Valorificarea Potentialului Turistic al Zonei Valea Cernei

Valorificarea potențialului turistic al zonei Valea Cernei

CUPRINS

Capitolul I

Introducere

Întreaga zonă a Văii Cernei este declarată rezervație naturală făcând parte din Parcul Național Domogled – Valea Cernei. Valea Cernei este situată în sud-vestul României, în județul Caraș-Severin, cu un peisaj de munți calcaroși în care apele râului Cerna, stresurându-se la poalele vârfurilor cu o vegetație submediteraneană, a sculptat forme peisagistice de o frumusețe rară. Clima acestei zone este temperat-continentală, cu influențe submediteranee, fiind mai blândă decât în restul țării.

Acest climat, dar și prezența unor izvoare termale, a făcut posibilă dezvoltarea unei vegetații specifice zonelor submediteranee, îmbogațită cu specii rare și chiar unice, așa cum ar fi o specie de mușchi care nu este întâlnită în altă parte. Tot aici întâlnim și garofița Domogledului, unică în lume, ciuboțica cucului de Banat, candeluța, scorușul de Banat și multe alte specii rare peste care se ridică impunător Pinul Negru de Banat agățat de versanții stâncilor golașe. Fauna zonei este reprezentată de viețuitoare specifice climei, dar și specii rare sau unice cum ar fi scorpionul de Banat, cu mușcătură dureroasă dar neotrăvitoare, sau vipera cu corn a cărei mușcătură poate fi mortală.

(Sursa http://lup.lub.lu.se/luur/download?func=downloadFile&recordOId=2201469&fileOId=2214427)

Impactul vizitatorilor asupra ariei protejate Parcul Național Domogled-Valea Cernei

Activitățile turistului se axează în general pe vizitarea punctelor de interes, dar și turismul de week-end sau cel de concediu (vacanță) cu camparea pe văile pitorești din parc, caz în care se ajunge la apariția vetrelor de foc, a resturilor menajere, etc.Un impact dăunător asupra biodiversității îl are și obiceiul de a intra cu mijloacele auto în albia pâraielor pentru spălare, în interiorul fondului forestier sau pe fânețe.

Prezența vizitatorilor în Parcul Național Domogled-Valea Cernei se concretizeazăîntr-un beneficiu indirect, dar important pentru zonă, respectiv stimularea dorinței de protecție a zonei și cunoașterea istoriei și a tradițiilor locale prin sensibilizarea vizitatorilor.

Beneficiile directe pe care vizitatorii le pot aduce zonei se împart în:

– beneficii pentru comunitățile locale din zona Parcului Național Domogled-Valea Cernei prin dezvoltarea turismului rural și valorificarea obiectelor deartizanat;

– beneficii pentru cabanele, hotelurile și pensiunile de pe raza parcului.

În cadrul evaluării posibilităților de apariție a unor conflicte între diverși factori interesați, au fost identificate următoarele posibile situații:

– între unele activități ale vizitatorilor și activitatea de conservare a biodiversității, cauza principală a conflictelor fiind poluarea apelor și amediului în general cu deșeuri, vetre de foc, spălare mașini, fapt ce poateafecta ecologic zona de impact;

-Camparea ilegală pe terenurile proprietate privată a locuitorilor.

Parcul Național Domogled-Valea Cernei oferă și posibilitatea de a se practica alpinism. Nu a fost încă evaluat efectul practicării acestui sport asupra habitatelor specific zonelor de stâncă.

Atragerea vizitatorilor, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea/îmbunătățirea serviciilor, reducerea impactelor negative asupra Parcului, sunt numai câteva din aspectele de interes major pentru Administrația Parcului Național Domogled-Valea Cernei. Dezvoltarea unui turism durabil poate aduce beneficii directe și indirecte zonei, respectiv Parcului, comunităților și proprietarilor de cabane sau altor investitori din zonă. (Sursa: http://www.domogled-cerna.ro/planul_de_management.html)

Capitolul II

Caracterizare socio-ecnomică

2.1.Situația demografică

La ultimul recensământ (2002) populația rurală a totalizat un număr de 26982 locuitori, cu 2735 de locuitori mai puțin decât la recensământul din 1992, înregistrându-se o dinamică negativă, pe fondul scăderii ratei natalității și creșterii ratei migrației până în preajma anului 1992. Ritmul de descreștere a numărului populației rurale s-a păstrat în linii mari, singura creștere a curbei fiind înregistrată în anul 2007 când populația bazinului număra 27210 locuitori, cu 228 locuitori mai mult față de ultimul recensământ. Anul 2010 consemnează un nou bilanț negativ de 915 locuitori, față de anul 2007, numărul de locuitori în bazin fiind de 26295.

Potrivit datelor statistice din anul 2010, comunele din bazinul râului Cerna pot fi grupate pe categorii în:

-comune mici, sub 1000 locuitori (Mehadica),

-comune mijlocii cu o populație cuprinsă între 1000 și 3000 de locuitori (Domașnea, Lăpușnicel, Cornea, Luncavița, Topleț, Iablanița)

-comune mari cu peste 3000 locuitori (Cornereva, Padeș, Mehadia).Spațiul rural al bazinului Cernei ocupă o suprafață mult mai mare în bazin față de spațiul urban.

 În interiorul Parcului Național Domogled-Valea Cernei comunitățile sunt reprezentate printr-o localitate-Cerna Sat, 12 cătune și orașul Băile Herculane care deși nu este inclus la propriu ca și suprafață în parc, este înconjurat în procent de 95% de suprafața parcului.

Populația în această zonă nu este foarte numeroasă, remarcându-se astfel cătunul Prisăcina cu 22 familii, urmat de Poiana Lungă – 8 familii,Țațu- 7 familii, Ineleț  – 6 familii,Cracu Mare – 5 familii, Cracu Teilor -3 familii, Scărișoara-3 familii, Gura Iuții- 3 familii,Stepăn- 3 familii, Bedina – 2 familii, Dobraia -2 familii și Slătinic- 1 familie. În plus, se observă un proces de îmbâtrânire a populației, media de vârstă a locuitorilor fiind de 50 deani (Novăcescu, 2012).

Tabel 2.1.Populația stabilă la 1 ianuarie pe sexe, medii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Sursa prelucrare date dupa INSSE

În tabelul 2.1. este prezentată evoluția populației stabile începând cu 1 ianuarie, în perioada 1990-2013 la nivelul județelor Caraș-Severin, Gorj și Mehedinți, având ca ani de referință 1990, 1995, 2000, 2005, 2010 și 2013. Astfel se poate observa o scădere a numărului de locuitori în toate cele trei județe. Județul Gorj de la 397.728 de locuitori în anul 1995 a ajuns la 371.948 locuitori în anul 2013. Județul Mehedinți înregistra în anul 1990, 329.584 locuitori, iar până în 2013 numărul acestora a juns la 286.240 locuitori. Județul Caraș-Severin avea în anul 1990 408.510 locuitori, scăzând până în anul 2013 la 315.532 locuitori. Putem concluziona că trendul general al populației în cele trei județe în perioada 1990-2013 este în scădere.

Fig.2.1.Sporul natural al populației pe medii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Sursa prelucrare date dupa INSSE

Figura 2.1. prezintă evoluția sporului natural înregistrat în perioada 1990-2013 la nivelul județelorCaraș-Severin, Gorj și Mehedinți, având ca ani de referință 1990, 1995, 2000, 2005, 2010 și 20113. Astfel se poate observa că începând cu anul 1995 și până în anul 2013 sporul natural în cele trei județe este negativ, acesta având un trend oscilatoriu. Cele mai scăzute valori înregistrate în județul Gorj sunt în anul 2013 depășind -1000 de locuitori. Județului Mehedinți a înregistrat cele mai scăzute valori în anul 2005 depășind -1500 locuitori. În cazul județului Caraș-Severin putem observa că în prezent acesta înregistrează cele mai mici valori ale sporului natural având un deficit de peste -1500 locuitori.

2.2.Situația economică

Bazinului Cernei este un spațiu rural agricol determinat de caracteristicile cadrului natural. Luând în calcul modul de utilizare al terenurilor și activitățile desfășurate de locuitori, așezările bazinului Cernei pot fi încadrate tipului de așezări funcționale mixte, care, toate, încadrează mai multe funcții: industrială, agricolă și de servicii.

Ponderea activităților cu specific agricol face posibilă clasificarea așezărilor în următoarele categorii:

-așezările cu profil cerealier sunt specifice culoarelor de vale și în sectoarele de depresiuni închise. În cadrul acestor așezări predomină cultura porumbului: Plugova, Topleț, Mehadia.

-așezările cu profil legumicol și pomicol, sunt cele aflate în preajma luncilor, fiind posibilă irigarea culturilor legumicole: Mehadia, Domașnea.

-așezările cu profil agricol și zootehnic, acolo unde este practicată creșterea animalelor, în special a bovinelor și ovinelor sunt: Cornereva, Bogâltin, Cracu Teiului.

-așezările agro-pastorale sunt localitățile în care suprafețele din extravilan sunt ocupate cu pășuni și fânețe și care sunt favorabile activităților pastorale, alături de aceste suprafețe finnd utilizate și pășunile subalpine. Acest tip de așezări se întâlnește frecvent în bazinul superior al Cernei, de la contactul cu rama muntoasă, unde ocupația de bază a locuitorilor este creșterea oilor: Lunca Florii, Ineleț, Dobraia.

Specificul agricol este completat și de funcții industriale legate de exploatarea și prelucrarea lemnului, având în vedere că spațiul montan este acoperit cu specii valoroase de fag și brad. Funcțiile pot fi de exploatare a lemnului (Topla, Cerna-Sat) sau de prelucrare a acestuia (Mehadia). (Novăcescu, 2012).

Preocupările locuitorilor acestor comunități sunt direct legate de parcul național și constă în activități precum:

– exploatarea resurselor pădurii

–  creșterea animalelor (oilor și vitelor)

 – agricultura (pomi fructiferi, legume, porumb)

– turismul balnear

Comunitățile incluse în interiorul Parcului Național Domogled-Valea Cernei, cât și cele limitrofe parcului, dar cu puternice influențe în interiorul ariei protejate, sunt foarte slab dezvoltate din punct de vedere economic, zona fiind până în anii 1960 o adevărată zonă de sălbăticie.

  În perioada 1965 –1985 au fost dezvoltate o serie de activități cu impact major  asupra parcului național cum ar fi:

 – regularizarea cursului Cernei prin construirea a două lucrări hidrotehnice de mareanvergură (barajul Prisaca-km 5, barajul Iovanu)

– exploatarea masei lemnoase în bazinele forestiere adiacente râului Cerna,

– cariere: anrocament, balast, argilă

  În acest context populația locală și cea stabilită în zonă a avut o piață de muncăvastă, putând să-și asigure traiul în condiții normale.

Problema principală cu care se confruntă familiile din cătunele situate pe suprafața parcului este lipsa unui drum de acces, ușor practicabil, în localitățile adiacente acestora. Greutățile localnicilor decurg și din lipsa unei infrastructuri adecvate satisfacerii nevoilor ce privesc problemele zilnice cu care se confrunta aceștia, și anume: lipsa unui cabinet medical, a curentului electric, a apei curente și modalități de obținere a unor venituri suplimentare. Există, însă și localnici care au avut posibilitatea să-și asigure, prin montarea unor generatoare pe apă, curentul electric atât de necesar desfășurării activităților zilnice într-o gospodărie. Majoritatea localnicilor din cătunul Prisăcina și Dobraia s-ar bucura să aibă posibilități materiale pentru amenajarea gospodăriei în vederea primirii turiștilor dornici să se rupă de viața zgomotoasă și tumultoasă a mediului urban.

Comunitățile care se află în apropierea parcului național și care dețin suprafețe în interiorul acestuia, au ca activitate principală dezvoltarea turismului (localitatea Băile Herculane), agricultura, pășunatul, folosirea resurselor naturale. Odată cu definitivarea obiectivelor hidrotehnice și cu reducerea volumului de masă lemnoasă exploatată anual după 1989, locuitorii zonei se confruntă cu probleme sociale, economice și de infrastructură destul de grave cum ar fi:

– lipsa locurilor de muncă,

– volumul investițiilor aproape inexistent,

– deteriorarea infrastructurii existente anterior,

– izolare, acces dificil,

– lipsuri în ceea ce privește accesul la educație și asistență medicală.

Comunitățile incluse în interiorul parcului contribuie atât la atractivitatea, cât și la valoarea ariei protejate prin obiceiurile tradiționale, bogăția culturală și ospitalitate. De asemenea, comunitățile locale ocupă un loc important în dezvoltarea unui turism durabil care, fără o colaborare susținută și înțelegere din partea localnicilor, nu ar putea fi realizată în armonie cu spiritualitatea locală.Sursahttp://www.domogled-cerna.ro/planul_de_management.pdf

Fig.2.2.Numărul mediu al salariaților pe categorii de salariați, forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Sursa prelucrare date după INSSE

Figura 2.2. reprezintă situația salariaților în perioada 1990-2013 în județele Gorj, Mehedinți și Caraș-Severin având ca ani de referință 1990, 1995, 2000, 2005, 2010 și 2013. Astfel se poate observa o oscilație a numărului de salariați precum și faptul că numărul acestora a scăzut foarte mult în această perioadă în toate cele trei județe. Județul Gorj a înregistrat ce mai mare scădere a a numărului de salariți de la aproape 160000 în anul 1990 la 70000 în anul 2013. Județul Mehedinți înregistrază cele mai mici valori ale salariaților comparativ cu celelalte două județe, 100000 în anul 1990, acesta ajungând la 40000 în anul 2013. În județul Caraș-Severin situația este aceeasi,numărul salariaților scăzând de la puțin peste 140000 în anul 1990, la 50000 în 2013.

Tabel 2.2. Populația ocupată civilă, în profil teritorial și pe activități ale economiei 2013 mii persoane

Sursa prelucrare date dupa INSSE

În tabelul 2.2. este prezentată populația ocupată civilă în principalele activități ale economiei în anul 2013 în județele Gorj, Mehedinți și Caraș-Severin. Astfel se observă că cea mai dezvoltată ramură economică în cele trei județe este agricultura, cele mai mari valori înregistrându-se în județul Mehedinți cu 47,8 mii persoane, fiind urmat de Caraș-Severin cu 41,2 mii persoane și Gorj cu 37 mii persoane. Pe locul doi se situază industria prelucrătoare cu cele mai mari valori în județul Caraș-Severin 20,2 mii persoane. Cele mai scăzute valori se înregistrează în informații și comunicații cu valori de 0.6 mii persoane în Gorj, 0,5 în Caraș-Severin și 0,3 în Mehedinți.

2.2.2.Căile de acces în Parcul Național Domogled-Valea Cernei

Prin poziția geografică, populația din bazinul Cernei are acces la coridorul Pan European IV, care traversează județul Caraș-Severin pe direcția sud-nord, dinspre Craiova spre Arad (și mai departe prin Ungaria până în Germania), trecând prin Băile Herculane reprezentat de o cale ferată dublă, paralelă cu șoseaua Europeană E70.

Bazinul Cernei este deservit de o singură cale ferată, dublă, care face parte din magistrala 900 CFR, București-Roșiori-Craiova-Filiași-Caransebeș-Timișoara pe o distanță de 46 km în bazin. Prin această rețea se asigură traficul de mărfuri și călători, local și în tranzit prin intermediul stațiilor principale de cale ferată Orșova și Băile Herculane și a haltelor: Mehadia, Iablanița, Domașnea și Luncavița. Calea ferată dublă este modernizată, iar dirijarea circulației se face centralizat și electrodinamic.

Rețeaua de cale ferată aflată în folosință asigură legături cu punctele nodale din afara spațiului, Caransebeș și Drobeta Turnu Severin, realizându-de în acest mod legătura cu județele din țără. Prin stația de cale ferată Orșova, trec zilnic 22 de trenuri pentru transport de persoane, din care: 4 trenuri Intercity, 10 trenuri InterRegio și 8 trenuri Regio.

Lungimea și repartiția teritorială a căilor ferate este pe departe de a fi satisfăcătoare întrucât numeroaselor localități din bazinele superior și mijlociu ale râului Cerna nu le sunt asigurate legături cu exteriorul și prin calea ferată: Cracu Mare. Ineleț, Scărișoara, Cerna-Sat, Prisăcina, Dolina, Lunca Florii, Macoviște, Globurău, Cuptoare, Valea Bolvașnița.

Alte linii ferate au rămas în stadiul de proiect, din perioada interbelică și până în prezent. Astfel, au fost propuse, dar niciodată realizate, căi ferate pe următoarele rute: Băile Herculane-Baia de Aramă-Târgu Jiu, Stamora Moravița-Jamu Mare-Comorâște (pe linia Berzovia-Oravița), Iablanița-Bozovici-Anina. În perioada cuceririi Daciei, dinspre Dunăre porneau drumuri romane înspre interiorul provinciei.Acestea au fost inițial realizate în scopuri militare, pentru ca legiunile romane să poată înainta, apoi au fost îmbunătățite și finalizate, după cucerire.

Căile de comunicație rutieră se prezintă mai bine în ceea ce privește echiparea, față de căile de comunicație feroviare, spațiul bazinului fiind dotat printr-o rețea de drumuri rutiere naționale și județene dispuse în lungul văilor principale. Căile de comunicație europene sunt reprezentate de dumul european E70 pe direcția sud-nord, cele naționale de DN 57 pe direcția sud – nord-vest și DN 66 pe direcția sud-est. La acestea se adaugă calea rutieră județeană DJ 608 și căile rutiere comunale DC 36 și DC 28.

Cele mai bune condiții pentru circulație sunt pe drumul european E70, a cărui reabilitare a început în 2009 și a fost sfârșită în 2011, și drumul național DN 66. Condiții proaste pentru circulației sunt pe drumurile comunale și județene DJ 608. În ceea ce privește traficul, cele mai folosite șosele sunt E70 (pe toată lungimea lui) întrucât face legătura spre Timișoara și mai departe spre Europa de Vest sau spre Craiova-București, DN 66, desfășurat pe toată lungimea văii Cernei și care asigură legătura cu Târgu Jiu, drumul național DN 6 București-Timișoara se intră în stațiunea Băile Herculane, unde începe practic parcul național ( orașul se găsește la limita sudică a parcului), drumul național DN 67D Târgu Jiu – Băile Herculane se intră în zona parcului național după localitatea Godeanu (jud. Mehedinti), în sensul de mers Tg. Jiu-Băile Herculane, drumul județean 671 Apa Neagră – Valea Mare în dreptul localității Cloșani –Gorj. Accesul pe căi aeriene se realizează prin aeroportul internațional de la Timișoara,aeroportul Caransebeș – 78km, Craiova – 160 km.

Accesul pe căle fluvială se realizează pe Dunăre prin porturile de la Orșova, Drobeta Turnu-Severin și Moldova Veche pentru turiștii care sosesc pe cu nave de croazieră dinspre vestul Europei.

În zona analizată, drumurile naționale, precum și drumul european au fost cuprinse în programe de reabilitare ale autorităților locale, prin fondurilor europene. Reabilitarea șoselelor a constat mai ales prin lucrări de balastare, de lărgire și turnare a covoarelor asfaltice pe porțiunile care au fost afectate. Programul de modernizare și îmbunătățire a condițiilor de transport pe căile principale rutiere este cuprins în Planul de Amenajare a Teritoriului Național, secțiunea „Căi de comunicație”.

Risipirea din cadrul moșiilor a dus la realizarea de către săteni a unei rețele de cărari sau de poteci care să facă posibil accesul spre toate direcțiile bazinului. De exemplu, acolo unde fragmentarea reliefului este destul de mare, populația s-a folosit de cai, iar acolo unde a fost posibil, drumul a fost lărgit pentru a folosi în cele din urmă căruțe. (Novăcescu P.,2012)

Fig.2.3. Căi de comunicație pe Valea Cernei

Sursa dincolodeharti.blogspot.com

  Parcul Național Domogled-Valea Cernei se află situat în estul județului Caraș-Severin, ocupând suprafața de 23.185 ha, în vestul județului Mehedinți ocupând suprafața de 8.220 ha și respectiv în vestul județului Gorj cu o suprafață de 29.806 ha. Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârșie până la confluența cu râul Belareca, peste masivul Munților Godeanu și al Munților Cernei pe versantul drept și respectiv Munților Vâlcanului și Muntilor Mehedinți pe versantul stâng. În interiorul parcului accesul se realizează pe drumuri asfaltate, dar și pe drumuri forestiere și poteci.Sursa http://www.domogled-cerna.ro/planul_de_management.pdf

2.3. Situația socială și culturală

Fig.2.4. Populația școlară

Sursa prelucrare date după INSSE

Figurile 2.4. și 2.5. prezintă situația evolutivă atât a populației școlare, cât și a cadrelor didactice la nivelul județelor Gorj, Mehedinți și Caraș-Severin.În urma interpretării datelor statistice se poate constata că numărul populației școlare raportat la cea a cadrelor didactice este mai mare în perioada 1990-2013,ambele categorii înregistrând o scădere semnificativă, în special în cea de-a doua jumătate a perioadei analizate.

Fig.2.5. Cadre didactice

Sursa prelucrare date după INSSE

Analiza în domeniul ocrotirii sănătății relevă o situație destul de gravă, atât ca număr de unități sanitare, cât și sub aspectul numărului de medici ce deservește populația (fiind inferiori mediei pe România). Deficitul de cadre medicale în mediul rural (dar și în cel urban) se datorează migrației din ce în ce mai evidente către statele Uniunii Europene, care oferă condiții de salarizare mult mai bune.Accesul la medic este de asemenea o problemă cu care populația se confruntă întrucât majoritatea se prezintă la medicul de familie numai atunci când este strict necesar (68%), aspect ce ține foarte mult de mentalitate.

Fig. 2.6. Unități sanitare

Sursa prelucrare adte după INSSE

În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic cum sunt:

– existența așezărilor cetăți din perioada geto-dacă la Cireșu și Orșova,

– din perioada feudală la Mehadia,

– din perioada romană la Orșova, Mehadia.

-muzee și colecții cu caracter etnografic la Mehadica (local, colecții muzeistice),

– obiective cu caracter economic Gara din Băile Herculane, precum și

– mânăstiri și centre ecleziastice principale:

Biserica "Schimbarea la Față" din Băile Herculane, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.

Biserica romano-catolică "Sf. Maria" din Băile Herculane, construcție 1838, monument istoric.

Biserica de lemn "Sf. Voievozi" din Balta, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.

Ansamblul Mănăstirii Tismana (Biserica "Adormirea Maicii Domnului", Paraclisul "Sf. Ilie", Stăreție, chilii și turn-clopotniță), construcție 1337, monument istoric.

Ansamblu schitului Cioclovina de Jos (Biserica "Sf. Voievozi", Stăreție, chilii) din Tismana, construcție 1715, monument istoric.

Biserica de lemn "Sf. Voievozi" (construcție 1783, ref. 1823, pictată 1867, 1892), monument istoric.

Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Mălărișca, construcție 1875, monument istoric.

Biserica "Sf. Ilie" din Podeni, construcție 1859, monument istoric.

Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Prejna, construcție 1808, monument istoric.

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Sofodea, construcție 1853-1854, monument istoric.

Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" din Turdaba, construcție 1829, monument istoric.

Biserica " Sf. Atanasie și Chiril" din Padeș, construcție 1883, monument istoric.

Ansamblul de mori (Moara lui Lazăr Boască, Vâltoarea lui Nicolae Nemeș, Moara lui Nicolae Nemeș, Moara Popeștilor, Moara de la Pod, Moara lui Nistor Gherescu, Moara lui Nicolae Brânzei, Moara lui Adam Gherescu, Moara și vâltoarea Poloieștilor) din comuna Cornereva, construcție secolul al XX-lea, monumente istorice.

Ansamblul de mori (Moara de la Pod, Moara lui Dămșescu, Moara lui Hașca, Moara lui Șandru, Moara lui Jargea, Moara lui Ion Boartă) din Topoleț, construcțiesecolul al XX-lea, monumente istorice.

Ansamblurile ("Piața Hercules" – etapa grănicerească, "Strada Cerna", ansamblurile I, II și III) de arhitectură balneară de la Băile Herculane.

Situl arheologic de la Zăvoi (sec. II – III p. Chr., Epoca romană).

Situl arheologic de la Voislova (sec. II – III p. Chr., Epoca romană).

Situl arheologic de la Băile Herculane (Epoca medievală, Epoca daco-romană, Hallstatt, Epoca bronzului, Neolitic).

Sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Domogled_-_Valea_Cernei

Capitolul III

Fondul turistic

3.1.Resursele turistice naturale

Parcul Național Domogled-Valea Cernei reprezintă un punct de atracție deosebitpentru publicul larg datorită valorilor deosebite ale zonei:

 -tradițiilor locale

-istoria și cultura locurilor 

 – peisajul caracteristic foarte variat

   3.1.1. Relieful

Cadrul natural în care este situat Parcul Național Domogled – Valea Cernei este înzestrat cu o serie de valori incontestabile datorită cărora pe suprafața arealului protejat se pot desfășura activități ce respectă mediul înconjurator. Parcul National Domogled – Valea Cernei este o arie protejată cu un peisaj pitoresc de o frumusețe inegalabilă. Pe intreaga suprafață a parcului există elemente geografice, geologice și biologice ce îi consolideaza unicitatea.arie protejată, corespunde categoriei II UICN, încadrându-se titulaturii de „Parc Național: arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere”.

Sursa http://www.domogled-cerna.ro/planul_de_management.html)

Privită în linii mari, Valea Cernei prezintă o configurație asemenea unui culoar longitudinal care separă două masive muntoase deosebite din punct de vedere al trăsăturilor orografice, și anume, munții ce fac parte din unitatea Retezat-Godeanu, precum și Munții Vâlcan-Mehedinți. Din punct de vedere altitudinal, înălțimile scad de la est la vest astfel: Munții Vâlcan (Vf. Straja 1.864 m, Oslea 1.964 m), Munții Mehedinți (Vf. Frumos1.493 m, Vf. Lui Stan 1.466 m, Vf. Domogled 1.100 m), Munții Godeanu (Vf. Godeanu 2.229m, Vf. Paltina 2.149 m). Dinculmile montane principale se desprind culmi secundare orientate SV – NE, excepție făcândMunții Vâlcan, care au o orientare generală E – V.

Bazinul văii Cerna este unul tipic asimetric, versantul nordic fiind abrupt, iar cel sudic cu o pantă lină. Lățimea maximă a văii atinge 13 km în sectorul superior (datorită dezvoltării mai puternice pe versantul sud-estic al munților Godeanu), scazând treptat la 10-11 km în dreptul pâraielor Iauna și Arșasca și ajunge la doar 5-6 km. Cel mai important component al potențialului turistic al structurii geologice în Valea Cernei îl reprezintă abrupturile tectonice ce redau spectaculozitatea reliefului. Formele ce corespund structurilor anticlinale sunt concordante în relief și corespund celor mai mari înălțimi. Culmea Cernei (la nord de Vf. lui Stan și până la Cheile Corcoaiei) se suprapune axului de anticlinal format din roci granitoide. Aici văile afluente Cernei sunt scurte cu caracter torențial, înguste, și flancului de anticlinal. Datorită faliilor prezente spre Grabenul Cernei, la traversarea acestora văile sunt mai înguste și prezintă repezișuri. Aici se află Geanțurile Cernei.

Contactul dintre granitoidul de Cerna și calcarele geanțurilor este adesea marcat printr-o depresiune de contact, suspendată. În cadrul celui de-al doilea anticlinal de la Vf. lui Stan spre Masivul Domogled se desfășoară în partea centrală Duplicatura de Cerna. Această structură anticlinală are o lățime de 7 km în dreptul vf. lui Stan și de numai 3 km în dreptul văii Feregari, și este fragmentată de o serie de falii de tensiune cu direcție vest-est. Acestea au generat o serie de compartimente mai mult sau mai puțin ridicate deasupra aliniamentului tectonic al Cernei și astfel a apărut o imensă cuestă tectonică – Marele Abrupt al Cernei. În axul central al acestui anticlinal, pe calcare, s-au dezvoltat Poienile Cernei.

Fig.3.1. și 3.2. Geanțurile Cernei

Formele ce corespund structurilor sinclinale se desfășoară în sectorul mediu al văii unde sinclinalul Cernei se dezvoltă pe versantul drept spre Munții Cernei pe o lungime de cca. 25 km plecând de la Băile Herculane spre NNE. Flancul vestic al acestui sinclinal este efilat și deversat spre est. În cadrul său există o succesiune de abrupturi tăiate în calcare sau în roci cristaline, iar văile, la traversarea acestora formează sectoare de chei: Pecinișca, Iuți, sau cascade (Vânturătoarea). În sectorul superior al Văii Cerna se află Ciucevele Cernei.

Fig.3.3. Imagine generală asupra Marelui Abrupt al Cernei

Relieful este, pentru potențialul ecoturistic al văii Cerna cel mai important component. Valoarea patrimoniului turistic este dată de formele carstice (abrupturi, exocarst), de relieful glaciar din Munți Godeanu și nu în ultimul rând de morfologia generală a văii Cerna.

Valea Cernei este înzestrată cu o serie de valori naturale incontestabile care dau naștere unor peisaje tipice, cum ar fi:

-Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat în partea estică sau versanții de pe stânga Cernei sunt caracterizate de formațiuni calcaroase de mare valoare ecosistemică , înzestrând Parcul Național cu peisaje parcă rupte din basm cum ar fi: Marele Abrupt al Cernei, Abruptul Suscu, Abruptul Hurcu și Abruptul Domogled;

– Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuantacest tip de peisaj reprezintă un interes deosebit mai ales turiștilor sau iubitorilorde natură care vor să practice sporturi extreme și nu numai, astfel de locațiiîntâlnim la Cheile Râmnuțelor, Cheile Țăsnei

-Vârfuri calcaroase cu vegetație submediteraneană datorită apropierii întregii zone de mările calde (Adriatică, Mediterană), se remarcă influențele acestora atât prin climă cât și prin vegetație întâlnindu-se nenumărate specii submediteraneene în Rezervația Domogled, rezervația Vf lui Stan;

-Păduri întinse de fag de vârste mari străbătând Valea Cernei găsim mărturiile trecutului prin exemplarele de fag dedimensiuni excepționale ( diametre de 1,60 m și înălțimi de 50 m) care dăinuie deveacuri. Alte exemple: Valea Olanului, Valea lui Iovan, Cărbunele, Radateasa etc.

-Goluri alpine cu jnepeniș urmând traseele de mare altitudine din Parcul Național Domogled-Valea Cerneidescoperim relieful glaciar cu forme de eroziune și acumulări glaciare (morene), ideale pentru montaniarzi și pentru cei care vor să pătrundă în lumea floristică alpină (Vf. Munților Godeanu).

-Lacuri de acumulare montane odată cu construirea barajelor de pe suprafața parcului mediul natural a fost simțitor modificat, creând peisaje de mare frumusețe. Aici amintim Lacul Iovanu șiLacul Prisaca.

-Chei și prăpăstii calcaroase exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafața ariei protejate a dat naștere la formațiuni calcaroase spectaculoase cu o importanță peisagistică de excepție și anume Cheile Corcoaiei unde se împletește prezentul cu trecutul prin legenda luiIovan Iorgovan. Alte exemple: Cheile Țăsnei, Cheile Feregari, Cheile Pecinișcăi.

-Cătune izolate în munte – o atracție mare reprezintă comunitățile din aceste zone izolate prin păstrarea obiceiurilor tradiționale care interacționează cu mediul înconjurător amplificândvaloarea acestora.

-Pajiști subalpine cu lapiezuri – lapiezurile întâlnite în zona Tilva, Piatra Mare a Cloșanilor sunt unice în România creând ecosisteme ce necesită conservare, totodată formațiunile din Poiana Beletina încântă privirea oricărui turist care vizitează parcul

-Geanțurile și Ciucevele Cerneisunt două sectoare bine delimitate în cadrul văii, ele având o morfologie asemănătoare. Sunt bare calcaroase ce urmează paralel pe stânga și pe dreapta cursul văii Cerna în sectorul său superior. Au altitudini reduse, prezintă pante mari (peste 60°) spre valea Cernei, sunt fragmentate de văi torențiale, ogașe. În cadrul lor potențialul este augmentat de prezența peșterilor cu extindere redusă. În sectorul superior al Ciucevelor sunt două puncte de atracție turistică: Cheile Cernișoarei și Izbucul Cernei (cea mai mare resurgență carstică din țară), iar în sectorul superior al Geanțurilor, la ieșire Cernei spre bazinetul de la Cerna Sat se află Cheile Corcoaiei.

– Relieful carstic de pe platoul Munților Mehedinți(la sud de valea Arșasca) – s-au dezvoltat cele mai mari și mai specta-culoase depresiuni carstice de altitudine din Carpații Românești (Poiana Beletina, Poiana Mare, Crovu Mare, Crovu Medved, Poiana Porcului, Poiana Ploștina și Balta Cerbului), văi carstice (Mușuroane, Țăsnei), văi seci, doline, uvale, humuri, creste și abrupturi calcaroase, vârfuri calcaroase (Vârful lui Stan), câmpuri de lapiezuri.

– Relieful glaciar -la izvoarele râurilor afluente pe dreapta ale Cernei ce vin din Munții Godeanu s-au dezvoltat cinci complexe glaciare (Olanu, Balmoșu, Ivanu, Cărbunele, Gârdomanu cu Cernișoara). Aici există circuri glaciare simple și complexe și chiar văi glaciare cu toate microformele asociate specifice. Spectaculozitatea acestui relief este mai redusă decât în alte unități montane din Carpați deoarece expoziția sudică și climatul mai blând au permis instalarea unui covor vegetal – etaj al pajiștilor, care maschează formele reliefului glaciar și periglaciar (cu grad mare de atractivitate). La acestea se adaugă și transformarea lacurilor glaciare (alt element cu potențial important) în mlaștini.

– Relieful depresiunilor suspendateatât în Munții Cernei cât și în Munții Mehedinți (mai bine evidențiate prin utilizare antropică la nord de valea Arșasca) se desfășoară, între culmile principale și un aliniament de bare calcaroase ce însoțesc valea Cernei, o serie de depresiuni aflate la 750 – 1.100 m altitudine. Aici sunt de remarcat sălașele și chiar cătunele (Dobraia, Prisacina, Scărișoara, Iuți) în care casele risipite pe culmi sunt înconjurate de fânețe, livezi și chiar mici grădini. Din cadrul lor perspectiva spre etajul superior al bazinului Cerna este impresionantă (se pot observa vârfurile calcaroase, platoul carstic al Munților Mehedinți, chiar circurile din Munții Godeanu).

– Valea Cernei și afluenții săi -valea propriu-zisă a Cernei prezintă (din punct de vedere turistic) cel mai mare potențial prin peisajele ce pot fi observate (abrupturile calcaroase, sectoarele cu chei și reprezișuri). Cascadele Roșețu (20 m cădere de apă) și Vânturătoarea (45 m cădere de apă) sunt alte puncte de atracție, la care se adaugă numeroasele sectoare de chei din lungul său (Cernișoarei, Corcoaiei, cheile de la Piatra Pușcată) sau ale afluenților (Cheile Bobotului, CheilePrisacinei, Țăsnei).

– Relieful endo-carstic – conform Cadastrului peșterilor din România (C. Goran coord.) în bazinul Cernei sunt 887 de peșteri. Dintre acestea doar 23 au lungimi mai mari de 200 m, cinci sunt influențate de termalism și doar una este considerată ca fiind importantă pentru vizitare (Grota Haiducilor). Cea mai spectaculoasă dintre peșterile din bazinul Cernei este Peștera lui Ion Bârzoni. Sursa prelucrare date dupa http://www.domogled-cerna.ro/planul_de_management.htmlșiGhincea M. 2008.

Tabel 3.1.Rezervații incluse în Parcul Național Domogled-Valea Cernei:

Sursa http://www.domogled-cerna.ro/rezervatii_naturale.html

3.1.2. Clima

Datorită poziției sale geografice, bazinul Cernei este supus predominant circulației atmosferice de vest și sud-vest. Astfel, cu excepția sectorului nordic al zonei, respectiv sectorul înalt al Munților Godeanu și parțial al Munților Cernei, în tot timpul anului, dar mai ales iarna, au loc invazii de masă de aer umed și cald de origine mediteraneana și oceanică, care determină valori mai crescute ale temperaturii aerului, decât în restul țării.

   În timpul verii există un grad mai mare de instabilitate termică, evidențiat de frecvența averselor însoțite de descărcări electrice.

   Ciclonii mediteraneeni transportă aerul umed, care la întâlnirea cu munții din bazinul Cernei, dând naștere la precipitații orografice, fenomenul fiind mai frecvent în lunile noiembrie-decembrie, când cad ploi abundente. În perioada rece se face simțită și acțiunea anticiclonului siberian, care determină uneori producerea ninsorilor și a viscolelor în bazinul Cernei, având durată și intensitate redusă.

   Valea Cernei este protejată de masive muntoase înalte, în special în partea de nord, varietatea litologică, fragmentarea accentuată a reliefului, existența a numeroase abrupturi, în unele locuri adevarați pereți stâncosi, gradul de acoperire cu vegetație determină pe suprafața parcului o serie de topoclimate.

   Relieful dispus în trepte de la peste 2000 m altitudine până la 168 m în zona Băile Herculane, determină o varietate a temperaturilor medii anuale, de la 0ºC pe înălțimile Munților Godeanu, până la aproape 11ºC în partea inferioară a bazinului. În Băile Herculane temperatura medie multianuală este de 10,5ºC la fel ca în Câmpia Româna, Dobrogea Centrală și Câmpia Crișanei.

   Variația în înalțime a temperaturii aerului se modifică de la un anotimp la altul, chiar de la o lună la alta, diferențele cele mai mari fiind în lunile cele mai reci sau cele mai calde.

   Fluctuația altitudinii izotermelor s-a facut resimțită atât în formarea solurilor, cât și în etajarea vegetației, un fapt caracteristic fiind, un strat de situare a pădurilor de fag direct sub vegetația etajului alpin. Caracteristice zonei sunt primăverile mai timpurii și trecerea bruscă de la iarnă la primăvară, prin alternarea invaziilor de aer rece și cald.

   Prelungirea procesului de desprimăvărare și înaintarea lui treptată spre partea superioară a bazinului se manifestă favorabil în alimentarea rețelei hidrografice din topirea treptată a zăpezii.

   Precipitațiile variază în funcție de altitudine fiind mai accentuate la înălțimi de 1600-2000 m, depășind chiar 2000 m, temperaturile scăzute și aerul mai puțin umed eliberează cantități reduse de precipitații.

   Repartiția anuală a precipitațiilor prezintă două maxime și două minime anuale, datorită influenței oceanice și mai ales a celei mediteraneene. Influența mediteraneană este destul de accentuată, masele de aer umed fiind canalizate pe culoarul Cernei mărind gradul de umezeală și provocând cantități mari de precipitații în Cerna Sat și în înălțimile bazinului superior de până la 1200-1300 m.

   "Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de la începutul verii sa fie mai timpuriu la Băile Herculane față de Topleț și Orșova, iar la Cerna Sat mai timpuriu decât în bazinul inferior.

   Diferențele de nivel din cuprinsul bazinului Cernei, orientarea generală și deschiderea culoarului spre sud, sud-vest, lărgirile din bazinul superior și dispunerea perpendiculară a culmilor secundare determină o mare varietate a condițiilor climatice, ceea ce indică existența mai multor topoclimate.Sursa http://www.domogled-cerna.ro/planul_de_management.pdf

3.1.3. Hidrografia

Rețeaua hidrografică de suprafață a râuluiCerna începe de la unirea Izbucului, ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernișoarei ale cărei izvoare se află la peste 9 km amonte sub Vf. Paltina la 2070 m altitudine. Bazinul hidrografic al Cernei este puternic asimetric, marea majoritate a afluenților săi fiind pe partea dreaptă. Afluenții mari ai Cernei ce au lungimi între 8-10 km, își au obârșia în Munții Godeanu la altitudini mari (Cărbunele format prin unirea pâraielor Cărbunele și Rădoteasa; Iovanul format prin unirea pâraielor Mocirliu și Scărița; Balmeșul; Olanu format prin unirea pâraielor Mihoc, Olănelul, Pârâul Lung și Sterminosul). Între Balmeș și Olanu sunt două pâraie scurte Naiba și Curmezișa.

   În zona Munților Cernei bazinul își menține forma asimetrică, principalii afluenți aflați în această zonă: Mihalca, Iauna (formată prin unirea pâraielor Iauna Mare cu Iauna Mică), Topenia, Nanesul, Iuta, Prisacina și Bedina își au izvoarele la altitudini cuprinse între 1300-1700 m și debite relativ constante și fără pierderi subterane.

   Versantul stâng al bazinului Cernei prezintă două zone diferite determinate de structura geologică. Partea de nord prezintă cele mai lungi cursuri permanente ale pâraielor, dar cu lungimi ce nu depășesc 3-4 km cei mai importanți afluenți fiind: Râmnuta Mare, Râmnuta Mica și Arșasca unită cu Ogașul Dracilor.

   Jumătatea de sud prezintă o rețea hidrografică slab dezvoltată, văile având cursuri de apă temporare cu pierderi mari în patul văilor. În această zonă sunt caracteristice văile seci și văile oarbe. O caracteristică deosebită a râului Cerna este curgerea rectilinie pe o distanță mare, precum și unghiurile de confluență de cca 90º.

   Trebuie menționat faptul ca pe râul Cerna s-au construit două baraje, două lacuri de acumulare: Barajul Prisaca cu un volum de cca 14 mil. mc apa și Barajul Cerna cu un volum de 120 mil. mc apă care face parte din triunghiul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.

   Râul Cerna are o alimentere mixta și anume 54% din apele subterane și 47% din apele de suprafață, pe parcursul lui constatându-se schimburi sensibile în unele sectoare între apele subterane și cele de suprafață.

   Izvoarele minerale sunt generate de apele de infiltrație, care pătrund în zonele de fractură până la 1200 m adâncime, unde sunt încalzite și mineralizate, apoi ies la suprafață în malurile Cernei.

   Apele minerale, în special cele din zona stațiunii Băile Herculane, prezintă de regulă debite constante, sunt ape termale cu temperaturi de 40-60ºC, sulfuroase, clorurade, sodice, calcice, hipotone și contin oligominerale. Ele au determinat încă de pe timpul romanilor organizare stațiunii Băile Herculane cu recunoaștere internațională la ora actuală.

Sursele hidrominerale terapeutice formează o categorie de factori generatori ai celei mai vechi și caracteristice forme de turism practicate în zona văii Cerna – turismul balnear. Apele termale sunt folosite la Băile Herculane încă dinaintea sosirii romanilor pe aceste meleaguri (70-44 î.e.n.) de către locuitorii Daciei lui Burebista și Decebal (87 – 106 e.n.).

Dacă gradul de mineralizare al apelor termominerale crește de la nord la sud, compoziția chimică variază de la un izvor la altul. Unul din elementele caracteristice apelor termale de la Herculane îl constituie hidrogenul sulfurat în concentrații mari. Analizele apelor termominerale au scos în evidență prezența dominantă a ionilor de Cl-, Na++ și Ca++ alături de ionii de Br-, I-, K+ și Mg++. La aceștia se adaugă elemente ca litiu, stronțiu, titan, cobalt și altele. Cât despre gazele libere și dizolvate menționăm azotul (65-90% din total), oxigenul, bioxidul de carbon, metanul, prezente în toate cele cinci grupe de izvoare termo-minerale: Șapte Izvoare Calde și forajul Crucea Ghizelei, Grupa Hercules, Grupa Diana, Grupa Neptun și Grupa sudică (Vicol – Fabrica de Var.

Valea Cernei, prin varietatea peisajelor pe care le oferă este ea însăși un element de atractivitate turistică. În ultimii ani au apărut foarte multe cabane, pensiuni, hoteluri și chiar case particulare. Sunt în general construcții noi, care nu respectă specificul arhitectonic al localității Băile Herculane. Dar acest fenomen nu e prezent doar în oraș. El poate fi urmărit în lungul Cernei până dincolo de km 14 pe șoseaua ce leagă Băile Herculane de Baia de Aramă. Datorită morfologiei văii construcțiile lipsesc sau sunt poziționate mai departe de vale în sectorul cuprins între Țăsna și Arșasca, urmând ca pe drumul județean ce leagă șoseaua națională de Cerna Sat aceste construcții noi să reapară. Mai există un sector atractiv pentru construcții noi în zona Izbucul Cernei – Cheile Cernișoarei unde în ultimii 4 ani au apărut peste 10 vile noi ce au proprietari veniți din orașul Târgu Jiu. Aici accesul se face pe drumul ce vine dinspre Motru Sec prin Obârșia Cloșani.

Prin urmare, cu excepția apariției construcțiilor noi în lungul Cernei și al afluenților (Iauna, Balmeș, Cărbunele), în apropierea lacurilor antropice (Lacul lui Iovan și lacul Băile Herculane) nu putem vorbi despre amenajări turistice majore de-a lungul apelor.

Lacurile glaciare nu au un potențial turistic deosebit. În primul rând pentru faptul că dintre cele 5 lacuri prezentate în materialele bibliografice numai unul (Godeanu) este permanent, dar cu un grad ridicat de colmatare. Toate celelalte lacuri sunt fie colmatate fie în timpul verilor uscate seaca aproape complet. Numărului mic de lacuri glaciare și spectaculozității reduse a Munților Godeanu li se adaugă lipsa traseelor turistice marcate care prezintă dezavantajul că sunt foarte prost marcate, nu există locuri de popas, de adăpost, cabane turistice sau alte amenajări.

Sursa http://www.domogled-cerna.ro/hidrologie.html și Ghincea M. 2008

Fig. 3.4. Râul Cerna

Sursa www.gapo.ro

3.1.4. Vegetația și Fauna

Datorita complexității aspectelor staționale, fizico-geografice și climatice, Parcul Național Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, inventarul floristic bogat însumând 1110 specii de plante vasculare (superioare).Din totalul de plante superioare (1110 specii), 66 specii sunt taxoni periclități, rari și în parte endemici, existând în Parcul Național Domogled-Valea Cernei specii rare necunoscute în alte parți ale țării: Vicia truncatula (un neam de borceag balcanic), Tragopogon balcanicus (barba caprei balcanică), Cerastium banaticum (cornutul bănățean), Lamium bithynicum (urzica moartă originară din Bithynia).

   Datorita condițiilor staționale deosebite – relief calcaros – și-au găsit refugiul în această regiune, îndeosebi pe calcare, numeroase endemisme: Linum uninerve (in galben de Banat), Primula aurica ssp.serratifolia (ciuboțica cucului bănățean), Hypericum rochelii (pojarnița lui Rochel), Dianthus giganteus (scaunul cucului) etc.

   Atât Domogledul cât și valea mijlocie și cea inferioara a Cernei rămân refugiul ideal pentru unele din cele mai atrăgătoare și rare specii balcanice și mediteraneene: Aristolochia pallida (mărul lupului), Seseli rigidum (buruiana vântului) – 110 specii mediteraneene – .

Speciile Lycopodium selago (Huperzio selago), Lycopodium annotinum, Leucobryum glaucum și Ruscus aculeatus specie întâlnită pe suprafața parcului național, apare în anexa 5 a Legii 462/2001 – specii de plante și de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură și exploatare fac obiectul măsurilor de management.
    

Fig.3.5.

Totodată Cladonia L.subgenus Cladina se întâlnește sub forma urmatorilor taxoni: Cladonia fimbriata, C.f.var.simplex, C.chlorophaea, C.ch.f.costata.

      În Parcul Național Domogled-Valea Cernei din cele 30 asociații, 9 sunt absolut endemice dintre care amintim: As.Asplenio-Silenetum petraeae, Danthonio-Chrysopogonetum grylii, Telekio-Alnetum incanae. În afara celor 9 cenotaxoni de bază se mai întalnesc doi cenotaxoni superiori sistematic alianța Micromerion pulegi și Danthonio-Brachypodion, ce amplifică valoarea științifică sub raport biologic, geobotanic și ecologic al regiunii.

   Pajiștile din etajul alpin (1500-1800m) sunt reprezentate de următoarele specii Juniperus sabina (cetina de negi), Juniperus communis nana (ienupăr), Pinus montana (jneapăn) și Vaccinium myrtillus (afin). Totodata pajiștile alpine au în componență multe graminee ca Festuca rubra (paiusul rosu), Festuca supina etc.

Fig.3.6.

   Pe teritoriul parcului național există specii de plante sub protectie strictă oriunde s-ar afla pe teritoriul parcului, distrugerea lor fiind pedepsita de lege: Nigritella nigra (sângele voinicului), Trollius europaeus (bulbucul de munte), Rhododendron kotschyi (smirdar)-întalnit pe locurile stâncoase din etajul alpin, Iris graminea (stânjenelul), Crocus moesiacus (brândușa galbenă).Sursa http://www.domogled-cerna.ro/flora.html

Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară – Domogled – Valea Cernei cât și ariei de protecție specială avifaunistică omonime, la baza desemnării cărora aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică).

Fauna protejată a parcului are în componență 14 specii de mamifere: urs brun (Ursus arctos, lup cenușiu (Canis lupus), râs (Lynx lynx), vidra de râu (Lutra lutra), liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus), liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteini), liliacul cu potcoavă a lui Blasius (Rhinolophus blasii), liliacul mediteranean (Rhinolophus euryale), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul cu urechi de șoarece (Myotis blythii) și liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii); o reptilă și unamfibian: broasca-țestoasă de uscat (Testudo hermanni) și ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata); șase specii de pești: porcușorul de vad (Gobio uranoscopus), zglăvoacă (Cottus gobio), dunăriță (Sabanejewia aurata), avat (Aspius aspius), mreană vânătă (Barbus meridionalis) și chișcarul (Eudontomyzon danfordi); precum și 22 specii de nevertebrate: gândacul cu aripi scurte (Oxyporus mannerheimii), gândacul auriu (Buprestis splendens), cărăbuș (Carabus variolosus), gândacul sihastru (Osmoderma eremita), gândacul de apă ( Rhysodes sulcatus), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii (Odontopodisma rubripes), cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), șapte fluturi (din speciile: Leptidea morsei, Nymphalis vaualbum, Gortyna borelii lunata, Euphydryas maturna, Maculinea teleius, Lycaena dispar , Callimorpha quadripunctaria), calul-dracului (o libelulă din specia Cordulegaster heros), rădașca ( Lucanus cervus), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo ), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), croitorul alpin (Rosalia alpina), greier (Paracaloptenus caloptenoides), melcul cerenat bănățean (Chilostoma banaticum) și racul de ponoare (Austropotamobius torrentium).

Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate semnalate în arealul parcului: fâsă de munte (Anthus spinoletta), fâsă de pădure (Anthus trivialis), acvila de munte (Aquila chrysaetos), caprimulg (Caprimulgus europaeus), șerpar (Circaetus gallicus), porumbel de scorbură (Columba oenas), cuc (Cuculus canorus), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presura de grădină (Emberiza hortulana), șoim călător (Falco peregrinus), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), sfâncioc-roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea), viespar (Pernis apivorus) sau ciocănitoarea verzuie (Picus canus)

La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei specii de plante (incluse în aceeași anexă a Directivei Europene): papucul doamnei (Cypripedium calceolus), ouăle popii (Himantoglossum caprinum) și clopoțelul de munte (Campanula serrata); care vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: talpa-ursului (Acanthus longifolius), brie (Athamanta turbith ssp. hungarica), tășculiță (Aethionema saxatile), iarbă-mare (Achnatherum calamagrostis), albăstreaua de munte (Centaurea pinnatifida), pesmă (Centaurea atropurpurea), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes), cornul bănățean (Cerastium banaticum), căpșuniță (Cephalanthera damasonium), orhidee (cu specii de: Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza cordigera), căpșuniță-roșie (Cephalanthera rubra), garofiță de munte (Dianthus tenuifolius), garoafă (din speciile: Dianthus kitaibelii, Dianthus giganteus ssp. banaticus), garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), lalea pestriță (Fritillaria orientalis), sânzienă roșie (Galium purpureum), mlăștiniță (Epipactis helleborine), crin de pădure (Linum uninerve), moșmon (Micromeria pulegium), odogaci (Saponaria glutinosa), punguliță (Thlaspi dacicum ssp. banaticum), băieței (Veronica spicata ssp. crassifolia) sau aerel (Ferula heuffelii).

Sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Național_Domogled_-_Valea_Cernei

În Parcul Național Domogled-Valea Cernei se află miezul de răspândire a PinuluiNegru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica), specie endemică, renumită pentrurezistența și adaptarea sa în condiții staționale vitrege, ceea ce înseamnă că se dezvoltăpe stânci abrupte dezgolite (fără sol).Pinul negru de Banat formează arborete, pâlcuri sau se află diseminat pe stâncicalcaroase. În lungul Văii Cernei este răspândit începând de la Pecinișca și Herculanepână la Corcoaia cu întrerupere în Cheile Cernei, pe stânci abrupte în masivulDomogledului (Domogled, Șușcu, Hurcu), pe Culmea Sesiminului și Arjanei din dreaptaCernei (Clepeneac, Piatra Baniței).

Sursa http://www.domogled-cerna.ro/planul_de_management.pdf

Fig.3.7. Pin Negru de Banat

Sursa paginaverde.wordpress.com

3.1.5.Obiective turistice naturale

Avenul lui Adam – coborând cu echipament speologic cei 11m ai avenului se pătrunde în sistemul de galerii și săli dificil de explorat din cauza cantității mari de guano de liliac și a  temperaturii ridicate (în jur de 30°C atât iarna cât și vara în Sala cu Guano și până la 40°C în galeria cu aburi). Această peșteră încălzită de aburii ferbinți veniți din adâncuri, conține concrețiuni unice printre care stalactite gelatinoase care pendulează la suflul aburului. Din cauza condițiilor de peșteră tropicală (punga de aer cald și umed și depozitmasiv de guano de liliac) s-a dezvoltat pe acest guano o faună în care domină speciile de acarieni. Fauna cavernicolă, cantonată numai în anumite zone ale peșterii, conține specii de păianjeni și de izopode trogloblonte. Avenul este protejat fiind declarat monument al naturii,accesul  fiind restricționat.

Poiana Bendina – Cheile Prisacinei . Este un traseu turistic nou, propus de Carpații Valea Cernei . Poteca coboară paralel cu Valea Cernei, trece pe deasupra cătunelor din zonă și coboară în Cheile Prisacinei. Traseul este foarte frumos datorită panoramei și obiectivelor turistice de aici: Peretele Selitrari, panorama Cheilor Prisacinei, Peștera Selitrari, Peștera Urșilor, Cheile Prisacinei, Obeliscul din Prisacina, cascadele de pe pârâu, vegetația etc. Traseul se face numai cu un ghid profesionist.

3.2. Resurse turistice antropice

În ceea ce privește potențialul turistic antropic, o mare atracție este reprezentată decomunitățile din aceste zone izolate prin păstrarea obiceiurilor tradiționale. Așadar, estepracticat, în special, turismul etnografic și cel folcloric. În acest scop se pot face deplasăriindividuale sau în grup în așezările de pe Valea Cernei pentru a sevedea la fața loculuiarhitectura populară, instalațiile de tehnică populară șicreația de obiecte de artă populară.Se mai pot organiza grupuri de turiști caresă participe la diferite sărbători populare.

În Valea Cernei seconsideră ca obiective cu valoare ecoturistică: centrul vechi al stațiunii Băile Herculane cu amenajările din antichitate, clăridirile ridicate în perioada secolelor XVIII-XIX și gara orașului. Dintre elementele de artă populară, tradițională există câteva elemente deosebite: morile de apă încă în stare de funcționare, vâltorile, stânele și sălașele.

Băile Herculane este singura așezare din bazinul Cernei care are o valoare istorică și artistică deosebită. Întreaga porțiune dintre Biserica romano-catolică, la nord și Biserica ortodoxă română, la sud, incluzând clădirile de pe ambele maluri ale Cernei au fost declarate rezervație de arhitectură. În acest perimetru se află toate monumentele care alcătuiesc complexul balnear construit în secolele XIX-XX. Ele aparțin mai multor stiluri arhitectonice: neoclasic (monumentele din jurul pieței Hercules), empire (Pavilionul 4) și baroc vienez (între Hotel Cerna și podul acoperit de peste râul Cerna), Cazinoul construit în stil baroc vienez din secolul al XIX-lea a cărui sală de argint adăpostește Muzeul de istorie ce poartă numele fondatorului său „Nicolae Cena”.

Arhitectura populară în valea Cernei prezintă aspecte de mare atracție pentru drumeții care iubesc muntele. Peste tot unde sunt pășuni și fânețe se pot vedea adăposturi numite sălașe, odăi sau conace, locuințe folosite doar pe timpul cositului. Sălașele sunt construite din lemn, au o singură încăpere și o tindă, iar alăturat pot avea un grajd, țarc pentru vite și o grădină cu pomi și straturi de legume.

Sunt destul de numeroase și casele care au fost construite pe temelie de piatră, pereți din bârne și lemn cioplit, acoperiș de șindrilă și prispă la fațadă. Asemenea case mai pot fi admirate în localitățile mehedințene ca Podeni, Izverna, ObârșiaCloșani, precum și în zona cătunelor bănățene aparținând comunei Cornereva. 

Între instalațiile de tehnicăpopulară din bazinul Cernei,se remarcă gaterulacționat de apă (gaterul de pe Valea Frasâncea – Com. Cornereva),vălaiele pentru prelucrat postavul, vâltori pentru spălatul hainelor (Dolina și Topla), presa de ulei, targapentru uscat pruneși morile de apăde la Izvoarele Cernei, aval de izbuc, Cerna Sat și cea mai cunoscută, cea de pe valea Țăsnei în sectorul superior al cheilor.Creația artisticăpopularăse remarcă prin prezența pieselor din piele și obiectelorde lemn, sculptate măiestrit. În plus, deși nu există centre foarte cunoscute, meștesugulolăritului își are încă locul bine meritat în unele satemehedințene.Portul popular tradiționaleste păstrat cu grijă de femei și mai poate fi întâlnit în sate ca: Izverna, Balta, Obârșia Cloșani, Padeș, Cloșani, Cornereva, Plugova, Mehadia.

Literatura populară în versuri cuprinde cântecul liric (de dragoste, de dor și jale,de înstrăinare) și cântecul satiric.

 Muzica populară, ca pretutindeni în Banat și Oltenia de munte, este transmisăprinviu grai de către rapsozi populari. Reprezentativ este cântecul de joc și mai ales doina, acărei linie melodică presupune multă măiestrie în interpretare. Folclorul muzical estevehiculat prin instrumente ca fluierul, taragotul și vioara.

Dansul popular este exprimat în principal prin hora, doiul șibrâul. De asemenea se organizează activități cu caracter folcloric cum ar fi Festivalul Rachiei de Banat, Festivalul Pinul Negru de Banat și Festivalul Hercules.

Sursa http://ro.scribd.com/doc/185716468/Dezvoltarea-ecoturismului-in-Parcul-Național-Domogled-Valea-Cernei, Ghincea M. 2008

Capitolul IV

Infrastructura turistică

4.1.Unități de cazare

În interiorul parcului și pe raza acestuia există mai multe pensiuni turistice (20) acestea fiind deținute de proprietari privați. Totodată pe suprafața parcului sunt amenajate cabane silvice, administrate de Ocoalele Silvice din județul de care aparțin, unde condițiile de cazare diferă de la o cabană la alta,fiind condiționate de administratorii acestora.

Deoarece, în prezent Administrația Parcului Național Domogled-Valea Cernei nu are în patrimoniu nici o cabană silvică, posibilitățile de cazare în astfel de locații sunt condiționate de administratorii acestora.

Întrucât stațiunea balneară Băile-Herculane, caracterizată de prezența unui flux continuu de turiști, se află în imediata apropiere a Parcului Național Domogled – Valea Cernei,aceasta reprezintă un punct de plecare pentru cei care doresc să viziteze parcul,oferind condiții de cazare foarte variabile ce răspund cerințelor turiștilor.

  În plus, îninteriorul parcului se găsesc 6 campinguri. Conform Regulamentului Parcului Național Domogled-Valea Cernei, camparea este permisă doar în următoarelelocuri destinate acestui scop:- 7 Izvoare Calde –amenajat corespunzător (km 3 pe DN 67D)

-Poiana Țăsnei – amenajat pe proprietăți particulare (km 13 pe DN 67D)

 – Coada lacului Prisaca –amenajat pe proprietetate particulară ( km 11-12 pe DN67D)

-Poiana Bechet –doar vatră pentru foc (traseul turistic Cheile Țăsnei – Vârful Ciolanu, după 2ore de mers)

– Cerna-Sat –doar vatră pentru foc (la marginea Cerna Sat către barajulIovanu)

– Izvoarele Cernei– neamenajat

 Astfel, în interiorul și în împrejurimile Parcului Național Domogled-Valea Cernei suntdisponibile aproximativ 718 locuri de cazare în hoteluri, 44 locuri de cazare în moteluri,215 locuri de cazare în vile și pensiuni și 48 locuri disponibile în campinguri.

În stațiune există o singură agenție de turism axată pe turismul balneo-climateric, așadar persoanele care vin prin această agenție în zonă, vin pentru tratarea unor afecțiuni, acest gen de turism fiind caracterizat de un flux continuu de turiști. (Sursa: http://www.domogled-cerna.ro/planul_de_management.html)

Tabel.4.1. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Sursa prelucrare date după INSSE

În tabelul 4.1. este reprezentată evoluția capacității turistice exintente în județele Gorj, Mehedinți și Caraș-Severin pentru principalele forme de structuri de primire turistică (hoteluri, vile turistice, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice) în perioada 1990-2013, având ca ani de referință 1990, 1995, 2000, 2005, 2010 și 2013. Astfel se poate observa că cele mai mari valori, în cazul hotelurilor, se înregistrează în județul Caraș-Severin cu 4381 locuri de cazare în anul 2013. În cadrul județului se poate observa că o oscilație a numărului de locuri de cazare de la 5034 în anul 1990, numărul acestora crescând la 5292 în 1995, urmând o scădere continuă ajungând la 4381 locuri în anul 2013.

În județul Mehedinți se observă de asemenea o oscilație a numărului de locuri de cazare de la 1243 în 1990, scăzând la 797 în 2005 și crescând până în anul 2013 la 928 locuri de cazare. În județul Gorj întâlnim aceeași situație oscilatorie a numărului locurilor de cazare, astfel de la 1054 locuri în anul 1990, acestea cresc la 1071 în 1995, urmând o scădere de până la 807 în 2005, urmând ca până în anul 2013 acestea să ajungă la un număr de 1140 locuri de cazare. În cazul vilelor turistice putem observa că valorile maxime se înregistrează în județul Caraș-Severin, în județul Mehedinți acestea aproape lipsind. Atât în cazul hotelurilor, cât și a vilelor turistice putem observa că trendul general de evoluție este în scădere. În cazul pensiunilor turistice, cât și a celor agrotuistice, se poate observa că ele au în ceput să apară din anul 2000 fiind într-o continuă creștere în toate cele trei județe, valorile cele mai mari înregistrându-se tot în județul Caraș-Severin.

Fig.4.1. Capacitatea de cazare existentă

Sursa prelucrare date după INSSE

Tabel.4.2. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Sursa prelucrare date după INSEE.ro

În tabelul 4.2. este prezentată evoluția capacității turistice în funcțiune în județele Gorj, Mehedinți și Caraș-Severin în perioada 1991-2013 pe principalele structuri de primire turistică (hoteluri, vile turistice, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice).Astfel, se poate observa aceeași oscilație a numărului de locuri-zile în cele trei județe, valorile cele mai mari întregistrându-se în județul Caraș-Severin, iar trendul de evoluție al numărului locuri-zile menținându-se asemenea capacității turistice existente.

Fig.4.2. Capacitatea de cazare în funcțiune

Sursa prelucrare date după INSEE

4.2. Unități de alimentație

În ceea ce privește unitățile de alimentație, acestea sunt foarte diversificate. În stațiunea balneară Băile Herculane, alimentația îmbracă toate formele specifice acestui sector, de la restaurante și restaurante pensiune (Restaurantul Sfinxul Bănățean, Restaurantul Paradis,Restaurantul Golden Spirit, Restaurantul Magic), pizzerii (Pizzeria Cristal, Pizzeria Grecească Dimitrios, Pizzeria Capșa), la baruri, disco-baruri, autoserviri, bufete, cofetarii și patiserii. Aceste unități din punct de vedere al clasificarii cuprind toate categoriile, predomină însă multe unitați de categoria II, III și IV cu dotări aflate mult sub cerințele turistice actuale.

Tabel.4.3.Tipuri de unități de alimentație

Sursahttp://www.tourist-informator.info/ro/Gastronomie-Baile-Herculane–Romania/obiective recomandate.html?options=&pg=2

4.3. Unități de agrement

 În ceea ce privește agrementul, zona Domogled-Valea Cernei oferă nenumărate posibilități. În primul rând se remarcă existența unor numeroase poteci marcate atât în MunțiiCernei șiMunții Godeanu de pe dreapta Văii Cernei, cât și în Munții Mehedinți de pe stânga acesteia. În al doilea rând, aici se pot practica speoturismul și alpinismul, două forme înruditede drumeție montană specializată, datorită prezenței unor numeroase peșteri și traseealpine amenajate mai ales în Masivul Domogled.

În plus, se pot practica sporturile nautice atât pe oglinda lacurilor de acumulareIovanu și Prisaca, cât și pe râul Cerna-de către amatorii de navigație pe ape repezi demunte (rafting,canoeing)care posedă ambarcațiuni adecvate (fără motor).Sursa http://ro.scribd.com/doc/185716468/Dezvoltarea-ecoturismului-in-Parcul-Național-Domogled-Valea-Cernei

4.4. Unități de tratament

Principalele boli care pot beneficia de tratamente în Băile Herculane sunt:
a)   boli ale aparatului locomotor –  reumatism inflamator (artralgii după reumatisme articulare acute, reumatisme secundare infecțioase, poliartrită reumatoidă, forme clasice cu activitate inflamatorie, spondilită anchilozantă, etc.);
–  reumatism degenerative (boli artrozice ale membrelor inferioare și ale centurii sacroiliace, artroze ale mâinilor și ale centurii scapulo-humerale);
–  afecțiuni degenerative ale coloanei (spondiloza cervicală și discopatii cervicale, spondilozesi discopatii dorsale, spondiloze și discopatii lombare);
–  boli reumatismale articulare inflamatoare sau degenerative (suferințe articulare ale membrelor inferioare, suferințe articulare ale membrelor superioare, suferințe articulare ale coloanei vertebrale);
–   afectiuni post-traumatice.
b)   boli ale sistemului nervos:
–  afecțiuni neurologice periferice (paralizii și pareze post-traumatice ale membrelor, polinevrite, poliradiculoneuropatii în faza sechelară, sindromul de „coadă de cal”, sechele tardive după poliomelita);
– afecțiuni neurologice centrale funcționale (nevroza astenică);
– vicii de atitudine la copii și tineri (capul înclinat înainte, omoplați depărtați, spatele rotunjit, umeri aduși, bazin basculat înainte, abdomen proeminent, aplatizare a bolții plantare).
Bazele de tratament din Băile Herculane sunt dotate cu:
–  piscina cu apă termală sau caldă, cu sistem de filtrare și preaplin;
–  bazine individuale și bazine duble cu apă termală; 
–  baie galvanică 4 celule, cadă galvanică pentru tot corpul;
–  aparate electro-magneto-terapie;
–  aparatura kinetoterapie, gimnastică medicală, acupunctură și fitness;
–  sauna si masaj;
–  mese tratament și alte aparate.  
Dotările bazelor de tratament în Băile Herculane sunt grupate pe specialități, grupate în sectoare distincte și permit în principal următoarele proceduri terapeutice:
•tratamente cu apă termală în bazine individuale sau 2 locuri;
•baigalvanice simple și cu duș subacval;
•hidroterapie și băi cu plante; 
•fizio-electro-magneto-terapie: ultrasunete, ultrascurte, curenți diadinamici,
interferențiali, magnetodiaflex;
•saună;
•gimnastică medicală, kinetoterapie;
•masaje, aerosoli; 
•acupunctură.
Băile Herculane – Tratamente în baza de tratament aflate la Hotelurile Internațional, Hotel Ferdinand, Hotel Geta, Hotel Dacia, Hotel Sara's Sons și Pensiunile Casa Maria, Pensiunea Casa Ecologică, Pensiunea Trandafirul Galben, Pensiunea Magic, Pensiunea Casa Lorabella..Sursa http://www.baileherculane.ro/turism-servicii-baile-herculane-centru-spa/269-tratament-baile-herculane-tratarea-bolilor-in-centre-spa.html

Capitolul V

Circulația turistică

Județul Caraș-Severin este o zonă foarte apreciată, oferind condiții optime pentru odihnă și sporturi de iarnă. Cuprinde masivele Muntele Mic,Țarcu, Godeanu, precum și Culoarul Timiș-Cerna-Bistra. Funcția turistică este destul de complexă, fiind reprezentată prin: turismul montan (drumeție, cunoaștere, alpinism); sporturi de iarnă (Muntele Mic); odihnă și recreere (în toți munții și îndeosebi pe Bistra Mărului, cu lacul și Complexul Scorillo); vânătoare și pescuit sportiv; turism itinerant cu valențe culturale; agroturism (satul Marga). Această zonă este accesibilă de pe E70 cu telescaunul (Muntele Mic), din culoarul Bistrei sau de pe Valea Cernei (Munții Godeanu). Pentru Parcul Național Domogled-Valea Cernei nu s-au efectuat studii speciale de turism, însă administrația ariei naturale protejate în urma implementării unei acțiuni de monitorizare a fluxului de turiști prin completarea de chestionare elaborate special acestui scop, a ajuns la concluzia că fenomenul turistic existent pe suprafața parcului poate fi împărțit în următoarele categorii :

– turismul ocazionat de șederea în stațiune Băile Herculane, atât pentru tratamente balneo-climaterice cât și pentru vizitarea acestei stațiuni bimilenare,

– turism de tranzit pe DN 67D – Băile Herculane-Tg. Jiu,

– turism de odihnă și recreere pe suprafața parcului național, în zonele de camping ale ariei naturale protejate,

– drumeție montană – Parcul Național Domogled-Valea Cernei.

– turism sportiv (alpinism, speologie, canioning, etc. ).

Majoritatea turiștilor vin pe teritoriul parcului pentru tratamente balneo-climaterice; așa se explică fluxul mare de persoane în perioada mai-septembrie în zona Șapte Izvoare, locul unde există izvoare naturale cu apă termală .

Totodată, datorită ofertelor turistice balneo-climaterice existente la hotelurile din stațiune, prezența turiștilor este remarcată pe tot parcursul anului, însă aceștia se încadrează în categoria persoanelor care nu au condiția fizică necesară pentru vizitarea parcului național pe marea parte a traseelor turistice existente. Cu toate acestea, trasee turistice cum ar fi: Băile Herculane – Grota cu Aburi și Băile Herculane – Crucea Albă sunt accesibile și categoriei de turiști cu posibilități fizice mai reduse.

Turiștii interesați exclusiv de Parcul Național sunt cei care au o educație ecologică ridicată și aleg recreerea într-o arie protejată practicând ecoturismul. O parte din această categorie de turiști sunt interesați în descoperirea modului de viață , tradițiilor, culturii comunităților locale.(Sursa: http://www.domogled-cerna.ro/planul_de_management.html)

Tabel.5.1. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, tipuri de turiști în județul Caraș-Severin

Sursa prelucrare date după INSSE

Figurile 5.1. și 5.2. arată evoluția fluxului turistic în județul Caraș-Severin, în perioada 1990-2013, având ca ani de referință 2001, 2005, 2010, 2013, pe principalele structuri de primire turistică și pe tipuri de turiști. Astfel se poate observa că cel mai mare număr de persoane se înregistrează în cazul hotelurilor, valorile înregistrate prezentând o oscilație,iar trendul general fiind în scădere atât pentru sosiri cât și pentru înnoptări, în cazul românilor.Astfel românii au avut aproape 200.000 de sosiri și peste 1 milion de înnoptări în 1990, ajungâng la 69.940 sosiri, respectiv 405.476 de înnoptări. Pe locul doi în preferințele românilor sunt pensiunile turistice, care au apărut începând cu anii 2000 și care au înregistrat valori de peste 15.000 sosiri, dar mai ales înnoptări care au atins valori de peste 41.000 de cazări în anul 2013. În cazul vilelor turistice se poate observa că numărul sosirilor românilor a scăzut de la peste 20.000 în 1990 la 1.747 în 2013. În cazul străinilor putem observa că aceștia au început să sosească începând cu anul 2010, în cazul lor, înnoptările având valori mult mai mari decât sosirile. Cele mai scăzute valori înregistrate atât în cazul sosirilor, cât și al înnoptărilor pentru români și străini sunt atinse de moteluri.

Tabel.5.2. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, macroregiuni, regiuni de dezvoltare în județul Caraș-Severin

Sursa prelucrare date după INSEE

Capitolul VI

Analiza SWOT a județului Caraș-Severin

Sursa http://www.cjcs.ro/strategie-2007-2013.php

Prdus turistic/Circuit turistic tematic

„Minte sănătoasă în corp sănătos”

Ruta: Craiova-Filiași- Strehaia- Drobeta Turnu- Severin-Orșova-Băile Herculane- Ponoare (Baia de Aramă) – Tismana – Târgu Jiu – Filiași – Craiova

Elemente de prezentare generală:

– cazare: 5 nopți,

– km parcurși: 392 km

– mijloc de transport: autocar 30 locuri

– Condiții de participare: personae adulte cu vârste cuprise între 18 și 35 ani.

Ziua 1: luni, – ora 08, prezența în parcare Facultatea de Agronomie.

ora 08:15 – plecarea din Craiova pe ruta Craiova – Filiași – Strehaia (distanța 64 km, 53 minute)

ora 09:10 – sosire în Strehaia, vizitare Mânăstirea Strehaia (30 minute)

ora 09:40 – plecare spre Orșova (Distanța 64km, 52 minute)

ora 10:32 – sosire la Muzeul Hidrocentralei Porțile de Fier I (timp vizitare și masă 1h)

ora 11:32 – plecare și sosire în Orșova ( 20 minute)

ora 12:05 – vizitare Mânăstirea Sf. Ana, Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae și Biserica Romano-Catolică (vizitare și pozelor 1h și 30)

ora 13:45 – se va lua masa (35 minute)

ora 14:25 – plimbare cu vaporașul pe Dunăre (45 minute)

ora 15:10 – cazare la Pensiunea Oliver

ora 15:30 – 19 – program la alegere

ora 19:05 – cina

Ziua 2: marți, -ora 08:30 minute micul dejun (30 minute)

ora 09:05 – plecare spre Cazanele Dunării (distanța parcursă 14 km, 20 minute)

ora 09:25 – vizitare Bustul lui Decebal și Mânăstirea Mraconia (40 minute)

ora 10:05 – plecare spre Dubova

ora 10:20 – sosire în centrul Dubovei

ora 10:30 – pornire pe traseuMasivul Ciucaru Mare ( 2 h), urmând marcajul triunghi galben. Pe traseu se vor face pauze de masă.

ora 13 –plimbare pe Dunăre cu barca, vizitare peșterile Ponicova și Veterani, Tabula Traina (3h) – 30 ron

ora 16:05 – întoarcere în Orșova (30 minute)

ora 16:40 – sosire Pensiune Oliver

ora 17 – se va lua masa

ora 17:30 – 19 program la alegere

ora 19:05 – cina

Ziua 3: miercuri,ora 08:30 micul dejun(30 minute)

ora 09:05 – pleacare spre Băile Herculane (distanșa parcursă 22 km în 22 minute).

ora 09:30 – sosire în stațiune

ora 09:45 – cazare la Hotel Dacia

ora 10:45 – plimbare la pas prin stațiune, centrul vechi

ora 11:30 – vizitare Biserica Catolică și statuia lui Hercule (15 minute)

ora 11:45 – mers în zona Hotel Roman

ora 12:15 – dat cu tiroliana ( cine dorește) – 5 ron

ora 13:20 – întoarcere la hotel pentru masă

ora 14 – plecare spre Platoul Corinini (2 h)

ora 16 – întoarcere hotel program liber

ora 19:30 – cina cu program artistic

Ziua 4: joi, -ora 08:30 micul dejun(40 minute),

ora 09 10 – plecare pe traseu Băile Herculane – Crucea Albă – Izvorul Jelărău – Culmea Munților Mehedinți, pe traseu se vor face pauze de masă, (circa 4-4½ ore)

ora – la întoarcerea pe de traseu turiștii vor avea program la alegere

ora 20 – cina cu program artistic

Ziua 5: vineri, – ora 09 micul dejun (40 minute),

ora 10 – plecare pe traseu Băile Herculane (Cartierul Zăvoi) – Izvorul Coronini – Izvorul Munk – Izvorul Diana III, pe traseu se va face pauză de masă(2 – 2 ½ h),

ora – la întoarcerea pe de traseu turiștii vor avea program la alegere

ora 19 – cina

Ziua 6: sâmbătă,- ora 08 micul dejun (30 minute),

ora 09 10 – decazare hotel

ora 09 25 – plecare spre Baia de Aramă – Ponoare (distanșa parcursă 61 km, 55 minute)

ora 10 30 – sosire destinație

ora 10 40 – se vor vizita Podul lui Dumnezeu, Câmpurile de Lapiezuri,Lacul Zăton,Peștera Ponoarele (40 minute)

ora 11 30 – se va lua masa (30 minute)

ora 12 – plecare spre Tismana (distanța parcursă 15 km, 16 minute)

ora 12 16 – sosire și vizitare Mânăstirea Tismana (1h)

ora 13 10 – plecare spre Târgu Jiu (distanța parcursă 32 km, 35 minute)

ora 13 45 – sosire destinație și vizitare ”Poarta Sarutului”, ”Masa Tacerii”, ”Coloana Infinitului” (1h)

ora 15 – plecarea spre Craiova (distanța parcursă 113 km, 1h 40 minute)

ora 16 40 – sosire Craiova

Tabel buget – călătorie

Total circuit/persoană = 949 ron/6 zile

Obiective vizitate

Strehaia este un oraș din județul Mehedinți, Oltenia, România. Are o populație de 11.846 locuitori. Strehaia este situată la 25 km de Filiași pe malul râului Motru în partea de nord–est a Piemontului Bălăciței (sau Platforma Strehaiei), la 140–160 m altitudine, pe terasele inferioare de confluență a râului Hușnița cu Motrul.

1.Mănăstirea Strehaia este o mănăstire ortodoxă din România situată în orașul Strehaia, județul Mehedinți. Mănăstirea Strehaia s-a constituit în curtea domnească a lui Matei Basarab, ridicată spre mijlocul secolului al XVII-lea, și își are originile în curtea boierilor Craiovești.

Orșova este un municipiu înjudețul Mehedinți, Banat, România. Este situat pe malul lacului de acumulare "Porțile de Fier I" de pe Dunăre, în zona de vărsare a râului Cerna în Dunăre. La recensământul din 2002, populația orașului era de 12.967 locuitori.

2.Hidrocentrala Porțile de Fier I este cea mai mare hidrocentrală de pe fluviul Dunărea și are o putere instalată de 1080 MW. În aval există și hidrocentrala Porțile de Fier II, cu puterea instalată de 250 MW.

3.Mănăstirea Sfânta Ana este situată în orașul Orșova pe defileul Dunării, unul dintre cele mai frumoase locuri naturale din țara noastră. Ea este așezată pe coama Dealului Moșului, care domină orașul Orșova. A fost ctitorită de către ziaristul interbelic Pamfil Șeicaru, care a luptat în zona Orșovei în calitate de sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie în Primul Război Mondial.

4.Biserica ortodoxă Sf. Nicolae din Orșova este situată în partea de sud a orașului. Începuturile ei sunt cunoscute din 1660. Biserica de atunci era modestă, fiindca și parohie, avea un număr foarte mic de localnici.

5.Biserica romano-catolică din Orșova are o formă non conformistă, fiind singura biserică catolică ridicată în timpul regimului comunist (în perioada 1972-1976).

6.Defileul Dunării reprezintă cel mai lung defileu din Europa (134 km). Este alcătuit dintr-o succesiune de largiri și îngustări (clisuri) determinate de alternanța rocilor. Din întregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoasă.

7.Cazanele Dunării se află la sud-vest și nord-est de localitatea Dubova, între Valea Ogradena și Ogașul Turcului. În această zonă, Dunărea străbate cea mai îngustă și mai grandioasă zonă a Defileului Dunării, Cazanele Mari fiind despărțite de Cazanele Mici de bazinetul Dubova. 

8.Bustul lui Decebal, sculptat în stâncă, este așezat la vărsarea râului Mraconia în Dunăre și se poate vedea de pe DN 57, care leagă Eșelnița de Dubova și, de asemenea, poate fi văzut de pe Dunăre. Bustul este amplasat aici ca o replică a monumentului Tabula Traiana ce se află la câteva sute de metri în aval, pe țărmul sârbesc al Dunării.

9. Mânăstirea Mraconia,lacașul "stă" ascuns într-un loc pitoresc în fața fostului drum Traian de pe malul sârbesc, unde se află "Tabula Traiana". În apropiere sunt "Cazanele", cea mai frumoasă și fermecătoare porțiune a Dunării.

10.Peștera Ponicova este cea mai mare peșteră din întreg Defileul Dunării (galeriile însumează 1660 m) și poate fi accesată de pe uscat sau de pe Dunăre cu barca.

11.Peștera Veterani este situată în Defileul Cazanelor Mari, la 25 kilometri de municipiul Orșova. Poate fi vizitată doar cu acces dinspre Dunăre, unde se poate ajunge cu barca sau cu șalupa. Frumusețea peisajului a facut din aceasta peșteră o atracție atât pentru turiștii români cât și pentru occidentali.

12.Tabula Traiana se află pe malul sârbesc, aproape de Cazanele Mici, în dreptul fostului așezământ al satului Ogradena. Pe malul opus trecea vechiul drum roman cu parapete de protectie. 

Stațiunea Băile Herculane este una dintre cele mai vechi stațiuni balneare ale lumii, cu o vechime atestată documentar de peste 1848 de ani. Este integrată în Parcul Național Valea Cernei-Domogled, și are o poziție deosebit de pitorească. Așezarea ei atractivă pe fascinanta vale a Cernei, la o altidudine de 160 m, pe aceiași paralelă cu Nisa și Veneția, îi conferă un climat agreabil, cu influențe mediteraneene.

13.Biserica Catolică poarta hramul  "Adormirea Maicii Domnului " si a fost construita intre anii 1836-1838, in timpul imparatului Ferdinand I.

14.Platoul Coroninii e un drum de munte usor de parcurs, e un loc de odihna pentru drumet si ne ofera o imagine idilica a statiunii si versantilor opusi platoului, privelisti largi catre Valea Cernei dominat de M. Domogled.

Ponoare localitate amplasată în nordul județului Mehedinți, la aproximativ 5 km distanță de orașul Baia de Aramă.

15.Peștera Ponoarele este situată la o altitudine de 337 m. Lungimea sa este de 734 m. Peștera este o strapungere hidrogeologică realizată de apele ce se strâng in Lacul Zăton.

16.Podul lui Dumnezeu sau Podul natural cum i se mai spune se află în centrul localității. El s-a format prin prăbușirea peretelui superior al peșterii și se impune în peisaj prin masivitate: 30 m lungime, 13 m înălțime, 22 m lățime și 9 m deschidere.

17.Zătonul Mare și Zătonul Mic sunt două lacuri de origine carstică, de dimensiuni diferite, aflate de o parte și de alta a Peșterii de la Pod.

18.Lapiezurile reprezintă forme carstice deosebite pe care apa le-a încrustat în calcare. Ele au forma unor caneluri fiind adevărate riduri brăzdate de timp pe suprafețele calcaroase.

19.Mănăstirea Tismana cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească, având un rol primordial în menținerea credinței ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani. Mănăstirea se află pe teritoriul orașuluiTismana din județul Gorj, la 36 de km de orașul Târgu-Jiu.

Târgu Jiu este un municipiu, reședința și cel mai mare oraș al județului Gorj, din regiunea istorică Oltenia, sud-vestul României.

20. Coloana Infinutului este înaltă de 29,35 metri, structurată pe trei părți distincte pentru care s-a acordat o atenție specială.

21.Poarta sãrutului, care se aflã amplasatã pe aleea de la intrarea din parcul orașului, este dãltuitã din piatrã poroasã, extrasã din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcãtuitã din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijinã o arhitravã cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lãțimea de 6,45m, înãlțimea de 5,13m și grosimea de 1,69m.

22.Masa tãcerii, lucratã în calcar, reprezintã masa dinaintea confruntãrii în bãtãlia la care urmeazã sã participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circularã a celor 12 scaune-clepsidre, care îl mãsoarã. Totul decurge în tãcere.

Bibliografia

http://lup.lub.lu.se/luur/download?func=downloadFile&recordOId=2201469&fileOId=2214427

http://www.domogled-cerna.ro/planul_de_management.html

Novăcescu,P. A., 2012, Dinamica așezărilor rurale în Bazinul Cernei, București

http://www.domogled-cerna.ro/planul_de_management.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Domogled_-_Valea_Cernei

Ghincea, M., 2008, Potențialul ecoturistic al Văii Cerneișivalorificarea lui, București

http://www.carpati-valea-cernei.com/107401.html

http://ro.scribd.com/doc/185716468/Dezvoltarea-ecoturismului-in-Parcul-Național-Domogled-Valea-Cernei

http://www.tourist-informator.info/ro/Gastronomie-Baile-Herculane–Romania/obiective recomandate.html?options=&pg=2

http://www.baileherculane.ro/turism-servicii-baile-herculane-centru-spa/269-tratament-baile-herculane-tratarea-bolilor-in-centre-spa.html

http://www.cjcs.ro/strategie-2007-2013.php

https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63

http://www.turistinfo.ro/targu_jiu/obiective-turistice-targu_jiu-i102.html

https://www.google.ro/search?client=opera&q=g&sourceid=opera&ie=UTF-8&oe=UTF-8#q=manastirea+tismana

http://www.ponoarele.ro/obiective-turistice.html

http://www.infopensiuni.ro/cazare-orsova/obiective-turistice-orsova/

http://www.baileherculane.ro/despre-orasul-statiune-baile-herculane/istoricul-statiunii-baile-herculane.html

https://www.google.ro/search