Valorificarea Potentialului Turistic al Statiunii Ocna Sibiului

CUPRINS

INTRODUCERE

Turismul a devenit cu timpul o activitate la fel de importantă că și celelalte activități desfășurate în alte sectoare (industrie, agricultură, comerț).

Atracția turistică este motivul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. O zona sau un teritoriu prezintă interes în măsură în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Din această perspectiva, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituieca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor.

Izvoarele cu apă minerală și termală contribuie în mod deosebit la constituirea peisajului turistic, au consecințe benefice asupra finalității actului recreativ sau curativ, fiind valorificate prin rețeaua de stațiuni balneoclimaterice.

Am ales această regiune, deoarece dispune de un potențial turistic natural și antropic însemnat, unde se poate practică o mare varietate de tipuri de turism: turism balnear, de la cel sportiv la cel cinegetic, de la agroturism la turismul ecumenic și cultural. Cu toate că zona dispune de un asemenea potențial turistic, valorificarea deplină și eficientă nu este pe măsură și această din cauza motivelor valabile pentru multe regiuni ale țării și anume: o infrastructură necorespunzătoare, de cazare și de alimentație, o promovare cu totul insuficientă. În acest sens, alt motiv pentru care am ales această tema a fost tocmai prezentarea amănunțită o tuturor obiectivelor turistice cunoscute sau mai puțin cunoscute, care ar putea constitui puncte de real interes pentru turiști.

Scopul fundamental al acestei lucrări este acela de-a arată bogăția patrimoniului turistic aflat în stațiune Ocna Sibiului și valorificarea acestuia în condiții cât mai bune.

Lucrarea cuprinde 5 capitole, din care prima parte tratează aspecte legate geologia, relieful, climă și vegetația munților. A două parte este strict pe turism. Aici am prezentat potențialul turistic, atât natural cât și antropic, am prezentat principalele tipuri de turism care se practică în zona, că mai apoi să fac o analiză a unităților de tratament, cazare, alimentație, agrement.

În primul capitol s-au abordat aspecte teoretice ale conceptelor de turist, turism etc. În cel de-al doilea capitol s-a prezentat potențialul natural și demoeconomic al stațiunii Ocna Sibiului. În capitolul trei s-a prezentat potențialul turistic al zonei studiate, iar capitolul patru cuprinde o analiză a stadiului de valorificare a potențialului turistic, a capacității structurilor de primire turistice dar și a circulației turistice a stațiunii Ocna Sibiului.

Capitolul cinci prezintă o analiză SWOT a situației existente în turism și propuneri pentru dezvoltarea turismului prin amenajări specifice.

Lucrarea se încheie cu concluzii privind analizele efectuate în lucrare și posibilitățile de creștere a gradului de valorificare a potențialului turistic.

Bibliografia folosită pentru întocmirea acestei lucrări este diversă de la cărți ale diferiților autori cu cercetări și lucrări în domeniul turismului și până la site-urile consiliilor județene, siteul Institutului Național de Statistică sau cel al Administrației Naționale de Meteorologie.

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE

1.1. Turismul – aspecte conceptuale

Etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), sau „to tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa – în general și în Franța – în special. La rândul sau, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour“ (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement. Termenul francez are rădăcini și mai adânci, el derivă din cuvântul grec „tournos“ și, respectiv, din cel latin „turnus“ și înseamnă tot călătorie în circuit. Din termenul „turism“ a derivat și cel de „turist“, adică persoană care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.

Cu timpul s-au încercat multe alte definiții ale fenomenului turistic.

În paralel cu definirea turismului au existat și preocupări în legătură cu definirea turistului. În acel sens, în 1937, s-a acceptat, la recomandarea Comitetului de Statisticieni Experți ai Ligii Națiunilor, definiția conform căreia turistul străin poate fi “o persoană care se deplasează pentru o durată de cel puțin 24 de ore, într-o altă țară, diferită de cea în care se află domiciliul său obișnuit”. Conform acestei definiții, pot fii considerați turiști cei care efctuează o călătorie de plăcere (de agrement sau pentru alte motive de sănătate etc), spre a participa la conferințe, seminarii (administative, diplomatice, religioase, sportive), cei care fac călătorii de afaceri sau care participă la croaziere, chiar dacă durata sejurului e mai mică de 24 de ore (aceștia evidențiind o grupă aparte).

Definițiile turismului, turistului șamd variază în funcție de criteriile care sunt luate în considerare, care au puncte de plecare extrem de diferite: economice, sociologice, geografice, psihologice, juridice etc.

Poate cea mai amplă definiție dată turismului, ce a fost ulterior însușită pe plan mondial, aparține prof. elvețian, W.Hunziker. După părerea sa turismul este: ,, ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor, în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrătoare oarecare”.

Ca o sinteză putem spune că turismul reprezintă activitatea cu caracter recreativ ce constă în parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distanțe pentru vizitarea regiunilor pitorești, a localitățiilor, sau a obiectiveor atractive. Turismul este un fenomen complex ce implică și fenomenele sociale și economice și circuitul valorilor materiale dintre țări, în procesul utilizării timpului liber.

Odată cu evoluta societății, turismul se transformă dintr-o posibilitate într-o necesitate, depinzând de timpul liber disponibil, de disponibilul de bani și de modul de viață al individului, de nivelul și gradul de dezvoltare al serviciilor și devenind asfel parte integrată a sistemului de inter-relații existente între diferite grupe de valori.

Sunt considerați turiști persoanele care:

• efectuează o călătorie de agrement (vacanță, concediu);

• se deplasează în stațiunile balneo-climaterice în scopul tratamentului sau îmbunătățirii stării de sănătate;

• se deplasează în alte localitați în scopul de a participa sau de a asista la competiții sportive;

• călătoresc în scopuri profesionale, adică participă la conferințe internaționale, reuniuni științifice sau misiuni religioase etc.;

• se deplasează în scopuri culturale.

Sintetizând cele enunțate, prin turism se înțelege: în primul rând, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară, pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament; în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor și serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător, în general.

1.2. Turismul – instrument al dezvoltării durabile

Dezvoltarea durabilă reprezintă dezvoltarea ce satisface nevoile generațiilor actuale fără a prejudicial interesele generațiilor viitoare.

Dezvoltarea durabilă înseamnă în plan material menținerea posibilităților și condițiilor de viață pentru generațiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile cel puțin la nivelul celor existente pentru generația actuală, precum și redresarea factorilor de mediu afectați de poluare.

Turismul durabil reprezintă dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul și marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială și economică a mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale și culturale și pentru generațiile viitoare.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv pentru Unuinea Europeanaincepand cu anul 1997, când a fost inclus în Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare în 1999 – acesta face din dezvoltarea durabilă o sarcina fundamentală a Comunității Europene. Nouă ani mai târziu (2006), Consiliul European de la Bruxelles adopta “Nouă Strategie a Dezvoltării Durabile a UE”, bazată pe strategia de la Götheborg și că rezultat al procesului început încă din 2004.

La nivel național, strategiile de dezvoltare durabilă trebuie să fie focalizate pe următoarele obiective: realizarea creșterii economice, menținerea unei evoluții demografice sustenabile, reducerea dependenței de sursele clasice de energie parallel cu identificarea și introducerea pe scară largă a surselor regenerabile și nepoluante, conservarea bazei de resurse economice și extinderea ei prin identificarea de noi resurse, protejarea resurselor biologice.

Prin structura complexă, turismul are implicații în diverse domenii și activități cum sunt cele culturale, economice, sociale, sportive și de mediu, încât exceptând dimensiunea economică semnificația să reală rămâne aproape imposibil de cuantizat și deci greu de apreciat în termini comparabili.

Calitatea mediului este în general afectată de două tipuri de factori: unii cu caracter obiectiv, rezultați din manifestarea unor fenomene natural și ceilalți cu caracter subiectiv, rezultați din activități umane. Turismul, din nefericire se încadrează pe lista activităților umane care contribuie la degradarea mediului înconjurător. Dintre aceste activități enumerăm: circulația turistică necontrolată care poate provoca distrugerea iremediabilă a unor elemente care au consacrat unele locuri că atracții turistice, suprasolicitarea infrastructurii, distrugerea spațiilor de cazare, alimentație publică sau agrement.

În ceea ce privește dezvoltarea în ansamblu a turismului românesc, prioritare sunt următoarele direcții: orientarea investitorilor români sau străini pentru realizarea de noi obiective turistice, modernizarea întregii infrastructuri, atragerea în zona a turiștilor români și străini și creșterea încasărilor.

Posibilitatea pe care o oferă dezvoltarea durabilă de creștere economică în turism, concomitent cu asigurarea protecției mediului reprezintă singură cale pentru creșterea calității serviciilor turistice.

Una dintre trăsăturile majore ale evoluției economiei mondiale o reprezintă creșterea și diversificarea schimburilor internaționale. Astfel, turismul apare că o componentă importantă a relațiilor economice internaționale.

Pe lângă consecințele economice, turismul are și o profundă semnificație socio-umană. El acționează, prin natură să, atât asupra turiștilor în mod direct, cât și asupra populației din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se răsfrâng și asupra calității mediului, a utilizării timpului liber și nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre națiuni.

În anul 2013 turismul a contribui cu 9.5% la PIB-ul total al economiei globale iar unu din unsprezece locuri de muncă este în turism. În anul 2013, contribuția totală a turismului și călătoriilor la ocuparea forței de muncă, inclusiv de locuri de muncă suportate indirect de industria, a fost de 8,9% din totalul locurilor de muncă. Această include ocuparea forței de muncă de către hoteluri, agenții de turism, companiile aeriene și alte servicii de transport de pasageri (cu excepția serviciilor de navetiști). Acesta include, de asemenea, de exemplu, activitățile din industria restaurant și de agrement susținute direct de către turiști Cererea susținută de turism și călătorii, împreună cu capacitatea să de a genera un nivel ridicat de angajare continuă să demonstreze importantă și valoarea sectorului că un instrument de dezvoltare economică și de creare de locuri de muncă.

Investițiile din domeniul turismului au reprezentat 4,4% din totalul investițiilor în anul 2013.

În concluzie turismul poate deveni un factor de stabilitate în ceea ce privește protejarea și conservarea mediului înconjurător prin adoptarea unor reglementări specifice.

CAPITOLUL II

CADRUL NATURAL ȘI DEMOECONOMIC

2.1. Poziția geografică

Ocna Sibiului este o veche localitate transilvăneană cu o poziție centrală în cadrul județului Sibiu și a României. Este situată în partea Nord-vestică a Depresiunii Sibiului, una din depresiunile de contact din marginea sudică a Podișului Transilvaniei și Carpaților Meridionali.

Localitatea are următoarele coordonate: 45°52’ latitudine nordică, 24°05’ longitudine estică.

Orașul Ocna Sibiului este amplasat în Podișul Transilvaniei. Aparține din punct de vederea administrativ județului Sibiu și este situat în NV municipiului Sibiu – reședința de județ – la o distanță de 17 km de acesta.

Aflata la distante mici fata de centrele urbane din jur- Sibiu (17 km), Cisnadie (31 km), Copsa Mica (33 km), Medias (45 km) – precum si în apropierea trecatorii transcarpatice Turnu Rosu de pe Valea Oltului (35 km) si a vaii Târnavei Mari (33 km), Ocna Sibiului, statiune balneoclimaterica permanenta, este cautata – mai cu seama în sezonul de vara – de turisti veniti sa se bucure de soarele, aerul si apele sarate de aici. Statiunea ofera posibilitati pentru baie, plaja, tratament balnear.

Comunele cu care se învecinează orașul Ocna Sibiului sunt: în nord Loamneș, în nord-est Slimnic, în vest Luduș și Apold, la sud Săliște și Șura Mică iar la est Șura Mare. Pe o mică porțiune în partea de sud-est este Municipiul Sibiu.

Satul Toparcea apartine din punct de vedere administrativ orasului Ocna Sibiului. Localitatea este situata la 9 km de centrul orasului.

Fig. II-1 Pozitia geografica a statiunii Ocna Sibiului

Sursa: http://turism.itbox.ro/cazare-sibiu/cazare-in-ocna-sibiului/cazare-la-complex-balnear-ocna-sibiului/harta-complex-balnear-ocna-sibiului/

Ecosistemele cu sãrãturi de la Ocna Sibiului sunt situate în partea de sud vest a bazinului Transilvaniei.

Fauna este în mod direct legată de domeniile de vegetație (pădure, pășune sau lunca), ele constituie medii de viață în care animalele trăiesc. Astfel pentru pădurea de foioase din Ocna Sibiului specifice sunt mamifere ca: mistrețul, cerbul, căprioara, lupul, vulpea, pisica sălbatică la care se adaugă păsările ca fazanul, mierla, ciocănitoarea etc.

În arealul de pășune întâlnim diferite rozătoare cum ar fi iepurele, dar și păsări ce vin din domeniul forestier: șoimul, cucuveaua, huhurezul, rândunelele etc.

Fauna din lungul luncilor râurilor Visa și Râura este mai aparte, apar păsări caracteristice ca: rațele sălbatice, stârgi sau gâștele sălbatice, dar și cea piscicolă prezentă în iazurile amenajate: crapul chinezesc, crapul oglindă, fitofagul, carasul, linul, somnul, etc.

Pe teritoriul administrativ al orașului Ocna Sibiului este amplasată rezervația naturală „Lacul fără fund”. Importanța acestui lac este legată de regimul său chimico-termic. Temperatura apei este în funcție de repartizarea concentrațiilor de sare pe verticală, care crește în profunzime. Apa lacului acumulează căldură solară în sezonul cald și o reține parțial și în sezonul rece.

Vegetația din orașul Ocna Sibiului este de trei feluri: de pășune, de pădure și de luncă. Vegetația de pădure (reprezentată în mare parte de stejari și fagi, pini, molizi) împărțită în mai multe unități: Pădurea Neagră, Pădurea Ritunda, Pădurea Stejarului și Pădurea Răchitoasa constituie domenii de exploatare forestieră, agrement în sezonul cald și vânătoare în cel rece.

2.2. Relieful

Orașul Ocna Sibiului se află în nordul depresiunii Sibiului și la capătul sudic al culoarului lărgit al râului Visa, cu o terasă de 200-300 metri în constanță de dealuri cu   altitudinea 450 – 600 metri.

Dealurile sunt alcătuite din roci sedimentare (argile, nisipuri), au profile domoale tăiate de văi scurte și adânci luând forme de platouri slab ondulate. În ceea ce privește pânza freatică aceasta se află la mică adâncime, aproximativ 6 metri.

Orașul Ocna Sibiului este așezat în bazinul superior al râului Visa, la contactul Depresiunii Sibiului cu Podișul Secașelor și Podișul Hârtibaciului, încadrat de o mică depresiune alungită, formată din două compartimente: culoarul râului Visa și bazinetul dolinar, rezultat prin eroziunea torențială și prăbușirea sterilului de deasupra minelor părăsite din masivul de sare.

Dealurile alcătuite din roci sedimentare sunt dispuse în două culmi principale, orientate nord – sud, de o parte și de alta a culoarului văii Visa. Ele sunt: Chiciora Ocnei (574 m), Fața Vacilor (499 m), Dealul Cetății (441 m), iar la sud – vest de Dealul Ricoteciu (549 m), Gorganul (562 m), Dealul Sibiului (506 m).

Valea Visa este însoțită în zonă de o singură terasă, de 5 – 6 m înălțime relativă și cu lățime de 200 – 300 m.

Localitatea și stațiunea care formează orașul Ocna Sibiului s-au dezvoltat cu precădere în lungul văii, ocupând în totalitate terasa inferioară a acesteia.

Zona saliferă are aspect de dolină deschisă spre valea pârâului Visa și s-a format, parțial, prin îndepărtarea straturilor de pǎmânt argilos ce formează acoperământul sării, de către apele de infiltrație, cu acțiune de dizolvare asupra masivului de sare, formându-se la suprafața sǎrii aflorimente. Aflorimentele de sare cele mai atrăgătoare din punct de vedere turistic sunt pereții de sare deschiși de apa Lacului Brâncoveanu și peretele nordic al Lacului Ocnița.

Sarea este de vârstă tortoniană depusă cu circa 30 milioane de ani în urmă, deasupra tufului de Dej. Depozitele de sare s-au format atunci când au existat concomitent toate condițiile: de ariditate – care a asigurat evaporarea și concentrarea sării din ape – mișcările de ridicare și coborâre a scoarței terestre prin care se realizau legături intermitente între lagune și mare. Starea de subsidiență a fundului lagunelor a permis acumularea sării în pachete groase. Sarea, după depunere, a fost acoperită de roci sedimentare mai noi: argile, nisipuri, pietrișuri. Astfel s-a format masivul de sare de la Ocna Sibiului de care sunt legate genetic lacurile sărate. Are o formă ovală, orientată nord-sud, cu lungimea de 1.300 metri, lățimea de 600 metri și grosimea de cca. 600 metri.

2.3. Clima

Orașul Ocna Sibiului se încădrează într-o zonă cu climat submontan ori climat de dealuri joase. Zona este ferită de curenții de aer rece dinspre munți și de vânturi (calmul atmosferic este de 200 zile/an) determinând un tipoclimat cu nuanțe stepice.

Regiunea este bine însorită, având o valoare medie diurnă a radiației solare de 600 cal/mp, iar radiația globală atinge valori medii anuale de 110 – 115 Kcal/cm².

Temperatura medie anuală este de + 8,8º C. Numărul de zile cu temperaturi de peste 0º C este de 295 de zile iar al zilelor cu temperaturi de peste 10ºC ajunge la 179 zile. Numărul zilelor de vară cu temperaturi în jur de + 25ºC atinge cifra de 50 zile iar cel al zilelor tropicale cu temperaturi de peste + 30ºC, în jur de 10 zile. Durata de strălucire a soarelui se ridică la cca. 2.000 ore/an.

Precipitațiile medii anuale ating 638 mm, distribuite neuniform în timpul unui an. Cele mai mari cantități de precipitații cad în lunile mai – august.

Atmosfera este în general liniștită, vânturile cele mai frecvente bat din direcțiile nord-vest și vest-sud. Lipsesc vânturile puternice. Fenomenul de ceață se produce frecvent toamna și primăvara. Din analiza elementelor climatice rezultă că Ocna Sibiului se află într-un climat de dealuri, cu particularități microclimatice de adăpost.

2.4. Hidrografia

Sub aspect hidrografic orașul Ocna Sibiului se află în bazinul hidrografic al râului Visa, afluent al Târnavei Mari. Visa izvorăște din apropierea localității și se varsă în Târnava Mare la Copșa Mică. Prin bazinul său de 555 km², lungimea cursului de 42 km și debitul mediu multianual de 14 l/s este un râu mic. Are un curs meandrat și în mare parte mlăștinos. După ce părăsește localitatea, prin est, pe valea sa sunt amenajate heleștee pentru creșterea peștelui.

Elementul hidrologic cel mai important îl constituie lacurile sărate care au jucat un rol important în apariția și dezvoltarea localității. Cele 52 lacuri antroposaline și castrosaline au o suprafață totală de 35.741 metri patrati cu un volum de apă acumulată de 265.699 metri cubi. Suprafața totală a zonei lacurilor este de 60 ha, fiind zonă protejată . Din această zonă face parte și “Lacul fără Fund” , care este declarat monument al naturii. Ca geneză lacurile sunt legate de masivul de sare de aici. Acestea sunt formate în urma culoarelor excavate de om și apoi prăbușite în actualul acoperământ al masivului de sare atacat de apele dulci și freatice.

Fig. II-2 Principalele lacuri din Ocna Sibiului

Sursa: http://www.sibiu-turism.ro/Lacurile-sarate-de-la-Ocna-Sibiului.aspx

Salinitatea dată de clorura de sodiu crește de la suprafață, unde exista un aport de apă dulce de ploaie și din scurgere superficială, spre adâncime, unde devine maximă la contactul cu masivul de sare (320 g/l).

Stratificația termică a apei (heliotermia) se produce în lacurile care au la suprafață un strat de apă mai puțin sărat. Temperatura apei crește până la 1,5-2,5 metri, unde apa are o concentrație mare în săruri (200-300 g/l), orizontul cu temperatură maximă (30-35° C) acumulând căldura solară datorită diferenței de salinitate față de stratul superior. Sub acest strat temperatura scade spre adâncime, devenind constantă. Amestecul apei prin balneație duce la dispariția fenomenului de heliotermie.

2.5. Particularitați demografice și economice

Populația acestei statiuni totaliza in anul 2014, 4364 locuitori, din care 2190 de sex masculin reprezentând 50,18%, iar 2174 de sex feminin cu o pondere de 49.82%.

Tabel nr. II-1 Structura pe grupe de vârstă a populației din orașul Ocna Sibiului

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Din tabelul prezentat se poate observa o evolutie descendenta a populatiei cu varste cuprinse intre 0-14 ani si o crestere a populatiei mature si a celei varstnice.

In ceea ce priveste natalitatea si mortalitatea din cadrul statiunii, in anul 2013 s-au inregistrat 47 de nasteri si 46 decese, conform Institutului National de Statistica.

Fig. II-1 Evolutia numarului de locuitori ai statiunii Ocna Sibiului pe grupe de varste

Sursa: Date prelucrate INS

Orașul Ocna Sibiului are o activitate economică redusă și putin variată.

Terenurile agricole sunt lucrate în cea mai mare parte cu mijloace modeste. În localitate funcționează o cameră agricolă cu 2 specialiști.

Activitatea industrială este slab reprezentată, la nivelul localității desfășurându-și activitatea doar câteva unități cu profil industrial (fabrică de mobilă, croitorie, tacâmuri, patiserie).

Pe plan industrial cea mai importantă unitate industrială este S.C. ICOS S.A., amplasată la intrare în localitate. Domeniul de activitate este confecționarea de tacâmuri inoxidabile.

Sectorul de prestări servicii este slab reprezentat în oraș cu număr redus de angajați, pondere nesemnificativă în cifra de afaceri a orașului; majoritatea fiind de reparații auto. Scăderea veniturilor localnicilor determină solicitarea din ce în ce mai mică a prestărilor de servicii.

Cresterea animalelor are o mare tradiție aici în special creșterea bovinelor sau ovinelor din cele mai vechi timpuri, favorizată de calitatea și extensiunea mare a pășunilor de aici. Problema de aici este lipsa de utilaje si aparatura specializata în anumite domenii de creștere ale animalelor. Dacă mulți inteprinzători particulari s-au specializat în creșterea ovinelor cu rezultate bune, în celălalte domenii nu există niciun fel de fermă cu producții însemnate, producția de bovine, porcine sau păsări de curte este răspândită în gospodăriile oamenilor fără rezultate deosebite și doar pentru asigurarea necesarului propriu. Aici exista posibilitatea promovarii ecoturismului si a produselor agroturistice, se pot infiinta ferme turistice

Agroturismul permite valorificarea disponibilitatilor de cazare ale gospodariei taranesti, pregatita si amenajata adecvat pentru primirea oaspetilor, asigurarea serviciilor pentru servirea mesei si pentru alte activitati complementare, dependente de specificul economic al fermei precum: activitati de agrement, initiere in anumite indeletniciri traditionale, echitatie, pescuit, cure terapeutice etc.

Prin urmare agroturismul este o activitate turistica destinata sa aduca fermierilor venituri prin valorificarea la maxim a resurselor proprii ale gospodariei.

Orientarea catre agroturism a agricultorilor romani, are cel putin trei aspecte ce aduc castiguri: venituri pentru intretinerea familiei, produse agricole cu valoare deosebita sub aspectul durabilitatii (deoarece nu se folosesc produse chimice) si se stimuleaza activitatea economica prin obtinerea unor produse de calitate la preturi ridicate si nu in ultimul rand dezvoltarea unui tip de turism cu nenumarate valente turistice.

Resursa naturală de bază, care constituie suportul dezvoltării economice a orașului Ocna Sibiului, sunt complexul de lacuri sărate . Cele 52 lacuri antroposaline și castrosaline au o suprafață totală de 35.741 metri patrati cu un volum de apă acumulată de 265.699 metri cubi. Suprafața totală a zonei lacurilor este de 60 ha, fiind zonă protejată. Prezența lacurilor sărate la Ocna Sibiului a dus la creșterea turismului. Acest tip de activitate are un potențial mare de dezvoltare. Dezvoltarea localității din punct de vedere economic este atragerea de investitori în turism.

In concluzie, analizând localizarea, relieful, clima, resursele naturale – în special lacurile sărate – istoricul localității, se desprinde în mod firesc ideea că Ocna Sibiului are un mare potențial turistic ce a fost exploatat în trecut și trebuie fructificat în viitor.

CAPITOLUL III

POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII OCNA SIBIULUI

3.1. Potențialul turistic natural

Obiectivele turistice naturale sunt reprezentate de elementele cadrului fizico-geografic care dau, prin natura lor, posibilitatea existenței turismului. Acestea pot fi oferite de relief (vârfurile, cheile, defileele, cascadele, peșteri, conuri, cratere, etc.), de natură geologică (anumite tipuri de roci), obiective turistice cu caracter biogeografic (păduri parc, grădini botanice, parcuri dendrologice, rezervații botanice și forestiere, parcuri zoologice, păstrăvării, parcuri naționale), precum și obiective turistice legate de ape (prin prezența unor izvoare minerale termale).

3.1.1. Potențialul turistic natural al reliefului

Potențialul turistic al reliefului reprezintă capacitatea de atracție exercitată de formele de relief. Această capacitate este mijlocită de anumite caracteristici (genetice,morfografice, morfometrice etc), pe care le poseda relieful si, care pot fi evaluate în scopul valorificării turistce.

Asezata ca un cuib intre dealuri, Ocna Sibiului e scufundata in liniste si pace, caracterizandu-se printr-un relief format din dealuri si coline, cu pante domoale, cu localitatea ferita de vanturi si curentii de aer rece ce vin dinspre munte, ceea ce determina variatii mici de temperatura intre anotimpuri, cu treceri blande de la un regim termic la altul.

Ocna Sibiului este situata in zona de podis, Podisul Secaselor, care are un relief dezvoltat pe formatiunile sedimentare din bazinul Transilvaniei si este rezultattul modelarii policiclice. Peisajul a suferit o transformare puternică în primul rând din cauza omului, însă și din cauze naturale. Totuși Podișul Secașelor dispune de un relief diversificat cu zone care atrag atenția celor care au cunoscut sau care vor cunoaște zona.

Zona Ocna Sibiului este una din regiunile salifere importante din România, unde exploatarea sãrii geme a început din timpul ocupaþiei romane în Dacia, ultimele extractii fiind sistate la începutul se. al XX-lea.

Din punct de vedere geologic apar sedimente neogene precum si diapirul de sare. Întregul diapir de la Ocna Sibiului este format din sare gemã în cristale cubice mici si foarte sfãrâmicioase, de culoare cenusie, datoritã impuritãtilor argiloase. În masa sãrii se observã adesea intercalatii de strate argiloase intermitente, puternic frãmântate si încretite. În cuiburile argiloase se pot observa, pe alocuri, noduli de ghips cu sâmbure anhidritic. Sarea albã curatã e mai rarã, însã cristalele cubice aproape perfecte sunt relativ frecvente.

La vest de localitate, pe malul stâng al Pârâului Visa se observã o stivã de marne vinete, argiloase la bazã si nisipoase mai sus. În acest afloriment apar numeroase resturi fosile de moluste.

Un element interesant în morfologia zonei îl constituie marea dolină în care sunt situate localitatea și lacurile. Are margini abrupte, cu aspect de cușete atacate de torenți și alunecări de teren.

În interiorul ei s-au produs procese de carstificare datorită apelor care au dizolvat sarea, determinând un relief haotic.

În nord dolina este tăiată de valea râului Visa, orientată sud-est, care izvorăște din apropierea localității și se varsă în Târnava Mare la Copșa Mică.

Valea este asimetrică având versantul stâng (nord) abrupt, cu aspect de cușetă iar cel drept (sud) mult mai domol, unde sunt amplasate construcții.

În zona Ocna Sibiului pot fi observate și alte aspecte de microrelief, alunecări de teren vechi și noi, solifluxiuni, ravene, torenți precum și agroterase antropice amenajate pe versanții dealurilor din care unele, după părerea specialiștilor, ar data de pe vremea dacilor.

Un loc important în stratigrafia și tectonica zonei îl are sarea care încadrează localitatea în zona cutelor diapire a Transilvaniei.

3.1.2. Potențialul turistic natural al rețelei hidrografice

Zacamintele de sare si lacurile de care dispune statiunea ii ofera acesteia factori terapeutici naturali pentru care statiunea este recunoscuta inca de pe vremea lui Mihai Viteazul. Dintre acesti factori se enumera:

Apele sarate de mare concentratie ale lacurilor;

Namolul sapropelic usor mineralizat;

Topoclimatul sedativ de dealuri;

Apa mineral a izvorului Horea.

Statiunea poseda in principal un bogat element hidrologic reprezentat prin salba de lacuri ce insumeaza o suprafata hidrologica de 35 700 m² si un volum de 265 700 m³. Salinitatea creste de la nivelul apei inspre fundul lacului, cota maxima (320g/l) fiind atinsa la contactul cu masivul de sare.

Cristalul de sare, atat de banal din anumite privinte (forma, culoare, formula chimica etc.) uimeste in continuare, pe langa efectul organoleptic specific, prin proprietatile curative pe care le poseda.

In statiunea Ocna Sibiului sunt 15 lacuri naturale cu calitati curative, dintre care lacurile Brancoveanu, Lacul Rosu si Negru sunt cele mai sarate din Europa, avand o salinitate de 415 gr/litru de sare, Lacul Avram Iancu este cel mai adanc lac sarat de ocna din Romania – 128 m, iar Lacul fara Fund este declarat monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie.

Lacurile Horea, Cloșca, Crișan s-au format prin inundarea a șase saline neatestate documentar. Pe locul lor, în 1770, erau menționate: Lacul Roșu Interior, Lacul Roșu Exterior, Lacul Verde Interior, Lacul Verde Exterior, Lacul Femeilor, Lacul Liber. Adâncimile maxime sunt: Lacul Horea – 44,50 m, Lacul Cloșca – 34,55 m, Lacul Crișan – 44 m. Salinitatea la suprafață este de 69-72 g/l, iar la adâncime, unde apa vine în contact cu masivul de sare, atinge 330 g/l. În jurul lacurilor sunt amenajate cabine și platforme de lemn pentru plajă, dușuri, restaurant cu autoservire.

Izvoarele minerale Horea, Cloșca, Crișan, captate în sud-vestul lacului Crișan, în anul 1888, provin din nivelul freatic al Dealului Băilor. Apa este clorurosodică, bromurată, cu temperatura de 13°C și mineralizarea de 14 g/l (Crișan), 6 g/l (Horea), 3 g/l (Cloșca). 

Lacul fără Fund (Lemnelor) s-a format pe locul salinei „Francisc Grube", părăsită în 1775 datorită infiltrațiilor de apă. Suprafața oglinzii de apă este de 1.665 m2, iar adâncimea maximă de 32,0 m. Salinitatea apei la suprafață este de 96 g/l, iar la 6 m, la contactul cu masivul de sare, ajunge

la 318 g/l.

Fig. III-1 Lacul fără Fund

Sursa: http://www.turism-transilvania.ro/location/lacul-fara-fund

Lacul Inului (Pânzelor) își are originea pe locul salinei „Josef", exploatată cu două puțuri și abandonată în anul 1770, datorită unor infiltrații puternice de ape prin pereți. Suprafața — 875,0 m²; adâncimea maximă – 46 m. Salinitatea apei la suprafață este de 9 g/l; de la adâncimea de 5,5 m atinge 320 g/l.

Lacul Mâțelor. Salina pe locul căreia se află nu este atestată documentar, însă era exploatată în evul mediu târziu, cu sistem clopot, la adâncimea de peste 80 m, prin, două puțuri. Suprafața – 1.232,5 m²; adâncimea maximă – 74,70 m (al treilea după Avram Iancu și Ocnița). Salinitatea la suprafață este de 34 g/l și crește, la 8,5 m adâncime, până la 323 g/l.

Lacul Vrăjitoarelor este un lac mic, pe cale de înmlăștinire cu apă dulce provenită din precipitații, cu adâncimea de 0,25 m.

Lacul Balta cu Nămol s-a format într-o excavație în acoperământul sării.

Fig. III-2 Lacul Balta cu nămol

Sursa: http://placerea-de-a-calatori.ro/2014/10/la-ocna-sibiului-cu-copil-cu-tot.html

Lacul Avram Iancu (Ocna Pustie) s-a format pe locul salinei „Fodina Maior" (“Grosse Grube"), exploatată în sistem clopot, prin două puțuri, până la adâncimea de 160 m. Adâncimea maximă este de 128 m (cel mai adânc lac antroposalin din România și printre cele mai adânci din Europa); salinitatea la suprafață -180-200 g/1; suprafața lacustră – 2649 m².

Lacul Ocnița s-a format pe seama salinei “Fodina Minor" (“Kleine Grube"), exploatată în sistem clopot până la adâncimea de 136 m, prin două puțuri, și abandonată în anul 1817, datorită infiltrației apelor. Suprafața – 7494,8 m²; adâncime maximă- 83 m (al doilea după Avram Iancu). Salinitatea apei la suprafață este de 170- 260 g/l. Pe malurile sudic și vestic sunt amenajate plaje de nisip, vestiare, dușuri, bazin betonat pentru copii și instalații de joacă pentru copii.

Lacul Rândunica (Sf, Ioan). La originea acestui lac stă abandonarea salinei „Nepomuceni Johann Grube". Salina a fost exploatată între anii 1722-1877, în sistem clopot, cu două puțuri până la adâncimea de 80 m. Suprafața este de 2149 m², adîncimea de 46,54 m, iar mineralizarea apei la suprafață de 8-9 g/l.

Lacul Brâncoveanu este situat pe locul unei saline ce se afla în exploatare până în anul 1699, când infiltrațiile de apă au determinat părăsirea ei, la adâncimea de 140 m. În anul 1966, nivelul apei lacului a avut o scădere bruscă cu 11 m, ca urmare a scurgerii apei, printr-o fisură produsă în peretele de sare, în lacul subteran alăturat din mina “Ignațiu". Suprafața este de 567,5 m², iar adâncimea maximă de 13,6 m. Salinitatea apei la suprafață este de 320 g/l, fiind cel mai sărat lac din Ocna Sibiului și printre cele mai sărate din țară.

Lacul Auster s-a format pe locul unei vechi saline neatestate documentar. În anul 1922, nivelul apelor sale era mult mai ridicat decât în prezent și a fost coborât prin drenare artificială, deoarece s-a crezut că apele sale inundă salina “Ignațiu", ce se afla în exploatare. Suprafața este de 254 m² și adâncimea maximă de 2,50 m.

Lacul Gura Minei s-a format prin prăbușirea unui puț din nordul salinei “Ignațiu", deschisă în anul 1780.

Salina a fost părăsită în anul 1931 și formează azi un imens lac subteran cu o suprafață de peste 12.000 m², ce apare la zi în Lacul Gura Minei, cu suprafața de 969,33 m². Adâncimea maximă este de 27 m.

Lacul Mihai Viteazul se află alăturat, cu originea în trei lacuri mici carstosaline. Suprafața sa este de 504,80 m².

Lacul Verde (Poporului). Originea lacului este prăbușirea a două saline apropiate, neatestate documentar, ce se exploatau concomitent și care au fost abandonate din cauza infiltrațiilor de apă. Suprafața este de 3.001,3 m², iar adâncimea maximă de 3,25 m. Salinitatea la suprafață este de 8-9 g/l.

La Ocna Sibiului se trateaza cu rezultate deosebite bolile aparatului locomotor, reumatismele degenerative cronice, preartrozele si artrozele, spondilozele, precum si diferite afectiuni ginecologice.

Resursele hidrominerale (ape subterane, termale si termominerale) reprezinta componenta hidrica ce a fost pentru prima data valorificata in scopuri balneare si care a determinat inca de acum aproape 2 milenii, amenajari comparative cu cele realizate in perioada moderna.

Din cele 14 lacuri sărate existente, șapte se folosesc în cura externă pentru băile reci din sezonul estival, cu efecte favorabile datorită salinității ridicate a apei și caracterului ei helioterm, chiar de la începutul sezonului cald.

Lacurile cu apă minerală clorurosodică hipertonă au o mare concentrație în săruri: clorură de natriu, săruri de magneziu, calciu, potasiu, brom, iod etc. Ele se află, fiecare, într-o cantitate mică, dar toate la un loc au un rol terapeutic important.

Caracterul helioterm al lacurilor (predominant la Lacul fără Fund) este dat de stratificația salinității apei în sensul creșterii acesteia de la suprafață spre profunzime, pînă la obținerea saturației. Astfel, sub un strat de 1,5 m de apă puțin concentrată și mai rece (provenită din precipitații), urmează, pînă la 2,5 m, un strat de apă caldă, a cărei temperatură depinde de intensitatea razelor solare. Astfel, sunt influențate favorabil tulburările circulatorii venoase la nivelul membrelor inferioare, sciatica cronică sau afecțiunile ginecologice. Apa minerală clorurosodică de la Ocna Sibiului, utilizată sub formă de băi, are asupra organismului efecte termice, mecanice, chimice și biologice.

Nămolurile terapeutice

Peloidele sau nămolurile terapeutice sunt substanțe formate în procesele naturale sub influența fenomenelor geologice și care, în stare fin dizolvată și în amestec cu apa (nămoluri), se folosesc în practica medicală sub formă de băi sau proceduri locale.

In Ocna Sibiului extista nămolul sapropelic fosil, uneori cu caracter de șlic mineralizat, care s-a format prin depunerea în lacuri a unor cantități apreciabile de marne și argile, acestea s-au amestecat cu resturi organice. Este folosit în scopuri terapeutice în stare divizată și în amestec cu apa.

Metode de aplicare a namolurilor terapeutice (peloizilor):

Onctiunea cu namol – este cea mai veche metoda care presupune aplicarea namolului rece pe pielea pacientului (dupa ce acesta s-a incalzit 10-15 minute) in strat subtire, pe zone limitate sau intregul corp. Pacientul trebuie sa se expuna ulterior la soare, in pozitie verticala, pana cand se usuca namolul, aproximativ 30-60 de minute, dupa care urmeaza baia de 10-15 in apa marii sau a lacului insotita de miscare si un dus scurt cu apa rece si odihna la pat de minim o ora. Este o metoda de solicitare mecanismelor de termoreglare, stimulare neuroendocrina si a proceselor de adaptare prin alternarea factorilor contrastanti cald-rece.

Impachetarile cu namol – constau in aplicarea de namol in strat de 1-2 cm incalzit la 38-46ºC pe regiune limitata sau pe intreaga suprafata a corpului pentru 20-40 de minute.

Cataplasmele – aplicatii cu namol la diferite temperaturi pe regiuni limitate ale corpului.

Baile de namol – in cazi cu apa de ghiol incalzita in care se adauga 10-12 kg namol, crescandu-se progresiv concentratia acestuia pana la 10-25%. Amestecul se poate incalzi pana la 44ºC. In cazul pacientilor cu afectiuni cardiovasculare, temperatura nu trebuie sa depaseasca 37 ºC, iar pentru cei cu afectiuni reumatice inflamatorii sub 36ºC. Durata baii este de 20-40 de minute. Baia trebuie urmata de dus la 37-38ºC si odihna de minim o ora. O cura este formata din 12-15 bai zilnice.

Aplicatii ginecologice – sub forma de tampoane vaginale cu namol la 39-40ºC timp de 2 ore sau irigatii vaginale cu namol dizolvat in apa de ghiol si incalzit la 37ºC.

Masajul cu namol – intinderea si masarea cu namol.

Terapia cu namol este contraindicata daca pacientul sufera de astm, diabet, ulcer, orice forma de cancer sau de hepatita, daca are afectiuni renale sau cardiovasculare.

Indicatii ale peloidoterapiei functie de tipul de sistem:

1. Sistemul locomotor: reumatisme degenerative cu diferite localizari: coloana (spondiloze, discopatii simple, lumbago cronic, etc), periferic (coxartroze, gonartroze, etc); reumatisme inflamatorii; reumatisme abarticlare; sechele posttratumatice

2. Sistem nervos: afectari SNC si periferic

3. Derm: psoriazis; eczeme cronice; urticarii cornice

4. Sistem genital: inflamatorii cronice; sterilitate secundara

5. Sistem respirator: sfera ORL; sechele post TBC

6. Sistem endocrin: hipotiroidie; obezitate; nanism hipofizar; rahitism sau debilitate copii

Cura de aer pe plaja amenajată a lacurilor și cura de teren în aer liber, împreună cu helioterapia conferă organismului o acțiune de cruțare sedativă, constituie un factor terapeutic în tratamentul afecțiunilor reumatismale și ginecologice, precum și un factor de călire a organismului.

3.2. Potențialul turistic antropic

Resursele turistice antropice reprezintă un total al elementelor cu funcție recreativă create de om de-a lungul societății umane. Pe măsura gradului de cultură și civilizație a popoarelor, resursele turistice create de societatea umană s-au multiplicat cu noi valori, cu noi elemente. Inițial unele dintre aceste obiective aveau alte destinații decât cele cu scop recreativ, valențele turistice câștigându-le pe parcurs: Piramidele egiptene sau cele din Mexic (Piramida Lunii, Piramida

Gradul de atractivitate a obiectelor antropice este dat de următoarele însușiri: unicitatea, ineditul, vechimea obiectivului, dimensiunile și funcțiile obiectivului turistic.

Potentialul turistic antropic al zonei studiate este format din edificiile religioase, cele culturale, alte obiective cu potential turistic si activitatile umane cu functie turistica.

3.2.1. Edificiile religioase

Biserica-cetate reformată din Ocna Sibiului reprezinta un monument istoric ce dateaza din sec. al XIII-lea. Este la origine bazilica romana inconjurata de ziduri de aparare, fiind realizata din piatra si caramida. Are 3 nave, un turn masiv, absida semicirculara si fresce din secolul al XIII-lea.

In trecut biserica a fost asediata si incendiata de mai multe ori, fiind refacuta in stilul gotic tarziu, cu cateva elemente renascentiste. Incepand cu anul 1569 biserica a fost trecuta de la cultul romano-catolic la cultul reformat calvin. Edificiul religios detine picturi murale in stilul Renasterii, executate de Vincentius Cibiniensis (1522), precum si un turn cu ceas, care functioneaza din anul 1787.

Fig. III-3 Biserica cetate-reformată

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_reformat%C4%83_din_Ocna_Sibiului

Biserica Brâncoveanu este situata pe strada Mihai Viteazu din localitatea Ocna Sibiului si poarta hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril". A fost construita de Mihai Viteazu, in anul 1600, dupa victoria de la Selimbar (1599). Constructia era de tip dreptunghiular cu absida decrosata (retrasa fata de peretii naosului), din caramida, pe fundatie de piatra. Decoratiile de pe fatade erau de specific muntenesc.

A fost incendiata de turcii care treceau prin Transilvania, iar pe ruine Constantin Braconveanu a refacut-o, in 1701, arhitectura monumentului fiind o marturie a relatiilor artistice dintre Tara Romaneasca si Transilvania. Biserica a fost reconstruită in stil brâncovenesc, plan dreptunghiular tip “sală”, cu absidă poligonală spre est, cu decorații exterioare cu brâu cu profil semicilindric, incadrat cu rânduri de cărămizi așezate in “zimți” și firide dreptunghiulare in care se gasesc picturi originale. Biserica adaposteste picturi murale din 1723, printre care si tabloul lui Mihai Viteazu si al lui Constantin Brancoveanu. Biserica a fost renovata in 1895, cand obiectele de valoare au fost duse in muzee din Sibiu, Cluj si Alba Iulia.

Fig. III-4 Biserica Brâncoveanu

Sursa: http://ziarullumina.ro/sites/default/files/articol/2014-07/biserica-de-la-ocna-sibiului.jpg

Biserica ortodoxă Sfântul Ioan Botezătorul a fost realizata in anul 1810 din caramida si piatra pe un plan dreptunghiular. Are o absida semicirculara pe latura de rasarit si un turn clopotnita inalt.

Lacasul de cult pastreaza in exterior cateva fragmente de pictura de la 1827, in interior cele doua cupole circulare si peretii fiind acoperiti de fresca in stilul neobizantin.

Biserica romano-catolică din Ocna Sibiului reprezinta un monument istoric ce dateaza din prima jumatate a sec. al XVIII-lea. Construcția a inceput in anul 1722 și a fost finalizată in anul 1746.Are formă de sală, in stil baroc, fara ornamente, pe fundație de piatră și cărămidă zidite cu var stins, având pereții de cărămidă. Turnul este construit din lemn peste care s-a tencuit, iar acoperișul este făcut din lemn și este acoperit cu tablă, iar mai târziu cu țiglă.

Biserica Căciulata a fost ridicata in anul 1790, de catre muncitorii minieri de la fostele saline si renovata in anul 1805. Intrarea in curtea bisericii se face printr-un portal, zidit in anul 1805, având in partea superioarăo boltă sferică pictată și susținută de patru stâlpi.

Lacasul de cult este realizat din caramida, pe un plan dreptunghiular, cu o absida semicirculara pe latura de rasarit si cu turn clopotnita. La exterior este decorat cu brau si ocnite, iar in interior cu pictura noua in stil neobizantin.

Biserica Ortodoxa Romana Bunavestire amplasata in Topârcea la 10 km de Ocna Sibiului, a fost construita in anul 1726 din caramida, avand un plan de constructie dreptunghiular, cu absida poligonala la est si cu un turn clopotnita pe latura vestica.

Toate aceste biserici din Ocna Sibiului sunt importante obiective turistice din Sibiu si imprejurimi.

Analizând localizarea, relieful, clima, resursele naturale – în special lacurile sărate – istoricul localității, se desprinde în mod firesc ideea că Ocna Sibiului are un mare potențial turistic ce a fost exploatat în trecut și trebuie fructificat în viitor.

3.2.2. Edificiile culturale

Colecția etnografică Anuța și Aurel Achim (muzeu particular) insumeaza peste 5000 de obiecte stranse de cei doi soti in noua ani. Prima piesă achiziționată a fost o batoză, adusă cu greutate, cu trailerul, tocmai de la Geoagiu-Băi, dovedind hotărârea de a nu precupeți niciun efort pentru organizarea Muzeului. Obiectele sunt expuse in doua camere si in curte. Lângă piesele etnografice, în special textile, pot fi admirate uniforme școlare sau militare, pălării și căști din timpul războiului, ceasuri, drapele, radiouri, televizoare, pick-upuri și discuri de vinil, aparate de fotografiat (inclusiv cu burduf), bancnote, bijuterii, instrumente muzicale, ceramică. O masă de frizer cu toate instrumentele face trecerea către o altă încăpere, în care se află un atelier de cizmar, fiare de călcat, mașini de cusut, război de țesut, cântare și balanțe, unelte de minerit, un atelier de croitorie, un banc de strungărie din perioada interbelică și multe altele. În curte, mașinării: o motocicletă cu ataș din 1949, o pompă de pompieri manuală, o vânturătoare de grâu, râșniță de porumb, grape, plug, o șaretă de poștă, o roată de olar, o mașină de modelat rame de tablouri, mașină de confecționat funii, un banc de tâmplărie etc.

Urmează să să organizeze mai bine atelierele: de croitorie, de cizmărie, de tâmplărie, ca să fie mai ușor de înțeles rostul obiectelor.

Ocna Sibiului prezintă și interes arheologic, aici fiind descoperite unelte din epoca bronzului (1900-800 î.C.), care sunt expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Muzeul Ocna Sibiului a fost realizat recent, incepand cu anul 2002, cand s-a inceput colectionarea de la localnici a tot ceea ce exista legat de exploatarea sarii si istoria localitatii (lopeti, tarnacoape, topoare, ciocane de minerit, felinare pentru minerit, vase, sape pentru sare si obiecte traditionale). Expozitia se gaseste intr-o scoala veche, cuprinde trei sectiuni si are o valoare sentimentala pe langa cea istorica. Cele trei sectiuni mentionate sunt: exploatarea sarii, elemente etnografice din zona si vechea statiune reprezentata prin 50 de imagini surprinse de amatori(din arhiva proprie).

3.2.3 Obiective antropice cu potențial turistic

Parcul central, recent renovat reprezinta un loc placut de joaca pentru copii, el reprezinta centrul orasului Ocna Sibiului, in jurul caruia sunt dispuse cateva obiective importante precum: primaria, casa de cultura, dispensarul, doua cladiri ale scolii generale, politia si recent o moderna sala de sport.  Aleile numeroase, arbuștii, fântânile arteziene, locul de joacă pentru copii, pista pentru role, băncile amplasate aici sunt elementele care asigură de la începutul acestei săptămâni, relaxarea și distracția ocnerilor.

Castrul roman de la Ocna Sibiului este localizat pe drumul spre localitatea Topârcea, pe Dealul Sfântul Gheorghe. Castrul are formă dreptunghiulară având turnuri cilindrice în cele patru colțuri.

În perimetrul castrului a fost descoperită o pivniță conținând vase de ceramică și monede romane – piese ce au fost ridicate de către preotul romano-catolic Bekk Endrei.

Castrul a servit ca depozit de sare. Pe ruinele castrului s-a ridicat un schit catolic căruia localnicii îi spuneau „schitul din Dealul Papistașilor”.

Locul panoramic este amplasat in partea nordica a localitatii, iar accesul se face prin strada Sesul Mic, ce face legatura cu strada De Mijloc. Locatia este cea mai favorabila pentru a privi de la o inaltime considerabila intreaga asezare urbana, atat zona turistica cat si zona cetrala cu obiectivele administrative si culturale.

Fantana cu cumpana are o semnificatie legata de istoria locului, unde se opreau carutele aflate in tranzit.

Împrejurimile statiunii oferå ocazii minunate de a organiza excursii la vechile cetati medievale sau în orase precum: Sibiu, Medias, Cluj, binecunoscute pentru ambianta de ev mediu.

3.2.4. Activități umane cu funcție turistică

In statiune mai au loc si activitati cultural cum sunt festivaluri, expoziții.

In anul 2013 localitatea Ocna Sibiului a implinit 750 de ani de când a fost atestată prima dată documentar, în 1263. Pentru a celebra momentul, Primăria Ocna Sibiului, împreună cu Asociația Filateliștilor din județul Sibiu au organizat o expoziție de cartofilie și maximafilie, găzduită în incinta Complexului lacurilor natural deschisa toata luna august.

“Zilele Culturale ale Județului Sibiu” este un proiect ce se desfășoară anual, în fiecare week-end din lunile mai sau iunie și septembrie sau octombrie, în cele cinci zone etnografice ale județului Sibiu: Valea Secașelor, Țara Oltului, Mărginimea Sibiului, Valea Hârtibaciului și Valea Târnavelor.

Anul acesta “Zilele Culturale ale Județului Sibiu – Tara Secaselor” au avut loc in perioada 16-17 mai, iar in acest context, Complexul Național Muzeal ASTRA a organizat o serie de târguri de produse tradiționale cu participarea producătorilor din Ocna Sibiului și Ludos. De asemenea, a fost organizat un circuit turistic „Plimbări culturale de Noaptea Muzeelor” pe traseul: Sibiu – Slimnic – Alămor – Ludoș – Topârcea – Ocna Sibiului – Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

După analiza amănunțită a potențialului turistic natural și antropic se poate concluziona faptul că stațiunea Ocna Sibiului dispune de un potențial turistic însemnat, însă insuficient valorificat.

CAPITOLUL IV

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL STATIUNII OCNA SIBIULUI

4.1. Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare

Prin structuri de primire turistice se înțelege orice construcții și amenajări destinate prin proiectare și execuție, cazării sau servirii mesei pentru turisști, împreună cu serviciile specifice aferente. Structurile de primire turistice includ hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave fluviale și maritime care dispun de spații de cazare , sate de vacanță, pensiuni, pensiuni agro-turistice și alte unități cu funcțiuni de cazare.

Structurile de primire turistice cu funcție de cazare se clasifică pe stele, și respectiv pe flori în cazul pensiunilor turistice rurale, în funcție de caracteristicile constructive, dotările și calitatea serviciilor.

Operatorii economici din domeniul turistic, proprietari sau administratori au următoarele obligații:

Să asigure întreținerea și funcționalitatea dotărilor pe toată perioada de funcționare a structurii de primire;

Să afișeze la recepție tarifele stabilite pentru structurile de primire respective;

Asigurarea de personal calificat și cu conduită ireproșabilă;

Să asigure o gamă diversificată de servicii suplimentarecu plată sau fără plată, astfel: la unitățile de 4,5 stele cel puțin 18 servicii, la uniatile de 3 stele cel puțin 15 servicii, la cele de 2 stele cel puțin 10 servicii, iar la unitățile de 1 stea cel puțin 5 servicii;

Să asigure păstrarea ordinii, liniștii publice, moralității și să respecte normele în vigoare privind siguranța și securitatea turistului în structurile de primire.

Baza tehnico-materială a turismului (structuri de primire) cuprinde totalitatea mijloacelor materialede care se folosește turismul pentru realizarea funcțiilor sale economice și sociale. În acest context se au în vedere atât mijloacele material specific turismului, cât și cele commune, aparținând altor ramuri. În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacitățile de cazare, alimentație publică, agrementul etc, prin numărul și structural or, reflectă în cea mai mare măsură, gradul de dotare și dezvoltare turistică în ansamblu sau la nivel teritorial.

Tabel nr. IV-1 Evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de structuri (în perioada 2000-2014)

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Fig. IV-1 Dinamica numarului locurilor de cazare in Ocna Sibiului (în perioada 2000-2014)

Sursa: date prelucrate Insse

În graficul de mai sus se poate observă o evoluție aproape constanța a locurilor de cazare existente în stațiunea Ocna Sibiului, mai puțin în cazul anului 2005 când acestea erau aproape la jumătate față de anul 2014.

Fig.IV-2 Ponderea principalelor structuri de cazare in anul 2014 in statiunea Ocna Sibiului

Sursa: date prelucrate Insse

Conform ultimelor date disponibile furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul localității Ocna Sibiului există un număr de 14 unități de cazare care însumează 406 locuri de cazare. Că pondere se detașează hotelurile – 58%, urmate de taberele de elevi și presclari – 25%. Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de pensiunile turistice – 9 % și hosteluri – 8%.

În privința categoriei de confort, există un hotel de 4 stele – Helios (52 spații de cazare cu 104 locuri), un hotel de 3 stele – Salinas (23 de camera cu 44 locuri de cazare), un hotel de 2 stele – Ștrand (25 camere cu 48 locuri de cazare), 1 pensiune turistică de 4 flori – Salzburg, 3 pensiuni turistice de 3 flori – Casă Verman, Mămăruță, Mary-Luisa, și 2 pensiuni de 2 flori – Casă Vulkan, Negrone, un hostel – Lacul Verde. Categoria medie de confort fiind de 3 stele.

Sălile de conferin¬a intră tot în categoria infrastructurilor turistice, foarte importante pentru turismul de afaceri și congrese. În Ocna Sibiului există Centrul de conferințe Ocna Sibiului.

Centrele de informare turistică sunt un alt element semnificativ în procesul de valorificare a potențialului turistic și în organizarea și coordonarea activităților turistice. În stațiune există un Centru de Informare Turistică înființat de Primăria orașului Ocna Sibiului cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu în scopul îmbunătățirii activităților de promovare turistică și a atracțiilor turistice locale, regionale și naționale, ce oferă asistență turiștilor în limba română și engleză.

4.2. Structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică

Alimentația publică din țara noastră a cunoscut ritmuri inalte de dezvoltare, superioare celor înregistrate de alte sectoare comerciale. Spațiile de alimenație pentru turiști aparțin, de regulă, marilor hoteluri, dar și unități independente.

Conform Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice in anul 2012, in statiunea Ocna Sibiului existau 2 baruri de zi, 1 restaurant clasic.

4.3. Structuri de primire turistice cu funcțiuni de tratament

În stațiunile balneare, concomitent cu spațiile de cazare, s-a dezvoltat și o bază de tratament modern, integrată în baza de cazare. Principalele 20 de stațiuni pentru turismul internațional (Băile Felix, Băile Tușnad, Herculane, Călimănești-Căciulata, Slănic-Moldova, Covasna, Vatra Dornei, Govora, Buziaș, Sovata, Mangalia etc) dispun de baze de tratament din care peste jumătate moderne și în cea mai mare parte în incinta hotelurilor.

 În inima întregului ansamblu salin de la Ocna Sibiului se situează Complexul Balnear cu cele trei lacuri și izvoare – Horia, Cloșca și Crișan. Tratamentul de care puteți beneficia în Complexul nostru este profilactic, terapeutic și recuperator. Un personal medical profesionist tratează aici, pe baza unor terapii și mijloace moderne, reumatis-mul cronic în oricare din fazele sale evolutive și o largă gama de afecțiuni ginecologice. Nouă baza de tratament face posibilă aplicarea, cu rezultate excelente, a procedurilor de:

hidroterapie

balneoterapie

mecanoterapie

kinetoterapie

pneumoterapie

termoterapie

electroterapie

Se trateaza astfel afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic si afectiuni ginecologice.

Piscina interioara cu apa sarata – este locul special amenajat in care se efectueaza procedura de hidroterapie.

Apa sarata in concentratie de 160-200 g/l este incalzita la temperatura de 31-33 grade C, fiind recomandata pentru tratarea afectiunilor aparatului locomotor , sistemului nervos periferic, recuperari functionale posttraumatice si afectiuni ginecologice.

Baza de tratament dispune de o sala de gimnastica pentru recuperare si intretinere precum si osauna uscata, jacuzzi, masaj si reflexoterapie.

Namolul terapeutic – important factor natural de tratament, similar celui de la Agigea, Sovata si Amara, se aplica cu rezultate excelente in baza proprie de tratament, in tot timpul anului, pentru rolul sau biostimulator, a proprietatilor bacteriostatice si bactericide.

Gama procedurilor terapeutice care se aplica cu rezultate benefice aici este completata de masaje de reflexoterapie si jacuzzi.

Statiunea Ocna Sibiului dispune de urmatoarele unitati balneo-fizio-terapeutice, aflate la dispozitia celor veniti aici pentru cura si tratament:

Baza de hidrotermoterapie cu: sectie de bai minerale clorurosodice, la vana sau in cele trei bazine interioare (cu apa incalzita); sectie pentru bai ascendente, bai alternante, bai cu peria; sectie pentru tratament ginecologic cu irigatii si tampoane vaginale cu namol; sectie de impachetare cu namol sau parafina.

Pavilionul bailor calde (monument de arhitectura): A. Bazine de hidroterapie; B. Cabine pentru tratament la vana; C. Sala de inhaloterapie; D. Cabinet de tratament ginecologic; E. Sala de masaj; F. Sala de cultura fizica medicala; G. Cabinet me­dical; H. Garderoba; I. Cabine.

Baza de electrofizioterapie: curenti diadinamici, bai galvanice patrucelulare, „magnetodiaflux" (curenti mag­netici), bai de lumina, „sollux!" (infrarosii), ultraviolete, ultrasunete, ionizari.

Sala de masaj pentru manipulari executate sistematic si stiintific asupra tegumentului.

Sala dotata cu aparatura corespunzatoare pentru medicina sportiva, deservita de cadre de specialitate.

Sala de inhaloterapie, cu aparatura adecvata de pulverizare a apei minerale provenite din izvorul Horia, pentru crearea unei densitati de particule corespunzatoare (ceata) si inhalarea dispersiei de particule pe nas sau gura, in tratarea afectiunilor cailor respiratorii superioare.

4.4. Structuri turistice cu funcțiuni de agrement

În activitatea unei stațiuni sau centru turistic agrementul ocupă un loc însemnat, iar amenajările și dotările respective trebuie să se coreleze cu capacitatea de cazare ale acesteia. Aceste dotări trebuie să se potrivească cu normele minime convenite și acceptate de organele în drept.

Agrementul este definit ca ansamblul mijloacelor, echipamnetelor, evenimentelor dar și formelor oferite de către stațiuni, zone turistice, capabile să asigure turistului o bună dispoziție și să îi lase o amintire cât mai plăcută.

Baza pentru agrement cuprinde o gamă de mijloace și dotări destinate să asigure posibilități cât mai largi și diversificate pentru petrecerea cât mai plăcută a timpului liber de către turiști. O grupare generală, în câteva mări categorii, sugerează varietatea și importanța acestei componente a bazei tehnico-materiale destinate distracțiilor (cluburi, săli de jocuri, săli polivalente, parcuri de distracții etc.), mijloace de transport pe cablu, mijloace de agrement sportive, bazine de înot, deschise și acoperite (unele cu ape termale).

In statiune exista Centrul de agrement Ocna Sibiului, situat la intrarea dinspre Sibiu în stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului, în zona lacurilor, care formează ștrandul modernizat.

Condiții de cazare:

Număr total de locuri: 97 – sezoniere (doar vara).

Număr de camere: 3 camere x 2 locuri; 3 camere x 3 locuri; 19 camere x 4 locuri; 1 camera x 6 locuri. Grupurile sanitare sunt pe hol.

Centrul dispune de o cantină unde pot servi masa 100 elevi/serie, iar între mese poate ține loc de club sau discotecă (seara), iar când este vreme frumoasă discoteca se ține în aer liber. Avem mese de tenis, jocuri de rummy, TV, palete și mingi pentru ping-pong, mingi de fotbal, baschet, volei, aparatură audio pentru discotecă.

centrul are în componența sa un club unde se pot desfășura activități cultural-recreative, jocuri de cabană;

în incinta taberei este amenajat un teren de sport unde elevii pot juca mini-fotbal, baschet și volei;

loc special pentru focul de tabără, două filigorii și loc pentru grătar în aer liber.

Trasee turistice ce se pot desfășura din centrul de agrement:

Centrul fiind situat în apropierea lacurilor, oferă în anotimpul cald o zonă propice pentru înot, cure de aerosoli și recreere. Cele 15 lacuri ale stațiunii sunt indicate în tratamentul sistemului nervos periferic și ale aparatului locomotor, toate acestea datorate apei minerale clorosodică foarte concentrate (180-260 g/l) și nămolului saprofelic.

Excursii la: Mărginimea Sibiului, Alba Iulia, Sibiu, Păltiniș, Cisnădioara, Cisnădie, Mediaș, Sighișoara, Avrig, Cârțișoara, Bâlea Lac, Bâlea Cascadă, Transfăgărășanul, Curtea de Argeș, Valea Oltului, Călimănești, Cozia.

Costul unei zile de tabara este 67 lei/persoana, in acest tariff sunt incluse: cazarea, masa, discoteca, asistenta medicala. Iar costul unui sejur de 6 nopti cu peniune complete este de 280lei/pers.

4.5. Circulația turistică

Indicatorii statistici ce caracterizează și comensurează fluxurile turistice sunt: acțiunea turistică, numărul total de turiști, numărul total de zile/turist, numărul mediu zilnic de turiști, durata medie a sejurului, densitatea circulației turistice, preferința relativă a turiștilor.

Indicatorii circulației turistice reflectă manifestarea efectivă a cererii turistice.

Numărul mediu de turiști (), care arată intensitatea circulației turistice într-un anume interval de timp, se determină raportând numărul turiștilor înregistrat într-o perioadă (∑T) la numărul zilelor din perioada respectivă (n).

Durata medie a sejurului (), se determină prin raportarea numărului de zile/turist (NZT) la numărul turiștilor (T) și reflectă posibilitatea ofertei de a reține turistul intr-o stațiune.

Densitatea circulației turistice (D) este indicatorul care pune în legătură directă circulația turistică cu populația rezidentă a zonei turistice. Se calculează ca raport între numărul de turiști și numărul populației.

Tabel nr.IV-2 Sosiri ale turistilor in structuri de primire, dupa destinatii turistice pe tipuri de turisti

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/

După efectuarea calculelor s-a constatat că ponderea turismului balnear din țară noastră a fost de 9,36 % în 2010, 9,80% în 2011, 9,06% în 2012, 8,54% în 2013 și 7,74% în 2014 Deși numărul turiștilor în general a crescut de la an la an, se poate observă o scădere a ponderii turismului balnear practicat în țară noastră, turiștii neacordand o atenție prea mare stațiunilor balneare, preferând litoralul și stațiunile montane.

Fig. IV-2 Evolutia ponderii turismului balnear in Romania in perioada 2010-2013 (%)

Sursa: date prelucrate INS

Conform datelor statistice prezentate în tabelul de mai jos, turiștii străini folosesc cel mai frecvent că mijloc de transport pentru a vizită țară noastră transportul rutier și cel aerian, orașul Ocna Sibiului beneficiind de cele trei posibilități de vizitare. Cel mai apropiat aeroport este situat la distanța de 12 Km, Aeroportul Sibiu. Accesul in localitate se realizeaza din DN 7 prin drumul judetean  D.J. – 106 B. Rețeaua stradală are o lungime de 17.640 m și cuprinde străzi asfaltate în lungime de 7.200 m, 7.380 m balastate, 1860 m cu pământ și 780 m străzi pietruite. Majoritatea străzilor sunt amenajate cu trotuare pietonale , lățimea străzilor fiind în medie de 8m.

Accesul in satul Toparcea se realizeaza printr-un drum balastat in lungime de 9 km.

Teritoriul administrativ al orașului Ocna Sibiului este traversat de calea ferată Sibiu – Copșa Mică, existând două stații CFR: Ocna Sibiului și halta Ocna Băi.

Dupa cum se poate observa in tabelul de mai jos numarul persoanelor care ne-au vizitat tara in ultimii ani a crescut.

Tabel nr. IV-3 Sosiri ale vizitatorilor straini in Romania dupa categoriile de mijloace de transport utilizate

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/

Tabel nr. IV-4 Numărul de sosiri pe structuri de primire turistice în statiunea Ocna Sibiului în perioada 2001-2014

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/

Din tabelul de mai sus se poate vedea ca interesul turistilor pentru aceasta statiune a crescut in ultimii ani. Aceasta crestere se datoreaza investitiilor efectuate in infrastructura turistica si anume renovarea Complexului balnear si a hotelurilor din zona. Se poate observa o scadere majora a turistilor cazati in pensiuni (mai mult de 50%), dar in ansamblu statiunea a inregistrat o crestere considerabila a numarului de turisti care viziteaza statiunea.

Ocna Sibiului se inscrie la nivelul judetului Sibiu, ca un punct turistic important, cu peste 5 000 de turisti anual, favorizata fiind si de apropierea fata de Municipiul Sibiu. Asezarea geografica ii ofera statiunii posibilitati multiple de agrement, practicarea diferitelor forme de turism in localitatile invecinate.

Fig IV-2 Evolutia numărului de sosiri pe structuri de primire turistice în statiunea Ocna Sibiului în perioada 2001-2014

Sursa: date prelucrate INS

Tabel nr. IV-5 Numărul innoptarilor in structurile de primire turistice din statiunea Ocna Sibiului în perioada 2001-2014

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/

= = 3,57 zile/turist

= = 3,69 zile/turist

= = 2,17 zile/turist

= = 3,84 zile/turist

= = 4,44 zile/turist

= = 5 zile/turist

= = 3,59 zile/turist

Raportând numărul înnoptărilor la numărul sosirilor rezultă o durata medie a sejurului de 3,57 zile în anul 2001, 3,69 zile în anul 2004, 2,17 zile în anul 2008, 3,84 zile în anul 2010, 4,44 zile în anul 2012 și 5 zile în anul 2013. În anul 2014 sejurul mediu a înregistrat valoarea de 3,59 zile/turist. De aici se individualizează că direcție prioritară de acțiune creșterea duratei sejurului. Aceste valori denotă o predominare clară a turismului cultural itinerant în structura tipurilor de turism practicate în localitatea Ocna Sibiului și judeul Sibiu și în același timp ponderea redusă a turismului balnear, cunoscut fiind faptul că acesta din urmă presupune un sejur mai lung. Din aceste considerente se impune o organizare mai bună a turismului cultural în sensul fie de a integra cât mai multe categorii de obiective din structura să fie de a le detalia mai mult pe cele care se pretează. De asemenea, îmbinarea cu un agrement specific, adaptat ar putea „reține” turiștii mai mult.

Fig. IV-3 Evoluția sejurului mediu în perioada 2001-2014

Sursă: Date prelucrate Insse

4.6. Tipuri și forme de turism care valorifică potențialul turistic al zonei studiate

Turismul balnear este cea forma cea mai practicata in statiunea Ocna Sibiului.

România deținând o treime din rezervele de ape minerale din Europa, dispunând de numeroase stațiuni balneoclimaterice dintre care enumerăm: Ocna Sibiului, Călimănești-Căciulata, Voineasa, Băile Olănești, Băile Govora, Stațiunea Covasna, Băile Tușnad, Sovata etc.

Activitatile desfasurate in prezent in cadrul statiunii au caracter sezonier, deoarece turismul balnear practicat in zona se desfasoara in lunile mai pana in septembrie.

Statiunea Ocna Sibiului are si istorie, aici putandu-se admira Biserica Brancoveanu, Biserica Cetate, Biserica Sfantului Ioaniar prin alaturarea lor la celelalte lacase de cult din imprejurimi se poate practica si turismul religios in zona.

Cresterea animalelor are o mare tradiție aici în special creșterea bovinelor sau ovinelor din cele mai vechi timpuri, favorizată de calitatea și extensiunea mare a pășunilor de aici. Problema de aici este lipsa de utilaje si aparatura specializata în anumite domenii de creștere ale animalelor. Dacă mulți inteprinzători particulari sau specializat în creșterea ovinelor cu rezultate bune, în celălate domenii nu există nici un fel de fermă cu producții însemnate, producția de bovine, porcine sau păsări de curte este răspândită în gospodăriile oamenilor fără rezultate deosebite și doar pentru asigurarea necesarului propriu. Aici exista posibilitatea promovarii ecoturismului si a produselor agroturistice, se pot infiinta ferme turistice.

Exista si posibilitatea de drumetii si pescuit.

De asemenea, localitatea poseda un parc natural de foioase cu o suprafata de 15 ha situat in apropiere.

Turismul cultural

Din punct de vedere cultural-istoric și etnofolcloric România are un patrimoniu de mare valoare si atractivitate turistică. Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes național și internațional, între care se remarcă: biserici și ansambluri mănăstirești, monumente și ansambluri de arhitectură și de arta, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice și situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub protecția UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetățile dacice, cetatea Sighisoara etc.).

Ocna Sibiului și Topârcea fac parte din arealul sibian al Țării Secașelor. Aici s-a resimțit interferența etniilor română și săsească, dar zona a reușit să-și păstreze specificul prin elemente de port popular (brăcia lungă de 2,5 metri cu care fetele își încing mijlocul, căciulile înalte, bogat împodobite ale alămorenilor) sau prin Schâlchit, obiceiul de Lăsatul Secului, sau prin Mătăhălile din miez de iarnă.

Țara Secașelor este reprezentată prin soliști vocali, precum Lucreția Ciobanu, Aurelian Suciu, Teodora Ciocănea, Nicolae Rusan, Voina Ana, Iosif Vasile și prin creatori populari: Avram Maria- țesut, Șoima Elena- țesut, Barac Ioan- cojocărit, Solomon Ilie-cojocărit, Ivan Ilie- cojocărit, precum și de Ansamblul “Doina Visei” al Casei de Cultură din Ocna Sibiului. Specificul tradițional este promovat în cadrul Sărbătorii Salinelor, organizate la Ocna Sibiului, și a Festivalului Datină Străbună pe Secaș, organizat prin rotație cu județul Alba.

Turismul de afaceri si congrese – conditiile politice anterioare anului 1989 nu au permis o dezvoltare normală acestui tip de turism în tara noastră prin prisma accesului extrem de restrictiv al străinilor.

Odată cu integrarea României în principalele structuri politico-economice internationale s-a remarcat cresterea interesului oamenilor de afaceri străini pentru România dar ca si expansiunea acestui tip de turism pe piata turistică externă. Aceste întruniri se axează în general pe servicii turistice de nivel superior (4-5 stele), pe o infrastructură de transport bine pusă la punct si racordată la marile axe europene, realizarea electronică a rezervărilor, etc. În judetul Sibiu s-au făcut si se fac eforturi în acest sens (un bun exemplu este modernizarea aeroportului). Cel mai important centru este, în mod evident, municipiul Sibiu. Se mai detasează în acest sens prin pozitie si posibilităti de functionare complementară Ocna Sibiului (cu Sibiu), Medias – Bazna si „triunghiul” Săliste – Cisnădie – Păltinis, unde se poate îmbina, integra cu turismul rural, respectiv montan.

Agroturismul reprezinta forma de turism, practicata în mediul rural, bazata pe asigurarea, în cadrul gospodariei taranesti,a serviciilor de: cazare, masa, agrement si altele. Prin agroturism se valorifica, astfel, in mod superior, resursele naturale si antropice ale zonei, contribuind la ridicarea nivelului de trai al populatiei rurale. Spre deosebire de turismul rural, agroturismul presupune: cazarea în gospodaria taraneasca, pensiune, etc. consumarea de produse agricole din gospodaria respectiva, participarea într-o masura mai mare sau mai mica, la activitatile agricole specifice.

Turismul de vânătoare si pescuit sportiv – se bazează pe fondul cinegetic existent în arealul judetului Sibiu si pe unele lacuri naturale si antropice din spatiul montan si colinar. Suprafetele întinse de păduri favorizează atragerea segmentelor de turisti către activităti caracteristice. Fondul de vânătoare include cerbi, ursi si mistreti (atât pe domenii ale statului cât si private) respectiv variate posibilităti de pescuit (în lacuri, în helestee si chiar în păstrăvăriile de la Laita, Valea Pinului, Albota sau Porumbacu). De asemenea, există structuri turistice unde se poate practica echitatia (de exemplu în Mărginimea Sibiului, în Tara Oltului), segment încurajat si de calitatea peisajelor. Se individualizează ca zone favorabile prin potential si infrastructură pentru acest tip zona Cisnădioara–Sadu, zona Bâlea si perimetrul Valea Avrigului–Porumbacu–Cârtisoara–Arpas, statiunea Păltinis, Gura Râului.

In concluzie valorificarea potentialului turistic al statiunii Ocna Sibiului se poate face prin practicarea diferitelor forme de turism care nu sunt suficient dezvoltate. In statiune exista posibilitatea practicarii ecoturismului si promovarea produselor agroturistice, datorita traditiei inca din cele mai vechi timpuri in cresterea animalelor. Tot datorita acestui fapt se pot infiinta ferme turistice.

CAPITOLUL V

DEZVOLTAREA STATIUNII OCNA SIBIULUI

5.1. Analiza SWOT a situației existente în domeniul turismului in statiunea Ocna Sibiului

Analiza SWOT este o metodă de planificare strategică utilizată pentru a evalua punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările ce caracterizează și influențează anumiți factori din cadrul unui proiect sau organizații.

In urma confruntarii punctelor forte, punctelor slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor cu care se confrunta statiunea au rezultat anumite decizii care se impun pentru dezvoltarea statiunii din punct de vedere turistic dupa cum urmeaza:

Dinamizarea fluxului turistic in zona prin utilizarea Centrului de Informare Turistica;

Crearea unor trasee turistice;

Promovarea orasului Ocna Sibiului si a zonei inconjuratoare ca arie de interes touristic;

Atragerea de turisti straini datorita facilitatilor de care dispune;

Crearea de evenimente pentru atragerea de turisti in extrasezon;

Introducerea in satul Toparcea a sistemelor de apa si canalizare cat si puncte de colectare a deseurilor;

Angajarea de personal calificat in turism;

Crearea de zone de agrement pentru populatia orasului si pentru vizitatorii zone;

Cresterea atractivitatii zonei lacurilor sarate prin investitii in rezervatia “Lacul fara fund”;

Informarea turistilor cu privire la beneficiile tratamentelor realizate in statiunile balneare;

Organizarea de targuri, sarbatori specifice zonei prin implicarea tinerilor;

Atragerea de investitii pentru dezvoltarea structurilor de cazare;

Reabilitarea monumentelor culturale, lacase de cult.

Primăria orașului Ocna Sibiu a primit, în 2010, 4,5 milioane de euro din fonduri PHARE și alte 3,5 milioane de euro din fonduri guvernamentale, pentru reabilitarea Complexului de Lacuri Saline și modernizarea Stațiunii Ocna Sibiului.

Pentru dezvoltarea Ocnei Sibiului ca statiune turistica se impune implementarea unor strategii, si anume:

Pentru dezvoltarea structurilor de primire turistica exista ca sursa de finantare finantarea europeana prin Programul Operational Regional, Axa 5 – Dezvoltare durabila si promovarea turismului , domeniul major de interventie 5.2. “Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice”

Investitiile privind modernizarea si amenajarea salinelor exterioare, amenajarea parcului balnear pot proveni de la Consiliul Local Ocna Sibiului.

Strategia de dezvoltare si diversificare a serviciilor (in special a celor de agrement) se aplica pentru crearea drumetiile turistice, crearea unor trasee cu bicicleta care sa cuprinda puncte de atractie turistica (exemplu de traseu: Sibiu-Mandra-Alamor-Ludos-Toparcea-Ocna Sibiului) astfel turistii se vor putea relaxa in lacurile naturale din Ocna Sibiului,

In ceea ce priveste angajarea de personal calificat in turism, Primaria impreuna cu conducerea Liceului Teoretic Ocna Sibiului poate infiinta o clasa cu profil turistic, sau se poate opta pentru angajarea de persoane deja calificate din zonele invecinate.

Pentru rezolvarea problemelor sistemelor de apa si canalizare din zona Toparcea exista Programul Operational Sectorial de Mediu-Axa 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata”.

Ocna Sibiului practica deja strategia de lider in domeniul preturilor. Hotelurile din statiune practica preturi mai mici comparativ cu alte hoteluri din statiuni similare. Ca de exemplu la Hotelul Helios 3* din Ocna Sibiului se plateste pentru 1 noapte de cazare cu mic dejun 110 lei/pers, in timp ce la Hotel Alunis 3* din Sovata tariful este de 135 lei/pers/cazare cu mic dejun si Hotel Oltul 3* din Calimanesti tariful este de 150 lei/pers cazare cu mic dejun.

Pentru promovarea statiunii la nivel national si international, Primaria dar si Centrul de Informare Turistica din Ocna Sibiului ar trebui sa participle la diferite evenimente pentru promovarea turistica a statiunii (Targul de Turism al Romaniei) dar si crearea unui site turistic, in care turistii sa gaseasca toate informatiile necesare pentru un sejur in cadrul statiunii.

Pentru diminuarea caracterului sezonier al turismului balnear practicat in statiune se mai pot practica si alte tipuri de turism cum ar fi: turismul religios – datorita bisericilor existente in statiune si vecinatate; agroturism – datorita potentialului pe care il prezinta.

Pentru atragerea tinerilor spre traditie, folclor se impune organizarea de sarbatori, targuri de catre Primarie, prin implicarea scolilor cu diverse programe artistice: dansuri si muzica populara. Spre exemplu “Zilele Culturale ale Judetului Sibiu”-un proiect al Consiliului Judetean Sibiu, urmarind concentrarea actiunilor culturale intr-o anumita zona etnogeografica a judetului intr-un weekend cu scopul de a revitaliza viata culturala din toate localitatile judetului si de a promova turismul in cele cinci zone etnofolclorice: Valea Secaselor, Valea Tarnavelor, Valea Hartibaciului, Tara Oltului si Marginimea Sibiului.

Analizând localizarea, relieful, clima, resursele naturale – în special lacurile sărate – istoricul localității, se desprinde în mod firesc ideea că Ocna Sibiului are un mare potențial turistic ce a fost exploatat în trecut și trebuie fructificat în viitor.

5.2. Strategii de dezvoltare a turismului din statiunea Ocna Sibiului prin amenajari specifice

Utilizarea intensiva a mediului in scopuri turistice, fara un control adecvat mareste pericolul de degradare al acestuia si distrugerea echilibrului ecologic. In aceste conditii devine necesara organizarea teritoriului , adaptarea lui petnru a raspunde cerintelor turistilor dar si protejarea si conservarea acestuia, activitati ce fac obiectul amenajarii turistice.

La elaborarea unei strategii de amenajare turistică se ține seama de mai mulți factori între care: resursele naturale și antropice și gradul lor de valorificare, resursele materiale, umane și financiare aferente turismului, obiectivele politice și economice pe termen scurt, mediu și lung, realizările din activitatea turistică în ceea ce privește structurile de primire, circulația turistică și rezultatele economico-sociale.

Strategii durabile în domeniul turismului

• Stimularea economiilor rurale printr-o cerere suplimentară de produse agricole și aport de capital

financiar;

• Încurajarea ameliorării și utilizării în agricultură a terenurilor slab productive, ceea ce permite păstrarea intact a suprafețelor ocupate cu vegetație naturală;

• Aplicarea unui management specific;

• Identificarea valorilor care pot sta la baza turismului durabil;

• Ghidarea și încurajarea investitorilor;

• Asigurarea securității pe termen lung a investițiilor în turism;

• Cuprinderea ideii conservării naturii și patrimoniului cultural specific regiunii în strategia de dezvoltare turistică;

• Educarea ecologică a turiștilor;

• Încurajarea noilor intrați în turism;

• Inventarierea tuturor particularităților natural și cultural ce pot constitui baza potențialului turistic și analiza tuturor informaților obținute;

• Aprecierea capacității de susținere a diferitelor arii, care constituie părți component ale zonelor turistice avizate.

Serviciile oferite turiștilor la locul de petrecere a vacanței reprezintă componenta cea mai importantă a activității turistice. Ele au ca obiect satisfacerea nevoilor cotidiene de repaus și hrană ale turiștilor, precum și pe cele specifice de distracție, de recreere. Aceste prestații sunt constituite din servicii de cazare, de alimentație și de agrement.

Concepția de diversificare a serviciilor turistice trebuie înțeleasă prin prisma importanței ce revine

serviciilor turistice, care trebuie să asigure condiții, atât pentru refacerea capacității de muncă prin tratament, simultan cu petrecerea placută și instructivă a concediului și a vacanței. Serviciile trebuie sa fie astfel concepute încât să realizeze o „educare” a turistului, pentru ca în urma efectuării consumului turistic, individul să dobândească un plus de informație și cunoștințe, chiar noi deprinderi.

Diversificarea serviciilor trebuie să fie o preocupare permanentă, ca expresie a receptivității și adaptabilității turismului la schimbările intervenite în structura nevoilor de consum, a creșterii rolului sau în formarea și educarea turiștilor (în special a tinerilor).

Necesitatea diversificării ofertei de servicii turistice în vederea asigurării unor condiții recreative cât mai apreciabile, se înscrie în sfera preocupărilor pentru a găsi soluții de prelungire a activității turistice în extrasezon și deci pentru o mai rațională exploatare a capacităților existente în baza tehnico-materială turistică.

Principiile de amenajare turistică ale stațiunii Ocna Sibiului sunt: cel al funcționalității – noile amenajări și cele existente, modernizate vor funcționa ca un tot organic, satisfăcând turiștii în totalitate (ca ființe biologice, emotive, afective, sociale), cel al compatibilității – determinat de existența unor obiective turistice compatibile: plaje liniștite lângă un teren de golf, devierea circulației automobilelor prin stațiune pe noua ramificație, extinderea parcurilor lângă Complexul Balnear etc., cel al unității – realizate in jurul Complexului Balnear de la care se extind: plajele, alte forme de cazare și agrement, cel al armoniei – prin modularea spațiului, prin alterarea terenului care este o intervenție mică și necesara în peisaj (benefică atât pentru turiști cât și pentru peisaj), prin integrarea reușită a elementelor artificiale în elementele naturale (Complexul Balnear în Parc, chioșcurile în perimetrul lacurilor), cel al economicității si al rentabilității, cel al flexibilității – unele dotări pot prelua alte funcții, vilele pot deveni spații de cazare prin contracte de time-share, unele terenuri de sport se pot închiria unor cluburi sportive etc.și cel al interdependenței rețelelor – agroturismul face legătura între turiștii cazați în stațiune și localnici.

Dacă în prezent ponderea turismului în produsul intern brut este redusă atât la nivel național cât și la nivel regional (cca 2-3%), pe termen mediu aceasta se poate dubla cu ușurință, chiar și fără extinderea structurii de primire turistică. În Regiunea Centru, indicele de utilizare netă a capacității de cazare a scăzut de la aproape 55% în anul 1990 la cca 23% în anul 2010, ceea ce înseamnă că, în medie, locurile de cazare rămân neocupate 9 luni pe an.

Strategia de dezvoltare a pieței și serviciilor turistice are drept obiectiv creșterea vânzărilor prin introducerea produsului sau serviciului actual pe noi piețe. în acest sens, există trei soluții: pătrunderea pe noi segmente de piață, pătrunderea într-un nou circuit de distribuție prin crearea unei retele de promovare a serviciilor prin intermediul agentiilor de turism, vanzarea prin telefon, internet.

Strategia de dezvoltare a produselor si a serviciilor îndeplinește obiectivul de creștere a vânzărilor prin îmbunătățirea produselor si a serviciilor existente (modernizarea unităților la nivelul a trei stele; achiziția de pachete importante de acțiuni la alte societăți hoteliere mari din țară și modernizarea hotelurilor respective; ridicarea calității serviciilor prin acordarea de sprijin logistic, financiar și în pregătirea cadrelor) sau lansarea unor noi produse si servicii pe piețele actuale ale firmei de turism. Principalele soluții strategice sunt următoarele: adăugarea unor noi caracteristici produsului sau serviciului, extensia gamei de produse sau servicii, înnoirea unei linii de produse sau servicii, ameliorarea calității, achiziția unei game de produse sau servicii și raționalizarea unei game de produse sau servicii.

Infrastructura de tratament este în numeroase cazuri învechită și degradată, motiv pentru care numărul turiștilor este în continuă scădere. Se impun deci intervenții pentru a reabilita și moderniza infrastructura din stațiunile balneare și în direcția diversificării ofertei turismului balnear prin dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness și spa.

Modernizarea unităților se poate realiza accesand fonduri europene. UE oferă finanțari directe prin subvenții (granturi) pentru investitii sau pentru desfăsurarea unor activităti, precum si finanțări indirecte, prin intermediul unor intermediari financiari.

În prezent, starea fizică a multora din obiectivele turistice este necorespunzătoare, semnalizarea obiectivelor turistice este deficitară, iar centrele și punctele de informare turistică sunt insuficiente. Pentru a da un impuls real dezvoltării turismului cultural în regiune sunt necesare acțiuni concertate de conservare, restaurareși punere în valoare a clădirilor cu valoare arhitectonică și istorică.

Pentru anul 2014-2020 Uniunea Europeana a alocat Romaniei fonduri europene de dezvoltare durabila suma de 300 milioane de euro pentru Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

O alta suma alocata turismului este 95 milioane de euro pentru diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului. Tipurile de activitati pentru care este alocata aceasta suma sunt: valorificarea economică a potențialului touristic balnear; valorificarea economică a potențialului turistic cu specific local; infrastructură turistică publică de agreement.

Dacă în trecut s-a reușit păstrarea nealterată a multora din tradițiile locuitorilor din zonele rurale, în prezent, sub presiunea schimbărilor inerente și a influențelor societății moderne existența unor tradiții de secole este pusă în pericol. De aceea, alături de conservarea și restaurarea patrimoniului material este nevoie de susținerea conservării și promovării turistice a patrimoniului cultural nematerial din zona rurală a Regiunii Centru.

În perioada următoare se impune continuarea susținerii investițiilor pentru modernizarea structurilor învechite de primire turistică în vederea asigurării unui confort sporit și construirea de noi unități în zonele turistice ce au în present o capacitate de cazare insuficientă. Modernizările vizate pot cuprinde atât spațiile de cazare propriu-zisă cât și cele ce asigură alte facilități pentru turiști.

Alături de motivațiile turistice propriu-zise există câteva elemente ce susțin motivația turistică și concură la alegerea destinației turiștilor. Ne referim aici la promovarea și informarea turistică, la infrastructura de primire turistică și serviciile oferite, la infrastructura de acces spre zonele turistice și la evenimentele culturale ce prezintă și interes turistic.

Pornind de la rolul tot mai important pe care îl joacă în zilele noastre informarea și comunicarea în diverse domenii, dar mai cu seamă în domeniul turismului, se impune intensificarea sprijinului pentru promovarea turistică a statiunii. Acest sprijin poate acoperi o mare varietate de măsuri, de la tipărirea de materiale publicitare (ghiduri, pliante, broșuri) la promovarea prin mass media electronică (producții TV, site-uri dedicate etc) și de la amenajarea de centre sau puncte de informare turistică la acțiuni vizând semnalizarea mai bună a obiectivelor turistice. Sprijinul pentru promovarea turistică a statiunii va include de asemenea susținerea participării la târgurile interne și internaționale de turism a actorilor regionali și locali implicați în acest domeniu.

Un domeniu în strânsă legătură cu turismul este cel al industriilor creative și culturale. S-a dovedit atât prin experiența internațională cât și prin experiența națională că evenimentele culturale (festivaluri de muzică, de teatru, de film, festivaluri folclorice, serbări populare etc.) au capacitatea de a atrage un număr important de turiști. Finanțarea culturii, în sensul larg al termenului, din fonduri publice și din fonduri private a fost până în prezent la un nivel insuficient și nu s-a făcut întotdeauna pe baza unor programe coerente și pe perioade mai lungi.

Țările Uniunii Europene acordă o mare importanță dezvoltării domeniului industriilor culturale și creative. Domeniul culturii și al industriilor creative se bucură de o atenție sporită din partea Comisiei Europene, fiindu-i dedicat un program special de sprijin începând din anul 2014. La nivelul Uniunii Europene industriile culturale și creative realizează 3,3% din P.I.B.-ul comunitar și implică în jur de 3% din forța de muncă a Uniunii Europene. Acest sector a cunoscut în ultimul deceniu una din cele mai rapide dezvoltări, fiind în același timp un catalizator al dezvoltării pentru alte sectoare economice.

Sibiul drept Capitală Europeană a Culturii în 2007 a dat un impuls semnificativ dezvoltării tuturor activităților culturale din oraș, cu un impact benefic semnificativ resimțit la nivelul întregii economii locale. Fluxul turistic spre Sibiu a crescut sensibil în anul 2007 și s-a menținut la un nivel ridicat în anii următori, nefiind afectat de criza economică ce a debutat în 2008.

Una dintre problemele principale menționate de operatorii privați din sectorul balnear este îmbătrânirea personalului medical și dificultatea de a atrage medicii tineri în stațiuni. În plus, Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie a constatat în timpul controalelor efectuate în bazele de tratament o lipsă reală a personalului auxiliar medical, ceea ce poate afecta calitatea tratamentelor efectuate.

Lipsa personalului medical, generată în principal de emigrarea cadrelor medicale, este o problema națională cu care se confruntă autoritățile române. Este necesar să se realizeze un studiu pentru a identifica posibilitățile de formare a medicilor generaliști in acest domeniu, în special a medicilor generaliști din stațuni sau din centrele urbane de proximitate.

Odată formați, acești medici pot încheia un acord de colaborare cadru cu structurile de tratament și pot fi detașați în acestea în funcție de nevoile lor.

Nevoia de formare a personalului implicat în activitatea turistică și medicală din stațiunile balneare trebuie să fie adaptată nevoilor specifice ale acestui tip de clientelă turistică. De exemplu, ar trebui create cursuri de formare în bucătărie dietetică pentru bucătarii structurilor de cazare din stațiunile balneare, pentru a răspunde cererilor unei clientele în vârstă cu un regim alimentar obligatoriu (diabetic, persoane care suferă de hipertensiune) sau ale unei clientele pentru sejururi de repunerein formă (cură de slăbire).

Ar fi necesară sustinerea cursurilor de formare de ghid de animație, care vor fi responsabili de activitatea de animare a stațiunii, de organizarea de evenimente culturale și distractive (concursuri, festivaluri, jocuri), în special în timpul sezonului turistic. Acest personal trebuie să beneficieze de o formare adecvată, care ar lua în considerare nevoile clientelei în vârstă. Într-adevăr, stațiunile balneare oferă puține posibilități de distracție și organizează puține evenimente ludice care să se adreseze diferitelor tipuri de clientelă turistică și care să permită întărirea rolului social al seniorilor, favorizând participarea lor la viața socială, culturală, artistică, consolidând legăturile între generații și promovând solidaritatea intergenerațională.

Dezvoltarea spa-urilor este o realitate din ce în ce mai prezentă. Este important să distingem aici hotelurile care se dotează cu un spa pentru a oferi un serviciu suplimentar clienților lor și hotelurile poziționate pe piața turismului de sănătate care sunt create în jurul unui spa. În centrele urbane, putem remarca, de asemenea, existența spa-urilor recreative/ludice, fără structuri de cazare, destinate populației urbane. Adesea, aceste centre spa au o ofertă de îngrijiri corporale (îngrijiri estetice în centre spa de zi și frumusețe) și săli de fitness de mare capacitate. Trebuie întocmit un studiu asupra nevoilor și așteptărilor sectorului privat și elaborate masuri de sprijinire a investițiilor și de informare, de exemplu:

Structurilor de cazare care ar dori să achiziționeze aceste echipamente cu fonduri proprii li s-ar putea propune facilități fiscale sau un acces simplificat la credite cu dobânzi preferențiale.

Crearea de materiale informative si organizare de conferinte pentru a crește gradul de informare al managerilor structurilor de cazare și bazelor de tratament despre aceste echipamente și despre posibilitățile de a obține subvenții europene pentru a finanța aceste investitii.

Specializarea  stațiunii  și/sau  bazelor  de  tratament pe  prevenirea  îmbătrânirii  și curele  anti-îmbătrânire.  

Aceste  „cure”  se  adresează  seniorilor,  dar  și  persoanelor  care  doresc  să  urmeze  o  „cură medicalizată”.  Ana Aslan, Gerovital  este  cu  siguranță  o  bază  de  plecare  în  acest  sens.  Este un  produs  de  „turism  medical”,  deci,  în  mod  necesar,  medicalizat  și  scump.  El  poate  fi completat  prin  examene medicale generale,  chirurgie estetică,  dietetică,  cure antifumat,  cure antialcool,  cure antiobezitate.

Strategii de dezvoltare a bazei materiale necesara turismului balnear

Crearea bazei materiale necesare pentru aplicarea programelor de profilaxie balneara:

– trasee in aer liber pentru practicarea alergarii si mersului pe jos;

– spatii amenajate pentru practicarea unor programe de gimnastica de grup si a unor sporturi ca: tenis, volei, badminton;

– amenajarea unor bai hipeterme umede si uscate (tip sauna);

– extinderea sectoarelor de masoterapie.

Modernizarea instalatiilor balneoclimatice pentru captarea, distributia, transportul si eventual recuperarea factorilor naturali terapeutici.

Modernizarea unor instalatii pentru aplicatiile terapeutice cu namol, parafango, pungi termice.

Dezvoltarea bazelor de kinetoterapie, atat cantitativ cat si calitativ, prin completarea si modernizarea dotarilor cu instalatii pentru practicarea antrenamentelor de crestere a capacitatii de efort si a fortei unor grupe musculare, cat si a unor accesorii necesare pentru practicarea kinetoterapiei de recuperare.

De asemenea, implementarea progresului tehnic in activitatea balneara este de mare actualitate, eforturile deosebite fiind necesare pentru modernizarea instalatiilor si aparaturii medicale din bazele de tratament. Data fiind amploarea turissmului balnear in tara noastra, este necesara implicarea industriei romanesti in rezolvarea acestei problem, complex, de interes national; legat de baza materiala, se impune o structurare stiintifica a acesteia, intr-o conceptie unitara, premisa a desfasurarii unei activitati turistice de calitate si cu eficienta sporita.

In ceea ce priveste agroturismul se impune implementarea strategiei investiționale, ce are un puternic caracter novator, deoarece prin investiții se asigură promovarea progresului tehnic și a rezultatelor cercetării științifice, perfecționarea capitalului fix, a tehnologiilor, a metodelor de organizare a producției etc.

In ocna Sibiului nu exista nicio pensiune agroturistica, desi la nivel national conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică, până la data de 31 iulie 2014 numarul pensiunilor agroturistice l-a depășit pe cel al hotelurilor, 1.665 de unități funcționau la sfârșitul lunii iulie, cu 67 mai multe decât în aceași perioadă a anului 2013, in timp ce hotelurile au totalizat un numar de 1473 de unități.

Pensiunea agroturistică va oferi locuri de muncă stabile și sigure în primul rând pentru investitor și membrii familiei, nefiind necesar angajarea de personal din exterior. Promovarea pensiunii turistice se va face atât pe internet, cât și prin agențiile de turism din județul Sibiu și din țară.

Investiția în pensiune agroturistică este una rentabilă, datorită numărului extrem de redus a acestora la nivelul zonei studiate.

In concluzie, turismul este un sector care presupune investitii mari de capital, iar dezvoltarea turismului durabil mareste sumele ce trebuie alocate, inclusiv pentru protectia mediului si a resurselor turistice.

CONCLUZII SI PROPUNERI

România are un potențial turistic extrem de valoros, dar performaanțele de punere a acestuia în valoare sunt reduse în comparație cu alte țări.

Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură, între ele instituindu-se o relație de interdependență. Prin valorificarea resurselor naturale, umane și financiare puse la dispoziția sa, turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice, a progresului și a civilizației.

Manifestarea cererii turistice și dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici, organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism.

Pentru o dezvoltare complexă a turismului potențialii clienți ar trebui să fie mai bine informați prin intermediul mass – media, internet, TV.

Valorificarea potențialului turistic al regiunii necesită și realizarea unei concordanțe cât mai bune între cerințele și așteptările turiștilor și oferta produselor și serviciilor turistice.

Potențialul turistic al zonei studiate nu este valorificat suficient din cauza infrastructurii slab dezvoltate, pentru o dezvoltare cât mai eficientă este nevoie de o infrastructură cât mai apropiată de cea europeană.

Pentru revitalizarea și modernizarea produsului turistic balnear, ar trebui avută în vedere atragerea unor noi segmente de populație, în condițiile în care se introduc elemente de inedit în cură balneară, tipuri noi de cure răspunzând unor cerințe ce țin seama de "modă" balneară semnalată la un moment dat și noi tehnici și metode de vânzare a produsului balnear, de achiziționare a acestuia.

Oferta balneoturistică se va adresa tuturor categoriilor de vârstă, astfel vârstă medie a turiștilor care își petrec sejurul în stațiunile balneare va continuă să scadă. Având în vedere că, în prezent, cură balneară devine din ce în ce mai mult o opțiune de sănătate și pentru oamenii sănătoși, că modalitate de petrecere a timpului liber, este momentul optim pentru modernizarea produsului balneoturistic românesc, pentru lansarea și acceptarea pe pieta internă și internațională a unor tipuri și tehnici noi de cure cum ar fi: profilaxia stresului, repunerea în formă, talasoterapia, fitness, vitacure, cure pentru prevenirea îmbătrânirii etc.

Conform datelor prezentate pe siteul Institutului Național de Statistică, turiștii străini folosesc cel mai frecvent că mijloc de transport pentru a vizită țară noastră transportul rutier (77.9% în anul 2013), cel aerian (16,8% în anul 2013) și feroviar(2,9% -2013) orașul Ocna Sibiului beneficiind de toate cele trei posibilități de vizitare.

În urmă prezentării potențialului turistic natural și antropic s-a constatat că stațiunea dispune de un potențial turistic însemnat. În ceea ce privește potențialul turistic natural stațiunea dispune de 14 lacuri naturale cu calități curative, dintre care lacurile Brâncoveanu, Lacul Roșu și Negru sunt cele mai sărate din Europa, având o salinitate de 415 gr/litru de sare, Lacul Avram Iancu este cel mai adânc lac sărat de ocna din România – 128 m, iar Lacul fără Fund este declarat monument al naturii prin fenomenul sau unic de heliotermie. Nămolul sapropelic fosil, uneori cu caracter de șlic mineralizat, s-a format prin depunerea în lacuri a unor cantități apreciabile de marne și argile, care s-au amestecat cu resturi organice. Este folosit în scopuri terapeutice în stare divizată și în amestec cu apă.

Potențialul turistic antropic este alcătuit din edificiile religioase, culturale și alte obiective cu potențial turistic din stațiune.

În urmă calculelor efectuate s-a constatat o creștere a sejurului mediu de la 3,57 zile/turist în 2001 la 5 zile/turist în 2013, iar în anul 2014 s-a înregistrat o scădere a acestuia până la3,59 zile/turist. Totodată conform datelor de la Institutul Național de Statistică s-a constatat faptul că din anul 2000 până în anul 2014, structurile de cazare din stațiune au înregistrat o evoluție ascendentă , cea mai mare pondere deținând-o hotelurile (58%), urmate de taberele de elevi și preșcolari (25%), pensiuni turistice (9%) și hosteluri (8%).

În ceea ce privește circulația turistică s-a constatat o scădere a ponderii turismului balnear în România, deși numărul turiștilor a crescut, iar numărul turiștilor străini veniți în țară noastră, în stațiunile balneare, a crescut cu aproximativ 10 000 persoane din 2010 până în 2013.

În urmă studiului efectuat s-a realizat lipsa personalului calificat în turism, pentru soluționarea acestei probleme, Primăria împreună cu conducerea Liceului Teoretic Ocna Sibiului poate înființa o clasa cu profil turistic, sau se poate opta pentru angajarea de persoane deja calificate din zonele învecinate.

Formele de turism care pot fi practicate în zona studiată sunt diverse, însă principala formă pentru care stațiunea este recunoscută încă de pe vremea lui Mihai Viteazu este turismul balnear. Stațiunea dispune de baza de tratament numită Complexul Balnear, unde s e tratează reumatismul cronic, afecțiuni ginecologice, afecțiuni ale sistemului nervos, ale aparatului locomotor.

În ceea ce privește agrementul în stațiune elevii, din toată țară, pot beneficia de tabăra în Ocna Sibiului la Centru de agrement Ocna Sibiului. Un sejur (6 nopți cazare cu pensiune completă) costă 280 lei/pers. În cadrul centrului de agrement se pot desfășura activități cum sunt: excursii pe Valea Oltului, Mărginimea Sibiului, Mediaș; dar și înot, cure de aerosoli și recreere în lacurile din stațiune.

Datorită poziționării sale (în apropierea orașului Sibiu) stațiunea se poate dezvoltă pentru practicarea turismului religios datorită bisericilor de care dispune (Biserica Brâncoveanu, Biserica Cetate, Biserica Sfântului Ioan) prin alăturarea acestora la celelalte lăcașe de cult din împrejurimi.

În stațiune există posibilitatea practicării ecoturismului și promovarea produselor agroturistice, datorită tradiției încă din cele mai vechi timpuri în creșterea animalelor. Tot datorită acestui fapt se pot înființa ferme turistice.

Alte activități ce pot fi desfășurate în stațiune sunt drumețiile și pescuitul.

În concluzie stațiunea Ocna Sibiului dipune de numeroase resurse naturale și antropice însă acestea nu sunt îndeajuns valorificate. Pentru promovarea stațiunii la nivel național și internațional, Primăria dar și Centrul de Informare Turistică din Ocna Sibiului ar trebui să participle la diferite evenimente pentru promovarea turistică a stațiunii (Târgul de Turism al României) dar și crearea unui site turistic, în care turiștii să găsească toate informațiile necesare pentru un sejur în cadrul stațiunii.

Bibliografie

Balaure Virgil, Cățoiu Iacob, Veghes Călin, Marketing turistic, Editura Uranus, București, 2005

Borza Mioara, Mihai Costică, Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2009

Busuioc Marian Florin, Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în România, Editura Universitară, București, 2009

Cândea Melinda., Simon Tamara, Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București, 2006

Cristache Silvia Elena, Bădița Maria, Iacob Andreea Iulia, Statistică aplicată în managementul turistic, Editura ASE, București, 2005

Comănescu Laura, Ielenicz Mihai, Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București, 2009

Erdeli George, Gheorghilas Aurel, – Amenajări turistice, Editura Universitară, București, 2006

Glăvan Vasile, Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006

Gruesc Ioan, Marketing în economia turismului, Editura Universității din București, București, 1997

Nedelcu Adrian, Geografia turismului, Editura Universitară, București, 2011

Negru Radu, Vodă Mihai, Evaluarea resurselor turistice din perspective dezvoltării durabile, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005

Niță Ilie, Niță Constantin, Piața turistică a României: Realități mecanice-tendințe, Editura Economică, București, 2008

Munteanu Laviniu, Stoicescu Constantin, Grigore Ludovic, Ghidul stațiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport-Turism, București, 1986

Pricajan Artemiu, Substanțele minerale terapeutice din România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985

Rotariu Ilie, Dezvoltarea destinației turistice, Editura Alma Mater, Sibiu, 2007

Ștefănescu Costin, Stațiuni balneare și climaterice din România, Editura Meridiane, București, 1967

Serban Gheorghe, Alexe Mircea, “Formarea si utilizarea terapeutică a nămolurilor lacurilor sărate din Depresiunea Transilvaniei”, Revista Studia Geographia, nr. 1, 2010

Turismul Romaniei – Breviar statistic 2014

***http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro

***http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Strategiadedezvoltare.aspx

***http://ocna-sibiu.ro/info/despre-ocna-sibiului-lacuri-naturale.html

***http://www.lacuriocnasibiului.ro/

***http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasificate

***http://www.scritub.com/geografie/turism/Dezvoltarea-in-viitor-a-turism1051111104.php

***http://www.traditiisibiene.ro/zone_etno.html#secaselor

***http://ocnasibiului.eu/tratamente/

***http://www.ocna-sibiu.ro/info/despre-ocna-sibiului-obiective-turistice.html

***http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001261/o6o1y_Turism%20-%20studiu%20final.pdf

***http://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#Factorii_naturali_de_cur.C4.83_.C3.AEn_turismul_balnear

***http://www.sibiu-turism.ro/Pe-urmele-colonistilor-sasi.aspx

***http://www.uamsibiu.ro/publicatii/Conf-UAMS/2012%20Conf%20UAMS%20vol2%20web/2012%20Conf%20UAMS%20Vol2%2011%20Paper%20Antonovici.pdf

*** http://www.infopensiuni.ro/cazare-ocna-sibiului/obiective-turistice-ocna-sibiului/

***http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Mai/Rebega%20Lucia%20Elena%20-%20Dezvoltarea%20durabila%20a%20turismului%20in%20judetul%20Sibiu/lucrare_rebega.pdf

***http://www.sibiu-turism.ro/UserFiles/Docs/Alte-foto-Docs/Masterplan-Turism-Sibiu.pdf

***http://www.scritub.com/geografie/turism/DEZVOLTAREA-DURABILA-A-TURISMU1511891822.php

***http://www.tineretsibiu.ro/new/downloads/Oferta_vacanta_de_vara_2015.pdf

***http://romania.directbooking.ro/obiective-turistice~ocna-sibiului-32.aspx

***http://www.mdrap.ro/userfiles/publicatii_ghid_statiuni_balneare.pdf

*** http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/masterplan_turism_balnear.pdf

***http://www.adrcentru.ro/Document_Files/strategia2014-2020/00001446/crwbt_Axa%20prioritar%C4%83%205.%20Dezvoltarea%20turismului.pdf

*** http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/po/Prezentare.POR.2014-2020.pdf

***http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/plan_actiune_turism_balnear.pdf