Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Satu Maredocx

=== Valorificarea potentialului turistic al judetului Satu-Mare ===

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL CONSTANȚA

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

CONF. UNIV. DR. NENCIU DANIELA SIMONA

ABSOLVENT:

MIU STEFANIA

CONSTANȚA

2015

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL CONSTANȚA

LUCRARE DE LICENȚĂ

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC

AL JUDETULUI SATU-MARE

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

CONF. UNIV. DR. NENCIU DANIELA SIMONA

ABSOLVENT:

MIU STEFANIA

CONSTANȚA

2015

CUPRINS

Introducere………………………………………………………… pag.4

Cap.I.Potentialul turistic al Judetului Satu-Mare……………… pag.6

1.1.Prezentare generala a judetului………………………….. pag.6

1.2.Resurse turistice naturale……………………………….. pag.10

1.3.Resurse turistice antropice……………………………… pag.12

1.4.Forme de turism practicate la nivelul judetului………… pag.17

Cap. II. Indicatori de cuantificare ai cererii si ai ofertei turistice pag.21

2.1.Indicatori ai cererii………………………………………. pag.21

2.2.Indicatori ai ofertei………………………………………. pag.25

Cap.III.Strategii de dezvoltare a turismului in Judetul Satu-Mare

………………………………………………………………………. pag.28

3.1.Analiza S.W.O.T a turismului in Judetul Satu-Mare…… pag.28

3.2.Diversificarea produselor turistice……………………… pag.29

3.3.Promovarea destinatiilor turistice……………………… pag.32

3.4.Proiecte de dezvoltare a turismului…………………….. pag.35

Concluzii…………………………………………………………… pag.40

Bibliografie……………………………………………………….. pag.42

Anexe……………………………………………………………… pag.43

INTRODUCERE

Turismul și Călătoriile (T&T) reprezintă o ramură economică de sine stătătoare care oferă o sumă de produse (de consum și de investiție), precum și servicii pe care le preia din alte ramuri cu activitate economică legată direct sau indirect de turism. Prin intermediul acestora, dar și in mod

direct, activitatea din turism se reflectă atat in PIB, cat și pe plan social, prin crearea de locuri de muncă. In acest context, turismul se identifică sub forma unei piețe de desfacere pentru oferta marii majorități a ramurilor producătoare de bunuri și servicii, cat și pentru oferta de muncă din societate, fiind un fenomen economic și social global, cu implicații majore asupra economiei mondiale. Două organisme internaționale, Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC) și Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) monitorizează permanent stadiul de dezvoltare atins de industria turismului și călătoriilor, instrumentul de evaluare utilizat, Contul Satelit al Industriei Turistice (TSA), fiind special concepute in acest scop.

La finele anului 2009, valoarea producției și activitățile care produc bunuri și servicii destinate T&T și oferite atat direct, cat și indirect consumului turistic, se ridica la valoarea de 5433 mld. $, ponderea deținută in PIB fiind de 9,4%. De asemenea, numărul locurile de muncă asigurate atat direct cat și indirect, reprezenta 8,2% din totalul ofertei mondiale. Realizand o evaluare similar la nivelul activităților care oferă bunuri și servicii direct spre consumul turiștilor, valorile globale evidențiază ponderea T&T de 3,2% in PIB și 2,8% din totalul locurilor de muncă oferite la nivel mondial.

Barometrul publicat de UNWTO in aprilie 2010 evidenția scăderea numărului de sosiri de turiști străini care au călătorit in alte țări in anul 2009, la un total de 880 milioane persoane, după ce in 2008 numărul acestora se ridica la 919 milioane persoane, in condițiile in care, prin acumularea unui număr de sosiri de 900 milioane persoane la nivelul anului 2007 se inregistra, la acel moment,un record mondial absolut. Romania se inscrie in circuitul turistic internațional cu valori turistice unicat atat din categoria resurselor turistice naturale, antropice, cat și culturale, a căror valorificare inteligentă ar putea determina creșterea substanțială a rolului industriei turismului in cadrul economiei naționale, cu efecte pozitive, de lanț, la nivelul intregii societăți. In prezent, in țara noastră, turismul are o contribuție indirectă de 6,3% din PIB și 3,1% din ocuparea forței de muncă, cifrele corespunzătoare la nivelul contribuției directe fiind de 5,2% și 1,9%. In 2009, Romania a fost vizitată de 5,3 milioane turiști străini, numărul celor care au innoptat din totalul menționat fiind de 1,2 milioane persoane.

Judetul Satu-Mare beneficiaza de o pozitie geografica deosebit de favorabila dezvoltarii turismului, unde atractiile turistice continua sa se diversifice si sa schimbe comportamentul turistilor europeni. Ridicarea (uniformizarea) nivelului de trai, modernizarea infrastructurii rutiere, libera circulatie intre state, promovarea sustinuta sunt doar cativa dintre factorii ce contribuie decisiv la sporirea activitatii unei anumite zone turistice. Se impune, in aceasta situatie, construirea unei traiectorii ascendente pe care sa evolueze turismul zonei Satu-Mare, prin directionarea unor fluxuri turistice considerabile spre destinatiile oferite de aceasta zona. Cu alte cuvinte, este necesara dezvoltarea turismului in zona Satu-Mare in sensul imbunatatirii calitative a ofertei si serviciilor turistice si al cresterii gradului de atractivitate al obiectivelor si resurselor de care dispune zona, pentru o inalta valorificare din punct de vedere turistic al potentialului acestora.

CAPITOLUL I

POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI SATU MARE

Prezentare generala a judetului

Fig.nr. 1 Harta judetului Satu Mare

Judetul Satu-Mare este situat la marginea nord-vestica a tarii, in zona de contact dintre Campia Tisei, Carpatii Orientali si Podisul Somesan. Limitat spre nord-vest de granita cu Iugoslavia si de cea cu Ungaria si incadrat de judetele Maramures, Salaj si Bihor, judetul Satu-Mare reprezinta un important punct turistic. Județul Satu Mare are o suprafață de 4.418 km2 (1,85 % din teritoriul național). Folosința terenurilor : 72% terenuri agricole, 18,2% păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, 2,2% râuri, 7,2 % suprafață locuită, 0,4% alte suprafețe.

Relief : Din punct de vedere fizic, teritoriul județului este variat, cuprinzând munți, dealuri și câmpia ca și formă dominantă. Zona de câmpie,componentă a depresiunii Panonice,reprezintă 63% din suprafața totală și se intinde in partea de vest și sud-est a județului. Zona montană ocupă partea de nord-est și este reprezentată de Munții Oașului și o mică parte din Munții Gutâi. Înălțimile muntoase cresc de la 827m în Munții Oașului până la 1200 m pe vârful Pietroasa din Munții Gutâi.

Climă: Clima este de tip temperat – continentală.

Rețea hidrografică: Râul Someș -60 km în județ, Râul Tur -66 km în județ, Râul Crasna -57 km în județ.

Populație: Populația totală a județului la 01.01.2008: 365.975 locuitori .

• 48% populație urbană

• 52% populație rurală

Județul ocupă locul 29 din cele 41 de județe ale României.

Densitate: 82,8 locuitori pe km2 .

Structura pe naționalități ,conform ultimului recensământ (2002), este:

o Români –58,8%

o Maghiari-35,2%

o Germani-1,7%

o Romi-3,7%

o Alții-0,6%

Structura administrativă: Împărțirea administrativă a județului este următoarea :două municipii: Satu Mare :113.415 locuitori, Carei : 22.496 locuitori; patru orașe Negrești Oaș :15.035 locuitori, Tășnad :9.472 locuitori, Livada :7.050 locuitori, Ardud :6.884 locuitori; 58 comune (având 220 sate)– 191.623 locuitori.

Tradiții și festivaluri: Sâmbra Oilor (Huta-Certeze luna mai), Festivalul Folcloric Codrenesc (Oțeloaia luna august), Festivalul Folcloric al Naționalităților (Bogdand, luna septembrie), Sărbătoarea Căpșunilor(Călinești –Oaș, Halmeu, luna iunie), Festivalul de Datini și Obiceiuri de iarna (Negrești Oaș, luna decembrie).

Aspecte economice: Economia județului poate fi caracterizată ca o economie industrial-agrară specializată în industria alimentară, textilă și în producția de mobilier. Sectorul primar este foarte bine dezvoltat și sectorul terțiar este în plină expansiune. Produsul intern brut pe locuitor realizat in anul 2005 (11.038,2 milioane lei/locuitor) plasează județul Satu Mare pe locul 21 între județele din România. Sectorul industrial și al construcțiilor reprezintă 35% din PIB,iar cel al serviciilor 50,1%. Sectorul agricol, forestier și silvicultura reprezintă 14.9% din P.I.B. După cifra de afaceri realizată in industrie,construcții, comerț și alte servicii, in anul 2006 județul Satu Mare se situează pe locul 27 intre județe. În anul 2006 existau un număr de 16.533 agenți economici activi in județ,din care 5.083 persoane fizice independente și asociații familiale. După domeniul de activitate declarat la Oficiul Registrului Comerțului, 15,1 % din totalul societatilor comerciale active au ca obiect de activitate principal industria, 14,08% își desfășoară activitatea în construcții, 32,1% în comerț, 8,9% în transport și telecomunicații, 4,6% în agricultură, restul având ca activitate principală declarată alte prestări de servicii.

Sectoare de activitate:

Sectorul primar: Suprafața cultivată și producția realizată: agricultura este sectorul principal în activitatea județului Satu Mare (37,25% din populația ocupată la 1 ianuarie 2008). Suprafața agricolă totală era, in anul 2007, de 317.451 hectare, din care 221.708 hectare – teren arabil (cca 70.% din suprafața totală). În anul 2006, suprafața cultivată a fost de 105,67 mii ha (93,4% din suprafața arabilă),62,93% fiind destinată culturii cerealelor,din care 45,6% a fost cultivată cu porumb și 41,3% cu grâu și secară. Alte culturi importante sunt: floarea soarelui, cartofii,legumele și sfecla de zahăr. Satu Mare este, totodată și unul din județele mari producătoare de fructe(mere, prune,struguri) și cel mai mare producător de căpșuni din țară, de aici provenind circa jumatate din producția țării. Pădurile (78.000 ha sunt o importantă resursă naturală a județului. S-au executat lucrări de regenerare a fondului forestier și se urmărește gospodărirea și valorificarea rațională și ecologică a acestuia. Situația sectorului zootehnic : Repartiția producției zootehnice 2007: bovine 63.916, porcine 153.391, ovine 113.172, păsări 1.442.029.

Sectorul secundar: Populația județului cuprinsă in acest sector de activitate reprezenta , la 1 ianuarie 2008, -25,63% din totalul populației ocupate civil. Luând in considerare caracteristicile geografice, județul oferă posibilități de dezvoltare in următoarele sectoare industriale: Industria de vârf: DRM Draxlmaier România SA este întreprinderea cea mai importantă din județ. Activitatea sa este fabricarea cablajelor electronice pentru automobile și este constituită cu capital german. Industria de aparate electrice de uz casnic: Electrolux România SA este uzina cea mai reprezentativă din acest sector de activitate. Fiind încorporată într-o companie suedeză, întreprinderea și-a dezvoltat și diversificat producția, în prezent fiind leader în producția de acest gen.

Industria de mobilă: În acest sector există un mare număr de întreprinderi de toate mărimile care produc mobilă de calitate ridicată. Această producție este orientată, cu precădere, spre export. Industria ușoară: în această ramură societatea Steillman-Mondiala SA este cea mai reprezentativă. Industria agroalimentară: Societățile cele mai reprezentative din această ramură sunt amplasate în Carei și sunt specializate în producția de ulei vegetal și zahăr. Se adaugă la acestea întreprinderile de in, de cânepă, de tutun și de rapiță. Industria construcțiilor: Societățile tradiționale cu muncitori cu grad înalt de calificare produc echipamente miniere, remorci, sisteme hidraulice,dar din 1989 acestea au traversat o perioadă dificilă având nevoie de introducerea de noi tehnologii pentru creșterea productivității și competivității pe piețele europene. Parcul industrial Satu Mare ,realizat prin finanțare din fondurile Uniunii Europene a devenit operațional incepând cu anul 2006. Acesta este realizat pe un amplasament situat in apropierea Aeroportului Satu Mare,a stației de cale ferată Satu Mare –Sud și a DN 19A spre Cluj Napoca, avînd o suprafață totală de 69,54 hectare .Parcul este organizat in 19 parcele, cu suprafețe cuprinse între 1,25 și 6,9 ha, aproape toate concesionate in acest moment, și dispune de toate utilitățile necesare: curent electric, canalizare, legături telefonice prin fibră optică.

Sectorul terțiar: Acest sector este în plină dezvoltare deținând , în anul 2007, 47,7% din numărul total de salariați pe sectoare:

• Telefonia mobilă: piața de telefonie mobilă este reprezentată de următorii operatori: Zapp Mobile, Vodafone Cosmote , Orange și RDS Mobil.

• Băncile : în județ își desfășoară activitatea mai multe bănci cu capital de stat sau privat : BRD – Groupe Sociéte Génerale (Banca Română de Dezvoltare), BCR-Erste Bank (Banca Comercială Română), Banca Uni Credit-Țiriac, Banc Post, Banca Transilvania, Intesa San Paolo Bank, MKB Romexterra, Leumi Bank, Banca Românească, Volskbank, Piraeus Bank, Alpha Bank, ING Bank. Toate aceste bănci oferă sisteme electronice de plată și asigură rapiditate și siguranță a activităților bancare.

Turismul : județul Satu Mare posedă un potențial turistic bogat și variat, cu posibilități de dezvoltare în ceea ce privește turismul montan (zonele Oaș, Codru), turismul de agrement (Valea Măriei, lacul de la Călinești Oaș, lacul de la Oțeloaia, pădurile Noroieni, Homoroade, Crucișor, etc.) și de sejur balnear (la Tășnad, Beltiug, Acâș). Județul are de asemenea zone cu o valoare etno-folclorică favorabilă pentru dezvoltarea turismului rural. Turismul cultural include, în prezent, două circuite tematice: circuitul castelelor antice și medievale:Satu Mare – Carei – Tășnad Ardud, Medieșu Aurit – Livada –Turulung, circuitul mănăstirilor sătmărene: Bixad – Prilog – Lunca Potăului –Măriuș – Scărișoara Nouă.

Acces rutier: Județul Satu Mare deține un important avantaj în ceea ce privește poziționarea..Se găsește în apropierea graniței și este situat relativ aproape de patru capitale europene:

– 578 km de București (6 ore și 57 minute cu autoturismul);

– 580 km de Viena (6 ore și 33 minute cu autoturismul);

– 537 km de Brastislava (6 ore și 11 minute cu autoturismul);

– 336 km de Budapesta (4 ore și 14 minute cu autoturismul).

.La nivel intern, în Satu Mare se poate ajunge (rutier) astfel:

– din București în Satu Mare: București – Pitești – Sibiu – Cluj-Napoca – Satu Mare.

– din Moldova se poate ajunge la Satu Mare prin Brașov, apoi prin Târgu Mureș și Cluj– Napoca. Din nordul Moldovei, traseu recomandat este Suceava – Bistrița – Cluj – Napoca – Satu Mare. Un traseu secundar, dar mai puțin recomandat datorită stării proaste a drumului, este Borșa – Negresti Oaș – Satu Mare.

Acces Feroviar. Satu Mare este conectat direct, prin căi ferate, cu orașul Cluj-Napoca, pe acest traseu fiind asigurate legăturile cu Regiunile Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest. Un alt traseu de importanță mare este Oradea – Satu Mare, acesta făcând legătura dintre Satu Mare și Regiunea Vest. Rețeaua de căi ferate a regiunii Nord-Vest asigură accesul direct al călătorilor din regiune spre Satu Mare.

Acces Aerian. Aeroportul Satu Mare asigură, două curse săptămânale tur-retur (TAROM) Satu Mare – București, lunea și vinerea.

Puncte de trecere a frontierei (vamă) :

– Petea (rutier);

– Halmeu (rutier și feroviar);

– Urziceni (rutier);

– Berveni (feroviar);

– Satu Mare (aerian).

Infrastructură

Infrastructura rutieră: Teritoriul județului este străbătut de 75 Km de drumuri europene, 193 Km de drumuri naționale, 1336 Km de drumuri județene.

Infrastructura feroviară este reprezentată prin 220 Km de căi ferate și 54 de gări.

Infrastructura aeriană: Aeroport Internațional, situat la 14 Km de centrul orașului Satu Mare, pe care operează cursa Satu Mare – București, putând totodată să primească curse charter (interne și internaționale) de pasageri și mărfuri.

Resurse turistice naturale

Județul Satu Mare dispune de un potențial turistic bogat și variat, atât din punct de vedere al mediului natural, având numeroase ținuturi cu valoare peisagistică ridicată, potrivite pentru drumeții și odihnă, dar și din punct de vedere al valorilor culturale și istorice. În ciuda acestui potențial, lipsesc atracțiile turistice de renume național și internațional. Totuși, în ultimii ani investițiile în acest sector au cunoscut o tendință de creștere, realizându-se investiții majore în dezvoltarea stațiunilor de odihnă, modernizarea sau recondiționarea ștrandurilor și băilor termale, construirea de moteluri și hoteluri de mai multe stele, de nivel european (în special în municipiul Satu Mare).

În cadrul județului Satu Mare întâlnim toate formele de relief, câmpie, dealuri și munți, forma de relief dominantă fiind câmpia (aproximativ 62% din județ). Zonele de câmpie și de deal sunt bogate în resurse balneare: ape termale și minerale. Principalele localități cu resurse balneare sunt:

– Tășnad – situată la 65 km de municipiul Satu Mare pe DN 19 și DN 1F, cel mai important centru balneo-turistic, singura stațiune turistică înregistrată a județului, având ca factori terapeutici: ape termale (70°C-la sursă), cu bromură, iod și clorură de sodiu, recomandată afecțiunilor reumatismale, ginecologice, cronice, boli profesionale, endocrine și de metabolism. Există ștranduri cu ape termale.

– Beltiug – situată la 35 km de municipiul Satu Mare pe DN 19A. Băile Beltiug, se află la aproximativ un km, pe drumul local, o stațiune sezonieră cu izvoare de ape oligiminerale, clorurate sodice, calcice, magnezice, feruginoase, indicate în afecțiunile reumatismale, ginecologice, etc. Există instalații pentru băi calde cu apă minerală;

– Carei – situată la 36 km de municipiul Satu Mare, pe DN 19, este o stațiune sezonieră având ca factori terapeutici: ape minerale hipotone, termale (52°C), clorurate, iodurate, bicarbonate, sodice, calcice, magneziene. Deține instalații pentru cură, bazine descoperite, cu apă minerală termală;

– Acâș – situată la 38 km de Satu Mare, pe DN 19A, are ca factori terapeutici: izvoare cu apă minerală termală, bicarbonată, sodică, hipotonă. Deține ștrand cu apă mineral termală.

– Ady Endre – situată la 15 km de Carei, pe DN 1F și 6 km de drum local, are ca factori terapeutici izvoare cu apă termală (72°C), bicarbonată, clorurată, sodică, hipotonă, indicată în afecțiuni reumatismale, ginecologice, endocrine. Nu există amenajări

– Valea Măriei – situată la 44 km de municipiul Satu Mare, pe DN 19, și 2,5 km de localitatea Vama, deține ca și factori terapeutici: izvoare cu apă minerală bicarbonată, clorurată, sodică, carbogazoasă, izotonă .

Ștrandurile județului pot găzdui circa 20.000 de persoane pe sezon, însă în majoritatea ștrandurilor există o infrastructură învechită, care limitează numărul vizitatorilor. Aqua parcurile lipsesc din oferta turistică în prezent, dar sunt avute în vedere în viitorul apropiat. Acest tip de turism se desfășoară în mod neorganizat.

Județul este străbătut de râul Someș (60km), ce poate reprezenta o resursă importantă pentru turismul sportiv și de agrement (nautic, pescuit).

Pentru turismul sportiv și agrement sunt la fel de importante râurile Crasna (57km), Tur (66km) și lacurile: Călinești (lac de acumulare pe râul Tur, cu cel mai întins luciu de apă din județ și o suprafață de 357ha, situat la 37 km de municipiul Satu Mare, dispune de cabană turistică, minihotel și căsuțe), lacul de Cristal de lângă Iojib (luciul de apă este de aproximativ 7 ha, fiind înconjurat, pe trei laturi, de plajă ușor înclinată și cu nisip grosier), Andrid – Dindești (luciul apei este de 8-10 ha, înconjurată de stufăriș și sălcii, cu posibilitate de pescuit), Bercu Nou (amenajare piscicolă cu o suprafață totală de 270 ha constituită din 4 bazine), Mujdeni – Orașul Nou (lac de agrement format artificial, există un complex turistic cu motel și căsuțe de lemn), Apa – Medieșu Aurit (format în urma exploatării zăcământului din zona balastierei, acoperă o suprafață de 130 ha) și balastierele Adrian I –IV, balastiera Dabolț (fermă piscicola, baltă privată), Balta Veche Porumbești (fermă piscicola, baltă privată), Balta Dara (situată în mijlocul satului, luciul de apă măsoară 4 ha), Balta Tășnad (lac amenajat pentru pescuit, cu o suprafață de aproximativ 2 ha), Balta Valea Mariei Vama (lac amenajat pentru pescuit cu o suprafață de aproximativ 1,5 ha), lacurile Ocean și Junior Valea Vinului (lacuri de pescuit situate la 25 km de municipiul Satu Mare, pescuitul realizându-se în sistem prinde și eliberează), lac Odoreu (destinat în principal pescuitului sportiv), Moftinu Mic, Boghiș, Oțeloaia, Solduba.

Ca traseu peisagistic deosebit trebuie să amintim traseul turistic rutier Negrești-Oaș – Săpânța (care se extinde și în județul Maramureș) și zona Călinești Oaș. Trasee de mai mică importanță sunt Sâmbra Oilor-vârful Brad (1093 m), Valea Rea-Șelătruc, Valea Turului-Muntele Tâmpa, Valea Talna Mică-Băile Puturoasa, Talna Mare-Luna Șes-vârful Pietroasa (1201m). Multe dintre aceste trasee sunt impracticabile, datorită lipsei amenajărilor turistice specifice.

1.3 Resurse turistice antropice

Resursele turistice antropice reprezinta ansamblul de obiective create de societate care indeplinesc conditiile valorificarii pe plan turistic. Acestea s-au conturat in timp, imbogatindu-se treptat in urma ascensiunii creative a omului care a produs mereu noi valori, in concordanta cu cresterea pretentiilor sale de cultura si civilizatie. Județul Satu-Mare oferă numeroase valori de patrimoniu cultural de interes național cum ar fi:

Castele și cetăți

– Castelul Karolyi din municipiul Carei – construit în mai multe etape, predominand stilul neogotic, în prezent aici este amenajat un muzeu de istorie și stiințele naturii

– Castelul Karolyi de la Ardud – reconstruit în secolul XVIII de contele Karolyi Alexandru, în stil baroc

– Castelul Vecsey de la Livada – important monument de arhitectură construit între 1760-1764

– Castelul medieval Medieșu Aurit – castel medieval, reconstruit de Zsigmond Lonyai în secolul XVII

Conace

– curia Ibranyi Daniel de la Pir – a fost ridicata in 1584, apoi a suferit transformari, este alcatuita din sase camere cu boltă

– conacul Pop Romulus de la Supuru de Sus – curie construită în stil neobizantin în perioada interbelică

– conacul Wesselenyi , construit in sec.XVIII, unul din primele conace construite în mediul rural transilvan și conacul Degenfeld, construit în a doua jumătate a secolului XVIII si inceputul sec. XIX , amandoua de la Hodod

– conacul din Săuca – conacul în care s-a născut Kolcsey Ferenc, autorul versurilor imnului Ungariei

– Conacul Cserey Fischer Tășnad – clădire cu o vechime de peste 200 de ani în cadrul căreia își desfășoară activitatea muzeul orașului

Biserici și mănăstiri

– Catedrala romano catolică „Înălțarea Domnului” din Satu Mare – construită între 1786-1798, în stil neoclasic. In 1837, dupa infiintarea episcopiei la Satu Mare, a fost marita si transformata in stil baroc

– Biserica reformată cu lanțuri din Satu Mare – construită la sfarsitul sec. XVIII si inceputul sec.

– Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din satul Corund, comuna Bogdand – construită în 1723 , stramutata in 1868 pe locul unde se afla astazi.

– Biserica romano-catolică Sfântul Ladislau din Beltiug – construită în 1482

– Biserica evanghelică luterană de la Hodod – construită în 1768 în stil baroc

– Biserica romano-catolică din Ardud – construită în 1482

– Mănăstirea Bixad – datând din 1768-1771, pe locul unui vechi schit, mentionat la 1614, apartinator de manastirea Vetis.

– Sinagoga Satu Mare – construită în perioada 1889-1892 în stil eclectic.

– Biserica greco-catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare – este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură din oraș, construit între anii 1932–1937

– Biserica romano-catolică Calvaria – în stil neogotic, a fost construită inițial pe locul unui bastion al cetatii Satu Mare (Dambul tobosarilor) în 1884 și reconstruită între 1908 – 1909

– Biserica romano-catolică "Sf. Iosif de Calasanz" Carei – este cel mai frumos monument baroc din județ, fiind realizată în perioada 1769-1779 si refacuta dupa cutremurul din 1834

– Sinagoga din Carei – construită în 1866 și renovată în 1890. În curte a fost ridicat un obelisc în memoria victimelor holocastului.

– Cripta familiei Karoly din Căpleni –langa latura de sud a bisericii din localitate

– Biserica Ortodoxă Nașterea Maicii Domnului – Negrești Oaș

– Biserica Ortodoxă Sf. Dumitru – Negrești Oaș.

– Palatul Episcopial din Satu Mare – construit în mai multe etape in sec. XIX

– Biserica ortodoxă „ Adormirea Maicii Domnului” din Satu Mare – construită între 1937-1938, îmbină stilul bizantin cu elementele arhitecturii românești

În satele din Oaș si Codru au existat numeroase biserici din lemn construite în secolul XVIII, care au reprezentat capodopere unice ale regiunii. Biserica de lemn din Lechința (Oaș) veche de la 1604, a fost reconstruită si se poate vizita la Muzeul Țării Oasului din Negresti-Oas.

De asemenea, in zona Codru , pe langă biserica de lemn din Corund, mai exista urmatoarele biserici de lemn, pastrate intregi sau partial : Biserica de lemn din Bolda, Biserica de lemn din Hurezu Mare, Biserica de lemn din Lelei, Biserica de lemn din Stâna.

Cele mai importante muzee și case memoriale sunt:

Muzeul Județean Satu Mare – prezintă colecții de arheologie și istorie și etnografie.

– Secția de Artă a Muzeului Județean Satu Mare – găzduit de Casa Vecsey – construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în stil neogotic, fiind declarată monument istoric

– Muzeul orășenesc Tășnad – localizat într-un vechi conac nobiliar, a fost reconstituit în 1771, fiind un muzeu de arheologie, istorie și etnografie

– Muzee etnografice întâlnim și în localitatățiile Chilia (comuna Homoroade), Supuru de Sus (comuna Supur) și în municipiul Carei

– Muzeul șvăbesc din Petrești – prezintă cultura tradițională șvăbească

– Muzeul Maghiar din Bogdand – construit în jurul anilor 1880-1885, este localizat într-o casă țărănească tradițională și prezintă viața cotidiană a maghiarilor din zonă

– Case-muzeu pot fi vizitate în localitățile: Gherța Mică, Călinești Oaș, Orașu Nou, Calinesti-Oas

– Muzeul moților din Scărișoara – cuprinde o colecție etnografică de peste 800 de obiecte aduse de moți din zona lor de origine

– Muzeul Țării Oașului din Negrești-Oaș – este o rezervație etnografică în aer liber, fondată în 1986, in care sunt adunate capodopere ale arhitecturii tradiționale, bazate pe lemn și articole de uz casnic și țesături, având și o parte vie o secție alcătuită din instalații tehnice.

– Cuptoarele dacice de la Medieșu Aurit- Săpăturile arheologice începute în 1964 au dus la descoperirea celei mai mari așezări a dacilor liberi (sec II-IV d.H) din Nord-Vestul României, la Medieșu Aurit. Aici au fost descoperite numeroase cuptoare de ars vase, cele mai mari din țară și un cimitir dacic de incinerație.

Trebuie să amintim si casele memoriale din localitățile:

– Ady Endre (casa memorială Ady Endre)

– Apa (casa memorială Dr. Vasile Lucaciu)

– Casa Memorială "Dr. Aloisie L. Tăutu" din Valea Vinului

– Atelierul memorial Aurel Popp

Festivalurile și manifestările mai importante sunt:

– Satu Mare (Zilele Municipiului, Festivalul Pălincii, Zilele maghiare Partium, Teatru fără bariere, manifestări hipice – atelaj, Festivalul internațional al Romilor),

– Zilele orașului, comunei sau satului se mai sărbătoresc și în alte localități ale județului, cum ar fi: Carei, Negrești Oaș, Ardud (Chirbele – sărbătoare tradițională străveche), Apa, Viile Satu Mare (Donath – una din cele mai vechi sărbători din județ), Odoreu, Botiz, Bârsău de Sus, Vezendiu, Halmeu (Sărbătoarea Căpșunilor)

– Huta Certeze (Sâmbra Oilor – marchează sosirea primăverii). Are loc în prima duminică a lunii mai și marchează urcarea turmelor la munte. (din DEX: SÂMBRĂ, sâmbre s. f.. Întovărășire în vederea aratului sau a alcătuirii unei stâne pentru văratul oilor. – Cf. magh. Cimbora)

– Festivalul Portului, Cântecului și Jocului Codrenesc de la Oțeloaia comuna Homoroade, Domanești (Festivalul Porumbului), Dobra (Balul culesului strugurilor), Bogdand (Festivalul Folcloric a Naționalităților), Negrești-Oaș (Festivalul de datini și obiceiuri), Beltiug (Târgul de la Beltiug – de peste 100 de ani)

– Foieni (ziua ecvestră, ziua calului)

La Vama se afla un atelier de ceramica , recunoscut la nivel național. Drumul vinului ce parcurge localitățile Halmeu Vii, Orașul Nou, Carei, Pir, Hodod, Beltiug, Viile Satu Mare, poate ajunge o atracție turistică. Județul dispune și de alte resurse culturale importante ce pot fi valorificate pentru turism. (ex. folclor în Certeze, Batarci, Turț, Soconzel). Aceste resurse secundare pot fi înglobate în circuite turistice îmbogățind oferta turistică a județului.

1.4. Forme de turism practicate la nivelul judetului

Turismul balnear și de sănătate: așa cum am văzut la prezentarea atracțiilor turistice, județul Satu Mare este bogat în resurse termale și balneare care pot fi utilizate în scop curativ sau de agrement. Turismul balnear reprezintă ramura turistică dominantă a județului, asigurând cel mai mare număr de locuri de cazare și cel mai ridicat grad de utilizare a acestora.

Conform Studiului privind Potențialul Energetic Actual al Surselor Regenerabile de Energie în România, publicat de Ministerul Economiei în anul 2010, bazinul Crișul Negru-Someș, în care se află și județul Satu Mare, deține circa 30% din potențialul energetic geotermal al României. În acest bazin există 18 sonde, la 1500 metri adâncime, cu o temperatură de 77°C.

Turismul cultural și de patrimoniu: este un produs turistic de bază atât la nivelul regiunii Nord-Vest, cât și la nivelul județului Satu Mare, cuprinzând mai multe domenii: tradiții etnografice, meșteșuguri populare, monumente și valori arhitecturale, castele și cetăți medievale, conace, muzee și case memoriale, concerte și spectacole.

Turismul religios: in județul Satu Mare există numeroase atracții din punct de vedere a locurilor bisericești și religioase: biserici, mănăstiri, locuri de pelerinaj, biserici de lemn. Putem menționa aici traseul mănăstirilor: Bixad-Prilog-Lunca Potăului-Măriuș-Țeghea-Scărișoara Nouă. Circuitele religioase au variante diferite de configurare.Astfel, se pot vizita doar bisericile de lemn din judet sau doar bisericile avand un anumit stil arhitectural. Manastirile pot constitui, deasemenea,un circuit distinct.

Turismul rural: la fel ca și în alte zone ale țării, și în județul Satu Mare, cererea pentru turism rural și agroturism este în creștere. Cifrele statistice în acest sens sunt elocvente: în perioada 2001-2009, numărul turiștilor sosiți în pensiuni agroturistice a crescut de la 41658 la 325686, la nivel național, respectiv de la 558 la 9511, în județ.

În cadrul județului există multe localități care oferă condiții optime pentru practicarea acestui tip de turism și zone în care s-au păstrat stilurile de construcții tradiționale, meseriile tradiționale și obiceiurile populare (precum Țara Oașului și Zona Codru). De asemeanea, există multe manifestări tradiționale care oferă elemente populare variate, de la portul popular și arhitectura populară, la specialități gastronomice locale și sărbători populare. Putem de asemenea considera că zonele de vii și livezi din Carei, Viile Satu Mare contribuie la creșterea potențialului în ce privește turismul rural. Din pacate, deși există potențial, această formă de turism este puțin valorificată și nu are continuitate în activitate.

Turismul sportiv (de pescuit, cinegetic, cicloturism): in județ există un fond cinegetc variat (cerbi, căprioare, lupi, vulpi, mistreți, iepuri, fazani, potârnichi etc.) și importante resurse piscicole. Acest tip de turism poate fi practicat, în județul Satu Mare, atât pe apele naturale: Someș, Tur, Crasna și brațele moarte ale acestora, cât și pe cele artificiale: existând numeroase lacuri potrivite pentru practicarea pescuitului. Nu întâlnim în județ trasee turistice omologate, iar traseele de biciclete nu sunt cunoscute.

Ecoturismul: la baza derulării acestui tip de turism, care presupune conștientizarea ecologică și activitățile legate de natură, înclusiv observarea florei și faunei, stau ariile naturale protejate din județul Satu Mare, printre care putem menționa: rezervația naturală „râul Tur”, dunele de nisip de la Foieni, pădurea de frasini din Urziceni, mlaștina de interdune Vermeș, tînoavele din munții Oaș-Gutin, rezervația Runc și heleșteele de la Moftinul Mic, rezervațiile de tip botanic, arii de protecție avifaunistică, rezervațiile mixte și rezervațiile naturale geologice. Raportat la suprafața totală a județului, aceste suprafețe de arii naturale protejate sunt reduse comparativ cu media regională și națională, dar această suprafață a crescut odată cu desemnarea siturilor Natura 2000. Dezvoltarea turismului verde poate contribui la conservarea acestor zone aducând în același timp venituri pentru populație. Grupul tinta al ecoturismului este reprezentat de: tinerii din Judetul Satu-Mare si din judetele apropiate dar si de turistii straini care sunt atrasi de zonele nepoluate si de cadrul natural oferit de resursele naturale ale judetului.

Turismul montan: se poate practica, în județul Satu Mare, în munții Oașului și Gutâiului, unde există atât trasee turistice bogate în peisaje pitorești cât și trasee pentru alpinism. Datorită zonei montane joase, județul Satu Mare este mai puțin corespunzător pentru practicarea sporturilor de iarnă, excepție făcând Sâmbra Oilor și Luna-Șes, care are o așezare favorabilă și potențial pentru atragerea amatorilor de sporturi montane.

Turismul de evenimente și afaceri: in județul Satu-Mare se organizează numeroase manifestări culturale, cu tradiție, expoziții, manifestări sportive, târguri, concursuri de dansuri populare,expoziții de pictură și prezentări de carte, festivaluri de muzică și teatru, baluri etc. Acestea se realizează în tot mai multe localități din județ, de obicei în cadrul zilelor orașului sau satului.

De asemenea există o gamă largă de sărbători populare și festivaluri care pun în evidență elementele etnografice specifice diferitelor zone. În ce privește turismul de afaceri, care s-a dezvoltat pe măsura întrării pe piața internă a firmelor internaționale, putem spune că acesta apare, în general, în orașele mari, care pot asigura condițiile necesare pentru organizarea de congrese, conferințe, întâlniri de afaceri. Grupul tinta al turismului de afaceri il constituie: oamenii de afaceri, straini si romani, care vin in zona pentru intalniri de afaceri, personalul companiilor din tara si din strainatate care pot desfasura in judet activitati de tip teambuilding.

Turismul de tranzit: in județul Satu Mare, turismul de tranzit, fără ședere peste noapte, se practică foarte frecvent, datorită poziției periferice a acestuia. Integrarea localităților în traseele turismului de tranzit sunt stimulate pe traseele unde există propuneri de dezvoltare infrastructurală pentru asigurarea accesibilității la nivelul județului: Satu Mare – Baia Mare – Bazinul Maramureș, Satu Mare – Carei – Oradea, Satu Mare – Zalău, Satu Mare- Negrești-Oaș – Săpânța, Direcția Hust – Ujgorod (spre Ucraina) și direcția Debrecen și Nyiregyhaza (spre Ungaria).

Poziționarea județului în vecinătatea a 2 țări a dus la apariția turismului de tranzit. Sondajul în rândul populației a scos în evidență faptul că populația consideră vecinătatea cu cele două țări ca fiind un avantaj. Variația prețurilor și libera trecere a granițelor dintre România, Ungaria și Ucraina a dus la intensificarea turismului de tranzit.

Turismul de sfârșit de săptămână: poate fi practicat în zonele de pădure, zonele de agrement, locuri pitoreși, malurile râurilor și afluenților săi, lacuri. Astfel de zone cu potențial pentru turismul de weekend sunt zonele periferice municipiului Satu Mare, Pădurea Noroieni, Pădurea Mare, zona Carei, Tășnad, Homoroade și Oțeloaia, Țara Oașului, Someș, Valea Turului, Călinești Oaș, Andrid, Mujdeni, Crucișor, Apa etc. În aceste zone, dar și în altele, se pot face investiții de genul: zone verzi, piste pentru hipism, piste de ciclism, ștranduri etc. În anul 2009 județul a fost caracterizat de turism de sfârșit de săptămână.

Creșterea numărului de excursioniști se datorează, în general, faptului că nu există destinații turistice consacrate îm respectiva zonă, ofertele turistice fiind foarte variate și neprofesioniste. Există un interes foarte mare, mai ales al locuitorilor din orașe, pentru excursii și turismul de sfârșit de săptămână, strâns legate și de turismul de pescuit. Din păcate, nu există date statistice cu privire la numărul turiștilor de weekend.

În localitate se organizează câteva programe folclorice-artistice care se repetă de câțiva ani, începând să devină tradiție. Astfel de programe sunt:

• Zilele porților secuiești

• Miracolul de la Satu Mare (Máréfalvi Mirákulum) în cadrul căruia la peștera Kőlik localnicii prezintă un spectacol tradițional, se organizează probe de călărie, de gătire a bucatelor

• Tabăra Kaláka cu programe de dans popular, cioplire a porților, pictarea mobilei, excursii cu carul,

• Drumul plantelor medicinale cu drumeții și excursii,

• Hramul de zilele Sfântului Imre, sfântul păzitor al bisericii din Satu-Mare.

CAPITOLUL II

INDICATORI DE CUANTIFICARE AI CERERII

SI AI OFERTEI TURISTICE

2.1. Indicatori ai cererii

In opinia lui O. Snack, „ cererea turistică reprezintă totalitatea serviciilor și mărfurilor care se materializează în produsele turistice acceptate de un potențial client”. Este bine de precizat aici că gama de servicii pe care un turist le solicită în timpul unei călătorii turistice, în decursul unui sejur de vacanță sau în cadrul unei forme particulare de turism, este foarte variată, depinzând de forma de turism practicată, de diversitatea produselor turistice în cadrul fiecărei forme de turism, de distanța între localitatea de reședință a turistului și locul unde se va realiza acest consum turistic, de sezonalitatea activității turistice, de felul atracțiilor turistice ce polarizează fluxurile turistice spre anumite destinații, de cererea solvabilă (puterea de cumpărare) și într-o proporție importantă de gusturile, preferințele, aspirațiile într-un cuvânt de motivațiile nevoilor sociale pentru servicii turistice ale clientelei potențiale.

Caracteristicile și factorii ce influențează cererea turistică:

Particularitățile esențiale ale cererii turistice sunt următoarele: – caracter dinamic; –

concentrare în țările și regiunile dezvoltate din punct de vedere economic; – diversitate, eterogenitate și instabilitate în motivație; – sezonalitate accentuată și rigidă, datorită unor reglementări stricte ca și datorită unor factori psiho – sociali, culturali și naturali. Aceste particularități conferă pieței un caracter „opac”, dificil de măsurat, influențat și pătruns.

Principala caracteristică a cererii turistice o reprezintă orientarea spre consum. Pentru ca cererea turistică să se transforme în consum, trebuie îndeplinite trei condiții: timp liber, venit disponibil și motivație. Principalii factori ce influențează cererea turistică sunt de două categorii: factori economic-sociali și factori motivaționali.

Cu o medie usor superioara celei înregistrate la nivelul Transilvaniei, regiunea Nord-Vest poate fi caracterizata drept o destinatie marcata de turismul rural, de cel balnear (din cadrul statiunilor de interes national si local) si de cel urban.

Interesul turistilor fata de alte destinatii montane cunoaste un declin continuu pe parcursul întregii perioade analizate. Judetul Satu Mare pare sa fie o destinatie de afaceri respectiv una de tranzit, tinând cont de faptul ca se gaseste pe granita tarii. Duratele medii de sedere din destinatiile rurale sugereaza turismul cultural; statiunile de interes local si national retin turistii foarte putin, iar destinatiile urbane par si ele mai degraba a fi marcate de turismul de afaceri si de cel de tranzit.

Sursa: Directia Judeteana de statistica Satu Mare, preluare de pe www.satumare.insse.ro

Gf.nr. 1 Numarul turistilor sositi in perioada 2009 – 2013 in judetul Satu Mare

Sursa: prelucrare pe baza datelor statistice preluate din Anuarul Statistic al Judetului Satu Mare, Directia Judeteana de statistica Satu Mare, accesare http://www.satumare.insse.ro

In perioada analizata cel mai ridicat nivel al numarului de turisti sositi s-a inregistrat in anul 2009. In acel an, în unitățile de cazare din județul Satu-Mare s-au înregistrat 98.900 de sosiri ale turiștilor, un maxim istoric pentru perioada de după 1990. Creșterea numărului de turiști chiar și în perioadă de criză economică (cu 2% în 2009 față de anul 2008) este o continuare a trendului crescător ce a debutat în 1997 și s-a accentuat după 2007.

La nivelul anului 2013, acest indicator a inregistrat o crestere cu 22,10% comparativ cu anul anterior.

Raportat la indicatorii regional, județul Satu Mare a atras in 2013 13,5% din turiști care au sosit în unitățile turistice din Regiunea Nord-Vest, în condițiile în care deține doar 6,2% din capacitatea de cazare a regiunii, ceea ce denotă un grad de ocupare dublu față de media regională. În ceea ce privește turiștii străini, în anul 2013 doar 7,7% dintre cei care s-au cazat în Regiune au optat pentru hotelurile din Satu Mare, în timp ce în rândul turiștilor români ponderea a fost mult mai mare (14,6%). În ceea ce privește ponderea deținută la nivel ațional, sosirile turistice din județul Satu Mare au reprezentat 1,6% din totalul celor înregistrate în România în anul 2013, 1,8% din turiști români, respectiv 0,7% din cei străini.

Dacă luăm în considerare faptul că județul deține doar 0,8% din capacitatea în funcțiune de la nivel național, gradul de ocupare este de asemenea superior mediei naționale.

În ceea ce privește opțiunile de cazare ale turiștilor sosiți în județ, cei mai mulți (36%) au preferat în anul 2013 hotelurile, urmați fiind de cei care au optat pentru vilele turistice (18,4%), cabanele turistice (10,2%), pensiunile agroturistice (9,6%) și pensiunile turistice (7,6%). Spre comparație, la nivel național ponderea celor cazați în hoteluri a fost de circa 74%, iar la nivel regional de 65%.

În schimb, județul Satu Mare ocupă primele poziții la nivel național și regional la numărul de turiști cazați în unități cu confort redus: vile turistice (7,8% din total sosiri la nivel național, respectiv 32,1% la nivel regional), cabane turistice (11,7% din cazările naționale în asemenea structuri și 68,5% din cele regionale), bungalouri (7,9% la nivel național, respectiv 72,5% din media regională), popasuri turistice (22,3%, respective 59,2%).

În cazul pensiunilor agroturistice, județul Satu Mare deține doar 3% din cazările naționale în unități de profil. Explicațiile pentru această stare de fapt pot fi multiple: nivelul scăzut al veniturilor din județ face ca majoritatea turiștilor să opteze pentru unități de cazare cu confort redus și prețuri mai accesibile; lipsa unităților de cazare cu confort sporit în anumite zone; produsele turistice existente în județ sunt adresate persoanelor cu venituri reduse și medii, care nu necesită spații de cazare cu confort sporit.

De remarcat este faptul că turiști străini sosiți în județ au preferat să se cazeze în proporție de 65% în hoteluri, în timp ce doar 40% dintre turiștii români au optat pentru acest tip de cazare. Prin urmare, turiștii străini preferă unitățile de cazare cu un grad de confort mai ridicat. Majoritatea sosirilor se înregistrau, în anul 2013, în municipiul Satu Mare (50180 de sosiri – 51% din total), în localitatea Vama (15594 – 16%) și în orașul Tășnad (9568 – 10%), urmate la mare distanță de Certeze și Negrești-Oaș, fiecare cu circa 5000 de sosiri.

În comparație cu anul 2007, observăm o creștere importantă a numărului de sosiri turistice în localitățile Vama (de cca 15 ori), Tașnad (de 4,5 ori), Satu Mare (+50%), precum și apariția pe harta cazărilor din județ a mai multor localități rurale (Acâș, Bixad, Botiz, Certeze, Dorolț, Moftin, Orașu Nou, Păulești). În localitatea Vama, cazarea se face în vile și cabane turistice, în proporții relativ egale, în timp ce la Tașnad predomină cazare în camping, pensiuni agroturistice și în motel. De remarcat este faptul că cele mai căutate pensiuni agroturistice sunt cele din Certeze, în Țara Oașului, cu circa 5000 de turiști în 2013. În Municipiul Satu Mare, circa 60% dintre turiști au optat pentru cazarea în hotel, aici predominând turismul de afaceri și nu cel de relaxare, ca în cazurile anterioare.

În anul 2013, 17,7% din totalul turiștilor cazați în structurile de primire turistică au fost turiști străini. În cifre absolute, numărul turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică din județul Satu Mare a fost de 11.203. 78,48% dintre turiștii străini sosiți în structurile de primire turistică din județul Satu Mare au ales să se cazeze în hoteluri, ceea ce relevă indirect și ponderea foarte mare a localității Satu Mare în totalul destinațiilor turistice ale turiștilor străini.

Gf.nr. 2 Numarul innoptarilor realizate de catre turistii sositi

in perioada 2009 – 2013 in judetul Satu Mare

Sursa: prelucrare pe baza datelor statistice preluate din Anuarul Statistic al Judetului Satu Mare, Directia Judeteana de statistica Satu Mare, accesare http://www.satumare.insse.ro

Raportând numărul înnoptărilor la numărul sosirilor în unitățile de primire a turiștilor din județ, putem concluziona că durata medie a sejurului unui turist în județul Satu Mare, în anul 2013, a fost de 1,62 zile, specifică destinațiilor pentru turismul de week-end sau de shopping, care nu poate asigura o dezvoltare pe termen-lung a sectorului turistic din județ.

Plecarările turiștilor din județ nu se poate determina cu exactitate. Agențiile turistice promovează în mică măsură destinațiile turistice din România, cu excepția litoralului. În urma unor interviuri avute cu reprezentanții agențiilor de turism din județ, plecările în străinătate din județ înregistrate la agențiile de profil se situează în jurul cifrei de 10000 persoane pe an. Sectorul hotelier se implică mai puțin în activitatea turistică a județului, lipsesc datele statistice exacte din acest sector, ceea ce îngreunează elaborarea de previziuni, strategii, politici. Din cauza lipsei de date statistice ne putem baza doar pe studii din teren. Este evident că județul nu are încă o destinație de interes, care să atragă turiști din orașe mai îndepărtate.

Tășnad poate fi considerat singura localitate recunoscută ca piesă importantă pentru turism din județ, fiind declarată stațiune de interes local. Deși s-a dezvoltat mult in ultimii ani, Tășnadul nu poate concura cu stațiunile Băile Felix din județul Bihor (98km) sau Hajduszoboszlo din Ungaria (102km), aflate la mică distanță. Județul este considerat, în prezent, destinație turistică uni-sezonală, cu propuneri pentru dezvoltarea unei stațiuni pentru sporturile de iarnă, în zona Luna-Șes. Turismul rural, deși în plină dezvoltare, nu poate compensa lipsa stațiunilor pentru sporturile de iarnă.

2.2. Indicatori ai ofertei

Gf.nr. 3 Numarul structurilor turistice de primire cu functiuni de cazare

existente in in judetul Satu Mare, in perioada 2009 -2013

Sursa: prelucrare pe baza datelor statistice preluate din Anuarul Statistic al Judetului Satu Mare, Directia Judeteana de statistica Satu Mare, accesare http://www.satumare.insse.ro

La nivelul anului 2013, in ceea ce privește structura acestora, 33 sunt vile si bungalouri, 27 hoteluri, 1 cabana turistica, 5 pensiuni agroturistice, 5 pensiuni turistice, 3 campinguri și un popas turistic. Cele 27 hoteluri din județ sunt amplasate în Satu Mare (20), Negrești-Oaș (5) și Dorolț (2).

Gf.nr. 5 Structura unitatatilor turistice de primire cu functiuni de cazare

existente in in judetul Satu Mare, in anul 2013

Sursa: prelucrare pe baza datelor statistice preluate din Anuarul Statistic al Judetului Satu Mare, Directia Judeteana de statistica Satu Mare, accesare http://www.satumare.insse.ro

De remarcat este faptul că oferta de cazare a județului nu cuprinde următoarele tipuri de structuri: hosteluri, hoteluri apartament, hanuri, cabane de vânătoare și pescuit, sate de vacanță și căsușe turistice. In anul 2012, in județ nu existau unități de cazare de 4 sau 5 stele (cu excepția unei vile de 5 stele), multe dintre unitățile de cazare fiind încă neclasificate.

Structurile de primire a turiștilor sunt concentrate în mediul urban (54), dintre care două treimi sunt localizate în Municipiul Satu Mare, în timp ce în mediul rural regăsim doar 15. De remarcat este și faptul că Ardudul este singurul oraș din județ care nu dispune de o unitate de cazare.

În anul 2012, la nivelul județului Satu Mare, capacitatea de cazare turistică existenta era de 1616 locuri, în scădere cu peste 1000 de locuri față de anul 2009 și cu 500 față de 1990, la cel mai scăzut nivel din 1989 până în prezent.

Gf.nr. 6 Numarul hotelurilor

existente in in judetul Satu Mare, in perioada 2009 -2013

Sursa: prelucrare pe baza datelor statistice preluate din Anuarul Statistic al Judetului Satu Mare, Directia Judeteana de statistica Satu Mare, accesare http://www.satumare.insse.ro

Raportat la cifrele de la nivel național, județul Satu Mare deține 0,5% din capacitatea totală de cazare, respectiv 6,2% din capacitatea existentă la nivelul Regiunii Nord-Vest. Chiar dăcă în aparență există o discrepanță într creșterea numărului de unități de cazare și scăderea numărului de locuri de cazare, explicația constă din optimizarea numărului de camere/unitate, în vederea renatabilizării lor.

Pe tipuri de structuri, cele mai multe locuri de cazare sunt oferite, la nivelul județului Satu Mare, de hoteluri (534, respectiv 33% din total), cabane turistice (389 – 24%), moteluri (241 – 15%) și vile turistice (199 – 12%). De remarcat este faptul că pensiunile agroturistice din județ oferă doar 63 de locuri de cazare.

Cea mai mare parte din capacitatea de cazare în funcțiune se regăsește în hoteluri (38%), cabane turistice (14%), vile turistice (11%) și moteluri (10%), în timp ce la nivel național hotelurile dețin peste 66% din capacitatea în funcțiune, fiind urmate de pensiunile turistice și cele agroturistice. Prin urmare, putem concluziona ca la nivelul județului Satu Mare capacitatea de cazare este mult mai diversificată și concentrată în unități de cazare mici, care oferă un nivel mai scăzut de servicii turiștilor.

CAPITOLUL III

STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

IN JUDETUL SATU MARE

3.1. Analiza S.W.O.T a turismului in Judetul Satu-Mare

Puncte tari

Diversitate relativ ridicată de patrimoniu, atât natural cât și construit;

Valorificarea resurselor de apă geotermală prin infrastructuri balneare este propice pentru o durată a șederii mai îndelungată și, de asemenea, pentru sosiri și în afara sezonului de vară;

Sunt în dezvoltare activități ce pot sprijini, pe viitor, dezvoltarea de pachete complexe de turism (ex. diversificarea infrastructurii balneare și implicarea în activități turistice a viticultorilor);

Cea mai mare parte a atracțiilor turistice sunt marcate cu panouri informative;

Puncte slabe

Atracțiile turistice nu sunt concentrate la nivel teritorial ceea ce conduce la o disipare a atractivității turistice în județ;

Poziționarea în extremitatea de nord-vest a țării îngreunează accesul turiștilor interni (din punct de vedere timp de deplasare);

Starea de degradare avansată a unor clădiri de patrimoniu fac intervențiile de reabilitare și punere în valoare extrem de costisitoare și potențial nerentabile;

Circulație turistică redusă și cu o durată a șederii limitată; Generarea de venituri din turism este limitată (cu excepția siturilor ce valorifică apa geotermală, atracțiile turistice nu sunt însoțite de activități cu plată, taxe de acces etc).

Oportunități

Cererea pentru turism/agrement din partea rezidenților țării este în creștere;

Proiectele de infrastructură majoră (autostrăzi și drumuri expres) vor extinde pe viitor bazinul de atracție de turiști;

Finanțările europene vor reprezenta în continuare un sprijin important pentru proiecte atât de amenajare cât și promovare turistică.

Amenințări

Județele din proximitate (Bihor, Maramureș) au o infrastructură turistică mai bine dezvoltată și reprezintă o competiție pentru același bazin de potențiali turiști;

Competiția pe domeniul balnear din partea unor localități din Ungaria;

3.2. Diversificarea produselor turistice

Produsele turistice sunt reprezentate de pachete de servicii turistice achiziționate de turiști, cu sau fără intermedierea agențiilor specializate. Dezvoltarea unor produse turistice este extrem de importantă pentru creșterea perioadei de ședere și, prin diversificarea serviciilor consumate de turiști, creșterea încasărilor din turism. În acest fel, se poate susține dezvoltarea turismului și mai ales contribuția acestui sub-sector la economia locală.

Un potențial de dezvoltare de astfel de produse turistice este reprezentat de sejururi în localitățile cu potențial balnear. Tășnad (singura având statutul de stațiune) dispune deja de o infrastructură diversificată de cazare și o minimă bază de servicii conexe (masaj, împachetări cu nămol, etc). Lipsesc însă serviciile de diagnosticare medicală și prescripție tratamente curative (servicii balneare de tip medical), dar există perspectiva de dezvoltare pe viitor.

Un potențial pachet turistic ar include, servicii turistice precum un sejur la Tășnad (incluzând servii de cazare și alimentație, acces la baza de tratament și servicii medicale de specialitate) însoțite de servicii turistice adiacente (spre exemplu organizarea de vizite la Castelul Caroly și alte atracții turistice din preajmă. Localitatea Beltiug va face de asemenea obiectul unei investiții semnificative în infrastructură balneară, reprezentând de asemenea pe viitor o potențială destinație turistică. Și infrastructura deja existentă de la Carei și Mihăieni au de asemenea potențialul de a oferi ancora de dezvoltare a unor asemenea produse (pe segmente de public țintă diferite). Segmentul de turism balnear suferă, la acest moment, de slaba dezvoltare a serviciilor medicale aferente curelor balneare.

Consultările publice au relevat un progres important înregistrat la Carei, unde pe parcursul anului 2014 s-au vândut primele pachete turistice de 2-3 zile. Acest fapt a fost posibil pe fondul dezvoltării infrastructurii de cazare și a ștrandului, al diversificării serviciilor aferente (evenimente culturale, tururi ș.a.) și creșterii gradului de popularitate a Castelului Caroly în zonă și în rândul operatorilor turistici. Având în vedere dezvoltarea rapidă a interesului turistic o dată cu deschiderea spre vizitare a castelului, a fost semnalat un deficit al forței de muncă pregătite adecvat pentru unitățile de cazare și/sau restaurantele și terasele deschise în ultima perioada în oraș, pentru a veni în întâmpinarea turiștilor.

O altă zonă de care s-ar putea lega dezvoltarea de produse turistice ar fi Țara Oașului. Aici, tradițiile, peisajul și stilul de viață rural, precum și planurile de extindere a infrastructurii de sporturi de agrement pot reprezenta baza pentru dezvoltarea unui mix foarte bun de activități atractive pentru turiști.

Tabelul de mai jos prezintă, cu rol ilustrativ, o serie de produse turistice ce ar putea fi

dezvoltate și comercializate, ca pachete turistice, în Satu Mare.

Dificultatea generării unor asemenea produse turistice constă în faptul că astfel de pachete de servicii presupun conlucrarea între mai mulți agenți economici și organizații/instituții. Pe de o parte este nevoie de infrastructură adecvată, pentru un acces facil către și în cadrul județului Satu Mare, precum și signaletică corespunzătoare, în aceste aspecte fiind necesară implicarea autorităților. Pe de altă parte, pentru a crește atractivitatea pachetului turistic, este necesară furnizarea de servii de foarte bună calitate și bine coordonate de către diferite entități: intermedieri ai sosirii turiștilor, furnizori de cazare sau cei care generează activitățile în care aceștia își investesc timpul. Nu în ultimul rând, efortul de promovare (de marketing teritorial), trebuie precedat de asigurarea calității și experienței turistice în județ și foarte bine țintit către zonele / segmentele de populație care se potrivesc cel mai bine tipului de servicii ce pot fi oferite.

O astfel de coordonare a activității presupune existența unui cadru de interacționare și

comunicare constantă între asemenea organizații și agenți economici. În acest sens, o platformă de coordonare a unei oferte comune, integrate, ar ajuta atât în susținerea unor asemenea parteneriate cât și în promovarea comună a pachetelor turistice rezultate.

Motivare

Localitatea dispune de un patrimoniu istoric, cultural și natural destul de bogat, care

depune bazele unei dezvoltări turistice variate. Infrastructura și activitatea turistică comunei Satu Mare este în curs de dezvoltare. Obiectivele principale ar fi lărgirea serviciilor turistice, promovarea localității prin turism, crearea unui brand turistic cu o atractivitate unică bazată pe resursele existente naturale și pe patrimoniul cultural-istoric. Astfel în viața economiei locale ocupă un loc deosebit de important activitatea turistică. Protecția patrimoniului local, asigurarea pensiunilor turistice și a serviciilor turistice de calitate satisfăcătoare, adică dezvoltarea infrastructurii și a ofertelor turistice sunt o necesitate primordială în atragerea și revenirea turiștilor.

Dezvoltarea turistică necesită o serie de activități de marketing: elaborarea planului de marketing, crearea unei centre de informare pentru turiști, editarea unor materiale promoționale, reînnoirea paginii web, promovarea pensiunilor, organizarea unor programe locale, promovarea produselor locale, elaborarea unui calendar cultural cu evenimente organizate anual, întărirea relațiilor existente cu localitățile înfrățite.

Trebuie create condițiile promovării unor forme de turism activ, de ex. extinderea și modernizarea traseelor turistice, crearea unui centru de echitație, evidențierea unor trasee pentru călărit și pentru cicloturism, realizarea unei pârtii pentru schi și săniuș în valea superioară a pârâului Brădești, realizarea unei zone de agrement cu foișoare, locuri amenajate pentru focuri de tabără, zonă de campare în valea pârâului Brădești, crearea unor terenuri de sport în zona de contact dintre sat și zona caselor de vacanță, realizarea unei păstrăvării în valea superioară a pârâului Brădești.

Protecția patrimoniului cultural contribuie la întărirea identității sociale. Păstrarea valorilor istorice și a tradițiilor locale este un factor important al dezvoltării durabile. Astfel ar fi necesar promovarea și susținerea protecției mediului natural și construit, reglementări pentru conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural (porțile secuiești) respectiv renovarea și valorificarea monumentelor istorice Cetatea Mare și obiectivul Kőlik.

Dezvoltarea serviciilor turistice va contribuii la creșterea veniturilor și a locurilor de muncă, la creșterea calității vieții, la imaginea cât mai atractivă a localității, dar și la întărirea economiei locale. Pe lângă acestea este necesar formarea profesională celor care se ocupă cu servicii agroturistice și învățarea/cunoașterea limbilor străine. Acest program este încadrat sub axa de dezvoltare socio-culturală.

3.3. Promovarea destinațiilor turistice

În acest moment, problema de promovarea a destinațiilor turistice este dată de lipsa unor organizatii de acest fel, atât la nivel regional, cât și la nivelul județului Satu Mare. Singura modalitate de promovare a destinațiilor și atracțiilor din turism rămân festivalurile și evenimentele internaționale organizate în județ, precum și participarea la târguri și expoziții.

Au fost implementate – și se află încă în implementare o serie de proiecte de realizare de materiale de promovare și informare turistică, concepere de trasee turistice precum și informare/instruire cu privire la potențialul de valorificare turistică a unor obiective din județ.

Materiale de promovare turistică realizate de Consiliul Județean Satu Mare, diseminate, printre altele, o dată cu participarea delegației Consiliului Județean la Târgul de Turism al României de la București (2014). Articol de promovare a destinației turistice Satu Mare în publicațiile distribuite în zborurile interne și internaționale ale companiei Tarom.

Principalele atracții turistice au dezvoltat în ultimii ani pagini web de informare (ex.

Stațiunea Tășnad www.tasnad-statiune.ro). În plus, s-au dezvoltat diferite portaluri de informare în funcție de tipuri de atracții turistice, spre exemplu pentru cei interesați de degustări de vinuri, a fost dezvoltat pagina Drumul Vinului Sătmărean (http://vinulsatmarean.ro/) sau cei interesați de patrimoniu religios din zona Satu Mare și zonele transfrontaliere adiacente, există traseul Bisericilor Medievale (http://www.temple-tour.eu/).Ce este cel mai important este că a fost dezvoltat un brand comun (Satu Mare – Hospitality is our tradition), care asigură o coerență și numitor comun tuturor acestor activități și care va fi susținut în continu continuare prin prezenta strategie.

În ultimii ani, autoritățile județene și locale au depus eforturi reale pentru organizarea unor evenimente de promovare a județului pe piețele turistice interne și externe, finanțate din fonduri europene. Aceste proiecte sunt:

Festivalul Internațional al Pălincii – Satu Mare – este promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică, prin creșterea vizibilității județului Satu Mare pe harta turistică a României și promovarea produselor tradiționale românești. Cunoașterea produselor românești prin turism reprezintă un factor principal de promovare internațională a tradiției și a turismului în România și de dezvoltare a pieței interne a acesteia. Acest proiect vizează activități menite să facă județul Satu Mare o destinație atractivă pentru turism, afaceri împreună cu dezvoltarea produselor turistice și creșterea utilizării internetului în serviciile de promovare turistică;

„Drumul Vinului Sătmărean” – proiectul presupune realizarea efectivă a produsului turistic “Anul Viticol Sătmărean”, pornind de la cele trei trasee tematice identificate: Halmeu Vii – Turulung Vii – Orașu Nou Vii, Carei – Pir și Hodod, respectiv Dobra – Beltiug – Rătești – Ardud – Viile Satu Mare. “Festivalul Vinului Sătmărean”, eveniment premergător începerii “Anului Viticol Sătmărean”, se va desfășura în toamna acestui an și va fi organizat la Castelul “Karolyi” din Carei, cu participarea viticultorilor din comunele incluse în cele trei trasee tematice. În cadrul festivalului vor fi organizate concerte de muzică populară și un bal mascat, iar Consiliul Județean Satu Mare își propune să transforme acest festival într-unul de tradiție.Pentru promovarea produsului turistic “Anul Viticol Sătmărean”, va fi derulată o campanie la nivel național. Totodată, pentru a promova cele trei circuite turistice.Consiliul Județean Satu Mare va participa cu un stand propriu la 17 târguri de turism din țară;

„Nordul magic al Transilvaniei” – implementat de Asociația InfoTurism, proiectul își propune:

– realizarea unei baze de date extensive de informații text, audio și video pentru fiecare resursă turistică promovată;

– asigurarea unei surse complete de informații turistice ("one stop shop") prin intermediul portalului de informare turistică www.transilvania-magica.ro;

– distribuirea de cataloage și CD-uri de prezentare a resurselor turistice promovate către cel putin 500 agenții turistice la nivel național; participare la târguri de turism pentru a promova resursele turistice;

– atragerea unei varietăți mai mari de segmente de turiști prin intermediul portalului de informare turistică www.transilvania-magica.ro;

– creșterea vizibilității resurselor promovate și implicit ale Regiunii Nord-Vest la nivel național, prin intermediul portalului de informare turistică; a inserțiilor în reviste de specialitate, promovare în cadrul a două târguri de turism, prin catalog și CD-uri de prezentare. Din cele 63 de locații promovate, 8 sunt din județul Satu Mare.

Este vorba despre: izvoarele cu apa termală din Ady Endre, rezervația Medieșu Aurit, ruinele cetății Ardud, cuptoarele dacice de ars ceramic din Medieșu Aurit, Muzeul orașului instalat în Castelul familiei Karolyi Carei, Muzeul Țării Oașului din Negrești-Oaș, Chilia (zona etnografică) și centrul de olărit din Vama.

„Trasee Sătmărene” – constă în conceperea unor trasee tematice specifice turismului și

promovarea lor prin instrumente de marketing și mijloace de promovare și publicitate în rândul grupurilor țintă identificate. Traseele identificate vor fi concepute în baza atracțiilor turistice identificate la nivelul județului Satu Mare, din care se conturează tipurile de turism pregnante la nivel județean cu potențial de atracție și investițional: turismul cultural și religios, eco-turismul și turismul rural, precum și turismul balnear.

Primul circuit “Peregrinare pe urmele timpurilor trecute” va cuprinde următoarele localități: Satu Mare, Carei, Căpleni, Medieșu Aurit, Livada, Ardud, Hodod și Negresti-Oaș, circuitul “Tradiții și obiceiuri sătmărene” va include următoarele localități: Negrești-Oaș, Vama, Petrești, Bogdand, Călinești-Oaș și Andrid și alte obiective turistice din cadrul Rezervației Naturale a râului Tur, iar traseul “Satu Mare – izvor de sănătate” va cuprinde obiective din localitățile Carei, Tășnad, Beltiug, Acâș, Valea Măriei.

Existența acestor proiecte de promovare, cu bugete de peste 100-200.000 de Euro fiecare,

demonstrează existența unei nevoi reale de promovare a obiectivelor turistice din județ, eforturi care vor trebui să continue și în următori ani, în vederea atingerii obiectivului de creștere a numărului de turiști.

Analiza situației actuale și a potențialului dezvoltării turistice în județul Satu Mare relevă progrese semnificative dar și provocări importante pentru perioada următoare. Creșterea contribuției turismului la economia județeană implică în primul rând creșterea încasărilor din turism. Acest lucru presupune atragerea unui flux mai mare de turiști, pentru o perioada mai lungă de timp și creșterea ofertei de servicii (cu plată) destinate acestora. În paralel cu investițiile menite să conducă la dezvoltarea infrastructurii turistice, este necesară mobilizarea interesului antreprenorial în dezvoltarea ofertei de servicii turistice aferente.

Prin urmare, în perioada următoare, este necesară o interacțiune și colaborare mai strânsă între autoritățile publice locale (consiliul județean, primării) și mediul de afaceri implicat (sau potențial interesat) de dezvoltarea de servicii turistice.

Educația antreprenorială și de dezvoltare a afacerilor în domeniul turistic, co-interesarea mediului privat în promovarea turistică a județului și promovarea de bune practici în managementul destinațiilor turistice – sunt toate măsuri importate de natură ”soft”, complementare investițiilor de infrastructură.

3.4 Proiecte de dezvoltare a turismului

Principalele priorități pentru Consiliul Județean în ceea ce privește activitatea altor instituții locale și județene:

 Facilitarea cooperării și asocierea dintre întreprinzătorii privați dar și parteneriatul public privat în ce privește dezvoltarea integrată în domeniul turismului;

 Susținerea aplicării normelor de protecție a mediului încurajând măsurile preventive a deteriorării obiectivele de patrimoniu natural;

 Susținerea formalizării și dezvoltării activităților economice agroturistice;

CONCLUZII

Potențialul de pol logistic al județului, determinat de poziționarea pe graniță, va contribui activ atât la atragerea de investiții, cât și la valorificarea produselor produse pe plan local, precum și la afirmarea rolului județului ca actor-cheie în procesul de cooperare transfrontalieră.

Deși România ocupă a treia poziție între țările europene în ceea ce privește potențialul geotermal, după Italia și Grecia12, doar o foarte mică parte dintre aceste resurse sunt exploatate și valorificate ca sursă de energie termică sau în scopuri recreative și balneare.

România se poate mândri cu o cultură îndelungată a balnearului, cu precădere ca serviciu social pentru pensionari și membri ai sindicatelor, dispunând de know-how și servicii de tratament anti-îmbătrânire consacrate în urma cercetărilor efectuate de-a lungul timpului. Din păcate, toate acestea sunt în prezent insuficient valorificate.

Prezența acestor resurse valoroase este răspândită punctual pe teritoriul național mai ales în zona de vest, inclusiv pe teritoriul județului Satu Mare unde se află aproximativ 30% din apele geotermale ale României. 13 Apele din rezervorul subteran de pe teritoriul județului Satu Mare, pe lângă temperaturi ridicate (de la 25°C la mică adâncime până la 80°C la adâncimi mari de peste 1 km) prezintă și caracteristici curative.

Astfel, există ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice, cu proprietăți alcaline, slab sulfuroase, bicarbonate. Cu toate acestea, resursa geotermală este modest valorificată la nivel județean (prin stațiunile de interes local Tășnad, Acâș) și în municipiul Satu Mare unde există două ștranduri care funcționează în special în scop de recreere.

Pentru ca resursele geotermale prezente în subteranul municipiului Satu Mare să fie valorificate la un potențial cât mai ridicat, este necesară o viziune integrată; în acest sens, dezvoltarea unui complex balnear ce oferă doar servicii medicale nu mai este suficient de atractivă pentru turiști, astfel că pentru a răspunde așteptărilor acestora, oferta de sănătate ar trebui îmbogățită și cu componentele de wellness și spa.

Municipiul Satu Mare prezintă toate caracteristicile oportune dezvoltării turismului balnear cu componenta integrată de agrement, însă este necesară și o poziționare de marketing clară și propunerea unor produse prin intermediul cărora municipiul să se poată diferenția pentru a intra în competiția regională, în primul rând cu județul Bihor, dar și cu oferta de peste graniță din Ungaria.

Dezvoltarea unui centru balnear atractiv este strâns legată de performanța personalului și de existența unei oferte cât mai diversificate care să cuprindă și să îmbine serviciile din toate cele trei sectoare ale acestui tip de turism pentru a se adresa unei game cât mai largi de consumatori diferiți: sănătate (tratamente cu ape termale și cu produse complementare precum nămoluri, alge), agrement (wellness și utilizarea apei într-o manieră ludică – parc acvatic și centru spa) și sport (centre fitness și spa). Turismul balnear își consacră din ce în ce mai mult imaginea prin componenta de tratament preventiv al condițiilor medicale, dar și prin componenta de relaxare, prezentând un interes tot mai crescut la nivel mondial.

Acesta este practicat de peste 10 milioane de persoane, cu precădere pe continentul european, fiind distribuit în câteva țări cum ar fi Germania (6 milioane de persoane), Italia (1,8 milioane), Franța (500.000), Spania (200.000). Referitor la segmentul wellness și spa, acesta are o popularitate mult mai răspândită la nivel mondial, oferită și de caracterul mai accesibil ce rezultă din faptul că nu este neapărat dependent de resurse naturale locale, cu o estimare de 100 milioane de persoane care au optat pentru astfel de servicii.

Drept urmare, o îmbinare a celor doua componente, de sănătate și de relaxare, poate reprezenta o dezvoltare oportună a turismului de tip balnear pliat pe noile cerințe ale consumatorilor. Consolidarea turismului balnear este încurajată și prin strategia Uniunii Europene cu scopul dezvoltării economice, astfel existând oportunități de finanțare nerambursabilă de aproximativ 95 mil. euro din FEDR prin POR 2014-2020 pentru acțiuni prin care să se valorifice economic potențialul turistic balnear și potențialul turistic cu specific local prin realizarea de investiții în infrastructura turistică publică de agrement. Sunt oportune următoarele intervenții:

Construcția unui centru balnear;

Investiții în foraje și construcția de bazine cu apă geotermală;

Construcția unui centru de îngrijire și tratament geriatric.

Acest obiectiv de investiții se coroborează cu reabilitarea centrului istoric al municipiului Satu Mare, construirea pistelor de bicicletă în interiorul orașului și către zonele de agrement ca mod favorit de deplasare, astfel încât turiștii să beneficieze de un pachet integrat de servicii și modalități complementare de petrecere a timpului liber.

BIBLIOGRAFIE

1. Cocean, P., Vlasceanu, Gh., Negoescu, B., Geografia generala a turismului, Editura Meteora Press, Cluj-Napoca, 2002.

2. Glăvan, V., Potențialul turistic și valorificarea sa, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006.

3. Neacșu, N., Băltărețu, A., Neacșu M., și Drăghilă M., Resurse și destinații turistice – interne și Internaționale, Editura Universitară, București, 2009.

4. Neacșu, N., Băltărețu A., Neacșu M., Economia turismului – studii de caz – statstici – legislație, Editura Uranus, București, 2008.

5. Nenciu, D.,S., Strategii de marketing pentru dezvoltarea turismului românesc, Ed. EX PONTO, Constanța, 2009.

6. Nenciu D.S., Economia turismului, Manual pentru studiu individual, Ed. Pro Universitaria, București, 2012.

*** Strategia de dezvoltare turistica transfrontaliera Satu Mare – Transcarpathia, Camera de comert, industrie si agricultura, Satu Mare, coord. Daniela Culic, 2008.

*** Strategia de dezvoltare a municipiului Satu Mare 2015 – 2025, Consiliul Judetean

Satu Mare, 2015, accesare:

http://www.satu-mare.ro/fisiere/pagini_fisiere/STRATEGIA_MSM.pdf

Link-uri:

www.satumare.insse.ro

http://www.emaramures.ro

http://cjsm.ro/proiecte/dezvoltare_regionala/strategii

ANEXE

Catedrala romano-catolica Calvaria

Hotel Dacia

Catedrala Greco-Catolica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril

Muzeul Motilor