor, precum și ocupațiile secundare ca: vânătoarea, pescuitul și creșterea albinelor. Colecția de instalații populare din lemn este cea mai veche colecție cu acest profil din țară.

Muzeul inițiat la Iași, la mijlocul secolului trecut, trebuia să fie reprezentativ pentru toată Moldova istorică, aici incluzând și Basarabia.În momentul de față, în patrimoniul muzeului se regăsesc foarte multe obiecte de dincolo de Prut, multe dintre acestea expozabile, așa cum sunt scoarțele sau obiectele de interior. Scoarțele sunt de o valoare inestimabilă, multe dintre ele având o vechime de peste 100-150 de ani.

În momentul de față, muzeul deține peste 13.000 de obiecte de o mare valoare, din care doar o parte sunt prezentate în cele 17 săli, cu o suprafață de 2.100 de metri pătrați, și care sunt structurate pe cele 12 domenii majore ale civilizației și artei populare moldovenești, de la ocupații tradiționale, precum agricultura, viticultura, creșterea animalelor, vânătoarea, pescuitul, apicultura, culesul, la meșteșuguri, precum olărit, dogărit, rotărit și industria casnică.

De asemenea, sunt reprezentate obiceiurile de Anul Nou, precum și portul popular, aici fiind foarte bine reprezentate atât zona de munte, cât și zona de podiș și cea de câmpie.

4.2 Activitățile sociale

In municipiul Iași, turismul etnografic mai este legat și de organizarea unor târguri de ceramică (” Cucuteni 5000”) precum și festivaluri cu caracter folcloric (” Datini și obiceiuri de iarna”).

Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” se organizează în luna decembrie de catre Consiliul Județean Iași, Primăria Municipiului Iași și Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.

Anul trecut festivalul a ajuns la cea de-a 46-a ediție. Centrul Iașului și sala Gaudeamus a Casei de Cultură a Studenților sunt luate cu asalt de colindători, urători și mascați. Festivalul aduce la Iași spiritul tradițiilor autentice ale sărbătorilor de iarnă (dansul călușarilor, obiceiul capre, al ursului).

Bogăția patrimoniului de datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou bucură inimile celor veniți aici prin diversitatea și dinamica jocului cu măști, dar și prin profunzimea sau emoția transmisă prin intermediul colindelor și plugușoarelor.

Fig.nr.32- „Datini și Obiceiuri” Iași

Sursă:http://articole.helponline.ro

Târgul de ceramică „Cucuteni 5000”

Cultura Cucuteni este una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, primele vestigii fiind descoperite în anul 1884, lângă Iași. Populația aparținând culturii neolitice Cucuteni avea o organizare proto-urbană, cu locuințe mari, cu vetre interioare, și se ocupa cu vânătoarea, agricultura și meșteșuguri casnice, cum ar fi țesutul sau olăritul.

Pe ceramica de Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații, dar și figuri feminine, decorate cu motive geometrice, culorile predominante fiind roșul, albul și negrul.

Anul trecut, in Parcul Copou a avut loc cea de-a 31-a editie a Târgului național de ceramică Cucuteni 5000. Scopul manifestarii îl constituie cunoașterea si promovarea ceramicii tradiționale din cele mai importante centre de olărit din țară, având ca invitați meșteri olari. Printre organizatorii evenimentului se numara Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași și Direcția Județeană pentru Cultură Iași.

Fig.nr.33- „Cucuteni 5000”

Târgul Meșteșugarilor a apărut la inițiativa Primăriei Municipiului Iași pentru a întări evenimentul Cucuteni 5000 cu produse populare, meșteșugărești, dar care nu aparțin ceramicii. Începând cu anul 2000, municipalitatea ieșeană organizează, într-o atmosferă de sărbătoare ambientată de aroma florilor de tei, Târgul Meșteșugarilor, manifestare ce atrage constant un număr tot mai mare de vizitatori și cumpărători din întreaga țară, amatori și cunoscători care apreciază frumosul și valoarea autentică. Astfel, peste 100 de expozanți din toate zonele țării se întâlnesc în Parcul Expoziției, pentru a prezenta și comercializa produse de artizanat și suveniruri: împletituri (nuiele, paie, fire textile ), cioplituri (în lemn, în piatră ), țesături (covoare, carpete), picturi (pe sticlă, pe lemn, pe pânză, pe piatră), ouă încondeiate.

4.3 Gastronomia locală

Din punct de vedere al tradițiilor populare, acestea se înscriu în cea mai mare parte în specificul regiunii Moldovei, cum se întâmpla de altfel, cu gastronomia locală, renumită prin borșul moldovenesc, tochitură sau sarmale, placinte poale-n brâu, mucenici sau cozonac.

Bucătăria moldovenească a păstrat pe parcursul secolelor, absorbind tot ce era mai bun din bucătăria greacă, slavonă, bizantină, mediteraneană. O influență mare asupra artei culinare moldovenești a avut-o bucătăria turcească. În rezultat, astăzi masa moldovenească atrage nu numai printr-o paletă gustativă, care se bazează pe o varietate largă de bucate din legume, carne de porc, de miel, vită, pasăre, dar și printr-un arsenal bogat de tehnici de prelucrare culinară a produselor, preluat de la țările vecine. Fenomenul creativ al gastronomiei populare a moldovenilor s-a exprimat prin potențialul inovațional al creativității multor meșteșugari populari specializați în diferite ramuri de obținere și preparare a produselor, legate de domeniul alimentației: morari, pescari, apicultori, legumicultori, storcători de ulei și de vin, rachierietc. Alături de acestea o mare importanță o au și cei, care pregătesc vasele, recipientele și pânzeturile de păstrare, prepare, deservire .

CAPITOLUL 5. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

5.1 Structuri de cazare

În municipiul Iași, conform Centrului de Informare Turistică, există un numar de 65 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare care grupează 5009 locuri : 34 pensiuni, 24 hoteluri, 5 hosteluri,1 vila, 1 motel.

Fig.nr.34 – Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare 2013

După cum putem observa cea mai mare pondere o dețin pensiunile turistice – 51%, urmate de: hoteluri- 37%, hosteluri 8%, moteluri și vile 2%.

Cele mai importante unități de cazare sunt: Hotel Little Texas (4 stele), Hotel Unirea (3 stele), Hotel Traian (4 stele) ,Hotel Moldova (3 stele) etc.

Tarifele de cazare pot varia între 10-15 euro / noapte / camera (la pensiuni turistice sau hoteluri de 1, 2 stele) și pot ajunge la 130 euro în hotelurile de 4 stele sau chiar 200 euro pentru apartamentele din hotelurile de 4 stele. În majoritatea cazurilor, tarifele de cazare pe noapte includ și micul dejun.

Tabel nr.1- evoluția numerică a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare

și a numărului total de locuri în unități (anii 2003, 2007,2013)

Sursa:Direcția Județeană De Statistică Iași

Fig.nr.35- Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare 2002

În anul 2002 existau un număr de 12 hoteluri ,deținând ponderea ce mai mare- 50%, urmate de pensiuni 34%, hosteluri 8%. De asemenea mai exista 1 motel și o vilă.

Fig.nr. 36-Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare 2007

În anul 2007 se observă o creștere a numărului de unități de cazare. Numărul pensiunilor turistice este acum egal cu cel al hotelurilor și dețin o pondere de 40 % fiecare.Acestea sunt urmate de hosteluri- 10%.

În prezent , numărul structurilor de cazare este dublu față de anul 2007.Acestea au ajuns la un număr de 65 de unități și cuprind: 24 de hoteluri ,cele mai multe de 3 stele, 34 de pensiuni turistice, 5 hosteluri, un motel și o vilă.Cele mai multe sunt concentrate în zona centrală, in imediata apropiere a principalelor obiective turistice.

Fig.nr.37 – Evoluția numerică a locurilor în unitățile de cazare

Numărul total al locurilor de cazare a crescut și acesta odată cu numărul unităților.Diferența dintre anul 2013 si anul 2002 este una foarte mare.Numărul total a crescut dublu.

Conform informațiilor furnizate de către Direcția Județeană de Statistică Iași, în luna ianuarie din acest an, 10.300 de turiști au vizitat Iasul. Astfel, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în prima luna din an, au fost in creștere cu 0,6% față de luna ianuarie din anul 2013. Cei mai multi turiști care au vizitat Iașul sunt români.

Sosirile turiștilor din țară în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 88,4% din numărul total de sosiri, aproximativ 9.108 de persoane. În luna ianuarie, in Iași, au fost 1.192 de turiști străini, cei mai mulți provenind din Europa. Înnoptarile înregistrate in Iași au fost de 19.377 de persoane, în crestere cu 12,0% fată de luna ianuarie 2013. Durata medie a cazării în structurile de primire turistică a fost de 1,88 zile, în jur de 1,79 zile fiind cazați turiști români, respectiv 2,56 zile, turiști străini. Cei mai mulți turiști au ales să se cazeze în hoteluri, aproximativ 23,2% din numarul total și pensiuni, fiind vorba de un procent de 21%.

5.2 Structuri de alimentație

Structurile de alimentație publică reprezintă o componentă de bază a oferte turistice. Ele sunt corelate în mare parte cu structurile de cazare din punct de vedere al amplasamentului.Conform datelor statistice în Municipiul Iași sunt clasificate 151 astfel de unități ,structurate după cum urmează:

54 restaurante

48 baruri de zi

29 pizzerii

11 fast-food-uri

9 cofetării,patiserii.

5.3 Infrastructura de transport

Transportul aerian

În partea de răsărit a orașului se află Aeroportul Internațional Iași. Al doilea aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului, după cel din Bacău, cu o aerogară modernizată și cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 3000 m.Din Iași se asigurǎ legǎturi directe cu București, Budapesta, Timișoara și Viena iar în timpul sezoanelor turistice alte destinații sunt completate prin zboruri charter.

Transportul feroviar

Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei – Tecuci -Iași – Ungheni, linia principală Iași – Pașcani și ramificațiile Iași – Dorohoi, Iași- Hârlău.

În oraș sunt trei gări:

Gara Centrală Iași (Iași și Iași Nord);

Gara Internațională Nicolina, Gara Nicolina;

Gara Socola.

Municipiul Iași este conectat prin legături directe cu principalele orașe ale țării și cu Republica Moldova.

Transportul rutier

Acesibilitatea în oraș se realizează prin drumurile naționale DN 24 (dinspre Popricani către Schitu Duca) prin: Bd. CA Rosetti – Bd. T. Vladimirescu-Calea Chișinăului- Str. Bucium și DN 28 ( dinspre Valea Lupului spre Tomești).

Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Centru, Gară, Podu Roș, Podu de Piatră, Fundație, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura).

Astazi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze și maxi-taxi, de către Regia Autonoma de Transport Public RATP Iași și prin autobuze și maxi-taxi de catre operatorul privat Unistil.

CAPITOLUL 6. PROMOVAREA TURISTICĂ

Regiunea orașului Iași este cunoscută în România și în Europa pentru oportunitățile sale variate în domeniul turismului, cum ar fi turismul cultural – datorită edificiilor istorice, muzeelor, bisericilor, operei, filarmonicii, baletului, concertelor – și turismul religios – deoarece sunt numeroase biserici, mănăstiri, precum și pelerinajul anual la Cuvioasa Parascheva. Iașul ar putea dezvolta și ecoturismul, având în vedere peisajele, lacurile, pădurile din jur, precum și plimbări de agrement, excursii, pescuit, sporturi acvatice, călărit, golf.

Datorită acestei diversități de produse, regiunea atrage diferite tipuri de turiști. Turiștii sunt atrași în principal de moștenirea culturală a orașului, elementele religioase, evenimentele anuale .Istoria sociala a orașului Iași este de asemenea făcută vizibilă. Mulți poeți și scriitori renumiți s-au născut sau au locuit în Iași.

Aceste locații sunt marcate și conectate cu vremurile moderne de azi prin intermediul indicatoarelor și panourilor informative. Pentru cele mai importante dintre obiectivele turistice ,există un numar de 20 de indicatoare turistice în interiorul orașului. Acestea conțin informații relevante privind istoria obiectivelor turistice în proximitatea cărora au fost montate. Panourile sunt realizate și montate de SC Romtexin SRL Bacau.

Însă, din păcate încă de la intrarea in municipiu, cei veniți să viziteze îsi fac o imagine greșită despre adevaratele valori ale acestui oras, daca ar fi să judece numai dupa indicatoare. Explozia de indicatoare ale centrelor comerciale și hipermarketurilor dă de ințeles, la prima impresie despre Iași, că este mai degraba un oraș comercial, decat unul istoric și cultural. La intrarea in oraș pe drumul european E 583, calătorii sunt întâmpinați de diverse panouri, ce indică marile centre comerciale. Insă nici cel mai mic semn care sa îi îndrume pe calători către Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Palatul Culturii care adăpostește Muzeul Etnografic al Moldovei , Teatrul Național, Biserica Trei Ierarhi, sau multe alte monumente care, de-a lungul anilor, au scris rândurile istoriei Capitalei Moldovei și care astazi sunt principalele puncte de atracție turistică.

Centrul de informare turistică din Iași are un rol important în valorificarea potențialului turistic cultural -etnografic și religios. Acesta are ca misiune promovarea Capitalei Moldovei ca valoare culturală, istorică, economică și religioasă in context european. Centrul de Informare Turistică asigură legatura indispensabilă a orașului cu turiștii, realizând informarea cât mai obiectivă si completă a acestora, precum și activitatea de promovare a Iașului ca destinație turistică prin toate mediile disponibile.Centrul informează gratuit turiștii în legătură cu :

mănăstirile și bisericile din Iași, precum și programul sărbătorilor religioase;

târgurile și expozițiile care au loc în Iași, program și participanți;

locuri de plimbare și recreere;

unități de cazare și restaurante;

tematica, adresele, programul de vizitare al muzeelor, caselor memoriale;

evenimentele culturale care se petrec în oraș etc.

In Iași mai există și centrul de pelerinaj „Sf. Parascheva” .Acesta este un mijloc modern de promovare a spiritualității și culturii în contextul local și internațional.
Prin activitatea lui, oamenii de toate culturile și orientările religioase sunt incurajați să descopere, să cunoască și să aprecieze monumentele cu valoare religioasă, artistică și istorică să readucă în lumină comorile spirituale ale milenarei tradiții creștine ortodoxe locale, precum și ale creștinismului din alte țări ale Europei.

CONCLUZII

În urma realizării acestui studiu asupra Municipiului Iași, am ajuns la concluzia că există atât puncte tari cât și puncte slabe din punct de vedere al poziției geografice, cadrului natural ,uman și economic, potențialului turistic cultural- religios, etnografic dar și a infrastructurii turistice:

Puncte tari:

Municipiul Iași se află în centrul Moldovei istorice, într-un peisaj colinar specific ce conferă orașului o personalitate proprie a peisajului urban. Acesta este așezat într-o zonă atractivă din punct de vedere al cadrului natural, la contactul a doua mari subunități geografice ale Podișului Moldovei: Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc;

Alaturi de relief, dintre elementele cadrului natural cu un efect important asupra turismului, hidrografia este cel care constituie atracție turistică. Elementele hidrografice cu particularitățile lor crează obiective turistice importante. Dintre principalele forme de prezență a hidrografiei în turism amintim rețelele fluviatile și lacurile, care au rol important mai ales in domeniul turismului de recreere și de agrement (Lacul Ciric 1,2,3);

Municipiul Iași deține un important patrimoniu istoric, arhitectural- urbanistic și cultural;

Regiunea orașului Iași este cunoscută în România și în Europa pentru oportunitățile sale variate în domeniul turismului, cum ar fi turismul cultural – datorită edificiilor istorice, muzeelor, bisericilor, operei, filarmonicii, baletului, concertelor – și turismul religios – deoarece sunt numeroase biserici, mănăstiri, precum și pelerinajul anual la Cuvioasa Parascheva;

Catedrală a ortodoxismului, majoritatea bisericilor și mănăstirilor orașului fiind creștin ortodoxe, Iașul atrage în fiecare toamnă mii de credincioși care vin să se roage la protectoarea spirituală a Moldovei, Sfânta Parascheva;

Municipiul Iași cuprinde cele mai multe biserici din România. În 1990, existau un total de 43 de astfel de instituții, iar în prezent, numărul s-a ridicat la 71 de ctitorii, dintre care 30 sunt incluse pe lista monumentelor istorice;

Din punct de vedere al transporturilor, orașul este dotat cu toate tipurile de infrastructură. Orașul are conexiuni rutiere acceptabile cu sudul României și cu Republica Moldova. Transportul feroviar internațional traversează orașul, principala stație de cale ferată este amplasată în centrul orașului. Aeroportul este aproape de oraș și este folosit pentru zboruri interne și internaționale. Există linii de transport cu tramvaiul, cu autobuzele, taxiuri și maxi-taxi;

Existența unor arii protejate, a unor parcuri și a unor păduri folosite pentru agrement.

Puncte slabe:

Rata scăzută de folosire a capacității hoteliere curente și o foarte scazută rată de staționare peste noapte;

Indicatoare turistice insuficiente;

Legăturile orașului cu partea vestică a țării și cu Vestul Europei sunt foarte proaste pe șosele și pe calea ferată;

Infrastructura rutieră spre aeroport este slab dezvoltată;

Tramvaie și autobuze foarte vechi.

BIBLIOGRAFIE

BACĂUANU V.,BARBU N.(1980) ,Podișul Moldovei: natura,om ,economie, Editura

Științifică, București.

BACĂUANU V.,ERDELI G.(1992),Geografia României ,Editura Academiei Române

BOGDAN N.A.,Orașul Iași, Monografie istorică și socială ilustrată.

BARBU N., UNGUREANU A. (1987),Geografia Municipiului Iași, Iași

BUSUIOC M., (2009), Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în România,Editura Universitară, București

CÂNDEA MELINDA, BOGAN ELENA, TĂTARU ALEXANDRA,SIMON TAMARA,

(2009) Turism Rural,Turism Urban, Editura Transversal, București

CUCU V.(1970), Orașele României, Editura Științifică, București.

CIHODARU C ,PLATON G. (1980) Istoria orașului Iași, Editura Junimea, Iași

ERHAN V., Mănăstiri și biserici din orașul Iași și împrejurimi, Iași, 2003

IELENICZ M.,COMĂNESCU LAURA,(2009), România- Potențial Turistic, Editura Universitară , București.

IELENICZ M.,SĂNDULACHE I., (2008), Podișuri și Dealuri, editura Universitară, București.

IANOȘ I.,(1987), Orașele și organizarea spațiului geografic, Editura Academiei, București.

LUPESCU M., (2000) ,Din bucătăria țăranului român, Editura Paidea, București

ȚALĂ MĂDĂLINA,(2012), Religie Cultură Turism, Editura ASE, București.

Ghid: Biserici ,mănăstiri și schituri din România, (2009), Editura House of Guides.

Revista : Lumea Credinței, 2011

Adrese internet:

http://www.bzi.ro

http://www.vremea-iasi.ro

http://www.infoturism.ro

http://www.crestinortodox.ro

http://basilica.ro

http://www.primaria-iasi.ro

http://www.ghidulprimariilor.ro

Home

http://ziarullumina.ro

http://rotaractiasi.ro

Manastiri din Romania

http://www.turismland.ro

http://www.centruldepelerinaj.ro

http://www.moldovenii.md

ANEXE

Percepția turiștilor și a rezidenților cu privire la turismul religios

Genul dumneavoastra:

Masculin

Feminin

Varsta :

0-20 ani

20-65ani

peste 65 ani

Studiile efectuate:

primare ,gimnaziale

liceale

superioare

4.Domiciliul

municipiul Iași

altă localitate

5.Ce înțelegeți prin „turism religios”?

………………………………………………………………………………………………

6.Asociați un obiectiv turistic din oraș cu termenul de ”turism religios”:

……………………………………………………………………………………………….

7.Ce înțelegeți prin termenul „pelerinaj”?

……………………………………………………………………………………………….

8.Ce reprezintă pentru dumneavoastră o mănăstire?

Un loc sfânt

Un loc mai aproape de Dumnezeu

Un loc frumos

9.Atunci cand vizitați un loc religios aveți:

O motivație pur și strict religioasă

Motivație religioasă dar și culturală, de cunoaștere, relaxare

Fară vreo motivație, doar curiozitate

10.Cât de importante considerați că sunt serviciile de ghid în cadrul unei atracții religioase?

Foarte importante

Importante

Oarecum importante

Putin importante

Deloc importante

11.In ceea ce privesc serviciile de cazare unde ați prefera să stați?

În incinta unui ansamblu monahal

Altă unitate de cazare

12.Când practicați turismul religios ce surse de informații folositi?

Site-uri web ale locațiilor religioase

Posturi TV sau radio

Birouri de pelerinaj

Altele……………………………………………………………………………………