Valorificarea Potentialului Turistic al Vaii Teleajenului

INTRODUCERE

Prin lucrarea pe care am realizat-o mi-am propus să ofer o imagine integrală asupra resurselor turistice ale zonei, prin descrierea tuturor obiectivelor turistice de larg interes și prin caracterizarea evoluției fenomenului turistic în toată amplitudinea și diversitatea sa.

Tema aleasă, având în fața realitatea concretă și datele pe care aceasta le poate oferi, dorește ca prin studiul de față să aducă o contribuție la cunoașterea și implicit, la dezvoltarea Văii Teleajenului și a stațiunii Cheia, posesoare ale unui potențial turistic exceptional și ale unei poziții geografice privilegiate în cadrul țării, datorită căilor de acces dinspre București, Ploiești, Brașov.

Având în vedere că, scopul lucrării constă în încercarea de evaluare și valorificare a disponibilităților specifice din zonă se dorește și axarea pe prezentarea și analizarea atracțiilor turistice, pe studierea posibilităților de transformare a obiectivelor turistice potențiale într-o ofertă turistică valoroasă. Se mai pune accent și pe caracterizarea evoluției actuale a fluxului turistic și pe o serie de date referitoare la eficiența bazei de cazare, de agrement și turism, precum și a infrastructurii din zonă.

Lucrarea dorește să pună la îndemâna iubitorilor de natură, istorie, artă și frumos o călăuză, un ghid de însușire a cunoștințelor și de punere în valoare a potențialului turistic. Iar celor ce încă nu au vizitat zona și nu cunosc frumusețea bogățiilor și diversitatea potențialului turistic o deschidere spre cunoaștere.

Lucrarea de față este structurată pe patru capitole în care am încercat să realizez o caracterizare cât mai adecvată a Văii Teleajenului și a stațiunii Cheia. Lucrarea debutează cu o scurtă descriere a noțiunii de turism și identificarea rolului turismului în viața economico-financiară.

Capitolul al doilea se axează pe prezentarea potențialului turistic al Văii Teleajenului. Mai întâi am ales să identific localizarea geografică a Văii Teleajenului în cadrul țării, iar apoi am dorit să scot în evidență cadrul natural al zonei, pentru ca la final să vorbesc despre potențialul natural și antropic care este foarte important și poate ajuta la dezvoltarea acestei zone.

În continuare am analizat circulația turistică din Valea Teleajenului și am dorit să identific atât tipurile de structuri de primire turistică existente cât și, punctele tari și slabe ale turismului în această zonă. Despre strategiile de dezvoltare pe care le-am propus pentru Valea Teleajenului am discutat în capitolul al treilea, unde o parte din date le-am cules din raportul Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova.

Ultimul capitol al lucrării îl reprezintă un studiu de caz realizat asupra stațiunii de odihnă și tratament Cheia prin care mi-am propus să identific principalele elemente ale potențialului turistic natural, antropic și valorificarea acestora, elemente ce sunt reprezentate de obiective turistice principale din Cheia și cele mai importante trasee turistice care pornesc din zonă.

Pentru realizarea acestei lucrări am efectuat studii de teren în zonă, am apelat la date provenind de la Direcția Județeană de Statistică dar, am consultat și cărți de specialitate existente. În cadrul activității desfășurate în teren am strâns date de la Primăria Măneciu și specialiști în domeniul socio-cultural care activează în zonă.

Prin această cale adresez mulțumiri domnului profesor Adrian Nedelcu, îndrumătorul lucrării prezente, primăriei Măneciu, care prin competența profesională m-au ajutat la elaborarea acestei lucrări.

CAPITOLUL I – TURISMUL ÎN ROMÂNIA

În capitolul acesta am prezentat sumar diverse delimitări conceptuale ale termenului de turism date de-a lungul anilor . Aceste noțiuni de bază cred că sunt utile și ar trebui ca toata lumea să le cunoască deoarece toți suntem implicați în fenomenul acesta spectaculos, numit turism.

Turismul – concepte, definiții și noțiuni de bază

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie) sau „to tour” (a călători), termen apărut în Anglia pe la 1700 și desemnând acțiunea de voiaj în Europa. Dar acest termen provine din cuvântul francez „tour”, care la rândul său provine din termenul latin „turnus” care înseamnă călătorie în circuit. Să menționăm și cuvântul grec „tournos” care are aceiași semnficație. Enumerăm aici câțiva „părinți” ai definițiilor turismului: M.D. Mayer, Marc Boyer, Claire Lucques, E.Guy Freuler.

Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit în diverse variante: „arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromaure Debord); activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de reședință, pentru distracție, odihnă, datorită cunoașterii unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute (Jan Medecin); turismul este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor,atâta timp cât acestea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare(profesorul elvețian dr.W.Hunziker).

Deși termenul de „turism” a apărut în secolul XIX, activitățile de turism datează încă din Antichitate.

Turismul este o latură a sectorului terțiar al economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea și desfășurarea călătoriilor de agreement, recreere sau deplasăriilor de persoane la diferite reuniuni și congrese ce include toate activitățiile necesare satisfacerii nevoiilor de consum și de servicii ale turiștiilor.

În anul 1983, O.M.T. a adoptat o departajare destul de clară între excursioniști și turiști internaționali, astfel: ˝turistul internațional ˝ este considerat a fi un vizitator temporar care stă cel puțin 24 de ore într-o țară străină și ale cărui motive de călătorie pot fi clasificate în:

afaceri;

misiune;

familie (vizite la rude și prieteni);

loisir, recreere și vacanță (odihnă): participarea la diverse manifestări culturale și sportive, efectuarea cumpărăturilor, plaje, practicarea diferitelor sporturi (de amatori), croaziere, vizitarea orașelor;

religie/pelerinaje (participarea la diverse evenimente religioase, pelerinaje);

tratament medical (stațiuni balneare, fitness, stațiuni termale și alte tipuri de cure și tratamente (slăbire, înfrumusețare).

În schimb, ˝excursioniștii˝ sunt considerați a fi persoane care călătoresc pentru propria plăcere pe o perioadă mai mică de 24 de ore în propria țară sau în altă țară și nu exercită o activitate remunerabilă.

1.2. Turismul în România – rol și loc în viața economico-socială

Turismul reprezintă o ramură a sectorului terțiar și cuprinde ansamblul activităților legate de deplasarea turistului și sejurul acestuia.

Pentru a identifica rolul turismului în cadrul economiei naționale se impune clasificarea ramurilor economiei naționale:

Sectorul primar care include: agricultura, pescuitul, vânătoarea;

Sectorul secundar include: industriile de prelucrare (alimentară, manufacturieră, grea, ușoară);

Sectorul terțiar include: sectorul serviciilor (comerț, turism, alimentație publică, transporturi);

Sectorul cuaternar care include serviciile IT.

Turismul se poate constitui ca o ramură diferită a economiei naționale iar locul turismului poate fi evidențiat de faptul că este o componentă a sectorului terțiar (include activități de natura serviciilor:alimentație, transport, tratament).

Din punct de vedere al turiștilor străini, România se află în momentul de față într-o conjuctură favorabilă,dar din cauza lipsei unei bune strategii nu este posibilă valorificarea avantajului competitiv pe care țara noastra îl deține.

Cercetările efectuate asupra rolului turismului au scos in evidență impactul imens pe care îl are acesta asupra economiei societăților dar și culturilor diverselor țări. Se manifestă pe multiple planuri: economic, social, cultural dar aceasta diferă de la o țară la alta în funcție de nivelul de dezvoltare.

1.2.1. Rolul economic a turismului

Rolul economic direct al turismului poate fi evidențiat de:

vânzarea de servicii turistice pe valută;

contribuția lui la creșterea prosperității unor zone unde se dezvoltă turismul(astfel favorizând dezvoltarea infrastructurii în zonele respective dar și valorificarea resurselor);

contribuția acestuia la creșterea produsului intern brut dar și a venitului național ce este datorată faptului că, în turism volumul încasărilor a crescut.

Rolul economic indirect este de fapt rezultatul certitudinii că dezvoltarea turismului determină dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale.

Rolul social al turismului

Rolul social al turismului constă în:

contribuția turismului la crearea de noi locuri de muncă;

reducerea șomajului la nivel regional;

turismul cotribuie la refacerea capacității fizice si psihice a oamenilor, cu consecințe pozitive asupra productivității muncii.

Turismul contribuie la satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale oamenilor, influențând pozitiv dimensiunea și structura consumului respectiv, refacerea capacității fizice și intelectuale prin odihnă, recreere, mișcare etc.

Rolul cultural-educativ al turismului

Prin intermediul activităților turistice sunt scoase din anonimat localități și zone cu potențial turistic care altfel nu ar fi fost cunoscute de către turiști:

vizitarea unei zone sau a unei țări îi oferă turistului posibilitatea de a dobândi noi cunoștiințe de geografie, istorie, științele naturii, artă etc.;

contactul turiștiilor cu anumite zone sau țări care au un nivel mai ridicat de cultură și civilizație poate avea efecte benefice asupra acestora.

O importanță deosebită o are impactul dintre turiști și popultația autohtonă deoarece turiștii intră „în spațiul particular de trai” al localnicilor.

Vocația ecologică a turismului este determinată prin:

controlul dezvoltării stațiunilor;

orientarea fluxurilor turistice către atracțiile naturale și antropice prin promovarea acestora;

sporul de frumusețe peisagistică la care poate contribui turismul;

organizarea parcurilor și rezervațiilor naturale;

propunerea unor forme de turism mai puțin agresive astfel încât să determine practicarea unui turism durabil.

Concluzie:

Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură, între ele instituindu-se o relație de interdependență. Prin valorificarea resurselor naturale, umane și financiare puse la dispoziția sa, turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice, a progresului și a civilizației.

Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass – media, internet, TV.

CAPITOLUL II – POTENȚIALUL TURISTIC A VĂII TELEAJENULUI

Capitolul al doilea se axează pe remarcarea potențialului pe care Valea Teleajenului îl are. Pentru început voi face o scurtă prezentare a Văii Teleajenului cu privire la : localizarea geografică, cadrul natural, rețeaua hidrografică dar și resursele naturale, astfel spre final să pot identifica potențialul natural și antropic al zonei.

2.1. Localizarea geografică a Văii Teleajenului

Valea Teleajenului este una dintre regiunile turistice ale județului Prahova, fiind situată în partea de nord-est a județului Prahova, în sud-estul României, în mijlocul Munteniei, în bazinul superior și mijlociu al râului Teleajen.

Valea Teleajenului s-a format de-a lungul râului Teleajen ce își are punctul de plecare în Masivul Ciucaș, pe culoarul „Pârâul Berii”, de unde străbate un teritoriu lung de 113 km, până la vărsare,în râul Prahova.

Valea Teleajenului se învecinează la sud cu municipiul Ploiești, Valea Doftanei; la vest cu Valea Slănicului; la nord cu județul Brașov iar la est cu județul Buzău și Valea Cricovului.

De-a lungul acestei văi sunt situate orașele Vălenii de Munte și Boldești-Scăieni, stațiunea Cheia și comunele Măneciu, Izvoarele, Teișani, Drajna, Gura Vitioarei, Măgurele, Lipănești, Blejoi și Bucov.

Fig.II – 1, Amplasarea Văii Teleajenului în cadrul județului Prahova

Sursă:http://www.infotour.ro/ghid-turistic/romania/regiune-valea-teleajenului/

2.2. Cadrul natural al Văii Teleajenului

Valea Teleajenului este însoțită de un decor spectaculos, unde formele de relief se diversifică într-un mod armonios.

În drumul său, Valea Teleajenului străbate toate unitațile de relief care se regăsesc pe teritoriul județului Prahova, și anume: munții, dealurile și câmpiile.

2.2.1 Particularitățiile reliefului

Se pot deosebi trei grupe de munți: Ciucaș-Zăganu în nord, Tătaru în est și Grohotișu în vest. De asemenea, amintim și formarea unor depresiuni.

Dintre acestea, depresiunea Cheia este cea mai importantă, fiind situată la poalele Masivului Ciucaș-Zăganu și cu o suprafață de 3 km².

Treapta cea mai joasă de relief este ocupată de zona de câmpie (80-200m) din bazinul Teleajenului, fiind cunoscută sub numele de Câmpia Gherghiței iar câmpia mai înaltă este situată către nord și este numită Câmpia Ploieștilor (100-300m).

Fig.II – 2 Harta unităților de relief

Sursă: http://www.geo-spatial.org/

2.2.2. Regimul hidric

Bazinul hidrografic al râului Teleajen este situat în partea de sud-est a României și se extinde pe trei unități de relief majore și anume: Carpații externi de Curbură, Subcarpații de Curbură și Câmpia Română direcționate nord-sud. În zona muntoasă și deluroasă este extinsă cea mai mare parte din suprafața bazinului.

Temperatura diferă de la o unitate de relief la alta. Bunăoară, în bazinul superior în zona muntoasă, temperatura medie anuală este de 4,6, în bazinul mijlociu în zona deluroasă temperatura este de 8, iar în zona de câmpie poate ajunge până la 10.

În zona de câmpie, în luna ianuarie se semnalează o cantitate redusă de precipitații(aproximativ 32,8mm),în zonele deluroase în luna martie(39,3mm), iar în zona de munte în luna ianuarie(aproximativ 45,5mm).

Rețeaua hidrografică este reprezentată în principal de râul Teleajen, afluent stâng al Prahovei. Acesta primește următorii afluenți: Drajna, Vărbilău, Telejenel, Văleanca.

Fig.II-3 Bazinul Teleajenul Superior

Sursă: http://www.gwp-romania.ro/proiect_01/_img/harta01.jpg

2.2.3. Biodiversitatea

Întâlnim păduri de conifere (molid) și păduri de conifere în amestec cu fagul. Trebuie remarcat că în urma intervenției antropice, limita superioară a pădurii a coborât la aproximativ 1.350 și respectiv 1.400m, ceea ce a condus la invadarea terenurilor cu ienupăr și bujor de munte (Muntele Roșu).

Fauna se caracterizează prin dispunerea similară a biotopurilor cu cele ale vegetației. Mamiferele sunt reprezentate de: cerbi, căprioare, nevăstuici, bursuci, dihori dar, și urși care în sezonul rece, pot coborî până în Cheia.

2.2.4. Resursele de apă

Resursele de apă din Valea Teleajenului sunt constituite în cea mai mare parte din râuri dar și lacuri.

Fig.II- 4 Limitele Bazinului hidrografic Teleajen

Sursă: http://ro.scribd.com/doc/140785403/Bazinul-hidrografic

2.2.5. Resursele solului

În ceea ce privește resursele solului, Valea Teleajenului deține o suprafață de terenuri agricole de aproximativ 23643, 5269 ha (22.3%) iar 18374 ha (77.7%) reprezintă terenuri neagricole. Din terenurile neagricole Fondul Forestier cuprinde o suprafață de 16971 ha (93%) iar restul de 7% respectiv 1400 ha reprezintă terenuri neproductive, cursuri de ape, drumuri, curs construcții și căi ferate.

Se pot face investiții în unități de colectare, depozitare și prelucrare a fructelor, precum și în exploatații pomicole.

Zona beneficiază și de vegetație forestieră. Pădurile de aici sunt bogate în resurse de vânat, având totodatã și diverse produse secundare: fructe de pãdure, plante medicinale, ciuperci ceea ce conferă un anumit potențial de dezvoltare a unor activități precum, vânãtoarea, colectarea și prelucrarea fructelor de pădure: mure, afine, zmeură, cătină, dar și a ciupercilor și a plantelor medicinale.

2.3. Potențialul turistic natural al Văii Teleajenului

Valea Teleajenului are un potențial turistic considerabil datorită peisajului pitoresc dar și a diverselor forme de relief.

Gradul ridicat de atractivitate turistică este oferit de către potențialul turistic natural, apreciabil, în special în partea nordică unde se desfășoară Munții Ciucaș cu forme spectaculoase: abrupturi, grohotișuri, stânci bizare, chei, numeroase puncte de belvedere, domeniu schiabil.

Frumusețea și ineditul peisajului Munților Ciucas a dus la apariția unor rezervații în care acestea să fie ocrotite și menținute nealterate pentru generațiile noastre dar, și pentru cele viitoare.

O altă atracție turistică în zonă este reprezentată de Muntele de sare de la Slănic, cu o înălțime de câțiva zeci de metri, acest munte în miniatură stârnește admirația vizitatorilor. 

Rezervațiile naturale prezentate mai jos pot fi foarte atractive pentru turiștii sosiți în zonă:

Zona cu Rhododendron (Bujorul de munte) din Munții Ciucaș, situată în zona de întâlnire a potecii ce urcă Muntele Roșu cu cea care vine de la Culmea Gropșoarele, ce pune sub ocrotire o suprafață de 2 ha cu smirdar, plantă declarată monument al naturii;

Culmea Zăganului care cuprinde o zonă de stâncărie cu o suprafață de 3 ha. Este o suprafață complexă – botanică și zoologică cu diverse plante endemice și rare între care Koeleria transsilvanica, Erysmum wittamanni, Aconithum anthora, Dianthus kitaibelii, cât și numeroase specii ale melcului Alopia;

Tigăile Mari, cu o suprafață de 3 ha, în care intră culmea de stâncărie, până la poteca ce duce spre Vârful Ciucaș. Pot spune că are un caracter complex – botanic și geologic iar, de-a lungul ei sunt ocrotite atât formațiuni geologice specifice, cât și plante endemice sau rare, precum și cele calcicole și termofile;

Pădurea Glodeasa, rezervație forestieră care conservă un codru secular de fag cu rășinoase, în special de brad, iar copacii au înălțimi și diametre impresionante.

La fel ca și vegetația, fauna este influențată în special de temperatură și umidiate. Limitele în care animalele își desfășoară viața sunt însă mai largi și mai puțin conturate, iar numărul speciilor scade odata cu altitudinea.

2.4. Potențialul turistic antropic al Văii Teleajenului

Resursele turistice antropice reprezintă o sumă de elemente cu funcție recreativă create de om de-a lungul istoriei societății umane. Pe măsura creșterii gradului de cultură și civilizație al popoarelor, resursele turistice create de societatea umană s-au multiplicat cu noi elemente, cu noi valori.

Atractivitatea obiectivelor turistice create de om este dată de următoarele însușiri:

Vechimea unui obiectiv turistic antropic prezintă interes întrucât ființa umană simte nevoia de a-și cunoaște trecutul, de a cunoaște creația sa din diferite epoci istorice. Bunăoară, Mănăstirea Crasna care a luat ființă la începutul sec. XVIII;

Ineditul rezultă din tendința omului de a realiza ceva ieșit din comun, de a construi mai frumos, mai durabil, tendință care avut ca efect apariția artei și a arhitecturii;

Dimensiunea ieșită din comun a unui obiectiv atrage atenția și interesul turiștilor.

În această zonă întâlnim următoarele obiective turistice antropice:

Mănăstirea Zamfira din Lipănești, fiind singura din județ care mai păstrează pictura originală realizată de Nicolae Grigorescu;

Mănăstirea Suzana se află pe firul Teleajenului, la 40 de km de Vălenii de Munte;

Mănăstirea Cheia, monument de arhitectură laică a fost întemeiată în 1835;

Muzeul prahovean Flori de Mina Cheia este cunoscut pentru piesele din colecția de flori de mina, "Mihai Viteazu", colecție de o valoare impresionantă;

Biserica de lemn Sf. Nicolae-Veche sau Boierească (1749,refacere 1980-1982) cu picturi valoroase, Starchiojd;

Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva-Gârbească (1782-1784), Starchiojd.

Muzeul de Antropolgie Francisc Rainer din Cheia este amenajat în casa de vacanță a marelui savant cu același nume. Muzeul valorifică viața, opera și activitatea medicului, profesorului și a cercetătorului care a instituționalizat antropologia românească, înscriind în circuit valorile științifice internaționale;

Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului este situat în localitatea Vălenii de Munte și evocă lumea rurală din această zonă, printr-o expoziție detaliată ce prezintă casele țărănești ș.a.

Concluzie: Valea Teleajenului reprezintă o zonă turistică a cărei importanță este oferită atât de poziția geografică cât, și de resursele turistice naturale și antropice.

CAPITOLUL III- VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL VĂII TELEAJENULUI

3.1. Circulația turistică în Valea Teleajenului

Circulația turistică este caracterizată de procesele și fenomenele desfășurate în trei segmente distincte din punct de vedere spațial, ce trebuie luate în considerare în orice acțiune de evaluare și anume: zona emițătoare, zona dentranzit și zona receptoare.

Măsurarea fenomenului turistic și a particularitățiilor lui se realizează cu ajutorul unor indicatori care cuprind:

Indicatorii cererii turistice globale, ofertei turistice: hoteluri, alte unități de cazare. Numărul turiștilor(Nt) este un indicator cantitativ de cuantificare a persoanelor care realizează activitățiile turistice;

Indicatorii relației cerere-ofertă. Numărul mediu zilnic al turistului (Nt med= Nr.total turiști/Nz), acest indicator exprimă intensitatea activității turistice în anumite perioade;

Indicatorii efectelor economice. Durata medie a sejurului (Dsmed=Nr. total zile petrecute în sejur per turist/Nr turiști) este un indicator calitativ cu privire la amploarea activității turistice și disponibilitatea turiștilor de a rămâne o anumită perioadă într-o anumită zonă sau țară;

Indicatorii densității turistice. Densitatea circulației turistice (Dt=Nt/Npopulației rezidente) este un raport între numărul turiștilor și numărul populației rezidente sau între numărul de zile și numărul populației rezidente (Nz/Np). Acest indicator exprimă legătura dintre fluxul turiștilor și populția rezidentă a unei zone;

Indicatorii potențialului turistic al piețelor/indicatorii ocupării forței de muncă. Preferința relativă a turiștilor: I. (Numărul turiștilor din zona A sosiți în zona B / Numărul populației rezidente a zonei A). II. (Numărul turiștilor din zona A sosiți în zona B / Numărul turiștilor în zona A), acest indicator oferă informații cu privire la orientarea geografică a fluxurilor turistice și conformarea politicii turistice în raport cu cererea.

3.2. Structuri de primire turistică

Baza de cazare reprezintă componența principală a infrastructurii turistice ce impulsionează dezvoltarea de ansamblu a turismului, circulația turistică, condiționând sejurul într-un teritoriu cu resurse turistice. Capacitățiile de cazare sunt acele dotări care asigură turiștilor înnoptarea și odihna pentru un anumit interval de timp și în baza unor tarife difrențiate în funcție de gradul lor de confort, sezon și alte funcții caracteristice (alimentație, agrement etc.).

Structurile de primire turistice pot fi:

structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare;

structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație.

3.2.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare

Valea Teleajenului dispune de un număr important de structuri de primire cu funcțiuni de cazare iar, asta datorită reliefului ce a condus la dezvoltarea turismului în această zonă.

Turiștii care optează pentru zona turistică Valea Teleajenului au posibilitatea să fie cazați în funcție de bugetul disponibil și de dorințele fiecăruia, astfel pensiunile, vilele, hotelurile sau campingurile stau la dispoziția fiecăruia.

Destinațiile preferate de turiști sunt în general următoarele:

Vălenii de Munte;

Mai puțin cunoscute de către publicul larg, dar posibile atracții turistice ale zonei sunt cele treizeci de izvoare din localitatea Măneciu;

Mănăstirea Crasna;

Siturile arheologice și legenda comorii ascunse (Cerașu);

Moara de apă și Castrul Roman (Drajna);

Mănăstirile Suzana și Cheia( Măneciu) și nu în ultimul rând, muzeele de etnografie și istorie locală din Vălenii de Munte, Izvoarele și Măneciu.

În tabelul de mai jos am realizat o scurtă analiză a structurilor de cazare din zonă, pe categorii de confort.

Tabel III-1 Structuri turistice pe categorii de confort, tipuri și localități la 31 iulie 2013

Sursa: DJS Prahova

Deși în Valea Teleajenului funcționează hoteluri și pensiuni de 2, 3*, nivelul de confort predominant este cel mediu, ceea ce împiedică potențialul de dezvoltare al zonei. Pentru satisfacerea unei palete largi de actuali și potențiali turiști este necesară construirea a cât mai multor pensiuni, hoteluri cu un nivel de confort ridicat, de 4 sau 5*, care să le ofere condiții excepționale pe toată durata sejurului.

Cu excepția notabilă a stațiunii Măneciu- Cheia și a orașului Vălenii de Munte, fluxurile turistice înregistrate statistic sunt minime (câteva zeci pe an). În aceste două localități creșterea freventării turistice după anul 2000 a dus la investiții în deschiderea de noi unități de cazare turistică (+6 în Măneciu, +1 în Vălenii de Munte) dar, și aici este vorba despre un impact limitat comparativ cu cel înregistrat în alte zone montane.

Fig. III- 1 Structuri turistice în aria turistică Valea Teleajenului

Sursa: DJS Prahova

Conform datelor statistice, putem remarca că în zonă cu un procent de 58% predomină alte categorii de confort (3 sau 2 margarete), ceea ce semnifică faptul că structurile de cazare din Valea Teleajenului sunt slab diversificate, nesatisfacând nevoile variate ale turistilor pentru serviciile de cazare.

Tabel III-2 Circulația turistică în Valea Teleajenului

Sursa: DJS Prahova

Conform statisticilor, frecventarea turistică (exclusiv turismul de tranzit) este una mică comparativ cu destinațiile de pe Valea Prahovei.

În 2013 durata medie a sejurului în zonă a fost de 4,7 zile, valoare inferioară mediei sejurului în stațiuniile montane la nivel național (5,17 zile).

Frecventarea turistică a localităților Văii Teleajenului este comparabilă cu cea a unor localități secundare ale Văii Prahovei (Breaza, Comarnic), însă este limitată de lipsa infrastructurilor turistice.

Per total zona nu captează și nu beneficiază economic și social decât de un fragment redus din tranzitul turistic real.

Fig. III- 2 Evoluția numărului de turiști în Valea Teleajenului

Sursa: DJS Prahova

Potrivit datelor statistice, zona Văii Teleajenului a fost puternic afectată de perioada crizei economice, înregistrând scăderi ale sosirilor de turiști încă din 2008, însă numărul turiștilor străini se face remarcat încă din același an, aceștia alegând din nou această zonă pentru relaxare și odihnă.

3.2.2. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimenție publică, agrement

Ca regulă generală, unitatea de alimentație publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea că în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare,însoțită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc.

Fig. III-3 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică în Valea Telejenului

Sursa: Raport APDT Prahova

Potrivit datelor de mai sus, putem spune că în zonă, cu un procent de 50% restaurantele au o importanță semnificativă, față de celelalte unități de alimentație publică precum: barurile 23%, pizzeriile 15%, terasele 9% și cramele ce înregistrează un procent mic de 3%.

Agrementul este un element important de care trebuie să se țină seama în amenajarea zonelor turistice.

Pe plan economic, dezvoltarea agrementului răspunde exigențelor de creștere a atractivității stațiunilor turistice.

Valea Teleajenului oferă condiții ideale pentru practicarea turismului montan, a turismului de agrement și recreere, a turismului de vânătoare și pescuit, sportiv. În zonele Măneciu-Cheia și Cerașu se poate practica călăria și mountain-bike. Această zonă cu un peisaj pitoresc a devenit un punct de atracție pentru turiștii amatori de agroturism.

3.3 Amenajarea turistică în Valea Teleajenului

Ținând cont de varietatea formelor de relief străbătute de râul Teleajen, zona turistică Valea Teleajenului dispune de o vegetație diversificată și bine reprezentată.

Zona turistică Valea Teleajenului se încadreaza climatului de tip temperat-continental, climat caracterizat prin temperaturi medii anuale care variază între 8 și 10 grade Celsius și precipitații care oscilează între 500 și 800 de mm/an.

Regiunea posedă atuuri și atracții turistice variate. Între acestea putem cita:

orașul Boldești Scăieni, centru economic al Văii Teleajenului, cunoscut pentru statuia lui Teodor Diamant care a creat falansterul în 1835;

Lipănești, localitate rurală pe teritoriul căreia se află: Mănăstirea Zamfira(1743), actuala Mănăstire Zamfira(1855-1057);

Mălăești, la confluența Vărbilăului cu Teleajenul se află urmele unui castru roman;

Făgetu, deține ca monument istoric Hanul Roșu (1610) în care este amenajat Muzeul Văii Teleajenului și al transporturilor;

Gura Vitioarei, săpăturile arheologice au scos la iveală urmele unei fortificații dacice;

orașul Vălenii de Munte, atestat documentar în 1431, situat la intersecția vechiului drum comercial al Brașovului cu drumul spre Buzău prin depresiune Drajna, vechi centru de locuire, are ca obiective turistice: casa memorială Nicolae Iorga, casa memorială Miron Radu Paraschivescu, muzeul amenajat în casa pictorului Nicolae Tonitza, mănăstirea Văleni, biserica Berevoiești;

Homoriciu, cu ruinele(secolul XV) din cătunul Podari, care se presupune că reprezintă vechea cetate Teleajen;

Cheia, localitate apărută ca un cătun în apropierea mănăstirii Cheia, este stațiune montană de interes local, cu climat subalpine, aer puternic ozonat, punct de plecare pentru drumeții montane spre munții Ciucaș-Zăganu;

Drajna de Jos, cu locuințe tradiționale care formează un ansamblu architectural rural închegat, castelul familiei Filipescu, moara de apă Warthadi;

Drajna de Sus, deține castrul roman de la Grădiște;

Cerașu, situată într-un cadru natural deoasebit de pitoresc are ca obiective: bisericile din localitate, casele cu arhitectură tradițională, cimitirul eroilor de la Tabla Buții, rezervația de urși Valea Borului, fond etnografic reprezentat prin meșteșuguri (sculptură, icoane pe sticlă);

Slon, săpăturile arheologice au scos la iveală cetatea medievală și, tot aici se pot vizita ateliere meșteșugărești (prelucrare lemn, covoare, broderii);

Starchiojd, situat într-o interesantă zonă etnografică adăpostește câteva clădiri cu arhitectură populară specifică zonei muntoase, precum și bisericile cu hramul Cuvioasei Paraschiva și Sf. Nicolae(secolul XVIII);

Complexul Mănăstirii Cheia;

Muzeul Natura Văii Teleajenului;

Mănăstirea Suzana;

Complexul de agrement Baia Rosie;

Crama Seciu;

Salina de la Slănic, cea mai mare salină din Europa.

Fig. III-4 Hartă turistică a Văii Teleajenului

Sursa: www.harti.regionis.info

Valea Teleajenului reprezintă o zonă turistică de importanță națională prin resursele turistice și poziția geografică. Potențialul turistic al Văii Teleajenului ș îndeosebi al zonei turistice de influență a orașului Vălenii de Munte precum și a localității Măneciu- Cheia favorizează, în urma unor amenajări, dezvoltarea turismului în forme diversificate.

Promovarea formele de turism specifice ofertei pentru:

turismul montan prin aducerea ofertei pentru sporturile de iarnă la standarde internaționale prin amenajarea unor dotări performante și diversificate care să exploateze domeniul schiabil în stațiunea Cheia (construirea a 6 pârtii de schi în arealele Plaiul Bobu Roșu- Muntele Roșu, Sana Chirușca- cabana Muntele Roșu, Cheia; instalarea unei telegondole între Cheia și Muntele Roșu și a două sau trei teleschiuri care facilitează accesul turiștilor în stațiune); Se propune întreținerea și modernizarea traselor turistice pentru drumeții montane, marcarea corespunzătoare a traseelor din Masivul Ciucaș și reabilitarea, modernizarea cabanelor și adăposturilor montane;

turismul de sejur, agreement și sfârșit de săptămână, se propune a se dezvolta în arealul montan (Cheia și complexul Muntele Roșu), în zona colinară (Vălenii de Munte), lângă lacuri (Măneciu);

turismul balnear, se propune modernizarea și extinderea stațiunii de interes național Slănic;

turismul rural, se propune dezvoltarea ofertei specifice acestui tip de turism (pensiuni rurale sau ferme clasate) în Măneciu și Izvoarele;

turismul de vânătoare și pescuit sportiv, se propune amenajarea zonelor cu potențial cinegetic și piscicol, înființarea sau modernizarea unor baze de cazare de mici dimensiuni (cabane silvice) și crearea unei rețele de asistență tehnică individualizată.

Modernizarea și dezvoltarea structurilor de primire prin:

extinderi și modernizări ale bazei de cazare din stațiunea Cheia (200locuri în hotel), Vălenii de Munte (200 locuri în hotel, motel și pensiuni);

dezvoltarea structurilor de cazare pentru tratamentul balnear în Slănic (100 locuri în hotel, modernizări);

înființarea unor pensiuni sau ferme agroturistice din localitățile Izvoarele (50 locuri), Cerașu (50 locuri), Starchiojd (50 locuri) care să ofere potențialilor turiști posibilitatea de a petrece timpul în mijlocul naturii sau de a participa la diferitele activități gospodărești din cadrul fermei/pensiunii agroturistice;

modernizarea bazei de cazare montană (cabană) din Masivul Ciucaș;

dezvoltarea și diversificarea structurilor de agrement din proximitatea hotelurilor de 3- 4 stele (piscină, fitness, club, saună);

modernizarea și extinderea spațiilor de alimentație publică și diversificarea lor în funcție de tipul de turism practicat: tranzit (fast-food, simigerie). Se propune în acest sens, construirea unor restaurante cu specific tradițional (preparate și băuturi tradiționale) și internațional (gamă diversificată de preparate culinare) care să atragă atât turiștii interni cât și pe cei străini.

Agrementul și divertismentul fiind o componentă de bază a ofertei turistice, se va urmări realizarea unor dotări care să satisfacă cererea atât în sezonul de iarnă cât și în cel de vară, având în vedere profilul ambivalent al stațiunilor turistice. Sunt necesare terenuri de sport, cluburi cu săli de audiție, discoteci, săli de jocuri, bowling, fitness.

Pentru diversificarea programelor turistice posibile în aceste localități se propune:

crearea unui parc de aventură destinat divertismentului, adresat adolescenților și tinerilor adulți care sunt în căutarea de senzații tari;

amenajarea a două tiroliene dus întors, prin care se urmărește posibilitatea unei exploatări comparabile cu cea a domeniului schiabil și de o exploatare posibilă de-a lungul tuturor anotimpurilor;

amenajarea unui centru de echitație cu dotările aferente ce vor permite stagii de pregătire și cursuri, plimbări cu atelaje pe timpul verii, iar pe parcursul iernii, folosindu-se atelaje trase de câini;

crearea unor piste de coborâre cu kartul (amenajarea unei piste specifice, cu serpentine);

dezvoltarea diferitelor activități legate de săniuș prin amenajarea pârtiei de săniuș tip tubing (accesul este rezervat săniilor tubing ce reprezintă un model aparte în formă rotundă), ce permite luarea în considerare a unei funcționalități în toate anotimpurile datorită folosirii benziilor-pârtie din material sintetic;

înființarea unor centre de închiriere pentru biciclete, schiuri, sănii;

amenajarea unui teren de minigolf pe suprafața de pășune existentă în stațiunea Cheia;

în anotimpul rece, pentru ca potențialii turiști să se poată relaxa practicând un altfel de agrement, se propune construirea unui bazin de înot acoperit, unei săli de ping-pong, billiard și bowling în Cheia;

Alte activități de petrecere a timpului liber în zonă sunt plimbările și drumețiile pedestre ce au ca obiectiv propunerea unei activități destinată descoperirii împrejurimilor sitului. Se propune plimbări și drumeții în apropierea centrelor urbane, crearea unei rețele de rute asociată instalaților de transport pe cablu, realizarea unei rețele de drumuri care să acorde atenție punctelor de interes turistice, astfel aceste amenajări sunt însoțite de editarea de hărți topografice de orientare și de marcarea traseelor/ itinerariilor.

Pentru pârtia de schi C1 Izlaz (Cheia), sunt necesare achiziționarea următoarelor echipamente esențiale: teleschi cu o capacitate de 173 schiori/zi, între cota 1100 și 996; tun de zăpadă, mașină de bătut zăpada dar și construirea unui rezervor de stocare apă pentru echipamentele de produs zăpada.

Pârtia Islaz, este o pășune largă pe care se pot amplasa echipamente pentru practicarea schiului, săniușului/snow-tubing, precum și un snow-park pentru copii. Lungimea totală a pășunii este de 790m, pe o lățime totală de aproximativ 200m. Astfel, pe o lățime de 80m se va putea practica schiul, iar pe cealaltă jumătate (delimitată prin plase de protecție) săniușul și snow-tubingul. Astfel, va rezulta o suprafață pentru schi de 6,3 ha, pentru săniuș de 1,6 ha și pentru snow-tubing de 2,0 ha. Diferența de nivel totală a pârtiei este de 104m pe o lungime de 790m, rezultând o pantă medie de 13,2%, ceea ce îi conferă pârtiei un grad de atractivitate pentru schiori deosebit de ridicat, mai ales pentru copii și pentru schiori începători.

Fig. III-5 Pășune – Pârtie Islaz

Sursa: www.scribd.com

Realizarea unui Complex Cultural-Sportiv în comuna Drajna, care va cuprinde: săli de sport, pistă de atletism, terenuri de tenis, piste pentru popice și bowling, pistă de kart, amfiteatru, parc muzeul satului, este o inițiativă care va contribui la atragerea unei palete largi de turiști interni și străini.

Fig. III-6 Complex Cultural-Sportiv

Sursa: APDT Prahova

3.3.1. Infrastructura Văii Teleajenului

Dezvoltarea fenomenului turistic nu se poate realiza fără existența unei infrastructuri turistice adecvate.

Asigurarea căilor de acces către principalele puncte de interes turistic prin întreținerea/modernizarea drumurilor locale și prin amplasarea de rasteluri pentru biciclete realizate din lemn în locurile în care turiștii ar putea avea nevoie de ele va fi foarte apreciată atât de localnici cât și de turiști.

Se propune pavarea/pietruirea potecilor pentru a oferi un aspect plăcut și montarea unor panouri de informare turistică realizate din lemn pentru a transmite o imagine care să corespundă cu valorile comunității locale.

Valea Teleajenului, o punte între județele Prahova și Brașov, este străbătută central de DN 1A și are presărate de-a lugul zonei localități cochete (Vălenii de Munte, Slănic, Izvoarele, Măneciu, Cheia) cu o infrastructură turistică intens dezvoltată.

Este o zonă de top în ceea ce privește locurile pentru refacere, relaxare, dar și pentru cicloturism.

.

3.4. Analiza SWOT a Văii Teleajenului

Se prezintă în continuare analiza SWOT în zonă, unde sunt menționate punctele tari, punctele slabe, oportunitățiile respectiv riscurile:

Tabel III-2 Analiza SWOT a Văii Teleajenului

Sursa:APDT

3.4.1. Strategii de dezvoltare în Valea Teleajenului

În ciuda potențialului natural al zonei, această filieră naturală (turism activ-sportiv) rămâne slab exploatată în absența unor investiții în amenajări specifice și infrastructura de acces. Lipsa unei infrastructuri de schi în zona Cheia nu permite fructificarea întregului potențial turistic al sezonului de iarnă.

Filiera eco-turism/turismul rural reprezintă cea al cărui potențial este cel mai puțin exploatat. Pot spune că, lipsesc inițiativele de creare de produse turistice asociate acestei filiere (circuite pedestre sau călărie, circuite cu bicicleta, pensiuni agro-turistice, evenimente tradiționale deschise turiștilor etc.).

În ceea ce privește turismul religios-cultural, lipsa capacităților de cazare și a creării de produse turistice integrate (circuite religios-culturale care să includă cazare și gastronomie locală) afectează gradul de dezvoltare a filierei turismului religios-cultural din zonă.

Bunăoară, multe situri cultural-religioase (biserici de sat, situri arheologice, ruine de cetăți etc.) sunt slab frecventate de turiști din lipsa promovării sau a infrastructurii de acces.

Sunt necesare acțiuni importante pentru punerea în valoare a patrimoniului natural și cultural din bazinul superior al Văii Teleajenului și poziționarea acestei zone ca o adevărată destinație pentru turiștii locali (români) și chiar turiștii străini (în special cei rezidenți în România).

Pentru dezvoltarea zonei și funcționarea cât mai bună a economiei, a fost propusă o strategie de dezvoltare pe care am încercat să o sintetizez în următoarea schemă:

Fig.III- 7 Strategia de dezvoltare în ceea ce privește Valea Teleajenului

Sursa: desen Mădălina Stroescu, 2015

O dezvoltare a ofertei de cazare și restaurație în paralel cu implementarea strategiei de produse turistice noi trebuie să permită obținerea de rezultate economice pozitive pentru dezvoltarea locală.

Principalalele obiective ale strategiei sunt :

Prezentarea poziționării zonei printr-o siglă generală/comună prezentă pe toate instrumentele de comunicare ale destinației: website, etichete de produse, materiale tipărite, prin realizarea unei mărci turistice ( unui brand-ul bazinului superior al Văii Teleajenului);

Fig.III- 8 Brand Teleajen

Sursa: APDT Prahova

Logotip-ul utilizează ca element principal imaginea unui cârlig de alpinism pentru a sugera un profil muntos care încadrează cursul râului și universal domestic al unei case rurale. Culoarea principală este verdele, apropiind logo-ul de imaginea de brand a României. Culoriile sunt pastelate și luminoase pentru a sugera frumusețea peisajului montan, deschiderea și căldura zonei și a locuitorilor săi. Nuanțele de maron sugerează formațiunile calcaroase ale Ciucașului și imoportanța elementului agricol în zonă.

Este vorba despre un logo care accentuează caracterul sportiv-activ al zonei, fără a ignora totuși filiera turismului rural și natural.

Utilizarea hidronimului Teleajen plasează pe hartă destinația. Fraza subsecventă are rolul de a caracteriza și întări sugestia vizuală a logo-ului: este vorba despre o zonă naturală prezervată care propune o experiența turistică activă/sportivă de descoperire a acestei naturi.

Promovarea și identificarea zonei bazinului superior al Văii Teleajenului prin crearea unui brand al producției locale: agricultură, produse alimentare, artizanat, etc., prin punerea pe piață a produselor transformate locale tradiționale sub o marcă generic identificată topografic cu zona Teleajenului superior: băuturi spirtoase, sucuri, gemuri, etc., și utilizând site-ul de internet de promovare turistică a zonei bazinului superior al Văii Teleajenului pentru promovarea, vânzarea produselor;

Dezvoltarea prezenței mediatice pe Internet a zonei bazinului superior al Văii Teleajenului și a mărcii sale turistice și țintirea eficientă a clientelei prioritare: tineri, familii cu copii. Atingerea acestui obiectiv se face : prin utilizarea instrumentelor de Internet (nou site turistic al zonei, cont Facebook, prezența pe bloguri specializate în domeniul timpului liber, alpinismului, ciclismului și vieții sănătoase și active), pentru ca scopul final să fie acela de a se face să se vorbească despre destinație în mediul social media și a crea promovarea afinitară, una dintre cele mai eficace metode de marketing; prin crearea unui nou website turistic dinamic care să integreze toate informațiile utile necesare sejurului în zonă: cazare, căi de acces, atracții, circuite/itinerarii tematice, program de evenimente cultural/sportive;

Asigurarea unei primiri îmbunătățite și a unor servicii superioare vizitatorilor, grație unei infrastructure de informație turistică: două Centre Naționale de Informare și Promovare Turistică, panouri informative, etc., dar și crearea unei vitrine care să aibă funcția de primire și informare, dar și de spațiu de valorificare a patrimoniului;

Creșterea atractivității turistice a destinației, prin prezentarea într-un mod integrat și coerent a obiectivelor de patrimoniu și a naturii locale, dar și prin identificarea unor circuite tematice ale zonei, cu grade de dificultate și lungimi diferite, care să permită descoperirea zonei, a naturii și a obiectivelor sale. Exemple de itinerarii posibile: itinerarii pedestre ( parcurgerea văiilor secundare în amonte la Starchiojd sau Bătrâni, circuitul lacului de acumulare Măneciu, Mănăstirea Suzana- Mănăstirea Cheia, Cheia-văile împădurite ale afluenților Teleajenului); circuite de alpinism (Starchiojd-lacul Seci-Stângaciu-Slon-barajul lacului de la Măneciu, Cheia-cabana Muntele Rosu-cabana Ciucaș-vârful Ciucaș-muntele Urlătoarea-muntele Strâmbu-Tabla Buții-Slon-Măneciu); plimbări cu șareta (Drajna-Cerașu-Slon); trasee călare (Măneciu-Valea Teleajenului-Valea Stânii-Mănăstirea Suzana-Măneciu); plimbări cu sania trasă de cai iarna (Drajna-Cerașu-Slon, Posești-Valea Plopului-Bătrâni);

Propunerea unei activități de descoperire a peisajului la nivel de ansamblu al sitului;

Dezvoltarea unei activități cu conotație sportivă pentru publicul larg.

Fig.III-9 Mountainbiking

Sursa: APDT Prahova

Mountainbiking-ul ca produs turistic al unui teritoriu, are o serie de avantaje pentru turismul la nivel local: ajută la creșterea veniturilor din turism prin creșterea sejurului în zonă; atrage persoane de vârste și medii foarte diferite, dar în special din zona superioară a scării veniturilor; este accesibil atât individual cât și în grup; este accesibil pe aproape tot parcursul anului; pune în valoare în mod ecologic resursele naturale de peisaj și relief existente ale regiunii, deschizând accesul turiștilor la zonele mai puțin frecventate; contribuie la crearea unei imagini de marcă eco-turistică de excelență a zonei traversate;

Atragerea unei clientele suplimentare prin crearea unei oferte turistice inovatoare față de cea a competiției și creșterea capacității de cazare a zonei, în special în zone slab frecventate. Crearea de produse turistice inovatoare: crearea unor zone de joc în natură de tip labirint vegetal; introducerea unei infrastructure de tio tiroliană pentru circuitele turistice forestiere; creare de campinguri ecologice; plimbări în balon (mongolfier); circuite ghidate de descoperire sau observare a faunei și a florei locale;

Creșterea frecventării turistice a zonei prin : crearea infrastructurilor necesare turiștilor cu dificultăți (persoane vârstnice, familii cu copii,străini, etc.) pentru a avea acces la produsele sau atracțiile turistice ale zonei; crearea de drumuri cu pante slabe; crearea de pasarele pentru trecerea zonelor denivelate puternic; marcarea informațiilor legate de monumene/situri istorice/arheologice în limbi de circulație internațională.

Existența unui sistem de interpretare și de prezentare a naturii, a specificităților locale turistice este un criteriu esențial al unei destinții eco-turistice de excelență. Aceasta asigură vizibilitatea atracțiilor zonei.

Punctele panoramice au ca obiective:

Propunerea unei activități adresată publicului larg și care să folosească instalațiile de transport pe cablu;

Valorificarea cadrului natural și a peisajelor sitului, în fiecare anotimp.

Se are în vedere următoarele:

Amenajarea de locații de observație panoramice, în punctele de pe domeniu aflate la înălțime, puțin împădurite, în scopul de a pune în valoare frumusețea peisajului;

Crearea unei platforme supraînălțate , dotată cu planuri și hărți ale peisajului și cu indicații privind orientarea ;

Identificarea pe hartă a acestor obiective de către public și vizualizarea lor reală.

Fig.III-10 Platformă pentru observare panoramică

Sursa: APDT Prahova

Alături de obiectivele strategice, se vor aplica următoarele două obiective orizontale ce vor contribui la creșterea competitivității Văii Teleajenului:

Sustenabilitatea mediului prin care se urmărește o creștere economică dar, și o protecție a mediului prin: îmbunătățirea mediului natural și a monumentelor culturale, reducerea poluării, conștientizarea faptului că mediul reprezintă factorul economic foarte important prin calitatea sa;

Oportunitățile egale ce fac referire la faptul că oportunitățiile egale pentru femei și bărbați este un principiu democratic esențial ce trebuie respectat . Astfel, vor fi luate în considerare ideile: egalitatea în angajare; incluziunea socială (ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-comunicării, destinate combaterii excluziunii sociale și asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale societății);

Concluzie:

Lipsa acțiunilor de promovare a produselor și filierelor turistice ale zonei a condus la o slabă percepție a zonei de către public, efectele manifestându-se în nivelul frecventării turistice.

Sunt necesare acțiuni importante pentru punerea în valoare a patrimoniului natural și cultural din bazinul superior al Văii Teleajenului și poziționarea acestei zone ca o adevărată destinație pentru tuiștii locali (români) și chiar turiștii străini (în special cei rezidenți în România).

CAPITOLUL IV- STUDIU DE CAZ: STAȚIUNEA DE ODIHNĂ ȘI TRATAMENT CHEIA

Am ales să realizez studiul de caz asupra stațiunii de odihnă și tratament Cheia din județul Prahova, deoarece consider că este una dintre stațiuniile cu un mare potențial turistic natural și antropic, mai ales ținând cont de noile tendințe ale turismului, în sensul că foarte mulți turiști se îndreaptă acum spre zone nepoluate (foarte rare) pentru liniște, recreere și cunoaștere. Stațiunea Cheia a fost declarată stațiune turistică de interes local.

Am realizat o scurtă prezentare geografică și turistică a stațiunii, dar și o analiză SWOT pentru a identifica punctele forte și slabe ale stațiunii.

Pentru realizarea strategiei de dezvoltare aplicată stațiunii, am colectat date atât de la reprezentanți ai Primăriei Măneciu cât, și de la diverși localnici din Cheia.

4.1 Prezentarea generală a stațiunii Cheia

Stațiune de odihnă și tratament de importanță națională, accesibilă în toate anotimpurile, situată în sud-estul central al României, în cadrul comunei Măneciu (județul Prahova), pe râul Teleajen, în depresiunea Teleajen, la poalele munților Ciucaș (Carpații Orientali), la o altitudine de 871m, și la o distanță de 65 km nord de Ploiești (reședința județului Prahova), 125 km de București, 25 km de Brașov.

Stațiunea se caracterizează prin aer curat, presiune atmosferică coborâtă, bogată în raze ultraviolete. Este singura localitate pe o rază de aproximativ 60 km (între Măneciu 20 km și Săcele 40 km) fără industrie și poluare,devenită din vara anului 2000 stațiune turistică. Are un climat clasic de depresiune intramontană, tonic și stimulant, aer cu ozonificare ridicată.

Este un loc de odihnă și recreere minunat pentru persoanele care suferă de astenie nervoasă, suprasolicitare fizică și intelectuală, hipertiroitism bening, rahitism,dereglări de creștere juvenilă, anemii secundare etc. Stațiunea este un punct de plecare pentru excursii, drumeții la cabanele muntoase din împrejurimi, existând și multe dezvoltări turistice, vile, hoteluri, locuri de agrement.

Din stațiunea Cheia se ajunge la Cabana Muntele Roșu, apoi la Cabana Ciucaș sau vârful Ciucaș, sunt împrejurimi cu peisaje liniștite dar și copleșitoare, spectaculoase.

În ședința din 11 octombrie 2002, Guvernul a adoptat Hotărârea pentru aprobarea condițiilor și procedurii de atestare a stațiunilor turistice. Actul normativ stabilește criteriile care trebuiesc îndeplinite de orice localitate care aspiră la statutul de stațiune turistică și stabilește toate procedurile pentru obținerea acestui statut.

Adoptarea acestui act normativ facilitează stabilirea priorităților în alocarea resurselor de dezvoltare turistică și încurajează eforturile autorităților centrale și locale pentru dezvoltarea și modernizarea stațiunilor turistice.

Prin această hotărâre au fost atestate 29 de localități cu statut de interes național și 36 de localități cu statut de interes local, printre care și stațiunea Cheia.

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicata, al art. 9 si 10 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările ulterioare, HOTĂRÂREA nr.416 din 19 mai 2000, se referă la aprobarea atestării localității Cheia, județul Prahova, ca stațiune turistică de interes local; cererea a fost făcută de către Primăria Comunei Măneciu, de care aparține satul Cheia. În urma aprobării acestei cereri, satul a fost atestat ca Stațiune Turistică de interes local.

Pentru ca atestarea să fie posibilă s-au impus anumite criterii de atestare conform normelor impuse de Uniunea Europeană, referitoare de modernizarea infrastructurii, clasificarea unităților de cazare și masă, descoperirea și promovarea obiectivelor turistice, marcarea traseelor montane.

4.2. Potențialul turistic al stațiunii Cheia

Relieful

Din punct de vedere geografic, stațiunea Cheia face parte din Masivul Ciucaș, fiind inclus în Grupa Sudică cea a Carpaților de Curbură din cadrul Carpaților Orientali.

Masivul Ciucaș sunt situați în sudul Carpaților Orientali (în Carpații de Curbură), la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen și Târlung. Altitudine maximă: 1954 m( vârful Ciucaș). Sunt alcătuiți din conglomerate, gresii și calcare, care în urma eroziunii dau un relief spectaculos, cu numeroase abrupturi, turnuri, coloane, hornuri, creste ascuțite și stânci izolate de diferite forme (Sfinxul Brătocei, Porumbelul Brătocei, ciuperci uriașe etc.).

Clima

Are un climat classic de depresiune intramontană, tonic și stimulant, aer cu ozonificare ridicată. Verile sunt răcoroase (temperatura medie în luna iulie este de circa 160C), iar iernile nu sunt prea friguroase (temperatura medie a lunii ianuarie este de -40C). Temperatura medie anuală este de 60C.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 1200mm spre poalele muntelui și de 1300-1350mm pe culmi. În sezonul rece, ea scade la 350mm la Cheia iar, în sezonul cald, media precipitațiilor ajunge la 500mm.

În timpul unui an precipitațiile se produc într-un număr de 160-180 zile, cele mai abundente fiind repartizate în intervalul mai-iunie. Cele mai puține precipitații cad la sfârșitul verii și începutul toamnei, când vremea devine stabilă.

Stratul de zăpadă destul de abundent în Ciucaș apare de obicei din luna octombrie și se menține până la jumătatea lunii mai pe versanții cu expunere nordică și nord-vestică. Numărul anual de zile cu strat de zăpadă este de 150-180 în regiunea înaltă și de 100 zile la Cheia.

Durata de strălucire a soarelui însumează în Masivul Ciucaș un număr de peste 1800 ore anual.

Cu toate acestea, numărul de zile în întregime cu cer senin nu depășește anual 40 de zile, mai frecvente în septembrie și jumătatea lui octombrie când, iar zilele cu cer acoperit însumează 420-140zile. Nebulozitatea oscilează între 6,5-7,0 zecimi, în funcție de altitudine.

Hidrografia

Regimul pluviometric a determinat formarea unei rețele hidrografice destul de legată, care la rândul ei determină geografia terenului. Cursul de apă principal este râul Teleajen, care străbate acceași unitate de producție și are ca principali afluenți: Pârâul Ciobului, Valea Neagră, Pârâul Herăstrău, Pârâul adânc, Valea Tâmpa. Având o rețea hidrografică bogată în general aceasta are un regim hidrologic echilibrat.

Vegetația și fauna

Rezervație naturală complexă, cu o bogată vegetație de pajiști, tufărișuri și plante de stâncărie.

În Masivul Ciucaș trăiesc numeroase animale sălbatice, care alcătuiesc un prețios și variat fond cinegetic: urși, cerbi, mistreți, veverițe, vulpi, râși, jderi, pisici sălbatice, iar recent a fost colonizată și capra neagră (declarată monument al naturii și ocrotită de lege).

Masivul Ciucaș dispune de un bogat domeniu schiabil și de un vast domeniu pentru amatorii de alpinism (Culmea Grooșoarele- Zăganu, Brătocea, Turnul Goliat de sub vârful Ciucaș).

Dintre traseele propuse pentru turiști de diverse dificultăți se pot menționa:

(Cheia) Pasul Bratocea – Culmea Bratocea – Vârful Ciucaș – cabana Ciucaș;
Marcaj: bandă roșie; Durata: 5-5½ ore

Cabana Ciucaș – Șaua Chirușca – Curmătura Stânei – Culmea Văii Stânei – Pasul Boncuța; Marcaj: bandă roșie; Durata: 5-5½ ore

Cheia – cabana Muntele Roșu – Vârful Ciucaș – Colții Bratocei – Pasul Bratocea – Cheia; Marcaj: bandă galbenă până la cabana Ciucaș; bandă roșie, cabana Ciucaș – Pasul Bratocea; bandă albastră, Pasul Bratocea – Cheia; Durata: 9-10 ore

Cheia – cabana Muntele Roșu – Muntele Roșu – Culmea Gropșoarele – Zăganu – Culmea Buzoianu – Cheia; Marcaj: banda galbenă pînă la cabana “Muntele Roșu”; triunghi roșu, cabana Muntele Roșu – Culmea Gropșoarele; cruce roșie, Culmea Gropșoarele – Cheia; Durata: 5-5½ ore

Cheia – cabana Muntele Roșu – Pârâul Roșu – Cheia; Marcaj: banda galbenă până la cabana “Muntele Roșu”; punct roșu, cabana Muntele Roșu – Pârâul Berii; cruce albastră, Pârâul Berii – Cheia; Durata: 2 ¼ -2½ ore; Caracteristici: traseu în circuit, ușor de parcurs; diferență de nivel: 360 m

Cheia – Valea Cheiței – Cheia; Marcaj: triunghi albastru; Durata: 1½ -2 ore

Cheia – cabana Muntele Roșu – Dealul Cucului – Cheia; Marcaj: bandă galbenă până la cabana Muntele Roșu, în rest nemarcat; Durata: 2 ore;
Caracteristici: drum ușor vara, nerecomandat iarna; diferență de nivel: circa 400 m

Cheia – Culmea Buzăianu – Stâna din Zăganu – Valea Tâmpa – Cheia; Marcaj: cruce roșie până la Stâna din Zăganu; în rest nemarcat; Durata: 2½ -3 ore; Caracteristici: drum relativ ușor, prin pădure și poieni însorite; diferența de nivel: 420 m

Cheia – Valea Neagră – Muntele Babeș Muntele Bobu Mare – Cheia; Marcaj: cruce roșie, Cheia – lacul de sub Babeș; în rest bandă roșie; Durata; 5½ -6 ore (8-9½ ore venind prin Pasul Bratocea); Caracteristici: traseu de o zi, relativ ușor; diferență de nivel: 860 m

Cheia Pârâul Berii – cabana Ciucaș; Marcaj: cruce albastră; Durata: 3-3½ ore
Caracteristici: traseu de vale, recomandat vara și iarna; mai dificil între fântâna Nicolae loan și cabana Ciucaș; diferență de nivel: 700 m

Cheia – Valea Tâmpa – cabana Muntele Roșu; Traseu nemarcat; Durata: 1½ – 1 ¾ oră; Caracteristici: drum ușor, pe vale și prin pădure; diferență de nivel: 400 m

Cheia – Culmea Buzăianu – Valea Șipotele -Culmea Căzăturii – Poiana Valea Stânei; Marcaj: bandă albastră; Durata: 2 ¼-2½ ore; Caracteristici: traseu de legătură, relativ ușor; marcaj recent refăcut; diferența de nivel: circa 200 m

Cabana Muntele Roșu – cabana Ciucaș – Culmea Gropșoarele – Muntele Roșu – cabana Muntele Roșu; Marcaj: bandă galbenă, cabana Muntele Roșu – cabana Ciucaș; cruce roșie, cabana Ciucaș – Culmea Gropșoarele; triunghi roșu, Culmea Gropșoarele – cabana Muntele Roșu; Durata: 4½-5 ore

Cabana Muntele Roșu – cabana Ciucaș – Șaua Tigăilor – Pasul Bratocea – Pârâul Roșu – cabana Muntele Roșu; Marcaj: bandă galbenă, cabana Muntele Roșu – cabana Ciucaș; cruce roșie, cabana Ciucaș – Șaua Tigăilor; bandă roșie, Șaua Tigăilor – Pasul Bratocea; punct roșu, Podul Berii – cabana Muntele Roșu; Durata: 6½ -7 ore; Caracteristici: traseu în circuit, prin pădure sau pe culme, recomandat vara; diferența de nivel: circa 750 m .

Un singur drum este cu probleme și anume drumul ce duce din Cheia la Cabana Muntele Roșu, acesta fiind un drum forestier care necesită o reabilitare urgentă.

Fig.IV-1 Însemn turistic în pădure

Sursa: foto George Rădulescu

Putem observa foarte ușor aspectul plăcut, pitoresc al acestui loc, inclusiv arhitectura caselor, a vilelor, a micilor pensiuni și a celor câteva hoteluri, unde specific este lemnul și piatra, astfel încât să fie bine aranjat în peisaj.

Fig.IV-2 Proprietate privată

Sursa: foto George Rădulescu

Principalele atracții ale stațiunii sunt:

Mănăstirea Cheia – monument de arhitectură laică. Mănăstirea a fost întemeiată în timpul domniei lui Alexandru Ghica, din inițiativa marelui vornic Mihai Ghica în anul 1835. Inițial (1770) a fost construită din lemn, dar în 1777 a fost prădată și incendiată de turci. În incinta mănăstirii se află: Biserica Sfânta Treime zidită între 1835-1839 de frații Iustin și Damaschin; Paraclisul Adormirea Maicii Domnului construit în 1924-1927; Colecția muzeală (obiecte de cult bisericesc) Chiliile. Mănăstirea a fost restaurată în 1936, 1965 și 1986;

Mănăstirea Suzana (mănăstire de maici la 40 km de Vălenii de Munte). De sus așezământul se vede ca un sătuc, pâlc de case lipite una de alta, ca și cum s-ar teme să nu le zboare vreo vijelie. În 1740 a fost ridicată, de către Suzana Arșicu, fondatoarea mănăstirii, o biseerică din bârne. Suzana Arșicu, femeie înstărită, venea de la Săcele, din Ardeal și a mulțumit astfel Domnului că a scăpat teafără dintr-o furtună care a prins-o pe drum. Hramul bisericii se serbează la 6 deembrie, ziua Sfântului Ierarh Nicolae. Mănăstirea mai are o bisericuță Paraclisul, construită în 1911;

Casa memorială a antropologului Francisc Rainer, ce se află, în prezent, în renovare;

Muzeul Flori de Mină -adăpostește piese din colecția de flori de mină „Mihai Viteazul”, exponate cu o valoare deosebită, mărturii materiale ale evoluției mediului natural. Într-o mare varietate de forme și o cromatică minunată, florile de mină impresionează prin frumusețea lor neobișnuită.

4.3. Baza tehnico-materială a stațiunii Cheia

Cheia este recunoscută prin turismul rural ce se practică în această localitate amplasată la poalele Munților Ciucaș, la o altitudine de 871 m, cu un aer puternic ozonizat, și dispune de numeroase unități de cazare, de la hoteluri de categoria 3 stele la pensiuni turistice și cabane de categoria 2 stele, majoritatea deținând-o pensiunile turistice, cu o capacitate de 115 camere și 245 locuri.

.

Fig.IV-3 Structuri de primire turistică în Cheia

Sursa: INS

În ceea ce privește unitățile de cazare și masă, putem spune că sunt suficiente, unele mai necesită reamenajări și renovări pentru a fi conforme normelor de clasificare ale unităților de cazare și masă.

Calitatea serviciilor turistice oferite clienților reprezintă un aspect în general sensibil, dar care trebuie menționat. Hotelurile prezente în această zonă sunt hoteluri de 2* și 3 * și, care au restaurante și spații de cazare, baruri și săli de sport, posibilitatea de a folosi ATV-uri, închiriere echipament de schi, informații turistice, etc.

Pe lângă acestea se află o multitudine de cabane și pensiuni agroturistice de la 2 la 4 margarete, dotate modern, unele cu specific tradițional altele moderne, luxoase, cu o gamă largă de servicii pentru a satisface nevoile clienților, dar și pentru a realiza un confort celor ce vin să își petreacă timpul liber aici.

La prima vedere, fostul sat Cheia arată ca o adevărată stațiune, cu locuri de cazare și modalități de petrecere a timpului liber, cu restaurante cu specific tradițional, toate formând împreună o stațiune turistică rurală.

Stațiunea turistică Cheia este o stațiune liniștită, în general vin turiști pentru a se bucura de frumusețile naturii în orice perioadă a anului, cu familia și prietenii, pentru relaxare. Unii dintre ei, în special cei din capitală și-au făcut propriile lor locuințe pe care le închiriază prietenilor anumite perioade din an.

Tabel IV-1 Fișa turistică a Măneciu-Cheia în anul 2013

Sursa: DJS Prahova

Conform statisticilor, în Cheia predomină pensiuniile agroturistice cu o capacitate de cazare de 245 locuri, oferind potențialilor turiști servicii de cazare la un nivel de confort mediu.

În stațiunea Cheia ca turismul să aibă mai mult succes trebuie să se ia în vizor unele reparații electrice și iluminarea în unele părți ale reginunii.

De asemenea trebuie asfaltate unele trasee cu o varietate de obiective turistice cum ar fi drumul din stațiunea Cheia spre Muntele Rosu, care este foarte greu practicabil cu mașina, acest lucru fiind un inconvenient pentru mulți turiști .

Obiectivelor turistice din această zonă le-ar trebui o amenajare mult mai complex, mai informativă și o accesibilitate mult mai ușoară . Prin complextitate ne referim lacurățarea acestora , mentțnerea ordinii, plasarea a mai multor coșuri de gunoi, plasarea a mai multor semne de îndrumare.

Locurilor de relaxare și odihnă din stațiunea Cheia trebuie improvizate cu saune, piscine. Pentru ca stațiunea să fie una din cele mai atractive locuri turstice din județul Prahova propun ca Administrația și Conducerea să modernizeze și să o organizeze în asa fel încat toate drumețiile practicate în această zonă să fie ușor accesibile, dotate cu toalete publice și cu mai multe mesaje de menținere a curățeniei.

Cheia are nevoie de parcuri de distracție pentru copii din zonă sau a celor în vizita. În afara hotelurilor Royal, Cheia, Zaganu, regiunii Cheia ii lipsesc terenuri de practicare a diferitelor activități sportive. Pentru atragerea tinerilor stațiunii Cheia îi trebuie mai multe locuri de distractțe pe timp de noapte, dupa o zi de drumeții și vizite, cum ar fi mici cluburi, și amenajarea a mai multor spații de distracție vara cum ar fi ștrandul, iar iarna amenajarea unor patinuarea artificiale și pârtii.

Putem ușor observa stilul de construcție al caselor, pensiunilor și hotelurilor inspirat de natură, cu placări de piatră și foarte mult lemn, acestea îmbinându-se foarte bine cu peisajul, făcând din acest sat o stațiune rurală plăcută la vedere și care emană o strare de liniște și relaxare, foarte bună pentru tratamente.

Fig. IV-4 Hotel Cheia

Sursa: http://www.hoteluricheia.ro/

Una din micile probleme o reprezintă lipsa unui complex comercial, un supermagazin bine aprovizionat. Există mici chioșcuri, dar nu sunt amenajate și organizate bine, singurul magazin de acest gen este în satul vecin, în Măneciu Ungureni, care este mult mai bine pus la punct din această privință, dar este la o distanță de 20 de km.

De asemenea se pot observa foarte ușor tipurile de turiști care frecventează această zonă: toate categoriile de vârstă, din diferite zone urbane ale țării, din medii sociale diferite, care fug de aglomerația urbană și evadează pentru câteva zile în această mică stațiune.

Tabel IV-2 Numărul structurilor de primire turistică din stațiunea Cheia

Sursa: Institutul național de statistică

Odată cu începutul crizei economice, în anul 2008 se remarcă o creștere a totalului de unități, ceea ce indică faptul că, acestea s-au menținut foarte bine în această perioadă.

Timp de câțiva ani, numărul acestora s-a amplificat, dar, în anul 2012 se observă o ușoară scădere a acestor unități, iar mai târziu în anul 2013 numărul unităților a crescut din nou, urmând ca în anul 2014 să se înregistreze o scădere semnificativă.

În ceea ce privește gradul de ocupare turistică la nivelul localității, situația este prezentă în următorul grafic:

Fig.IV-5 Gradul de ocupare turistică la nivelul stațiunii Cheia

Sursa: INS

Potrivit datelor statistice, numărul turiștilor este în scădere, datorită lipsei unei infrastructuri adecvate stațiunii turistice moderne dar și, a lipsei acțiunilor de promovare a produselor și filierelor turistice ale zonei ce a condus la o slabă percepție a zonei de către public.

La nivelul anului 2014, durata medie de ședere a turiștilor în localitate și în stațiune a fost de 1,8 zile, o durată de asemenea inferioară mediei de 2,2 zile înregistrată la nivel național în stațiunile montane.

Numărul de turiști, originea lor preponderant națională, viteza de circulație (durata scurtă de sejur) și indicele scăzut de ocupare confirmă caracterul de turism de sfârșit de săptămână pentru turiștii interni proveniți din marile aglomerații de proximitate, în principal București.

4.4. Strategii de dezvoltare a stațiunii Cheia

N

Pentru o mai bună funcționare a stațiunii și pentru a atrage din ce în ce mai mulți turiști, Cheia are nevoie de o strategie de dezvoltare.

Scopul realizării acestei strategii de dezvoltare este acela de a îmbunătății condițiile din Stațiunea Cheia pentru a deveni cât mai cunoscută, atât la nivel național cât și internațional, ca fiind unica stațiune din țară nepoluată, astfel încât să ajungă la un nivel ridicat al calității serviciilor turistice, incluzând oferta de cazare, masă, agrement, totodată implicând și comunitatea locală.

Obiectivul principal al prezentei lucrări îl constituie dezvoltarea serviciilor turistice rurale, cu ajutorul unei infrastructuri bine puse la punct, dar și prin realizarea de mijloace de promovare, informare și creare de festivități care să aducă turiști în zonă .

Pentru ca acest obiectiv să fie realizabil, strategia își propune să atingă o serie de obiective :

dezvoltarea infrastructurii: drumuri, apă, canalizare, salubritate, spații de joacă și plimbare;

construirea unui complex turistic, comercial, agrement;

înființarea unui punct de informare turistică;

reabilitarea traseelor montane și reamenajarea însemnelor și marcajelor;

înființarea unei stații de situații de urgență;

înființarea în cadrul Liceului Măneciu a unei secții de școlarizare domeniul turism;

promovarea pe plan național și internațional a zonei.

Ipotezele de lucru pe care le vom crea vor fi bazate pe situația actuală și vom încerca să implicăm comunitatea locală în luarea deciziilor de aplicabilitate și prioritate, dar vom ține cont și de părerile localnicilor și de ordinea în care se pot desfășura activitățile.

Pentru a putea stabili corect obiectivele proiectelor din punctul de vedere al localnicilor și al nevoilor actuale, este nevoie și de o analiză din punct de vedere economic, social, cultural, a punctelor ce trebuie atinse în elaborarea strategiei; de aceea am realizat o analiză SWOT creând astfel o analiză asupra stațiunii:

Tabel IV-3 Analiza SWOT a turismului în stațiunea Cheia

Sursa: APDT Prahova

Putem observa foarte bine din această analiză, faptul că pentru dezvoltarea durabilă a turismului în Cheia, nu se poate face un singur lucru, ci mai multe care sunt în strânsă legătură, dezvoltarea/amenajarea lor fiind implicită.

Pentru a structura obiectivele enumerate mai înainte, le-am sintetizat într-un tabel în felul următor:

Tabel IV-4 Planul de acțiune pentru dezvoltarea turismului în stațiunea Cheia

Sursa: Primăria Măneciu

Putem observa că sunt foarte multe lucruri de făcut, unul mai important decât celălalt. Astfel, părerea localnicilor este importantă în luarea deciziilor de prioritizare ale proiectelor viitoare, ce vor putea aduce finanțări viabile. Pentru a afla opiniile acestora am apelat la sondajele realizate de către Primăria Comunei Măneciu referitoare la aspectele de interes local și nu numai.

Pentru dezvoltarea turismului practicat în zonă, s-a propus construirea unei pârti de schi; majoritatea subiecților intervievați (100%) au răspuns că este important proiectul de construire a unei pârti de schi în zona Bădescu- Cheia pentru dezvoltarea stațiunii. Acest lucru ar conduce și la crearea de noi locuri de muncă, o creștere economică a zonei, dar și o frecvență mai ridicată a turiștilor pe timp de iarnă.

Concluzie : Stațiunea Cheia beneficiază din plin de resurse naturale și antropice care au puterea de a atrage turiștii.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Turismul deține un rol foarte important în economia națională și ajută la îmbunătățirea relațiilor dintre state, oferind turiștilor posibilitatea de a călători și de a cunoaște noi civilizații.

Frumusețea naturii, tradiția istorică veche de secole, ospitalitatea localnicilor și numărul apreciabil al obiectivelor istorice dispuse de-a lungul Văii Teleajenului lasă amintiri de vacanță dintre cele mai interesante în memoria turiștilor ajunși prin aceste locuri.

Valea Teleajenului reprezintă un loc râvnit pentru concursuri de montaniarzi, pentru familiștii în căutare de locuri tihnite și răcoroase, cât și pentru un foc de tabără.

Ceea ce este grav este faptul că nu există o farmacie sau un sediu al dispensarului cu un medic sau asistent de gardă, pentru prevenirea situațiilor de urgență și medicație. De asemenea nu există sediu al poliției, pompierilor sau salvare. Ținând cont că este o distanță relativ mare față de orașul Vălenii de Munte unde este un spital sau de Măneciu-Ungureni unde este o stație de pompieri, ar trebui să se construiască un sediu pentru situațiile de urgență și o farmacie, astfel încât să se poată preveni unele accidente sau să fie mai ușoară combaterea lor.

Se observă în rândul oamenilor că a crescut preferința pentru spațiile de cazare moderne, utilate și amenajate cu un design plăcut, astfel încât șederea să fie cât mai confortabilă.

Construirea unei pârti de schi, ar atrage pe timp de iarnă, când nu se pot parcurge traseele turistice, pe cei dornici de adrenalină și aventură. Se pot organiza concursuri, evenimente, care ar conduce la o promovare „de la om la om” sau prin mesaje postate pe internet.

Propunerile mele sunt unele legate de situația actuală și de preferințele turiștilor. Caracteristica de bază a turismului de astăzi este adaptabilitatea la nou, modern, aventuros, și poate uneori ciudat.

Bineînțeles că sunt multe lucruri de făcut, dar sunt sigură că, dacă dorim cu adevărat să realizăm o dezvoltare durabilă a acestei stațiuni, este nevoie de timp și buget, dar totodată și de oameni capabil și responsabili care să realizeze proiecte bune și credibile pentru obținerea de finanțări din partea Uniunii Europene.

Sunt sigură, că se pot realiza lucruri bune alături de oameni care știu să facă lucruri de valoare, important este să punem ideile în aplicare, și chiar dacă se vor mișca încet lucrurile, de preferat este să ne atingem scopurile și să urmăm obiectivele propuse, împreună ducând la o dezvoltare turistică durabilă.

BIBLIOGRAFIE

Cărți

*** – Breviarul statistic pentru județul Prahova, Direcția Județeană Statistică Prahova;

*** – Planul de dezvoltare durabilă a stațiunii Cheia, Primăria Măneciu;

*** – Planul de dezvoltare turistică a bazinului superior al Văii Teleajenului, APDT Prahova;

*** – Satul bucovinean ca destinație turistică, Editura Didactică și Pedagogică;

Băltărețu, Andreea., – Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universitară;

Gaber, Cornelia, 2012 – Statistică, Editursa Universității, Ploiești, p. 230;

Gherman, A. – Valorificarea potențialului turistic al masivelor vulcanice: Căliman, Gurghiu, Editura Universitară, pp.176-177;

Neacșu, N., Băltărețu, A., Neacșu, M., 2008 – Economia turismului, Editura ProUniversitară, București;

Nedelcu, A., – Geografia turismului, Editura Universitară, pp. 135-137;

Turcu, D., Weisz, J., 2008 – Economia turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, pp. 8-10;

Nistoreanu, P., Popescu, D., – Ecoturism și turism rural, Editura Universitară;

Reviste

Hapenciuc, V., Nedelea, A., 2011 – Revista de turism, Editura Universității, Suceava;

Referințe Internet

*** – Cheia , la http://turism.infoportal.rtv.net/ghid~destinatie-cheia.html, accesat la 11 iunie 2015;

*** – Destinații în Valea Teleajenlui, la http://www.infotour.ro/ghid-turistic/romania/regiune-valea-teleajenului/, accesat la 8 iunie 2015;

*** – Economia turismului, la www.referate.ro/referate/2535_1268748912.pdf, accesat la 25 noiembrie 2014;

*** – Hotel Cheia, la http://www.hoteluricheia.ro/cheia/facilitati-agrement.php;

***-Turismul fenomen economic, social și cultural, la www.preferatele.com/docs/economie/6/turismul-fenomen-eco6.php, accesat la 25 noiembrie 2014;

APDT Prahova – Valea Teleajenlui, la http://www.visitprahova.ro/, accesat la 9 iunie 2015;

Margina, E., 2010 – Circulația turistică, la https://ro.scribd.com/doc/25022671/circulatia-turistica, accesat la 8 iunie 2015.

INS – http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63;

Radu Vasile R. – Muzeul flori de Mină, 2013, la http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ansamblu-spectaculos-flori-min-cheia, accesat la 16 iunie 2015.

Zamfir, R., Drăgan, A., 2015 – Cheia – satul cu mai multe case decât locuitori, la http://www.businesscover.ro/cheia-satul-cu-mai-multe-case-decat-locuitori/, accesat la 12 iunie 2015;

Legislație

Legea nr.755/2001, cu modificările ulterioare, Hotărârea nr.416/19 mai 2000, privind aprobarea atestării localității Cheia, județul Prahova, ca stațiune turistică de interes local, Monitorul Oficial.