Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Sibiu

CUPRINS:

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………………4

CAPITOLUL I: Potentialul turistic a judetului Sibiu……………………………………5

Resurse turistice naturale………………………………………………………………………………………………….6

Resurse turistice antropice………………………………………………………………………11

Forme de turism practicate la nivelul judetului…………..…………………………………17

CAPITOLUL II: Indicatori de cuantificare a ofertei si a cererii turistice………20

2.1. Indicatori ai ofertei………………………………………………………………………………..20

2.2. Indicatori ai cererii turistice……………………………………………………………………..22

2.3. Indicatori ai relatiei cerere-oferta………………………………………………………………24

CAPITOLUL III: Directii de dezvoltare a turismului in judetul Sibiu…………29

3.1. Analiza S.W.O.T. a turismului in judetul Sibiu………………………………………………29

3.2. Diversificarea produselor turistice comercializate la nivelul judetului Sibiu……………31

3.3. Analiza intereselor turistilor fata de contactul cu atmosfera traditionala din sate….…36

3.4. Analiza intereselor turistilor pentru practicarea turismului activ si sportive…………..38

3.5. Directii de dezvoltare a turismului in judetul Sibiu………………………………………….39

CONCLUZII…………………………………………………………………………………………44

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………….…………46

INTRODUCERE

Asezat în centrul tării, judetul Sibiu se întinde pe o suprafată de 5.432km2, ceea ce reprezintă 2,3% din teritoriul tării (ocupă locul 24 în cadrul judetelor României din acest punct de vedere). Altitudinea maximă este de 2.535m (vârful Negoiu) iar cea minimă de 280m (în lunca râului Târnava Mare, în apropiere de Copsa Mică), rezultând o diferentă de nivel de 2.255m.

Se învecinează cu judetele Vâlcea si Arges în sud, cu judetul Alba în vest, cu judetul Mures în partea de nord si cu judetul Brasov în est. Este străbătut de patru drumuri europene si de un coridor pan-european.

Judetul Sibiu face parte din Regiunea de dezvoltare Centru, are o populatie de 425.134 locuitori (1 iulie 2009) si este compus din 64 de localităti (11 orase si 53 de comune). Densitatea medie a populatiei este de 78,2 loc./km2.

Din punct de vedere al activitătii turistice, judetul ocupă pozitii relative bune sau medii în cadrul tării, în functie de indicatorii la care se face raportarea. Astfel, la nivelul anului 2007 (an de referintă pentru Sibiu, când a fost Capitală Clturală Europeană alături de Luxemburg), situatia era următoarea:

– Locul 6 la număr de turisti sositi;

– Locul 13 ca număr de locuri de cazare;

– Locul 11 ca număr de înnoptări;

– Locul 24 ca indice de utilizare a capacităii de cazare.

În ierarhizarea judetelor după rangul unic general – indicator care corelează potenialul turistic cu infrastructura si valorificarea – se regăseste în categoria I (din această categorie mai fac parte alte opt judete).

Lucrarea este structurată pe trei capitole pe parcursul cărora am încercat să analizez problematica dezvoltării durabile a turismului prin prisma factorilor si elementelor care o compun si care o sustin.

In primul capitol am facut o prezentare generala a judetului Sibiu ce abordeaza potentialul turistic prin formele de turism practicate la nivelul judetului, dar si prin resursele turistice naturale si antropice.

Al II-lea capitol reprezintă substanța principală a lucrării, sunt reprezentati indicatorii de cuantificare a ofertei si a cererii turistice la nivelul judetului.

Al III-a capitol abordeaza directiile de dezvoltare a turismului in judetul Sibiu, analiza intereselor turistilor pentru practicarea turismului active si sportive, dar si contactul cu atmosfera traditionala de la sate. Tot in cadrul acestui capitol este reprezentata si analiza S.W.O.T a judetului prin punctele tari si punctele slabe ale acestuia, dar si prin oportunitati si amenintari.

CAPITOLUL I

POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI SIBIU

Prezentarea judetului Sibiu

Judetul Sibiu este pozitionat din punct de vedere geografic in centrul tarii, acoperind o suprafata de 5.422 km patrati (ceea ce reprezinta 2,31% din teritoriul Romaniei), intinsi intre 45 28' – 46 17' latitudine nordica si intre 26 35' si 24 57' longitudine estica.

Relieful judetului Sibiu este deosebit, bogat in resurse naturale (cel mai important fiind gazul). Sibiul este caracterizat prin prinr-o mare varietate de forme naturale si un climat continental moderat cu ierni moderate si veri racoroase. Temperatura medie anuala este de 22°C.

Bogatul patrimoniu natural al judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervatii naturale de mare valoare stiintifica si turistica: Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnadioara si Turnu Rosu, rezervatia din Valea Sarba, si lacurile Balea si Iezerele Cindrelului.

In jurul Sibiului se gasesc sate romanesti ce pastreaza traditii de sute de ani, cetati sasesti unice in Romania, statiuni montane si balneoclimaterice si numeroase atractii naturale de o frumusete incredibila, oferind numeroase obiective turistice deosebite.

Prezentarea orasului Sibiu

Sibiul, cunoscut si sub denumirea germana Hermannstadt a fost si este unul dintre cele mai reprezentative orase din Romania, atat din punct de vedere turistic, cultural dar si economic. Aici exista cel mai important centru al minoritatii germane din Transilvania, de asemenea si alte minoritati (maghiari, tigani, slovaci si ucrainieni). Desigur, ponderea cea mai mare o are populatia de origine romana (peste 95%), care a stiut sa pastreze si sa imbine celelalte culturi de sus.

In prezent Sibiul reprezinta un important centru turistic si comercial, o adevarata capitala turistica si culturala din centrul tarii, atragand in continuare prin farmecul sau aparte, prin traditia conservata atat de bine, dar si printr-un decor natural si istoric deosebit. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad – Sibiu – Brasov) si E 81 (Cluj – Sibiu – Pitesti – Bucuresti); Sibiul reprezinta un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional.

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate. Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. In Sibiu, iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase si toamnele tarzii.

Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata

Resurse turistice naturale

Rezervatia Iezerele Cindrelului este situata in muntii Cindrelului, si declarata arie protejata din anul 1961. Muchia lui Priboi a fost inclusa si ea in rezervatie in 2004, astfel ca suprafata totala a rezervatiei a ajuns la 609,6 ha.

Iezerul Mare se gaseste la altitudinea de 1.999 m, ocupa 3 ha si are urmatoarele dimensiuni: 320 m lungime, 189 m latime, 13 m adancime.

Iezerul Mic se gaseste la 1.946 m, are 80 m lungime, 58 m latime si o adancime de aproape 2 m.

Vegetatia din aceasta rezervatie abunda in jneapan, ienupar, muschi, bujor de munte, fauna cuprinde peste 20 de specii de pasari, ursi, capre negre, lupi si vulpi. Este singura rezervatie din judetul Sibiu marcata si dotata cu inscrisuri conform uzantelor europene, prin piloni, borne, tabele toponimice, harti, indicatoare, totul fiind realizat gratie muncii voluntare a 30 de studenti sibieni.

Rezervatia de stepa Dealul Zakel este situata in extravilanul comunei Sura Mare, intre Slimnic si Sura Mare, pe versantul dealului Zakel si Valea Sarbei, ocupa doar 11 ha din intregul deal si este declarata arie ocrotita inca din 1967. La inceput, pe aceste locuri se afla o padure termofila de stejar, in timp dealul a fost despadurit si s-au creat conditii optime pentru dezvoltarea unei flore si faune caracteristice regiunilor de stepa. Au fost identificate peste 260 de specii de plante vasculare, trei subspecii, sase varietati si sapte forme din 168 de genuri si 46 de familii; dintre ele amintim: frasinel, holodean, saschiu, jales, specii de ceapa ciorii si ruscuta. Gazduieste o serie de specii de animale si mai cu seama insecte, dintre care unele sunt raritati; peste 400 de specii de insecte-gandaci, fluturi, lacuste, albine xerofile si termofile au fost identificate aici.

Lacul fara fund este situat in Parcul Public al orasului Ocna Sibiului, in imediata apropiere a statiei CFR. Este cunoscut si sub numele de "Lacul Lemnelor" sau "Lacul Francisc". S-a format pe locul fostei saline Francisc inchisa si abandonata din anul 1775, prin prabusirea tavanului salinei s-a creat un crater care in timp a acumulat apa. Are un diametru de 40-50 m si o adancime maxima de 33-34 m. Concentratia sarii in apa este de 318g/l la adancime, in timp ce la suprafata atinge doar 96g/l. Pentru fenomenul de heliotermie care are loc aici, lacul a fost declarat rezervatie naturala.

Rezervatia geologica Vulcanii noroiosi de la Hasag este situata in lunca paraului Visa, intre Hasag si Mandra, mai exact spus pe teritoriul comunei Loamnes, ocupa o suprafata de 1 ha. Vulcanii sunt formati din trei cosuri, de marimi diferite, cel mai mare avand un diametru de 50 m si o inaltime de 6-8 m. Din cauza presiunilor tectonice sarea fiind plastica,a fost impinsa spre suprafata formand cute diapire. La nord de Hasag se afla o alta grupa de masive diapire care insa nu apar la suprafata,dar care determina o dislocatie puternica. Prin fisurile formate la suprafata solului se elimina gazul metan care antreneaza odata cu el o anumita cantitate de apa sarata care inmoaie marnele panonice transformandu-le in noroi care este impins afara. In prezent activitatea acestor vulcani in miniatura este inexistenta, dar potrivit specialistilor pot exista oricand surprize.

Lacul Doamnei este situat in partea de nord a muntilor Fagaras si se gaseste la 1.865 m altitudine. Accesul se face din comuna Cartisoara, este de origine glaciara, are o adancime de 1.5 m si o suprafata de 3.000 mp.

Cascada Balea este situata in muntii Fagarasului, intre varfurile Moldoveanu si Negoiu, la aproximativ 9 km de lacul cu acelasi nume. Amplasata la 1.200 m altitudine, accesul se poate face pe Transfagarasan pana la cabana Balea Cascada, iar de acolo pe jos circa 50 minute, pe un traseu marcat cu punct rosu. Este denumita si "Urlatoarea Balei". Este caracterizata printr-o apa ce se pravaleste pret de 60 m care se ramifica in numeroase cascade de dimensiuni mai mici.

Lacul Balea este situat in Muntii Fagaras, la Obarsia Cartisoarei, care se afla la o altitudine de 2.034 metri, langa soseaua Transfagarasan din judetul Sibiu. In perioada verii se ajunge la lac cu masina pe Transfagarasan, iar in restul anului cu telecabina. Este de origine glaciara, are o lungime de 360 m, adancime de 11,35 m si o suprafata totala de 46.508 mp. Impreuna cu o suprafata de 100 ha din jurul sau, a fost declarat rezervatie stiintifica in anul 1932. In anul 1904 a fost construita prima cabana la Balea Lac, situata in peninsula care inainteaza in apa. In 2006, in apropierea lacului a fost inaugurat primul hotel de gheata din Romania, iar langa el, Biserica de Gheata, prima de acest fel din intreaga parte de sud-est a Europei, care adaposteste mobilier, cruci si icoane facute toate numai din gheata si zapada. Cand apa lacului ingheata, pe suprafata acestuia se amenajeaza zone pentru hochei, patinaj si curling, iar pe perioada verii se poate practica canotajul.

Legenda acestui loc povesteste: “traia odata la poalele muntilor Fagaras un cioban pe nume Balea, cel mai mic dintre cei cinci fii ai unei vaduve sarace; desi mama lui insista ca el sa-si faca un rost, sa se insoare, Balea repeta ca cea sortita lui o sa-l astepte; intr-o zi, in timp ce era cu oile la pascut, ii iesi in cale un urs, dar Balea, curajos din fire, a reusit sa-l alunge si asa i-a mers vestea de om curajos pana la curtea imparatului, care i-a cerut sa ramana in slujba lui la palat; Balea a acceptat, a invatat sa manuiasca armele si a ajuns capetenie peste ostirea imparatului; dupa o vreme, acestuia i se face insa dor de casa si oile lui si doreste sa plece de la curte, insa imparatul, impreuna cu cele cinci fete ale sale, incearca sa il retina; prima care incearca sa-l cucereasca este fata cea mare; intr-o seara, Balea primeste vizita unei babe urate care cauta ierburi medicinale; milos fiind, acesta o invita sa stea la el peste noapte, iar dimineata baba se dovedeste a fi, nimeni alta, decat fata cea mare a imparatului; surprins de frumusetea ei, Balea este de acord sa o ia de sotie si pornesc pregatirile pentru nunta; nu trece mult timp si intr-o primavara se porneste un viscol, iar Balea, de frica sa nu-si piarda soata, hotareste sa se adaposteasca in munti, insa viscolul ii ia si pe ei si ii arunca in lacul de la poalele muntilor, gasindu-si astfel, sfarsitul; miscati de soarta tragica, oamenii au pus lacului numele Balea.”

Rezervatia Calcarele eocene de la Turnu Rosu este situata la marginea de sud-sud-est a comunei Turnu Rosu, s-au format cu 53 de milioane de ani in urma. Rezervatia propriu-zisa se intinde pe aproximativ 26,4 ha, cunoscuta si sub numele de "Calcarele de la Porcesti", cuprinde fauna marina fosilizata, atat nevertebrate (scoici, melci), cat si dinti de rechin fosil, prin acest fapt aceste calcare fiind unice in Romania. Marea colectie de dinti de rechin fosili este expusa la Muzeul de Istorie Naturala din Sibiu. De-a lungul timpului rezervatia a atras prin unicitatea sa un numar impresionant de oameni de stiinta din domeniu.

Masa Jidovului-La Grumazi-Pintenii din Coasta Jinei este situata la circa 10 km sud de Sugag, pe malul drept al raului Sebes, aval de lacul de acumulare Taul Bistrei; Pintenii din Coasta Jinei se afla la 10 km de cele doua, pe malul paraului Sihoi, la nord-vest de comuna Jina. Sunt monumente ale naturii cu valoare geologica deosebita, reprezentand stanci care se disting prin forma, dimensiuni si locul in care sunt situate.

Masa Jidovului reprezinta o stanca izolata din sisturi cristaline; i se spune "masa Jidovului", cu intelesul de "masa uriasului", deoarece in credinta localnicilor aceasta masa a fost facuta de uriasi; pe peretii stancosi ai raului cresc spontan pinul de padure, exemplare isolate de larice sau zada. Coltii sau pintenii din Coasta Jinei sunt un grup de stanci isolate, constituite din sisturi cristaline (micasisturi si paragnaise); stancile se afla intr-o padure de fag, la altitudinea de 750-900 de metri.

Parcul Natural Cindrel se afla la limita sud-vestica a teritoriului administrativ al judetului Sibiu, ocupa o suprafata de peste 9.000 ha, acoperind cele mai spectaculoase forme de relief din arealele celor doi masivi muntosi, Cindrel si Lotru, ce fac parte din grupa muntilor Parang a Carpatilor Meridionali. In cadul sau se gasesc 12 caldari glaciare, unele abia conturate, altele bine reliefate, ca de exemplu Iezeru Mare, Iezeru Mic si Gropota. Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Sadu, ce curge spre est, si raul Frumoasa, ce curge spre vest; din cele doua Iezere se formeaza in aval raul Cibin. Un punct de interes il reprezinta turbaria de pe Platoul Diavolului, la peste 2.100 m altitudine, prin flora si fauna acestui spatiu. In limita nordica a parcului se afla Rezervatia Iezerele Cindrelului, iar sub 1.800 de m se intinde vegetatia forestiera care imbraca versantii, reprezentata de jneapan, afin, smardar. In refugiile Canaia si Sub Iezere se poate practica turismul, desi nu exista dotari corespunzatoare.

Parcul Natural Dumbrava Sibiului este situat la 4 km de centrul orasului, in directia sud-vest, de-a lungul soselei care merge spre Rasinari, ocupa o suprafata de aproximativ 1.000 ha. Este traversat de paraul Trinkbach, care formeaza pe cursul sau trei lacuri de origine antropica: unul la Muzeul Tehnicii Populare si doua in Gradina Zoologica. Mai mult de jumatate din arboretele de aici depaseste 100 de ani, iar cateva zeci de exemplare de stejar depasesc 200 de ani. Diversitatea arbustilor este data de paducel, porumbar, lemnul cainelui, maces, crusin; flora ierboasa a padurii include branduse, orhidee, opaita (specie endemica), salata iepurelui, iarba albastra, pufulita, iar cca. 400 ha din inima parcului se constituie in rezervatie de seminte (selectate) de stejar, gorun si pin.

Aici traiesc caprioare, veverite, arici, mistreti, soareci, vulpi, dar si specii de pasari precum pitigoiul mare, mierla, presura, ciocanitoarea mare, gaita, turtureaua, bufnita, pupaza, cucul, cinteza, sticletele, vrabia, corbul. Parcul Natural Dumbrava Sibiului este renumit si pentru Muzeul Civilizatiei Populare ASTRA, care este cuprins in arealul sau.

In anul 1754, Martin von Seeberg a solicitat Magistratului Sibiului ca "fiecare padure sa fie impartita in zece parti egale si fiecare parte sa fie taiata anual si fasonata in stanjeni, iar acolo unde lipsesc copaci si exista loc gol, fiecare fiu de taran care a implinit 10 ani sa planteze in primavara urmatoare doi puieti de stejar, sa-i inconjoare cu gardulet si sa-i ingrijeasca pana cand se casatoreste".

Resurse turistice antropice

Muzeul Brukenthal este situat in Piata Mare nr.4-5. Colectiile baronului von Brukenthal au luat nastere in principal intre anii 1759-1774, perioada pe care acesta a petrecut-o la Viena, cu timpul, acestea s-au imbogatit atat prin achizitii, cat si prin donatii.

Colectia de pictura europeana detine un numar de aproximativ 1.200 opere ale principalelor scoli din secolele XV-XVIII: flamanda si olandeza, germana si austriaca, italiana.

Cabinetul de stampe adaposteste capodopere ale gravurii europene; colectia a fost completata, in 1834, cu 160 de stampe, achizitionate de la pictorul Franz Neuhauser, urmate in cursul secolelor XIX-XX de alte achizitii si donatii. Colectia de grafica transilvaneana, ce intruneste peste 3.000 de desene, acuarele si gravuri, este o importanta sursa de documentare referitoare la evenimentele istorice si culturale ale Transilvaniei din secolele XVIII-XIX. Achizitii si donatii din a doua jumatate a secolului XX au completat colectia de stampe cu lucrari ale maestrilor artei romanesti.

Galeria de arta romaneasca contine piese de pictura, grafica, sculptura, mobilier, argintarie, portelan, sticlarie, din secolul al XV-lea pana in perioada contemporana.

Colectia de arta decorativa cuprinde altare, sculpturi, argintarie laica si de cult (secolele XV-XVIII), sticlarie, covoare orientale si mobilier.

Biblioteca Brukenthal atinge circa 280.000 de volume, din care 442 titluri reprezinta incunabule grupate in 382 volume.

Cladirea reprezinta unul dintre cele mai importante monumente in stil baroc din Romania.

Muzeul Locomotivelor cu Aburi din Sibiu este situat pe strada Dorobantilor nr.22, localitatea Sibiu. A fost inaugurat in 1994, prezinta 35 de locomotive cu aburi, 2 macarale cu aburi si 2 pluguri cu aburi fabricate intre anii 1885-1958 la uzine din diverse tari precum: Ungaria, Germania, SUA, Polonia, Romania. Unele dintre locomotivele prezente aici sunt si in prezent functionale si folosite cu diverse ocazii.

Muzeul Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustana din Romania este situat pe strada Mitropoliei nr. 30, localitatea Sibiu. Inaugurat in anul 2007 in cadrul Centrului de Cultura si Dialog "Friedrich Teutsch". Expozitia permanenta se afla la etajul I al Casei Teutsch, pe o suprafata de aproximativ 400mp si este structurata in sectiuni tematice si cronologice ce trateaza aspecte precum colonizarea, bisericile fortificate, Reforma in Transilvania, obiceiurile si randuielile comunitatii sasesti, invatamantul evanghelic, arta ecleziastica, Contrareforma si iluminismul, epoca nationalismului si razboaiele mondiale, nazismul si comunismul, faza emigrarii masive dupa Revolutia din 1989.

Casa memoriala Stefan Ludwig Roth este situata pe strada Hermann Oberth nr. 10, localitatea Medias. Adaposteste fotodocumente ilustrand activitatea educativa, publicistica si revolutionara a acestuia lui Stefan Ludwig Roth, o seama de piese valoroase din punct de vedere artistic si memorialistic-pusca cu aer comprimat; piese de mobilier, mantaua purtata de acesta in momentul executiei.

Casa memoriala Constantin Noica este situata in localitatea Paltinis. Aici si-a trait filozoful ultimii ani de viata si tot aici, in camaruta austera a vilei 23, aveau loc "cele mai pasionante infruntari de idei, se faceau cele mai subtile, aprige si prietenesti observatii pe marginea textelor proprii, supuse judecatii celorlalti", dupa afirmatiile lui Gabriel Liiceanu.

Castelul Brukenthal din Avrig este situat in localitatea Avrig. A fost construit in 1760, de catre baronul Samuel von Brukenthal. In 1761 cladirea a fost luata in arenda de catre baronul von Buccow care a si reamenajat-o, astfel ca in 1762, cuprindea trei corpuri de cladire in forma de "U", fiind compuse din parter si un singur etaj, iar holul era decorat cu picturi murale si gradina dispusa pe terase, cu orangerie. In 1908 castelul Brukenthal a intrat in posesia Consiliului Bisericii Evanghelice din Sibiu, fiind amenajate aici un sanatoriu si mai apoi o clinica de hidroterapie. In timpul comunismului cladirea a fost nationalizata, urmand ca in 1999 sa fie redobandita de minoritatea germana. In prezent, are nevoie de lucrari de reabilitare.

Cetatea taraneasca de la Slimnic este situata in localitatea Slimnic. A fost ridicata pe la inceputul secolului al-XIV-lea din caramida, pentru apararea zonei cuprinse intre orasele Sibiu si Medias de atacurile turcesti. In apropiere se gaseste si o capela gotica, transformata in turn de aparare. In cursul secolului al XIV-lea a fost construita, dar neterminata, bazilica in stil gotic. In anul 1855 s-a daramat o parte a zidului bisericii neterminate din incinta cetatii, materialul rezultat fiind folosit la executarea unui zid protector la cimitirul nou. Lucrari de reparatii si conservare s-au mai facut doar in 1959.

Cetatuia Mediasului este situata in centrul orasului Medias, in jurul Bisericii Evanghelica Sfanta Margareta, pe colina ce domina Piata Regele Ferdinand. Dateaza din secolul al XV-lea, a fost initial alcatuita din doua randuri de ziduri si cinci turnuri de aparare, adaposteste si cladirea Primariei vechi, Casa parohiala, Scara acoperita.

Turnul Funarilor, denumit asa dupa breasla care-l apara ultimul nivel al sau este prevazut cu guri de aruncare plasate deasupra unor console; in secolul al XIX-lea turnul devine "turn al slaninii" unde comunitatea saseasca isi depozita slanina afumata; in ultimii ani, in turn a fost depozitata arhiva Bisericii Evanghelice "Sfanta Margareta".

Turnul Scolii, situat in partea de nord-vest a incintei, este parte din cladirea scolii construite in anul 1713, dar azi mai conserva doar primele niveluri, partile superioare fiind demolate in secolul al XIX-lea.

Turnul Clopotelor, aflat pe latura de vest a fortificatiei avand, la data ridicarii sale rolul de turn de poarta; de-a lungul timpului a suferit interventii fiind restaurat impreuna cu intregul complex.

Turnul Mariei este o constructie care se remarca prin simplitate; are interiorul acoperit cu fresce de la inceputul secolului al XVI-lea; se considera ca a servit drept capela pentru slujbele celor morti in timpul epidemiilor.

Turnul Croitorilor, situat pe latura sudica a incintei; este considerat turn de flancare; a fost incorporat partial, in edificiul primariei vechi; dupa 1583 a fost reconstruit cu fonduri cedate orasului de catre principele Stefan Bathory; trei dintre incaperile sale au fost folosite in Evul Mediu drept inchisoare.

Ruinele cetatii de la Talmaciu – Castrum Lanchron sunt situate in localitatea Talmaciu, la 18 km de Sibiu si 8 km de Turnu Rosu. Cetatea a fost mentionata prima data in anul 1370 sub numele de "Castrum Lanchron"; a fost demolata in parte in anul 1489 din ordinul lui Matei Corvin. In vechime a fost un centru de uniuni tribale extrem de puternice, astfel incat a ajuns sa bata moneda, iar rolul sau era acela de a bloca accesul navalitorilor de la sud spre teritoriul Transilvaniei.

Turnul Sfatului este situat in Piata Mica nr.1, localitatea Sibiu. A fost construit deodata cu cea de-a doua incinta fortificata, intre anii 1224 si 1241 si este considerat simbol al orasului Sibiu. Apare prima oara alipit cladirii unde aduna "Sfatul Orasului", de unde a primit si numele pe care-l poarta astazi. Face legatura dintre cele doua piete din centrul orasului Sibiu.

In 1585 etajele superioare ale turnului s-au prabusit, in secolul al XIX-lea aspectul turnului a fost schimbat, in locul acoperisul piramidal cu patru turnulete a fost construit cel actual. De-a lungul timpului acesta a indeplinit diverse roluri: punct de observatie in caz de incendii, de arest temporar sau chiar muzeu de stiinte natural.

Ofera o privelista deosebita asupra orasului istoric de la nivelul 7 si posibilitatea admirarii mecanismului ceasului, aflat un nivel mai jos.

Manastirea Cartisoara este situata la 6 km de comuna Cartisoara. Poarta hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel". A fost reinfiintata in 1990, pe locul unui vechi schit de calugari, care a fost distrus de generalul Bukov in 1761. Biserica manastirii s-a construit intre anii 2000-2003, dar nu este in intregime pictata. Adaposteste un atelier de icoane si unul de broderie bisericeasca.

Manastirea Nocrich este situata in comuna Nocrich, poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului". A luat fiinta in anul 1990, pe locul unui asezamant monahal distrus de generalul Bukow. Este cunoscuta si sub numele de "Manastirea Valea Hartibaciului", la manastire functioneaza o scoala de pictura pe lemn si sticla. In anul 2004, in apropierea sa, s-a inceput constructia unei biserici de caramida.

Manastirea Turnu Rosu este situata la 3 km distanta de comuna Turnu Rosu, in apropierea paraului Valea Caselor, pe o ridicatura numita "Lunca manastirii". Nu se cunoaste data exacta a construirii manastirii vechi, daramata in anul 1761 de generalul Bucow, dar in ruinele acesteia s-a gasit o caramida avand anul 1601 inscris pe ea si o scandura de stejar din 1661. In 1850 a fost ridicata o alta biserica, renovata in 1985, dupa 1990, alaturi de vechea biserica s-a construit un paraclis de lemn, iar manastirea Turnu Rosu a fost sfintita in 1994.

Catedrala Mitropolitana Sibiu este situata pe strada Mitropoliei nr. 33 din Sibiu, poarta hramul "Sfanta Treime". Ideea construirii unei catedrale ii apartine lui Andrei Saguna, el fiind cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, in urma unei aprobari data de Imparatul Francis Iosif I in anul 1857; acesta din urma a si donat 1.000 de galbeni. Biserica nu s-a ridicat sub Andrei Saguna, ci abia sub al treilea mitropolit. Planul catedralei s-a inspirat dupa modelul Sfintei Sofia din Constantinopol, ctitorie a imparatului Iustinian, fiind ridicata pe locul fostei bisericute grecesti de la care s-au pastrat patru icoane imparatesti, pictate pe lemn, ferecate in argint si impodobite cu pietre pretioase.

Sfiintirea catedralei a avut loc in 1906, a fost pictata de-a lungul timpului de trei pictori; primul a pictat cupola, precum si icoanele de pe iconostas; al doilea a pictat numai altarul si absidele laterale acestuia, iar cel de-al treilea a definitivat picture. Toate cheltuielile privind ridicarea si impodobirea catedralei s-au ridicat, in anul 1906, la suma de un milion de coronae. In anul 2007 s-a inceput spalarea si refacerea picturii si confectionarea unui monumental vitraliu in arcada corului.

Partiile din Paltinis sunt situate pe teritoriul statiunii Paltinis, la 32 km sud – vest de orasul Sibiu. Acestea sunt: Partia Arena, Partia La Gascani, Partia Oncesti, Partia Panorama Sibiului, Partia Platos, Partia Poiana Plopacii si Partia Soarelui.

Turistii se vor bucura de o mare diversitate in ceea ce priveste oferta de cazare, existand: hoteluri, vile, pensiuni si cabane.

Statiunea Paltinis – este situata pe versantul nord-estic al muntilor Cindrel, la 35 km distanta de localitatea Sibiu, amplasata la o altitudine de aproximativ 1.442 m. Este o statiune turistica permanenta, considerata a fi printre cele mai inalte si vechi statiuni din Romania.

Factorul terapeutic principal este reprezentat de climatul alpin cu aer puternic ozonizat, bogat in aerosoli si radiatii ultraviolet. Recomandata in tratarea asteniilor, a surmenajului fizic si intelectual, a anemiilor, a sechelelor pulmonare, precum si a deficientelor de crestere la copii. Este cautata de pasionatii sporturilor de iarna, existand aici mai multe partii de diverse dificultati; partia de schi de pe Muntele Oncesti este amenajata, dispune de telescaun, teleschi si baby-lift. Puncte de interes: Schitul de la Paltinis si Casa memoriala "Constantin Noica".

Statiunea Balea – este situata in aria comunei Cartisoara din masivul Fagaras, se intinde pana la altitudinea de 2.500 m, include relieful alpin, lacul, flora si fauna din circul glaciar Balea. Considerata cea mai grandioasa zona alpina din Muntii Carpati, lacul si golul alpin Balea insumeaza 180 ha.

Reprezinta locul ideal de distractie si de recreere pentru iubitorii de munte, atat pe timp de vara, cat si pe timp de iarna. Anual, in februarie, la Balea Cascada se organizeaza carnavalul zapezii, iar in luna iunie serbarile estivale ale zapezii.

Balea Lac constituie locul ideal pentru schiat, ascensiuni montane, ori chiar zboruri cu parapanta. In 2005 aici s-au ridicat constructii temporare din gheata (hotel, biserica, gradina, statuete) care au dus faima statiunii peste hotare.

Ocna Sibiului – este situata la 15 km nord de Sibiu, pe valea raului Visa. Pe masivul de sare de la Ocna Sibiului se afla un complex de lacuri sarate, de ocna, interesante prin caracteristicile lor, cu o concentratie de sare de 260 grame/litru.

A fost inaugurata oficial la 20 iunie 1858; intre 1906 si 1909 s-au ridicat pavilionul central si cladirea bailor existente si in prezent, care adapostesc sali pentru bai calde, pentru impachetari cu namol, aerosoli, bazine. Cuprinde strandul cu lacurile Horia, Closca si Crisan, formate prin inundarea a sase saline vechi. Alte lacuri importante: lacul Avram Iancu, cu o adancime de 132.5 m, considerat cel mai adanc lac de ocna, antroposalin din tara si lacul Brancoveanu, format pe locul unei saline parasite in 1699.

Potrivita pentru boli ale aparatului locomotor, reumatisme degenerative cronice, preartroze si artroze, spondiloze, precum si diferite afectiuni ginecologice.

La Ocna Sibiului au fost descoperite unelte din epoca bronzului, expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Transfagarasan incepe in comuna Bascov din judetul Arges de langa orasul Pitesti, in directia orasului Curtea de Arges si se termina la intersectia cu drumul DN1 intre Sibiu si Brasov, in apropierea comunei Cartisoara. A fost construit intre 1970-1974, are o lungime de aproximativ 152 km si se gaseste la o altitudine de 2.042 m, fiind a doua din Romania, dupa Transalpina. Transfagarasanul face parte din Drumul National 7C fiind considerat cel mai spectaculos drum din Romania si printre cele mai importante din Europa.

Este supranumit si "drumul dintre nori", iar de-a lungul sau sunt prezente serpentine, 27 de poduri si viaducte; cel mai mare tunel este cel de la Capra spre Balea Lac – are 887 de m lungime, 4,40 m inaltime, o singura banda pe sens si nu este iluminat artificial; tunelul de la cota 2000 este tunelul care face legatura dintre Arges si Sibiu, poate fi considerat tunelul surpriza, in sensul ca se poate intra in el la 15-20 de grade, iar la iesire sa fie lapovita sau zapada.

Soseaua porneste de la hidrocentrala situata in masivul Cetatuia si Barajul Vidraru, in apropierea cetatii Poenari urca in serpentine trecand pe langa cascada Capra; la tunelul Balea, Transfagarasanul coboara in serpentine catre rezervatia Golul Alpin. Pentru construirea lui s-au dislocat 3 milioane de tone de roca, s-au folosit 20 de tone de dinamita, 3.573 de tone de ciment. Din cauza altitudinii si din cauza climei din Muntii Fagaras acest drum este inchis aproape 10 luni pe an, din octombrie pana in iulie.

Forme de turism practicate la nivelul judetului

Deoarece, judetul Sibiu are in vedere un potential turistic foarte variat si conditii climatice favorabile, se intalneste o varietate mare de forme de turism.

Turismul cultural-itinerant se axează în special pe numărul ridicat de monumente. Este unul dintre tipurile de turism reprezentative pentru judet si în acelasi timp de mare perspectivă.

Principalele localităti unde se practică acest tip de turism sunt: orasele Sibiu si Medias (cu toate atractiile lor culturale – arhitectură, muzee, etc).

Turismul urban este considerat un tip ceva mai nou de turism – desi este printre primele care s-a practicat. Axat pe centrele istorice vechi. Dezvoltarea functiei turistice la nivelul oraselor este legată de calitatea managementului urban. Aceasta pentru că serviciile edilitare si de transporturi trebuiesc foarte bine organizate, la un înalt nivel calitativ iar institutiile culturale si muzeale, monumentele de arhitectură să se găsească în forme de conservare si functionare optimă.

Turismul rural – conform metodologiei adoptate de Ministerul Turismului, Centrul de cercetare pentru promovarea turistică internatională, de Asociatia Natională pentru Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), turismul rural îmbrătisează toate activitătile turistice derulate în mediul rural, având drept scop valorificarea potentialului turistic natural si uman al satelor.

Turismul montan – se bazează pe existenta muntilor din partea sudică, unde varietatea peisajului si posibilitătile de practicare a multiple activităti turistice au constituit puncte importante de atractie.

Turismul pentru sporturi de iarnă – practicarea schiului de agrement si sportiv a generat acest tip de turism, favorizat de factori cum ar fi altitudinile de peste 1000-1500 m, durata si grosimea stratului de zăpadă, orientarea spre nord a pârtiilor de schi, etc.

Turismul de drumetie montană – se practică în special vara. Traseele turistice marcate constituie principala „infrastructură” necesară pentru acest tip de turism, care se pretează foarte bine ca modalitate de valorificare turistică a ariilor protejate.

Turismul balnear – valorifică apele minerale si nămolurile terapeutice. Ocna Sibiului si Bazna se înscriu în acestă categorie. Se mai pot adăuga aici posibilitătile de agrement oferite de lacurile sărate.

Turismul de vânătoare si pescuit sportiv – se practica în arealul judetului si pe unele lacuri naturale si antropice din spatiul montan si colinar. Fondul de vânătoare include cerbi, ursi si mistreti (atât pe domenii ale statului cât si private), dar si variate posibilităti de pescuit (în lacuri, în helestee si chiar în păstrăvăriile de la Laita, Valea Pinului, Albota sau Porumbacu). Există si structuri turistice unde se poate practica echitatia (Mărginimea Sibiului, în Yara Oltului).

Turismul ecologic si stiinific – se mai numeste si ecoturism si se practică în mod deosebit în zonele natural protejate: parcuri nationale, rezervatii naturale, peisagistice, rezervatii ale biosferei.

Turismul de afaceri si congrese – aceste întruniri se axează în general pe servicii turistice de nivel superior (4-5 stele), pe o infrastructură de transport bine pusă la punct si racordată la marile axe europene, realizarea electronică a rezervărilor, etc. Cel mai important centru este, în mod evident, municipiul Sibiu, dar si Ocna Sibiului, Medias, Bazna si „triunghiul” Săliste, Cisnădie , Păltinis, unde se poate îmbina, integra cu turismul rural, respectiv montan.

Toate formele de turism in judetul Sibiu sunt prezente, în ponderi si cu frecvente diferite. Astfel:

în functie de aria de provenientă a turistilor – turism intern si turism international;

în functie de numărul participantilor se practică atât turismul individual cât si de grup;

după modul de organizare, de asemenea, sunt prezente toate variantele – organizat, semi-organizat si liber (turismul cultural);

după durata sejurului – mediu, scurt (cel cultural preponderent) si lung (cel balnear);

în functie de modul de desfăsurare – continuu (cel balnear în special) si sezonier (cu precădere cel pentru sporturi de iarnă);

în functie de mijloacele de transport folosite – rutier, feroviar (putin utilizat în scopuri turistice în judet datorită calitătii si vitezei scăzute), aerian;

după vârsta participantilor – pentru tineret, pentru vârsta a treia (s-au mentionat acestea, care se adresează grupelor de vârstă de la extremităti, deoarece au anumite particularităti ale cererii);

după particularitătile sociale ale cererii (în functie de venituri) – turism de masă si un turism exclusivist, de lux;

după perioada de desfăsurare (criteriul sezonalitătii) – turism permanent si turism sezonier. Un loc aparte ocupă aici turismul de week-end, cu caracteristicile cunoscute.

CAPITOLUL II

INDICATORI DE CUANTIFICARE A OFERTEI SI

A CERERII TURISTICE

2.1. Indicatori ai ofertei

Structurile turistice de primire cu funcțiuni de cazare existente în

județul Sibiu, la nivelul anului 2012

Tabelul nr. 1

Sursa: Anuarul statistic al județului Sibiu 2013, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2014 preluare de pe http://www.sibiu.insse.ro

Gf. nr.1. Numărul structurilor turistice cu funcțiuni de cazare existente în județul Sibiu, în anul 2012

Sursa: prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Sibiu 2013, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2014, accesare http://www.sibiu.insse.ro

Cea mai mare pondere, în totalul structurilor turistice de primire cu funcțiuni de cazare o dețin pensiunile turistice rurale cu o pondere de 37,22% din totalul structurilor turistice existente la nivelul județului Sibiu. Pe locul doi se situează hotelurile și motelurile care dețin o pondere de 22,62% din totatlul structurilor.

Capacitatea de cazare existentă în județul Sibiu,

în perioada 2010 – 2013

Tabelul nr. 2

Sursa: Anuarul statistic al județului Sibiu 2013, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2014, accesare http://www.sibiu.insse.ro

I = (nr. locurilor de cazare în anul 20011 / nr. locurilor de cazare în anul 2010) x 100

I = 4.754 / 4.589 x 100 = 103,59%

103,59% – 100% = 3,59%

La nivelul anului 2011 s-a înregistrat o creștere a numărului locurilor de cazare cu 3,59% comparativ cu anul precedent.

I = (nr. locurilor de cazare în anul 2012 / nr. locurilor de cazare în anul 2011) x 100

I = 4.333 / 4.754 x 100 = 91,14%

91,14% – 100% = -8,89%

La nivelul anului 2012 s-a înregistrat o scădere a numărului locurilor de cazare cu 8,89% comparativ cu anul precedent.

I = (nr. locurilor de cazare în anul 2013 / nr. locurilor de cazare în anul 2012) x 100

I = 5.123 / 4.333 x 100 = 118,23%

118,23% – 100% = 18,23%

La nivelul anului 2013 s-a înregistrat o creștere a numărului locurilor de cazare cu 18,23% comparativ cu anul precedent.

Ponderea numărului de locuri de cazare în hoteluri în total locuri de cazare, în anul 2012:

31 / 137 x 100 = 22,63 %

La nivelul anului 2009, ponderea numărului de locuri de cazare existente în hoteluri, în totalul locurilor de cazare a fost de 22,63 %.

2.2. Indicatori ai cererii turistice

Gf.nr. 2 Numărul turiștilor sosiți în județul Sibiu, în perioada 2009 – 2013

Sursa: prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Sibiu 2013, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2014, accesare http://www.sibiu.insse.ro

În perioada analizată, cel mai ridicat nivel al numărului de turiști sosiți s-a înregistrat la nivelul anului 2012. În anul 2013, numărul acestora a scăzut cu 25,58% comparativ cu anul precedent.

Ivc 20010/2009 = (228.600 turiști / 214.900 turiști) x 100 = 106%

106% -100% = 6%

În anul 2010, numărul turiștilor care s-au orientat spre județul Sibiu, ca destinație turistică, a crescut cu 6% comparativ cu anul 2009.

Ivc 2011/2010 = (252.700 turiști / 228.600 turiști) x 100 = 111%

111% -100% = 11%

În anul 2011, numărul turiștilor care s-au orientat spre județul Sibiu, ca destinație turistică, a crescut cu 11% comparativ cu anul 2010.

Ivc 2012/2011 = (327.900 turiști / 252.700 turiști) x 100 = 130%

130% -100% = 30%

În anul 2012, numărul turiștilor care au ales județul Sibiu, ca destinație turistică, a crescut cu 30% comparativ cu anul 2011.

Ivc 2013/2012 = (244.000 turiști / 327.900 turiști) x 100 = 74%

74% -100% = -26%

În anul 2013, numărul turiștilor care au ales județul Sibiu, ca destinație turistică, a scăzut cu 26% comparativ cu anul 2012.

Numărul turiștilor sosiți în principalele structuri de primire turistică, în luna decembrie 2013 a fost de 26896 persoane, cu 9077 mai mare decât în luna decembrie 2012 (+50,9 %). În aceeași perioadă, numărul înnoptărilor în unitățile de cazare turistică a fost de 42.041 în creștere față de perioada corespunzătoare din anul precedent cu 26,0 %, durata medie a sejurului fiind de 1,6 înnoptări pe turist.

Sursa: Comunicat de presa nr.221 / 28.02.2014, Directia judeteana de statistica Sibiu.

Numărul înnoptărilor realizate de către turiștii sosiți în județul Sibiu,

în perioada 2009 – 2013

Tabelul nr. 3

Sursa: Anuarul statistic al județului Sibiu2013, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2014, accesare http://www.sibiu.insse.ro

Gf.nr.3 Numărul înnoptărilor realizate de către turiștii sosiți în județul Sibiu,

în perioada 2009 – 2013

Sursa: prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Sibiu 2013, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2014, accesare http://www.sibiu.insse.ro

La nivelul anului 2013, numărul înnoptărilor înregistrate în structurile de primire turistică a fost de 414.000, în scădere cu 16,9% față de perioada corespunzătoare din anul precedent, durata medie a sejurului fiind de 1,7 înnoptări pe turist.

2.3. Indicatori ai relației cerere – ofertă

Sejurul mediu realizat în anul 2009: Sejurul mediu realizat în anul 2010:

S = 368.300 / 214.900 = 1,71 zile /turist; S = 369.000 / 228.600 = 1,61 zile /turist;

Sejurul mediu realizat în anul 2011: Sejurul mediu realizat în anul 2012:

S = 434.500 / 252.700 = 1,72 zile /turist; S = 530.100 / 327.900 = 1,62 zile /turist;

Sejurul mediu realizat în anul 2013:

S = 414.000 / 244.000 = 1,70 zile /turist;

Gf.nr. 4 Sejurul mediu realizat de către turiștii sosiți în județul Sibiu,

în perioada 2009 – 2013

Sursa: prelucrare date preluate din Anuarul statistic al județului Sibiu 2010, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2011, accesare http://www.sibiu.insse.ro

Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune,

în perioada 2009 – 2013

Tabelul nr.4

Sursa: Anuarul statistic al județului Sibiu2013, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2012, accesare site http://www.sibiu.insse.ro

Gf.nr. 5 Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune,

în perioada 2009 – 2013

Sursa: Anuarul statistic al județului Sibiu 2013, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2014, accesare site http://www.sibiu.insse.ro

În perioada 2009 – 2013, cel mai ridicat grad de ocupare al capacității de cazare în funcțiune, s-a înregistrat la nivelul anului 2009.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2013 a fost de 23,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 6,1 % față de 2012. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la vile turistice (40,2 %), hoteluri (26,2%), moteluri (25,5%).

În aceiași perioadă la nivel național , indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 28,4% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 6,6 % față de perioada corespunzătoare din anul precedent.

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în județul Sibiu, la nivelul anului 2009:

Dt (2009) = 214.900 / 424.855 = 0,5058 turiști / locuitor

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în județul Sibiu, la nivelul anului 2010:

Dt (2010) = 228.600 / 424.855 = 0,5381 turiști / locuitor

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în județul Sibiu, la nivelul anului 2011:

Dt (2011) = 252.700 / 424.855 = 0,5948 turiști / locuitor

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în județul Sibiu, la nivelul anului 2012:

Dt (2012) = 327.900 / 424.855 = 0,7718 turiști / locuitor

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în județul Sibiu, la nivelul anului 2013:

Dt (2013) = 244.000 / 424.855 = 0,5743 turiști / locuitor

Gf.nr. 6 Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în jud. Sibiu,

în perioada 2009 – 2013

Sursa: Anuarul statistic al județului Sibiu 2013, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2014,

accesare site http://www.sibiu.insse.ro

În perioada analizată, cel mai ridicat nivel al densității turistice în raport cu populația, s-a înregistrat la nivelul anului 2012 (0,7718 turiști / loc).

Densitatea turistică în raport cu suprafața, înregistrată în județul Sibiu, la nivelul anului 2009:

Dt (2009) = 214.900 / 5.432 km2 = 39,56 turiști / km2

Densitatea turistică în raport cu suprafața, înregistrată în județul Sibiu, la nivelul anului 2010:

Dt (2010) = 228.600 / 5.432 km2 = 42,08 turiști / km2

Densitatea turistică în raport cu suprafața, înregistrată în județul Sibiu, la nivelul anului 2011:

Dt (2011) = 252.700 / 5.432 km2 = 46,52 turiști / km2

Densitatea turistică în raport cu suprafața, înregistrată în județul Sibiu, la nivelul anului 2012:

Dt (2012) = 327.900 / 5.432 km2 = 60,36 turiști / km2

Densitatea turistică în raport cu suprafața, înregistrată în județul Sibiu, la nivelul anului 2013:

Dt (2013) = 244.000 / 5.432 km2 = 44,92 turiști / km2

Gf. nr. 7 Densitatea turistică în raport cu suprafața înregistrată la nivelul județului Sibiu, în perioada 2009 – 2013

Sursa: Anuarul statistic al județului Sibiu 2013, Buletin statistic lunar, nr.1 / 2014, accesare site http://www.sibiu.insse.ro

În perioada analizată, cel mai ridicat nivel al densitatii turistice în raport cu populația, s-a înregistrat la nivelul anului 2012 (60,36 turiști / km2).

CAPITOLUL III

DIRECTII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

IN JUDETUL SIBIU

Elaborarea prognozelor si a planurilor de dezvoltare turistică reprezintă principalul punct de sustinere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune:

dezvoltarea infrastructurii de utilități, în special a alimentării cu apă și a canalizării;

conservarea aspectului tradițional al localităților prin reglementări privind construcțiile noi și modificările arhitecturale ce pot fi aduse clădirilor;

incurajarea certificării produselor ecologice, rezultate din agricultura tradițională (mai ales datorită importanței pe care o acordă străinii acestor alimente în cadrul produsului turistic);

susținerea si promovarea zonelor cu potențial, încă neconsacrate;

restaurarea monumentelor istorice (reabilitarea cetăților, domeniilor nobiliare, bisericilor fortificate, centrelor istorice din sate);

intensificarea acțiunilor de limitare a turismului ilicit;

limitarea birocrației – simplificarea procedurilor administrative necesare a fi întreprinse de unitățile economice cu activități în turism sau conexe turismului;

creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene pentru turism și agricultură;

asumarea unui rol activ de către autorități publice, asociații, ONG în dezvoltarea abilităților manageriale ale operatorilor de structuri turistice și în formarea personalului, în promovarea climatului investițional din județ, în absorbția fondurilor europene destinate turismului;

promovarea județului Sibiu ca destinație turistică pe noi piețe emitente de turiști (de exemplu Israel, Rusia, Anglia, țările Europei Centrale și de Est, țările nordice);

intensificarea promovării prin internet a destinațiilor din județ.

3.1. Analiza S.W.O.T a turismului in Judetul Sibiu

3.2. Diversificarea produselor turistice comercializate

la nivelul județului Sibiu

Principalele caracteristici ce pot susține diversificarea produselor turistice și creșterea calității acestora, corelate cu problemele legate de infrastructura utilitară și de turism Municipiul Sibiu – se caracterizează prin multiculturalism, istorie bogată, monumente istorice și de arhitectură valoroase, proximitate față de zona montană și mai ales prin statutul de capitală culturală europeană, susținut în continuare de evenimente de prestigiu. Cu toate că vocația municipiului este în principal cea culturală, există potențial de dezvoltare pe nișa turismului de afaceri însă în momentul de față nu există o sală de congrese necesară unor evenimente de mare anvergură. Un alt aspect aste acela că, în ciuda unei oferte turistice complexe, componenta gastronomică nu este suficient de bine ancorată în specificul local.

Mărginimea Sibiului – se caracterizează prin cultură românească autentică, atmosferă arhaică și un spațiu rural relativ bine conservat, tradiții, obiceiuri și gastronomie specifice, biodiversitate, existența muntelui și a pădurii și a unei stațiuni montane importante – Păltiniș. Infrastructura rutieră este deficitară în Rășinari, Săliște, Gura Râului, Valea Sadului, rețeaua de alimentare cu apă și canalizare nu deservește toate localitățile (Boița, Cisnădioara, Râul Sadului, Jina, Tălmaciu, Tilișca, etc.), iar sistemul de distribuția a energiei electrice în zona Poiana Soarelui – Săliște este nemodernizat. Stațiunea Păltiniș, deși are un potențial important de dezvoltare, fiind poziționată la intersecția principalelor trasee din Cindrel și este dotată cu pârtie de schi se confruntă la rândul său cu probleme de infrastructură (drumul județean dintre Păltiniș și punctul Tărtărău) cât și cu o ofertă săracă de servicii de agrement și divertisment.

Oferta de cazare a întregii zone este importantă și cu grad de confort sporit.

Zona Ocna Sibiului – Secașe se caracterizează prin prezența lacurilor sărate, care determină și tipologia turismului practicat în zonă (balnear) și un potențialul viticol important. Infrastructura de furnizare a serviciilor apă – canal este deficitară (Păuca).

Zona Valea Târnavelor – se caracterizează prin existența siturilor UNESCO, a bisericilor fortificate, a unor localități ce prezervă un aspect medieval și caracterul specific al satului transilvan săsesc precum și un important potențial viticol. Asemănător zonelor prezentate anterior, Valea Târnavelor se confruntă cu probleme de infrastructura – drumuri comunale (Axente Sever, Bazna, Biertan, Hoghilag, Târnava), drumuri județene (DJ142B care face legătura dintre Bazna și „Drumul vinului”). În unele localități lipsesc sistemele de alimentare cu apă (Alma, Ațel, Copșa Mare, Dârlos, Hoghilag, Micăsasa, Richiș, Șeica Mică, Târnava, Valea Viilor) sau cele de canalizare (Alma, Ațel, Biertan, Copșa Mare, Dârlos, Hoghilag, Micăsasa, Șeica Mică, Richiș, Târnava, Valea Viilor) iar oferta de cazare este deficitară sau inexistentă în Alma, Ațel, Axente Sever, Blăjel, Brăteiu, Dârlos, Hoghilag, Micăsasa, Moșna, Șeica Mică, Valea Viilor. In cadrul zonei, Mediașul prezintă o importanță deosebită – oraș medieval, cu acces facil (atât rutier – DN 14 cât și feroviar – magistrala 300), o poziționare favorabilă între Sighișoara și Sibiu, bine conservat și prezentând atracții unicat. Brandul turistic este consolidat de existența unui program de promovare turistică. Mediașul se confruntă cu lipsa unei centuri ocolitoare care poate afecta mediul ambiant și starea clădirilor istorice și cu un deficit de capacitate de cazare. Zona Valea Hârtibaciului – se caracterizează prin specificitate etno-folclorică, existența bisericilor fortificate, biodiversitate, acestea determinând și tipolologia turismului practicat în zonă: turism cultural și ecoturism.

Din punct de vedere al infrastructurii de alimentare cu apă se identifică probleme în Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Ilimbav, Marpod, Săsăuș, Slimnic, Șomartin, Vărd, Veseud iar sistemul de canalizare este deficitar în Bruiu, Chirpăr, Hamba, Ilimbav, Marpod, Ruși, Săsăuș, Șomartin, Șura Mare, Vărd, Veseud. Accesul rutier spre unele sate din zonă este îngreunat de calitatea drumurilor. Capacitatea de cazare este de deficitară.

Zona Țara Oltului – se caracterizează prin peisajul montan de mare atractiviate, existența unei vaste zone împădurite, biodiversitate, specific gastronomic și prezența unui drum național unic – Transfăgărășanul. Totuși văile din piemontului Făgărașului sunt puțin cunoscute, iar infrastructura utilitară este deficitară (nu există rețea de alimentare cu apă și de canalizare în Cârța, alimentare cu apă în Racovița). De asemenea, infrastrucura rutieră necesită reabilitare în comuna Racovița, orașul Avrig și pe DJ 105F. Cabanele turistice și refugiile montane sunt

insuficiente și degradate. Zona are un potențial important de dezvoltare turistică încă neexploatat – în domeniul amenajării de pârtii de schi, a realizării de spații de cazare și compelxe turistice pe valea Porumbacului și văile Arpașului Mare și Arpășelului.

Prioritățile strategice în privința calității se referă la asigurarea rețelelor de utilități publice și drumurilor de acces către zonele de interes turistic, realizarea, încurajarea și sprijinirea investițiilor în infrastructura turistică, monitorizarea și cercetarea piețelor țintă și a altor potențiale piețe și evoluția tendințelor în turism (atât din punctul de vedere al ofertantului cât și din cel al consumatorului) și diseminarea informațiilor în rândul factorilor interesați, atragerea și

absorbția finanțărilor din instrumente structurale și fonduri complementare, dezvoltarea unor produse turistice noi care să valorifice atuurile și oportunitățile zonei, îmbunătățirea permanentă a calității programului, a sejurului ales de turist.

Sibiul este un județ cu un mare potențial în ceea ce privește turismul cultural, fiind o destinație bazată pe unicitatea culturii, ca o componentă esențială a experienței turistice de ansamblu. Obiectivul este de a valorifica mai bine din punct de vedere turistic acest patrimoniului cultural material și imaterial.
Autoritatea publică județeană, individual și/sau în formule de parteneriat instituțional va acționa pentru prezervarea și atragerea în circuitul turistic, în vederea unei valorificări durabile, a patrimoniului cultural material și imaterial. Va interveni direct pentru reabilitarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului construit, cu valoare culturală, aflat în proprietatea județului.

O atenție deosebită se va acorda bisericilor fortificate, proprietate a bisericii evanghelice, pentru care se vor căuta soluții de legale de finanțare a reabilitării, conservării și atragerii în circuitul turistic.

Va trebui valorizat în continuare avantajul competitiv generat de desemnarea municipiului Sibiu drept capitală culturală europeană, consolidându-se această imagine și extinzând-o pe cât posibil și la nivelul județului.

Organizarea sau sprijinirea unor evenimente culturale de prestigiu vor suscita interesul turistic. În acest sens, în paralel cu colaborarea cu instituții de cultură de prestigiu, cum ar fi Complexul Național Muzeal (CNM) Astra, Muzeul Brukental, Filarmonica Sibiu, Teatrul „Radu Stanca”, Teatrul pentru copii și tineret, Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sau cu instituții de cultură de interes local din județ, se pot pune la punct formule de colaborare și cu alte instituții de cultură naționale și internaționale.

Principalele aspecte negative și riscuri sunt în municipiul Sibiu și în Mărginime legate de patrimoniu arhitectonic care se confruntă cu probleme legate de starea avansată de uzură și de degradare a unor clădiri, respectiv a fortificațiilor și cetăților medievale. În acest sens ar fi bine venit un cadru legal mai restrictiv în domeniul urbanismului și construcțiilor (care să impună păstrarea specific arhitectural, soluțiile tehnice, materiale, finisaje, etc.).

Zona Ocna Sibiului – Secașe cât și Zona Valea Târnavelor se confruntă la rândul lor cu pericolul pierderii aspectului arhitectural tradițional iar Zona Valea Hârtibaciului cu cel al degradării bisericilor fortificate.

Ca priorități strategice sunt identificate reabilitarea, conservarea și valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit, creșterea atractivității turistice a actului de cultură, a instituțiilor de cultură și promovarea acestora, sprijinirea autorităților locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu, cu impact asupra atractivității turistice.

Accesibilitatea informației turistice

Obiectivul principal este de a îmbunătăți accesibilitatea Sibiului ca și destinație turistică. Produsele turistice ale județului vor fi accesibile pentru piețele țintă prin prezența on-line, pe Internet, precum și prin folosirea mijloacelor, canalelor tradiționale. Informațiile oferite celor interesați vor fi de o calitate superioară, reflectând poziționarea brandului Sibiu și contribuind la formarea unei imagini de ansamblu.

Sibiul va fi o destinație care atrage turiștii cu venituri mai ridicate, cu un nivel mai ridicat de educație și care sunt interesați de turismul cultural.

În prezent județul Sibiu nu dispune de un instrument puternic de informare și promovare a turismului prin Internet. Noile tehnologii permit consumatorilor sa caute informațiile și să-și facă rezervări pe cont propriu exact acolo unde doresc. Prezența Sibiului pe Internet oferă posibilitatea unei promovări integrate a județului. Industria turistică trebuie să vină în întâmpinarea acestor schimbări și să profite din plin de avantajul oferit de noile canale de promovare, cum este Internetul.

Prioritățile strategice din acest punct de vedere vizează încurajarea unei prezențe cât mai mari a unităților de primire turistică pe Internet, oferirea de informații cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele tradiționale cât și prin cele moderne, îmbunătățirea informațiilor existente în punctele de intrare (aeroporturi, gări, autogări).

Consolidarea Brandului SIBIU

Obiectivul – dezvoltarea și comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU. Sibiul reprezintă un brand puternic și de aceea poziționarea regiunii trebuie să se bazeze pe ceea ce este caracteristic, unic și diferit. Vizibilitatea și atracția regiunii ca și destinație turistică va crește o dată cu calitatea produsului turistic «Sibiu». Trebuie creată o identitate puternică de brand și implementată la toate nivelurile industriei turistice, permițând astfel o creștere a cotei de piață formată atât din turiști străini dar și români.

Poziționarea brandului Sibiu ca și destinație turistică a fost inițiată în 2007, o dată cu lansarea Sibiu – Capitala Culturală Europeană 2007. Piețele turistice internaționale nu au însă suficiente informații despre turismul din Sibiu și de aceea un brand puternic este esențial în a atrage atenția asupra regiunii. Pentru aceasta este nevoie ca toți cei implicați în turism să colaboreze pentru a defini brandul și pentru a-l comunica eficient tuturor.

Prioritățile strategice au în atenție alăturarea brandului Sibiu la cel al României pentru a avea un impact mai puternic, realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice, asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate și încurajarea dezvoltării unor produse „icoana” care sa fie reprezentative/distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate, arhitectura săsească, marca Brukental, etc).

Pregătirea profesională

Încurajarea pregătirii profesionale în turism reprezintă principalul obiectiv în acest caz. Experiența turistică depinde în mare parte de calitatea serviciilor și de ospitalitatea cu care sunt întâmpinați iar profesionalismul trebuie să depășească așteptările vizitatorilor.

Creșterea calității serviciilor este posibilă prin investiții materiale dar și prin pregătirea personalului. Lipsa pregătirii în domeniu reprezintă o provocare care trebuie rezolvată la nivelului întregului județ (din păcate aceasta este o problemă la nivel național).

Prioritățile strategice prevăd sprijinirea îmbunătățirii pregătirii în domeniul turismului prin organizarea de seminarii, dezbateri, acordării de premii, diplome, recunoastere și mesaje publice etc., încurajarea organizatorilor de cursuri de pregătire să înțeleagă și să răspundă nevoilor pieței, medierea unor legături puternice între educație și turism.

3.3. Analiza intereselor turiștilor față de contactul cu atmosfera

tradițională din sate

Ramură individualizată a tezaurului cultural, satul tradițional cu specific săsesc sau românesc, în care se păstrează cât mai mult din atmosfera și viața ancestrală a oamenilor, este un alt nucleu de interes pentru turiștii străini; motivațiile principale sunt pitorescul inedit, faptul că astfel de peisaje rurale nu se mai întâlnesc în țările de origine ale turiștilor, cât și înclinația spre cunoaștere și gustul pentru autentic al acestor turiști.

Principalele elemente de interes sunt:

o Aspectul satelor și arhitectura caselor tradiționale, unele obiecte vechi din gospodărie care s-au păstrat (piuă de haine, piuă de ulei, batoză, moară de apă).

o Desfășurarea vieții tihnite a sătenilor, păstrarea unei permanente legături cu natura (dată de specificul agrar al satelor, fie axate pe cultura plantelor, fie pe creșterea animalelor).

o Observarea unor activități și îndeletniciri ale oamenilor, indiferent că e vorba de acțiuni desfășurate special pentru turiști sau de aspecte reale ale vieții oamenilor („ciurda satului”, prelucrarea cânepii, realizarea țesăturilor din bumbac, vizitarea stânelor și observarea modului de viață al ciobanilor, etc.).

o Obiceiuri și tradiții populare, de la întâmpinarea oaspeților cu călăreți până la organizarea unei „nunți false” (de exemplu, la Sibiel).

o Manifestările populare (de exemplu, festivaluri locale).

o Gastronomia tradițională este foarte apreciată de către turiști, iar contactul cu produsele alimentare locale, ecologice, poate avea loc în cadrul servirii mesei obișnuite la locul de cazare, dar și ca masă tradițională câmpenească oferită cu ocazia unei simple vizite într-un sat, sau sub forma unei degustări a produselor tradiționale la o stână sau într-o gospodărie (cârnați, brânză de oaie sau de bivoliță, balmoș, etc.).

În cazul vizitelor turistice organizate, turiștii sunt de asemenea interesați să înțeleagă mai bine cum se fac unele treburi din gospodărie (cum se face pâine, cum se mulg vacile, etc.) și chiar să participe, să fie parte a acestei vieți rurale active (să cosească, să adune lemne, să culeagă fructe de pădure sau ciuperci, să hrănească animalele, etc.). Atracția pentru acest stil de viață îi determină pe unii turiști străini să se cazeze adesea în „casele de oaspeți” amenajate în stil tradițional de către localnici pentru turism, în timp ce unii chiar preferă să doarmă în fân.

Ineditul satelor poate constitui o atracție inclusiv pentru familiile cu copii, aceștia din urmă putând să vadă, poate pentru prima dată în viață, de aproape, animale domestice (valabil în special tot pentru turiștii străini). De asemenea, plimbările cu cai sau cu căruțe, pe lângă caracterul activ al activității, sunt apreciate tot datorită specificului rural și noutății pe care o reprezintă pentru vizitatori.

O altă nuanță a ineditului este reprezentată de satele în care predomină populația de etnie rromă, mulți dintre reprezentanții acesteia păstrând o serie de meșteșuguri populare specifice, cum ar fi realizarea de mături, împletituri sau cazane. În plus, unii turiști se arată interesați și de alte aspecte ale culturii rrome, cu care pot lua contact într-un cadru civilizat, ca parte a unor produse turistice pregătite de agenții de turism sau de gazdele lor (dansuri sau muzică cu specific).

De menționat că în județul Sibiu există premisele potențării acestei categorii de interese turistice prin intermediul unor concepte care sunt dezvoltate în zona rurală, reprezentative fiind organizarea așa numitelor „muzee vii” (Ecomuzeu Regional), respectiv conceptul de „sat independent” („whole village”).

Practic, aceste proiecte pun accentul pe dezvoltarea satelor prin conservarea autenticului și fructificarea atractivității turistice în condițiile creării unor avantaje comunităților (păstrarea tradițiilor, dar și deprinderea unor noi meserii, nivel echilibrat al agriculturii de subzistență, înglobarea oamenilor și produselor autentice în produsul turistic).

Turiști interesați

În general, turiști străini din Germania, Franța, Anglia, Statele Unite – o primă categorie sunt cei cu venituri medii și peste, cu înclinație spre cultură, cu o anumită pregătire, de vârsta a doua și a treia, iar o altă categorie ar fi „turiștii activi”, mai tineri, adepții unei vacanțe de „educație culturală”, cu rucsacul în spate sau pe bicicletă.

Destinații turistice reprezentative din județul Sibiu:

Mălâncrav, Biertan, Florești, Alma Vii, Valea Viilor, Moșna, Alțâna, Gura Râului, Jina, Sibiel, Săliște, Tilișca, Rod (cu mențiunea că în unele sate din Mărginimea Sibiului factorul modern este mai prezent).

3.4. Analiza intereselor turiștilor pentru practicarea

turismului activ și sportiv

Sudul Transilvaniei este renumit și pentru multiplele posibilități oferite amatorilor de turism activ, de aventură și sportiv (cu componente variate: sporturi convenționale de iarnă, sporturi extreme, enduro), în special în zonele montane.

Interesele turiștilor se concentrează asupra următoarelor activități:

o Drumeții pe jos prin munții Făgăraș, Bucegi, Piatra Craiului și Cindrel, dar și pe văi sau prin păduri din zona de podiș – în funcție de pregătirea fizică, turiștii pot alege trasee diverse ca grad de dificultate, existând inclusiv trasee pentru profesioniști (alpinism); aceste drumeții sau excursii sunt fie componenta de bază a produsului turistic, fie o parte de agrement a unui produs turistic complex

o Practicarea sporturilor de iarnă (în special schi) pe pârtiile consacrate de la Predeal, Poiana Brașov, Bâlea, Păltiniș; pârtiile mai mici și mai puțin cunoscute din județul Sibiu, de la Gura Râului și Sadu, suscită doar un interes local și regional, fiind mai degrabă o posibilitate de agrement pentru turiștii sosiți în aceste zone atrași de alte elemente, decât special pentru schi; având în vedere că România nu este o destinație de schi competitivă pe plan european, principalii vizitatori interesați de schi sunt români

o Cicloturismul rutier sau montan sunt activități ce beneficiază de un cadru natural și antropic propice în Sudul Transilvaniei (drumurile montane, șoselele mai puțin aglomerate către o serie de atracții culturale); interesul turiștilor pentru practicarea acestui tip de turism este strâns legat de existența unor trasee sau zone marcate pentru bicicliști, respectiv a unor hărți elocvente.

o Sporturi motorizate (ATV, motociclism „enduro”) pe drumurile forestiere și sporturi extreme (parapantă, moto-deltaplan, tiroliană); în cazul acestor activități pentru pasionați, componenta de turism (adică sosirea în zonă a altor practicanți decât cei localnici) este influențată de proximitate (zona va atrage în primul rând practicanții acestor sporturi din orașele cele mai apropiate și care nu au zone propice), dar și de evenimentele de profil organizate în zonă, respectiv de importanța comunității de adepți ai sporturilor motorizate din regiune.

Alte elemente de interes pentru turismul activ sunt componentele de observare a florei și faunei din cadrul produselor ecoturistice (de exemplu, culegerea plantelor medicinale, observare de păsări – „birdwatching”), dar și unele activități inovatoare propuse turiștilor (mai ales străinilor) de către ghizi sau lideri de grup ca parte a unor programe mai complexe (culturale – tradiționale – active): implicarea în pregătirea unui prânz pe munte, căutarea comorii, deplasare cu ciclodrezina pe traseul mocăniței (activități ce presupun efort fizic, dar care nu neglijează nici componenta ludică și spiritul de echipă sau competiția).

Interesul turiștilor străini pentru mișcarea în natură, mai ales când este combinată cu vizitarea unor obiective turistice (culturale, naturale), a determinat adoptarea unui concept internațional cu reală forță de atracție. „Traseele verzi” din România („Greenways" – circuite tematice care presupun doar deplasare prin mijloace nemotorizate) se bucură treptat de tot mai mult succes, iar organizarea în Sudul Transilvaniei a unor astfel de trasee este extrem de oportună (traseu al așezărilor săsești, traseu al bisericilor fortificate).

Turiști interesați

Sporturile de iarnă, cele extreme și cele motorizate atrag în mare parte turiști români pasionați, fără a exclude și unele segmente de străini (de exemplu, tineri din Ungaria sau Croația, care aleg România ca destinație pentru sporturi și datorită prețurilor mai mici); de drumeții și cicloturism sunt interesați și străinii, cu mențiunea că totuși românii pasionați de turismul montane și atrași de posibilitățile din zonă constituie masa vizitatorilor

Destinații turistice reprezentative din județul Sibiu

Zona Cisnădioara – Sadu, zona Bâlea și perimetrul Valea Avrigului – Porumbacu – Cârțișoara – Arpaș, stațiunea Păltiniș, Gura Râului.

3.5. Directii de dezvoltare a turismului in judetul Sibiu

Creșterea calității experienței turistice prin:

Stimularea agroturismului, modalitate de valorificare superioară a valorilor etnoculturale locale, prin organizarea unor conferințe și ateliere de lucru;

Stimularea îmbunătățirii ofertei turistice în județul Sibiu, prin organizarea de mese rotunde, dezbateri (evoluțiile pieței, oportunități, probleme specifice);

Coordonarea planificării de evenimente generatoare de turiști în perioade de interes turistic scăzut. Reabilitarea și / sau realizarea infrastructurii specifice pentru asigurarea condițiilor igienico- sanitare în zonele de interes turistic;

Reabilitarea spațiilor de picnic (locuri de recreere și popas) existente și realizarea de spații noi, în completarea necesarului;

Realizarea de studii de piață. Reabilitarea și / sau realizarea „punctelor de belvedere”. Asigurarea accesului la apă potabilă în zonele de interes turistic, prin reabilitarea și / sau realizarea de noi cișmele publice;

Realizarea pistelor de cicloturism.

Mai buna valorificare turistică a patrimoniu cultural:

Stimularea turismului cultural prin îmbunătățirea managementului patrimoniului și al activităților culturale – organizarea de ateliere de lucru, evenimente culturale.

Semnalizarea traseelor/itinerariilor culturale.

Îmbunătățirea accesibilității Sibiului ca destinație turistică:

Promovarea turistică al județului prin realizarea portalului WEB.

Dezvoltarea și consolidarea brandului Sibiu.

Promovarea turistică a județului Sibiu prin ghiduri, hărți turistice, cataloage

și diverse tipărituri.

Realizare C.I.T. Agnita și integrare în rețeaua națională.

Participări la târguri de turism.

Info-trip pentru jurnaliști și agenți de turism străini.

Gala turismului Sibian.

Baza de date – fotografii ale atracțiilor turistice ale județului Sibiu.

Dezvoltarea și comunicarea unei imagini puternice a brandului Sibiu:

Realizarea de parteneriate pentru promovarea unei campanii unitare a imaginii de brand turistic, dezvoltarea unor produse distincte;

Dezvoltarea unei colaborări eficiente în cadrul sectorului public și între acesta și sectorul privat;

Încurajarea și sprijinirea autorităților publice locale în atragerea finanțărilor din fonduri nerambursabile și implementarea cu succes a proiectelor cu impact asupra dezvoltării turismului, prin organizarea unor ateliere de lucru.

Dinamizarea dezvoltării turismului local, prin stimularea implicării autorităților publice – organizarea de întâlniri semestriale pentru informare și analiza posibilităților de intervenție cooperare în domeniul dezvoltării turismului.

Realizarea unei strategii coordonate care să susțină comunicarea eficientă în dublu sens: între autorități și industria turistică.

Interzicerea amplasării de obiective și desfășurarea unor activități cu efecte dăunătoare în perimetrul și zonele de protecție.

Facilitarea / promovarea de contacte între diferiți actori din turism și investitori.

Elaborarea, în parteneriat, a unor planuri de dezvoltare integrată a localităților cu potențial turistic.

Studiile de piață arată că în prezent turismul se confruntă cu anumite provocări venind dinspre turiști, care aleg pachetele turistice sau ofertele turistice în funcție de imagine, siguranță, calitate, valoare, flexibilitate, aspecte care au un impact mai mare decât a putut industria să dezvolte până în prezent. Județul Sibiu a făcut progrese în ultimii ani, dar se impune, în continuare, aplicarea unui set coerent de măsuri care să contribuie la o dezvoltare durabilă și echilibrată a turismului.

Sibiul va deveni o destinație turistică oferind experiențe de calitate pe tot parcursul anului. Se va realiza corelarea între promisiunea făcută vizitatorilor și experiența trăită. Agenții economici vor fi sprijiniți și stimulați să crească calitatea produselor și serviciilor și sa vină în întâmpinarea nevoilor clienților.

Autoritatea publică județeană, individual și/sau în formule de parteneriat instituțional va contribui la atingerea acestor obiective, cu mijloacele specifice aflate la dispoziție.

Un prim set de intervenții va fi realizat de către Consiliului Județean prin extinderea, modernizarea și reabilitarea infrastructurii și rețelelor de utilități publice ce deservesc zonele cu potențial turistic, aflate în proprietate județeană. Acest tip de intervenție va avea un impact direct asupra îmbunătățirii experienței turistice în județul Sibiu, cu reflectare directă în creșterea numărului de turiști și în prelungirea duratei sejurului.

Intervențiile autorității județene, cu impact asupra creșterii cererii turistice, vor determina operatorii privați să îmbunătățească calitatea ofertei turistice, să o dezvolte și să o diversifice.

În cazul realizării, modernizării și reabilitării infrastructurii publice de orice tip, aflate în proprietatea altor unități administrativ teritoriale, Consiliul Județean va sprijini autoritățile publice respective și le va furniza, la cererea acestora, asistență tehnică de specialitate.

Înafara furnizări de asistență tehnică în domeniul investițiilor publice, sprijinirea autorităților publice locale se va realiza și prin:

– asistență în accesarea și utilizarea cu succes a fondurilor din instrumentele structurale,

– alocare prioritară a sumelor pentru echilibrare bugetară (în limitele competențelor date de Legea finanțelor publice locale) pentru obiective de investiții constând în construirea, reabilitarea, modernizarea(lista nu este limitativă): infrastructurii rutiere, amenajării obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și a infrastructurii conexe de utilitate publică, punctelor (foișoarelor) de observare / filmare / fotografiere, căilor de acces la principalele obiective turistice naturale, refugiilor montane, posturilor Salvamont, bazelor de tratament, piscinelor, ștrandurilor, terenurilor de sport, pârtiilor de schi, pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă, infrastructurii de agrement, locurilor de recreere și popas, pistelor pentru cicloturism, centrelor de informare turistică, centrelor de conferințe, monumentelor istorice și de arhitectură, etc.

Un al doilea set de intervenții va viza sprijinirea agenților economici din turism prin crearea unui cadru propice dezvoltării lor, accesului la resurse și la informații, consolidării unor parteneriate și promovării exemplelor de bune practici.

Sibiul este un județ cu un mare potențial în ceea ce privește turismul cultural, fiind o destinație bazată pe unicitatea culturii, ca o componentă esențială a experienței turistice per ansamblu.

Studiile arată că profilul de piață al turistului cultural este: nivel mai ridicat al educației și veniturilor, cheltuie mai mult cu 8 – 10% pe zi decât turistul mediu și achiziționează mai multe produse cum sunt suvenirurile, obiectele de artizanat, petrec mai mult timp în zonă (5,1 nopți față de 3,4 în cazul celorlalți turiști), sunt mai multe femei decât bărbați (știindu-se că femeile sunt cele care iau deciziile legate de vacanțe), se încadrează în grupa de vârstă 45- 64 și sunt dispuși să călătorească în perioadele de extrasezon.

Autoritatea publică județeană, individual și/sau în formule de parteneriat instituțional va acționa pentru prezervarea și atragerea în circuitul turistic, în vederea unei valorificări durabile, a patrimoniului cultural material și imaterial.

Consiliul Județean va interveni direct pentru reabilitarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului construit, cu valoare culturală, aflat în proprietatea județului.

În privința clădirilor de patrimoniu aflate în proprietatea unor terțe persoane fizice și juridice Consiliul Județean se va implica în conștientizarea acestora asupra importanței și necesității bunei administrări a imobilelor și va acorda sprijin prin consiliere și realizarea demersurilor legale pe lângă autoritățile/ instituțiile publice competente, în vederea soluționării impasurilor de natură legislativă și instituțională.

O atenție deosebită se va acorda bisericile fortificate, proprietate a bisericii evanghelice, pentru care se vor căuta soluții de legale de finanțare a reabilitării, conservării și atragerii în circuitul turistic.

Va trebui fructificat în continuare avantajul competitiv generat de desemnarea municipiului Sibiu drept capitală culturală europeană, consolidându-se această imagine și extinzând-o pe cât posibil și la nivelul județului.

Organizarea sau sprijinirea unor evenimente culturale de prestigiu vor suscita interesul turistic. În acest sens, în paralel cu colaborarea cu instituții de cultură de prestigiu, cum ar fi Complexul Național Muzeal (CNM) Astra, Muzeul Brukental, Filarmonica Sibiu, Teatrul „Radu Stanca”, Teatrul pentru copii și tineret, Centrul județean pentru conservarea si promovarea culturii tradiționale, sau cu instituții de cultură de interes local din județ, se pot pune la punct formule de colaborare și cu alte instituții de cultură naționale și internaționale.

Un aspect important, aflat deseori în atenția autorităților publice locale îl reprezintă modificarea cadrului legal, într-un mod care să permită autorităților locale impunerea, prin autorizațiile de construire, a unor restricții cu scopul păstrării specificul arhitectural al zonei/localității.

CONCLUZII

Atractivitatea turistică a Sudului Transilvaniei și a județului Sibiu este determinată de bogăția și diversitatea resurselor turistice, fiind în plus potențată de legătura organică cu populația și cultura germanică, respectiv de importanța spațiului transilvan pentru identitatea turistică a României.

Analiza motivațiilor oamenilor și a elementelor care îi atrag spre Sudul Transilvaniei a generat și alte perspective prin care pot fi privite interesele turiștilor, dar și observații despre tipuri de turism secundare ca importanță și grad de dezvoltare, toate găsindu-și ecou în cererea turistică pentru obiective din județului Sibiu.

Astfel, interesele turiștilor includ și:

Petrecerea timpului liber și a sărbătorilor într-un cadru inedit

Produse specifice tinerilor (vârstei sau statului de elevi / studenți): tabere, etc.

Cultivarea unor hobby-uri: pescuitul, vânătoarea

Încercarea gastronomiei specifice

Identificarea unui nucleu de concentrare a atracțiilor turistice în vederea unui sejur polivalent

Achiziția de suveniruri (reprezentative pentru timpul petrecut și de calitate)

Chiar dacă interesele turiștilor au fost prezentate separat, de cele mai multe ori motivația desfășurării unei călătorii turistice sau cel puțin cu componente turistice este complexă, rezultând din combinarea mai multor surse de atractivitate (de exemplu „turism al tradițiilor și cultural-istoric”, „cultură și relaxare”, „cunoaștere și învățare”, „business și agrement”, etc.).

În multitudinea de tipuri de turiști ce vizitează județul Sibiu, se remarcă trei profile tipice, și anume străinii amatori de circuite culturale, sașii plecați din țară și turiștii români amatori de relaxare și evadare din cotidian. În ceea ce privește segmentele de turiști noi sau neexploatate suficient, pot fi luați în calcul pensionarii români cu o stare materială bună (aceștia pot fi inclusiv clienți potențiali pentru sejururi împreună cu nepoți, de cunoaștere culturală și ședere într-un mediu reconfortant), turiștii ruși și israelieni interesați de wellness, tinerii activi din Centrul și Estul Europei, pasionații de călărie din Anglia, sau turiștii din țările nordice interesați de o aventură într-o destinație „neconvențională” în raport cu turismul consacrat la nivel european.

În concluzie, județul Sibiu este o destinație polivalentă din punct de vedere al posibilităților de stimulare a intereselor turiștilor și de aceea categoriile de turiști atrase sunt eterogene. Pe de-o parte este un avantaj, datorită șanselor mari de a atrage cât mai mulți turiști, pe de altă parte este un dezavantaj, întrucât această polivalență face dificilă o strategie de promovare coerentă a tuturor valențelor turistice a județului.

În perspectiva susținerii dezvoltării turismului, trebuie ținut cont că interesele și prioritățile turiștilor sunt schimbătoare, având tendința să se diversifice și să se rafineze – astfel, intervenția asupra produsului turistic nu trebuie neapărat să se producă în urma unei prioritizări a elementelor de interes, ci mai degrabă fructificând reperele turistice ale județului, în jurul cărora să crescă valoarea și calitatea ofertei de turism de nișă.

BIBLIOGRAFIE

1. Balaure V., Cătoiu I., Vegheș C., Marketing turistic, Editura Uranus, București, 2005.

2. Baron T., Korka M, Pecican E., Stanescu M., Statistica pentru comerț și turism, Editura Didactică și Pedagogică, Bucuresti 1981.

3. Biji E., Baron T., Tovissi L., Statistică teoretică și economică, Editura didactică și pedagogică București, 1991.

4. Cianga N., România, Geografia Turismului (Partea întâi), Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001.

5. Cianga N., Turismul din Carpatii Orientali, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj- Napoca, 1998.

6. Cândea M., Șimon T, Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București, 2006.

7. Cocean P., Geografia Turismului, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 1999.

8. Cocean P., Geografia Turismului Românesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca, 1997.

9. Cocean, P., Vlasceanu, Gh., Negoescu, B., Geografia generala a turismului, Editura Meteora Press, Cluj-Napoca, 2002.

10. Glăvan, V., Georgrafia turismului, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005.

11. Glăvan, V., Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006.

11. Iordan I., Bonifaciu S., România – ghid turistic, Editura Garamond, București, 2006.

13. Neacșu, N., Băltărețu, A., Neacșu M., și Drăghilă M., Resurse și destinații turistice – interne și Internaționale, Editura Universitară, București, 2009.

14. Neacșu,N., Turismul și dezvoltarea durabilă, Editura Expert, București, 2000.

15. Neacșu N., și colectiv, Economia Turismului, Editura Pro-Universitaria, București, 2006.

16. Neacșu, N., Băltărețu A., Neacșu M., Economia turismului – studii de caz – statstici – legislație, Editura Uranus, București, 2008.

17. Nenciu, D.,S., Strategii de marketing pentru dezvoltarea turismului românesc, Ed. EX PONTO, Constanța, 2009.

*** Consiliul Județean Sibiu, Strategia de dezvoltare a județului Sibiu pentru perioada 2010 – 2013 și direcțiile de dezvoltare ale județului pentru perioada 2014 – 2020, Sibiu, 2010.

*** Master Plan pentru domeniul turismului în județul Sibiu, studiu realizat de Marketscope pentru Consiliul județean Sibiu, în calitate de beneficiar, București, 2010.

Link-uri:

www.inforegio.ro

www.welcometoromania.ro

http://www.rovt.ro/cities/sibiu/sibiu_ro

http://www.ghidulturistic.ro

Home