Valorificarea Potentialului Turistic AL Judetului Huedoara

=== Parte finala-(59-61) ===

4.4. PROPUNERI DE VALORIFICARE ȘI PROMOVARE A OFERTEI TURISTICE ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

În scopul unei valorificării superioare a potențialului turistic al județului Hunedoara este necesară luare unor măsuri cu caracter concret:

Crearea și promovarea unor programe turistice cu temă „Folclor și Etnografie Ardelenească” care să fructifice tradițiile, obiceiurile, istoria evoluției poporului român pe aceste meleaguri prin organizarea de seminarii, târguri și expoziții, spectacole, parade ale portului popular;

În municipiul Deva, promovare a turismului de afaceri, având în vedere faptul; că acest oraș este un centru important din punct de vedere turistic, economic, dar și social pentru România;

Introducerea în programele turistice a unor tururi ale orașului, dar și ale județului;

Crearea unui produs turistic „Biserici și Catedrale din județul Hunedoara” care să pună în valoare bogăția spirituală a județului;

Evidențierea prin intermediul unor studii aprofundate și apoi printr-o publicitate puternică a Castelului Corvineștilor din Hunedoara, precum și a ruinelor fostei capitale a Daciei Romane – Sarmizegetusa Ulpia Traiana;

Realizarea unei campanii publicitare care să reaprindă interesul pentru complexul memorial țebea, Gorunul lui Horia, mormintele lui Avram Iancu și străbunilor săi;

Promovarea prin pliante, mass-media a cetăților dacice de la Costești și Blidaru;

Promovare a turismului speologic la Cioclovina datorită caracteristicilor aparte ale peșterii din această localitate, dar și particularităților zonei;

În ceea ce privește stațiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi, realizarea unei campanii publicitare care să reașeze în circuitul turistic cel puțin la nivelul anului 1989, prin remodernizarea bazinelor și piscinelor, precum și a bazelor de tratament.

În ceea ce privește produsul turistic oferit de județul Hunedoara, modalități prin care se modernizează strategia promoțională trebuie să aibă în vedere și să evidențieze, prin mijloace specifice, larga paletă de atribute peisagistice, curative, destindere, odihnă, arhitectonice, prin care se caracterizează complexitatea ofertei turistice din zonă.

Calitățile turismului balnear trebuie evidențiate prin sublinierea vechimii acestuia în România și zonă, efecte deosebit de apreciate de-a lungul timpului.

În ceea ce privește produsul turistic format din itinerare, orașe, fundamentarea strategiei promoționale se va realiza prin tactici adecvate trebuind să se aibă în vedere varietatea cadrului natural și originalitatea obiectivelor turistice antropice, care permit organizarea de excursii turistice de mare diversitate tematică și ca durată. Astfel pot fi asigurate și prezentate din punct de vedere promoțional:

itinerare tematice ce pot urmări evoluții de stiluri de arta și arhitectură;

itinerare profesionale legate de interesul istoricilor, geologilor și muzeografilor;

itinerare ale artei populare românești și obiceiuri naturale de mare atracție.

Trebuie evidențiat prin diferite mijloace promoționale (fluturași, afișe, banere) existența unor obiective turistice cu valoare de unicat (Bisericile de lemn de la Tărărăști și Tisa, Bisericile de piatră de la Densuși și Gurasada, Cetatea de la Sarmizegetusa și Castelul Corvineștilor) permite organizarea unor excursii cu destinație precisă posibil a fi realizată în orice moment la solicitarea oricărui grup de turiști.

Strategic, promovare a globală aferentă județului Hunedoara trebuie să aibă în vedere organizarea unor acțiuni promoționale pentru relansarea ofertei turistice pe piața europeană.

Propun ca modalitățile concrete de promovare a turismului în județul Hunedoara să îmbrace următoarele forme:

Declanșarea unor acțiuni promoționale de amploare prin includerea ofertei turistice a județului în cataloagele marilor firme touroperatoare din tară și străinătate.

Prezentarea ofertei turistice la manifestările internaționale specifice;

Individualizarea produselor turistice și folosirea de însemne pe diferite articole care pot fi oferite drept suveniruri promoționale (tricouri și șepci pentru reclama stațiunii Vața de Jos; plase și brichete pentru stațiunea Geoagiu);

Diversificare publicațiilor turistice editate în mai multe limbi de circulație internațională și distribuirea lor în țară și străinătate (pliantul turistic este considerat în opinia specialiștilor ca având impactul cel mai puternic asupra turiștilor )

Bibliografie

Rodica Minciu, Amenajare turistică a teritoriului, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, București, 1995.

Erdeli, G., Istrate, I., Amenajări turistice, Editura Universității, București, 1996.

Ecaterina Putz, Florentina Pîrjol, Marketing turistic, Editura Mirton, Timișoara, 1997.

Erdeli, G., Istrate, I., Potențialul turistic al României, Editura Univers, București, 1996.

Floca, O., Regiunea Hunedoara, Editura Meridian, 1966.

Gruescu, I., S., Grumăzescu, C., Județul Hunedoara, Editura Academiei, București, 1970.

Istrate, I. și colaboratorii, Turismul rural și agroturism, Editura Fax Expresă, București, 1996.

Minciu, R., Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Silvy, București, 1995.

Olteanu, V., Cetină, I., Economia serviciilor, Editura Expert, București, 1994.

Patriche, D., Marketingul industrial, Editura Expert, București, 1994.

Popescu, N., Munții Parâng, colecția Munții noștri, Editura Sport-Turism, București, 1986.

Popescu, N., Munții Parâng, colecția Munții noștri, Editura Sport-Turism, București, 1982.

*** Colecția revistelor Tribuna economică, Actualități în turism, Revista română de turism, 1989-1996.

*** Studiu de sistematizare, profil turistic a județului Hunedoara, IPH, PR. 32515/1974.

*** Potențialul de emisie turistică internă a principalelor centre urbane din România, IECIT, București, 1985.

*** Colecțiile tribuna Economică, 1990-1996, Terra, 1975-1995.

*** Preot Dr. Ioan, S., Patriarhia Română, București, 1998.

=== Partea-(55-58) ===

punctele de atracție pe Traseul turistic

prezentat

Traseul primei zile cuprinde:

Plecarea din Timișoara la ora 7 AM, transportul efectuându-se cu un microbuz cu o capacitate de 9 locuri, din care 7 sunt turiști, un ghid și un conducător auto;

Între orele 9 – 13 se vizitează bisericile din localitățile:

Coșevița, (Biserica de lemn „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, construită în anul 1776);

Abucea (Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, construită în secolul al XVIII-lea );

Tisa (Biserica de lemn, construită în anul 1794) ;

Sălciva (Biserica de lemn, construită în anul 1780).

Între 13 – 14.30 se servește masa de prânz la restaurantul hotelului din localitatea Ilia;

Între 14.30 – 19 se vizitează restul edificiilor religioase din localitățile:

Gothatea (Biserica de lemn, construită în anul 1805);

Gurasada (Biserică de piatră construită în anul 1294);

Câmpuri Surduc (de Sus – construită în anul 1730);

Tătărăști (Biserica de lemn construită în anul 1700).

Între 19 – 20 se servește masa de seară, după care se face cazarea la persoane particulare.

Traseul din ziua a II-a cuprinde:

Între 7 – 8 – mic dejun, după care se continuă cu vizitarea bisericilor din localitățile:

Zam (secolul XX);

Cerbia (Biserica de lemn, construită în jurul anului 1800);

Pogănești (Biserica de lemn, construită în anul 1810);

Micănești (Biserica de lemn, construită în anul 1780);

Almaș – Săliște (Biserica de lemn, tencuită, construită în perioada 1810 – 1815);

Între 13 – 14.30 se servește masa de prânz în localitatea Zam;

Între 14.30 – 19 se continuă vizitarea localităților:

Glodghilești (Biserica de lemn, construită în anul 1742);

Brădățel (Biserica de lemn, construită în secolul al XIV-lea);

Petrești (Biserica de lemn, construită în anul 1816);

Godinești (Biserica de lemn, construită în anul 1850);

Între 19 – 21 se servește masa de seară care cuprinde și o degustare de țuică din această zonă, după care se face cazarea la persoane particulare.

Traseul din ziua a III-a cuprinde:

Între 7 – 8 – micul dejun, apoi se continuă cu vizitarea unei gospodării particulare și luare pulsului unei zile din viața țăranului român într-o localitate rurală (Zam – Tătărăști);

Între 13 – 14.30 se servește masa de prânz, după care grupul de turiști se reîntoarce la destinație.

analiza potențialului economic al zonei

În anul 2001, zona turistică Zam – Ilia – Coșava a fost vizitată de 2 300 turiști (perioada mai – octombrie). Fată de anii precedenți s constată o scădere a numărului total de turiști aferentă zonei analizate, fapt datorat atragerii potențialilor vizitatori către punctele principale de atracție din județ, coroborat cu scăderea puterii de cumpărare a românilor, în special cu puterea de cumpărare a pensionarilor.

Un alt factor important în evoluția trecută, dar mai ales viitoare îl constituie caracterul preponderent specific agroturismului, care, din păcate, nu a fost suficient de mult promovat și implementat în județ, situație caracteristică de altfel, întregii economii naționale.

În ciuda faptului că polul turismului în județ îl constituie obiectivele de cultură și artă medievală (Castelul Huniazilor, Cetatea Devei) și cele menținute din perioada antichității (Castrul roman de la Sarmizegetusa, cetățile dacice din perimetrul Costești – Blidaru – Sarmizegetusa Regia), datorită dificultăților din ce în ce mai mult acutizate, afirmați edovedită prin scăderea numărului mediu de zile turist, datorită dificultăților financiare resimțite de întreaga populație, turismul agrar (agroturismul) poate beneficia de reală șansă de revigorare și dezvoltare. Oamenii locului, băștinași ai zonei studiate (Zam – Ilia – Coșava) trebuie să conștientizeze „zăcământul” de bogății culturale și spirituale peste care au fost puși și moștenit.

Este de competența autorităților județene de a sprijini și promova turismul în aceste ținuturi mizându-se pe dorința românului de ase bucura de natură și ținând cont mai ales de dificultățile reale pe care aceștia le întâmpină.

Un sejur în localitățile aferente zonei poate fi mult mai plăcut și mai ieftin comparativ cu ofertele posibile făcute de societățile hoteliere din județ.

Un sector în plină dezvoltare, precum agroturismul rural este indiscutabil un câștig atât pentru localnici, cât și pentru turiști. Punctul forte al unui sejur la țară îl constituie tradiționala ospitalitate românească (în special ardelenească), îmbinată cu excursii la lăcașele de cult din lemn și piatră de o inestimabilă valoare și cu frumusețile naturale ale locurilor întâlnite.

Având în vedere cele spuse mai sus din punct de vedere al analizei economice a zonei se poate mari durata medie în zile/turist în județ de la 3,2 zile la 5 – 6 zile într-o primă fază, precum și a numărului total de vizitatori/sezon de la 2 300 la 4 000 – 4 500 vizitatori. Însă, trebuie reamintit faptul că această revigorare a serviciilor în județ și mai ales în zonă poate fi realizată doar cu eforturi interne în publicitatea și promovarea turismului rural, precum și în acordarea de facilități către localnicii potențiali primitori de turiști, ce trebuie să vină din partea autorităților județene și locale.

O evoluție îmbucurătoare a veniturilor obținute din servicii din agroturism poate fi previzionată și din punct de vedere al informațiilor cu caracter statistic existente în alte zone din țară. Astfel, formând o analogie între situația de facto a stațiunii Muntele Mic (județul Caraș – Severin) și cea a localităților vizate practicării agroturismului din județul Hunedoara se poate previziona cu un procent destul de ridicat că specificul turistic al stațiunii Muntele Mic poate fi transpus (din punct de vedere al corturilor) și zonei Zam – Ilia – Coșava.

Principalul element ce hotărăște dimensiunea fluxului de turiști în turismul actual este indiscutabil nivelul prețurilor de cazare, dar apoi poate fi pus în discuție și gradul de confort aferent. S-a observat că la un preț aferent unei persoane pe zi situat între 150 000 – 200 000 lei, fluxul de turiști, în special în week-end datorită obligațiilor contractelor de muncă din timpul săptămânii a fost extrem de ridicat mult peste potențialul de cazare al cabanelor existente pe munte în condițiile în care doar cazarea costa prețul amintit.

Această situație poate fi folosită și exploatată și de autoritățile și locuitorii județului Hunedoara, cu atât mai mult cu cât un sejur în localitățile rurale poate fi stabilit la aceleași prețuri, însă cu un confort și o ospitalitate mult superioară datorită includerii în preț, pe lângă cazare, și a mesei pregătite și servite de localnici, furnizare de informații despre zona respectivă, trasee turistice, memorabilele lăcașuri de cult de o inestimabilă valoare prin vechime, autenticitate și „încărcare spirituală”.

Toate aceste aspecte nu pot fi decât atuuri sigure și realiste pentru atragerea iubitorilor de natură, oameni și de Dumnezeu. În plus, acesta poate duce și la formarea unei clientele fidele, cu implicații benefice în viitor.

Din relatările și discuțiile avute cu localnicii a reieșit dorința acestora de a promova propria lor afacere, cu intențiile cele mai bune în ceea ce privește implicarea totală a lor. Mai mult, prețurile de 150.000-200.000 lei/zi sunt considerate foarte bune, din punctul lor de vedere. Mai mult decât sigur, este de presupus, deși situația economică este dificilă, că un număr ridicat de turiști vor opta pentru plăcerea unică de a se bucura de locuri pitorești și ospitalitatea gazdelor.

Acestea fiind spuse, dacă se depășește pragul critic de lansare propriu-zisă a afacerii, turismul rural poate constitui o sursă importantă în ceea ce privește dezvoltarea turismului local, prin creșterea disponibilităților bănești aflate la îndemâna autorităților locale, care vor pute fi folosite în continuare la dezvoltarea localităților implicate în programul turistic, la construirea de noi puncte turistice, și în final, prin recunoașterea generală a zonei în ceea ce privește potențialul și condițiile excelente oferite turiștilor.

* În actualul stadiu de dezvoltare economico-socială și de tranziție la economia de piață a României, turismul deține un rol tot mai important în satisfacerea trebuințelor legate de odihnă, recreere, agrement, tratament și cură balneară ale oamenilor muncii; acest rol se va amplifica în continuare datorită eforturilor de optimizare a activității turistice prin valorificarea superioară a potențialului natural și antropic, folosirea rațională a resurselor materiale, umane și financiare.

* Aplicând la nivelul județului Hunedoara principiile și metodologia abordate în “Zonarea turistică a României“ (amplă lucrare de cercetare științifică a teritoriului țării structurat în unități teritorial-turistice) au fost evidențiate trei zone (zece arii turistice), două areale, două centre, nouă localități și șaizeci și șapte de puncte turistice astfel:

Zona turistică Retezat – Parâng;

Zona turistică Hațeg – Grădiștea;

Zona turistică Munții Apuseni;

Arealul turistic Ținutul Pădurenilor;

Arealul turistic Mureș – Strei.

* Din analiza zonelor, centrelor și punctelor turistice reiese că județul dispune de o zestre bogată și diversificată de factori terapeutici naturali, constituită din: ape carbogazoase, ape sulfate și sulfuroase, ape concentrate, ape geotermale.

* Gradul de echipare și dotare cu baza materială specifică este relativ scăzut, județul Hunedoara ocupând locul al XIV-lea pe țară după numărul locurilor de cazare existent.

* În ce privește gradul de confort, oferta județului se adresează unei game largi de preferințe, ponderea mai ridicată (40%) fiind destinată segmentului de turiști care optează pentru confort scăzut.

* În județul Hunedoara se constată lipsa unor amenajări care să facă funcționale dotările de agrement existente precum și vastul domeniu schiabil existent.

* Chiar în condițiile diminuării numărului de turiști cazați, județul Hunedoara se menține cu număr ridicat de turiști cazați, ceea ce evidențiază în ultimă instanță un grad ridicat de atractivitate.

* Dezafectarea spațiilor de cazare turistică cu un grad ridicat de uzură.

* Modernizare și ridicare a gradului de confort a capacității de cazare existente.

* Construirea de hoteluri clasificate superior ( 3 stele).

* Amenajarea unor puncte de recreere în localitățile urbane și a unor puternice centre de agrement în zonele periurbane.

* Valorificarea superioară a potențialului natural montan prin extinderea posibilităților de practicare a sporturilor de iarnă și vară.

* Extinderea de noi trasee turistice intra și extra județene, precum și menținerea și revitalizarea celor tradiționale cu precădere a obiectivelor cu valoare de unicat.

* Efectele negative ale dezvoltării turismului asupra mediului înconjurător pot fi diminuate printr-o valorificare științifică și rațională a potențialului turistic evitându-se afectarea echilibrului ecologic a unor resurse turistice.

* Se poate avea în vedere faptul că dezvoltarea durabilă a turismului are o contribuție însemnată în armonizarea intereselor diferitelor ramuri ale economiei, acesta fiind domeniul care stimulează preocupările pentru păstrarea unei naturi pure capabile să asigure condiții favorabile de viață pe pământul strămoșesc al Daciei lui Burebista și Decebal.