Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Cluj

Economie

Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Cluj

Byadmin ianuarie 1, 2024

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE COMEȚ

LUCRARE DE LICEȚĂ

Valorificarea potențialului turistic al Județului Cluj

prin turism gastronomic

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Considerații teoretice privind dezvoltarea turismului în județul Cluj

1.1 Definiția, rolul și importanța turismului

1.2 Forme de turism practicate în județul Cluj

1.3 Turismul gastronomic

Capitolul 2. Analiza circulației și a infrastructurii generale și specifice a județului Cluj

2.1 Atracții naturale și antropice ale județului Cluj

2.2 Analiza infrastructurii generale și specifice

2.3 Analiza și previziunea circulației turistice

Capitolul 3. Valorificarea potențialului tustic în județul Cluj prin turism gastronomic

3.1 Măsuri existente de valorificare a turismului

3.2 Propuneri existente de valorificare

3.3 Circuit gastronomic

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Turismul reprezintă diversele activități recreative practicare la nivel global, practicate la nivel global de milioanele de oameni dornici să călătorească către alte destinații cunoscute sau necunoscute, existând și o serie de motivații ce diferă de la turist la turist.

Dezvoltarea turismului și a ramurelor sale adiacente au făcut ca acest fenomen sa se adreseze tuturor categoriilor sociale, dornice de a efectua o călătorie.

Turismul este o ramură foarte importantă a economiei, aducând anual un spor semnificativ în ceea ce privește încasările unui stat. De asemenea acesta contribuie la atenuarea șomajului, deoarece oferă posibilitatea de angajare tuturor categoriilor de persoane, mai mult sau mai puțin pregătiți. Turismul are un efect multiplicator asupra economiei, aducând beneficii și altor ramuri ale acesteia.

Am ales tema ”Valorificarea potențialului turistic în Județul Cluj prin turism gastronomic” deoarece acest județ conține toate caracteristicile geografice și de relief existente pe teritoriul României, și deoarece aici pot fi îmbinate în mod armonios numeroase aspecte ale turismului.

Lucrarea este structurată în trei capitole, în care sunt tratate individual elemente teoretice, statistice și turistice ale aspectelor generale sau particulare ale județului Cluj.

Primul capitol al acestei lucrări este adresat cunoașterii generale a turismului, fiind aprofundate aspectele teoretice ale acestuia pentru a putea fundamenta multitudinea de informații prezentate. Acesta la rândul său este alcătuit din trei subcapitole.

Al doilea capitol al lucrării conține un spectru mai aprofundat al cunoașterii juețului clujean, fiind la fel alcătuit din trei subcapitole, primul adresat cunoașterii potențialului turistic, unde au fost prezentate resursele naturale și antropice. Ultimele două subcapitole sunt adresate studiilor statictice asupra activităților înregistrate în perioada 2009-2013, incluzând și o previziune pentru următorii trei ani.

Al treilea capitol este adresat cunoașterii intens fundamentate în realitatea existentă, având informații legate de oferta turistică existentă, posibilitățile de dezvoltare turistică dar și un exemplu concret de pachet turistic ce poate fi implementat.

Capitolul 1. Considerații teoretice privind dezvoltarea turismului în județul Cluj

Călătoriile pe care grecii din întreaga Eladă le faceau cu ocazia Jocurilor Olimpice, precum și pelerinajele la locurile de cult, pot fi și ele considerate, intr-un sens, activități turistice.

Turismul reprezintă un fenomen complex care a suferit în timp numeroase tranformări. Acesta participă la dezvoltarea economiei și la armonizarea socială a numeroaselor state.

Turismul generează atât efecte pozitive cât și negative asupra mediului, și asupra ansamblurilor implicate în lanțul turistic. Efectele pozitive sunt reprezentate de cresterea economică produsa în urma practicării turismului. La fel și explorarea anumitor destinații sau interacțiunea oamenilor cu alte civilizații reprezintă un avantaj. Cele mai multe efecte negative pe care le generează turismul, sunt asupra mediului, și anume, faptul că pot fi distruse ecosisteme, sau medii.

În primul capitol al acestei lucrări voi aborda noțiunile teoretice ale fenomenului turistic, prezenând atât noțiuni și definiții cât și formele de turism prezente in județul Cluj.

1.1. Definiția, rolul și importanța turismului

Turismul reprezintă ansamblul activităților efectuate de un individ în timpul său liber, cu scopul de a vizita alte orașe, țări sau alte locuri în afara celor de reședință, pentru odihnă, tratament sau sport, pentru a descoperi alte culturi, pentru a vizita și a-și îmbogăți cunoștințele, prin urmare pentru a-și satisface nevoile și dorințele.

Ca ramură a sectorului terțiar și în același timp ca ramură de interferență, turismul reprezintă în perioada contemporană o variantă strategică pentru numeroase economii naționale, fiind cunoscute efectele sale benefice în plan economic, social, cultural și într-o anumită masură, asupra mediului natural. De aceea, eforturile investiționale și organizatorice ale multor țări sunt îndreptate spre activitatea de turism, având drept rezultat, la nivel mondial, o creștere impetuoasă a circulației turistice și a încasărilor directe și indirecte.

Turismul, unul din fenomele importante ce s-a impus în epoca contemporană, reprezintă un vector important în dezvoltarea comunităților locale din zonele de destinație, impactul său manifestându-se pe o multitudine de paliere, exercitând numeroase influențe pozitive asupra mediului socio-economic, dar și aspecte negative, mai ales asupra celui natural . Astfel, trebuie asigurat cadrul unei dezvoltări durabile a turismului care sa aibă un rol de echilibru între conservarea patrimoniului natural, socio-cultural și satisfacerea exigențelor turiștilor și populațiilor locale din comunitățile gazdă.

Turismul este considerat, în primul rând ”o formă de recreere alături de alte activități și formule de petrecere a timpului liber”, el presupune ”mișcarea temporară a oamenilor spre destinații situate în afara reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la acele destinații”; de asemenea, în cele mai multe situații, el implică efectuarea unor cheltueli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate. Turismul se prezintă așadar, ca o activitate complexă, cu o multitudine de fațete, cu încărcătură economică semnificativă, poziționată la intersecția mai multor ramuri și sectoare din econmie; toate acestea își găsesc reflectarea în varietatea punctelor de vedere cu privire la conținutul noțiunii de turism și a conceptelor adiacente.

Unul dintre specialiștii consacrați în cercetarea fenomenului turistic, definește turismul prin: ”ansamblul relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului de reședință, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare”.

În concepția actuală a Organizației Mondiale a Turismului (O.M.T.), ” turismul cuprinde activitățile unei persoane care călătorește în afara mediului său obișnuit , pentru mai puțin de o perioadă specificată de timp și al cărei scop este altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul de vizitare.” Rolul turismului în economia unei țări poate fi definit prin: aportul la nivel național, valorificarea superioară a resurselor în profil teritorial, ridicarea economică a unor zone lipsite de bogății de sol sau subsol, stabilizarea forței de muncă, asigurarea unei circulații bănești normale, element dinamizator al sistemului economic global, mijloc de diversificare a structurilor economice, factor de instruire și educație, regulator al balanței de plăți externe, vocație ecologică.

Turismul prezintă o complexitate în continuă creștere, în plan economic sintetizând rezultatele unui mare număr de activități, iar în plan psiho-social constituindu-se ca modalitate superioară de organizare a timpului liber. Amploarea fluxurilor turistice interne și internaționale, pune din ce în ce mai multe probleme economice, sociale și ecologice complexe. Acestea se referă la dezvoltarea și modernizarea structurilor la primire, la satisfacerea celor mai sofisticate preferințe ale turiștilor, cu condiționări pe linia folosirii raționale a resurselor turistice naturale și antropice.

Turismul acționează ca un factor stimulor al sistemului economic global. Desfășurarea călătoriei turistice presupune o cerere și respectiv, un consum de bunuri și servicii specifice, ceea ce antrenează o creștere în sfera producției acestora. Totodată, cererea turistică determnă o adaptare a ofertei, care se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector și indirect, în stimularea producției ramurilor participante la construirea și echiparea spațiilor de cazare și alimentație, modernizarea rețelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport , de instalații pentru agrement. Prin dezvoltarea turismului se obține, așadar, un semnificativ spor de producție. Aportul turismului la PIB diferă sensibil între zonele și statele lumii în funcție de nivelul acestuia și de dezvoltarea și structura economiei țărilor respective. Turismul este nu numai creator de PIB, ci are și o contribuție importantă la realizarea valorii adăugate. Prin specificul său – activitate de servicii, consum mare de muncă vie,, de inteligență și creativitate- turismul participă la crearea VA într-o proporție superioară ramurilor apropiate din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare. Turismul are totodată și un important efect de antrenare, de simulare a producției în alte domenii, rezultat al caracterului său de ramură de interferență și sinteză. În conexiune cu dezvoltarea și modernizarea economiei unei țări, turismul se manifestă și ca un mijloc de diversificare a structurii acesteia. Astfel, nevoia de adaptare la cerințele turiștilor favorizează, pe de o parte, apariția unor ramuri specifice: industria agrementului, transportul pe cablu, agențiile de voiaj, producția de artizanat și pe de altă parte, imprimă dimensiuni noi unora dintre ramurile existente: agricultură, industria alimentară, construcții, transporturi, servicii culturale.

Turismul reprezintă totdată, o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse, și în mod deosebit a celor naturale- altele decât cele tradiționale- și/sau a celor de mici dimensiuni. Elementele cum sunt: frumusețea peisajului, calitățile curative ale apelor minerale sau termale, condițiile de climă, evenimente cultural-artistice, monumente de artă, vestigii istorice, tradiția populară își găsesc cea mai buna valorificare prin intermediul turismului. Mai mult, în cazul comercializării acestor resurse în turismul internațional se asigură un spor de venit , rezultat al costurilor comparative (de producție) mai mici pe piața internă față de cea internațională. De asemenea, față de alte ramuri dominate de economiile de scală, turismul se poate dezvolta și prin exploatarea resurselor de mici dimensiuni, dispersate, fiind, din acest punct de vedere, o componentă importantă a economiilor locale. Turismul este capabil sa provoace mutații în dezvoltarea în profil teritorial, din acet unghi, el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, privite la scară națională sau mondială, ”o soluție pentru prosperitatea zonelor defavorizate, un remediu pentru localitățile dezindustrializate.” Dezvoltarea turismului are consecințe asupra geografiei acestora, asupra urbanizării și construcției de locuințe, amenajări de drumuri, realizării de servicii de servicii publice. El favorizează, de asemenea, utilizarea pe plan local a diferitelor resurse a disponibilităților de forță de muncă. Turismul contribuie de asemenea la asigurarea unei circulații bănești echilibrate, realizată deopotrivă pe seama turismului intern și internațional. Turismul joacă un rol important în economie și prin faptul că generează noi locuri de muncă, având , din acest punct de vedere, o cprivite la scară națională sau mondială, ”o soluție pentru prosperitatea zonelor defavorizate, un remediu pentru localitățile dezindustrializate.” Dezvoltarea turismului are consecințe asupra geografiei acestora, asupra urbanizării și construcției de locuințe, amenajări de drumuri, realizării de servicii de servicii publice. El favorizează, de asemenea, utilizarea pe plan local a diferitelor resurse a disponibilităților de forță de muncă. Turismul contribuie de asemenea la asigurarea unei circulații bănești echilibrate, realizată deopotrivă pe seama turismului intern și internațional. Turismul joacă un rol important în economie și prin faptul că generează noi locuri de muncă, având , din acest punct de vedere, o contribuție majoră la atragerea excedentului de forță de muncă din alte sectoare și, implicit, la atenuarea șomajului. Dezvoltarea turismului materializată în creșterea numărului persoanelor ce întreprind o călătorie, a distanțelor de deplasare, a timpului alocat vacanțelor etc., atrage după sine sporirea cantitativă a celor implicați în organizarea și desfășurarea călătoriilor în servirea turiștilor. Creșterea și diversificarea schimburilor internaționale sub impactul dezvoltării individuale a țărilor lumii, a specializării acestora și a adâncirii diviiziunii internaționale a muncii reprezintă una din trăsăturile majore ale evoluției economiei mondiale. Prin apartenența la comerțul invizibil, turismul internațional are o contribuție semnificativă la creșterea și diversificarea exporturilor. Prin specificul său, turismul internațional face parte din structura comerțului invizibil, reprezentând una din componentele principale ale acestuia. Comerțul invizibil este o formă a schimburilor intenaționale, constituit din ansamblul tranzacțiilor economice internaționale care nu au ca obiect un bun material.

Turismul are, pe lângă consecințele economice, și o profundă semnificație socio-umană. Acțiunea sa se exercită atât asupra turiștilor, cât și asupra populației zonelor vizitate și se resimte în planul consumului, instituirii și educației, utilizării timpului liber, calității mediului, legăturilor dintre națiuni. În general efectele sale sunt pozitice, benefice dar dată fiind complexitatea sa, nu sunt excluse nici incidențele negative. Prin conținutul său, turismul are un rol reconfortant, reparator, contribuind la refacerea capacității fizice a organismului, atât prin forme generale de odihnă, recreere, mișcare cât și prin cele specifice, de tratament balneo-medical. Turismul are o importanță deosebită în satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale oamenilor, influențând pozititv dimensiunile șe structura consumului. Pe plan social, turismul se afirmă și ca un important mijloc de utilizare a timpului liber. Activitatea turistică, înțeleasă ca proces de producție, presupune și exploatarea unei game variate de resurse , între care cele naturale au un rol fundamental. Turismul se afirmă ca un important mijloc de utilizare a timpului liber. Turismul exercită influențe asupra mediului și ccomponentelor sale. Datorită complexității fenomenului turistic, relația dintre acesta și mediu prezintă numeroase fațete, se manifestă pozitiv și/sau negativ. Mediul este materia primă a tursmului, în timpul activităților turistice, acesta se poate degrada. Conservându-se propria materie primă, turismul are o contribuție însemnată la menținerea și îmbunătățirea calității mediului, se manifestă ca un factor al dezvoltării durabile. Tot pe plan socio-cultural, dar și politic, turismul acționează în direcția intensificării și diversificării legăturilor dintre națiuni.Turismul contribuie la promobarea unei mai bune înțelegeri între popoare aparținând diferitelor culturi și naționalități, la reînvierea tradițiilor, la valorificarea prețioasei moșteniri a culturii universale.

Conferința Națiunilor Unite asupra turismului și călătoriilor internaționale a recomandat utilizarea termenului de vizitator pentru a desemna orice persoană ce vizitează o țară, alta decât cea în care se află reședința sa obișnnuită, pentru orice alt motiv decât desfășurarea unei ocupații remunerate în interiorul țării pe care o vizitează. Turiștii sunt vizitatori temporari ce stau cel puțin 24 de ore în țara vizitată și ale căror motive de călătorie pot fi grupate în: loisir (recreere, sănătate, sport, odihnă, sturdii sau religie), afaceri, familie, misiuni și reuniuni, iar excursioniștii sunt vizitatori temporari ce călătoresc pentru propria plăcere și stau mai puțin de 24 de ore în țara vizitată. Turistul reprezintă orice persoană care se deplasează în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate la locul vizitat. Industria turistică este acea parte a economiei, alcătuită dintr-o sumă de activități sau mai multe ramuri a căror funcție comună este satisfacerea nevoilor turiștilor. Din industria turistică fac parte sectoarele: cazare și alimentație, transport, organizatorii de călătorii, atracții-agrement, administratorii destinațiilor. Principalele forme ale turismului sunt: turism intern, turism receptor, și turism emițător.

1.2. Forme de turism practicate în județul Cluj

Teritoriul României prezintă o mare varietate de valori cultural istorice – artă populară, etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice – un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat și pitoresc.

România este o țară cu o mare disponibilitate pentru turism, conferită de resursele variate, naturale și antropice cu care este înzestrată. Prin diversele forme de relief repartizate armonios pe întreg teritoriul țării, prin clima sa propice practicării turismului în tot timpul anului, prin floră, faună și prin monumentele sale istorice și arhitectonice, Romțnia poate sa satisfacă pretențiile celui mai exigent turist, român sau străin.

Dezvoltarea circulației turistice, participarea la mișcarea turistică a unor mase tot mai largi, diversificarea motivațiilor care generează cererea au condus la multiplicarea formelor de turism.

Forma de turism este definită prin aspectul concret pe care îl are în asocierea sau combinarea serviciilor ( de transport, de cazare, de alimentație sau de agrement) care se îmbina pentru a forma pachetul turistic, dar și modul in care aceasta este comercializată.

Motivația călătoriei reprezintă unul dintre cele mai importante criterii de clasificare a formelor de turism. Prezența unui cadru natural variat morfologic, alcătuit din podișuri și munți, care, peisagistic exclude „monotonia turistică” din județul Cluj. Motivațiile călătoriei sunt variate, la fel cum sunt și tipurile de turism din județul Cluj, dupa cum urmează:

Turismul cultural- cuprinde toate aspectele călătoriei prin care oamenii învață despre mentalitățile și stilurile de viață ale celor cu care vin în contact. Turismul cultural este constituit din numeroase obiective istorice, religioase, culturale, etnografice. Acesta poate îmbrăca cel mai des trei forme de practicare și anume: turismul urban, turismul rural, si turismul relogios. județul deține numeroase situri arheologice antice, cetăți și castele medievale, biserici și mănăstiri, monumente, edificii culturale și economice cu rol decisiv în practicarea turismului cultural.

Turismul urban care mai poate fi numit și city-break, acesta se desfășoară în orașe, având un pachet turistic format din deplasări scurte (2-3 înnoptări). Atracțiile majore in cadrul turismului urban sunt: muzeele, edificiile religioase, Grădina Botanică, monumente, vestigii istorice, instituții de artă și cultură. În aceasta categorie se înscriu municipiile Cluj Napoca, Turda, Dej și Gherla unde pot fi vizitate biserici medievale, muzee și monumente. Existența orașului Cluj Napoca, recunoscut prin multiculturalismul său, posesor al unei infrastructuri turistice, poate satisface o cerere din ce în ce mai pretențioasă in ceea ce privește turismul urban.

Turismul rural reprezintă una din cele mai eficiente soluții de armonizare a cerințelor turismului cu exigențele protejării mediului și dezvoltării durabile. Turismul rural are o puternică influență culturală prin valorificarea obiceiurilor, tradițiilor sau folclorului local. Acesta presupune o reîntoarcere la viața simplă și tradițională de la țară, reîntoarcerea în natură. Cazarea se efectuează de obicei în gospodăriile țărănești, hanuri, pensiuni sau ferme agroturistice, unde se prepară mancaruri tradițonale și specifice zonei. În această categorie includem localitățile din Munții Apuseni, din Depresiunea Huedin, din Podișul Someșan, din Câmpia Transilvaniei etc.

Turismul religios presupune valorificarea obiectivelor religioase, fiind intens practicat în preajma unor sărbători religioase precum Paștele sau Crăciunul la creștini. Un obiectiv de acest tip din Județul Cluj este Mănăstirea Nicula unde anual se concentrază sute de mii de credincioși, la fel și la Mănăstirea Dumbrava sau Tăuți.

Turism de loisir, vacanțe și recreere reprezintă exercitarea unor activități diferite de cele practicate în mod obișnuit , prin caracteristicile serviciilor sale reprezintă un turism de odihnă, recreere, pentru îmbunătățirea stării mentale și emoționale.

Vizitele la rude și prieteni. Motivul călătoriei îl reprezintă vizitarea părinților, familiei, persoanelor apropiate aflate la distanță, participarea la funeralii, la programe de îngrijire a invalizilor pe o perioadă mai mare de 24 de ore.

Afaceri și motive profesionale. Acest tip de turism este reprezentat de deplasări ale oamenilor de afaceri în interes profesional, comercial, participărilor la diferite reuniuni, congrese, simpozioane, intruniri, seminarii naționale sau internaționale.

Alte motive. Potrivit definiției turismului sunt considerați turiști echipajele aeronavelor și vaselor destinate transportului public (personalul însoțitor de bord), tranzit.

Turismul recreativ montan este ales adesea de către turiști. Acesta se desfășoară in cadrul montan, fiind practicat pe tot parcursul anului. În funcție de condițiile climatice și de existența infrastructurii turistice, turismul recreativ montan cuprinde mai ales sporturile de iarna. Printre formele de turism recreativ montan se numără: turismul de agrement, speoturismul, alpinismul, drumețiile, turismul piscicol etc.

Județul Cluj se înscrie într-un climat temperat moderat, fără extreme deosebite, ceea ce favorizează desfășurarea activităților turistice întregul an. Durata zăpezii în munții de peste 1800 m altitudine este de 4-5 luni/an.

Turismul de agrement pentru sporturi de iarnă – schi, patinaj, săniuțe. Amenajările în acest sens în județul Cluj sunt modeste, singura pârtie de schi este cea de la Băișoara, aceasta având un grad de amenajare mediu. Însa județul Cluj beneficiază de diversificare montană îndeosebi în masivele Gilău- Muntele Mare și Vlădeasa.

Speoturismul este o forma de turism care valorifică potențialul geologic, speofaunistic, speopeisagistic.Este printre cele mai inedite și interesante forme de turism. Iar în județul Cluj acest tip de turism poate fi practicat la peșterile Humpleu și Vârfașul, la fel și in peșterile de mai mici dimensiuni din zona cheilor Someșului Cald, Turzii, Turenilor, Văii Stanciului, Podișul Păniceni etc.

Alpinismul reprezintă o altă formă a turismului recreativ montan care poate fi practicat mai mult in zona muntoasă a județului. În județul Cluj sunt prezente trasee atât cu grad ridicat de dificultate cat și de inițiere. Aceste trasee se găses în Cheile Turzii, Someșul Cald și în Tureni.

Drumețiile sunt practicate în zonele cu un peisaj spectaculos, iar în județul Culj sunt practicate în sectoarele de chei și defilee ( Crișul Repere, Tureni, Someșul Cald etc.), pe culmile înalte și prelungi din Muntele Mare sau Trascău, pe cupola piramidală a Masivului Vlădeasa.

Turismul piscicol (pescuitul sportiv sau de agrement) poate fi practicat de-a lungul principalelor râuri ale județului ( Someșul Mare, Someșul Mic, Arioș), în zona lacurilor de acumulare, sau a iazurilor.

Turismul curativ alcatuit din turismul balnear si turismul climateric poate fi practicat în județul Cluj datorită saliferului ce străbate axial, de la nord-est la sud-vest județul.

El îmbină destinderea cu diferite forme de cură și tratament balneomedical și se practică în stațiunile balneomedicale și climaterice cu bogate resurse naturale de cură: ape minerale, termale, nămoluri, mofete etc., cu efecte terapeutice, situate de obicei în zonele cu un microclimat specific, adecvat pentru tratarea diferitelor maladii.

Turismul balnear se desfășoară în stațiunile de profil ale căror ape, nămoluri, sulfați sau alte forme de tratament au efect benefic, de menținere și vindecare asupra sănătăți. Acesta poate fi practicat în prezența apelor minerale clorurate și sulfuroase, a nămolurilor terapeutice de la Băile Someșeni, Băile Turda, Ocna Dej etc.

Turismul climateric este favorizat de existența unui climat montan cu atribute curative a unor peșteri cu o variație minima a temperaturii, umidității sau a circulației aerului, la fel in saline (Salina Turda).

Agroturismul reprezintă o parte a turismului rural și presupune șederea în gospodăria țărănească, consumarea de produse agricole din gospodăria respectivă și participarea la activitățile agricole specifice.

Ecoturismul este o modalitate de calatorie, de petrecere a vacanței, ce constă în deplasarea omului, în special în arealele naturale atractive, pentru a se relaxa, pentru a cunoaște și a se informa, fără a produce daune calității mediului înconjurător, aducând beeficii tuturor celor implicați în actul turistic.

Prin poziția sa geografică, Județul Cluj se încadrează în sectorul cu climă continental moderată, caracteristic regiunilor vestice și nord-vestice ale țării noastre și este supus unei circulații predominant vestice.

Turismul de tranzit este practicat datorintă prezenței arterelor rutiere internaționale E60 și E58 ce se întâlnesc la Cluj Napoca pentru a conecta județul atât cu centrul și sudul țării, cât și cu Moldova. Aeroportul Cluj Napoca reprezintă o infrastructură de transport, cu un trafic în continuă creștere.

1.3. Turismul gastronomic

Gastronomia reprezintă știința care stusiază obiceiurile, preferințele și practicile specifice fiecărui popor, în ceea ce privește pregătirea mâncărurilor.

Arta culinară este singura care vorbește tuturor celor cinci simțuri. Experiențele gastronomice se pot transforma în adevărate momente memorabile. Acesta este și motivul pentru care turismul gastronomic a devenit o piață de nișă cu mare potențial.

Turismul gastronomic a început pe vremea când europenii călătoreau ani de zile în căutarea mirodeniilor asiatice. Astăzi aceasta latură face parte din agroturism și pune accent pe degustarea de preparate alimentare și băuturi locale.

Președintele Asociației Internaționale de Turism Culinar, Erik Wolf afirmă ca: ”Turismul gastronomic este o piață importantă care susține dezvoltarea economică, oferind totodată turistului o imagine mai amănuțită asupra diverselor culturi. Acest tip de turism este practicat atât în zonele rurale, cât și în orașe, și ar trebui sa fie o activitate constantă, accesibilă pe tot parcursul anului.”

Directorul Institutului Internațional de Cercetare în Turism afirmă ca ”Oamenii care practică turismul gastronomic sunt pensionari cu bani și timp, precum și cu un anumit nivel de sofisticare. În principiu sunt oameni educați, interesați de mâncare și vin.”

Wolf consideră că viitorul stă în produsele tradiționale:”Oamenii caută lucruri proaspete, pline de savoare și sănătate. Din ce în ce mai mulți oameni sunt preocupați de proveniența produselor tradiționale. Astfel se simte o tendință de creștere pentru mâncărurile tradiționale.”

Gastronomia este parte importantă a turismului rural, iar turismul gastronomic este intens promovat la targurile si festivalurile cu acest specific. Turismul culinar este o specie aparte din domeniul călătoriilor. Scopul ce îi animă pe adepții săi este descoperirea frumuseților lumii sub raportul secretelor specifice bucătăriei diferitelor țări. Pasionații sunt în căutarea comorilor culinare, iar satisfacția nu mai vine din analiza vizuală, ci din cea a papilelor gustative. Nu mai sunt căutate relicve ale trecutului istoric sau peisaje luxuriante ci restaurantele cu tradiție în care poți gusta ceva din ceea ce poporul respectiv are mai autentic în materie de gastronomie.

Bucătăria româneasca este unică, prin faptul că în fiecare colțișor de țară se găteșe diferit dar la fel de gustos. Promovarea turismului culinar românesc este un efort al micilor producători, care încearcă să își înregistreze mărcile de produse tradiționale. Experiența gastronomică "unică și memorabilă" poate veni, însă, din cele mai neînsemnate locuri de pe hartă, unde puterea financiară nu este foarte mare.

Bucătăria din Transilvania a suferit, de-a lungul istoriei mai multe schimbări, de aceea de simte o influență a bucătăriei austro-ungare. În Ardeal se folosește mult slănina afumată, bine pregătită, care se consumă în tot timpul anului. Mâncărurile obținute aici sunt mâncăruri grase, gustoase și piperate, și sunt realizate pe bază de carne și in special carne de porc. Se folosesc legumele, zarzavaturile, laptele și brânzeturile, precum și ouă. Ciorbele se acresc cu oțet sau zeamă de varză și se dreg cu gălbenușuri de ouă, smântână și făină. Specificul acestor ciorbe este tarhonul. Merită amintite și sărmăluțele adrelenești preparate din cane proaspătă de porc, amestecată cu afumătură, condimente cu piper, cimbru și boia.

Peste tot găsim multe mezeluri, piftii care fierb câte o zi întreagă, jamboane afumate scoase de bătrâni din carlige si muraturi depozitate în borcane. Și vinul tânăr din butoiul de stejar, limpede și vesel când e turnat în cană de lut. La români, belșugul meselor de sărbătoare este obligatoriu, esențial. Nu se poate ca la masa în familie, să nu existe salate, răcituri și uscături.

*

* *

Turismul reprezintă o componentă esențială a sectorului serviciilor destinate populației, o ramură cu potențial foarte mare de dezvoltare. Acesta a aparut în urmă cu mult timp din nevoia oamenilor de a cunoaste locuri noi, de a se recrea, de a vizita alte locuri decat cele de reședință. În prezent, turismul a ajuns sa reprezinte una dintre cele mai importante ramuri ale economiei.

În prezent această noțiune include și ”industria bunei serviri”, și respectiv ”industria ospitalității”, ca o parte componentă a industriei de servicii, care cooperează la satisfacerea cerințelor turistului.

Pentru desfășurarea activității turistice sunt necesare intrări din alte ramuri, ca: agricultură, industrie alimentară, industria construcțiilor și indirect a materialelor de construcții, energetică, construcții de mașini etc., de asemenea, tursmul întreține legături directe cu transporturile, telecomunicațiile, cultura și arta, La rândul său, prin produsele pe care le oferă, turismul contribuie nemijlocit la asigurarea consumului populatiei, împarțind această sarcină cu educația și învățământul, ocrotirea sănătății, comerțul și altele.

Capitolul 2. Analiza circulației și a infrastructurii generale și specifice a județului Cluj

Turismul este practicat atunci când există cerere turistică pentru o anumită zonă cu atracții turistice deosebite, zona respectivă beneficiind de încasări valutare, devinind bazin turistic de oferta.

În județul Cluj, unde trecutul se îmbină în mod armonios cu prezentul se găsește un potențial turistic variat și bogat, în componența căruia intră atracțiile antropice și naturale.

2.1. Atracții naturale și antropice ale județului Cluj

Potențialul turistic este asigurat atât de obiectivenaturale (forme de relief, râuri și lacuri, țărmuri marine, vegetație și faună etc.), cât și antropice, realizate de om (monumente istorice,, arhitectonice și de artă, muzee, obiective etnografice și de folclor etc.), de regulă cele doua mari categorii îmbinându-se armonios în anumite areale; există însa și zone în care precumpănesc, ca valoare turistică, și nu numai de acest fel, fie cele naturale, fie cele antropice.

Datorită poziției sale geografice, județul Cluj beneficiază de un climat continental moderat. Temperaturile medii ale anului sunt cuprinse între 1,5 °C si 2,5 °C în masivul Vlădeasa și Muntele Mare, 3-6 °C la periferia zonei înalte, 7-9 °C în Câmpia Transilvaniei și Podișul Someșan. În ceea ce privește temperaturile extreme, luna cea mai rece este februarie, iar luna cea mai caldă este în zona montană, august și in zona deluroasa, iulie. Zona cu cele mai scăzute valori anuale ale precipitațiilor este Depresiunea Turda-Campia Turzii.

Poziționarea turismului ca una din ramurile economice cu largi perspective de dezvoltare în județul Cluj este susținută de prezența unui potențial de atractivitate (natural și antropic) deosebit, reprezentat prin numărul si varietatea obiectivelor. Acestea sunt repartizate pe întreg teritoriul județului, însă cu unele concentrări cum ar fi zonele montane, zona structurilor salifere din partea centrală, la fel și principalele centre urbane etc.

Județul Cluj este situat în jumătatea nord-vestică a țării, aflându-se în zona de contact a trei unități naturale reprezentative: Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. Din punct de vere al ponderii suprafeței deținute în totalul teritoriului național, județul Cluj ocupă locul 12 pe țară cu 2,8%. Se învecinează la nord-est cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud, la este cu județul Mureș, la sud cu județul Alba, iar la vest cu județele Bihor și Sălaj. Relieful este predominant deluros și muntos, altitudinile maxime fiind deținute de masivele Vlădeasa și Muntele Mare, cu 1842m și respectiv 1826 m. Clima este continental-moderată și influențată de circulația atmosferică predominant vestică. Amplitudinile termice anuale variază între 23-25 grade celsius în regiunea deluroasă și scad la 17-19 grade celsius în zona muntoasă.

Teritoriul județului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje și de forme de relief, la care pot fi adăugate o serie de monumente ale naturii. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datind din timpuri stravechi, monumente de arta si elemente folclorice originale.

Atracții naturale

Gradina Botanică este una din cele mai frumoase și mai complexe grădini botanice din sud-estul Europei. Aceasta a fost înființată în anul 1920 de către prof. Alexandru Boza. Gradina ocupă o suprafață de 14 ha de un teren accidentat si variat, care se pretează cu succes la cultivarea unor colecții de plante extrem de diversificate, provenite de pe toate meridianele Terrei. Grădina Botanică clujeană sprijină învățământul botanic superior de specialitate, este un laborator de cercetare a vieții plantelor, de ocrotire a plantelor rare și a ecosistemelor naturale, dar în același timp are și misiunea de a educa și sensibiliza populația în spiritul respectului și a atașametului față de natură

Cheile Turzii reprezintă o altă atracție turistică de mare valoare din județul Cluj. Datorită caracterului de unicitate pe care îl au față de numeroasele și spectaculoasele chei ale țării, Cheile Turzii ocupă un loc de frunte în ierarhia obiectivelor turistice din țara noastră. Un loc aparte în peisajul Cheilor Turzii îl ocupă peșterile existente, cu o adâncime maximă de 75m, cele mai importante fiind pesterile: Anton, Morarilor, Cetățuia Mică, Cetățuia Mare etc. Pentru practicanții alpinismului, Cheile Turzii reprezintă un adevărat poligon, aici putând fi găsite peste 40 de trasee de cățărare, cu diferite grade de dificultate.

Băile Cojocna, sunt situate în partea estică a comunei Cojocna, pe versantul stâng al pârâului Valea Sărată, la o altitudine de 340 m. Climatul blând al stațiunii și peisajul pitoresc îmbogățit de două lacuride acumulare constituie locul ideal pentru tratarea multor afecțiuni. Stațiunea pune la dispoziția turiștilor atât băi reci cât și calde. Pentru băile calde există bazine amenajate pe locul vechilor exploatări de sare care au fost active din timpul romanilor până în Evul Mediu.

Stațiunea Turda Băi, se află într-o zonă depresionară înconjurată de păduri, în partea de sud a municipiului Turda, la o altitudine de 360 m. Baile datează încă din vremea romanilor și până la sfârșitul secolului al XVII-lea au purtat numele de ”Ocnele de sare de la Turda.” Două dintre cele mai importante lacuri din stațiune sunt: Lacul Roman și Lacul Privighetoarea. Stațiunea este recomandată pentru tratarea diferitelor afecțiuni, și ăn special celor ale aparatului locomotor.

Băile Ocna Dejului reprezintă o stațiune turistică destinată în special bătrânilor sau persoanelor care suferă de afecțiuni reumatice. Această stațiune este amenajată pe locul unei vechi exploatări de sare.

Masivul Vlădeasa este vizitat de un umăr mare de turiști datorită numeroaselor trasee accesibile, are aspectul unui podiș vulcanic, și este format din două ramuri separate de râul Dragan. Grupurile țintă sunt reprezentate de tineri și persoane active, deoarece se practică forme de turism precum: turism sportiv, de pescuit, de recreere și vizitare.

Munții Trascău, extrem de spectaculoși datorită formelor de relief modelate în calcar reprezintă o altă atracție turistică a județului Cluj.

Alte destinații ale județului pot fi și rezervațiile naturale precum: Rezervația Lacul Știucii, Rezervația Lacul și Valea Legii sau Pădurea Hoia.

Atracții antropice

Biserica și Mănăstirea Franciscană din Cluj-Napoca, aflată în actuala Piața Muzeului, fiind unul din edificiile cele mai vechi și semnificative clujene. În acest lăcaș pot fi admirate lucrările sculptorului Johannes Nachtigall, cum ar fi: statuia Sfântului Francisc și cea a Sfântului Anton aflate pe frontispiciul edificiului. La fel și Amvonul este o altă lcrare a lui Johannes Nachtigall, acesta fiind decorat cu o reprezentare a lui Iisus înconjurat de cei patru evangheliști.

Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu din Cluj-Napoca, este unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania, ridicat intre anii 1486-1516. Biserica mai este cunoscută și sub numele de Biserica Reformată Centrală sau Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor. Ulița Lupilor fiind una dintre cele mai vechi străzi ale Clujului. Biserica a rămas un monument unic datorită vechimii și dimensiunilor sale, ea fiind una dintre cele mai mari construcții gotice din Transilvania și din sud-estul Europei.

Biserica Reformată din Orașul de Jos, care mai este numită și Biserica Reformată cu două turnuri, reprezintă unul dintre edificiile simbolice ale orașului. Inițial, în același loc a existat o Biserică de lemnînsă odată cu creșterea numărului de credincioși, conducerea a hotărât înlocuirea acesteia cu una mai mare și de piatră.

În zona Mănăștur din Orașul Cluj-Napoca pe fundația abației benedictină ”Monasterium Beatae Mariae de Clus” a fost construită ceea ce și astăzi s-a păstrat și este cunoscută drept Biserica Romano-Catolică Calvaria. Aceasta nu și-a pierdut identitatea , păstrând liniștea secolelor care au trecut peste ea.

Catedrala Ortodoxă din Cluj ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România, este unul din principalele edificii religioase ale municipiului Cluj, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. Picturile din această Catedrală au fost efectuate de profesorii Anastasie Demian și Catul Bogdan de la Academia de Artă. Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote aduse din Ungaria, cel mai mare cântărind aproximativ 2 tone.

Casa Matei Corvin, este unicul palat renascentist și este unul dintre cele mai vechi edificii din Cluj-Napoca. În această casă s-a născut la 23 februarie 1440 Matei Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara. Ulterior Matei Corvin a devenit regele Ungariei, fiind considerat unul dintre cei mai mari domnitori maghiari. În clipa de față clădirea adăpostește Universitatea de Artă și Design.

Statuia Lupoaicei aflată pe Bd. Eroilor, în centrul municipiului Cluj-Napoca, reprezintă un cadou din partea statului Italian. România a primit 3 astfel de exemplare, acestea fiind repartizate astfel: o copie a fost trimisă la București, în Piața Romană, o a doua la Cluj și cea de-a treia la Chișinău. Monumentul este o copie fidelă a lupoaicei de pe Capitoliu cu Romulus și Remus.

Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, este una din cele mai vechi și importante biblioteci universitare din România, aceasta cuprinde colecții valoroase și numerate rarități. Aceasta dispune de 55 de săli de lectură și o capacitate de 2100 de locuri pentru cititori.

Opera Română din Cluj-Napoca având numele oficial de Opera Națională Română din Cluj-Napoca reprezintă o destinație turistică importantă a județului Cluj. In existența sa au fost prezentate peste 200 de reprezentații de operă, operete și balete. Clădirea Operei este un monument istoric și se află în atenția UNESCO. Inițial acest edificiu a fost construit pentru Teatrul Național Maghiar, însă ulterior acesta adevenit Opera Română.

Piața Mihai Viteazul este una dintre principalele piețe ale orașului Cluj-Napoca. Inițial piața se numea Szecheny Istvan, însă in 1919 numele i-a fost schimbat in Mihai Viteazul, în amintirea domnitorului care a înfăptuit prima unire a principatelor românești.

Piața Unirii al orașului Cluj, una dintre cele mai mari și vechi piețe din centrul și sud-estul Europei, reprezintă o atracție turistică spectaculoasă pentru turiști. Piața Unirii mai este numită și piața ”punctul zero”.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, este un muzeu din municipiul Cluj-Napoca este una dintre cele mai mari realizări culturale ale perioadei următoare marii uniri din Decembrie 1918. Acest muzeu a ajuns să fie cel mai mare de acest gen din Romania, și unul dintre cele mai prestigioase din Europa. Acesta dispune de un patrimoniu de peste 50.000 de piese de port popular, toate aceste piese fiind împărțite în diferite secții, de exemplu: ceramică, textile, port etc.

Biserica Reformată din Dej, reprezintă un monument de arhitectură gorică, situată în piața centrală din municipiul Dej. Acesta a fost construit intre anii 1456-1526, și a servit drept model pentru bisericile românești maramureșene din lemn.

2.2. Analiza infrastructurii generale și specifice

Fiind o activitate importantă deoarece oferă informații foarte utile în legătură cu acțiunile ce trebuiesc îndeplinite, analiza activității turistice este o activitate obligatorie pentru organismele ce doresc să observe evoluția turistică pentru o anumită zonă.

Analiza circulației turistice se face din două puncte de vedere. O primă analiză necesară este cea matematică (statistică), utilizând valorile înregistrate până la un anumit moment. Aceste valori sunt centralizate de la atoți operatorii din turism și sunt calculate și comparate cu alte valori anterioare sau cu valori preconizate. O altă modalitate este cea de a analiza satisfacția clienților. Întrucât este o analiză mai greu de realizat din cauza faptului că nu operează cu date fixe, de aceea rezultatele sunt subiective și greu cuantificabile. Aceast tip de analiză poate fi executat numai în cazul în care există un subiect de comparație universal pentru toată lumea, pentru ca această analiză sa fie cât mai echitabilă.

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Serviciul de cazare turistică este unul dintre cele mai solicitate servicii de bază din cadrul turismului, care ajută la alcătuirea pachetului turistic. Astfel serviciul de cazare sau mai exact unitatea de cazare reprezintă orice persoană fizică sau juridicăce oferă servicii de cazare.

Deoarece economia și cererile tutiștilor au evoluat și s-au diversificat, la fel și structurile de cazare au cunoscut schimbări majore. Acestea s-au dezvoltat, iar în prezent cele mai multe structuri de cazare turistică sunt cele de tip hotel sau pensiune.

Județul Cluj reprezintă următoarele valori înregistrate în perioada 2009-2013

Tabel 1 Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Sursa: INSEE, Anuarul statistic al județului Cluj, anii 2009-2013

Grafic1- Total unități cazare 2009-2013

Sursa: Autorul

Analizând totalul structurilor de primire turistică în cei 5 ani, evoluția este variabilă, chiar ușor în scădere, acest lucru se observă datorită scăderilor și creșterilor alternative. Diferența dintre anii 2009 și 2013 este de 15 structuri de primire turistică. Valoarea maximă se înregistrează în anul 2012. Pensiunile înregistrează cele mai mari cifre datorită cererii turiștilor către spații mai intime pentru sejururile în familie, ce oferă prețuri mai mici și o calitate mai bună. Un alt motiv pentru înregistrarea acestor cifre este datorită dezvoltăriiunor forme de turism cum ar fi turismul rural, agroturismul și de asemenea ecoturismul în județul Cluj.

Tabel 2- Analiza evoluției numărului unităților de cazare turistică (An de bază 2012)

Sursa: Autorul

Formule de calcul pentru analiza evoluției numărului unităților de cazare turistică:

*100; =-100; = *100; = -100

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune:

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor întru-un interval de timp definit, de obicei 12 luni. Importanța acestui indicator este posibilitatea calculării disponibilității camerelor puse la dispoziția turiștilor în funcție de evoluția așteptată.

Județul Cluj prezintă următoarele valori înregistrate în perioada 2009-2013;

Tabel 3 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune

Sursa: INSSE, Anuarul Statistic al Județului Cluj 2009, 2010, 2011, 2012, 2013

Grafic 2- Capacitatea de cazare turistică în funcțiune 2009-2013

Sursa: Autorul

Analizând capacitatea de cazare în funcțiune, observăm o evoluție crescătoare, exceptând anul 2013 care a înregistrat o usoară scădere. Valoarea maximă a fost înregistrată în anul 2012. Diferența dintre anii 2009 și 2013 este de 899174 locuri. Cele mai mari creșteri le înregistrează hotelurile, diferența dintre anii 2009 și 2013 fiind de 603804 locuri.

Tabel 4- Analiza evoluției capacității de cazare turistică (locuri cazare) (An de bază 2012)

Sursa: Autorul

Formule de calcul pentru analiza evoluției capacității de cazare turistică:

*100; =-100; = *100; = -100

2.3. Analiza și previziunea circulației turistice

Cerințele obligatorii pentru a putea fi analizată o circulație turistică reprezintă existența unor structuri de primire turistică ce oferă locuri de cazare turiștilor.

Circulația turistică este reprezentată de sosirile turistice dintr-o anumită destinație, înnoptările turiștilor,sejurul mediu al acestora și densitatea turistică.

Sosirile turistice reprezintă numărul de înregistrări în registrele turistice, a fiecărei persoane ce se cazează într-o unitate de primire turistică.

Înoptările sunt considerate perioade de o noapte petrecute într-o unitate de primire turistică.

Relația dintre cei doi indicatori amintiți mai sus este una de condiționare, prin urmare nu poate exista înnoptare fără a fi înregistrată sosirea aferentă.

Numărul mediu de zile de ședere a turiștilor într-o vacanță indică sejurul mediu.

Densitatea turistică indică cât de solicitate sunt zonele de destinație. Se calculează în raport cu populația zonei și în raport cu suprafața zonei.

Sosirile turistice:

Județul Cluj prezintă următoarele valori înregistrate în perioada 2009-2013

Tabel 5- Număr sosiri turiști

Sursa: INSSE, Anuarul Statistic al Județului Cluj, anii 2009-2013

Grafic 3- Evoluția sosirilor în perioada 2009-2013

Sursa: Autorul

În perioada 2009-2013 numărul total al turiștilor care au vizitat Județul Cluj a avut o evoluție crescătoare, cifra crea mai mare înregistrându-se în anul 2013 cu 344629 de turiști , iar cea mai mică în anul 2010 cu o cifră de 242374 de turiști, de asemenea in perioada 2010-2013s-a înregistrat creștere continuă. Diferența dintre anul 2009 și 2013 este de 102255 de sosiri. Numărul de sosiri a turiștilor rezidenți la fel ca și al celor străini este într-o creste continuă, excepție făcând numărul turiștilor străini care a înregistrat o mică scădere ăn anul 2012, iar valoarile maxime au fost atinse în anul 2013.

Tabel 6- Analiza evoluției numărului de sosiri (An de bază 2013)

Sursa: Autorul

Formule de calcul pentru analiza evoluției numărului de sosiri:

*100; =-100; = *100; = -100

Numărul de înnoptări:

Județul Cluj prezintă următoarele valori înregistrate în perioada 2009-2013:

Tabel 7- Număr de înnoptări turiști

Sursa: INSSE, Anuarul Statistic al Județului Cluj, anii 2009-2013

Grafic 4- Evoluția înnoptărilor (zile-turist) în perioada 2009-2013

Sursa: Autorul

Înnoptările în perioada 2009-2013 au avut o evoluție crescătoare, exceptând anul 2010 în care s-a înregistrat o mică scădere.Diferența dintre anii 2009 și 2013 este de 87178 de înnoptări. Înnoptările turiștilor rezidenți contribuie cel mai mult la evoluția înnoptărilor totale, ceea ce reiese că românii preferă vacanțele în interiorul țării. Acest lucru duce la o creștere economică a țării, la o mai bună circulație a banilor și la echilibrul balanței de plăți.

Tabel 8- Analiza evoluției numărului de înnoptări (An de bază 2013)

Sursa: Autorul

Formule de calcul pentru analiza evoluției numărului de înnoptări:

*100; =-100; = *100; = -100

Durata medie a sejurului:

Județul Cluj prezintă următoarele valori înregistrate în perioada 2009-2013

Tabel 9- Durata medie a sejurului

Sursa: INSSE, Anuarul Statistic al Județului Cluj, anii 2009-2013

Formula de calcul a sejurului mediu

=

Grafic 5- Evoluția sejurul mediu în perioada 2009-2013

Sursa: Autorul

Sejurul mediu a înregistrat în perioada analizată o evoluție descrescătoare. Durata sejurului mediu este de aproximativ 2 zile, de aici reiese faptul că în județul Cluj este practicat într-o mai mare măsură turismul de week-end decât cel de vacanță. Cea mai mare valoare este înregistrată în anul 2009, iar cea mai mică în anul 2013

Densitatea circulației turistice

Județul Cluj prezintă următoarele valori înregistrate în perioada 2009-2013

Tabel 10- Densitatea circulației turistice în funcție de populația rezidentă a județului

Sursa: INSSE, Anuarul Statistic al Județului Cluj 2009, 2010, 2011, 2012, 2013

Formulele de calcul ale densității:

D= ; D=

Grafic 6- Evoluția densității circulației turistice în funcție de populația rezidentă a județului Cluj

Sursa: Autorul

Indicatorii densității activității turistice ilustrează aspecte calitative ale turiștilor în corelație cu populația județului Cluj. Densitatea circulației turistice a avut o tendință crescătoare, excepție făcând anul 2010 în care s-a înregistrat o mică scădere. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2013

Tabel 11- Densitatea circulației turistice în funcție de suprafața județului Cluj

Sursa: INSSE, Anuarul Statistic al Județului Cluj 2009, 2010, 2011, 2012, 2013

Grafic 7- Evoluția densității circulației turistice în funcșie de suprafața județului Cluj

Sursa: Autorul

Indicatorii densității activității turistice, ilustrează aspecte calitative ale turiștilor în corelație cu suprafața județului Cluj. Densitatea circulației turistice a avut o tendință crescătoare, exceptând anul 2010 în care s-a înregistrat o mică scădere. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2013.

Previziunea circulației turistice este un aspect foarte important al turismului, facându-se calcule pe baza unor înregistrări din turism. Tendința de dezvoltare este un indicator foarte eficient care indică nivelul efortului ce trebuie susținut pentru a acoperi cerințele turiștilor.

Dispunând de informațiile pentru perioada 2009-2013, am calculat previziunea pentru o perioadă de 3 ani: 2014, 2015, 2016, calculele fiind detaliate în rubrica ANEXE.

În urma calculelor au rezultat următoarele valori: pentru anul 2014 se preconizează 329,419 sosiri turistice, pentru anul 2015 se preconizează 330,766 sosiri turistice, iar pentru anul 2016 se preconizează 332,113 sosiri turistice.

*

* *

Județul Cluj beneficiază de numeroase forme de relief, de peisaje hipnotizante, de numeroase resurse antropice, precum muzeele, vestigiile istorice, stațiunile etc., ceea ce îi asigura un potențial necesar pentru a fi atractiv. Acest județ prezintă numeroase aspecte ce îl recomandă pentru practicarea turismului la un grad înalt.

Analiza statistică asupra coordonatelor activității statistice județene din perioada 2009-2013, prezintă o situație pozitivă asupra circulației turistice, fiind înregstrate creșteri a numărului de sosiri, înnoptări, a sejurului mediu și a densității circulației turistice, facând o mică excepție anul 2010 în care a fost înregistratată o mică scădere.

Capitolul 3. Valorificarea potențialului tustic în județul Cluj prin turism gastronomic

Valorificarea potențialului turistic al județului Cluj, poate fi efectuată prin conceperea și comercializarea unor pachete turistice destinate clienților dornici de a vizita acest județ, și de a-l cunoaște din punct de vedere gastronomic.

Resursele turistice întâlnite pe teritoriul județului Cluj, fac posibilă practicarea turismului într-un mod propice, deoarece valoarea acestora este mare și dispun de elemente originale ce pot fi valorificate.

În acest capitol vor fi prezentate masurile existente de valorificare și propuneri de valorificare ale județului Cluj. Încheierea capitolului va fi întocmită prin prezentarea unui program turistic.

3.1. Măsuri existente de valorificare ale județului Cluj.

Dezvoltarea turismului se concretizează prin crearea unei game sporite de servicii și bunuri de consum, cerere care stimulează sectoarele producătoare și prestatoare de servicii, antrenând o creștere a activităților economice și a consumului.

Dezvoltarea economică implică externalități suportate de mediul înconjurător a cărui considerente condiționează chiar viabilitatea pe termen lung a procesului în sine. Conceptul dezvoltării durabile definit ca”un proces de transformare în care exploatarea resurselor, direcția investițiilor, orientarea tehnicilor și schimbările instituționale se desfășoară armonios”reprezintă criteriul de selecție a politicilor aconomice și de ajustare structurală și a politicii mediului în special. Procesul creșterii economice are efect asupra mediului natural, deoarece sunt folosite resursele naturale, iar deșeurile rezultate din activitatea turistică afectează echilibrul ecologic. Comisia Mondială de Mediu și Dezvoltare subliniază faptul că realizarea obiectivelor unei dezvoltări durabile va contribui la întărirea potențialului economic prezent și viitor, astfel încât sa se poată răspunde mai bine nevoilor și aspirațiilor umanității. În același timp, pentru ca dezvoltarea durabilă sa se poată implementa, trebuie sa se adopte un mod de viață care să respecte limitele ecologice ale planetei, adică sa nu prejudicieze ecosistemele naturale datorită carora existăm: atmosfera, apa, solul, subsolul, flora și fauna.

Prin poziția sa centrală în cadrul Transilvaniei, județul Cluj se situează la contactul dintre două regiuni geografice majore, cu un potențial turistic complex și complementar, și anume, Munții Apuseni și Depresiunea colinară a Transilvaniei. Localizarea geografică îi conferă o situație privilegiată derivată din prezența unei morfologii variate și evoluția geologică și hidrologică. Existența unor variate resurse în acest județ, prezintă o posibilitate permanentă de dezvoltare a turismului prin practicarea numeroaselor forme de turism ce nu pot fi practicate în alte locuri la aceeași calitate sau speculozitate. În primul rând, se dezvoltă speoturismul, acesta este conferit de prezența unui număr ridicat de cavități subterane (cca. 160), printre care se înscrie: Peștera Humpleu (a doua peșteră ca lungime din România) și Peștera Altarului, considerată a fi cea mai frumoasă cavitate subterană naturală din Europa. În al doilea rând nămolurile terapeutice reprezintă o atracție a turiștilor la Turda (Lacul Roman și Lacul fără Fund), la Ocna Dej (Lacul Cabdic), la Băile Someșeni și Leghia. Alte direcții de dezvoltare a turismului din județul se manifestă în cadrul turismului cultural (foarte atractiv datorită numeroaselor vestigii istorice: case memoriale, muzee, complexe arhitectonice urbane), în cadrul turismului religios datorită numeroaselor biserici și mănăstiri prezente în județ. O altă direcție de dezvoltare a turismului în județul Cluj se manifestă în cadrul turismului rural și agroturismului, datorită numeroaselor posibilități de practicare, a zonelor unde s-a conservat traiul bazat pe autoconsum.

Autoritățile județene doresc să pună accentul pe turismul practicat în cadrul rezervațiilor naturale existente: Cheile turzii, rezervația botanică de la Suatu, rezervația Lacul Știucii, rezervația ornitologică ”Lacul și Valea Legii”.

Municipiul Cluj-Napoca oferă aproximativ 121 de structuri de cazare, aici pot fi practicate câteva forme de turism cum ar fi: turismul urban, turismul cultural, turism de afaceri, turism de agrement, etc.

Orașul Turda dispune de aproximativ 72 de unități de cazare și pot fi practicate de asemenea mai multe tipuri de turism.

Ofertele turistice pentru turismul clujean existente în agențiile de turism sunt destul de de diversificate însă nu sunt suficiente din punct de vedere al aspectului și confortului serviciilor. Ofertele turistice fiind adresate destinațiilor cu lăcașuri de cult, orașului Cluj-Napoca, Salina Turda și altele, impresiile călătorilor fiind pozitive pentru aceste locuri.

Salina Turda reprezintă un adevărat muzeu de istorie a mineritului de sare . Salina este situată în partea de Nord- Est a orașului, zăcământul se întinde pe o suprafața de aproximativ 45 , iar grosimea medie a sării se situează în jurul valorii de 250 m. Această minnunată destinație este pe locul 22 din topul celor mai spectaculoase destinații turistice din lume, de aceea salina este vizitată zilnic de persoane atât din interiorul țării cât și din străinătate.

Prețurile mici practicate pentru pachetele comercializate sunt în concordanță cu cererile turiștilor pentru un sejur în județul Cluj. De aceea foarte mulți turiști optează pentru o vacanță în această zonă. Însă pe atragerea și mai multor turiști în județul Cluj, este de nevoie de o serie de modernizări și construiri de noi amenajări turistice, și dacă statul nu dispune de fondurile necesare, atragerea investitorilor străini ar putea fi o soluție.

Reabilitarea Cetățuiei, a Muzeului de Artă Și a Teatrului Național, și valorificarea acestora, este un proiect ce urmează să fie pus în desfășurare. Proiectul a fost ales pentru finanțare de către spaniolii de la ARCION, având ca parteneri Consiliu Județean Cluj. Obiectivul general al proiectului fiind valorificarea acestor obiective de patrimoniu cultural-istoric și de interes turistic în județul Cluj. O mare atracție turistică atât a județului Cluj cât și a României și anume Biserica Calvaria (din Măsăștur, orașul Cluj-Napoca) urează a fi renovată. Întrucât reprezintă un vechi monument istoric reprezentanții Bisericii romano-catoliceau decis sa închidă una din căile de acces către lăcaș și să înceapă renovările.

3.2. Propuneri de valorificare a județului

Resursele turistice în județul Cluj sunt atractive și trebuiesc promovate pentru a fi recunoscuteși cerute de către călătorii rezidenți și străini.

Existând un cadru natural unic și o infrastructură specifică, distribuită în jurul resurselor, în județul Cluj se pot practica o succesiune de forme de turism, acestea fiind implementate prin crearea unor noi pachete turistice pentru a fi incluse în oferta turistică ce poate fi valorificată mai eficient.

Aplicarea unor măsuri de dezvoltare a turismului în județul Cluj pot duce la atragerea mai multor turiști. Un exemplu ar fi introducerea unor puncte de informare în municiupiul Cluj-Napoca, pentru a le facilita turiștilor munca, atunci când au nevoie de o informație. Acestea sunt deasemenea importante pentru o mai bună organizare a activităților turistice din oraș.

Formele de turism ce pot fi practicate în cadrul județului cluj sunt: speoturismul, turismul cultural, turismul religios, turismul de sănătate, turismul rural ce include agroturismul și ecoturismul, turismul recreativ, turismul de afaceri, motive profesionale, și turismul gastronomic.

Speoturismul poate fi practicat cu ușurință în cadrul județului Cluj datorită reliefului carstic și a structurilor geologice. Pot fi întâlnite numeroase peșteri, cum ar fi: Humpleu și Vârfașul.

Turismul cultural poate fi practicat în județul Cluj, datorită resurselor existente, a numeroaselor vestigii istorice, monumente, muzee, statui. Caracterul etnografic al județului este bine conservat prin obiceiurile zonei, prin muzica folclorică specifică, dar și prin particularitățile lingvistice specifice zonei (dialect lingvistic și regionalisme).

Turismul religios din județul Cluj poate fi practicat datorită prezenței numeroaselor mănăstiri și biserici, considerate monumente istorice. Mănăstirea Casiel, situată în comuna Chiulești reprezentând una dintre cele mai vechi lăcașuri sfinte din județul Cluj, fiind construită în anul 1765. Alte lăcașuri prezente în județul Cluj sunt: Mănăstirea Feleacu, localizată în comuna Feleacu, Mănăstirea Mihai Vodă situată în orașul Turda, Mănăstirea Cristorel localizată în comuna Aschileu Mare, Mănăstirea Muntele Rece înființată în comuna Măguri-Răcătău etc., aceste lăcașuri atrăgâng anual turiști dornici de împlinire spirituală.

Turismul de sănătate poate fi practicat în județul Cluj în cadrul Salinei Turda, aflându-se pe locul 22 în topul celor mai spectaculoase destinații turistice din lume, are un microclimat și factori sanogeni care oferă condiții optime de aplicare în terapiile recuperatorii ale diferitelor afecțiuni cât și în profilaxie și sanogeneză. Un loc aparte îl ocupă tratamentul afecțiunilor respiratorii și din sfera ORL., sau afecțiunile respratorii de natură alergică sau infectoalergică cu evoluție cronică.

Turismul rural poate fi practicat în județul Cluj datorită numeroaselor resurse naturale. Prezența fermelor și gospodăriilor țărănești în localitățile rurale, ajută la practicarea și promovarea turismului rural.

Turismul gastronomic reprezintă una din cele mai importante ramuri ale turismului, în primul rând deaorece aproape 100% dintre turiști iau masa în oraș, a lua cina rămâne una dintre primele trei activități preferate ale turiștilor, și este acel tip de turism practicat de persoane de toate vârstele.

Restaurantul Transilvania din Municipiul Cluj-Napoca reprezintă o atracție pentru turiștii străini, atât prin numele său specific, locul în care este amplasat cat și prin bucatele tradiționale care pot fi servite.

Restaurantul Crama Haiducilor, un alt restaurant tradițional din Municipiul Cluj-Napoca, aflat în cartieul Zorilor, la câteva minute față de centrul istoric al orașului. Este un restaurant cu specific românesc cu un design și obiecte de artă tradițională, iar ospătarii au un port popular. Este o atracție deosebităpentru cei fascinați de tradiții și obiceiuri românești.

3.3. Elaborarea unui program turistic

Pentru ca o destinație să fie atractivă, este nevoie de crearea permanentă a unor pachete turistice, corespunzătoare cu cerințele clienților.

Conceperea unui produs turistic reprezintă o adevărată provocare, datorită cererii anumitor produse de pe piața turistică, pentru ca pachetul oferit să fie atractiv pentru toată lumea.

Pregătirea unui program turistic necesită o activitate logistică foarte bine dezvoltată, deoarece este necesară deplasarea până la destinație.

Pentru o cerere constantă pe un termen cât mai îndelungat a unui nou pachet turistic este nevoie ca acest produs să convingă clienții agențiilor de turism și să le redea o siguranță și o încredere, acesta fiind singurul mod eficient de a se menține pe piață.

Cluj- Napoca reprezintă reședința județului Cluj, este situat în zona centrală a Transilvaniei, în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, aflat la o distanță de 447 de km față de București.

Condițiile naturale din orașul Cluj-Napoca au determinat existența unei vegetații bogate și variate, cu aspecte ce o deosebesc de alte zone ale țării. Grădina Botanică este un exemplu evident în ceea ce privește diferitele specii de plante sau arbori caracteristice zonei.

Clima în județul Cluj, este una plăcută, de tip continental moderată, fiind influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna se simt influențele atlantice deinspre vest. În această zonă întâlnim o temperatură medie anuală de cca 8,2 grade Celsius.

Fiind situat într-o zona centrală și fiind dezvoltat în ceea ce privește vestigiile istorice, monumentele, muzeele, lăcașurile religioase etc., Municipiul Cluj-Napoca a obținut statutul de Capitală Europeană a Tineretului în anul 2015. Ceea ce reprezintă o promovare majoră a orașului din punct de vedere turistic.

Aflat într-o zonă cu numeroase resurse turistice, pot fi practicate numeroase activități turistice în cadrul Municipiului Cluj-Napoca, cele mai practicate forme de turism fiind: turismul cultural, turismul religios, turismul recreativ, turismul de afaceri etc.

Orașul Turda situat la cca 30 km sud-est față de Municipiul Cluj-Napoca, este localizat într-un ambient geografic favorabil practicării turismului. Prezența Salinei Turda reprezintă un mare avantaj în ceea ce privește valorificarea zonei din punct de vedere turistic.

Aflat de asemenea într-o zonă cu numeroase resurse turistice, pot fi practicate numeroase forme de turism, cum ar fi turismul recreativ, turismul de sănătate, turismul cultural, turismul religios etc.

Localizarea benefică a orașelor din județul Cluj, oferă posibilitatea turistului de a practica o serie de excursii către numeroasele atracții din zonă: Piața Unirii din Cluj, Catedrala Ortodoxă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Casa Matei Corvin, Opera Română, Biserica și Mănăstirea Franciscană, Grădina Botanică, Băile Ocna Dejului, Cheile Turzii, Munții Trascău, Băile Cojocna, Stațiunea Turda Băi, Salina Turda etc.

Alegerea creării unui nou pachet turistic de tip circuit în cadrul județului Cluj, se fundamentează pe faptul că acest județ deține excelente resurse naturale și antropice unice în România. În orașele alese și anume Cluj-Napoca, Turda pot fi efectuate multiple excursii.

Pentru pachetul turistic creat, a fost aleasă scoaterea în evidență a caracterului de tip cultural al orașelor și al efectelor benefice multiple rezultate în urma activităților turistice.

Durata pachetului turistic este de 8 zile și 7 nopți, fiind organizat sub formă de circuit turistic. În primele 4 zile turiștii vor fi cazați în Municipiul Cluj-Napoca, efectuându-se diferite excursii, iar în ultimele 3 zile turiștii vor fi cazați în orașul Turda, unde vor fi de asemenea organizate excursii. Pachetul turistic este adresat unui grup de 15 turiști.

Cazarea turiștilor se va face la Hotel Transilvania de 3* din Municipiul Cluj-Napoca, și la Hotel Centrum Turda de 3* din orașul Turda, datorită condițiilor de cazare, și a dotărilor oferite.

Transportul va fi asigurat de către firma SC Dorini Com Prod Exim SRL, punând la dispoziție un microbuz marca Mercedes Sprinter, cu o capacitate maximă de 16+1 locuri.

Alimentația turiștilor va fi asigurat în regim de bufet la micul dejun și în regim de meniu fix la cină, masa de pranz va fi servită în incinta unor restaurante cu specific tradițional din orașele respective.

Denumirea sugestivă a pachetului turistic este Descoperirea tărâmului Clujean, programul turistic fiint structurat astfel:

În prima zi sosirea turiștilor este programată în jurul orelor 17:00, urmată de cazarea și servirea cinei la restaurantul din cadrul Hotelului Transilvania. După cină va fi organizat un tur al orașului și se va vizita Piața unirii și Piața Mihai Viteazul.

În a doua zi, se servește micul dejun la restaurantul din cadrul hotelului și în jurul orei 10 se vizitează Catedrala Ortodoxă dupa care se vizitează Casa Matei Corvin. Pranzul va fi servit la restaurantul Crama Haiducilor. După masa de prânz, turiștii vor avea timp sa se pregatească pentru a merge la un spectacol la Operă. Seara cina va fi servită în cadrul hotelului.

În a treia zi, va fi servit micul dejun la hotel, la ora 10 se va pleca pentru a vizita Mănăstirea Catolică din centrul orașului și Mănăstirea Franciscană, masa de prânz va fi servită la Restaurantul Casa Ardeleană care se află în incinta complexului Sora Shopping Center. După masa de pranz se va pleca spre Gradina Botanică, pentru vizitarea acesteia. Cina se servește la restaurantul din cadrul hotelului.

În ziua a patra se va servi micul dejun la hotel, iar în jurul orei 10 se va organiza o excursie la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, prânzul va fi servit la Restaurantul Hora din centru orașului. După masa de prânz se va acorda timp liber turiștilor, până la servirea cinei la restaurantul hotelului.

În a cincea zi se va servi micul dejun la restaurantul hotelului, în jurul orei 10:00 se vor elibera camerele și se va pleca spre orașul Turda. La prânz turiștii se vor caza la Hotelul Centrum Turda de 3*, dupa care le va fi servită masa de pranz în cadrul restaurantului hotelului. După masa de prânz se va efectua o excursie cu durata de 2 ore, pentru a vizita orașul. Cina va fi servită la restaurantul din cadrul hotelului.

În ziua a șasea se va servi micul dejun iar la ora 10 se va pleca spre Stațiunea Turda Băi. Masa de prânz va fi servită la Restaurantul Dracula cu specific tradițional Românesc. După servirea prânzului se va pleca spre Mănăstirea Mihai Vodă. Cina va fi servită la restaurantul hotelului.

În ziua a șaptea se va servi micul dejun la hotel, iar în jurul orei 10 se va organiza plecarea spre Salina Turda, în incinta căreia se va lua și masa de prânz. Pentru cină, turiștii se vor întoarce la restaurantul hotelului.

În a opta zi se va servi micul dejun, iar în jurul orei 12 se vor elibera camerele.

Prețul pachetului turistic ce include cazarea, transportul, alimentația și cheltuielile culturale este de 1865,08 lei / persoană sau 27980,29 lei/ grup de 15 persoane după cum urmează calculația de preț:

Acest pachet turisticeste adresat persoanelor dornice de a cunoaște locuri și destinații noi, care doresc să se recreeze vizitând locuri ce dispun de resurse naturale diversificate Segmentul de persoane care apelează la astfel de produse turistice sunt cele cu vârstă cuprinsă între 18 și 50 de ani.

Promovarea acestui pachet turistic ar trebui sa se organizeze în cadrul agențiilor de turism prin relațiile directe de consultanță oferite de agenții de turism dar și prin promovarea în cataloage de turism, pliante, fluturași cu rolul de a informa oamenii privitor la acest pachet turistic nou creat.

*

* *

Valorificarea potențialului turistic al județului Cluj prin intermediul atracțiilor naturale și antropice, cum sunt relieful, peisajul pitoresc, vestigiile istorice, lăcașurile culturale etc., aduc un spor al veniturilor și atrag mai multe categorii de turiști.

Oportunitățile de dezvoltare turistică ale județului Cluj sunt numeroase și se manifestă prin implementarea unor diverse forme de turism și prin crearea de noi programe turistice inovatoare care se adresează tuturor segmentelor de turiști care își exprimă cererea pentru diverse forme turistice.

Oferta turitică existentă în județul Cluj este insuficientă, fiind concentrată doar pe promovarea câtorva zone și pachete turistice. Destinațiile în care este dezvoltat turismul cel mai mult sunt: Salina Turda, Municipiul Cluj-Napoca, Cheile Turzii.

Municipiul Cluj-Napoca are funcțiuni administrative, politice, economice, complexe și este un important centru de dezvoltare și atractivitate.

Orașul Turda este de asemenea un oraș cu o importanță turistică foarte mare datorită salinei care atrage anual mii de turiști.

Concluzii

Turismul este o activitate ce presupune un consum bănesc și de timp din partea turiștilor și un consum de bunuri și servicii din partea organismelor implicate în turism. Acesta este practicat de persoanele ce doresc sa-și petreacă timpul sau vacanțele în alte locuri din țară sau în afara țării de reședință.

Turismul a evoluat de-a lungul mai multor decenii, adaptându-se constant noilor cereri din partea consumatorilor, care la rândul lor au fost satisfăcute. Astfel au fost rezultate mai multe forme de turism care au fost implementate din ce în ce mai des.

Activitatea tusitică aduce o satisfacție deosebită turiștilor însă aceasta poate avea și efecte negative asupra mediului, de aceea este foarte importantă implementarea unei programe de informare a turiștilor, punându-le la dispoziție mai multe metode de evitare a distrugerii sau degradării atât a mediului înconjurător cât și a atracțiilor naturale și antropice.

Județul Cluj prezintă numeroase resurse turistice unice în România ce pot fi valorificate. Diversitatea acestora este vizibilă datorită multitudinii tipurilor de turism practicate pe teritoriul județului și datorită necesității de a structura aceste resurse turistice pe categorii pentru a le putea parcurge mai ușor.

Indicatorii statistici analizați evidențiază creșterea circulației turistice, numărul de sosiri înregistrând creșteri în perioada analizată, excepție făcând anul 2010 în care s-au înregistrat mici scăderi. Această analiză ne arată faptul ca din ce în ce mai multe persoane preferă Județul Cluj ca destinație turistică.

Județul Cluj prezintă numeroase posibilități de dezvoltare a turismului, posibilitățile fiind într-o continuă creștere, datorită formelor de turism practicate, cum ar fi turismul cultural, turismul religios, turismul gastronomic sau speoturismul.

Conceperea unor noi pachete turistice este foarte benefică, deoarece valorificarea potențialului turistic nu este încă dezvoltat la cote maxime. Astfel atragerea unui surplus mai mare de turiști va genera mai multe venituri atât pentru prestatorii de servicii cat și pentru autoritățile locale.

Bibliografie

CÂNDEA Melinda, BRAN Florina – Spațiul geographic românesc, Editura Economică, București, 2001

CÂNDEA Melinda, SIMION Tamara – Potențialul Turistic al României, Editura Universitară, București, 2007

COMĂNESCU Ioan – Turismul, fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998

CRISTACHE Silvia Elena, BĂDIȚĂ Maria, IACOB Iluzia Andreea – Statistică aplicată în managementul touristic, Editura ASE, București, 2005

ERDELI Gheorghe, CUCU Vasile – România. Populația. Așezări umane. Economie., Editura Transversal, București, 2005

ERDELI George, GHEORGHILAȘ Aurel- Amenajări turistice, Editura Universitară, București, 2006

HORNOIU Remus Ion- Ecoturismul: orientare prioritară în dezvoltarea durabilă a comunității locale, Editura ASE, București 2009

MINCIU Rodica – Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Sylvi, București, 1995

MINCIU Rodica – Economia Turismului, Ediția a III-a revăzută, Editura Uranus, București 2004

MITRACHE Șt., MANOLE V., STOIAN M., BRAN Fl., ISTRATE I.- Agroturism și turism rural, Editura Fax Press, București, 1996

NEGUȚ Silviu (coord.), VLĂSCEANU Gheorghe, BRAN Florina, POPESCU Claudia, VLAD Liviu Bogdan, NEACȘU Marius Cristian – Geografie Eeconomică Mondială, Editura Meteor Press, București, 2006

NISTOREANU Puiu- Managementul în Turism Servicii, Editura ASE, București 2005

NISTOREANU Puiu- Turismul Rural: o afacere mică, cu perspective mari, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1999

SNAK Oscar, BARON Petre, NEACȘU Nicolae – Economia Turismului, Editura Expert, București 2003

Stănciulescu Gabriela, Micu Cristina- Economie și Gestiune în Turism, Editura C.H. Beck, București, 2009

ȚIGU Gabriela – Turismul Montan, Editura Uranus, București, 2001

ȚIGU Gabriela – Resurse și destinații turistice pe plan mondial, Editura Uranus, București 2003

***Anuarul Statistic al Județului Cluj 2013

***Anuarul Statistic al Județului Cluj 2012

***Anuarul Statistic al Județului Cluj 2011

***Anuarul Statistic al Județului Cluj 2010

***Anuarul Statistic al Județului Cluj 2009

*** http://www.cjcluj.ro/judet/

***http://www.cjcluj.ro/UserUploadedFiles/File/strategia%20judetului/raport%20de%20mediu%20strategia%20Cluj%2014.05.2012%20final.pdf

*** http://clujnapoca.info.ro/reabilitarea-cetatuii-linie-dreapta-consiliul-local-semneaza-contract-uzufruct-proprietarii-repara-zona-vezi-contractul-stire_37264_4816.html

***http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/baza%20de%20date%20institutii%20de%20cultura.pdf

***http://clujnapoca.ro/

***http://www.hoteltransilvaniacluj.ro/

***http://www.hotelturda.ro/

***http://transportul-persoanelor.ro/

***https://www.e-rovinieta.ro/ro/

Anexe

Previziunuea evoluției viitoare:

Pentru previzionarea evoluției viitoare vor fi folosite trei metode, și se va alege acea metodă care are coeficientul de variație ( v) mai mic decăt 5%.

Metoda sporului mediu:

= 19,251 ; = 325,378 ;σ= 40,825 ; V= 12,546%

V= 12,546% => metona nu este bună pentru previzionare

Metoda sporului mediu: = ; = + * ; σ= ; V= * 100.

Metoda indicelui de dinamică :

= 1,347 ; σ= 40,825 ;= 325,378 ;V= 0,030%

V<5% => metoda este bună pentru previzionare

Metoda indicelui de dinamică:

= ; σ= ; V= * 100

Metoda trendului liniar:

= ax+b=>a=210,867, iar b=325,378(media) =>=325,378; σ= 40,825 ; V= 12,546

V>5% => metoda nu este bună pentru previziune

Metoda trendului liniar

=+ * ; σ= ; V= * 100

Având în vedere cele trei metode de ajustare folosite, metoda care previzionează cel mai bine este metoda indicelui de dinamică, deoarece coeficientul de variație în acest caz este mai mic de 5% și are valoarea cea mai mică comparativ cu celelalte două metode.

Pe baza valorilor previzionate pe următorii 3 ani, poate fi observat trendul crescător al sosirilor de turiști în Județul Cluj. În urma previzionării, se observă o creștere ușoară a numărului de turiști în Județul Cluj. Pentru anul 2015 se așteaptă o creștere cu 1,347 mii de turiști față de anul precedent. Iar în anul 2016 se poate observa o creștere cu 1,347 mii de turiști față de anul precedent.

Unitățile de cazare

Hotel Transilvania

Hotel Centrum