Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Constanta
=== VALORIFICARE POT. TUR. JUD. CTA ===
UNIVERSITATEA
FACULTATEA MTC- DIMITRIE CANTEMIR
SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
Lucrare de licență
Coordonator științific,
Absolvent,
Constanța
2018
UNIVERSITATEA
FACULTATEA MTC- DIMITRIE CANTEMIR
SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
Valorificarea potențialului turistic al județului Constanța
Coordonator științific,
Absolvent,
Constanța
2018
CUPRINS
INTRODUCERE.
Capitolul I. REPERE ALE POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI CONSTANȚA.
1.1. Resurse turistice naturale.
1.2. Resursele turistice antropice.
Capitolul II. FORME DE TURISM PRACTICATE LA NIVELUL JUDEȚULUI.
2.1. Turismul de litoral.
2.2. Turismul de recreere și odihnă.
2.3. Turismul cultural istoric.
2.4. Turismul sportiv.
Capitolul III. DIRECȚII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DIN JUDEȚUL CONSTANȚA
3.1. Analiza cererii turistice.
3.2. Analiza ofertei turistice.
3.3. Strategii de dezvoltare a produselor turistice comercializate la nivelul județului Constanța.
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Aspecte generale ale lucrării, motivația și scopul.
Realizarea unei lucrări cu tematică turistică nu trebuie să se rezume numai la simpla prezentare a principalelor obiective turistice, ci trebuie să ofere soluții la dezvoltarea turistică a unei localități, regiune sau țară, să găsească posibilitățile prin care turismul ca și activitate economică poate să revitalizeze o comunitate locală și de ce nu o regiune sau o țară.
În alegerea acestei teme, a contat foarte mult pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă turism, pornind de la resursele turistice și terminând cu turismul ca ramură a economiei naționale. Am ales județul Constanța, pentru că îl consider extrem de bogat în obiective turistice naturale și antropice care nu sunt încă valorificate și sper ca într-o bună zi acest potențial să fie în primul rând protejat și apoi inclus în circuitele turistice.
Scopul acestei lucrări este prezentarea potențialului turistic natural și antropic din județul Constanța dar și găsirea unor soluții pentru punerea în valoare, ocrotirea, protejarea și valorificarea durabilă a acestuia.
Obiective propuse, tipuri de activități și rezultate scontate
Lucrarea are de asemenea, trei obiective principale care sunt expuse în tabelul de mai jos la care se adaugă cel puțin o acțiune pentru fiecare dintre aceste obiective dar și rezultatele scontate a fi atinse (tabelul nr.1)
Tabelul nr.1 Prezentarea obiectivelor, activităților și a rezultatelor scontate
Structura lucrării
Lucrarea este structurată în trei capitole. Astfel, după prezenta introducere, primul capitol prezintă elemente de poziționare geografică și prezentarea resurselor turistice naturale și antropice. Capitolul secund este dedicat prezentării și analizei formelor de turism care se practică pe teritoriul județului Constanța, inclusiv cele practicabile. Ultimul capitol analizează piața turistică a județului
analiza cererii și a ofertei dar și conceperea unei strategii. Lucrarea se va încheia cu concluziile de rigoare și prezentarea bibliografiei.
Metodologie
Lucrarea reprezintă o îmbinare între geografie, istorie, turism, marketing. În redactarea acestei lucrări am utilizat mai multe metode de lucru pe care le voi prezenta succint în această introducere. Observația- a fost utilizată pentru a percepe cele mai valoroase aspecte naturale și antropice, dar și pentru a studia materialele bibliografice, hărțile și imaginile care mi-au fost utile în realizarea lucrării. Lucrul cu harta- a fost una dintre metodele indispensabile extrem de utile în lucrul la tema de față. Au fost analizate numeroase hărți zonei de studiu. Unele dintre aceste hărți vor fi incluse, sub formă de imagini și în textul lucrării. Problematizarea- implică ridicarea problemelor ivite de-a lungul cercetării, identificarea cauzelor acestora și descoperirea modalităților de rezolvarea a acestor derapaje. Este o metodă de cercetare. Problematizarea implică mai multe secvențe: perceperea dificultății, depistarea și definirea ei, sugerarea unor soluții posibile, desprinderea concluziilor din soluția probabilă, efectuarea observațiilor și a experimentelor care verifică soluția probabilă. Sintetizarea informațiilor- este o metodă foarte importantă, în condițiile în care, există numeroase surse de informare (bibliografie selectivă, hărți de specialitate, internet, imagini) este foarte utilă și necesară în egală măsură. Comparația- va fi utilizată pentru analiza unor elemente din mai multe surse bibliografice. Este folosită pentru a descoperi anumite inadvertențe dar și pentru a afla mai multe opinii despre un anumit fenomen, despre istoria unui obiectiv turistic sau despre anumite evenimente istorice.. Caracterizarea este o metodă foarte utilă pentru analiza unor aspecte de țin de un peisaj, o formă de relief, un obiectiv turistic, și se materializează prin analiza analitică, din toate punctele de vedere dar și analiza sistemică care implică o caracterizare sintetizată, bazată pe sinteza informațiilor.
Capitolul I
REPERE ALE POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI CONSTANȚA.
Județul Constanța este situat în partea de SE a României, în cadrul provinciei istorice Dobrogea, partea a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est (vezi fig. 1.1.).
Suprafața județului este de 7 071 kmp (locul 8 ca suprafață între județele României- 3% din totalul suprafeței țării).
Limitele sunt reprezentate de: Nord- Județul Tulcea; Sud- granița cu Bulgaria; Vest- Fluviul Dunărea care o separă de județele Călărași, Ialomița și Brăila; Est- Marea Neagră (apele teritoriale ale României pe o lățime de 22 km- vezi fig. 1.2.);
Fig. 1.1.-1.2. Poziția geografică a județului Constanța în cadrul României (stânga) și limitele județului.
Sursa: www.cjc.ro, accesat în data de 22.03.2018.
Favorabilitatea poziției geografice este una deosebită, cu ieșire la Marea Neagră și la fluviul Dunărea, căi de navigație către orice destinație pe glob pe calea apei, județul fiind situat în calea rutelor de tranzit între Europa și Asia. Prin intermediul Dunării (Canalul Dunăre-Marea Neagră) este asigurat accesul către statele Europei Centrale și de Vest. Clima blândă, relieful aproape neted, cu mici denivelări și ieșirea la Marea Neagră au favorizat o veche locuire pe aceste locuri, mărturii în acest sens fiind numeroasele descoperiri arheologice de pe teritoriul județului.
Restrictivitatea, dezavantajele sunt date uneori tocmai de această expunere în calea unor rute maritime, teritoriul actual al județului fiind constant în zona de interes a numeroase puteri străine, resursele de apă limitate de un climat mai secetos pe litoral și în interior a reprezentat dintotdeauna o problemă a acestor locuri. Dobrogea a fost mai mereu disputată de-a lungul istoriei, destul de puțin timp s-a aflat sub controlul autorităților românești ale timpului. Pe rând, romanii, popoarele migratoare, otomanii, ultimii exercitând un control îndelungat al Dobrogei, apoi a fost controlată de puteri străine în timpul primului război mondial după lupte foarte grele.
Populația județului la Recensământul din anul 2011, a fost de 684 082 locuitori , în consecință, densitatea populației este de 96,7 loc/kmp .
Din punct de vedere administrativ, județul Constanța este alcătuit din 3 municipii, 9 orașe, 58 de comune și 189 sate (vezi tabelul 1.1. și fig. 1.4.).
Tabelul 1.1. Organizarea administrativă a județului Constanța (Recensământ 2011)
Sursa: http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS4.pdf, accesat în data de 22.03.2018
Dintre comunele mai importante ale județului pot fi amintite: Cumpăna (11 331 locuitori), Valu lui Traian (11 210 locuitori), Mihail Kogălniceanu (9 382 locuitori), Cobadin (8 071 locuitori), Lumina (8 030 locuitori), Tuzla (3 307 locuitori), Topraisar (5 070 locuitori).
Stema județului Constanța are o formă de scut, împărțit în trei registre, în cele două superioare, se poate observa un vas cu pânze pe apă și o pasăre care se hrănește cu un pește. În registrul inferior este reprezentat monumentul de la Adamclisi (vezi fig. 1.3).
Este unul dintre cele mai urbanizate județe din România, din cei 684 082 locuitori (2011), 470 961 locuitori trăiesc în mediul urban (68,8%).
Fig. 1.3.-1.4. Stema județului Constanța (stânga) și harta localităților.
Sursa: www.ziuaconstanta.ro, accesat în data de 22.03.2018
Căile de acces sunt reprezentate de:
a) Căile rutiere: A2 (București- Cernavodă (pod- fig. 1.5-1.6.)- Constanța);
A4 (A2- Agigea);
DN2A (E60: Podul Giurgeni- Vadu Oii- Hârșova- Constanța);
DN3: București- Călărași- Ostrov (bac)- Basarabi- Constanța;
DN22 (E87: Tulcea- Constanța- DN39- Vama Veche- Bulgaria);
Fig. 1.5.-1.6. Podul nou de la Cernavodă (stânga) și A2. Sursa: www.ziuaconstanta.ro, accesat în data de 22.03.2018.
b) Căile ferate: Magistrala 800 (București- Fetești- Cernavodă- Medgidia- Constanța- Mangalia)
Medgidia- Tulcea; Constanța- Babadag- Tulcea; Medgidia- Negru Vodă- Bulgaria.
c) Căile maritime: porturile- Constanța, Constanța Sud-Agigea, Mangalia, Năvodari.
d) Căile fluviale: Canalul Dunăre- Marea Neagră (64 km- vezi fig. 1.7., inaugurat în anul 1984 cu portul Cernavodă), Canalul Poarta Albă- Midia- Năvodari; portul Ostrov direct la Dunăre;
e) Căile aeriene: Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu- Constanța (vezi fig. 1.8.);
Infrastructura de transport are un rol covârșitor în activitatea de turism, iar județul Constanța este un exponent din acest punct de vedere. Particularitarea este dată de prezența tuturor categoriilor mari de căi de comunicație, celor de mai sus adăugându-se și cele specific turistice, destinate agrementului turistic.
Fig. 1.7.-1.8. Ecluzele Canalului Dunăre Marea Neagră (stânga) și Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu din Constanța. Sursa: www.business24.ro, accesat în data de 22.03.2018
1.1. Resurse turistice naturale.
Din punct de vedere geologic, majoritatea teritoriului județului Constanța se suprapune platformei Dobrogei de Sud, în care, peste cristalinul proterozoic aflat la adâncime sunt roci sedimentare groase având un impact important asupra reliefului și a atractivității sale turistice mai ales în zonele calcaroase. Mișcările neotectonice cuaternare au ridicat sectorul sud-vestic (spre Bulgaria), determinând înălțimile actuale (150…200 m) .
Relieful reprezintă elementul major în structura potențialului turistic al oricărui teritoriu, el fiind suportul material al desfășurării activităților turistice. Fizionomia actuală a reliefului este dată de evoluția dar mai ales de structura geologică a acestora, de tipurile de roci dominante și structura lor . Județul Constanța se suprapune în cea mai mare parte pe Podișul Dobrogei de Sud și într-o mai mică măsură pe sectorul Dobrogei Centrale, la care se adaugă zona litorală.
Pe teritoriul județului Constanța, în partea nordică a acestuia sunt podișurile Dorobanțului și Istriei, ultimul localizat în est, alcătuit din două trepte joase (pedimente).
În Dobrogea de Sud, relieful se caracterizează prin interfluvii plate cu lățimi de zeci de km în centru și care cad altimetric mai lin spre nord și est și brusc spre nord-vest și vest. Al doilea aspect cu o deosebit de mare importanța turistică este introdus de ineditul văilor care se adâncesc treptat (cele mari crează un tip de canioane în loess și placa de calcar). Aceste văi înguste cu caracter de chei sau canioane (de exemplu Mangalia, Canaraua Fetii- vezi fig. 1.9., etc.) reprezintă principalele denivelări ale Podișului Dobrogei de Sud.
Formele carstice rămân cele mai spectaculoase reliefuri din cadrul podișului. Formele cele mai frecvent întâlnite sunt: martorii ruiniformi, chei, lapiezuri, doline și peșteri. Cele mai cunoscute peșteri care se află sub regim de protejare sunt pe văile Mangalia (peștera Limanu), Movile (lângă Mangalia- vezi fig. 1.10.) și pe valea Casimcea (Liliecilor, La Adam și Cheia).
Fig. 1.9.-1.10. Canionul de la Canaraua Fetii (stânga) și Peștera Movile. Sursa: www.natgeo.ro, 23.03.2018.
Sectorul sudic al litoralului este considerat pe ansamblu ca fiind un țărm înalt, dar în detaliu porțiunile cu faleze tăiate în loess sau calcare mezozoice și sarmatice acoperite cu loess aflate în poziții diferite în raport cu nivelul mării alternează cu lagune (Neptun, Siutghiol) și limane (Techirghiol, Mangalia) închise de cordoane de nisip ce formează plaje întinse , creând condiții
naturale propice pentru apariția stațiunilor turistice (vezi fig. 1.11.-1.12.).
Fig. 1.11.-1.12. Faleza de la Costinești (stânga) și zona de litoral la sud de portul Constanța.
Sursa: www.descoperimromania.ro, accesat în data de 23.03.2018.
Panta submersă, relativ domoală a platformei continentale, fără denivelări majore și gropi, cu valuri mici în mod normal, favorizează băile de mare, mersul și jocurile în apă. Plaja și nisipul plajei oferă condiții excelente pentru helioterapie și psamoterapie, ce fac parte din complexul de
cură balneară specific mării și contribuie la refacerea și călirea organismului.
Potențialul turistic la climei se diferențiază în timp și spațiu, fiind în strânsă corelație cu valorile înregistrate de elementele climatice care susțin sau limitează activitatea turistică .
Anumite tipuri de climă, sau anumiți factori climatici se constituie în resurse terapeutice, cu influențe benefice în păstrarea și ameliorarea sănătății omului. În cadrul elementelor climatice
există mai multe grupe de factori care compun climatoterapia:
Factorii climatici: au o acțiune tonică, excitanță sau de cruțare (temperatura, umezeala, viteza vântului, radiația solară);
Factorii radiativi: radiațiile infraroșii și mai ales cele ultraviolete;
Ionizarea aerului: au un efect favorabil asupra sistemului nervos, asupra mecanismelor de apărare a organismului și un rol deosebit în tratarea afecțiunilor respiratorii.
Bioclimatul marin, este rezultatul interferenței dintre climatul de stepă și influența pontică, fiind caracterizat prin nuanțe ușor excesive- de suprasolicitare a organismului, cu temperaturi medii anuale mult mai moderate față de regiunile învecinate (în cazul sezonului estival), oscilații diurne și anuale mai atenuate, ploi rare și de scurtă durată.
Temperaturile, în general moderate: 11,2 grade Celsius- temperatura medie anuală; 21,8 grade Celsius- temperatura medie a lunii iulie și 0,2 grade Celsius- temperatura medie a lunii ianuarie , definesc un climat mai cald decat cel de pe litoralul Mării Baltice, Mării Nordului sau
Mării Mânecii, dar mai puțin torid decât cel de pe litoralul mediteraneean.
Principalele caracteristici ale climatului, care determină anumite tipuri și forme de turism sunt următoarele:
Stabilitatea termică accentuată, cu variații mici de temperatură în timpul zilei și de la zi la noapte;
Precipitații de numai 380-400 mm/an, fapt care face ca plajele să fie preponderent uscate;
Numărul mare al zilelor senine (aproximativ 140/an) și durata mare de strălucire a soarelui (peste 2 500 ore/an) favorizează în mod evident băile de soare; în perioada de vară sunt 10-11 ore de soare/zi și 25 de zile însorite /lună;
Prezența brizei de mare care aduce dinspre larg aerul mai răcoros al mării și atenuează temperaturile specifice climei mediteraneene;
Uniformitatea gradului de umezeală și puritatea aerului încărcat cu aerosoli naturali (picături foarte fine de apă) proveniți din spargerea valurilor în zona țărmului și care sunt inhalați ajută la mineralizarea organismului și tratamentul unor boli ale căilor respiratorii sau endocrine.
În consecință, sejurul pe litoral, din punct de vedere bioclimatic exercită asupra organismului o dublă acțiune: pe de o parte excitantă- datorită radiațiilor ultraviolete puternice, conținutului crescut de iod și săruri, vânturilor frecvente, iar pe de altă parte calmantă- grație umezelii și presiunii atmosferice constante și variațiilor mici de temperatură.
Apa privită ca resursă turistică, ca materie primă pentru diferitele forme de turism, ca element al spațiului geografic, definit printr-o mare atractivitate, ocupă un loc prioritar pentru turism impunându-se prin formele de organizare: ape subterane, izvoare, ape minerale, cursuri de apă, lacuri. Rețeaua hidrografică, ape curgătoare în adevăratul sens al termenului geografic este slab dezvoltată, fiind totuși câteva cursuri foarte scurte și lipsite de importanță, elementele hidrologice esențiale sunt reprezentate de Marea Neagră, fluviul Dunărea, lacurile Sinoie, Tașaul, Siutghiol, Techirghiol, Neptun, Mangalia și apele de adâncime, izvoarele minerale.
Marea Neagră
Este localizată în sud-estul Europei, la contactul cu Asia, comunică prin strâmtorile Bosfor și Dardanele cu Marea Egee.
Tărmul românesc se află în NV Mării Negre. Denumirea actuală provine din cea turcească, Kara Deniz , în antichitate având ca denumiri Pontus Aeuxinus (Marea Inospitalieră) sau Pontus Euxinus (Marea Ospitalieră). Suprafața este de 452 290 kmp (împreună cu Marea Azov) de care este separată printr-o strâmtoare.
Țărmul prezintă puține sinuozități, puține insule și peninsule, în zona de nord și nord-vest, țărmul este jos, cu plaje și faleze iar în rest este abrupt, muntos. Relieful submarin este alcătuit din platforma continentală (cu o dezvoltare mare în N, NV, coboară până la -200 m, taluz și câmpia
abisală (vezi fig.2.3.).
Nordul bazinului Mării Negre este supus unei puternice influențe continentale cu ierni reci (uneori, lângă țărm, pe fondul unei salinități reduse, apa poate să înghețe), veri calde și evidente anotimpuri de tranziție, precipitațiile sunt reduse (400-600 mm/an), este nuanța specifică climatului continental.
Fig. 1.13. Harta Mării Negre și localizarea județului Constanța. Sursa: https://ecomareaneagra.wordpress.com/marea-neagra/, accesat în data de 23.03.2018
Apa mării cu o salinitate relativ redusă (17-18 g/l) și prin compoziția ei chimică (clorurată, sulfatată, sodică, magnezică) este favorabilă organismului din punct de vedere terapeutic; iar prin acțiunea valurilor și prezența aerosolilor proveniți din sfărâmarea valurilor la țărm, constituie un element de potențial turistic natural deosebit, care generează o formă specială de cură- thalasoterapia. Lipsa mareelor și a valurilor mari permite folosirea optimă a plajelor, în timp ce salinitatea mai redusă a apei la suprafață favorizează sporturile nautice și pe cele subacvatice.
Pe teritoriul județului Constanța se desfășoară sectorul cursului Dunării dintre Călărași și Brăila, caracterizat printr-o luncă extinsă (peste 10 km lărgime) în care la exterior sunt două perechi de brațe principale între care se inserează Balta Ialomiței și Balta Brăilei alcătuite din suprafețe mlăștinoase, lacuri, brațe secundare, terenuri agricole .
Lacurile- prin geneză, dimensiuni, calitatea apelor, conținutul de săruri și integrarea în peisaj- prezintă o valoare turistică remarcabilă devenind adevărate oaze turistice. Pe teritoriul județului Constanța se află și lacul Sinoie- partea a Complexului lagunar Razim-Sinoie (dezvoltat pe locul fostul golf Halmyris, compartimentat printr-o serie de cordoane litorale în sectoare de lacuri, extrem de favorabile pentru diferite sporturi cu ambarcațiuni, pescuit sportiv. Lacul Siutghiol (21,05 ha, adâncime variabilă: 5-10 m, salinitate de 0,45 g/l), localizat la vest de stațiunea Mamaia, este renumit pentru practicare sporturilor nautice, existența unor baze de agrement iar pe perisipul ce-l închide în est se află stațiunea Mamaia. Lacurile Neptun (Neptun I, II și III), trebuie precizat faptul că până în anul 1970, pe aceste locuri a existat o vegetație specifică de mlaștină (mlaștina Comorova), ulterior, prin amenajare, la Neptun au rezultat un număr de două lacuri (Neptun I- 15,33 ha și Neptun II- 19,12 ha) . Lacurile sunt despărțite de Marea Neagră printr-un cordon litoral cu o lungime de 1 200 m . În nord există un al treilea lac, de mai mici dimensiuni, numit Lacul Neptun III. Lacul Techirghiol (11,6 kmp în suprafață- vezi fig. 1.14.), cel mai sărat de pe litoralul românesc și cel mai bogat în nămol sapropelic, complet izolat de mare printr-un cordon de nisip cu o lățime de 300 m, este situat cu aproape 1,5 m sub nivelul mării iar adâncime maximă este de 9,75 m . În acest rezervor natural de apă, de cinci ori mai sărat ca apa mării, se formează permanent depozite de nămol sapropelic, rezerva estimată fiind de 1 000 000 tone. Lacul Mangalia, este localizat în sudul stațiunii, fiind un liman maritim. Lățimea mică (0,3-0,8 km- vezi fig. 1.15.) în raport cu lungimea (9,5 km) și aspectul sinuos, maluri abrupte sunt principalele lui caracteristici. Are o suprafață de 216 ha, adâncime medie de 6 m iar cea maximă atinge 13 m, are numeroase izvoare subterane, multe dintre ele sulfatate și ușor termale
Fig. 1.14.-1.15. Lacul Techirghiol (stânga) și vedere din satelit asupra lacului Mangalia. Sursa: www.mangalia.ro,
Pe latura dunăreană sunt numeroase lacuri, de tip liman fluviatil sau baltă pe malurile cărora au fost realizate amenajări pentru agrement.
Alți factori naturali care favorizează dezvoltarea activității turistice sunt: apele mineralizate asociate cu nămolul terapeutic. Apele de adâncime mineralizate și mezotermale sunt valorificate la Mangalia, Venus, Neptun; apele sărate și nămolul din lacul Techirghiol sunt utilizate mai ales la Eforie și Techirghiol; în ultimele decenii, la Mangalia, sunt valorificate apele sulfuroase din izvoare și nămolul din mlaștina de la nord de Saturn.
Componentele învelișului biogeografic- flora și fauna- joacă un rol deosebit în diversificarea potențialului turistic natural și contribuie la susținerea fenomenului turistic, generând anumite forme de turism. Potențialul natural al vegetației este deosebit de complex. De cele mai multe ori se asociază altor elemente, generând peisaje geografice deosebit de atractive, alteori asociațiile vegetale, compoziția și structura floristică a acestora pot deveni elemente atractive, obiective turistice specifice. Zona de vegetație a litoralului românesc corespunde stepei, formată din asociații de plante ierboase (graminee, păiușuri, pin crestat) la care se adaugă o fâșie cu plante adaptate la un ecotop nisipos, udat de valurile mari cu apă sărată și supus unor vânturi permanente (varza de mare, perișor, rogoz, jaleș, pelin, etc.). Pe lacurile din stațiunea Neptun cresc nuferii, care se bucură de o foarte mare apreciere din partea turiștilor (fig.1.16-1.17.) și Pădurea Comorova.
Fig. 1.16.-1.17.. Nufăr pe lacul Neptun I (stânga) și Pădurea Comorova. Sursa: Primaria Mangalia, accesat în data de 26.12.2017
Pădurea Comorova
Comparativ cu toate celelalte stațiuni ale litoralului românesc, Neptunul beneficiază de cea mai frumoasă zonă verde, Pădurea Comorova, cu o suprafață de 1,2 kmp (vezi fig. 1.18.-1.19.) În prezent este declarată rezervație forestieră și parc dendrologic. Cuprinde printre altele specii de stejari, cedri, chiparoși, mesteceni și pini, se adaugă ienupărul de Virginia, specie naturalizată . Această suprafață forestieră a fost de fapt plantată, în anul 1890, pentru a stopa efectul deșertificării, prin eforturile Academiei Române și cu susținerea Casei Regale, cu rol de perdea de protecție . Inițial a fost mai extinsă dar în anii 70, o parte din această pădure a fost defrișată pentru construirea vilelor de protocol ale statului.
Fig. 1.18.-1.19. Arțar (stânga) și stejar în Pădurea Comorova. Sursa: http://padureadelamalulmarii.ro/prezentare-generala/biodiversitate/flora.html, accesat în data de 26.12.2017, ora 23.04
Pădurea Comorova a devenit locul preferat de campare pentru turiști și localnici. Se constituie în egală măsură într-un obiectiv turistic dar și științific.
Potențialul turistic al faunei, poate fi caracterizat prin fauna specifică Mării Negre dar și a pădurii Comorova. În cazul Mării Negre, este vorba despre cele mai multe specii care trăiesc în zona țărmului, specii de alge, midii sau stridii, meduze sau căluți de mare sunt prezenți în zona litorală. Dintre păsări, sunt prezenți în număr mare pescărușii. Pădurea Comorova este populată cu vulpi, iepuri și alte rozătoare, luminișurile pădurii ascund fazani și prepelițe; de-a lungul timpului, aici s-a dezvoltat o populație bine reprezentată de mistreți și căprioare sălbatice.
Pentru turism, o reală valoare o prezintă ariile naturale cu specific divers: botanice, forestiere, faunistice și geomorfologice. Problema valorificării economice prin turism a ariilor protejate se realizează nu pe baza elementelor componente ci pe baza valorilor de peisaj existente. Aceasta este o nouă modalitate de abordare științifică și economică de exploatare a resurselor deținute de spații geografice cu un echilibru fragil, cu risc de epuizare și degradare rapidă ale acestora. Dincolo de importanta lor ca resurse naturale de biodiversitate și peisaj, ele presupun condiții stricte de monitorizare a circulației turistice și de realizare a unor amenajări turistice adecvate din punct de vedere ambiental și estetic, care să conducă la dezvoltarea unor forme variate de turism (odihnă și recreere, etnografic, eecologic și științific, alpinism, speologic), cu reale benficii pentru comunitatea locală. Pentru aceasta sunt necesare politici adecvate care să încurajeze creșterea economiei locale printr-o manieră durabilă, în concordanță cu strategiile de dezvoltare din alte domenii de activitate (industrie, transporturi, silvicultură, agricultură). Dintre zonele naturale protejate de pe teritoriul județului Constanța de mare importanță științifică și turistică sunt:
Rezervația submarină 2 Mai- Vama Veche (Auditoriul litoral marin): având o suprafață de 7 000 ha, implicând extinderea rezervație pâna la 7 km în larg iar în adâncime de la linia țărmului până la -40 m; în acest perimetrul sunt protejate habitate și biocenoze specifice zonei marine românești, specii floristice și faunistice periclitate; aria protejată este împărțită în zona A (strict protejată, activități antropice limitate- permise sunt numai cele științifice sau ale autorităților) și zona B (zona de siguranță și protecție unde sunt permise anumite activități economice);
Pădurea Dumbrăveni: reprezintă o arie de protecție specială avifaunistică cu o suprafață de peste 2 000 ha (vezi fig. 1.20.); zona se suprapune bazinului râului Urluia unde sunt condiții propice de hrană, cuibărit și viețuire pentru o serie de specii de păsări (făsă de pădure, ciuf de pădure, erete alb și vânăt, dumbrăveancă, șoim călător, cinteză, privighetoare, frunzița galbenă- vezi fig. 1.21.etc.); flora este reprezentată de specii de stejar, specii termofile (scumpie, mojdrean, cărpiniță) dar și flori (laptele stâncii, floarea călugărului, floarea grăului, etc.); tot în perimetrul acestei rezervații sunt incluse și Locul fosilifer Credința și Pereții calcaroși de la Petroșani;
Fig. 1.20.-1.21. Peisaj din zona protejată a Pădurii Dumbrăveni (stânga) și frunzița galbenă- una dintre speciile protejate. Sursa: https://ongmarenostrum.wordpress.com/2013/07/08/padurea-dumbraveni-locul-unde-natura-devine-basm/
Canaraua Fetii: reprezintă o arie protejată de tip avifaunistică, din anul 2007, făcând parte din rețeaua Siturilor Natura 2000; având peste 6 000 ha, sunt protejate diferite specii de păsări (uliu cu picioare scurte, acvila de câmp, uliul porumbar, bufniță, șoricar comun, barza albă și neagră, ciocănitoarea de grădină, eretele alb și vânăt, etc.); alături de specificul avifaunistic aici mai sunt protejate păduri de foioase și termofile, râuri, mlaștini, stepe calcifile); zona protejată reprezintă unul dintre cele mai caracteristice canioane din România, vegetația este cea specifică de stepă fiind flancată de o pădure de tip balcanic care adăpostește o interesantă faună de coleoptere și lepodoptere
Complexul Razim-Sinoie: este parte componentă a Rezervației Biosferei Delta Dunării, localizat în sudul deltei, format din lacuri de tip lagunar, cordoane de nisip, insule Popina, Grădiștea, Bisericuța și câteva zone de relief ceva mai înalte; această zonă protejată prezintă mai ales importanță avifaunistică, aici fiind protejate numeroase specii de păsări (pelican, șoimul călător, egreta, etc.) fiind în egală măsură un loc foarte important pentru speciile de păsări migratoare și în pasaj;
Dunele litorale de la Agigea: este o rezervație naturală de tip botanic, a fost declarată arie protejată în anul 2000 și are o suprafață de peste 25 ha; dune de nisip fixate la sol de specii termofile, cu faună specifică zonelor aride (stepa dobrogeană) și plante vasculare; dintre speciile cele mai valoroase pot fi amintite: cuișoara de nisip, cârcelul, volbura, etc. alături de care apare și țestoasa de uscat (vezi fig. 1.22.-1.23.).
Fig. 1.22.-1.23. Rezervația Dunele de nisip de la Agigea (stânga) și broasca țestoasă de uscat fotografiată în interiorul rezervației. Sursa: www.ziuaconstanta.ro, accesat în data de 23.03.2018.
Reciful de la Topalu: specificul acestei rezervații este unul mixt (geologic și paleontologic), are o suprafață de aproape 21 ha; este cea mai clară secțiune printr-o secțiune de formațiuni de natură coraligenă din jurasicul superior din România; acest complex este alcătuit din calcare diferențiate litologic, fosile (vezi fig. 1.24.), structura calcarelor de aici fiind asemănătoare cu cea a recifilor dezvoltați la poalele Alpilor .
Canalele Hârșova: este o arie de protecție specială avifaunistică declarat în anul 2007, sit Natura 2000, cu o suprafață de peste 7 000 ha; zona include abrupturi stâncoase formate din calcare jurasice cu urme de spongieri și corali (vezi fig. 1.25.), elemente naturale specifice bioregiunii stepice, păsări: egretă, cormoran, lișiță, țigănuș, pelican comun, etc.
Fig. 1.24.-1.25. Reciful de la Topalu (stânga) și Canalele de la Hârșova. Sursa: www.rezervații geologice.ro, accesat în data de 23.03.2018.
Rezervația Fântânița- Murfatlar: rezervație de tip floristic și faunistic, declarată în anul 2000, cu o suprafață de 66,40 ha; relief înclinat străbătut de mai multe pâraie, faună specifică zonelor aride și elemente floristice specifice habitatelor pontice, balcanice, continentale, submediteraneene; flora cuprinde: stejar pufos și brumăriu, cărpiniță, scumpie și vișin turcesc iar dintre elemente ierboase- rușcuța, iasomie, garofiță, stânjenel pestriț, etc; fauna este reprezentată de: mamifere (dihor, popândău, hamster românesc), păsări și insecte (șorecar comun, fluture și greier), reptile și broaște (balaur mare, țestoasa)
Fig. 1.26.-1.27. Rușcuța și șorecarul comun. Sursa: www.fantanita.ro, accesat în data de 23.03.2018.
Peșterile de la Gurile Dobrogei: numită și Peștera Liliecilor, a fost semnalată pentru prima dată în anul 1926 de către istoricul și arheologul Vasile Pârvan care semnala aici prezența unor vestigii ale activității umane din paleolitic și neolitic (obiecte din silex, ceramică și unelte metalice din epoca fierului); este rezervație speologică fiind creată în calcare de constituție diferită (mai moi sau mai dure) undeva la începutul perioadei cuaternare;
1.2. Resursele turistice antropice
Potențialul turistic antropic s-a conturat în timp istoric, îmbogățindu-se treptat în urma ascensiunii creative a omului care a produs mereu noi valori. Deși mare parte a obiectivelor turistice antropice, existente în prezent, au fost ridicate de om în alte scopuri, ele au ajuns în această ipostază de resursă turistică treptat, iar în societatea actuală fenomenul s-a amplificat.
Resurse antropice cu caracter cultural-istoric
În această categorie sunt incluse monumente, ansambluri și situri cu valoare excepțională din punct de vedere istoric, artistic, estetic, științific, antropologic. Au fost stabilite principalele categorii de monumente: monumente și situri arheologice, monumente și ansambluri de arhitectură, rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri, monumente și ansambluri memoriale, monumente de artă plastică și comemorativă, monumente tehnice, locuri istorice, etc.
Monumente și situri arheologice
În tabelul 1.2. sunt prezentate principalele monumente și situri arheologice de pe teritoriul județului Constanța, cu o scurtă prezentare a obiectivului și o imagine sugestivă.
Tabel 1.2. Monumente și situri arheologice de pe teritoriul județului Constanța
Sursa: http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-constanta.html?offset=15, accesat în data de 26.03.2018
Următoarea categorie de monumente cultural-istorice sunt monumentele și ansamblurile de arhitectură. Aici sunt incluse cel mai mare număr de bunuri culturale, care reprezintă diferite perioade istorice și mai multe curente artistice. Ele includ bunuri de factură religioasă sau civilă, mărturii ale modului de evoluție a culturii și civilizației românești și nu numai .
Primele din această categorie sunt monumentele și ansamblurile de factură religioasă. Cele mai numeroase astfel de monumente sunt reprezentate de mari ansambluri monahale, temple, biserici, catedrale sau mănăstiri. Puține sunt localitățile care să nu dețină un astfel de monumente iar cele mai reprezentative din județul Constanța sunt inserate în tabelul 1.3.
Tabel 1.3. Monumente și ansambluri de arhitectură de factură religioasă
Sursa: http://www.skytrip.ro/marea-moschee-din-constanta-din-judetul-constanta-ob-2470.html, accesat în data de 31.03.2018.
A doua categorie sunt monumentele și ansamblurile de factură civilă, iar aici sunt incluse toate clădirile care au multiple funcționalități: locuințe, structuri de cazare și alimentație publică, tratament, sediile unor instituții de stat sau private, muzee și colecții diverse, palate de cultură, castele și conace, toate vor fi incluse în tabelul 1.4.
Tabel 1.4. Monumente și ansambluri de arhitectură de factură civilă de pe teritoriul județului Constanța
Sursa: http://www.skytrip.ro/muzeul-portului-constanta-din-judetul-constanta-ob-3298.html
În cadrul monumentelor de artă plastică și comemorativă sunt incluse: ansambluri monumentale, monumente, obeliscuri, plăci comemorative, statui, etc. Câteva obiective reprezentative din județul Constanța sunt incluse în tabelul sunt incluse în tabelul 1.5.
Tabel 1.5. Monumente de artă plastică și comemorativă de pe teritoriul județului Constanța
Sursa: http://www.skytrip.ro/statuia-lui-mihai-eminescu-din-constanta-din-judetul-constanta-ob-2427.html
Din categoria monumentelor tehnice, se înscriu toate realizările de tip industrial și tehnic care ilustrează evoluția gândirii inginerești și geniul creator al specialiștilor din România. Aici sunt incluse: podurile, vechi instalații de morărit, textile, hidrotehnologie, etc.
Tabel 1.6. Monumente tehnice de pe teritoriul județului Constanța
Sursa: https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/minune-inginereasca-podul-de-la-agigea-implineste-33-de-ani-cum-si-cine-l-a-construit-cat-a-durat-lucrarea-de-ce-este-deosebit-597427., accesat în data de 31.03.2018
Capitolul II
FORME DE TURISM PRACTICATE LA NIVELUL JUDEȚULUI
La nivelul județului Constanța principalele forme de turism practicate sunt: turismul litoral- formă de turism deja consacrată pentru care există un potențial turistic apreciabil, turismul de recreere și odihnă- o formă de turism care are o legătură directă cu turismul litoral prin prisma relaxării și a refacerii capacității de muncă, turismul cultural-istoric, bazat pe multitudinea de resurse și turismul sportiv- formă de turism pretabilă și practicabilă.
2.1. Turismul de litoral
Turismul litoral reprezintă ansamblul activităților turistice care se desfășoară în spațiul din din imediata apropiere a unei surse de apă marină sau oceanică dar și pe oglinda acesteia. În cadrul turismului litoral sunt incluse:
Stațiunile turistice litorale;
Serviciile turistice: cazare (hoteluri), servire a mesei (restaurante), agrement, transport, informare turistică;
Infrastructura tehnică: căile de acces către stațiuni și către litoral, echipamente turistice de informare, plată, etc.;
Tipuri și forme de turism conexe: ecoturism, sporturi acvatice (scufundări, înot, bird-watching, etc.).
Turismul litoral a cunoscut o creștere continuă în toate statele care dispun de un astfel de potențial turistic. În perioada contemporană, turismul litoral reprezintă o deosebit de mare forță de atracție (peste 50% din total vacanțelor la nivel mondial) . În privința infrastructurii, până în anul 1930 au existat decât anumite construcții cu funcție temporară care vor constitui apoi nucleul unor complexe turistice și mai departe al unor stațiuni turistice litorale renumite.
Faza amenajărilor de amploare a fost în perioada 1960-1970, atunci când au apărut, pe baza unor planuri de amenajări turistice de mare amploare (inclusiv în România) a unor lanțuri de stațiuni turistice. Capacitățile de cazare au crescut, ajungând între 10 000-50 000 locuri iar echipamentele destinate activității de turism au fost modernizare cu tehnica avansată a anilor 70. Acest tip de lanțuri de stațiuni au primit o denumire specifică în literatura de specialitate, marile ziduri litorale ,
Următoarea etapă a dezvoltării turismului litoral a durat aproximativ 30-40 ani, adică intervalul 1930-1970, perioadă caracterizată prin urbanizarea zonelor litorale și amenajarea acestora pentru a putea primi turiști. Consecința a fost o distribuție liniară a așezărilor, orientate de-a lungul litoralului. Circulația turistică s-a intensificat din cauza schimbării caracterului turismului din cel elitist în turism de masă, destinat inclusiv păturii de mijloc a populației.
Amenajarea turistică a zonelor litorale depinde de anumiți factori:
Caracteristicile țărmului: lățimea și continuitatea plajei;
Panta și caracteristicile topografice ale zonei litorale: submers și emerse;
Granulometria nisipului plajei;
Structurile de cazare și cele de agrement au o dispunere limitrofă țărmului, fiind foarte aproape de litoral, unele unități având ieșire chiar pe plajă. Spre exterior se află infrastructura de servire a turiștilor (șosele, căi ferate, căile de comunicație) .
Stațiunile turistice litorale s-au dezvoltat, în majoritatea cazurilor în prelungirea zonei rezidențiale a orașului dar au fost și cazuri în care au fost construite pe amplasamente noi sau integrate în cadrul centrelor urbane.
Mărimea stațiunilor litorale se stabilește în funcție de:
Capacitatea plajelor: la rândul ei și aceasta depinde de suprafața exploatabilă, numărul de vizitatori pe mp de plajă, lungimea țărmului, potențial număr de vizitatori, etc.;
Presiunea antropică asupra plajei: determină stabilirea tipurilor de unități ce vor fi construite aici, fixarea nivelului de confort, etc.;
Gradul de ocupare al plajei: este condiționat de suprafața plajei și norma de spațiu
Situat pe aceleași coordonate geografice ca localitățile Split, Rimini, Monaco, litoralul românesc, axat în mare măsură pe județul Constanța este vestit calitatea resurselor turistice. Cu o lungime totală de 245 km și o lățime variabilă (4-8 km), zona litorală coboară în trepte domoale spre țărm, diferențiindu-se două sectoare despărțite de promontoriul Capul Midia:
Sectorul nordic: în cazul județului Constanța include inclusiv laguna Sinoie; se caracterizează prin țărmuri joase, plajă îngustă, neamenajată cu predominanța resturilor cochilifere, o granulometrie foarte fină a nisipului; zona dintre Capul Midia și spațiul lagunar se caracterizează prin prezența cordoanelor litorale și chiar areale înmlăștinite;
Sectorul sudic: cuprins între Capul Midia- Vama Veche este un țărm relativ înalt, de tip faleză săpată în loess și plaje deschise; situată la 15-500 m de linia țărmului, faleza are înălțimi între 20-50 m și este frecvent întreruptă de limane.
Potențialul turistic natural se impune atât prin plajă și apa mării cât și prin resursele balneare (ape termominerale, nămoluri sapropelice, bioclimat marin, lacuri cu apă foarte sărată) conferind zonelor litorale condiții optime pentru a răspunde unei palete largi de motivații turistice: odihnă, agrement sportiv, cură balneară complexă (profilactică, terapeutică, recuperatorie).
a) Plaja
Plajele pot fi adăpostite la baza unor faleze sau pot fi în spații larg deschise; prezintă o expunere estică fapt care duce la o expunere la soare de peste 10 ore/zi. Plaja este, în general, naturală, formată din nisip cuarțos-calcaros cu granulometrie fină spre medie. Lățimea plajelor variază între 400-500 m la Mamaia și Techirghiol și doar 50-200 m în restul teritoriului.
De o mare valoare sunt plajele păstrate în stare sălbatică, din ce în ce mai puține, cum este cazul plajei de la Corbu (vezi fig. 2.1.).
Fig. 2.1. Plaja sălbatică de la Corbu. Sursa: www.radioconstanta.ro, accesat: 6.04.2018
Panta submersă domoală a platformei continentale, fără denivelări și gropi, cu valuri mici care favorizează băile de mare, mersul și jocurile apă. Plaja și nisipul plajei oferă condiții excelente pentru helioterapie și psamoterapie, ce fac parte din complexul de cură balneară specific mării.
b) Apa mării
Este importantă prin prisma salinității, 17-18 g/l dar și prin compoziția ei chimică (clorurată, sulfatată, sodică, magnezică, etc.) este favorabilă organismului din punct de vedere terapeutic; iar prin acțiunea valurilor și prezența aerosolilor proveniți din sfărâmarea valurilor la țărm constituie un element de potențial turistic natural deosebit, care generează o formă specială de cură- thalasoterapia . Lipsa mareelor și salinitatea redusă a apei la suprafață favorizează sporturile subacvatice și cele nautice.
c) Bioclimatul marin
Pentru turism importante sunt următoarele elemente climatice: temperatura medie anuală (11,2 grade C) și temperaturile medii ale lunii iulie (21,8 grade C) iar pentru ianuarie (0,2-0,5 grade C) , variații mici de temperatură, cantitatea de precipitații căzute (400 mm/an), numărul de zile senine (140/an) și durata de strălucire a soarelui (2 500 ore/an) , uniformizarea gradului de umezeală și puritatea aerului încărcat cu aerosoli naturali (picături foarte fine de apă) proveniți din spargerea valurilor în zona țărmurilor și care inhalați ajută la mineralizarea organismului și tratamentul unor boli ale căilor respiratorii, endocrine, etc.
În consecință, sejurul pe litoral are asupra organismului uman o dublă acțiune (din punct de vedere bioclimatic): pe de-o parte excitantă- datorită radiațiilor ultraviolete puternice, conținutului crescut de iod și săruri, vânturilor frecvente etc., iar pe de altă parte calmantă- grație umezelii și presiunii atmosferice constante și variațiilor mici de temperatură.
d) Apele mineralizate
Sunt puse în valoare prin foraje, sau existența prin intermediul unor lacuri sărate, asociate cu nămolul terapeutic, sunt resurse turistice de primă importanță în susținerea curei balneare. Apele de adâncime mineralizate și mezotermale sunt aduse la suprafață cu ajutorul forajelor, pot fi din punct de vedere chimic bicarbonatate, calcice, sulfuroase, clorurate, iodurate, etc. și sunt valorificate la Mangalia, Eforie Nord, Venus, Saturn, Neptun. Apele sărate ale lacului Techirghiol (50-55 g/l) și apele sulfuroase ale lacului Mangalia sunt folosite în cura externă.
e) Nămolul terapeutic
Are o acțiune benefică asupra organismului prin substanțele minerale și organice conținute, fiind un important factor de cură, folosit fie sub formă de împachetări, fie sub formă de ungeri cu nămol. Din acest punct de vedere se remarcă nămolul de la Techirghiol cu rezerve estimate la 500 000 mc și valoare terapeutică deosebită. Nămolul de turbă a fost pus în evidență și este utilizat parțial la Mangalia cu rezerve estimate la 400 000 mc .
f) Alte obiective naturale
Din acest punct de vedere se pot menționa: lacurile cu apă dulce- îmbogățesc aspectul peisagistic al zonelor litorale și permit practicarea sporturilor nautice (Siutghiol, Belona, Neptun, Jupiter, Tăbăcăriei); rezervațiile naturale ce constituie premise pentru dezvoltarea turismului ecologic și științific (Dunele de la Agigea, stejarii seculari din Neptun, Pădurea Hagieni, etc.).
Potențialul turistic antropic, este reprezentat mai ales de un bogat fond cultural-istoric reprezentat de vestigiile arheologice, cetăți vechi, muzee, monumente arhitecturale, Din acest punct de vedere se detașează orașul Constanța cu numeroase vestigii antice.
2.2. Turismul de recreere și odihnă.
În cadrul acestui tip major se diferențiază mai multe subtipuri și anume: turismul de agrement, turismul de odihnă și recreere și turismul sportiv. Dacă turismul de odihnă și recreere presupune petrecerea timpului liber în condiții cât mai agreabile, turismul de agrement cuprinde valențe legate de deplasările în mijlocul naturii, vizitarea ariilor naturale protejate sau contacttul cu populația și cultura destinației gazdă.
Atât spațiul rural dar și cel urban oferă alternative în ceea ce privește odihna, recreerea sau agrementul. În limitele spațiului urban, turismul de recreere se caracterizează prin sejururi medii relativ reduse, limitându-se adesea la turismul de sfârșit de săptămână.
În condițiile unui stres cotidian din în ce mai accentuat locuitorii orașelor resimt nevoia de recreere și refacere fizico-psihică. În întâmpinarea acestei doleanțe a locuitorilor săi, localitățile urbane și cele rurale își dezvoltă o infrastructură de profil care se vrea cât mai atractivă și care să răspundă cerințelor cele mai diverse. Aproape că nu există localitate urbană care să nu dispună de spații de recreere și distracție iar numărul și profilul acestora este direct proporțională cu cererea.
Punerea la punct a zonelor de agrement în interiorul localităților a fost favorizată, alături de nevoia umană, de bugetul de timp liber și nivelul veniturilor. În afara concediilor de odihnă, în care pot fi efectuate deplasări pe distanțe mai lungi, singura alternativă pentru satisfacerea nevoii de recreere și refacere fizico-psihică rămâne zona de agrement din interiorul spațiului urban sau din zona periurbană (utilizată de obicei la sfârșitul săptămânii, turismul de week-end).
Nivelul veniturilor este și el un factor important în desfășurarea agrementului turistic. Nu puține sunt situațiile în care nevoia pentru recreere și agrement, chiar în timpul concediilor, nu este satisfăcută în una din zonele turistice tradiționale (cum este cazul litoralului), ci în zonele de agrement în interiorul spațiului urban sau în zona periurbană a acestuia, este o variantă a spațiilor turistice din ariile receptoare, manifestându-și atracția atât pentru rezidenții spațiului urban respectiv cât și pentru cei din afara localității .
În cazul zonei litorale, un rol deosebit în privința odihnei și recreeri revine plajelor cu echipamentele specifice acestui tip de turism. Plaja din Mamaia de aproape 8 km lungime și 100-500 m lățime, este cea mai mare de pe litoralul românesc si una din cele mai mari din Europa. Are nisip cu o granulometrie fină spre medie, numeroase amenajări și cea mai mare parte este concesionată hotelurilor sau întreprinzatorilor privati. Cele mai bune echipamente din acest punct de vedere sunt considerate cele din Mamaia și Neptun-Olimp (vezi fig. 2.2.-2.3.). Hotelurile au concesionate porțiuni din plaja litoralului pe care le gestionează în acest sens.
Fig. 2.2.-2.3. Plajă amenajată pentru relaxare la Mamaia (stânga) și echipamente turistice destinate relaxării la Neptun-Olimp. Sursa: http://neptun-olimp.com/hotel-palm-beach, accesat în data de 14.10.2018.
Acest tip de turism este la îndemâna tuturor turiștilor proveniți din medii sociale diferite. Acest tip de turism antrenează un număr mare de persoane din țările dezvoltate și cun un grad ridicat de urbanizare. În special populația urbană este atrasă de natură, în timp ce populația rurală participă mai puțin.
Este un tip de turism practicat de toate grupele de vârstă, dar mai ales de populația vârstă matură și de tineri. Se practică în toate zonele climatice ale globului, cu precădere în zonele temperate, unde are caracter sezonier cu un vârf în sezonul estival. Se efectuează la distanțe diferite în funcție de posibilitățile materiale ale turiștilor.
Turismul de recreere valorifică calitățile estetice de mare atractivitate ale peisajelor naturale. Scopul principal a turismului de recreere este schimbarea peisajului, care se poate considera și atunci când turistul evadează dintr-o natură în alta (de exemplu lucrătorii din stațiunile de pe litoral) .
În cazul acestui tip de turism, un rol extrem de important revine festivalurilor care sunt organizate mai ales pe litoral. Dintre acestea principalele evenimente sunt:
Nerversea (Mamaia)
Este practic a doua variantă de spectacol a creatorilor Untold. Festivalul Neversea și-a deschis pentru prima dată porțile în perioada 7-9 iulie 2017, fiind astfel, singurul festival la nivel european care va transforma o experiență muzicală de la litoralul românesc al Mării Negre într-o călătorie cu adevărat unică. În anul 2017, peste 100 de artiști de renume mondial, printre care: Dua Lipa (vezi fig. 2.4.-2.5.), Tiësto, Afrojack, Fatboy Slim, KSHMR și Nicky Romero Benny Benassi, Danny Avila, Dub FX, Fedde le Grand, Ferry Corsten, Foreign, Lost Frequencies, mulți dintre ei au fost pentru prima dată în România, au oferit publicului o experiență memorabilă. Pe o durată de trei zile, un număr de șapte scene au fost amplasate pe litoral. Peste 150.000 participanți au redescoperit diversitatea muzicală, interacțiunea prin muzică,
magia naturală a Mării Negre și, bineînțeles, răsăritul la malul mării .
Fig. 2.4.-2.5. Afișul festivalului Neversea din anul 2017 (stânga) și concertul Dua Lipa care a atras un maxim de audiență. Sursa: www.neversea.ro, accesat în data de 20.05.2018
În anul 2018, concertul va avea loc în perioada 5-8 iulie care avea loc pe plaja Neversea beach (vezi fig. 2.6.) iar din rândul artiștilor invitați nu vor lipsi vedetele.
Fig. 2.6. Neversea beach. Sursa: http://observator.ro/s-stabilit-pretul-abonamentelor-la-neversea-2018-415675.html, accesat în data de 20.05.2018
Sunwaves Fest (Mamaia)
Plaja din stațiunea Mamaia a devenit și în anul 2018 gazda unei noi ediții a cunoscutului festival de muzică electronică, Sunwaves.
Festivalul de muzică electronică Sunwaves are ca perioadă de desfășurare de regulă finalul lunii aprilie pentru a include și ziua de 1 mai, implicit zilele libere legale acordate în eventualitatea mai multor zile libere. Locul de desfășurare este plaja Crazy Beach din Mamaia Nord.
Din line-up-ul festivalului, anunțat pe site-ul oficial (http://sunwaves-fest.ro/#home) dar și pe pagina oficială de Facebook a evenimentului, fac parte atât DJ din România dar și DJ internationali, care provin din state precum Germania sau Italia (vezi fig. 2.7.).
Fig. 2.7. Afișul Sunwaves Fest 2017. Sursa: http://evenimente-constanta.ro/festivalul-sunwaves-21-in-mamaia-nord-biletele-au-fost-puse-la-vanzare/, accesat în data de 21.05.2018
Festivalul Untold (Mamaia)
Celebrul festival are loc la Cluj-Napoca dar se are în vedere organizarea acestuia și la Mamaia. Directorul general al festivalului UNTOLD, Bogdan Buta, și primarul Constanței, Decebal Făgădău, au anunțat intenția de a organiza un festival care să transforme stațiunea Mamaia și orașul Constanța în polul distracției din Europa .
“Constanța merită să găzduiască cel mai important festival desfășurat în aer liber, la malul mării. Putem să ne lăudăm cu o infrastructură unicat în Europa, iar prezența celor de la UNTOLD lângă mine este o dovadă că ne dorim să lucrăm cu cei mai buni. Economia orașului va avea extrem de mult de câștigat, iar Constanța va deveni un punct important pe harta festivalurilor din Europa. Un astfel de eveniment major va atrage mii de turiști străini și români”, a precizat Decebal Făgădău, primarul Constanței.
2.3. Turismul cultural istoric
Resursele turistice create de societate umană s-au format de-a lungul istorie omenirii, îmbogățindu-se treptat cu noi valori, pe măsura creșterii gradului de cultură și civilizație a popoarelor. Bogăția acestui patrimoniu s-a amplificat de la o etapă istorică la alta, pe mpsura dezvoltării societății omenești, iar creșterea actuală, ca număr de obiective turistice de natură antropică și ca diversitate pe unitatea de suprafață, este considerată fără precedent.
Atractivitatea obiectivelor turistice antropice rezultă din reflectarea asupra lor, a unor elemente ca: unicitate (singuralitate), vechime, inedit, dimensiune, formă, funcție, semnificație, perioadă de timp. Valabilitatea acestor însușiri poate fi verificată și raportată la spațiul național sau la cel internațional. De asemenea, trebuie raportată la o anumită perioadă istorică de timp.
Din categoria edificiilor istorice fac parte: castrele (tabere militare romane fortificate, construite de-a lungul căilor de comunicație sau în anumite puncte strategice), fortificațiile (construcții speciale făcute pentru apărarea împotriva atacurilor sau invaziilor din exterior), cetățile (locuri întărite prin fortificații), forturile (lucrări de fortificație, construite din zidărie, cu contur de regulă poligonal, care se înscriu într-o linie fortificată), castelele (edificii monumentale, amplasate de regulă în puncte strategice greu accesibile, folosite ca reședință temporară a unui principe sau nobil), palatele (de fapt sunt castele construite mai recent, funcția strategică este înlocuită de cea artistică și politico-administrativă). Dintre cele mai importante astfel de obiective de pe teritoriul județului Constanța, pot fi menționate cele din Municipiul Constanța- Termele Romane (vezi fig. 2.8.), Edificiul Roman cu Mozaic; Mangalia- Zidurile cetății antice, Marele Tunel (Mormântul cu Papirus, Portul antic Callatis, Necropola romano-bizantină (vezi fig. 2.9.), etc.
Fig. 2.8.-2.9. Termele Romane- Constanța (stânga) și necropola de la Mangalia. Sursa: www.ziuadeconstanta.ro, accesat în data de 18.04.2018
Edificiile religioase sunt reprezentate de: sanctuare (locuri sfinte sau edificii consacrate ceremoniilor unor religii, amplasate de multe ori în locuri izolate), templele (edificii consacrate unor divinități), bisericile (cunosc o mare varietate din punct de vedere al materialului de construcție și al stilurilor, din punct de vedere turistic, contează vechimea, originalitatea construcției, valoarea picturilor și frescelor, obiectele de preț, moaștele pe care le adăpostesc), mănăstirile (constituie un ansamblu de clădiri: biserică, chilii, paraclis, trapeză, ateliere pentru obiecte religioase, anexe gospodărești), catedralele (sunt biserici de mare dimensiuni, plasate de regulă în partea centrală a orașului, toate sunt adevărate monumente istorice, arhitectonice și de artă, datorită vechimii, dimensiunilor, stilurilor și comorilor artistice), moscheile (sunt edificii religioase specifice lumii islamice), sinagogile (edificii religioase specifice cultului mozaic).
Edificiile culturale, prezintă atracție din diferite motive: vechime și stil arhitectonic (universități, teatre, teatre de operă), bogăția de piese, raritatea, valoarea artistică (muzee) . Muzeele sunt instituții care conservă și expun obiecte prezentând un interes din punct de vedere istoric, artistic, științific, tehnic, prezintă o tipologie variată (de artă, istorice, de artă și tehnică populară, etnografie, de istorie naturală, de științe ale naturii- botanice, zoologice, oceanografice, tehnice, ocupaționale- pomicole, viticole, vinicole, etc.).
Turismul cultural a fost definit în anul 1993 de către Organizația Mondială a Turismului ca forma de turism …al cărei scop principal este lărgirea orizontului de cunoștințe prin descoperirea patrimoniului cultural- artistic sau arhitectural și al teritoriilor în care aceștia se inserează . Turismul cultural se evidențiază ca o formă aparte de turism. El reprezintă o formă de valorificare a resurselor antropice și tocmai de aceea în sfera sa de cuprindere se poate include și turismul citadin și turismul rural-etnografic.
Descoperirea prin cultură a unor țări, regiuni sau orașe, poate îmbrăca forme diferite, materializate în mai multe teme specifice temă istorică, religioasă, artistică, etnică, gastronomică, lingvistică. Astfel, fluxurile turistice specifice turismului cultural se caracterizează prin alcătuirea
dintr-o clientelă proprie care este specializată într-o anumită tematică, capabilă să parcurgă distanțe impresionante pentru a surprinde încă o fațetă a pasiunii lor
Turismul cultural-istoric cuprinde persoanele care vizitează obiective turistice aparținând patrimoniului cultural. Specificul acestui tip de turism este dat de faptul că se adresează anumitor categorii ale populației (elevi, studenți, intelectuali); atrage populația urbană și populația rurală; durata este limitată la un timp scurt sau mediu; se desfășoară pe distanțe variabile în funcție de cererea și poziția spațială a obiectivului turistic.
Îmbogățirea ofertei turismului cultural se realizează sub presiunea a doi factori. Cererea publicului- tot mai curios și exigent și atitudinea comunităților locale care doresc să obțină beneficii de pe urma activităților culturale pe care le finanțează. Motivele culturale ala turismului includ de asemenea căutarea noutății și a educației. Astfel, în ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s-au diversificat foarte mult, îmbrăcând forme noi, cum ar fi, de exemplu: sejururile lingvistice, turismul gastronomic, etc.
În privința raportului dintre turismul urban și cel cultural se poate sesia o strânsă legătură între cele doua tipuri de turism. Orașele dețin cele mai numeroase și interesante obiective turistice de factură culturală edificii istorice mari, muzee, edificii religioase, etc. Fluxurile de turiști amatori de turism cultural-istoric se îndreaptă în general spre marile orașe ale lumii (Veneția, Florența, Atena, Roma, Paris, Londra, Sankt Petersburg, Beijing, Tokyo, New York).
În majoritatea cazurilor obiectivele turistice de factură culturală sunt grupate în partea centrală a orașelor. Des întâlnit este termenul de centru istoric, care în ansamblu reprezintă partea cu cea mai mare vechime dintr-un oraș, locul inițial de unde a început să se dezvolte orașul. Indiferent de mărime demografică a orașului, centrul istoric reprezintă principala atracție pentru turiștii care au ca motivație turistică vizita sau instruirea prin îmbogățirea culturii (vezi fig. 2.10.-2.11.).
Fig. 2.10.-2.11. Centrul istoric al Municipiului Constanța (stânga) și clădirea Muzeului de Arheologie din Mangalia. Sursa: http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=231, accesat în data de 18.04.2018
Acest tip de turism este practicat frecvent de turiștii aflați în tranzit, care nu utilizează prea mult infrastructura turistică. În acest caz, totuși, apare problema accesului spre centrul istoric și a locurilor de parcare. În cele mai multe cazuri, edilii se străduiesc să asigure fluiditatea traficului spre centru, precum și punerea în lumină a principalelor obiective turistice, prin asigurarea întreținerii, conservării locurilor de parcare din vecinătate care să sporească în final gradul de atractivitate.
O formă particulară a turismului cultural este dată de turismul religios și de pelerinaje. În general, aceasta constă în deplasarea persoanelor către lăcașurile de cult sau în zonele specifice, cu prilejiul sărbătorilor de cult, a hramurilor bisericilor și mănăstirilor, etc.
Cele mai cunoscute evenimente culturale care au loc pe teritoriul județului Constanța sunt:
Serbările Zilei Marinei: 15 august, au loc anual la Constanța și Mangalia (fig. 2.12.);
Serbările Mării: 13-15 august, anual la Constanța, Mangalia, Eforie, Neptun și Costinești (vezi fig. 2.13.);
Fig. 2.12.-2.13. Ziua Marinei (stânga) și Serbările Mării. Sursa: www.radiovacanta.ro, accesat în data de 18.04.2018
Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia;
Festivalul de Jazz, Gala Tânărului actor și Festivalul de Film pentru Tineret, la Costinești;
Festivalul Internațional de Operă și Balet de la Constanța;
Festivalul Național al Teatrelor de Revistă, la Constanța;
Festivalul Callatis, la Mangalia;
Gala Tânărului Actor, la Mangalia;
Festivalul Internațional Zile și Nopți de Literatură, la Mangalia.
2.4. Turismul sportiv
Turismul de evenimente sportive este una dintre cele mai vechi forme de turism, dar valorificarea corespunzătoare a început abia din a doua jumătate a secolului XX.
Dintre particularitățile turismului bazat pe evenimente sportive pot fi amintite fluxurile turistice importante care sunt generate cu ocazia unor competiții majore: Olimpiade, Campionatul Mondial de Fotbal sau cel European, Campionatul Mondial de Handbal sau Volei, etc. O altă caracteristică este legată de sezonalitatea pe intervale scurte de timp, activitatea turistică se desfășoară atât timp cât are loc competiția sportivă.
Turismul marilor evenimente sportive sau turismul sportiv este acea formă de turism care se referă la diferite competiții sportive majore (Olimpiade, Campionate Mondiale sau Continentale), competiții care generează fluxuri turistice importante.
În general, competițiile care au cel mai mare impact turistic sunt cele de fotbal, volei, schi, patinaj, handbal sau gimnastică.
La începutul secolului XXI, turismul de evenimente, și mai ales cel de evenimente sportive a cunoscut o dezvoltarea accelerată în tot mai multe state. Principalele cauze ale acestei situații sunt: sporirea resursei de timp liber, creșterea veniturilor populației, diversificarea tipurilor de transporturi, mai ales a celui aerian, unde apar tot mai multe oferte de preț rezonabile.
Pe lângă turismul de relaxare, clasic, de afaceri sau cel religios, turismul sportiv este oarecum diferit și treptat câștigă mult mai multă importanță. Turismul organizat cu ocazia unor evenimente majore (Campionatul de Fotbal, Olimpiade, etc.), se constituie în motivații turistice deosebite. O provocare deosebită este pentru statul/statele organizatoare. Acestea trebuie să asigure toate condițiile desfășurării corespunzătoare a competiției respective, este vorba de investiții serioase, cheltuieli în infrastructura care ulterior se vor amortiza prin încasările din turism dar și prin utilizarea ulterioară a acestor echipamente .
Turismul și sportul au devenit două elemente care se completează în anumite perioade ale anului. Impactul turismului sportiv asupra populației locale are în vedere o influență socială dar mai ales economică asupra populației locale. Încă din anul 1960, sportul a devenit un element de importanță globală, acest fapt nu a fost lăsat nevalorificat, mass-media, investițiile economice și interesele politice și-au făcut simțite prezența.
Dacă evenimentele sportive generează fluxuri de turiști, la rândul lui turismul poate să determine dezvoltarea unor facilități locale (apariția unităților de cazare, servicii de transport și alimentație publică, diversificarea agrementului turistic). În ultimele decenii se observă o creștere a ponderii sosirilor turistice motivate de un eveniment sportiv de amploare dar și o dezvoltare a infrastructurii generale dar și a celei turistice în mod special la nivel local (vezi fig. 2.14.-2.15.).
Fig. 2.14-2.15. Baza sportivă Farul din Constanța. Sursa: www.ziuaconstanta.ro, accesat în data de 18.04.2018
Turismul axat pe evenimentele sportive majore a devenit atât de important încât agențiile de turism au luat în calcul și apoi au realizat produse turistice specifice, astfel încât evenimentele sportive majore au început să fie luate tot mai mult în serios în cadrul stabilirii calendarului turistic. Competiția pentru găzduirea acestor evenimente, dusă la nivel de state sau de localități are miză uriașă mai ales din punct de vedere economic și bineînțeles, turistic.
Treptat se detașează și în această formă de turism și un turism de lux, destinat mai ales practicanților de golf și tenis (Wimblendom, Rolland Garros) dar și ciclism (Turul Franței). Golful
a câștigat mult în preferințele oamenilor cu un statut social superior, cu posibilități financiare mari. Turiștii caută din ce în ce mai mult destinații turistice unde au loc evenimente sportive, aceștia putând asista sau chiar participa direct la diferite competiții .
Prin faptul că turiștii care merg la competiție sportivă în scop turistic vizitează și alte obiective turistice conferă și o valență turistică acestei forme de turism. Deși este o componentă a turismului de agrement, unii autori conferă turismului sportiv statutul de ramură a turismului olimpic.
Cu alte cuvinte, turismul sportiv reprezintă de fapt experiența de a călători pentru a fi spectator sau a participa activ la competițiile sportive respective.
Evenimentele sportive care prezintă importanță națională, continentală și chiar mondială, cum sunt jocurile olimpice, cupele mondiale pe diferite discipline sportive, întrecerile de Formula 1, fac parte din viața urbană a localităților care le poate găzdui. Aceste evenimente sunt din ce în ce mai importante atât pentru dezvoltarea urbană, cât și pentru dezvoltarea economică locală.
În tabelul 2.1. sunt inserate sporturile care pot fi practicate pe plajă sau în apa mării.
Tabel 2.1. Clasificarea sporturilor practicate în zonele litorale (după Gheorghilaș, 2006)
Pe teritoriul județului Constanța, turismul sportiv mai este reprezentat și de următoarele elemente:
Pescuit sportiv în lacul Corbu
Lacul Corbu face parte din salba lacurilor localizate pe litoralul românesc al Mării Negre; prezintă o lungime de 4,5 km pe direcția S- N, având forma unei pare. Se află la o distanta de aproximativ 8 km față de Mamaia, în cadrul sitului Natura 2000 „ROSPA0060 Lacurile Tașaul – Corbu” .
În privința facilităților pentru pescuitul recreativ/sportiv care sunt realizate la Corbu, trebuie menționat că toată această infrastructură și dotarile au fost realizate pe parcursul anului 2012, pentru a se putea organiza Campionatul Mondial. Competitiile care au fost organizate pe această pistă din primăvara anului trecut și până în prezent au dovedit ca această investiție a fost o decizie foarte bună, pista fiind foarte apreciată atât de pescarii români cât și de cei străini (vezi fig. 2.16.-2.17.).
Pista de concurs realizată de-a lungul malurilor bazinului mare (EC2) cuprinde 3 sectoare de concurs, A, B si C, cu câte 25 de standuri standardizate, dotate cu căsuțe, fiecare cu 2 paturi, mese (total 75 standuri).
Fig. 2.16.-2.17. Harta complexului destinat pescuitului sportiv de la Corbu (stânga) care poate găzdui chiar și campionate mondiale. Sursa: www.crapimari.ro, accesat în data de 20.05.2018
Accesul se poate face cu mașina până la intrarea în stand. Pe căile de acces sunt amplasate țpentru arbitrii precum și toalete și dușuri ecologice.
Toată zona este împrejmuită cu gard și se asigură paza permanentă. În plus, în timpul competițiilor, la cererea participanților, se pot asigura și servicii de catering, dar pot fi asigurate și alte servicii la cererea participanților la competițiile sportive.
Tenis cu Simona Halep și Horia Tecău
Noii ambasadori ai turismului românesc, Simona Halep, Horia Tecău, au primit pașapoarte diplomatice, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Victoria (vezi fig. 2.18.).
Fig. 2.18. Horia Tecău (stânga) și Simona Halep sunt cei doi ambasadori ai turismului românesc care vor promova mai ales litoralul românesc. Sursa: https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/originar-din-constanta-ambasador-al-turismului-horia-tecau-va-promova-in-lume-litoralul-romanesc-502509.html, accesat în data de 20.005.2018
Ambasadorii onorifici vor fi implicați într-o serie de acțiuni de promovare a turismului românesc precum expoziții internaționale sau târguri de profil.
„Vreau să mulțumesc României pentru acest titlu. Sunt foarte onorată și e o bucurie enormă pentru mine. Așa cum am repetat de multe ori, sunt un produs 100% românesc în sport și mă bucura asta“, a declarat Simona Halep".
„Despre promovarea turismului și României în general, vreau să le mulțumesc în primul rând familiei mele pentru că m-a plimbat peste tot și astfel am cunoscut România și acum când călătoresc și promovez țara chiar o fac cu sinceritate“, a declarat Horia Tecău.
Acțiunea face parte din proiectul "România Promovată prin Valori", care își propune să completeze campaniile de imagine ale țării noastre, aflate în derulare .
Fotbal Club Viitorul Constanța/Academia Hagi
Complexul Sportiv este amplasat în nordul orașului Constanta, pe centura ce leagă orașul de localitatea Ovidiu. Se întinde pe o suprafață de 7 ha și are în componență 8 terenuri de fotbal, birouri, hotel, vestiare și diverse corpuri cu funcții specifice.
Stadionul principal are o capacitate de 4500 de locuri.
Printre realizările pe plan sportiv în tot acest timp s-a investit și în complexul sportiv, devenind în prezent cel mai mare proiect din sud-estul Europei (vezi fig. 2.19.- 2.20.).
Fig. 2.19.-2.20. Emblema clubului Viitorul (stânga) și stadionul principal al complexului sportiv Viitorul. Sursa: http://fcviitorul.ro/despre-club, accesat în data de 20.05.2018
FC Viitorul este echipa Academiei de Fotbal "Gheorghe Hagi" și a fost înființată pentru a oferi continuitate într-un mediu profesionist copiilor care termină junioratul.
În sezonul 2009/2010 echipa promovează în Liga a II-a, iar în campionatul 2011/2012 promovează în Liga I a Campionatului Național de Fotbal. De la promovarea in Liga I și până în prezent, echipa de seniori a Academiei Hagi și-a urmărit obiectivul propus, astfel că aproximativ 70% dintre componenții echipei de seniori provin din propria Academie.
Din toamna anul 2014 Gheorghe Hagi ocupă funcția de manager tehnic la echipa FC Viitorul. Clubul FC Viitorul a avut cea mai mare ascensiune din istoria sa de la momentul implicării directe a lui Gheorghe Hagi .
Capitolul III.
DIRECȚII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DIN JUDEȚUL CONSTANȚA
În anul 2017, a fost pus în aplicare un chestionar care a vizat un număr de 1 500 turiști din care au rezultat că peste jumătate dintre turiștii care vizitează județul Constanța au sub 34 de ani, majoritatea turiștilor provin din mediul urban. Una dintre principalele obiective este stabilirea unei strategii de atragere a unor categorii cât mai diversificate de turiști.
Stațiunile din județul Constanța sunt o destinație estivală predilectă pentru bucureșteni, 70% dintre cei chestionați vin pentru plajă iar 15% pentru turismul de cluburi și viața de noapte .
Un număr de 13 000 constănțeni lucrează în domeniul turismului.
Se impune îmbunătățirea infrastructurii turistice a orașului, diversificarea ofertelor turistice, mai ales prin crearea unui produs turistic specific: Orașul Constanța.
Dintre direcțiile de acțiune și dezvoltare a turismului din cadrul județului Constanța au fost identificate următoarele priorități: turismul de familie ca temă, dezvoltarea turismului de afaceri, experiențele vibrante pentru turiștii tineri. Sunt vizate de asemenea ca vectori ai strategiei: echipamentele turistice, experiențele urbane, marketingul, evenimentele culturale. Sunt propuse spre dezvoltare următoarele forme de turism: litoral, balnear, de afaceri, evenimente culturale, city-break, culinar.
Dintre propunerile pentru dezvoltarea infrastructurii se impun: construirea unui nou stadion, un centru de conferințe și expoziții, oceanariu și acvariu modern, aqua park indoor, realizarea unei piețe a gării, amenajarea zonei de coastă. Alături de acestea se poate adăugă turismul de aventură prin scufundări, mai ales în zonele subacvatice protejate.
3.1. Analiza cererii turistice
În cadrul analizei cererii turistice vor fi analizate elemente legate de indicatori precum capacitatea de cazare turistică în funcțiune, numărul de sosiri turistice inclusiv pe tipuri de turiști (români, străini-pe state), numărul de sosiri turistice pe tipuri de unități de cazare, numărul de înnoptări turistice și evoluția indicelui de utilizare netă a capacității în funcțiune, inclusiv pe tipuri de unități de cazare. Analiza va fi realizată pentru intervalul de timp cuprins între anii 2011-2016 iar datele au fost preluate cu ajutorul Institutului Național de Statistică.
În tabelul 3.1. și graficul 3.1. sunt inserate datele referitoare la numărul de sosiri turistice.
Tabel 3.1. Numărul de sosiri turistice, județul Constanța (2011-2017)
Sursa: tempo-online, INSSE
Grafic 3.1. Numărul de sosiri turistice, județul Constanța (2011-2017)
Sursa: tempo-online, INSSE
Din analiza datelor referitoare la numărul de sosiri turistice în județul Constanța (2011-2016) se observă o evoluția generală de creștere, chiar dacă inițial evoluția a fost oscilantă mai ales datorită urmărilor crizei economice, odată cu anul 2013, când au fost înregistrate oficial un număr de aproximativ 860 000 persoane, evoluția a fost constant crescătoare, ajungând să se accelereze de la aproximativ 884 000 sosiri turistic la aproximativ 1 163 000 sosiri (anul 2016) iar creșterea va continua și în anul 2017, depășind 1 235 000 sosiri turistice. Acest lucru a fost posibil datorită adoptării unei strategii de atragere a turiștilor către litoralul românesc, strategie care a avut un efect pozitiv parțial.
Dintre motivele pentru care turiștii români au început treptat să aleagă litoralul românesc se pot menționa: problemele de securitate din alte state recunoscute ca țări cu destinații pentru turismul litoral (problema terorismului, în state ca Franța sau Spania sau cele din Africa de Nord) sau conflictele armate din apropierea granițelor unor state, cum este cazul Turciei sau Israelului, fapt pentru care o anumită pondere a turiștilor români au început să prefere litoralul românesc
Tabel 3.2. Număr de sosiri turistice pe tipuri de turiști, județul Constanța (2011-2017)
Sursa: tempo-online, INSSE
Grafic 3.2. Număr de sosiri turistice pe tipuri de turiști, județul Constanța (2011-2017)
Sursa: tempo-online, INSSE
Datele preluate din baza de date a Institutului Național de Statistică indică încă o foarte mare diferență între numărul de sosiri al turiștilor români față de cel al turiștilor străini.
Ambele categorii de turiști au cunoscut un trend ascendent. Astfel, turiștii români au ajuns la un număr de peste 1 100 000 sosiri turistice în anul 2016 de la peste 811 000 în anul 2013, fapt care poate fi explicat prin campaniile publicitare organizate în vederea promovării turismului litoral românesc. În anul 2017, ponderea atât ponderea turiștilor români a crescut ajungând la peste 1 170 000 sosiri dar și a turiștilor străini- peste 62 000. Rezultatele nu au fost spectaculoase dar, totuși, în ciuda unor deficiențe de ordin tehnic, material și financiar, un pondere tot mai mare de turiști români preferă litoralul românesc. Ponderea turiștilor străini nu este una impresionantă nici pe departe, se înregistrează totuși o ușoară creștere, de la aproximativ 46 000 sosiri de turiști străini la peste 62 000 sosiri turiști străini. Una dintre cauzele pentru care litoralul românesc nu mai beneficiază de sosiri ale turiștilor străini ca înainte de anul 1989, este lipsa de promovare turistică dar și faima negativă pe care acesta a căpătat-o de-a lungul timpul.
În tabelul 3.3. este prezentată situația numărul de sosiri de turiști străini la nivel de state în cadrul județului Constanța având ca punct de reper, anul 2016. Tabelul a fost realizat în ordinea descrescătoare a statelor care au trimis cei mai mulți turiști pe litoralul românesc. Astfel, în anul 2016, cei mai mulți turiști au venit din Germania, peste 9 400, turiștii germani, deși în număr mult mai mic decât în perioada comunistă sunt totuși, cei mai numeroși, încă, pe litoralul românesc. În ordine urmează Israel (aproape 5 000 sosiri), turiștii israelieni au reprezentat și încă mai reprezintă, deși într-o măsură mai mică o prezență comună pe litoralul românesc mai ales în privința turismului balnear. Sub 4 000 de sosiri turistice au înregistrat state ca Franța, Polonia și Italia.
Tabel 3.3. Sosiri turiști străini la nivel de state, județul Constanța, cu reper, anul 2016
Sursa: tempo-online, INSSE
În tabelul 3.4. și graficul 3.3. este prezentată situația sosirilor turistice pe tipuri de unități de cazare turistică, pentru perioada 2011-2016, județul Constanța. Astfel, se observă o diferență foarte mare dintre numărul de sosiri turistice în cadrul hotelurilor și restul unităților de cazare din cadrul județului Constanța.
Turiștii au preferat hotelurile cu ponderi de peste 90% în fiecare an analizat, această preferință poate fi explicată prin faptul că, hotelurile oferă un grad de confort ridicat în majoritatea cazurilor, la care se adaugă un număr mare de servicii turistice, implicit servirea mesei și tratamente balneare sub același acoperiș alături de produse turistice specifice copiilor (spații de joacă, programe artistice). Hotelurile au fost dintotdeauna preferate pentru cazarea pe litoralul românesc, ajungând la peste 1 000 000 sosiri turistice în anul 2016 și 1 070 000 (anul 2017).
Din celelalte categorii de unități de cazare, ponderi ceva mai mari au vilele și bungalourile (peste 50 000 sosiri turistice), hostelurile, hanuri și cabanele turistice (împreună depășesc 37 000 sosiri turistice) iar campingurile și căsuțele (peste 36 000 sosiri turistice împreună). Datorită gradului de confort relativ redus, numărului mic de servicii oferite care se rezumă de cele mai multe ori numai la cazare, cu un avantaj generat totuși de prețuri mai mici față de unitățile hoteliere, ponderea numărului de sosiri turistice este mică chiar nesemnificativă în cazul taberelor de elevi și preșcolari, pensiunilor agroturistice, turistice și popasuri turistice.
Tabel 3.4. Sosiri turistice pe tipuri de unități de cazare, județul Constanța (2011-2017)
Sursa: tempo-online, INSSE
Grafic 3.3. Sosiri turistice pe tipuri de unități de cazare (2011-2017), județul Constanța
Sursa: tempo-online, INSSE
În tabelul 3.5. este prezentată situația numărului de înnoptări în scop turistic în cadrul județului Constanța, pentru perioada 2011-2017. Este mai mult ca evident din analiza acestor date, faptul că dinamica turistică cea mai activă se manifestă în zona litorală a județului Constanța, dinamică care scade în intensitate pe măsură îndepărtării de litoralul românesc.
Tabel 3.5. Numărul de înnoptări turistice, județul Constanța (2011-2017)
Sursa: tempo-online, INSSE
Numărul de înnoptări turistic a cunoscut, în foarte mare măsură o pondere similară cu cea a sosirilor turistice. Mai exact, o evoluția oscilantă în primii trei ani din intervalul analizat, și o creștere accelerată odată cu anii 2014-2016. Astfel, dacă în anul 2013, a fost înregistrat un număr de 3,4 milioane înnoptări turistice se va ajunge la peste 4,5 milioane în anul 2016.
Există mai multe explicații pentru această creștere destul de importantă: promovarea turismului litoral românesc, dezvoltarea turismului cultural-istoric (vizitarea obiectivelor turistice aflate la anumite distanțe unele de altele implică și un număr mai mare de nopți de cazare), nesiguranța generată de problema terorismului și a anumitor conflicte militare din state ca Turcia, grevele din Grecia, etc.).
Grafic 3.4. Numărul de înnoptări turistice, județul Constanța, perioada 2011-2017
Sursa: tempo-online, INSSE
În tabelul 3.6. și graficul 3.5. este prezentată situația indicelui de utilizare netă aflată în funcțiune pentru unitățile de cazare de pe teritoriul județului Constanța. Este un indicator foarte important care prezintă gradul în care unitățile de cazare au fost ocupate. Este un indicator mai mult economic dar care indică și măsură în care unitatea respectivă asigură în mod optim serviciile.
Tabel 3.6. Indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune, județul Constanța (2011-2016)
Sursa: tempo-online, INSSE
Din acest punct de vedere, diferența dintre hoteluri și restul unităților de cazare nu mai deloc la fel de mare ca în cazul numărului de sosiri sau înnoptări.
La nivel general ponderea acestui indicator a cunoscut oscilații în primii patru ani (între 29,7-34,1%) după care va crește odată cu anii 2015 (37,8%) și aproape 45% pentru anul 2016.
Grafic 3.5. Indici de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune, județul Constanța, 2011-2016
Sursa: tempo-online, INSSE
Una dintre cauzele care generează o pondere sub 50% a acestui indice este sezonalitatea turistică. Se remarcă o pondere aproape de cea a hotelurilor în cazul vilelor, taberelor, popasurilor.
3.2. Analiza ofertei turistice
În cadrul analizei ofertei turistice, vor fi analizate anumite aspecte legate de numărul și tipul unităților de primire turistică, numărul unităților de primire de pe teritoriul județului Constanța, numărul locurilor de cazare, implicit pe tipuri de unități de cazare și clasificarea unităților de cazare pe categorii de confort. Analiza va fi efectuată pentru perioada 2011-2016.
În tabelul 3.7. și graficul 3.6. este prezentată situația numărului și tipul structurilor de primire turistică pentru perioada 2011-2016.
Tabel 3.7. Numărul și tipul structurilor de primire turistică 2011-2017
Sursa: tempo-online, INSSE
Grafic 3.6. Numărul structurilor de primire turistică 2011-2017
Sursa: tempo-online, INSSE
Analiza datelor implică o creștere substanțială, de la 679 unități în anul 2011 la 738 în anul 2012, după care urmează o stagnare, în fapt, o creștere foarte lentă, ajungând în anul 2016 la 761 unități iar în anul 2017 o creștere mai mult decât spectaculoasă la 838 unități.
Hotelurile și vilele turistice/bungalourile dețin cele mai numeroase unități, aproximativ 80% din total, la nivelul anilor 2016-2017, în timp ce ponderea restului unităților este mică (numai hanurile, motelurile și cabanele ajung la aproximativ 10-15% din totalul numeric al unităților de cazare.
În tabelul 3.8. și graficul 3.7. este prezentată situația numărului de locuri de cazare de pe teritoriul județului Constanța pentru intervalul 2011-2016.
Tabel 3.8. Numărul locurilor de cazare, total, în cadrul hotelurilor și restul unităților de cazare, județul Constanța, 2011-2017
Sursa: tempo-online, INSSE
Grafic 3.7. Numărul locurilor de cazare, total, în cadrul hotelurilor și restul unităților de cazare, județul Constanța, 2011-2017
Sursa: tempo-online, INSSE
Analiza datelor indică o pondere ridicată în cadrul hotelurilor, lucru relativ normal în condițiile în care hotelurile sunt clădiri mari, supraetajate, asigurând astfel, spații deosebit de mari pentru cazarea turiștilor. La nivelul întregii perioade analizate (2011-2017), ponderea s-a menținut în cea mai mare măsură 75% (hoteluri)- 25% (restul unităților) în privința spațiilor de cazare.
Tabelul 3.9. reprezintă clasificarea și ponderea unităților de cazare pe grad de confort, pentru județul Constanța, pentru anul 2016.
Tabel 3.9. Unități de cazare pe grad de confort, județul Constanța anul 2016
Sursa: tempo-online, INSSE
Din totalul de 761 unități de cazare, 321 sunt hoteluri din care numai 5 unități sunt clasificate la cinci stele și un număr destul de mare (47) cu patru stele iar majoritatea (142 unități) au un grad de clasificare de trei stele.
Cu cinci stele mai există numai o vilă și o pensiune agroturistică și 27 unități tip vile, clasificate la patru stele. Cele mai multe unități sunt clasificate la trei stele fiind cele mai echilibrate în privința raportului calitate- preț. Apar în cadrul acestei statistici și un numă de opt unități neclasificate (2 hoteluri, 3 campinguri, 3 căsuțe).
3.3. Strategii de dezvoltare a produselor turistice comercializate la nivelul județului Constanța
Județul Constanța, din punct de vedere turistic prezintă numeroase motivații turistice din care amintim: odihna, agrementul sportiv, cura balneară complexă.
Vocația turistică a județului Constanța este conferită în egală măsură de situarea sa geografică și de profilul cultural-istoric al regiunii.
Așezarea geografică a Municipiului Constanța reprezintă un element esențial în ecuația consolidării turismului în zonă. Situat la confluența mai multor coridoare de transport pan-european și beneficiind de generoasa proximitate a Mării Negre, municipiul Constanța poate dezvolta cu ușurință o serie întreagă de produse turistice, cum ar fi:
Turismul balneo-climateric: legat de plajele întinse și de apa mării;
Turismul itinerant: excursii organizate pentru vizitarea unor locuri pitorești, unele dintre ele mai puțin cunoscute ;
Turismul sportiv: vânătoare și pescuit sportiv, sporturi nautice;
Turismul ecleziastic: la lăcașurile de cult ale diferitelor etnii și culturi;
Turismul de afaceri: important pentru regiunea Constanța-Mamaia.
O altă caracteristică importantă o constituie îmbinarea dintre vechi și nou, dintre tradiție și modernitate. Această complementaritate conferă orașului un plus de farmec și creează turiștilor posibilitatea de a cunoaște și înțelege istoria și tradiția locurilor pe care le vizitează.
Propuneri de dezvoltare a unităților de cazare
Renovarea și estetizarea fațadelor tuturor unităților turistice din stațiunea Mamaia;
Montarea de indicatoare rutiere și indicatoare turistice noi; pentru a înlesni accesul turiștilor spre locurile de cazare, au fost amplasate panouri indicatoare în dreptul hotelurilor din stațiune; panourile sunt realizate în dimensiuni și condiții grafice identice;
Amenajarea a 8 locuri de joacă pentru copii, amplasate între hoteluri;
Amenajarea de locuri de parcare noi și reabilitarea parcărilor existente; turiștii pot parca autoturismele: în parcările păzite ale hotelurilor, în parcările private, păzite și iluminate, în parcările publice păzite și iluminate, pe prima bandă a bulevardului, în zilele de week-end.
Realizarea unui sistem de irigat modern și performant cu ajutorul căruia s-au revigorat spațiile verzi din stațiune și suprafețele de gazon din jurul hotelurilor; sistemul de irigat este format din 3 rețele paralele: 2 întinse pe Promenadă și una pe malul Lacului Mamaia. Lungimea totală a conductei principale este de 19.000 ml, irigatul făcându-se cu ajutorul a 311 aspensoare;
Creșterea capacității de cazare acolo unde acest lucru se impune și deversificare serviciilor turistice în hoteluri;
Modernizarea unităților de cazare aflate sub 3 stele ca și categorie de confort;
Angajarea și pregătirea personalului din domeniul turismului;
Dotarea hotelurilor cu piscine și restautante moderne care să servească o gamă diversă de preparate culinare.
Toate aceste investiții publice în zonă au constituit atât ipoteza, cât și suportul necesar pentru investițiile private. Astfel, în ultimii patru ani, în stațiunea Mamaia s-au finalizat o serie întreagă de investiții private având ca reper fie modernizarea capacității de cazare și îmbunătățirea gamei de servicii aferente, fie creșterea gradului de atractivitate a perimetrului prin înființarea unor noi obiective de interes turistic. Astfel, din surse private, au fost construite trei noi hoteluri de 5 stele, iar alte unități hoteliere și-au îmbunătățit sensibil atât clasificarea turistică, cât și calitatea serviciilor oferite turiștilor.
Propuneri de dezvoltare și diversificare a ofertei turistice
Oferta turistică este legată de patrimoniul turistic care reprezintă întreaga gamă de produse turistice antropice și naturale dar și infrastructura turistică. Pentru diversificare ofertei turistice sunt necesare investiții serioase în infrastructură și implementarea unor programe turistice de valorificare durabilă a resurselor turistice naturale și antropice
Mamaia Port: Construcția unei pasarele pietonale și a unui port de agrement în stațiunea Mamaia (zona Cazino) și reabilitarea Cazinoului din Constanța care este degradat de timp și nepăsare;
Port turistic și de agrement Tomis – Constanța : Reabilitarea Portului Turistic Tomis și transformarea sa într-un centru de atracție pentru turismul de croazieră și itinerar;
Secole de istorie și cultură: Reabilitarea și estetizarea monumentelor istorice și de arhitectură;
Arena: Lansarea centrului istoric al orașului ca produs turistic internațional prin organizarea unor festivaluri și carnavaluri tematice;
Golf Club: Construcția unui teren de golf la standarde internaționale;
Grădina Botanică: Amenajarea unei grădini botanice în municipiul Constanța;
Water Land – Orășel Lacustru: Amenajarea unui recif artificial în mijlocul Lacului Siutghiol cu scopul de a dezvolta în stațiunea Mamaia activitățile recreative și de distracție;
Mamaia Teleschi: Amenajarea pe Lacul Siutghiol a unui sistem modern de teleschi;
Turism nautic și sportiv: Creșterea atractivității turistice a Lacurilor Siutghiol și Tăbăcăriei;
Reabilitarea muzeelor: Reabilitarea și relansarea Muzeelor Constănțene (de artă, popular etc. ) în circuitul turistic și expozițional național și internațional;
Centru de informare culturală: Înființarea și dezvoltarea unui centru de informare culturală puternic și vizibil în municipiul Constanța;
Sală de sport (polivalentă) municipiul Constanța: Construirea unei săli polivalente (terenuri de handbal, volei, baschet, tenis de câmp), cu o capacitate de 5000 de locuri, prevăzută cu un corp administrativ (spații cazare, vestiare, cabinet medical, saună, bazin refacere, camere transmisii televiziune – radio – date); realizarea stabilimentului corespunzător cerințelor competiționale interne și internaționale, cu dimensiuni ale suprafețelor de joc, spațiilor de siguranță, spații de cazare, utilități și capacitate conforme cu normele și regulamentele federațiilor de specialitate, în scopul omologării bazei sportive pentru competiții de nivel european și mondial;
Realizarea unor baze de pregătire sportivă și loisir cu caracter național : Reabilitarea bazinelor de înot din cartierele Badea Cârțan și Tomis Nord; reabilitarea patinoarului artificial descoperit din cartierul Tăbăcăriei.
Promenada nouă Năvodari-Mamaia
Inițial contestat de către hotelieri care considerau că va tăia accesul direct la plajă, acest proiect a fost finalizat și se bucură de un important succes în rândul turiștilor. Este vorba despre o alee pietonală de 6 m lățime, situată la peste 60 m de Marea Neagră pentru a fi respectată legislația privind protejarea zonei de plajă. Are o lungime de 4,25 km de la Digul de Sud (Năvodari) până la limita administrativă a municipiului Constanța, respectiv stațiunea Mamaia (Hanul Piraților) (vezi fig. 3.1.-3.2.).
Fig. 3.1.-3.2. Promenada nouă Năvodari- Mamaia. Sursa: https://www.cugetliber.ro/stiri-politica-cum-arata-noua-promenada-dintre-mamaia-si-navodari-287982, accesat în data de 27.05.2018
Reprezentații Primăriei din Năvodari consideră că acest proiect are un rol important în
punerea în valoare a potențialului turistic al orașului Năvodari, element de promenadă, având de asemenea și rol de obstacol în calea dispersării nisipului, prin barajul de 0,6 m de la baza promenadei.
Au fost utilizate materiale naturale- granit, 10 foișoare de observația de unde se pot face poze, 2 ronduri prevăzute cu fântâni arteziene, 600 stâlpin care vor asigura iluminarea (300 dintre aceștia vor utiliza energie regenerabilă), 300 bănci compozite dar fără spătar, 300 bănci cu spătar, 300 jardiniere, 36 panouri de informare a turiștilor cu date despre starea vremii dar și alte informații de interes public, sistem de amplificare prevăzut cu 300 boxe și 4 pergole.
Dezvoltarea zonei turistice Mamaia-Nord
Mamaia Nord reprezintă o zonă turistică care se află într-o plină expansiune din toate punctele de vedere. Este cuprinsă între stațiunea Mamaia la sud și orasul Năvodari la nord. A fost dezvoltată mai mult sub forma unui cartier rezidențial (vezi fig. 3.3.-3.4.). Noua stațiune Mamaia Nord se caracterizează ca fiind o zonă liniștită unde predomină vilele construite cu bun gust, pensiunile private dar și campingurile cu ieșire directă pe plaja Mării Negre. În ultima perioadă, zona a avut parte de o mult mai mare atenție mai ales din partea hotelierilor, în consecință, în Mamaia Nord vor fi construite numeroase hoteluri foarte moderne care oferă turiștilor servicii excelente. Vizitatorii care aleg Mamaia Nord ca destinație turistică pentru petrecerea vacanței de vară vor avea bucuria de a descoperi un loc deosebit de plăcut stațiune în care distracția și liniștea deopotrivă, coabitează armonios.
Fig. 3.3.-3.4. Mamaia Nord- o nouă stațiune turistică litorală aflată în plină dezvoltare. Sursa: http://mamaianord.com/index.php/despre-zona-mamaia-nord, accesat în data de 27.05.2018
Plaja, elementul central al turismului din stațiune se caracterizează prin nisip foarte fin. Trebuie precizat faptul că, nefiind complet amenajată pentru a fi valorificată turistic, plaja păstrează încă din naturalețea, liniștea și frumusețea unei plaje sălbatice. În această zonă litorală apa este deosebit de curată, iar intrarea în apa se face lin, pe baza unui platou care înaintează aproximativ 200 de metri înteriorul mării fără ca apa să atingă adâncimi de peste 2 metri, fapt care favorizează sporturile acvatice.
Infrastructura turistică. Recunoscută acum ceva timp mai ales datorită Restaurantului Hanul Piraților dar și a Taberei de elevi și preșcolari- Năvodari, noua stațiune Mamaia-Nord este în aceste zile o zonă turistică deosebit de înfloritoare, în care se construiesc vile și pensiuni noi. Majoritatea unităților de cazare au dimensiuni mici și sunt construite pe malul lacului Siutghiol. Pensiunile au curți spațioase cu grătare, foișoare, locuri de joacă pentru copii, zone de pescuit și chiar piscine exterioare: Pensiunea Alfa, Pensiunea Siera, Pensiunea Sea Breeze, Pensiunea Cosmin, Vila Thetis. Complexele turistice se întind pe suprafețe mai mari și includ vile individuale sau cașute din lemn: Complex Corabia Piraților, Complex Scoica Land, etc. Cei care doresc să petreacă o vacanță cu buget redus au la dispoziție campinguri moderne, dotate cu facilități complete. Zona cuprinde și o serie de hoteluri unde puteți petrece o vacanță în condiții excelente: Hotel Phoenicia Resort and SPA, Hotel Arena Regia, Hotel Arcadia, Hotel Veronica, Hotel Blue Beach, Hotel Blue Wave, etc. Mamaia Nord oferă și câteva alternative de servire a mesei. Puteți găsi restaurante de diferite categorii, terase și fast food-uri.
Agrementul turistic. În prezent, în Mamaia Nord sunt deschise mai multe terase, discoteci și baruri. De asemenea, în timpul verii, plaja Mamaia Nord găzduiește concerte și evenimente internaționale: The Mission Dance Week (plaja Hanul Piraților), Mamaia Sensation (plaja Hanul Piraților), Sunwaves. Având în vedere distanța mică față de Mamaia, turiștii se pot bucura de facilitățile de distracție și relaxare ale stațiunii: Aqua Magic, Satul de Vacanță, Teatrul de Vară, telegondola, terenuri de sport, cluburi și discoteci etc.
Dezvoltarea turistică a stațiunilor Neptun, Olimp și Venus
Datorită importanței deosebite pe care o are promovarea turistică, aceasta trebuie făcută cu multă atenție și mai ales, trebuie să existe o strategie bine pusă la punct. Trebuie avut în vedere faptul că înainte să se demareze o campanie de promovare turistică, este nevoie ca resursele turistice să fie protejate și amenajate pentru vizitare, căile de acces spre stațiunile Venus, Neptun și Olimp să fie modernizate la fel și cele către principalele atracții turistice ale localității.
Pentru toate aceste stațiuni, este foarte importantă imaginea turistică creată atât în țară cât și peste hotare. Din acest punct de vedere realizarea unui logo poate fi primul pas. Participarea reprezentanților stațiunii la târgurile de turism interne este mai mult decât o necesitate este o condiție de creare a unei imagini favorabile dar și atragerea unui număr mai mare de turiști.
Venus, Neptun și Olimp sunt stațiuni destul de bine cunoscute turiștilor și mulți ar spune că nu mai are nevoie de publicitate turistică. Nimic mai fals, se impune o constantă preocupare pentru promovarea turistică a localității și a punctelor sale forte. Pe lângă participarea la târgurile de turism, autoritățile locale trebuie să poarte negocieri cu agențiile de turism bine cotate pe piață, pentru înscrierea potențialului turistic, a formelor și a tipurilor de turism pe site-urile de specialitate ale acestora dar și promovarea anumitor tipuri de turism (sporturi nautice, drumeție, cicloturism, turism de litoral, Aventura-Park, etc.). În egală măsură o altă metodă de promovare turistică este realizarea unui site oficial al activității turistice din Venus, Neptun și Olimp. Momentan există un număr limitat de site-uri care promovează localitatea, cel mai important fiind www.neptun-olimp.ro, dar nu toate sunt bine puse la punct și conțin informații fie parțiale, fie necorespunzătoare, fie nu s-a mai realizat o actualizare a acestora.
Dacă reclama pe internet este în prezent foarte activă și ar putea fi eficientă, publicitatea în mass-media este o altă soluție, Promovarea unor imagini, filmulețe comerciale, spoturi și videoclipuri prezentând posibilitățile de agrement, unitățile de cazare din Neptun și Olimp pot avea, în egală măsură un succes deosebit. Tipărirea unor materiale promoționale, pliante, reviste, și distribuirea lor tot prin intermediul agențiilor de turism poate aduce un aport de turiști mai ales dacă acestea sunt realizate profesional, includ date și informații complete și corecte, actualizate.
Realizarea panourilor publicitare, dispuse în anumite puncte ale orașului dar și panouri de informare turistică sunt alte posibilități de promovare turistică care indică un bun management în acest sens, de asemenea, organizarea unor evenimente cu specific turistic, în sezonul de iarnă sau vară și mai ales în extrasezon sunt alte soluții de promovare turistică.
În contextul intensificării circulației turistice și ca o consecință a diversificării ofertei turistice apare tot mai stringent nevoia pentru o comunicare eficientă cu publicul intern și extern și punerea la punct a unui sistem eficient în acest caz. Practic orice activitate de turism nu se poate desfășura și nu poate aduce profit dacă nu există o promovare eficientă în acest sens, promovare prin care i se aduce la cunoștință publicului, potențialilor clienți oferta turistică și principalele caracteristici ale acesteia.
Activitățile promoționale din turism, ca de altfel din toate activitățile economice, au ca principal scop, atragerea de noi clienți ca și păstrarea celor deja existenți, fidelizarea acestora. Ca atare se adresează publicului larg, potențialilor clienți dar și unor ținte precise. Cu alte cuvinte, activitatea de promovare a produsului turistic este o formă specifică de comunicare, are în vedere transmiterea de mesaje prin diferite canale de comunicare, informații prin care operatorii din turism și potențialii turiști sunt informați asupra caracteristicilor produsului turistic și asupra elementelor componente ale acestuia.
Foarte important, promovarea turistică are în vedere următoarele obiective: fidelizarea clienților proprii, atragerea clienților care se îndreaptă spre alte zone turistice, transformarea non-consumatorilor de servicii turistice în consumatori potențiali și apoi efectivi, constientizarea serviciului- produsului turistic. informarea despre servicii speciale oferit consumatorului, crearea și îmbunătățirea imaginii destinației turistice, publicitatea pentru oferte speciale, extinderea canalelor de distribuție, înlăturarea unei atitudini agresive și formarea unei imagini favorabile despre o destinație turistică, atragerea de noi segmente de piață.
O promovare turistică eficientă poate fi cheia succesului, modalitatea cum o stațiune reușește să-și facă cunoscut potențialul turistic natural și antropic este extrem de important pentru că altfel, efectiv, turiștii nu cunosc resursele turistice puse în valoare. Nu numai promovarea este esențială în valorificarea turistică ci și corespondența dintre ce prezinți în cadrul strategiei de publicitate și ceea ce se găsește la locul respectiv. Este, din păcate, o problemă din acest punct de vedere în România, în anumite cazuri, mai ales în privința bazei de cazare care este prezentată ca fiind superioară iar așteptările sunt apoi infirmate pe teren.
Valorificarea resurselor turistice se poate realiza prin diferite programe, excursii, circuite sau alte acțiuni turistice. Astfel localitățile Neptun și Olimp, ca stațiuni turistice balneo-climaterice și pentru turismul de litoral, își poate alcătui un set de programe turistice care se pot derula la scara națională, regională și locală.
De asemenea se pot realiza programe turistice pentru turismul intern, care să valorifice mai ales obiective turistice mai puțin cunoscute, iar prin acest lucru valoarea acestora va crește treptat dar și programe turistice destinate turismului internațional prin care să fie puse în valoare punctele tari ale stațiunilor Neptun și Olimp, mă refer aici la sporturi nautice, practic tot ceea ce însemnă agrement turistic, inclusiv plimbări cu mijloace motorizate care vor pune în valoarea potecile turistice din Pădurea Comorova sau de-a lungul litoralului, anumite trasee de anduranță dar și peisajele deosebite. Dintre programele turistice care pot fi realizate având ca bază resursele turistice disponibile în Neptun și Olimp pot fi menționate:
– Apă și pădure- Neptun-Olimp;
– Neptun-Olimp, regatul nuferilor;
– Misterele Mării Negre;
Pe lângă realizarea unor astfel de programe turistice care să pună în valoare obiectivele turistice ale localității se mai adăugă și alte cerințe pentru o valorificare corespunzătoare a potențialului turistic:
– Modernizarea infrastructurii generale și a celei turistice: ca pârghie principală în facilitarea accesului către principalele puncte de interes turistic; se impune modernizarea transporturilor și a dotărilor tehnico- edilitare;
– Lărgirea gamei de oferte turistice pentru reducerea sezonalității turistice, acest lucru se poate realiza prin dezvoltarea unor servicii turistice complementare;
– Practicarea unor tarife diferențiale la începutul și la finalul sezonului turistic;
– Dezvoltarea strategiei atracției multiple pentru alte tipuri de turism, în afara celui pentru turismul de litoral, deja consacrat în Neptun-Olimp, este vorba despre turism de afaceri, turism de reuniuni, festivaluri periodice sau ocazionale, manifestări specifice anotimpurilor sau unor evenimente istorice; acest lucru va duce în timp la diversificarea activităților turistice;
– Realizarea unor centre de animație organizate de profesioniști în domeniu;
– Lansarea în turismul internațional, pentru turismul litoral printr-o promovare externă eficientă a stațiunii a potențialului turistic în acest sens.
Dacă până în prezent, diversificarea, dezvoltarea și modernizarea ofertei turistice și a serviciilor din cadrul unei localități cu potențial turistic se realiza prin evidențierea produselor unicat sau de mare valoare turistică, treptat se trece la valorificarea turistică și punerea în valoarea a potențialului turistic latent și la practicarea unor tipuri și forme de relief.
În cazul stațiunilor Neptun și Olimp, diversificarea ofertei turistice înseamnă alt tip de turism în afara celui clasic și consacrat deja, turismul de litoral. Este vorba despre obiceiurile de iarnă la români, vânătoare, tradiții folclorice, latinitate, etc.
Dezvoltarea și modernizarea ofertei turistice sunt conexe și depind atât de efortul internațional, de nevoia de adaptare la nivelul exigențelor actuale în turismul intern și internațional, cu o creștere a solicitării pentru servicii superioare calitativ, dar și de structura și calitatea bazei existente. Pe baza turistică actuală se poate dezvolta un turism eficient numai dacă aceasta va fi adaptată cerințelor actuale ale turismului internațional.
În prezent pentru Venus, Neptun și Olimp se observă sporirea atracției turistice prin originalitatea și măsuri discrete de fidelizare a clientelei. În acest sens, sunt absolut necesare o serie de măsuri și acțiuni care să vizeze:
a) Creșterea capacităților de cazare pentru turismul de afaceri și cel de reuniuni, congrese, în perioadele de vârf de sezon există destule probleme în a găsi o cazare corespunzătoare;
b) Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii stațiunii, care nu mai corespund, ca nivel al dotărilor și serviciilor exigențelor din turismul litoral internațional;
c) Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii destinate agrementului (cluburi, piscine, săli polivalente, terenuri sportive, transport pe cablu, închirieri echipament sportiv);
d) Orientarea investițiilor și pentru construirea unor hoteluri mici, familiale, iar în structura noilor hoteluri, în general, să existe și spații de cazare pentru familii cu copii etc.;
e) Modernizarea mijloacelor de transport turistice și diversificarea serviciilor oferite în timpul călătoriei.
f) Aplicarea principiilor de planificare turistică durabilă și cu integrare care să contureze strategii clare și concrete de dezvoltare, cu aplicarea instrumentelor de dezbatere publică;
g) Dezvoltarea parteneriatului dintre sectorul public și privat
Stațiunile se pot dezvolta din punct de vedere turistic prin implementarea unor programe locale sau prin interconectarea stațiunii în cadrul circuitelor turistice interne și internaționale. În egală măsură, se poate pune accent pe dezvoltarea turismului specific de litoral, modernizarea infrastructurii specifice acestui tip de turism, promovarea turistică corespunzătoare. Este însă o greșeală ca Neptun și Olimp să se axeze numai pe turismul estival și oferta turistică a stațiunii trebuie diversificată, astfel încât să includă și alte tipuri și forme de turism (turismul de afaceri, turismul pentru reuniuni). Este necesară diversificarea bazei de cazare. Pentru o stațiune de acest tip existența unor puține unități de cazare conforme standardelor turistice internaționale pentru turismul litoral este un fapt necorespunzător. În aceste condiții este nevoie de renovarea clădirilor mai vechi dar solide, punerea lor în valoare și includerea acestora în cadrul unor circuite turistice pentru completarea ofertei de cazare a stațiunii
Punerea în valoare a obiectivelor turistice trebuie să se facă în paralel cu o bună organizare a activității turistice care implică servicii mai bune, drumuri modernizare, surse de informare despre anumite resurse turistice cu informații câr se poate de interesante, generale astfel încât să devină interesante pentru turiști. Dezvoltarea turistică implică și o dezvoltare economică a localității, astfel încât, creșterea nivelului de trai să devină palpabil. Protejarea resurselor, dezvoltarea durabilă a stațiunii este o necesitate pentru dezvoltarea localității.
Studiu pentru protecția și reabilitarea părții sudice a Țărmului românesc al Mării Negre
Formularea planului de protecție costieră a zonei sudice a Țărmului românesc al Mării Negre în zona cuprinsă între Capul Midia și Vama Veche, precum și elaborarea studiului de fezabilitate și asistență tehnică acordată beneficiarului pentru implementarea proiectului
1. Studiu de evaluare a efectelor socio-economice ale eroziunii costiere a Mării Negre și a oportunităților create prin reducerea fenomenului (stațiunea Mamaia). Formularea și dezvoltarea de scenarii pe baza oportunităților oferite de combaterea eroziunii costiere în zona de interes și întocmirea analizei cost – beneficiu pentru zona de interes;
2. Reabilitarea ecologică a zonei lacului Tăbăcărie. Reabilitarea ecologică a lacului Tăbăcărie și amenajarea parcului din jurul lacului, îmbunătățirea calității mediului acvatic.Ridicarea gradului de conștientizare in rândul populației locale și a turiștilor.
3. Conservarea ecosistemului marin și promovarea utilizării sale durabile. Aprofundarea cunoașterii interacțiunilor la nivelul componentelor abiotice ale ecosistemului marin, valorificarea durabilă din punct de vedere turistic a acestui de tip de resursă:
Caracterizarea stării ecologice a cenozelor marine/paramarine afectate de impactul antropic și evaluarea tendințelor de evoluție;
Evaluarea stării bioresurselor marine exploatabile în scopul protecției și gestionării lor durabile;
Realizarea sistemului informațional pentru gestionarea durabilă a zonei costiere;
Susținerea noii inițiative privind Platforma de cooperare intre UE și Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră;
4. Construire spații moderne pentru recipiente de colectare a deșeurilor menajer. Reabilitarea
amplasamentelor pentru colectarea deșeurilor în blocuri de locuințe ce nu sunt prevăzute prin construcție cu camere interioare și tubulatură pentru colectarea deșeurilor; realizarea unor construcții împrejmuite, acoperite și cu acces strict controlat pentru containerele de gunoi;
5. Frontiera verde. Înființarea unei perdele forestiere în vederea reducerii poluării atmosferice;
6. Managementul integrat al deșeurilor. Implementarea sistemului de management integrat al deșeurilor in Municipiul Constanta;
7. Protecția plajelor. Protecția integrată a plajelor împotriva fenomenului de eroziune, prin prelungirea și consolidarea digului marin de protecție;
8. Creșterea numărului de surse de energie alternativă;
9. Consolidarea falezelor Marii Negre;
10. Renovarea clădirilor cu importanță turistică.
Reabilitarea falezei Mangalia- Saturn
Primăria Municipiului Mangalia are în vederea anumite proiecte de reabilitare și modernizare a zonelor litorale. Dintre acestea reabilitarea falezei din zona stațiunii Saturn costă aproximativ 30 milioane euro.
Fig. 3.6.-3.7. Planuri pentru modernizarea falezei și a infrastructurii rutiere din zona Mangalia-Saturn. Sursa: https://www.cugetliber.ro/stiri-social-faleza-din-saturn-modernizata-cu-bani-europeni-iata-cum-va-arata-340091, accesat în data de 1.06.2018
O piață și alte 22 de străzi vor fi modernizate în orașul Mangalia, existând și un protocol de colaborare cu Primăria orașului Balcik din Bulgaria pentru modernizarea infrastructurii comune transfrontaliere.
În acest moment proiectele de modernizare a stațiunilor Venus, Neptun și Olimp ca și reabilitarea falezei dintre Saturn și Mangalia și află în stadiu de solicitare a finanțării europene, proiectele fiind realizate și depuse spre avizare. Se are în vedere extinderea sistemului de canalizare dar și reabilitarea a cât mai multe căi rutiere.
Programul de cooperare transfrontalieră România- Bulgaria
Reprezintă un program finanțat de UE, ce are în vedere dezvoltarea zonei transfrontaliere dintre România și Bulgaria, mai ales în privința îmbunătățirii accesibilității, promovarea cooperării între instituțiile celor două state și dezvoltarea activelor regionale .
În cadrul zonei eligibile face parte și județul Constanța alături de cele două districte bulgărești cu care se învecinează (Silistra și Dobrich).
Bugetul total depășește 250 000 000 EURO și prezintă următoarele axe prioritare:
Axa 1: O regiune foarte bine conectată
Conectarea nodului secundare și multimodale de transport la infrastructura TEM-T;
Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport (reducerea nivelului de zgomot și a poluării, inclusiv în privința transportului pe apă);
Axa 2: O regiune verde:
Conservarea, protejarea și promovarea patrimoniului natural și cultural;
Protejarea și refacerea biodiversității, inclusiv a solurilor;
Promovarea ecoturismului mai ales prin intermediul rețelei Natura 2000;
Axa 3: O regiune sigură;
Asigurarea rezistenței în fața dezastrelor prin îmbunătățirea infrastructurii de intervenție;
Axa 4: O regiune calificată și inclusivă:
Integrarea pieței de muncă transfrontaliere;
Mobilitatea transfrontalieră;
Servicii comune de informare și consiliere
Fig. 3.8. Zona transfrontalieră România-Bulgaria. Sursa: http://www.interregrobg.eu/ro/program/program-date-generale.html, accesat în data de 27.05.2018
Axa 5: O regiune eficientă;
Promovarea cooperării juridice și administrative între cele două state;
Axa 6: Asistența tehnică;
Îmbunătățirea acțiunilor care sprijină dezvoltarea programului;
Construirea de centre de afaceri pe litoralul românesc al Mării Negre
Turismul de afaceri s-a dezvoltat considerabil în ultimele decenii, specialiștii apreciind că numărul participanților va continua să crească în ritmuri susținute și în perioadele viitoare.
Turismul de afaceri necesită facilități adecvate specificului activităților de acest gen, combinate cu cerințe pentru serviciile turistice. Legătura dintre afaceri și turism se realizează în momentul în care participanții uzează de o gamă largă de servicii turistice, oferite de unitățile hoteliere și de alimentație publică și folosesc mijloace de distracție și agrement, de care profită, direct sau indirect, industria turistică .
Din punctul de vedere al conținutului centrele de afaceri trebuie să fie pregătite și să dispună de o infrastructură pentru următoarele tipuri de evenimente : turismul general de afaceri (implică deplasarea persoanelor pentru un timp de regulă scurt în scopul realizării unei activități lucrative), reuniuni (întruniri- participarea la un eveniment de tipul întâlnirilor, conferințelor, simpozioanelor, colocviilor, congreselor), târguri și expoziții (prezentare de produse și servicii) Adoptarea modelului bulgăresc all-inclusive
Conceptul all-inclusive a avut un succes deosebit pe litoralul bulgăresc, și ar putea fi preluat și hotelierii români. Recunoscuți ca buni consumatori, turiștii români cu siguranță ar aprecia astfel de oferte, cu toate acestea nu este suficientă numai existența ofertelor all-inclusive, acdst lucru trebuie dublat de o infrastructură generală optimă.
CONCLUZII
În privința județului Constanța problema prioritară este, soluționarea tuturor problemelor de infrastructură din transportul rutier și feroviar pentru a se mări siguranța în trafic a turiștilor și accesul mai ușor spre litoral (oprirea tuturor lucrărilor de reparații și întreținere pe perioada sezonului estival, introducerea trenurilor de viteză, transportul auto de la Gara CFR Constanța spre sudul litoralului să se realizeze prin stațiuni etc.).
De asemenea, ar fi necesară realizarea, în parteneriat cu primăriile din sudul litoralului, a unor centre de informare turistică și rezervări online unde să fie cuprinse toate bazele turistice.
În plus, de mare ajutor pentru turismul din sudul litoralului ar fi și schimbarea structurii anului școlar, astfel încât vacanța de vară pentru clasele I – VIII să înceapă la 1 iunie, dar și obligarea elevilor la practică.
Tot pe lista de priorități se găsește și schimbarea aspectului stațiunilor prin soluții de irigare a zonelor verzi și realizarea unui proiect de aducțiuni a apei industriale în stațiuni.
E absolut necesar pentru sudul litoralului să fie accesate fonduri europene pentru realizarea unor puncte de atracție, baze sportive, evenimente sportive, pentru reabilitarea monumentelor istorice și organizarea unor concursuri interne și internaționale, creșterea numărului de evenimente, derularea de spectacole la fiecare sfârșit de săptămână.
Ca principale obiective pentru dezvoltarea regiunii se pot menționa:
Constanța va deveni cel mai important reper turistic din regiune prin consolidarea poziției de leader pe segmentul turismului estival, dar și prin dezvoltarea turismului de afaceri, de croazieră și de itinerar;
Dezvoltarea unei identități culturale și regionale;
Asigurarea unor condiții favorabile inițiativelor private care urmăresc, direct sau indirect, valorificarea patrimoniului cultural și istoric al zonei, în special în domeniul turismului;
Se vor întreprinde toate eforturile pentru ca Zona Metropolitană Constanța să se plaseze pe drumul de tranzit al petrolului și a celorlalte resurse naturale provenind din Marea și Caucaz;
Această zonă, extrem de interesantă din punct de vedere al bogățiilor naturale de care dispune, va fi extrem de exploatată în viitorul apropiat ceea ce va necesita determinarea unui traseu pentru transferul resurselor către Europa Centrală și de Vest;
Înscrierea Constanței pe acest traseu va facilita dezvoltarea economiei portuare și va duce la creșterea importanței strategice pe care o deține orașul nostru și zona metropolitană pe harta regiunii extinse, cu efecte benefice atât în ceea ce privește investițiile pe termen mediu și lung, cât și sub aspectul asigurării unei securități și stabilități ridicate în acest perimetru;
Crearea premiselor pentru creșterea atractivității zonei pentru investitorii străini;
Pe termen mediu, în contextul politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene, vor fi desfășurate demersuri în sensul constituirii unei euroregiuni distincte, formată din județul Constanța și județul Tulcea;
Pe termen scurt și mediu, în virtutea unei descentralizări financiare și administrative reale și în conformitate cu recomandările și directivele Uniunii Europene în acest domeniu, vor fi întreprinse toate demersurile necesare în vederea trecerii în administrarea autorităților publice locale a Portul Comercial Constanța și a plajelor litorale.
BIBLIOGRAFIE
a) Literatură de specialitate
1. Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara (2001), România. Potențial turistic și turism. Editura Universitară, București;
2. Dinu Mihaela (2006), Geografia Turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București;
3. Gheorghilaș Aurel (2010), Geografia Turismului, Editura Credis, București;
4. Ielenicz Mihai, Pătru Ileana (2005), România. Geografie fizică, vol. I. Editura Universitară, București;
5. Ielenicz Mihai, Comănescu Laura, (2006), România-Potențial turistic, Editura Universitară, București;
6. Ielenicz Mihai (2007), România- geografie fizică, vol.II, Editura Universitară, București;
7. Ielenicz Mihai, Săndulache Iulian (2008), România. Dealuri și Podișuri, Vol. II. Editura Universitară, București;
8. Manta Ion (1992), România. O enciclopedie a naturii. Editura Abeona, București;
9. Minciu Rodica (2000), Economia turismului, Editura Uranus, București;
10. Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M. (1993) Rezervații și monumente ale naturii din România. Editura Scaiul, București;
11. Neguț Silviu (2006), Geografia Turismului, Editura Meteor Press;
12. Pop, I., Kanovici, A., Ghic, G. and Andrei, M. (2016), The Economic Effects of the Mega Sport Events on Tourism in the BRICS Countries Case. Amfiteatru Economic, 18 (Special Issue No. 10).
b) Webografie
1. *** www.cjc.ro, accesat în data de 22.03.2018;
2. *** www.ziuaconstanta.ro, accesat în data de 22.03.2018;
3. *** www.business24.ro, accesat în data de 22.03.2018;
4. *** www.natgeo.ro, 23.03.2018;
5. *** www.descoperimromania.ro, accesat în data de 23.03.2018;
6. *** www.mangalia.ro, accesat în data de 23.03.2018;
7. *** www.rezervații geologice.ro, accesat în data de 23.03.2018;
8. *** www.fantanita.ro, accesat în data de 23.03.2018;
9. *** www.neversea.ro, accesat în data de 20.05.2018;
10. *** www.crapimari.ro, accesat în data de 20.05.2018;
11. *** http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS4.pdf, accesat în data de 22.03.2018;
12. *** http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, accesat în data de 22.03.2018;
13. *** http://www.constanta.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=501, accesat în data de 22.03.2018;
14. *** https://ecomareaneagra.wordpress.com/marea-neagra/, accesat în data de 23.03.2018;
15. *** http://ro-geo.ro/litoral/neptun/, accesat în data de 23.03.2018;
16. *** http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/social/lacurile-neptun-vor-fi-reabilitate-si-ecologizate-235842.html, accesat în data de 23.03.2018;
17. *** http://padureadelamalulmarii.ro/prezentare-generala/istorie-si-simbolistica.html, accesat în data de 23.03.2018;
18. *** http://padureadelamalulmarii.ro/prezentare-generala/biodiversitate/flora.html, accesat în data de 26.12.2017;
19. *** http://www.infopensiuni.ro/cazare-neptun/obiective-turistice-neptun/rezervatia-naturala-padurea-comorova_7412, accesat în data de 23.03.2018;
20. *** https://ongmarenostrum.wordpress.com/2013/07/08/padurea-dumbraveni-locul-unde-natura-devine-basm/, accesat în data de 23.03.2018;
21. *** https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2009/02/mediu/pdf/reciful_neojurasic_topalu.pdf,accesat în data de 23.03.2018;
22. *** http://www.skytrip.ro/obiective-istorice-in-judetul-constanta.html?offset=15, accesat în data de 26.03.2018;
23. *** http://www.skytrip.ro/marea-moschee-din-constanta-din-judetul-constanta-ob-2470.html, accesat în data de 31.03.2018;
24. *** http://www.skytrip.ro/muzeul-portului-constanta-din-judetul-constanta-ob-3298.html, accesat în data de 31.03.2018;
25. *** https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/minune-inginereasca-podul-de-la-agigea-implineste-33-de-ani-cum-si-cine-l-a-construit-cat-a-durat-lucrarea-de-ce-este-deosebit-597427., accesat în data de 31.03.2018;
26. *** http://www.academia.edu/15030479/Amenajarea_turistica_a_spatiului_litoral, accesat în data de 31.03.2018;
27. *** http://neptun-olimp.com/hotel-palm-beach, accesat în data de 14.10.2018;
28. *** http://observator.ro/s-stabilit-pretul-abonamentelor-la-neversea-2018-415675.html, accesat în data de 20.05.2018;
29. *** http://sunwaves-fest.ro/#home, accesat în data de 20.05.2018;
30. *** https://www.infomusic.ro/agenda/neversea-festival-constanta-2017/, accesat în data de 20.05.2018;
31. *** http://evenimente-constanta.ro/festivalul-sunwaves-21-in-mamaia-nord-biletele-au-fost-puse-la-vanzare/, accesat în data de 21.05.2018;
32. *** https://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/festivalul-untold-se-muta-la-mamaia-1784757, accesat în data de 20.05.2018;
33. *** http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=231, accesat în data de 18.04.2018;
34. *** http://www.amfiteatrueconomic.ro/ArticolRO.aspx?CodArticol=2580, accesat în data de 1.04.2018;
35. *** http://www.crapimari.ro/Despre_noi_crapimari-1-3.html, accesat în data de 21.05.2018;
36. *** https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/originar-din-constanta-ambasador-al-turismului-horia-tecau-va-promova-in-lume-litoralul-romanesc-502509.html, accesat în data de 20.05.2018;
37. *** http://stiri.tvr.ro/noii-ambasadori-ai-turismului-romanesc–simona-halep–o-sa-raman-intotdeauna-in-romania_47124.html#view, accesat în data de 20.05.2018;
38. *** http://www.reporterntv.ro/stire/simona-halep-si-horia-tecau-printre-noii-ambasadori-ai-turismului-romanesc, accesat în data de 20.05.2018;
39. *** http://fcviitorul.ro/despre-club, accesat în data de 20.05.2018;
40. *** http://academiahagi.ro/, accesat în data de 20.05.2018;
41. *** https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/live-text-strategia-de-dezvoltare-si-promovare-a-turismului-in-atentia-primariei-constanta-dezbatere-publica-653290.html, accesat în data de 21.04.2018;
42. *** tempo-online, INSSE;
43. *** https://www.cugetliber.ro/stiri-politica-cum-arata-noua-promenada-dintre-mamaia-si-navodari-287982, accesat în data de 27.05.2018;
44. *** https://www.litoralulromanesc.ro/descriere_mamaia_nord.htm, accesat în data de 27.05.2018;
45. *** http://mamaianord.com/index.php/despre-zona-mamaia-nord, accesat în data de 27.05.2018;
46. *** https://www.cugetliber.ro/stiri-social-faleza-din-saturn-modernizata-cu-bani-europeni-iata-cum-va-arata-340091, accesat în data de 1.06.2018;
47. *** http://www.interregrobg.eu/ro/program/program-date-generale.html, accesat în data de 27.05.2018;
48. *** http://www.fonduri-ue.ro/ro-bg, accesat în data de 27.05.2018.
c) Instituții
1. Primăria Mangalia.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Constanta (ID: 120620)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.