Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Alba Iulia

Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei, in zona de contact a Podisului Transilvaniei cu Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali, pe cursul mijlociu al riului Mures, care traverseaza judetul de la nord – est (in zona Ocna Mures), la sud – vest (in zona Sibot). Capitala județului, Alba Iulia, este situată pe malul stâng al Mureșului (la 220-250 metri altitudine), la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș, si are o populație de 69.000 de locuitori. Județul, situat în partea centrală a României, cu o suprafață de 624.167 hectare (2,6% din suprafața României), are 416.000 locuitori. Se învecinează cu județul Cluj la nord, cu județul Bihor și județul Arad la vest, cu județul Hunedoara la sud-vest, cu județul Vâlcea la sud, iar cu județul Sibiu și județul Mureș în est. Dupa modul de folosinta, suprafata judetului Alba, care este de 624157 ha, se imparte astfel : ->suprafata agricola este de 327934 ha (52,5% din suprafata judetului). Din aceasta: – suprafata arabila este de 132498 hectare (40,4%) – pasuni  si fanete 116851 hectare (35,6%) – vii si pepiniere viticole 3239 hectare ( 0,98%) -livezi si pepiniere pomicole 1220 hectare ( 0,37%) -paduri 229700 hectare ( 36,8%) -ape si balti 6370 hectare ( 1,0%) -alte suprafete 58387 hectare ( 9,4%) Populatia judetului Alba la data de 1 ianuarie 2007, numara 376747 locuitori, din care 219334 locuitori ( 58,2%) in mediul urban si 157413 locuitori ( 41,8%) in mediul rural, densitatea populatiei pe kilometru patrat fiind de 60,4 locuitori. Din acest punct de vedere ponderea judetului Alba este de 1,8% pe tara. Populatia municipiului Alba Iulia, care este resedinta de judet este la aceasi data de 66642 locuitori. Organizarea administrativa: Suprafata administrativa a judetului Alba cuprinde un numar de 11 orase, din care 4 municipii – Alba Iulia (resedinta de judet), Aiud, Blaj si Sebes si 7 orase: Abrud, Cimpeni, Cugir, Ocna Mures, Zlatna, Teius si Baia de Aries. In judet mai sunt inca 67 unitati administrativ – teritoriale, respectiv, comune si 656 de sate. Poziționarea văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de podișul Târnavelor cu podgorii renumite, precum și resurse de gaze naturale.

Caracteristica pentru locuitorii Muntilor Apuseni, dar mai ales pentru cei din mediul rural, este sarăcia accentuata, si una din cauzele acestei stari de fapt este insuficienta punere in valoare a resurselor de care dispune zona respectiva.O influenta majora in migratia fortei de munca in judetul Alba este cauzata de nivelul scazut al salariilor, fapt general in Romania. Drept urmare a desfiintarii unor mamuti industriali, ca urmare a trecerii de la o economie centralizata la o economie de piata a dus la aparitia si marirea numarului de someri, implicit a scaderii numarului de salariati in judetul Alba. Numarul somerilor din judetul Alba a crescut in perioada 2000-2004 de aproximativ 2,8 ori ajungand la 26425 la sfarsitul anului 2004. Rata somajului a crescut de la 4,7% in decembrie 2000 la 13,4% in decembrie 2004, depasind sensibil media pe tara – 10,5%. In primele patru luni ale anului 2005 s-a constatat o reducere a numarului somerilor si a ratei somajului, aceasta din ruma scazand la 11,5%. Conform datelor Directiei regionale de Statistica, rata somajului la nivelul judetului Alba, calculata pentru luna decembrie 2006, era de 7,1%, iar pe intreg parcursul anului trecut, cea mai scazuta a fost in lunile septembrie si noiembrie, de 6,7%. Fata de media pe tara, judetul Alba se mentine constant cu o rata mai mare cu doua procente. In ultima luna a anului trecut, media pe tara a fost de 5,2%, dar a scazut si sub cifra de 5, in luna septembrie fiind de numai 4,9%. Conform datelor furnizate de AJOFM Alba, la sfirsitul lunii februarie 2007, rata somajului in judet era de 7,42%, inregistrand o noua crestere.

La nivel national, salariul mediu net abia daca ajungea, la finele anului 2006, la 300 de euro, nivel la care se mentine si in prezent, potrivit datelor statistice. Desi in judetul Alba productia este destul de mica, salariile sunt totusi ridicate comparativ cu restul judetelor din tara – salariul lunar mediu inregistrat in 2006 a fost de 212 euro, iar PIB-ul pe cap de locuitor este de 4.907.

II.PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC

a)Resurse naturale

Relieful: In judetul Alba predomina formele inalte de relief, astfel, muntii ocupa cca. 52% din suprafata, zonele de podis si dealuri 26%, iar zonele de cimpie, inclusiv luncile riurilor 22%. Zona montana este dominata de extremitatea estica a Muntilor Metaliferi, de culmile masivului Trascaului, de versantii sudici ai Muntilor Bihariei, precum si de Muntii Surianu. Zona de podis si deal este data de Podisul Secaselor, Podisul Tirnavelor, si de depresiunile montane Zlatna, Abrud si Cimpeni, iar zona joasa de cimpie este dominata de Depresiunea Alba Iulia – Turda si partial de Culoarul depresionar al Orastiei Cursurile de apa: Hidrografia judetului Alba este dominata de cursul mijlociu al Muresului, care colecteaza toate riurile din teritoriul sau. Principalii afluenti ai Muresului in judetul Alba pe partea dreapta sunt : Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Valea Teiusului, Valea Galzii, Cricaul, Ampoiul, Vintul, etc., iar pe partea stinga Muresul primeste : Tirnava (Mare si Mica), Secasul Sebesului, Sebesul, Pianul, Cugirul si altele. Clima este temperat – continentala, specifica tarii noastre, diferentiata in functie de altitudine, cu temperaturi medii anuale de 2 grade C in zonele montane si 9,5 grade C in Lunca Muresului In zona Muntilor Apuseni avem riul Aries cu cei doi afluenti ai sai: Ariesul Mare si Ariesul Mic. Resursele naturale: Intre resursele naturale cele mai importante care se afla pe teritoriul judetului in zacamint sau se exploateaza sunt: complexele metalifere neferoase (aur, argint, cupru, plumb, zinc, pirita, mercur, etc.), sare, bentonita, calcar, mangan, ozocherita, gresie, tufuri vulcanice, marne, argile, marmura, piatra pentru constructii, nisipuri si pietrisuri, lemnul, gazele naturale, etc.

Munti   

– Muntele Gaina (de 1.484 m)-partial pe teritoriul judetului Alba (la 8 km sud-vest de Avram Iancu), pe platoul sau avand loc marea sarbatoare folclorica 'Targul de fete', în fiecare an la 20 iulie – Muntii Bihor-(cu vf. Curcubata, de 1.849 m), cel mai înalt din Muntii Apuseni, (la 4-5 ore de Arieseni)  –Muntele Mare; Muntii Trascaului;  -Muntii sureanu-(cu vf. lui Patru de 2.130 m).

Pesteri     – –-Complexul carstic Scarisoara-în Muntii Bihorului, (la 2-3 ore de Garda de Sus), cea mai mare pestera cu gheata din Romania si printre putinele din lume si unicat în sud-vestul Europei situata la aceasta altitudine. Ghetarul are 18-20 m grosime si un volum de circa 75.000 m3, netopindu-se niciodata, desi are vreo 3.000 de ani);

-Huda lui Papara'-(la 2 ore de Salciua), una din cele mai interesante pesteri din Muntii Apuseni-Trascaului

-Ghetarul de la Vartop-langa Arieseni, (la 1.300 m altitudine);  

-Ghetarul de la Zgurasti; Pojarul Politei.

Chei si Defilee    

-Cheile din Bazinul Vaii Rametului-(langa comuna Ramet), cu abrupturi si suprafete înclinate, populate cu guri de pesteri (47), cu nise, arcade, turnuri, cornise sau polite structurale, unde se întalnesc floarea de colt si garofita alba, plante declarate monumente ale naturii;     

-Defileul Ariesului-cu abrupturi, creste, pesteri, unul dintre cele mai pitoresti, mai cunoscute si mai populare defilee din tara; 

-Cheile din bazinul vaii Galdei (Cheile Întregalde)-adapostesc floarea de colt la cea mai scazuta altitudine din tara-590 m;  

-Cheile Ampoitei-în Muntii Trascaului.

Lacuri  

-Iezerul Ighielului-(la 22 km de Ighiu), cel mai întins lac carstic din Romania de pe cursul superior al raului cu acelasi nume, în sudul Muntilor Trascau (la 924 m altitudine); 

-Iezerul sureanu-rezervatie stiintifica complexa (la 1790 m altitudine), în nordul Muntilor Sureanu;   

-Lacurile de acumulare:-Oasa (de 460 ha, la 33 km de sugag), Tau, Nedeiu; 

-Lacurile de la Ocna Mures-(pe masive de sare).

Rezervatii si Monumente ale Naturii   

-Dealul cu Melci-rezervatie paleontologica (la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe Valea Ariesului, adaposteste resturile a mii de melci ramasi din marile calde cretacice. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din Romania;  

-Pietrele Detunatei-(la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de Bucium), rezervatie geologica formata din doua varfuri de bazalt vulcanic: 'Detunata Goala' si 'Detunata Flocoasa' (la 1.200 m altitudine);  

-Rapa Rosie-(la 3 km de Sebes), rezervatie geologica de 10 ha, care cuprinde forme sculpturale (coloane, turnuri, piramide), pe malul drept al Secasului, modelate de apa ce a lucrat cu încapatanare 60 milioane de ani;

-Cetatile Romane de la Rosia Montana-(la cîtiva km de gara Campeni), rezervatie geologica si arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor;

-Negrileasa-rezervatie floristica, cu 5 ha de narcise;

-sesul Craiului de la Scarita-Belioara-rezervatie botanica;
Arbori ocrotiti:   

-Fagul Împaratului-(langa Muncelu), un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata;   

-Stejarul lui Avram Iancu-copac ce are peste 500 ani; 

-Teiul lui Eminescu-Blaj.

Statiuni    

-Arieseni-în muntii Bihor (la 1.000-1.100 m altitudine), la izvoarele Ariesului Mare (pe DN 75), o statiune climaterica propice practicarii sporturilor de iarna;   

-Ocna Mures-statiune balneoclimaterica (la 258 m altitudine), pe stanga Muresului, dispune de lacuri saline si un climat continental-moderat; temperatura medie anuala fiind de 9oC (în iulie peste 20oC, în ianuarie sub -4oC). Dintre instalatiile de tratament de aici amintim: solariu cu amenajari pentru aeroterapie si helioterapie, instalatii pentru electroterapie, instalatii pentru bai calde, instalatii cu apa minerala sarata concentrata. Caile de acces sunt: feroviare-gara Razboieni pe linia Bucuresti-Brasov-Cluj Napoca-Oradea, apoi cu mijloacele auto pana in statiune, rutiere-DN 1-E 15 A de la Alba Iulia sau Cluj Napoca, ca abatere din localitatea Unirea pe DJ 29. 
    

b)Resurse antropice

Vestigii Istorice    

-Cetatea Alba Iulia-prima cetate medievala (sec. IX-X), construita de voievodul Gyla.

-Cetatea Alba Carolina este cea mai mare si ultima fortificatie de acest fel din Transilvania, construita între 1716-1738;    

-Ruinele Cetatii Dacice-Capalna (sec. II î.Hr.-106 d.Hr.), pe Dealul Cetate (la 610 m altitudine), inclusa de Burebista în sistemul de aparare al Sarmizegetusei Regia;

-Ruinele Cetatii Dacice-Craiva (sec. II î.Hr.-I d.Hr.), centrul tribului dac al apulilor, (anticul Apoulon), despre care a scris Ptolemeu în 'Geografia' sa;

-Vestigiile asezarii romane de la Brucla-Aiud (sec. II-III d.Hr.), astazi doar ruine;

-Cetate-Aiud (sec. XIII-XV), face parte dintre cele mai vechi fortificatii urbane din Transilvania;

-Cetate-Cetatea de Balta (sec. I î.Hr.-I d.Hr.), astazi doar ruine; 

-Cetate-Tauti (1276);  

-Cetatea Uioara-Teleky (sec. XIII), astazi doar ruine;

-Asezarea romana Ampelum-Zlatna;  

-Ocnele de sare romane-Ocna Mures.

-Palatul Voievodal-Alba Iulia (sec. XIII-XVIII), cladire impresionanta, datand de aproape 5 secole, refacuta de Isabela si Ioan Sigismund, (la mijlocul sec. XVI), fosta resedinta a lui Mihai Viteazul (1599-1600); 

-Castelul Martinuzzi-Vintu de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop de Oradea si guvernator al Transilvaniei. Are o rezonanta sumbra, pentru ca aici a fost asasinat guvernatorul din ordinul generalului Castaldo (1551) si a stat închis, iar apoi ucis, domnul Moldovei, Aron Tiranul (1595-1597);  

-Castelul Bethlen-Blaj (sec. XV.), in prezent gazduieste Muzeul orasenesc; 

-Castelul 'Bethlen'-Cetatea de Balta (1570-1580);

-Castelul Teleky-Ocna Mures (1742); 

-Castelul Bethlen-Sanmiclaus (1668-1683), construit în stil renascentist tarziu.

Edificii Religioase

-Catedrala Romano Catolica-Alba Iulia (1246-1300), cel mai valoros monument de arhitectura medievala din Transilvania, de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame, avand un stil romanic tarziu. Iancu de Hunedoara a restaurat-o si a facut din ea necropola familiei sale; 

-Biserica Evanghelica-Sebes (sec. XIII-XIV), o simbioza a stilului romanic si gotic, reprezinta (prin vechimea si frumusetea sa), un valoros monument. Partea veche exista din timpul invaziei tatare din 1241; 

-Biserica Romano Catolica-Abrud (1270); 

-Biserica reformata-Aiud (sec. XV);  

-Catedrala ortodoxa a reîntregirii-Alba Iulia (1921-1922), o împletire de stiluri vechi romanesti;  

-Catedrala greco catolica-Blaj (1738-1745); 

-Biserica reformata-Cetatea de Balta (sec. XIII); 

-Biserica 'Sf. Gheorghe'-Lupsa (1421), ctitorie a cneazului Vladislav;   

-Biserica romanica-Santimbru (sec. XIII), refacuta de Iancu de Hunedoara în amintirea bataliei de aici;

-Biserica reformata-Teius (sec. XIII);

-Biserica romano catolica-Teius (1448);   

-Biserica ortodoxa-Zlatna (1424);    

-Manastirea minorita-Aiud (1724-1736); 

-Manastirea Ramet-Ramet (1240), la 18 km de Teius.

Edificii Culturale 

-Biblioteca Batthyaneum-Alba Iulia (1792, iar cladirea din 1784), înfiintata de episcopul Batthyani si dispune de peste 55.000 carti, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule si este între cele mai valoroase din Romania. Printre manuscrisele de aici exista si o parte a valorosului 'Codex aureus' (sec. VIII), pe foi de pergament;

-Muzeul de stiinte naturale-Aiud (1794), al doilea de acest fel, ca valoare, din Romania, în cele 5 sali fiind expuse peste 3000 de insecte, fluturi, pasari;  

-Muzeul Unirii-Alba Iulia, printre cele mai vechi din tara (1887) ce functioneaza în cladirea 'Babilon' (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte (arheologie, istorie, etnografie), o colectie numismatica, o colectie epigrafica si o biblioteca bine dotata (peste 55.000 volume). De cladirea 'Babilon' apartine si scoala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu Romania (prin hotararea solemna a Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918);

-Muzeul memorial 'Avram Iancu'-Avram Iancu, in locul unde s-a nascut, în 1824, Avram Iancu, revolutionarul pasoptist, 'Craiul muntilor'. Casa adaposteste documente si proclamatii alcatuite de el, obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revolutiei de la 1848-1849; 

-Casa memoriala 'Horea'-Horea, in locul unde s-a nascut în 1730 Vasile Nicola-Ursu, zis Horea;  

-Casa memoriala 'Blaga'-Lancram (la 4 km de Sebea), în locul natal si de veci al filosofului si scriitorului Lucian Blaga (1895-1961)

Monumente -Monumentul Horea, Closca si Crisan-Alba Iulia, în memoria conducatorilor rascoalei de la 1784 care s-au jertfit pentru instaurarea unor oranduieli mai drepte pentru poporul asuprit;  -Monumentul de la Miraslau-Miraslau, dedicat ostenilor lui Mihai Viteazul care si-au dat viata în lupta de aici, la 8 septembrie 1600, fiind înfranti de armata generalului Basta; -Monumentul de pe Campia Libertatii-Blaj, ridicat în amintirea Revolutiei din 1848; 
Monumentul pe locul unde au fost franti cu roata Horea si Closca, 'Dealul Furcilor'-Alba Iulia;   –Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul-Alba Iulia (în fata Muzeului Unirii); -Statuia ecvestra a lui Avram Iancu-Campeni;  -Statuia poetului Lucian Blaga-Lancram.

Etnografie
'Tara Motilor' din acest judet este un focar de arta si obiceiuri populare, distingandu-se localitatile: Avram Iancu (traditionala vatra a tulnicului folosit de femei, unde fiinteaza o vestita echipa de tulnicarese); Bucium (cel mai bogat si mai interesant port popular romanesc din aceasta parte a tarii); Capalna (obiceiuri legate de existenta oierilor); Laz (scoala populara de arte: tesaturi, cusaturi, pictura pe sticla); Sasciori (ceramica rosie smaltuita si nesmaltuita); sugag (scoala populara de arta: cioplitul lemnului); Vidra (asezare tipic moteasca, cu mesteri tulnicari si ciubarasi).

MANIFESTARI FOLCLORICE, TRADITII
– Craisorul Muntilor, 1977,
– Crai Nou, 1987, instructor Nicolae Furdui Iancu,
– Codru de Romania,1999, imstructor Ionut Fulea,

III.Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

Judetul Alba dispune de o oferta de cazare variata si foarte bogata, in ciuda saraciei din zona. La Targul national de turism rural de la Albac de anul trecut au fost prezente numeroase agentii de turism locale cu scopul prezentarii mai multor structuri de cazare. Alaturi de aceste firme au fost prezentate si serviciile turistice oferite de „Centrul de pelerinaje” al Arhiescopiei ortodoxe de Alba si de Manastirea Ramet.

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica la 31 iulie 2006

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica la 31 iulie 2001

Din cele 2 tabeles se poate observa ca in perioada 2001-2006 numarul structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica din judetul Alba s-a diminuat, totusi nu s-a inregistrat o scadere alerta, ci o scadere lenta care nu a afectat in mod extraordinar serviciile de turism ale zonei.

În cele ce urmează voi prezenta câteva posibilități de cazare

IV.Analiza circulatiei turistice

Ds= durata medie a sejurului = nr.innoptari/nr.sosiri

Ds2001=1,59 zile

Ds2002=1,96 zile

Ds2003=1,87 zile

Ds2004=1,87 zile

Ds2005=1,93 zile

Ds2006=2,03 zile

Da= densitatea activitatii turistice =nr. Sosiri/pop zonei vizitate

Da’= densitatea activitatii turistice=nr.sosiri/suprafata zonei

Suprafata(S)= 624157 ha=6242km²

Da’2001=9,59 turisti/km² Da2001= 0,16

Da’2002=7.78 turisti/km² Da2002=0,13

Da’2003=8,39 turisti/km² Da2003=0,14

Da’2004=7,71 turisti/km² Da2004=0,13

Da’2005=7,84 turisti/km² Da2005=0,13

Da’2006=8,10 turisti/km² Da2006=0,14

Durata medie a sederii in unitatile turistice, pe tipuri de unitati

Metode de previzionare a numarului de turisti

Metoda sporului mediu

=(50619-59901)/5=9282/4=23205

=308688/6=117913,5 turisti

σ =sqrt(370mil/6)=7,8528 mil

ν =7852800/117913,5=66,59%>65%

Metoda indicelui mediu de dinamică

I=sqrt(50619/59901)=0,9192

σ =sqrt(17526847/6)=2921141,1

ν =(2921141,1/117913,5)=24,7%<30%

Metoda trendului liniar

, a=y=117913,5 turiști

b= 6,1426

σ =sqrt(708,979/5)=11,907

ν =11,907/117913,5=0,01<30%

Pentru a alege cel mai bun model de previzionare trebuie sa verificam relatia: suma dintre (yi-ỹ)² = minima .

Se observa ca metoda cea mai buna de previzionare este metoda trendului liniar.

Previziunea numarului de turisti prin metoda trendului liniar

V.Propuneri,directii,solutii de valorificare a potentialului turistic

Prin asezarea sa la intersectii importante de drumuri, avand un potential de pozitie bun , localitatea are sanse mari de dezvoltare in turism, istoria sa, sfera de influenta, potentialul turistic, antropic, bazele de cazare existente constituie puncte de plecare spre alte zone
de interes.Din punct de vedere turistic zona se preteaza in primul rand turismului
cultural, ecumenic, drumetiilor, odihnei, cicloturismului, etc.

Un interes aparte pentru turismul cultural îl reprezintă satele din Regiune, dintre care unele, datorită izolării și în consecință slabei infrastructuri, au păstrat încă vie cultura tradițională cu arhitectura și tehnica populară (construcțiile de case, porți, edificii religioase), materialele folosite, instalații tehnice (mori, pive) sau a tehnicilor utilizate în prelucrarea lemnului. În ceea ce privește zona istorică, orașele medievale și bisericile fortificate sunt foarte bine conservate, iar unele dintre ele fac parte din patrimoniul internațional UNESCO.

Potentialul turistic al judetului nu este suficient valorificat.O cauza este calitatea slaba a drumurilor si a cailor de acces in aceasta regiune.Turistul care calatoreste cu masina personala isi alege acele destinatii unde traficul este usor.De aceea , o prima interventie ar trebui sa fie facuta pentru imbunatatirea soselelor si a drumurilor.

Zona dispune de numeroase resurse naturale, unele dintre ele unice, insa oferta de turism nu este cunoscuta. Majoritatea turistilor prefera o statiune cunoscuta de obicei fiind influentati de moda. Prin urmare,turistii ar trebui informati sa calatoreasca.

In concluzie, judetul Alba detine toate atuurile pentru a isi dezvolta turismul. Primul lucru pe care autoritatile ar trebui sa-l aiba in consideratie este infrastructura judetului care se afla intr-o stare precara si care diminueaza numarul de turisti. De asemenea, obiectivele turistice pe care le detine judetul Alba nu sunt eficient promovate. Primaria judetului ar trebui sa aiba in vedere un program de promovare accentuata a zonei montane, de folosire a fondurilor UE prin atragerea de investitori in agroturism si obtinerea dezvoltarii durabile a Muntilor Apuseni. Totodata se poate intensifica competitia dintre structurile de cazare turistica (prin intermediul Targului National de Turism de la Albac) din Muntii Apuseni, lucru care poate fi edificat printr-o colaborare eficienta inter-institutionala.

VI.Program de promovare turistica a zonei

Județul Alba are multe posibile avantaje de a excela în activitatea de marketing turistic ca sursă de dezvoltare economică la nivel județean. Unul dintre aceste avantaje este cadrul natural al regiunii și diversitatea atracțiilor turistice, precum și posibilitatea de a atrage turiști în regiune în toate anotimpurile. Această tendință de creștere a potențialului turistic nu se oprește aici, fiind necesară o promovare intensă a acestei zone.

În relațiile cu presa și alte publicații, trebuie dezvoltate și încurajate prezentările turistice de calitate ale județului Alba, care să nu afecteze în nici un fel imaginea acestuia și să atragă un număr cât mai mare de turiști. Se poate realiza un spot video de scurtă durată care să fie folosit în autocarele de turiști pentru a familiariza pasagerii înainte de sosirea lor în zonă, și în alte scopuri promoționale la târguri sau expoziții.

Stațiunea turistică Arieșeni are o poveste ciudată, cunoscută de prea puțini, destinul acestui colț de rai fiind condiționat de cele mai multe ori de decizii nu prea fericite. Zona, pe lângă faptul că este de o frumusețe tulburătoare, are un avantaj foarte rar întâlnit: din cauza condițiilor meteo are zăpadă mare parte din an. Mai exact, se poate schia în condiții bune cel puțin 6 luni pe an. Acest atu și înclinația pantelor au constituit atuuri pentru amenajarea pârtiilor .Este departe de stațiunea veritabilă care se doreste la Arieșeni. Este nevoie de un proiect amplu de dezvoltare turistică în zonă care presupunea costuri uriașe, dar care va aduce și profituri pe măsură.

Roșia Montană nu oferă posibilități multiple de petrecere a timpului liber față de alte regiuni cu potențial turistic, dar acest aspect este compensat de frumusețea peisajului și de publicitatea facută zonei din cauza controversatului proiect minier. Cele mai importante motive de vizită sunt: peisajul, vestigiile romane, lacurile, vizitarea unei zone amenințate cu dispariția. În cadrul tinerilor vizitatori cea mai mare pondere reprezintă posibilitatea de pescuit, persoanele mai în vârstă vin pentru vizitarea rudelor, respectiv liniștea, aerul curat și calmul oferit de această zonă.Dar exista numeroase probleme in legatura cu aceasta regiune ,o parte din ele ar fi: inexistența unor pensiuni agro-turistice ,lipsa unor produse turistice coerente ,lipsa personalului calificat în turism – manageri, ghizi ,promovare slabă a produselor turistice existente .

Ar trebui sa se creeze un centru de informare turistică care să dispună de personal calificat și materiale informative și de prezentare,atragerea de fonduri pentru dezvoltarea activităților turistice,promovarea zonei ca zonă turistică de interes.

VII.Harta judetului Alba

Bibliografie

Rodica Minciu, ECONOMIA TURISMULUI, Editia a III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, Bucuresti, 2004, 2005

2. http://www.cjalba.ro

3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Alba