Valorificarea Potentialului Turistic al Unei Zone Studiu de Caz Zona Leresti Voina

Valorificarea potențialului turistic

al unei zone

Studiu de caz: Zona Lerești-Voina

Lista figurilor

Fig.1.1 Structura potențialului turistic natural……………………………………………………..4

Fig.1.2 Structura potențialului turistic antropic……………………………………………………5

Fig.1.3 Evaluarea potențialului turistic………………………………………………………………9

Fig.2.1 Lacul Râușor……………………………………………………………………………………..15

Fig.2.2 Cabana Voina……………………………………………………………………………………17

Fig.2.3 Munții Iezer……………………………………………………………………………………….18

Fig.2.4 Munții Iezer–Vârful Păpușa………………………………………………………………….20

Fig.2.5 Cabana Cuca…………………………………………………………………………………….22

Fig.3.1 Durata medie a sejurului ăn zona Lerești-Voina……………………………………..26

Fig.3.2 Cap. de cazare turistică în zona Lerești-Voina în perioada 2009-2012………28

Fig.3.3 Unitățile de cazare din zona Lerești-Voina și numărul de locuri disponibil….29

Fig.3.4 Infrastructura de transport…………………………………………………………………..35

Fig.3.5 Pârtie de schi…………………………………………………………………………………….40

Lista tabelelor

Tabelul 3.1 Numărul total al turiștilor în perioada 2009-2012………………………………24

Tabelul 3.2 Numărul total al înnoptărilor turiștilor în perioada 2009-2012……………..25

Tabelul 3.3 Durata medie a sejurului……………………………………………………………….26

Tabelul 3.4 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în perioada 2009-2012………………………………………………………………………27

Tabelul 3.5 Unitățile de cazare din zona Lerești-Voina și numărul de locuri disponibil……………………………………………………………………………………………………..28

Tabelul 3.6 Calculul coeficientului de utilizare al capacității de cazare turistică……..30

Tabelul 3.7 Analiza SWOT a zonei Lerești-Voina………………………………………………31

Tabelul 3.8 Matricea factorilor interesați…………………………………………………………..36

Tabelul 3.9 Matricea cadrului logic………………………………………………………………….37

Tabelul 3.10 Pârtii de schi și suprafeță…………………………………………………………….45

Tabelul 3.11 Telescaune, teleschi, clădiri anexe……………………………………………….46

Tabelul 3.12 Eșalonarea investiției………………………………………………………………….49

Tabelul 3.13 Etapele de implementare ale proiectului………………………………………..50

Introducere

Mi-am ales ca temă, „Valorificarea potențialului turistic al zonei Lerești-Voina”, deoarece am o admirație deosebită față de această zonă cu un potențial turistic bogat și variat în care mi-am trăit copilăria. Din păcate, potențialul turistic al acestei zone nu este valorificat corespunzător și sper că propunerile din lucrarea de față vor fi puse în practică și acest loc va deveni o destinație de vacanță pentru toți cei interesați de natură și locuri frumoase.

Lucrarea de față intitulată “Valorificarea potențialului turistic al unei zone”, având ca studiu de caz zona Lerești-Voina, își propune să trateze aspecte cu privire la potențialul turistic existent în zonă și perspectivele de dezvoltare ale acesteia. Lucrarea este structurată pe patru capitole, astfel: primul capitol intitulat „Aspecte conceptuale și metodologice”, al doilea capitol intitulat „Prezentarea potențialului turistic al zonei Lerești-Voina”, al treilea capitol intitulat „Analiza stadiului actual de valorificare a potențialului turistic” și ultimul capitol ce cuprinde concluzii și propuneri.

Primul capitol tratează aspectele conceptuale și metodologice privind valorificarea potențialului turistic, definirea conceptelor de bază ale turismului în ansamblul său, al potențialului natural, antropic, al resurselor și atracțiilor turistice. Cu ajutorul unei analize asupra cererii, ofertei, concurenței și tendințelor, se evaluează potențialului turistic, iar cu ajutorul unor indicatori se evaluează gradul de valorificare al unui teritoriu, toate acestea fiind prezentate în cadrul acestui capitol.

În capitolul doi este prezentat potențialul turistic al zonei Lerești-Voina, al cadrului natural variat, cu valențe turistice deosebite, legate de forme atractive de relief și valoroase monumente ale naturii precum și cadrul antropic, prezența vestigiilor și a monumentelor istorice.

Capitolul trei cuprinde o analiză a stadiului actual de valorificare a potențialului turistic al zonei Lerești-Voina în care sunt analizate cererea, oferta, precum și prezentarea propunerii de dezvoltare a turismului în această zonă prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere și crearea unui domeniu schiabil care să facă cunoscută această zonă și să atragă turiști de pretutindeni.

În ultimul capitol sunt prezentate concluziile acestei lucrări precum și o serie de propuneri legate de dezvoltarea turismului din zona Lerești-Voina.

Capitolul 1. Aspecte conceptuale și metodologice privind valorificarea potențialului turistic al unei zone

În decursul acestui capitol vor fi prezentate noțiuni teoretice referitoare la potențialul turistic natural și antropic, atracțiile și resursele turistice, evaluarea potențialului turistic dar și valorificarea acestuia.

1.1 Definirea conceptelor de bază

Configurația variată a teritoriului țării noastre, cadrul natural complex și armonios structurat, fac ca România să dețină un potențial deosebit de valoros, ca premisă a dezvoltării unei activități turistice eficiente.

Potențialul turistic ca parte integrantă a ofertei turistice, constituie „condiția esențială a dezvoltării turismului într-o anumită regiune. În acest context, capată o semnificație deosebită cunoașterea conținutului și structurii acestuia, a gradului de atractivitate, a stadiului de exploatare la un moment dat, precum și a posibilităților de valorificare în viitor”.

Potențialul turistic reprezintă totalitatea resurselor naturale, antropice, cultural-istorice care împreună cu infrastructura constituie oferta turistică a unei destinații.

În literatura de specialitate din domeniul turismului se utilizează diferite accepțiuni ale noțiunilor de potențial turistic și patrimoniu turistic. Într-un sens foarte larg potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit prin „ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice și economico-sociale, recunoscute științific cantitativ și calitativ, dovedite prin practică, care prezintă posibilități de valorificare turistică și care au o anumită funcționalitate pentru turism”.

O anumită regiune ne interesează din punct de vedere turistic atunci cand oferă resurse turistice, naturale sau antropice care prin valorificare, pe fondul unor amenajări tehnice și ținând cont de mediul înconjurător, poate intra în circuitul turistic și poate determina o activitate de turism. În cercetarea potențialului turistic, ca de altfel în turism în general, este necesară o abordare interdisciplinară a cercetărilor, valorificarea resurselor în turism făcându-se cu avizul specialiștilor.

Putem distinge două noțiuni care descriu componentele naturale sau antropice ale potențialului turistic, dar al căror conținut diferă: “atracții turistice” si “resurse turistice”.

Atracțiile turistice au o sferă de cuprindere mai restrânsă limitându-se la elementele care atrag atenția, produc impresie, incită la călătorie. Cu alte cuvinte, atracția turistică reprezintă orice “element natural sau antropic care motivează deplasarea turiștilor spre o destinație. Împreună cu transporturile, cazarea și agrementul reprezintă elementele esențiale ale produsului touristic”.

Resursele turistice acoperă o arie mult mai largă; pe de o parte noțiunea este utilizată pentru a desemna motivul de vizitare, și pe de altă parte este folosită pentru a defini mijloacele necesare desfășurării activității turistice: resurse naturale, materiale, umane, financiare. Dicționarul de terminologie definește resursele turistice ca fiind “totalitatea resurselor naturale, antropice și financiare existente într-o destinație sau deținute de o firmă turistică, ce pot fi valorificate în scopul desfășurării activității turistice”.

Resursele turistice ale României se împart în două categorii de potențial turistic: potențial turistic natural și potențial turistic antropic.

Potențialul turistic natural reprezintă „totalitatea resurselor turistice pe care le are cadrul natural al unei regiuni prin componentele sale: relief, structură geologică, condiții climatice, ape, vegetație și faună, peisaj, natură protejată”.

Așezarea geografică reprezintă o componentă importantă a potențialului turistic natural prin care se stabilește arealul pe care se dezvoltă fenomenul turistic, poziția în raport cu vecinătățile, zonele și stațiunile turistice, căile de comunicație, centrele emitente și piețele turistice în general. Calitatea mediului înconjurător și a resurselor turistice reprezintă o condiție esențială în dezvoltarea turismului, aceasta poate fi considerată o componentă de potențial.

Aceste resurse turistice, prin conținutul, calitatea și valoarea lor recunoscută științific pot fi introduse și valorificate în activitatea turistică.

Figura 1.1. Structura potențialului turistic natural

(Sursa: Adaptare după Cândea M., Erdeli G., Simion Tamara, Potențialul turistic și amenajarea turistică a spațiului, Edit. Universitară, 2003, pag. 65 )

Potențialul turistic antropic cuprinde elementele cultural-istorice, tehnico-economice și socio-demografice ale unei regiuni, care prin valorificarea lor intrisecă generează anumite fluxuri turistice.

Componentele naturale și antropice, ca resurse și atracții turistice potențiale, au un rol fundamental în dezvoltarea turismului. Importanța lor derivă din următoarele componente:

valoarea peisagistică, estetică, recreativă, culturală, etc.

calitatea și volumul unui factor natural de cură (inclusiv al bioclimatului)

existența unor condiții naturale care generează forme de turism specifice

rolul cognitiv si instructiv-educativ al rezervațiilor naturale și a altor elemente

monumente ale naturii, obiective social-economice.

Figura 1.2. Structura potențialului turistic antropic

(Sursa: Adaptare după Cândea M., Erdeli G., Simion Tamara, Potențialul turistic și amenajarea turistică a spațiului, Edit. Universitară, 2003, pag. 67)

Există și alte opinii referitoare la noțiunea de potențial turistic. Unele lucrări de specialitate definesc noțiunea de potențial turistic prin expresiile „fond turistic” și “patrimoniu turistic”. În acest caz, noțiunea are un înțeles mai larg incluzând în potențialul turistic și dotările tehnico-edilitare, serviciile turistice și infrastructura tehnică generală.

Indiferent de modul de abordare, cu sensul mai larg sau mai restrâns, potențialul turistic are un rol determinant, fundamental, pentru existența activității turistice.

1.2 Evaluarea potențialului turistic

Evaluarea gradului de valorificare a potențialului turistic este o problemă dificilă, necesitând luarea în calcul atât a unor elemente obiective, cât și a unor aspecte subiective, mai greu de cuantificat și exprimat cantitativ. Totuși, specialiștii cad de acord asupra faptului că o imagine concludentă asupra nivelului de valorificare a potențialului turisitc al unui teritoriu se poate obține comparând atracțiile existente cu dotările turistice și intensitatea cererii. Astfel, apelând la indicatorii de caracterizare a dimensiunii și structurii echipamentelor și, respectiv, al circulației turistice, se poate determina, în mare măsură, gradul de valorificare. În plus, prezintă relevanță și realizarea unor comparații internaționale sau aducerea în discuție a diversității formelor de turism care pot fi practicate în zona respectivă, precum și aprecieri asupra structurii și calității serviciilor prestate.

1.2.1 Determinarea gradului de atractivitate

În vederea amenajării unei stațiuni, trebuie sa se evalueze anumite elemente ce determină oportunitatea acesteia. Aceste elemente se referă, în general, la configurația geografică, condițiile meteorologice, patrimoniul cultural și istoric, accesibilitatea, infrastructura generală, precum și la aspecte sociale și politice.

Cea mai complexă și completă modalitate de definire a atractivității unui teritoriu (stațiuni) este metoda TECDEV. Această metodă presupune parcurgerea a două etape:

Construirea stațiunii etalon:

O stațiune nu există ca atare, ci ea are o existență obiectivă – dată de elementele sale componente – și una subiectivă, pe care i-o recunosc consumatorii și i-o apreciază din punct de vedere al calității sale, prin notele acordate, ceea ce determină așa numitele clase de atractivitate. Astfel, se va acorda fiecărui element component o anumită importanță, urmată de acordarea unei note aferente. În final, se face produsul între nota acordată și ponderea componentei respective, obținându-se un coeficient de atractivitate parțial. Suma acestora va da dimensiunea atractivității totale a resurselor turistice.

Construirea stațiunii reale:

În acest caz se vor păstra aceleași descompuneri ale elementelor ofertei ca și aceleași ponderi ale componentelor acordate stațiunii etalon. Însă, nivelul calitativ (nota) va fi diferită, fiind acordată în funcție de situația reală din stațiunea respectivă. În continuare, se calculează indicele de atractivitate parțial și total. În final, se vor determina abaterile pozitive și negative pentru fiecare componentă în parte.Vor apărea în acest caz două situații:

a) indicele de atractivitate al stațiunii reale > indicele de atractivitate al stațiunii etalon, de aici rezultând faptul că stațiunea reală este atractivă din punct de vedere turistic, justificându-se în acest fel alegerea făcută;

b) indicele de atractivitate al stațiunii reale < indicele de atractivitate al stațiunii etalon, de unde concluzia că stațiunea reală nu este atractivă din punct de vedere turistic, însă alegerea făcută nu este greșită, propunerile de amenajare și promovare fiind mai numeroase.

1.2.2 Metodologia evaluării potențialului turistic

Cel mai bun ghid pentru evaluarea turistică a unui teritoriu este modelul LEADER II. Acest model urmărește să realizeze o evaluare a potențialului turistic care să țină cont de ofertă, de cerere, de concurență și de tendințele pieței.

1. Analiza ofertei – trebuie să permită realizarea unui tablou cu următoarele elemente indispensabile: factori naturali (situația geografică și dimensiunea teritoriului, situația geologică și condițiile climatice, peisaj, floră, faună), factori socio-economici (structura economică, structura socio-demografică, structura politico-administrativă), infrastructura și serviciile disponibile (transporturi și servicii), factori culturali (istorie, tradiții, muzee,locuri de vizitat). La acestea se adaugă: oferta sportivă și de timp liber (sporturi nautice, călărie, sporturi de iarnă), oferta pentru tratamente și întreținerea sănătății (ape termale, cure balneare), oferte de cazare, oferte de restaurante, posibilități de organizare de conferințe și seminarii.

Trebuie luați în considerare în egală măsură și alți factori ca: populația locală, organizațiile turistice locale, comercializarea turistică, formarea în turism, cooperarea între operatori turistici locali, posibilități de sprijin de orice natură.

După ce a fost determinat exact teritoriul destinat sa fie studiat, se începe colectarea informațiilor la nivelul fiecărei unități până ce se ajunge să se dispună de datele esențiale pentru întreg teritoriul.

2. Analiza cererii – trebuie să aibă în vedere câteva elemente indispensabile. Există două tipuri de analiză a cererii:

analiză cantitativă – se face o delimitare a turiștilor (sejur de cel puțin o noapte) de excursioniști (vizitatori de o zi). În ceea ce-i privește pe turiști, s-a contabilizat numărul lor (sosirile), cât și numărul de nopți dormite. Împărțirea acestor cifre permite să se determine durata medie a sejurului.

analiza calitativă – o anchetă directă asupra clienților (prin intermediul chestionarelor) permite obținerea informațiilor calitative; ea oferă posibilitatea de a aduna informații și de la excursioniști, deși acest lucru este mai dificil deoarece aceștia, nerămânând peste noapte, nu pot fi înregistrați în liste de cazare

3. Analiza concurenței – constă în a aduna și a analiza cât mai multe informații posibile despre teritoriile concurente existente sau posibile. Este dificil de definit concurenții având în vedere diversitatea și complexitatea produselor turistice, dar toate “destinațiile de vacanță” pot fi considerate drept concurență. Analiza concurenței nu trebuie să conducă la apariția de rivalități, ci să permită, din contră, o mai bună percepere a pozițiilor pe piață. Punând în evidență punctele forte și cele slabe ale teritoriului concurent, ea va permite o mai bună analiză a riscurilor și a potențialului din propriu teritoriu.

4. Analiza tendințelor – evaluarea potențialului turistic al unui teritoriu trebuie să țină cont de evoluția condițiilor exterioare generale, mai ales a condițiilor care afectează comportamentul consumatorilor. Astfel trebuie anticipate oportunitățile și riscurile legate de noile așteptări ale clientelei pentru a putea elabora noi produse turistice adaptate acestor evoluții.

5. Diagnosticul potențialului turistic local (Analiza SWOT) – diagnosticul, presupunând un proces de evaluare a potențialului, constă mai întâi în confruntarea analizei ofertei, cererii, concurenței și tendințelor. Obiectivul acestei confruntări este de a cunoaște punctele forte și punctele slabe ale teritoriului, precum si oportunitățile și riscurile pe care le comportă evoluția sa.

6. Poziția strategică de succes – confruntarea dintre punctele tari și cele slabe din teritoriu, dintre oportunitățile și riscurile sectorului turistic pe piață, permite să se definească o poziție strategică de succes, care va pune în valoare principalii factori și va asigura pe termen lung o superioritate asupra concurenților. În domeniul turismului această poziție de succes depinde în cea mai mare parte de condițiile date și nu de cele create.

Figura 1.3

(Sursa: Adaptare după Ielenicz M, Comănescu L., România – potențial turistic, Edit. Universitară, București, 2006, pag.47)

1.3 Valorificarea potențialului turistic

Valorificarea potențialului turistic al unei țări, regiuni sau zone geografice implică asigurarea unor condiții minime pentru deplasarea, sejurul și petrecerea agreabilă a timpului de către turiști. Desfășurarea activităților turistice la nivelul exigențelor contemporane și în pas cu mutațiile în volumul, motivația și intensitatea cererii turistice interne și internaționale, nu se poate realiza fără existența unei baze material turistice și a unei infrastructuri tehnice și sociale adecvate, menite să pună în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune un teritoriu.

Valorificarea resurselor se impune cu pregnanță în condițile unei dezvoltări continue a circulației turistice. În contextul unui turism intensiv este necesară valorificarea eficientă și complexă a valorilor turistice, precum și protejarea și conservarea lor. Astfel, valorificarea potențialului turistic al unei zone se va face prin practicarea formelor de turism specifice destinației respective.

Formele de turism sunt definite în funcție de mai multe criterii care își pun pecetea asupra individualizării fenomenului turistic la scara detaliilor sale. Astfel de criterii sunt: distanța, durata, proveniența turiștilor, numărul practicanților, gradul de organizare, modul de desfășurare, mijlocele de transport utilizate, vârsta turiștilor, aportul social.

În funcție de aceste criterii, cele mai importante forme de turism sunt:

turismul de agrement este o formă frecvent întâlnită, oferind un bun prilej de a cunoaște locuri noi, istoria și obiceiurile; din acest punct de vedere, el se interferează cu așa-numitul turism cultural;

turismul cultural presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale și spirituale, a monumentelor de artă și arhitectură, locurile istorice, muzeele.

turismul de odihnă și recreere are un caracter mai puțin dinamic, cu un sejur ceva mai lung, legat de o anumită localitate cu particularități specifice;

turismul de sejur în stațiunile montane cuprinde turismul practicat în vacanțe și week-end-uri, aproape tot timpul anului; în sezonul alb, turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă (schi, săniuță, bob, patinaj, snowbord);

turismul în stațiunile balneo-climaterice reprezintă un sector major în cadrul industriei turistice românești, datorită particularităților sale specifice. Este cunoscut că aproape o treime din apele termale și minerale de care beneficiază Europa este concentrată în România, iar efectele acestora pentru sănătate au fost atestate de-a lungul secolelor;

ecoturismul care se desfăsoară în cadrul naturii și se bazează pe experiența directă si personală a turistilor în natură.

turismul rural se referă la toate activitățile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinate în mediu rural, mijlocul de găzduire putând fi atât gospodăria țărănească – pensiune, fermă agroturistică – cât și echipamente turistice de factură generală: hanuri, hoteluri rustice, popasuri.

agroturismul presupune șederea în gospodăria țărănească – pensiune, fermă – consumarea de produse agricole din gospodăria respectivă și participarea, într-o măsură mai mare sau mai mică, la activitățile agricole specifice.

turismul de afaceri este acea formă de turism practicată de angajați sau de alte categorii de persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara țării de reședință.

Pe lânga aceste forme de turism mai frecvent întâlnite, se practică și alte forme de turism, ca: turismul sportiv, turismul pentru tineret, turismul de reuniuni, turismul organizat, turismul pe cont propriu, turismul de tranzit, turismul de weekend, turismul politic.

În concluzie, este foarte important să se cunoască toate aceste aspecte, considerate indispensabile și, de asemenea, să fie puse în practică pentru valorificarea cu succes a potențialului turistic al unei zone.

Bibliografie – Capitolul 1

Albu, R., Evaluarea potențialului turistic în perspectiva dezvoltării turistice durabile, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2007, pag. 84

Aurelia Felicia Stăncioiu, Dicționar de terminologie turistică, pag. 57

Bran F., Marin D., Simion T., Economia turismului și a mediului înconjurtor, Edit. Economic, 1999, pag. 122

Bran F., Marin D., Simion T., Economia turismului și a mediului înconjurtor, Edit. Economic, 1999, pag. 147-148

Băltescu C., Fundamentele strategiei de management în turismul românesc, rezumatul tezei de doctorat, Brașov, 2010, pag. 86

Cândea M., Erdeli G., Simion Tamara, Potențialul turistic și amenajarea turistică a spațiului, Edit. Universitară, 2003, pag. 12

Cândea M., Cîmpeanu Irina, Bran Florina, Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Edit. Universitară, București, 2006, pag. 72-73

Cândea M., Tamara Simion, Alexandra Tataru, Spatiul rural, turismul rural si agroturismul, Edit. Transversal, 2007, pag. 78

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon, Economia turismului și mediului înconjurător, Editura economică, pag. 32

Ielenicz M., Geografie generală, Edit. Fundației “România de Mâine”, 2000, pag. 65

Ielenicz M., Comănescu L., România – potențial turistic, Edit. Universitară, București, 2006, pag. 98-105

Ion Stanescu, Potențial turistic românesc – Eldorado al viitorului , Ed. „Paco”, 2002 (accesat ultima oara la data de 7.01.2014)

Ispas, A., Economia Turismului, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2010, pag. 113

Ispas, A., Op. Citată, 2010, pag. 114-115

Ispas A., Op. Citată, 2010, pag. 125

Ispas, A., Op. Citată, 2010, pag. 115

Nistoreanu P., Ecoturism și turism rural, Ed. ASE – București, 2003

http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/4f62d9ead8b1fPatrimoniul_turistic_al_Romaniei_-_p._1-21.pdf (accesat la data de 6.01.2014)

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/metodologie.pdf (accesat la data de 6.01.2014)

Capitolul 2. Prezentarea potențialului turistic al zonei Lerești-Voina

2.1 Poziția geografică și limitele 

Comuna Lerești este o unitate teritorial-administrativă din România, regiunea Sud – Muntenia, situată în partea de nord-est a județului Argeș, în pitoreasca zonă a Muscelului. Muscelul este una din zonele cele mai frumoase ale țării. Monumente ale naturii ca: Piatra Craiului, Păpușa și Iezerul, defileul Dâmbovicioarei și Cheile Dâmboviței, minunatele locuri de odihnă ca Voina, Brusturet, Dealul Sasului,Valea lui Ivan, îi conferă un statut aparte.

Zona Lerești-Voina are o desfășurare longitudinală de la nord la sud, legând zona înaltă montană de cea subcarpatică, fiind străjuită la vest și la est de culmi prelungi cu aspect montan. Spre sud, zona Lerești-Voina este legată de municipiul Câmpulung prin șoseaua națională 73. Se învecinează la vest cu comuna Albești de Mușcel, la est cu comuna Valea Mare-Pravăț, la nord cu comuna Rucăr, la nord-vest cu comuna Nucșoara, iar la sud cu municipiul Câmpulung Mușcel.

Din șoseaua națională Pitești – Câmpulung – Brașov care reprezintă DN 73, la Km 34 se desprinde spre stânga drumul județean 734, care duce pe stânga Râului Târgului, la cabana Voina (920 m altitudine), situată la baza masivului Iezer – Păpușa.

2.2 Scurt istoric

În această parte a țării, prin cuvântul Câmpulung, a început să fie scrisă istoria. Tot aici se păstreza locul de veci și de veșnică pomenire al primilor nostrii voievozi-Basarabi: Basarab I Întemeietorul și Nicolae Alexandru Basarab, fiul său, căruia îi plăcea să-și zică “Câmpulungeanul“. Tot aici, în prima reședință a Țării Românești, este locul de naștere a doi domnitori: Vladislav Vlaicu și Radu I, și a unei țarine, sora lor, Ana, căsătorită cu țarul Ioan Statimir al Bulgariei.

Primul document care atestă cu certitudine numele de „Lerești" este emis de Mircea cel Bătrân la 1414. Istoria comunei devine mai bogată însă, prin secolul al XV-lea. În anul 1963, în punctul „La ziduri", au fost scoase la lumină în urma săpăturilor efectuate, urmele unei construcții de cult necunoscute până atunci. S-au găsit monede vechi, ceramică, podoabe din secolul XV.

Războiul de independență din 1877-1878 avea să înregistreze și în istoria comunei Lerești pagini nepieritoare. Lereștenii și voineștenii au adus jertfa de sânge prin moartea eroică, în timpul asaltului redutei Rahova de la 7 noiembrie 1877, a maiorului Dimitrie Giurescu – comandantul Batalionului II Muscel din Regimentul 4 Dorobanți, a locotenentului Pavel Bordeianu și a soldaților: Butoi Ion, Puicuși Ion, Soceanu Gheorghe. Au fost făcute donații în bani, animale, furaje, pânză groasă de cânepă. Suflul evenimentelor din primăvara anului 1907 a fost resimțit și în comuna Lerești, însă cu mai mică intensitate.

Războiul pentru reîntregirea neamului a lăsat urme adânci și în comuna Lerești. Aici, frontul de luptă a staționat mai mult de o lună, traseele și gropile ghiulelelor fiind și azi vizibile pe dealurile pleșuve de la nord de Lerești.

Revoluția din 22 decembrie 1989 a schimbat radical viața în Lerești. Oamenii și-au primit înapoi pământurile și pădurile – desigur că au existat numeroase litigii legate de aceste pământuri. Au apărut mai multe formațiuni politice în atmosfera de proaspătă democrație pe care fiecare a înțeles-o în felul său. Problemele, altă dată mascate, au ieșit acum la iveală: familii sărace cu foarte mulți copii, șomeri; corupția și jafurile au înregistrat o recrudescență deosebită în primii ani ai democrației. Desigur că au apărut și aspectele pozitive ale libertăților cucerite: dezvoltarea unui sector particular constând în mici unități de desfacere de produse alimentare sau de uz gospodăresc. S-a construit recent, în colaborare cu o firmă franțuzească, o fabrică de ambalaje și alte produse din mase plastice "Amplast", având 480 de angajați.

Din anul 1993, în satul Lerești a fost deschis săptămânal un târg de cereale, la cererea localnicilor. În continuare se pune accentul pe dezvoltarea societății private prin apariția de mici unități productive cât mai profitabile pentru întreprinzători ca și pentru beneficiarii produselor respective.

2.3 Potențialul turistic al zonei

Spațiul geografic al comunei Lerești are un înalt potențial turistic. Turismul este un factor important în dezvoltarea economică a regiunii și o sursă apreciabilă de venituri. Resursele turistice naturale și antropice permit cu succes realizarea agroturismului.

2.3.1 Potențialul turistic natural

În comuna Lerești, turismul a cunoscut perioade de dezvoltare dar și de regres. O formă organizată de turism a debutat în 1929, când apar primele asociații de turism montan și alpinism. De la un an la altul turismul s-a dezvoltat datorită traseelor și obiectivelor turistice deosebite, ca: Munții Iezer și Păpușa, cabanele: Voina, Bătrâna, precum și datorită pitorescului satelor din lungul cursului Râului Târgului. Alături de comuna Rucăr, și Lereștiul a fost declarat zonă turistică, apropierea comunei de șoseaua modernă ce leagă Brașovul de Câmpulung contribuind la atragerea a sute de turiști anual. În 1965, în comuna Lerești au fost înregistrați oficial 1.970 de turiști totalizând 6.200 zile turistice, oficiile turistice dispunând de mijloace proprii de transport, servicii de cazare, masă, agrement. La cabana Voina au poposit în același an 1.373 de turiști, dintre care 269 străini, însumând 4.590 de zile turistice. Localnicii au găzduit și ei aproximativ 380 de turiști, oferindu-le cazare și masă.

Figura 2.1 Lacul Râușor

În 1973, comuna a fost vizitată de 2.169 turiști, totalizând peste 10.000 zile turistice, veniturile realizate pe seama turismului crescând față de1965 cu peste 45%. Transportul la complexele turistice Voina și Bătrâna (acesta fiind declarat obiectiv turistic la data de 10 mai 1970) era asigurat de un autocar aparținând O.N.T. Câmpulung. În acel an, cabana Voina dispunea de 150 de locuri permanente de cazare, care puteau găzdui maxim 7 persoane/camera. În anul 1977 s-au construit două noi restaurante, unul în centrul comunei, cu o capacitate de 130 de locuri și altul în Râușor, având 60 de locuri. Spațiile de cazare la cetățenii particulari erau estimate în perioada 1973-1975 la 350 de locuri, putând găzdui 400 de turiști.

Pentru turiștii amatori de astfel de distracții se mai organizau partide de vânătoare. Nunțile țărănești reprezentau o altă atracție deosebită pentru turiști. În anul 1980, numărul de turiști era apropiat celui înregistrat cu 10 ani în urmă, dar a scăzut numărul celor străini (aproximativ 108), crescând în schimb cei autohtoni, veniți din toate zonele țării, menținându-se pe primul loc turiștii sosiți din București (circa 690). Sunt organizate serbări câmpenești în lunile mai, iunie și iulie.

Apăreau și numeroși ghizi montani, majoritatea fiind profesori localnici, care asigurau conducerea turiștilor pe trasee marcate. Numărul locurilor permanente în cabana Voina a crescut la 400, finalizându-se și o pârtie de schi. În 1977, în Iezer, la peste 2000 m altitudine, a fost inaugurată o cabană din piatră și metal. Cabana Bătrâna, situată la 6 km nord de Voina, avea în anul 1980 o capacitate de cazare de 110 locuri și posibilități de acces spre puncte turistice în vecinate. Între anii 1990-1995, turismul a cunoscut un regres inexplicabil, numărul turiștilor scăzând sub 500 pe an.

Capacitatea de cazare a localnicilor a sporit în schimb la aproximativ 600 de locuri, dar o valoare exactă a acestora este mai greu de stabilit datorită faptului că în ultimul timp a crescut mult o nouă formă de turism și anume agroturismul, cu o serie de locuri neluate în calcul care atrag un număr tot mai mare de turiști veniți în grupuri mai mici.

A crescut de asemenea numărul celor ce practică turismul individual, neorganizat, de multe ori cu autoturismele personale, sau turismul în grupuri mici care urcă pe crestele învecinate pentru 2-3 zile. Se mai organizează în prezent și excursii la cerere pe traseele marcate, cele mai solicitate fiind următoarele trasee:

Lerești-Voina (cabana) – 20 km lungime, drumul putând fi parcurs cu autobuzul sau autoturismul. De aici se poate urca pe Iezer, Păpușa, Pătru, durata traseelor fiind de 6-9 ore. Acest drum, în majoritatea sa asfaltat, trece prin satele Voinești și Pojorâta, străbătând comuna de la sud la nord. Pe acest traseu se pot admira casele construite în stilul tradițional muscelean.

Artera modernă se termină în punctul Lerești-Pod (780 m altitudine), drumul trecând pe malul drept al Râului Târgului, în dreptul hidrocentralei "Lerești". De aici pornește spre dreapta, în lungul Pârâului Maricăi, o potecă marcată ce urcă spre Strâmptu, ajungând în final la Nămăiești.După 5 km, șoseaua principală trece pe malul stâng, intrând în Muntele Dobriașul și traversând văile Poiana și Dobriașu Mare, după care ajunge la barajul de la Râușor, la 920 m altitudine. De aici, șoseaua face o buclă spre Valea Terciului, trecând pe malul drept al Râului Târgului, unde rămâne până la cabana Voina.

De aici se ramifică câteva drumuri forestiere spre stânga și spre dreapta, drumul principal ramificându-se spre Cabana Bătrâna (4,5 km) și spre Valea Cuca (drum forestier). Toate aceste trasee sunt marcate și accesibile, putându-se urca până la cele mai înalte vârfuri din zonă.

Figura 2.2 Cabana Voina

Voina-Văcarea-Iezerul Mare-Păpușa – Grădișteanu este traseul cel mai lung, cu o durată de două zile, care poate fi parcurs în Munții Iezer. Este un traseu bine marcat, cu o diferență de nivel de 1450 m. Pe acest traseu întâlnim refugiul „Iezer", care permite împărțirea drumului în două etape. Pe acest traseu se pot admira Spintecătura Păpușii, Zănoaga Barbului, Izvoarele Văii Tambura, Șleul Bătrânei, Vârful Păpușa, Poiana Sântilie.

Voina-Văcarea-Crucea Ateneului-Iezerul Mare-Izvorul din Plai pornește din dreptul cabanei Voina (950 m), urcând în Văcărea (1680 m). Panta este destul de abruptă, împădurită, diferența de nivel fiind de 700 m; apoi traversează văile râurilor Bătrâna (și a afluenților ei) și Râușor, străbate pășunile întinse ale Văcarei (Vf. Huluba-929 m), ajunge la Vf.Văcărea (2068 m) și Vf. Tărâțoasa (2172 m), vârfuri străjuite de văi adânci cu căldări.

Alt punct de reper este Crucea Ateneului Voinești (2275 m), un mic monument pentru cinstirea eroilor căzuți în 1916. Urcând mai departe,se ajunge în Capul Călțunului (2370 m), la Vârful Roșu (2469 m). De aici se pot admira, într-o splendidă vedere panoramică, Munții Făgăraș – Moldoveanu, Scărișoara, Comisu, Tămașu. Spre sud, se observă căldarea glaciară a Iezerului Mare, înconjurată de câmpuri și grohotișuri.

Mai sus se întâlnesc căldările înalte, cu bolovănișuri, ale Boarcășului. Poteca marcată ajunge la Curmătura Bătrâna (2190 m), coborând în "vârtejuri" spre Colții lui Andrei, apoi la izvoarele Dâmboviței de pe versantul nordic al Munților Bătrâna. Acesta este drumul vechi, de transhumanță, din zona alpină a Iezerului.

Figura 2.3 Munții Iezer

De aici, se ajunge spre vârfurile Frăcea (2242 m) și Tambura (2294 m), de unde se coboară spre Spintecătura Păpușii (2200 m). Aici se află cumpăna de ape dintre Zănoaga (Valea Colților) și Valea Tambura. Intrând în Muntele Păpușa, accesul spre vârful omonim este anevoios, făcându-se pe poteci pastorale. Pe traseu, întâlnim numeroase stâne și păduri de conifere. Odată ajunși în vârf, putem admira valea superioară a Dâmboviței, cu barajul Pecineagu, versantul apusean, abrupt, al Munților Piatra Craiului, din care putem identifica „Umerii", „Marele grohotiș", „Ceardacul Stanciului". Traseul de întoarcere spre cabanele Cuca și Voina durează 6-7 ore.

Voina-Valea Bătrâna-Crucea Ateneului-Voinești are o durată de 4-5 ore și o diferență de nivel de 1325 m. Este un traseu dificil, strict interzis iarna din cauza pericolului de avalanșe. Până la confluența Văii Bătrâna cu Valea Cuca, este drum forestier, pădurile fiind de foioase în amestec cu conifere până la Gura Călțunului (1118 m). Din acest punct, se ajunge la cabana Bătrâna (1180 m).

De aici, pot admira ulucul glaciar al Văii Izvorului Iezerului, cu un profil în formă de „U”, și urme ale ghețarilor cuaternari, precum și praguri cu ape repezi și mici cascade. După etajul coniferelor, urmează cel al jnepenișurilor și al poienelor plate, la peste 1500 m altitudine; aici traseul străbătând pantele mai domoale din apropierea lacului alpin Iezer. Urcușul pe piciorul de munte, Iezerul Mare, este dur până la liziera pădurii, în apropierea stânei. Pe 700 m, poteca trece printr-o pădure de amestec, ieșind apoi în golul alpin cu pășuni întinse.

La poalele Iezerului Mare întâlnim, pe o porțiune cuprinsă între 70-160 m, o specie ocrotită de conifer (Pinus cembra). Deasupra potecii bine marcate se află un platou de bolovăniș.

Voina–Plaiul lui Pătru–Șleaul Bătrânei are o durată de 4-5 ore și parcurge o diferență de nivel de 1250 m. Este un traseu ușor, practicabil vara și iarna, la piciorul Plaiului lui Pătru având pante line, ce pot fi folosite iarna ca pârtii de schi. Traseul începe cu un drum forestier pe Valea Bătrâna, drum ce urcă prin pădurea de amestec, ieșind din golul alpin în apropierea stânelor de pe ,,Plai”, la peste 1600 m altitudine. Acest traseu face legătura între Voina și Valea Dâmboviței.

Traseul Voina-Cuca-Păpușa are o durată de 7 ore și străbate o diferență de nivel de 1440 m. Este al patrulea traseu de legătură între Munții Iezer și culmile montane învecinate: Piatra Craiului și Făgăraș. De la cabana Voina (950 m altitudine) până la punctul ,,Între Văi”, la circa 1400 m altitudine, se merge pe un drum local, care întâlnește Valea Bătrâna în dreptul heleșteului de păstrăvi și punctului de alimentare cu apă a cabanei Voina. Traseul urcă pe Valea Cuca, traversând și Valea Frăcea, Valea lui Geantă și alte câteva mici văi de confluență. La 1175 m se află Cabana Cuca, de unde începe urcușul pe Păpușa.

Traseul trece de izvorul Lespezi,apoi prin pădurea de molid, ieșind în golul alpin la peste 1900 m; aici sunt pășuni largi, pe care se țineau odinioară ,,nedeile de munte” din Poiana Sântilie.

Figura 2.4 Munții Iezer – Vf. Păpușa

Drumul urcă mai departe până sub vârful Păpușa, unde întâlnește marele drum ciobănesc care vine din muntele Boteanu. De aici, se merge pe drumul pastoral ,,Plaiul lui Cascoe”, pe la nord de vârful ,,Cascoe” (2329m). De la marele drum pastoral ,,Plaiul Hoțului”, care se ramifică spre nord-vest, poteca coboară în lungul piciorului de munte până la lacul de acumulare ,,Pecineagu”, de unde, pentru a ajunge în Piatra Craiului, se urcă pe Dâmbovița 2 km, până în punctul ,,Răchița” (960 m). De aici poteca intră pe teritoriul Tămașului Mare, ajungând la cabana ,,Plaiul Foii” din Piatra Craiului. Din Voina se poate ajunge, mergând spre est, și în Argeșel, mergând pe o frumoasă potecă, mai ales până la punctul ,,Căprărie” (1050 m) de pe Valea Largă. Traseul marcat (drum forestier) străbate șaua de Râul Târgului, apoi ajunge la Muntele Calu (1475 m), un interfluviu scurt și împădurit. De aici se poate merge spre sud pe interfluviul Strâmptu-Dobriașu-Mușuroaiele-Calu, trecând prin dreptul "Crucii Domnișorului",spre dreapta apărând cantonul forestier "Argeșel", la 1420 m altitudine.

Străbătând aceste locuri primăvara, turiștii vor avea unicul prilej de a admira spre apus căldările Iezerului înzăpezite, iar către răsărit abrupturile apusene ale Pietrei Craiului (Marele Grohotiș).

Traseul Lerești–Strâmptu–Mușuroaiele-Calu este mai recent introdus în circuitul turistic, are o durată de 6-7 ore, străbătând o diferență de nivel de 1050 m și fiind accesibil tuturor vârstelor. Traseul poate fi parcurs iarna pe schiuri, oferind o vedere panoramică a versantului sudic al Munților Iezer. De la Lerești-Pod se poate ajunge ușor în Strâmptu (1377 m) și de aici în satul Nămăiești, mergând pe "Plaiul Nămăieștilor", un vechi drum de căruțe care traversa Poiana Fetii (1073 m), folosit de cei care voiau să ajungă de pe Muntele Grădișteanu în Poiana Sântilie.

Există terenuri pe care s-ar putea practica sporturi de iarna, cele mai indicate fiind plaiul lui Pătru, golul alpin al Muntelui Văcărea, aflat în imediata apropiere a cabanei Voina, deocamdată neamenajate.

Zona beneficiază totodată de factori naturali de cură (bioclimat,ape minerale) care fac posibilă organizarea unei microstațiuni balneoclimaterice, prin colaborarea cu agenți economici interni și internaționali. Bioclimatul montan, cu efect tonic-stimulent, dar și sedativ, s-a dovedit eficace în terapia afecțiunilor nervoase, metabolice și endocrine, ca și în cea a stresului fizic și psihic.

2.3.2 Potențialul turistic antropic

Preocuparea pentru găsirea unor noi forme de turism care să reflecte cât mai fidel preferințele turiștilor se bucură de atenția cuvenită din partea organizatorilor de turism din țară și de peste hotare. După anul 1989, în România a apărut un nou concept de turism – turismul rural ecologic. Amplasarea comunei Lerești într-o regiune pitorească și lipsită de noxe face ca aceasta să se poată înscrie cu succes alături de alte zone turistice cu renume național și internațional: Rucăr, Moeciu-Fundata,Țara Bârsei, Vatra Dornei, Maramureș, s.a.m.d.

În Lerești există posibilități de cazare în gospodăriile sătești, spații pentru campare și posibilități de amenajare conforme cu normele Ministerului Turismului. În zona montană a Iezerului se pot organiza pârtii de schi, dotate cu mijloacele de transport pe cablu (teleschi și telescaun), terenuri de sport multifuncționale (pentru tenis, volei, fotbal).

Barajul Râușor, amenajat pe albia Râului Târgului, în anul 1987, pe nucleu intern de argilă. Este proiectat pentru producerea de energie electrică și alimentarea cu apă și irigații. De asemenea este un loc frecventat cu preponderență de turiști datorită priveliștei minunate oferite asupra lacului Râușor și a munților din împrejurime.

Comuna Lerești, fiind încadrată în categoria satelor etnografice-folclorice, alături de sate ca Sibiel, Bogdan-Vodă, în amenajarea ei turistică trebuie ținut seama de condițiile agropastorale precum și de apropierea de centre economice (Câmpulung, Brașov) sau turistice (Rucăr, Albești, Nucșoara). Găzduirea de către localnici, prezintă, după cum s-a dovedit în urma unor studii de specialitate, efecte benefice pentru turiști, datorită locuințelor spațioase, confortabile, dar mai ales datorită cinstei și ospitalității localnicilor. Turiștii cazați aici beneficiază de meniuri tradiționale țărănești, servite uneori în vase tradiționale de lut, dar și de decorul specific: paturi artizanale, costume populare. Ei pot participa la sărbători, târguri, locuri populare, pot asculta rapsozi populari autentici.

Figura 2.5 Cabana Cuca

În concluzie, zona Lerești – Voina se bucură de un potențial turistic vast și complex, dar care nu este îndeajuns valorificat. Astfel, valorificarea acestei zone turistice ar aduce numeroase beneficii atât localnicilor cât și zonei în sine.

Bibliografie – Capitolul 2:

http://www.scribd.com/doc/58987150/Comuna-Leresti-Studiu-de-Geografie (accesat la data de 5.03.2014)

2 http://www.cjarges.ro/leresti/obj.asp?id=5538 (accesat la data de 5.03.2014)

3 http://www.scribd.com/doc/78158707/istorie-leresti (accesat la data de 07.03.2014)

4 http://www.scribd.com/doc/58987150/Comuna-Leresti-Studiu-de-Geografie (accesat la data de 8.03.2014)

5 http://ro.wikipedia.org/wiki/Lere%C8%99ti,_Arge%C8%99 (accesat la data de 08.03.2014)

6 http://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=53 (accesat la data de 08.03.2014)

7 http://www.scribd.com/doc/58987150/Comuna-Leresti-Studiu-de-Geografie (accesat la data de 10.03.2014)

8 http://lerestimuscel.wordpress.com/ (accesat la data de 10.03.2014)

Capitolul 3. Analiza stadiului actual de valorificare a potențialului turistic al zonei Lerești – Voina

Comuna Lerești este situată în nordul județului Argeș, în pitoreasca zonă a Muscelului. Muscelul este una din zonele cele mai frumoase ale țării. Monumente ale naturii, ca: Piatra Craiului, Păpușa și Iezerul, defileul Dâmbovicioarei și Cheile Dâmboviței, minunatele locuri de odihnă, ca: Voina, Brustureț, Dealul Sasului, Valea lui Ivan, îi conferă un statut aparte. Existența în Comuna Lerești a suprafețelor ocupate de ape și de păduri, implică o biodiversitate ecologică, necesitând măsuri speciale de asigurare a echilibrului silvic și de evitare a poluării ecosistemelor. Aceste condiții favorizează crearea unei zone turistice care asigură condiții optime de agrement atât pentru locuitorii comunei cât și pentru cei din alte zone ale țării. Astfel, se impune determinarea stadiului actual de valorificare precum și analizarea mijloacelor de îmbunătățire a potențialului turistic al zonei Lerești – Voina.

3.1. Analiza activității cererii turistice

Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii pentru alte motive decât prestarea unor activități remunerate la locul de destinație. În următorul tabel sunt prezentate date referitoare la numărul de sosiri înregistrate pe o perioadă de 4 ani (2009, 2010, 2011, 2012).

Tabelul 3.1. Numărul total al sosirilor turiștilor în perioada 2009-2012

Sursa: INSSE – Direcția Județeană de statistică Argeș

Conform datelor din tabelul 3.1., numărul de turiști a oscilat de la un an la altul, înregistrând atât creșteri cât și descreșteri. Astfel, în anul 2009 este înregistrat cel mai mare număr de turiști (2591), anul 2010 a înregistrat o scădere considerabilă (1672), urmând ca în anii 2011 și 2012 să crească semnificativ (2034, respectiv 2434). De asemenea, se poate observa și faptul că majoritatea turiștilor preferă să se cazeze în cabane turistice. Un număr considerabil de turiști optează pentru hoteluri și vile, cei mai puțini alegând pensiunile agroturistice.

Tabelul 3.2. Numărul total al înnoptărilor turiștilor în perioada 2009 – 2012

Sursa: INSSE – Direcția Județeană de statistică Argeș

Analizând datele din tabelul de mai sus, se poate observa, la fel ca și în cazul sosirilor, faptul că numărul de înnoptări oscilează de la un an la altul, înregistrând atât creșteri, cât și descreșteri. Astfel în anul 2009 are valoarea cea mai mare (5821), în anul 2010 înregistrează cea mai mică valoare (2575), urmând ca în anii 2011, respectiv 2012 să crească succesiv (de la 3678 la 4376). În topul preferințelor, turiștii aleg să se cazeze în cabane, urmate de hoteluri, vile și pensiuni agroturistice.

Durata medie a sejurului sau sejurul mediu reflectă capacitatea ofertei turistice de a reține turistul într-o anumită zonă sau țară. Nivelul său este totodată determinat și de o serie de factori socio-economici ca: nivelul veniturilor, nivelul prețurilor, produselor turistice, calitatea serviciilor, mărimea timpului liber, etc. Ca urmare, mărimea sejurului mediu și evoluția acestuia prezintă semnificații deosebite pentru fundamentarea deciziilor cu privire la îmbunătățirea activității turistice.

Durata medie a sejurului se calculează ca raport între numărul de înnoptări (număr zile-turist) și numărul total de turiști (număr sosiri).

Tabelul 3.3 Durata medie a sejurului

Din tabelul de mai sus se poate observa o durată medie a sejurului relativ mică, deși zona Lerești – Voina prezintă numeroase atracții turistice și puncte de interes. Astfel se concretizează nevoia valorificării acestei zone ce va duce la creșterea duratei medii a sejurului, precum și la îmbunătățirea vieții locanicilor. În anul 2009 s-a înregistrat cea mai mare valoare a sejurului mediu de 2,25, urmată în anul 2010 de o scădere semnificativă a indicelui la 1,54. În următorii ani se înregistrează o ușoară creștere a duratei medii a sejurului, în anul 2011 având valoarea de 1,80, iar în 2012 înregistrând un ușor declin la 1,79. Evoluția duratei medii a sejurului poate fi observată și din următorul grafic:

Figura 3.1 Durata medie a sejurului în zona Lerești – Voina

3.2. Analiza stadiului actual de echipare turistică a zonei Lerești – Voina

Baza tehnico-materială a turismului este reprezentată de ansamblul mijloacelor tehnice de producție utlilizate în acest domeniu pentru obținerea de bunuri și servicii specifice, destinate consumului turistic. Componenta cea mai importantă a bazei tehnico-materiale specifice o reprezintă rețeaua unităților de cazare, ea răspunzând uneia dintre necesitățile fundamentale ale turistului – odihna. Mai mult, dimensiunile, structura și distribuția spațială a mijloacelor de cazare determină caracteristicile tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico-materiale a turismului.

Rețeaua unităților de cazare a zonei Lerești – Voina este alcătuită din următoarele structuri de primire turistică:

Tabelul 3.4. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în perioada 2009-2012

Sursa: INSSE – Direcția Județeană de statistică Argeș

Analizând datele din tabelul 3.4., se poate observa o evoluție pozitivă în ceea ce privește capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în perioada 2009-2012. Astfel, în ceea ce privește vilele turistice, acestea au apărut în anul 2011, numărând o unitate, urmând ca numărul să crească la două unități în anul 2012. Referitor la cabane, acestea deși nu sunt foarte numeroase, au reprezentat întotdeauna atracția principală, astfel în anii 2009, 2010, 2011 existau trei unități turistice, urmând ca în 2012, numărul să crească la patru. În ceea ce privește pensiunile agroturistice, și acestea au cunoscut o evoluție pozitivă, în anul 2009 numărând două unități turistice, în anul 2010 trei unități, iar în anii 2011 și 2012 patru unități turistice. Referitor la hoteluri, din anul 2009 și până în anul 2012, în Lerești se află un singur hotel. Numărul de turiști anual fiind destul de redus, nu ar fi necesară construirea mai multor astfel de unități turistice. Evoluția unităților de cazare turistică în zona Lerești – Voina, poate fi observată și din următorul grafic:

Capacitatea de cazare turistică:

Fig. 3.2. Capacitatea de cazare turistică în zona Lerești-Voina în perioada 2009-2012

În tabelul următor sunt prezentate unitățile de cazare din zona Lerești – Voina, numele unităților, precum și numărul de locuri de cazare disponibil:

Tabelul 3.5. Unitățile de cazare din zona Lerești – Voina și numărul de locuri disponibil:

Sursa: Primăria Comunei Lerești

Din tabelul de mai sus se poate deduce faptul că unitățiile turistice din zona Lerești – Voina cu cele mai multe locuri disponibile sunt cabanele, însumând un număr de 192 de locuri. La o diferență semnificativă se situează pensiunile agroturistice cu un număr de 76 de locuri, fiind urmate de vilele turistice cu un număr de 42 de locuri, cele mai puține locuri disponibile fiind oferite de singurul hotel existent care însumează 32.

Fig. 3.3. Unitățile de cazare din zona Lerești-Voina și numărul de locuri disponibil

În figura 3.3., la fel ca și din tabelul 3.5., se poate observa majoritatea predominantă preferată de turiști în ceea ce privesc unitățile de cazare, cabanele turistice, urmate de pensiunile agroturistice, vile și hoteluri.

Determinarea gradului de ocupare a capacităților de cazare turistică

În aprecierea eficienței exploatării echipamentelor de cazare turistică, se utilizează, pe lângă indicatorii standard – profit, rata rentabilității, nivelul cheltuielilor, productivitatea muncii, etc. și gradul de ocupare – coefiecientul de utilizare a capacității de cazare turistică (Cuc). În opinia specialiștilor, acesta reprezintă indicatorul cel mai expresiv și totodată cumulativ pentru evaluarea rezultatelor activității desfășurate în spațiile de găzduire a turiștilor.

Tabelul 3.6. Calculul coeficientului de utilizare a capacității de cazare turistică

Sursa: INSSE – Statistici naționale, 2014

Conform datelor din tabelul 3.6., gradul de utilizare a capacității de cazare turistică în zona Lerești –Voina a înregistrat fluctuații de la un an la altul. Astfel, anul 2009 prezintă cel mai mare grad de ocupare, cu un procent de 15%, urmat de o scădere semnificativă la doar 6% în anul 2010. În anul 2011 se înregistrează o ușoară creștere de două procente, ajungând astfel la 8%, iar în anul 2012, coeficientul de utilizare a capacității turistice ajunge la 9%.

Coeficientul de utilizare a capacității turistice în zona Lerești – Voina este foarte redus, nedepășind valoarea de 15%, conform statisticilor. Acest aspect este îngrijorător luând în seama frumusețea și bogăția turistică de care dispune zona. Astfel, pentru creșterea gradului de ocupare turistică în zona Lerești – Voina, este necesară analizarea situației actuale (aspect evidențiat în cadrul analizei SWOT), urmată de valorificarea potențialului turistic al zonei prin mijloacele posibile în dotare și prin accesare de fonduri europene.

3.3. Propuneri de valorificare a potențialului turistic al zonei Lerești-Voina

Fundamentarea dezvoltării pe termen mediu și lung a acestei zone nu poate fi concepută în afara unor strategii coerente, elaborate, pornind de la potențialul și resursele existente și ținând cont de oportunitățile, dar și de amenințările care se prefigurează.

Analiza diagnostic de tip SWOT a turismului zonei Lerești-Voina, este concentrată asupra principalilor factori ce influențează dezvoltarea acestui teritoriu, în vederea atingerii unor importante obiective turistice și strategice ale următorilor 5 ani.

Tabelul 3.7. Analiza SWOT a zonei Lerești-Voina

Conform tabelului 3.7., zona Lerești-Voina, prezintă numeroase avantaje pentru a deveni o zonă turistică consacrată, precum situarea într-o zonă avantajoasă din punct de vedere turistic, potențial turistic crescut și patrimoniul natural bogat, existența unor tradiții, obiceiuri și legende, numeroase monumente istorice. Însă, toate aceste avantaje sunt eclipsate datorită unei infrastructuri rutiere slab dezvoltate, ceea ce face aproape imposibilă deplasarea turiștilor către și în cadrul aceastei zone turistice. Totodată datoriă temerilor localnicilor de a atrage investiții străine, nu există suficiente fonduri financiare de dezvoltare a zonei, dezvoltare ce necesită obligatoriu un suport financiar extern.

De asemenea, trebuie gândita perspectiva unui turism durabil, astfel natura trebuie să fie conservată pe cât posibil; există numeroase spații neamenajate, spații ce pot fi destinate agrementului (domeniu schiabil), care prin valorificare ar aduce un număr considerabil de turiști. Un alt aspect important și de urmat îl constituie promovarea zonei Lerești-Voina prin toate mijloacele posibile: pagină de internet, pachete turistice, ghizi turistici, crearea unor puncte de informare turistică, broșuri. Totodată prin construirea unor pensiuni agroturistice precum și practicarea agroturismului în casele localnicilor, s-ar asigura venituri substanțiale de pe urma turiștilor, aspect ce ar conduce la creșterea nivelului de trai al populației.

Viziunea de dezvoltare a zonei Lerești-Voina se formulează pe oportunitățile pe care statutul de stat membru UE al României le creează pentru valorificarea potențialului local.

Zona Lerești-Voina va trebui să-și „fabrice” o marcă proprie prin care să-și consolideze și să-și dezvolte avantajele competitive în conglomeratul teritorial european, prin care să promoveze elementele viziunii sale de dezvoltare.

Astfel, conform analizei efectuate și a concluzilor ce reies din cadrul acesteia, în zona Lerești-Voina, propun în primul rând îmbunătățirea infrastructurii de transport, mulți turiști ocolind această zonă datorită unei infrastructuri deficitare. Totodată, pentru evitarea sezonalității, o problemă majoră, (turiștii preferă să vină vara pentru traseele montane și natură, în speță) propun amenajarea spațiilor pentru agrement prin construirea unui domeniu schiabil, astfel în zona Lerești-Voina ar scădea sezonalitatea, prin sosirea pe parcursul iernii a turiștilor dornici de sporturi de iarnă.

3.3.1 Denumirea proiectului: Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale în zona Lerești-Voina (proiectul de față se încadrează în Axa Prioritară 1)

Această axă prioritară, are ca domenii majore de intervenție: reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene și locale, reabilitarea și modernizarea aeroporturilor regionale și locale, reabilitarea și modernizarea infrastructurii județene și locale de transport.

Durata maximă de implementare a unui proiect este de 36 de luni. Solicitanții pot fi autorități ale administrației publice locale (cu excepția celor din mediul rural), arealul țintă fiind localități cu infrastructură de transport deficitară, atât sub aspectul calitații/densității, cât și sub aspectul capacității de transport care împiedică dezvoltarea lor economică.

Forma de finanțare o reprezintă asistența nerambursabilă. Tipul de teritoriu o reprezintă atât zonele rurale cât și cele urbane. Mărimea alocărilor financiare: costul minim al unui proiect este de 1.000.000 euro, costul maxim fiind de 25.000.000 euro. Finanțarea din partea FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) este de maxim 85% din costurile eligibile, cofinanțarea din fonduri de la bugetul de stat, MFP, este de 13% din totalul cheltuielilor locale, iar cofinanțarea din bugetele locale reprezintă 2% din totalul cheltuielilor eligibile.

Fig.3.4 Infrastructură de transport

Suma solicitată de la finanțator

Valoarea totală a investiției este de 1.164.912 euro (prețul de construcție al unui drum județean conform MDRT – Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului fiind de 332.832 euro / kilometrul construit). Această sumă va fi suportată în proporție de 85% reprezentând 990.175,2 euro de către FEDR, de către Consiliul Județean Argeș în proporție de 13%, reprezentând 151.438,56 euro și de Primaria Lerești în proporție de 2% reprezentând 23298,24 euro. 

Justificarea proiectului

Un studiu recent realizat de departamentele de specialitate ale Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) a condus la următoarea analiză a situației: numărul de turiști care au vizitat comuna Leresti a scăzut în special datorită lipsei unor spații destinate agrementului, modului defectuos de promovare a turismului montan, de lipsa unor programe de informare la nivelul Consiliului Județean Argeș, dar și de o infrastructură sărăcăcioasă care nu permite dezvoltarea turismului.

Toate acestea au fost explicate de către primarul din localitate: lipsa unui drum de acces corespunzător care să facă legătura între drumul județean DJ 734 care trece prin comună și principala atracției a sa, Cabana Voina, punctul de plecare spre masivul Iezer-Papușa; lipsa de pregătire a angajaților primăriei în organizarea unor campanii publicitare corespunzătoare, dar mai ales, lipsa bugetului necesar desfășurării unor asemenea campanii la nivel național.

Forța de muncă și managementul proiectului

Alegerea firmei care va construi drumul de acces va fi desemnată în urma unei licitații organizate de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), una din condițiile de participare fiind folosirea de forță de muncă autohtonă. Această condiție nu este una eliminatorie, dar în alegerea firmei câstigătoare a licitației va conta în proporție de 5%. Managementul proiectului va fi atribuit firmei câștigătoare a licitației de construcție a drumului.

Tabelul 3.8. Matricea factorilor interesați

 Obiective

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătațirea infrastructurii în zona Lerești-Voina prin construirea unui drum de legătură de la drumul național, un drum județean corespunzător care să ușureze accesul turiștilor spre masivul Iezer-Păpușa și celelalte obiective turistice.

Obiectivul specific al proiectului îl reprezintă dezvoltarea turismului într-o zonă preponderent agrară, fără perspective de dezvoltare economică în viitorul apropiat, o ofertă crescută de locuri de muncă, precum si creșterea nivelului de trai în zonă.

Obiectivele operaționale se referă la atragerea unor investitori în zonă, oportunități noi de afaceri într-o zonă cu un mare potențial de dezvoltare. 

Tabelul 3.9. Matricea – cadrul logic

3.3.2 Denumirea proiectului: Construirea unui domeniu schiabil în zona Lerești- Voina

Obiectul: Pârtii de schi și teleferice

Beneficiar: Unitatea administrativ-teritorială, comuna Lerești

Obiectiv general: Dezvoltarea socio-economică prin creșterea atractivității turistice în zona Lerești-Voina.

Obiectiv specific: Dezvoltarea infrastructurii de turism prin crearea unor structuri de agrement montan destinate turiștilor și rezidenților din zona Lerești-Voina. Obiectivele proiectului se încadrează în obiectivul general al Programului Operațional Regional – sprijinirea unei dezvoltări economice și sociale durabile și echilibrată teritorial a tuturor regiunilor din România, potrivit nevoilor lor specifice, îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru muncă, viață și petrecerea timpului liber.

Proiectul se înscrie în Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, domeniul de intervenție 5.2.- „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterii calității serviciilor turistice”. Această axă prioritară vizează în principal valorificarea și promovarea durabilă a patrimoniului cultural și a resurselor naturale cu potențial turistic, precum și îmbunătățirea calității infrastructurii turistice de cazare și agrement, în vederea creșterii atractivității regiunilor, economiilor locale și creării de noi locuri de muncă.

Amplasament

Comuna Lerești este o unitate teritorial-administrativă din România, regiunea Sud-Muntenia, situată în partea de nord-est a județului Argeș, într-o frumoasă regiune de munte, la o depărtare de 60 km de orașul Pitești – reședința de județ a județului Argeș și la 5 km de municipiul Câmpulung-Muscel.

Monumente ale naturii ca Piatra Craiului, Păpușa și Iezerul, precum și minunatele locuri de odihna ca Voina, Brustureț, îi conferă un statut aparte.

Fig.3.5. Pârtie de schi

Tema, necesitatea și oportunitatea investiției

Consiliul Județean Argeș dorește promovarea posibilităților de dezvoltare a zonei turistice Lerești-Voina, în vederea atragerii de investitori și creșterea gradului de atractivitate turistică a zonei.

Datorită frumseții peisajului, a prezenței munțiilor Iezer si a cabanelor din împrejurimi, zona Lerești-Voina se bucură de un număr de turiști relativ mare an de an, dar care vin cu precădere vara. În acest sens, pentru a asigura un flux continuu de turiști și un procent mai mare al capacității de cazare pe tot parcursul anului, construirea unui domeniu schiabil ar fi soluția perfectă. De asemenea, mulți turiști își manifestă dorința pentru practicarea sporturilor de iarnă în această zonă și există și spațiul ideal construirii unui domeniu schiabil.

Pentru a diminua impactul negativ al fenomenelor cu riscuri naturale și pentru a asigura dezvoltarea turistică în acord cu principiile dezvoltării durabile, se propune amenajarea unei perdele forestiere pe versanții din apropierea pârtiilor, cu rol de fixare a solului.

Realizarea investițiilor propuse va determina o creștere a fluxului de turiști, ceea ce va avea implicații financiare asupra colectivității locale în doua moduri:

Creșterea încasărilor la bugetul local – ceea ce va permite demararea unor proiecte de infrastructură (crearea unui sistem de alimentare cu apă în sistem centralizat, a unui sistem de canalizare și tratare a apelor reziduale, modernizarea infrastructurii de transport locale), proiecte care vor crește atractivitatea zonei, în special pentru turiștii străini. Posibilitatea atragerii de fonduri structurale va duce la creșterea calității ofertei turistice și ca urmare la sporirea competivității turismului în zonă (dezvoltarea de pensiuni turistice rurale și pensiuni agroturistice).

Dezvoltarea pe orizontală a industriei și serviciilor – ceea ce va determina menținerea locurilor de muncă actuale și crearea de noi locuri de muncă.

PÂRTII DE SCHI ȘI INSTALAȚII DE TRANSPORT PE CABLU

Proiectul își propune o dezvoltare cantitativă și calitativă a unui domeniu schiabil în zona turistică Lerești-Voina, astfel: dezvoltarea cantitativă, constă în amenajarea de pârtii de schi care să atragă un număr cât mai mare de turiști în zona; pârtiile vor fi cu precădere de categorie medie – pentru schiorii amatori – și vor fi echipate cu instalații de transport cu cablu moderne; dezvoltarea calitativă, constă în dotarea pârtiilor de schi cu instalații de înzăpezit artificial, mașini de bătut zăpada și sisteme de carduri electronice.

Având în vedere potențialul natural deosebit de generos, precum și costurile ridicate ale investiției, s-a propus o etapizare a implementarii proiectului, după cum urmează:

1. etapa I = zona Centru-Vest

2. etapa II = zona Est

3. etapa III = zona Superioară

Scopul final al proiectului este de a se obține un domeniu schiabil vast, amenajat și echipat la nivel european.

Se proiectează 3 pârtii de schi. Lungimea pârtiilor de schi prevăzute a se realiza este de 6 km. Suprafața totală proiectată a domeniului schiabil pentru zona Lerești-Voina este de 28 ha. Pârtiile de schi proiectate se vor adresa în special turiștilor amatori avansați, panta medie a acestora fiind peste 25%, respectiv de 27,7%, adică pârtii de categorie medie spre dificilă; insă vor exista și pârtii destinate turiștilor amatori și chiar copiilor.

Instalații de transport pe cablu

Toate pârtiile de schi de pe domeniul schiabil din zona Lerești-Voina vor fi deservite de instalații de transport pe cablu moderne, cu capacități de transport corelate la capacitățile de primire ale pârtiilor.

Instalație de înzăpezit artificial

Pentru asigurarea unor condiții optime de practicare a schiului, precum și pentru asigurarea existenței zăpezii pe pârtiile de schi din zona, de-a lungul întregului sezon de iarna, respectiv 15 decembrie – 31 martie, este necesară înzăpezirea artificială a unui număr cât mai mare de pârtii de schi din zonă.

În studiul de față s-a propus înzăpezirea artificială a 70% din suprafața totală a pârtiilor de schi proiectate, considerat a fi suficient pentru deschiderea sezonului de schi înaintea sărbătorilor de iarna.

Mașini de bătut zăpada

Fie că pârtiile de schi sunt înzăpezite în mod natural sau artificial, este obligatorie întreținerea lor și respectiv a stratului de zăpadă cu mașini de bătut zăpada. Numărul lor exact depinde de tipul (puterea și mărimea) acestora.

Recomand achiziționarea următoarelor tipuri de mașini:

– 3 mașini medii pentru intreținerea pârtiilor ușoare și medii;

– 3 mașini cu troliu pentru întreținerea pârtiilor medii și dificile.

Clădiri anexe la stațiile inferioare ale telescaunelor

Pentru buna desfășurare a activităților, în cele trei puncte importante de plecare în domeniul schiabil, respectiv: Drumul brazilor, Voina și Musceleanul, se propune realizarea unor clădiri anexe, clădiri ce vor prelua atât funcțiuni tehnologice cât și de servicii publice pentru întregul ansamblu al domeniului schiabil.

a) Funcțiuni tehnologice:

– Garaj pentru două mașini de bătut zăpada și pentru tunurile de zăpadă

Pentru mașinile de bătut zăpada cu care urmează să fie întreținute pârtiile de schi din zonă, se recomandă construirea unui garaj atât pentru adăpostirea/protecția lor, cât și pentru executarea lucrărilor de întreținere. Garajul se va amplasa astfel încât mașinile să poată fi scoase pe pârtiile de schi cât mai ușor.

Comun cu garajul mașinilor de bătut zăpada se va rezerva un spațiu de depozitare pentru tunurile de zăpadă. Tunurile se vor depozita aici doar pe perioada sezonului de vara, în timpul iernii ele fiind în permanență pe pârtiile de schi, transportul lor făcându-se cu mașinile de bătut zăpada.

– Stație de pompare de înaltă presiune

Instalația de înzăpezit artificial necesită o stație de pompare de înaltă presiune.

– Camere personal

Pentru personalul ce-și va desfășura activitatea pe timpul nopții, respectiv producerea de zăpadă artificială, pregătirea pârtiilor de schi cu mașinile de bătut zăpada, paznici, se vor prevedea încăperi speciale.

– Sediu administrativ

Pentru buna desfășurare a activității de management a viitorului domeniu schiabil, într-una din clădirile anexa este necesar să se prevadă încăperi speciale pentru administrarea activității.

b) Servicii publice

– Grupuri sanitare

Se vor prevedea grupuri sanitare pentru public precum și pentru personalul de deservire.

– Caserie bilete/cartele acces telescaun

Caseria va avea un spațiu special amenajat în clădirea anexă.

– Spațiu pentru serviciul de salvamont

Având în vedere specificul activităților sportive de pe o pârtie de schi, este obligatorie crearea unui serviciu de salvamont. Acest serviciu va avea o încăpere special amenajată care va fi dotată cu echipament specific pentru acordarea primului ajutor în caz de accident și/sau de preluare de răniți de pe pârtia de schi.

Sistem electronic de bileterie

Nu se poate concepe o stațiune modernă pentru practicarea sporturilor de iarnă fără ca aceasta să fie echipată cu un sistem electronic de vânzare a biletelor. În fapt, biletele clasice sunt înlocuite de cartele – skipassuri – ce pot avea perioade foarte variate de valabilitate, pornind de la o simplă urcare și până la valabilitate pentru întreg sezonul. Un astfel de sistem este compus din mai multe puncte de vânzare și puncte de control al accesului, toate supravegheate electronic prin intermediul unui computer central de stocare a informațiilor.

Parcări auto

Se recomandă executarea de parcari auto în trei puncte strategice, după cum urmează:

– Zonă sosire pârtie Drumul brazilor

– Zonă sosire pârtie Voina

– Zonă sosire pârtie Musceleanul

Dimensiunile fiecărei parcări în parte se vor stabili în urma unor studii de specialitate pe teren.

Se propune organizarea de întâlniri cu reprezentanții unităților de primire turistică pentru realizarea unui set de măsuri care să permită atragerea turiștilor și în afara sezonului de ski (baze sportive, spații de recreere, vânătoare, pescuit, amenajare trasee turistice, inclusiv pentru alpinism, piste pentru cicloturism, artizanat, călărie, muzee, situri arheologice, piscine, terenuri de paint-ball).

DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI

Suprafața și situația juridică a terenului:

Suprafețele de teren ce urmează a fi ocupate prin realizarea proiectului propus pentru dezvoltarea domeniului schiabil din zona turistică Lerești-Voina, sunt redate în tabelul de mai jos:

Pârtii de schi:

Tabelul 3.10. Pârtii de schi și suprafață

Tabelul 3.11. Telescaune, teleschi, clădiri anexe și defrișare traseu

Cu excepția stațiilor de pompare, întreaga instalație de înzăpezit artificial, respectiv rețelele de distribuție a apei și a energiei electrice, se amplasează subteran pe pârtiile de schi. Prin urmare, acestea nu vor necesita suprafețe suplimentare de teren. De asemenea, sistemul electronic de bileterie se montează în interiorul stațiilor de plecare ale telefericelor, sau în construcții existente și nu necesită suprafețe de teren suplimentare.

TOTAL SUPRAFAȚĂ DE TEREN OCUPATĂ DEFINITIV =

= 3053 + 1047 + 80 = 4180 mp (0,418 ha)

TOTAL SUPRAFAȚĂ DE TEREN OCUPATĂ TEMPORAR, RESPECTIV ÎN

SEZONUL DE IARNĂ =

= 280.000 + 20.000 = 300.000 mp (30 ha)

Suprafețele reale, necesare amenajării de parcări auto se vor determina după definitivarea situației exacte în teren si a posibilităților de amenajare a terenurilor în cauză. De asemenea, suprafețele reale pentru amenajarea drumurilor de acces se vor determina după definitivarea situației exacte în teren si a posibilităților de amenajare în zonele respective. Prin urmare, aceste suprafețe nu sunt prinse în calculele de mai sus.

Condiții naturale:

Zona turistică studiată se află la o altitudine de 1600 – 2000 m, în Munții Iezer, altitudine care pe parcursul iernii permite cu ușurință depunerea unui strat de zăpadă consistent, astfel nefiind nevoie să se apeleze în permanență la tunurile de zăpadă artificială.

Instalații aferente construcților :

Instalații electrice

Pentru noile dotări se prevăd următoarele categorii de instalații:

– instalații de iluminat general, local și prize;

– instalații de iluminat de siguranță;

– instalații de forță și automatizare;

– instalații de protecție, inclusiv priză de pământ;

– Instalații de apă-canal

– Instalații termice

DATE PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ

Total personal:

Structura personalului pentru implementarea proiectului (de execuție) se va definitiva în momentul stabilirii exacte a posibilităților de finanțare și a duratelor de execuție.

Orientativ, structura personalului pentru implementarea unui ansamblu compus din pârtie de schi + telescaun + instalație de înzăpezit artificial + clădire anexă + drum de acces și parcare auto, este următoarea:

• 18 persoane lucrări de construcții telescaun;

• 12 persoane lucrări de construcții clădire anexă;

• 5 persoane lucrări de amenajare pârtia de schi;

• 8 persoane lucrări de montaj telescaun;

• 6 persoane lucrări de montaj instalația de zăpadă artificială;

• 10 persoane lucrări de construcții drum de acces și parcare.

Observatorii/supraveghetorii și peroniștii vor avea calificări electromecanice astfel încât vor putea lucra și ca mecanici troliști, revizori de linie și revizori de vehicule.

INVESTIȚIA ESTIMATIVĂ :

Valoarea totală:

Investiția este de 76.823.624,73 RON,

Din care C + M = 32.724.578,52 RON.

C= construcție M= montaj

Eșalonarea investiției:

Tabelul 3.12. Eșalonarea investiției

DURATA DE REALIZARE

Durata estimată de realizare a investiției este de 3 ani. Perioada optimă pentru executarea lucrărilor de construcții la obiectivele legate de pârtia de schi este mai – septembrie.

În tabelul de mai jos sunt indicate etapele de urmat pentru implementarea proiectului pentru una din cele trei zone de dezvoltare considerate în proiectul de față. Durata totală a proiectului este de 18 luni, în tabel fiind evidențiate obiectivele ce urmează a fi realizate în funție de necesitatea fiecăruia.

Tabelul 3.13. Etapele de implementare a proiectului

O mare parte a investiției va fi suportată din fondurile Uniunii Europene (56.454.789,73 din 76.823.624,73) fără de care realizarea acestui proiect nu ar putea fi posibilă. Totodată se așteptă amortizarea investiției într-o perioadă de timp relativ scurtă, pârtiile fiind situate la altitudini ridicate și astfel se asigură zăpadă și condiții bune de schi cea mai mare parte a sezonului. De asemenea, chiar și fără promovarea zonei, există un număr considerabil de turiști pe parcursul iernii, care fără prea multe posibilități de recreere nu ocupă unitățiile de cazare din zonă, vizitând doar zona. Astfel crearea unui domeniu schiabil ar duce la creșterea gradului de ocupare turistică din zona Lerești-Voina.

Beneficiarii acestui program turistic pot fi atât grupuri de turiști români sau străini cât și grupuri de familii. Scopul proiectului este de a promova imaginea zonei Lerești-Voina și de a o  aduce în același timp în atenția turiștilor de pretutindeni.

În concluzie, atât prin îmbunătățirea infrastructurii, cât și prin crearea unui domeniu schiabil, în zona Lerești-Voina, se dorește dezvoltarea turismului în spațiul rural, creșterea numărului de turiști, creșterea duratei de sejur și diversificarea ofertei turistice, atragerea investițiilor și investitorilor. Totodată se dorește ridicarea standardului de viață al comunităților rurale prin redresarea și dezvoltarea economiei în spațiul rural. Astfel dezvoltarea turismului rural într-o manieră eficientă va crea posibilitatea îmbunătățirii nivelului economic și social în spațiul rural.

Înzestrat cu un potențial turistic deosebit de variat, diversificat și concentrat prin existența unor forme de relief  îmbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potențial faunistic și floristic bogat în specii și ecosisteme, cu un valoros patrimoniu cultural – istoric și arhitectural, zona Lerești-Voina se poate încadra în rândul destinațiilor turistice atractive din România.

Bibliografie capitolul 3

Ispas, A. – Economica Turismului, ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010 , pag. 101

Ispas. A., Onuț. E., Economia Turismului, Caiet de seminar, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2004,

pag. 36

Ispas, A. – Economica Turismului, ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010 , pag. 127-128

Ispas, A. – Economica Turismului, ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010 , pag. 129

Capitolul 4

Concluzii și propuneri

Spațiul geografic al zonei Lerești-Voina are un înalt potențial turistic. Zona Lerești-Voina dispune de numeroase și valoroase resurse turistice atât naturale, cât și antropice, precum și de vechi tradiții și obiceiuri păstrate. Încadrată într-un peisaj spectaculos, armonios îmbinată, zona Lerești-Voina dispune de o climă favorabilă dezvoltării și practicării turismului aproape în tot cursul anului, de o floră și o faună bogată și numeroasă, monumente istorice, de artă și arhitectură, astfel încât acesta poate satisface prin resursele sale turistice amintite, preferințele diverselor segmente ale cererii turistice atât interne, cât și internaționale. Activitatea turistică în acest areal este susținută de o serie de resurse turistice, care pot sta la baza creării unor oferte turistice diversificate și implicit a stabilirii potențialului turistic al regiunii.

În urma analizei efectuate in ceea ce priveste stadiul actual de valorificare a potențialului touristic, rezultă faptul că deși numărul turiștilor sosiți în zonă a crescut în ultima perioadă, durata medie a sejurului tinde să fie tot mai mică, iar conform previziunilor făcute s-a constatat o tendință de scădere a numărului de turiști sosiți in zonă în următorii trei ani. Pentru a preveni această tendință de scădere, în vederea dezvoltării turismului în contextul durabilității zonei Lerești-Voina, au fost determinate o serie de propuneri.

Astfel, conform analizei efectuate și a concluziilor, în zona Lerești-Voina propun, în primul rând, îmbunătățirea infrastructurii de transport, mulți turiști ocolind această zonă datorită unei infrastructuri deficitare.

Totodată pentru evitarea sezonalității, o problemă majoră, dar și pentru promovarea zonei (turiștii preferă să vină vara pentru traseele montane și natură în speță) propun amenajarea spațiilor pentru agrement prin construirea unui domeniu schiabil, astfel în zona Lerești-Voina ar scădea sezonalitatea prin sosirea pe parcursul iernii a turiștilor dornici de sporturi de iarnă.

O altă propunere pentru promovarea zonei ar fi crearea unor pachete turistice atractive care să includă cazarea în pensiuni agroturistice, ghid turistic local pentru traseele montane din munții Iezer și eventual un skypass în perioada de iarnă, iar pentru perioada de vară: călărit, acces în parcuri de agrement, acces la diferite sărbători și evenimente.

De asemenea, este oportuna amenajarea unor spații de alimentație publică în care să fie utilizate produsele ecologice și tradiționale ale producătorilor locali dar și încurajarea realizării activităților agricole care să determine o creștere economică a celor implicați în activitate; se recomandă susținerea comerțului cu produse autohtone prin amenajarea unor locuri în comună, de unde se vor putea achiziționa produse agroalimentare locale dar și produse artizanale.

Importanta pentru tematica proeictului este si amenajarea sau reamenajarea și marcarea ori remarcarea traseelor montane din Munții Iezer (Voina-Văcarea-Iezerul Mare-Păpușa-Grădișteanu, Voina-Văcarea-Crucea Ateneului-Iezerul Mare-Izvorul din Plai, Voina-Valea Bătrâna-Crucea Ateneului Voinești, Voina–Plaiul lui Pătru–Șleaul Bătrânei, Traseul Voina-Cuca-Păpușa, Traseul Lerești-Strâmptu-Mușuroaiele-Calu).

O altă propunere este amenajarea unor parcuri de vânătoare specializate cu dotări destinate derulării în bune condiții a acțiunilor de vânătoare: observatoare, foișoare, refugii, adăposturi, care să permită organizarea partidelor de vânătoare controlate, precum și structuri de cazare specifice – cabane de vânătoare și case de vânătoare.

Amenajarea în cadrul gospodăriei propriu-zise a unor spații de cazare destinate strict activității turistice (camere mobilate destinate strict primirii turiștilor, de categorii diferite, în locuințele personale sau în clădiri special amenajate, amenajarea în curțile oamenilor, în grădini sau livezi a unor spații de campare, cu cort sau rulotă). Organizarea unor trasee turistice rurale prin care să se valorifice patrimoniul cultural și natural de care dispune zona Lerești-Voina și promovarea acestora printr-un ghid a turismului rural care să cuprindă detaliile aferente fiecărui traseu în parte.

Promovarea sărbătorilor și a evenimentelor organizate de comunitățile locale în rândul turiștilor, precum și pătrunderea elementelor de modernitate în desfășurarea lor. Totodată se propune organizarea unor programe și pachete turistice care vizează activitățile specifice comunei Lerești precum și elaborarea de programe turistice care să vizeze inițierea turiștilor în activități specifice (zootehnie, pomicultură, artizanat, etc.).

Valorificarea patrimoniului cultural prin organizarea de expoziții și comunicări, editarea de materiale informative în vederea promovării patrimoniului cultural local și național.

Amenajarea și construirea unor terenuri de sport în comună (amenajare terenuri de sport, construire terenuri de sport, amenajare parcuri agreement, construire săli de sport).

Pentru realizarea acestora este necesară crearea unor parteneriate între autoritățile locale și comunități, pentru susținerea acestor propuneri în realizarea unor activități economice, a unor parteneriate între mai multe gospodării în vedere asocierii și participării comune la activitățile turistice, precum și crearea unui cadru favorabil atragerii de noi investitori care să colaboreze cu comunitățile și autoritățile locale. Totodată se dorește îmbunătățirea condițiilor de trai, susținerea activităților agricole și relansarea economică. De asemenea, este necesară conștientizarea în rândul populației a importanței păstrării și promovării tradițiilor locale, integrarea comunității în activitățile turistice precum și importanța investirii în dezvoltarea unor unități și servicii turistice.

Bibliografie

Albu, R., Evaluarea potențialului turistic în perspectiva dezvoltării turistice durabile, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2007

Aurelia Felicia Stăncioiu, Dicționar de terminologie turistică

Bran F., Marin D., Simion T., Economia turismului și a mediului înconjurtor, Edit. Economic, 1999

Bran F., Marin D., Simion T., Economia turismului și a mediului înconjurtor, Edit. Economic, 1999

Băltescu C., Fundamentele strategiei de management în turismul românesc, rezumatul tezei de doctorat, Brașov, 2010

Cândea M., Erdeli G., Simion Tamara, Potențialul turistic și amenajarea turistică a spațiului, Edit. Universitară, 2003

Cândea M., Cîmpeanu Irina, Bran Florina, Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Edit. Universitară, București, 2006

Cândea M., Tamara Simion, Alexandra Tataru, Spatiul rural, turismul rural si agroturismul, Edit. Transversal, 2007

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon, Economia turismului și mediului înconjurător, Editura economică

Ielenicz M., Geografie generală, Edit. Fundației “România de Mâine”, 2000

Ielenicz M., Comănescu L., România – potențial turistic, Edit. Universitară, București, 2006

Ion Stanescu, Potențial turistic românesc – Eldorado al viitorului , Ed. „Paco”, 2002

Ispas, A., Economia Turismului, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2010

Ispas. A., Onuț. E., Economia Turismului, Caiet de seminar, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2004,

Ispas, A. – Economica Turismului, ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010 ,

Nistoreanu P., Ecoturism și turism rural, Ed. ASE – București, 2003

http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/4f62d9ead8b1fPatrimoniul_turistic_al_Romaniei_-_p._1-21.pdf (accesat la data de 06.01.2014)

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/metodologie.pdf (accesat la data de 06.01.2014)

http://www.scribd.com/doc/58987150/Comuna-Leresti-Studiu-de-Geografie (accesat la data de 05.03.2014)

http://www.cjarges.ro/leresti/obj.asp?id=5538 (accesat la data de 05.03.2014)

http://www.scribd.com/doc/78158707/istorie-leresti (accesat la data de 07.03.2014)

http://www.scribd.com/doc/58987150/Comuna-Leresti-Studiu-de-Geografie (accesat la data de 08.03.2014)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lere%C8%99ti,_Arge%C8%99 (accesat la data de 08.03.2014)

http://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=53 (accesat la data de 08.03.2014)

http://www.scribd.com/doc/58987150/Comuna-Leresti-Studiu-de-Geografie (accesat la data de 10.03.2014)

http://lerestimuscel.wordpress.com/ (accesat la data de 10.03.2014)

Anexe – Imagini cu zona Lerești-Voina

Anexa 2.1 – Munții Iezer

Anexa 2.2 – Vârful Păpușa

Anexa 2.3 – Lerești- Răsărit de soare

Anexa 2.4 – Căminul cultural din Lerești

Anexa 2.5 – Vedere de sus – Lerești

Anexa 2.6 – Vedere dinspre râul Târgului, Lerești

Anexa 2.7 – Lerești, iarna

Anexa 2.8 – Vedere înspre masivul Iezer

Anexa 2.9 – Drumul spre Cabana Voina

Anexa 2.10 – Cabana Voina

Bibliografie

Albu, R., Evaluarea potențialului turistic în perspectiva dezvoltării turistice durabile, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2007

Aurelia Felicia Stăncioiu, Dicționar de terminologie turistică

Bran F., Marin D., Simion T., Economia turismului și a mediului înconjurtor, Edit. Economic, 1999

Bran F., Marin D., Simion T., Economia turismului și a mediului înconjurtor, Edit. Economic, 1999

Băltescu C., Fundamentele strategiei de management în turismul românesc, rezumatul tezei de doctorat, Brașov, 2010

Cândea M., Erdeli G., Simion Tamara, Potențialul turistic și amenajarea turistică a spațiului, Edit. Universitară, 2003

Cândea M., Cîmpeanu Irina, Bran Florina, Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Edit. Universitară, București, 2006

Cândea M., Tamara Simion, Alexandra Tataru, Spatiul rural, turismul rural si agroturismul, Edit. Transversal, 2007

Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon, Economia turismului și mediului înconjurător, Editura economică

Ielenicz M., Geografie generală, Edit. Fundației “România de Mâine”, 2000

Ielenicz M., Comănescu L., România – potențial turistic, Edit. Universitară, București, 2006

Ion Stanescu, Potențial turistic românesc – Eldorado al viitorului , Ed. „Paco”, 2002

Ispas, A., Economia Turismului, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2010

Ispas. A., Onuț. E., Economia Turismului, Caiet de seminar, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2004,

Ispas, A. – Economica Turismului, ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010 ,

Nistoreanu P., Ecoturism și turism rural, Ed. ASE – București, 2003

http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/4f62d9ead8b1fPatrimoniul_turistic_al_Romaniei_-_p._1-21.pdf (accesat la data de 06.01.2014)

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/metodologie.pdf (accesat la data de 06.01.2014)

http://www.scribd.com/doc/58987150/Comuna-Leresti-Studiu-de-Geografie (accesat la data de 05.03.2014)

http://www.cjarges.ro/leresti/obj.asp?id=5538 (accesat la data de 05.03.2014)

http://www.scribd.com/doc/78158707/istorie-leresti (accesat la data de 07.03.2014)

http://www.scribd.com/doc/58987150/Comuna-Leresti-Studiu-de-Geografie (accesat la data de 08.03.2014)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lere%C8%99ti,_Arge%C8%99 (accesat la data de 08.03.2014)

http://muscelpedia.ro/aboutus/index.php?pid=53 (accesat la data de 08.03.2014)

http://www.scribd.com/doc/58987150/Comuna-Leresti-Studiu-de-Geografie (accesat la data de 10.03.2014)

http://lerestimuscel.wordpress.com/ (accesat la data de 10.03.2014)

Anexe – Imagini cu zona Lerești-Voina

Anexa 2.1 – Munții Iezer

Anexa 2.2 – Vârful Păpușa

Anexa 2.3 – Lerești- Răsărit de soare

Anexa 2.4 – Căminul cultural din Lerești

Anexa 2.5 – Vedere de sus – Lerești

Anexa 2.6 – Vedere dinspre râul Târgului, Lerești

Anexa 2.7 – Lerești, iarna

Anexa 2.8 – Vedere înspre masivul Iezer

Anexa 2.9 – Drumul spre Cabana Voina

Anexa 2.10 – Cabana Voina

Similar Posts