Valorificarea Potentialului Turistic al Comunitatii Catalonia

CAPITOUL 1. ROLUL ȘI LOCUL TURISMULUI ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ LOCALĂ ȘI REGIONALĂ

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între sistemele socio-economice și elementele capitalului natural. Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om-mediu, fie că e vorba de mediul înconjurător, economic sau social.

Conceptul de dezvoltare durabilă a luat naștere acum 30 de ani, ca răspuns la apariția problemelor de mediu și a crizei resurselor naturale, în special a celor legate de energie. Practic, Conferința asupra Mediului de la Stockholm din 1972 este momentul în care se recunoaște că activitățile umane contribuie la deteriorarea mediului înconjurător, ceea ce pune în pericol viitorul omenirii.

Organizația Mondială a Turismului (OMT) definește turismul durabil ca satisfacere a nevoilor actuale ale turiștilor și regiunilor gazdă protejând în același timp și oportunitățile pentru viitor. Această organizație spune că turismul, ca să fie considerat durabil, trebuie să îndeplinească trei condiții: de mediu, socio-cultural și economic. În primul rând, asigură utilizarea optimă a resurselor de mediu ca un element cheie în dezvoltarea turismului, menținerea proceselor ecologice esențiale și ajutarea la conservarea resurselor naturale și a biodiversității. În al doilea rând, respectarea caracterului socio-cultural al comunităților gazdă, conservarea bunurilor culturale construite și a valorilor tradiționale. În cele din urmă, asigurarea activității economice viabile pe termen lung, care generează pentru toți agenții beneficii socio-economice bine distribuite, inclusiv oportunități pentru ocuparea forței de muncă și generarea de venituri pentru comunitate.

Turismul este un sector cheie al economiei catalane, cu cifre care se află aproximativ aproape de 11% din PIB și 11% din populația activă totală. Conform Observatorului de Turism din Catalonia (2010), în 2009 au ajuns 13,6 milioane de turiști străini și aproape 1 milion din restul Spaniei, la aceste cifre trebuie adăugate călătoriile turistice efectuate de către catalani in Catalonia care au ajuns la 18,5 milioane, toate acestea au dus la cheltuieli de 12,3 milioane de euro.

Spre deosebire de alte comunități cu un mare profil turistic și o structură economică extrem de specializată în acest sector, în Catalonia importanța turismului este diminuată de un sistem de producție mai diversificat, care atenuează efectele ciclice ale activității turistice, fără a diminua efectele pozitive generate de o astfel de activitate în economia sa. Astfel, importanța acestui sector crește în continuare în contextul actual al stagnării cererii interne, datorită turismul extern care și-a intensificat prezența în cea mai mare parte, favorizând astfel o creștere a cererii agregate. Mai mult decât atât, având în vedere necesitatea de a depăși declinul activităților economice tradiționale în ultimii ani și de-a lungul teritoriului catalan apar noi destinații turistice interesate de crearea unei noi oferte.

Cu toate acestea, numărul mare de turiști pe care îi primește Catalonia presupune o creștere în consumul de resurse (energie, apă, infrastructură) care de multe ori ajunge să depășească capacitatea terenului și a nivelului de servicii cu care sunt înzestrate anumite localități, generând elemente negative asupra sectorului turismului. Strategia care permite prevenirea acestui risc este turismul durabil. În mod similar, schimbări în comportamentul cererii, noi destinații turistice în curs de dezvoltare au cerut o modificare în politica turismului din Catalonia. În prezent, obiectivul principal este ca toate acțiunile din sectoarele publice și private în acest domeniu să fie orientate spre un model de calitate, durabilitate și responsabilitate

Chiar dacă sectorul turismului este unul strategic, ar trebui să stimuleze o trecere de la modelul tradițional (soare, plajă, nisip pe coastă și activități relaționate cu zăpadă, sporturi de iarnă în Pirinei) către un nou model mai durabil care să îi permită să fie mai competitiv și să servească ca o referință la nivel european și internațional.

Conform autorului Lopez F. (2009), principalele caracteristici actuale ale turismului în Catalonia sunt următoarele:

Prezintă un caracter structural;

Activități semnificative de sezon concentrate pe timpul verii;

Hartă turistică asimetrică, cu concentrare puternică de activități și oferte pe litoral;

Fluxul turistic diversificat;

Clara dominație a turismului de soare și plajă;

Participarea activă a agenților privați și publici;

Model de turism dinamic cu diferite semne de schimbare în ultimii ani.

Catalonia dispune de o ofertă turistica foarte amplă, variată, fiind capabilă de a practica multe forme de turism de la cele mai clasice la cele mai inovatoare și datorită varietății de peisaje este în măsură să ofere diferite tipuri de resurse și produse turistice unele dintre ele încă de top, cu o puternică tradiție (în cazul soarelui și a plajei) și altele mai recente în același timp într-un moment de plină expansiune.

De-a lungul ultimelor două decenii s-a înregistrat o creștere atât în varietatea ofertei, precum și a implicării progresive a teritoriului. În prezent, aceste teritorii au o șansă pe piața turistică pentru a-și expune propriile resurse (patrimoniul peisagistic, cultural, arhitectural, istoric, gastronomic, folcloric) un trend turistic contemporan arată în mod clar o extindere a motivației și a preferinței când vine vorba de a călători, după cum menționează sociologul în turism Urry J. (2002)

Multe zone de interior și/sau de munte au văzut necesitatea de a se orienta asupra practicării turismului, dat fiind că activitățile lor tradiționale sunt din ce în ce mai puțin dezvoltate. Turismul a demonstrat capacitatea de a acționa ca un element de menținere a anumitor moduri tradiționale de viață și de a contribui în cele din urmă la sustenabilitatea economică și socială a multor zone rurale din Catalonia.

Catalonia a construit locuri de cazare suficiente și de calitate pentru ca cererea să fie îndeplinită. Cu toate acestea, obligația de a rămâne pe o piață din ce în ce mai acerbă face ca acest sector să elaboreze și să implementeze strategii pentru a menține cererea, fie prin reînnoirea constantă a facilităților învechite, elaborarea de pachete integrate, oferte sezoniere. Trebuie amintit faptul că, în ciuda diversificării și dezvoltării geografice, o mare parte a turismului pe care Catalonia îl primește este turismul dedicat soarelui, plajei și, de asemenea, celui sezonier, ceea ce duce la o confruntare în acest sens.

Principalele variabile luate în considerare pentru sustenabilitatea tipurilor de turism în Catalonia

Tabel nr. I-1. Variabile luate în considerare pentru sustenabilitatea tipurilor de turism în Catalonia

Sursa: Llurdes Joan Carles. – Strategia de dezvoltare durabila a Cataloniei, sectorul turistic (2009)

În tabelul 1 se prezintă într-un rezumat principalele variabile identificate relevante pentru înțelegerea contextului turistic din Catalonia în relație cu dezvoltarea durabilă după principalele tipuri de turism prezente. Așa cum se prezintă în figura de mai sus există diferite produse supraaglomerate care au ajuns la limita capacității de ocupare sau chiar au depășit-o și trebuie să limiteze drastic viitoarele creșteri. Pe de altă parte există alte produse care încă au o anumită marjă pentru creșterea economică și teritorială cum ar fi turismul cultural și cel rural.

Obiectivele strategice pentru dezvoltarea durabilă locală și regională în Catalonia

Obiectivele strategice sunt grupate în patru secțiuni, având în vedere impactul și procesele care afectează turismul în Catalonia astăzi.

Obiective din punct de vedere teritorial:

Conservarea peisajului și patrimoniului deoarece acesta este principala sursă de turism;

planificarea necesităților de locuri turistice cu scopul de a reduce creșterea cantitativă (în special rezidențele secundare), degradarea zonelor adiacente (în special în zonele de coastă și de munte) promovarea unei oferte turistice de mare valoare adăugată;

îmbunătățirea managementului în utilizarea publică a zonelor protejate, astfel încât să ofere oportunități pentru activități de petrecere a timpului liber, respectând în același timp valorile mediului înconjurător.

Obiective din punct de vedere al mediului

Reducerea consumului mediu de apă pe turist în destinațiile turistice;

creșterea procentului de energie regenerabilă și consumată la costul total de energie;

creșterea procentului din deșeuri reciclate provenite din sectorul turistic.

Obiective din punct de vedere socioeconomic

Creșterea cheltuielilor medii pe turist pe zi la sosire;

creșterea gradului mediu de ocupare a facilităților turistice și reducerea cererii de sezon;

îmbunătățirea calității formării locurilor de muncă pentru a obține posturi permanente.

Obiective din punct de vedere al schimbării climatice

Dezvoltarea de modele pentru a răspunde schimbării climatice pe coastă, punerea în mișcare a sistemelor de monitorizare și control;

elaborarea de măsuri pentru a menține turismul de iarnă în fața schimbărilor climaterice.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNITĂȚII CATALUNIEI

2.1 Elemente ale cadrului natural

Comunitatea autonomă Catalonia are o suprafață de 31990 km2 situată în parte de Nord – Est a Spaniei. La Vest se învecinează cu Aragon, la Nord cu Franța la Est cu Marea Mediterană, iar la Sud cu Valencia. Măsoară 707 km de frontieră terestră și 515 km de frontieră maritimă.

Teritoriul Cataloniei este împărțit în patru provincii: Barcelona, Tarragona, Girona și Lerida. Organismele instituționale sunt Parlamentul (format din 135 de deputați), Generalitat (instituție politică de auto-guvernare din Catalonia) și Guvernul.

Limbile oficiale sunt catalana si castiliana, iar ziua Cataloniei este la 11 septembrie urmate de alte zile importante cum sunt: 4 Aprilie, 23 Mai, 24 Iunie și 26 Decembrie.

2.1.1 Potențialul turistic al reliefului

Catalonia cuprinde patru unități de relief:

Pirineii Catalani (anexa 1) formează capătul estic al lanțului muntos Pirinei, care se întinde de la Golful Biscaya până la Capul Creus. În extremul vestic se înalță vârfurile cele mai înalte ce depășesc 3000 metri: Pica d'Estats (3145metri), Pic de Sotllo (3084metri), Pic de Comaloforme (3030metri), Besiberri (3030 metri). Pirineii sunt formați dintr-un set de dealuri masive și văi. Existența acestor văi a facilitat pătrunderea umană în câmpiile interioare din Catalonia, dar a împiedicat comunicarea între văile Pirineilor.

Sistemul mediteranean catalan este alcătuit dintr-un set de reliefuri cuprins între Marea Mediterană, bazinul Ebrului, extremul estic al Pirineilor și sistemul iberic. Forma lui este alungită și are 250 km lungime și 30 km lățime.

Depresiunea Centrală este integrată între Pirinei și sistemul mediteranean catalan, fiind o unitate foarte diversificată din punct de vedere geografic. În partea centrală și de est dispoziția rocilor a condiționat formarea diferitelor tipuri de reliefuri. Alternarea straturilor dure cum ar fi gresia, cu straturi moi cum ar fi argila sau calcarul, a cauzat prezența unor suprafețe orizontale proeminente. În zonele în care eroziunea a atins straturi dense de materiale moi s-au deschis văi largi numite bazine de eroziune.

Cordiliera transversală, situată în partea estică a Pirineilor, este formată din straturi argiloase unde alternează bazine și platouri. Importanța acestei unități de relief este evidențiată prin trei factori cheie: activitatea vulcanică, lacul Bañolas, zona bioclimatică umedă.

Costa Brava (anexa 2) se întinde de la Blanes până la Portbou. Natura are un rol important în acest teritoriu datorită parcurilor naturale cum ar fi: Parcul Natural Cap de Creus, Parcul Natural Els Aiguamolls de l’Emporda, Parcul Natural El Montgri, Insulele Medes și Baix Ter. Litoralul te captivează cu plajele sale minunate, de înaltă calitate turistică, unele dintre acestea autentice paradisuri ascunse între stânci.

De asemenea amintim și alte locuri unice cum ar fi Golful Roses, lacul Bañolas, număr mare de evenimente culturale: Mănăstirea Sant Pere de Rodes, Castelul Peretllada, sate medievale cum ar fi Tossa de Mar, ruinele Empurias, mărturiile excepționale ale civilizației greacă și romană, orașul vechi din Girona cu o bijuterie istorică: cartierul evreiesc.

Costa Dorada (anexa 3) este situată în provincia Tarragona unde din partea de nord până la Delta Ebrului este unul dintre cele mai frumoase locuri din Spania și printre principalele zone turistice ale Mării Mediterane. Are o atmosferă unică și de neuitat, oferă o varietate de activități, loc ideal pentru vacanțe și întreaga familie. Costa Dorada este formată din 20 de municipalități situate de-a lungul litoralului, sate liniștite și terenuri cultivabile cu măsline, alune și migdale.

Se întinde pe o suprafață de 92 km2 cu un excelent patrimoniu istoric, edificii arhitectonice, catedrale, complexe sportive, muzee, cultură, divertisment, parcuri acvatice, terenuri de golf, parcuri naționale.

2.1.2 Potențialul turistic climatic

Din punct de vedere climatic, în Catalonia se disting două tipuri de zone: cea umedă și cea uscată.

Zona umedă (Pirineii, zonele mai înalte ale Depresiunii Centrale și ale litoralului) se caracterizează prin precipitații de peste 600 mm anual, veri răcoroase și ierni reci (15°C), ceea ce face ca în iarnă precipitațiile să cadă sub formă de zăpadă. Acest tip de climă corespunde climatului mediteranean montan.

Zona uscată (Coasta și zona interioară a Depresiunii) se caracterizează prin ariditate (precipitații sub 600 mm). Temperaturile medii ajung la 20°C, precipitații în jur de 351 mm în Lerida. Verile sunt lungi și secetoase, ierni blânde, precipitațiile maxime înregistrându-se în toamnă.

Valea Aran constituie o excepție datorită climei caracteristice zonei atlantice cu precipitații regulate și oscilație termică redusă. Acest tip de climă corespunde climatului de litoral și climatului mediteranean continental.

Tabel nr. II-1 Parametrii climatici medii în Barcelona

Sursa:http://www.aemet.es/es/serviciosclimaticos/datosclimatologicos/valoresclimatologicos?l=0076&k=cat (accesat pe 28/05/2014)

Tabel nr. II- 2 Parametrii climatici medii în Girona

Sursa: http://www.aemet.es/es/elclima/datosclimatologicos/valoresclimatologicos?l=0367&k=cat (accesat pe 28/05/2014)

Tabel nr. II – 3 Parametrii climatici medii în Lerida

Sursa:http://www.aemet.es/es/elclima/datosclimatologicos/valoresclimatologicos?l=9771C&k=ca (accesat pe 28/05/2014)

Tabel nr.II-4 Parametrii climatici medii în Tarragona

Sursa:http://www.aemet.es/es/serviciosclimaticos/datosclimatologicos/valoresclimatologicos?l=0016A&k=cat (accesat pe 28/05/2014)

2.1.3 Potențialul turistic hidrografic

Clasificarea bazinelor:

Vărsare:

În Oceanul Atlantic (aproximativ 2%)

În Marea Mediterană (aproximativ 98%)

Rețeaua hidrografică Pirinei-Ebru

Rețeaua hidrografică Pirinei-Mediterană

Rețeaua hidrografică Mediteraneană

Râurile interne constituie 28 de unități hidrologice, bazine și subbazine, ocupând o suprafață de 16.600 km2 (52 % din teritoriu) și includ 634 de municipii.

Râurile interne și internaționale ocupă o suprafață de 14.000 km2 (48% din teritoriu) și includ 312 municipii.

Caracteristici principale:

Împărțită în două grupe majore;

curs neregulat al râurilor, debite mici și mari datorită precipitațiilor;

elementul antropic: utilizarea resurselor;

curs perpendicular cu Cordiliera Catalană;

număr ridicat de lacuri: bazine de munte carstice și mlaștini.

Rețeaua hidrografică Pirinei – Ebru (anexa 4) ocupă aproximativ 46% din teritoriul Cataloniei

Unități de relief:

Pirineii Axiali

Depresiunea Centrală

Platforma de Coastă

Coincide cu bazinele hidrografice interne și internaționale cu excepția Gironei.

Subbazine:

Noguera Ribagorcana

Noguera Pallaresa

Segre

Bazine:

Ebru

Senia

Tabel nr. II-5 Rețeaua hidrografică Pirinei-Ebru

Sursa: http://www.slideshare.net/geografs/hidrografia-de-cat (accesat pe 28/05/2014)

Rețeaua hidrografică Pirinei – Mediterană (anexa 5) ocupă aproximativ 27% din teritoriul Cataloniei

Unități de relief:

Cordiliera Transversală

Depresiunea Centrală

Platforma de Coastă

Pirineii Axiali Estici

Face parte din bazinele hidrografice interne ale Cataloniei.

Bazine:

Muga

Fluvia

Ter

Lobregat

Tabel nr. II-6 Rețeaua hidrografică Pirinei-Mediterană

Sursa: http://www.slideshare.net/geografs/hidrografia-de-cat (accesat pe 28/05/2014)

Rețeaua hidrografică Mediteraneană (anexa 6) ocupă aproximativ 25% din teritoriul Cataloniei

Unități de relief:

Cordiliera de Coastă

Depresiunea Centrală

Platforma de Coastă

Face parte din bazinele hidrografice interne ale Cataloniei

Bazine:

Daro

Ridaura

Tordera

Foix

Gaia

Francoli

Riudecanyes

Tabel nr. II-7 Rețeaua hidrografică Mediteraneană

Sursa: http://www.slideshare.net/geografs/hidrografia-de-cat (accesat pe 31/05/2014)

Bazinele hidrografice cu vărsare în Marea Mediterană

Râul Ter (anexa 7)

Lungime: 208 km

Debit mediu: 25m3/s

Locul de unde izvorăște: Ultdeter (2480 m altitudine)

Gura de vărsare: Gola del Ter între orașele l’Estartit și Pals

Afluenți: Freser, Gurri, Brugent, Onyar

Scopul utilizării apei: producția de energie electrică pentru industria hârtiei și industria textilă (zona metropolitană a Barcelonei) pentru agricultură (irigare)

Râul Llobregat (anexa 8)

Lungime: 170 km

Debit mediu: 19m3/s

Suprafața bazinului: 4.984km2

Gura de vărsare: Prat de Llobregat

Afluenți: Cardener, Riera de Merles, Riera Gavarresa, Anoia

Scopul utilizării apei: în secolele XIX –XX baraje hidroelectrice pentru industria textilă.

Raul Segre (anexa 9)

Lungime: 257 km

Debit mediu: 100,2 m3/s

Locul de unde izvorăște: Municipiul Llo în Alta Cerdanya, Franța

Gura de vărsare: Râul Ebru

Afluenți: Noguera Pallaresa, Noguera Ribagorcana, Cinca, Valira, Llosa, Quer.

Scopul utilizării apei: se realizează campionate de canotaj în Parcul Olimpic Segre.

2.2 Elemente demo-economice

Tabel nr.II-8 Populația Cataloniei

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=245&lang=es (accesat pe 28/05/2014)

Tabel nr. II-9 Populația pe grupe de vârstă și sexe în Catalonia

Masculină

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=1003&lang=es (accesat pe 31/05/2014)

Feminină

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=1003&lang=es (accesat pe 31/05/2014)

Tabel nr. II-10 Populația pe naționalități în Catalonia – anul 2013

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=996&lang=es (accesat pe 31/05/2014)

Tabel nr. II-11 Populația ocupată în anul 2013 – agricultură

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=306&lang=es (accesat pe 31/05/2014)

Tabel nr. II-12 Populația ocupată în anul 2013 – Industrie

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=306&lang=es (accesat pe 31/05/2014)

Tabel nr. II-13 Populația Ocupată în anul 2013 – Servicii

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=306&lang=es (accesat pe 31/05/2014)

Tabel nr. II-14 Populația activă în anul 2013 – Catalonia

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=293&lang=es (accesat pe 31/06/2014)

Tabel nr. II-15 Populația inactivă în anul 2013 – Catalonia

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=293&lang=es (accesat pe 31/06/2014)

2.3 Locul turismului în economia comunității Catalane

Catalonia este una dintre destinațiile turistice majore ale lumii, bogată în resurse naturale și culturale cu un sector foarte diversificat. Turismul modern a fost inițiat la începutul secolului XX, dar expansiunea lui s-a produs la începutul anilor '50, cu un mare aflux de turiști proveniți din Europa. Pentru a înțelege mai bine modelul turistic catalan și pentru a ști în ce stadiu se află putem detalia acești 60 de ani de turism importanți în trei etape:

Prima etapă importantă: dezvoltarea unui model turistic de soare și plajă masiv, de mare succes internațional, care la începutul anilor '80 a dat semne de uzură morală din cauza lipsei de inovare, diversificare și reinvestire. Din acel moment crește gradul de conștientizare a necesității de a investi într-un turism diversificat, durabil și de calitate superioară. De-a lungul coastei catalane putem întâlni din ce în ce mai des câteva exemple bune de ofertă turistică diversificată de calitate care din păcate nu a reușit să-și extindă exemplul.

Trebuie remarcat în continuare succesul proiectului Port Aventura care demonstrează modul în care o ofertă bazată pe soare și plajă, împreună cu o planificare teritorială, poate contribui la dinamizarea unei destinații de coastă.

A doua etapă importantă: succesul fabulos și neașteptat al Barcelonei ca destinație turistică la nivel mondial continuă să depășească recordul, inclusiv în plină criză economică. Marele succes al acestui oraș ca destinație urbană a dus la creșterea volumului și calității turismului din Catalonia în ultimii 20 de ani.

A treia etapă importantă: dezvoltarea lentă dar constantă a turismului intern și de munte datorită creării unei extinse rețele de pensiuni rurale, răspândirea turismului de aventură, ecoturismului, turismului pentru golf sau a turismului cultural. Turismul în această comunitate primește un sprijin important de la gastronomie, din ce în ce mai extinsă, diversificată și inovatoare, motiv pentru care turistul revine în această zonă.

În acești 60 de ani, turismul a crescut în mod consistent fiind unul dintre pilonii economiei, deoarece reprezintă aproximativ 12% din PIB, având o capacitate de a atrage și alte sectoare productive.

În anul 2011 Catalonia a primit 82 milioane de vizitatori, dintre care 33,7 milioane au fost turiști cu înnoptări și 48,5 milioane vizitatori de zi. Aceste fluxuri de turiști au generat costuri directe de 15.197 milioane de euro. Din 33,7 milioane de turiști cu înnoptări 16,6 milioane au fost catalani, 13,1 milioane străini și 3,9 milioane proveniți din restul Spaniei.

Obiectivele domeniului turistic pentru anul 2016

Creșterea cheltuielilor zilnice ale turistului

Creșterea veniturilor totale ale turistului

Creșterea veniturilor în extrasezon (septembrie-iulie)

Creșterea numărului de cazări pe turist

Creșterea indicilor de satisfacție ale turiștilor

Creșterea indicilor de revenire a turiștilor în destinațiile turistice

Reducerea ofertei de cazare în unități învechite

Creșterea puterii mărcii catalane

Îmbunătățirea echilibrului teritorial a PIB-ului turistic

10. Îtilizarea patrimoniului natural și cultural într-o formă durabilă.

Concluzii

12% din PIB și 15% din forță de muncă;

82 milioane de vizitatori și 15.200 milioane de euro costuri;

1.000.000 locuri estimative de cazare fără consultarea statisticilor oficiale;

600.000 locuri de cazare legale cu o ocupație maximă de 58%;

mare dependent de turismul European și mare sezonalitate pe timpul verii;

marele succes al Barcelonei care compensează modelul turistic bazat pe exploatarea nesustenabilă a litoralului atât în domeniul economic cât și al mediului;

lipsa ofertei cererii si a competentei.

CAPITOLUL 3. POTENȚIALUL TURISTIC AL CATALUNEI

3.1 Potențialul natural al comunității Catalane

Catalonia are 18 parcuri naturale, printre care se numără Parcul Natural Aiguestortes și Lacul Sant Maurici, un parc unic prin fauna și flora foarte bogate, aproximativ 200 de lacuri și stânci.

Fiecare parc natural are un farmec aparte, l’Alt Pirineu este cel mai mare din Catalonia și este un habitat pentru multe specii pe cale de dispariție, în Parcul Cap de Creus întâlnim stâncile cele mai impresionante din Spania, Serra de Collserola este cel mai apropiat parc național de orașul Barcelona, Cadí-Moixeró se remarcă printr-o mare diversitate. Serra de Montsant este reprezentativă prin multitudinea de canioane și stânci, iar zona vulcanică La Garrotxa numără 40 de conuri vulcanice și este cel mai bun exponent vulcanic din Peninsula Iberică.

Trei dintre cele mai importante locuri pentru practicarea ornitologiei din Europa este în Catalonia. Delta Ebrului, Delta Llobregat și mlaștinile Emporda care dispun de toate cele necesare pentru observare.

Parcul Natural l’Alt Pirineu

Situat între Pallars Sobira și Alt Urgell, parcul Natural l’Alt Pirineu este cel mai mare din Catalonia. Pernui, în municipiul Sort este poarta de acces a parcului, dar sediul central este în orașul Llavorsi. (anexa 10)

În interiorul parcului, există o serie de specii protejate, atât animale, vegetale cât și o varietate de păduri mediteraneene. Satul Alins oferă posibilitatea de a admira unul dintre cei mai ciudați arbori din zonă pentru vârsta și mărimea lor: bradul Pla de la Selva, un arbor catalogat monument al naturii.

În parcul l’Alt Pirineu iese în evidență lacul glaciar Certascan, cel mai mare din Pirinei și Cigalera de l’Obaga de Baleran, unele dintre cele mai adânci chei din Catalonia. Cel mai înalt munte din Catalonia, Pica d’Estats este un simbol al comunității.

În interiorul parcului natural nu se află nicio așezare umană. Conform datelor din 2010 există 8.792 de locuitori împărțiți în 15 localități unde te poți bucura de un patrimoniu cultural interesant, atât arheologic, arhitectonic cât și de operă de artă sacră. De asemenea, se poate participa la festivități, obiceiuri și tradiții.

Parcul Natural Aiguestortes și Lacul Sant Maurici

Situat între regiunile Pallars Sobria și Alta Ribagorca, este un parc de 105 km2, unic în Catalonia. După cum sugerează și numele, una dintre caracteristicile sale este apa care poate fi găsită în diferite forme: râuri, cascade, văi glaciare, iazuri și lacuri de munte. Lacul Sant Maurici este un spațiu foarte frumos care se află la poalele muntelui Encantats, o formațiune de roci calcaroase fragmentate. Aici se poate practica vânătoarea de capre de munte. În afară de râuri, cascade și văi, de asemenea ne putem bucura de peisaj accidentat care se întinde de-a lungul parcului cu vârfuri de munte ajungând la 3000 metri înălțime. (anexa 11)

Parcul deține diferite specii de mare valoare ecologică, unele native. Vegetația se modifică în funcție de altitudine: de la păduri mediteraneene, până la peisaje alpine. Pădurile de pin negru, brad, pajiștile alpine adăpostesc animale precum cocoșul de munte, capra de munte sau marmota.

Parcul Natural Capul Creus

Este situat în partea de est a Peninsulei Iberice între orașele Cadaques, Port de la Selva, la Selva del Mar și Roses. Întemeiat printr-o lege din anul 1998, cu 11000 ha este primul parc natural maritim-terestru. Cuprinde zone de calitate biologică, geologică și peisagistică renumite care trebuie protejate cu o atenție deosebită. Configurația geologică unică în lume, bogatul patrimoniu vegetal cu plante mediteraneene și continentale au dat naștere numeroaselor specii ciudate, chiar endemice. (anexa12)

Parcul deține două zone protejate diferențiate: zona terestră și cea maritimă. Zona terestră include trei arii naturale de interes național: de la Capul Gros la Capul Creus în partea de nord care conține o rezervație naturală, de la Capul Creus, Insulele Maca Mayor la s’Encalladora si cea dea treia de la Falconera la Capul Norfeu, în partea de sud.

Lățimea zonei maritime oscilează între 0,2 și 1,3 mile în larg, cu trei rezervații naturale parțiale: Farallons, Capul Creus și Capul Norfeu. În Nordul insulei s’Encalladora rezervația este integral maritimă cu apă limpede, pură cu o bogată viață maritimă și specii excepționale cum ar fi coralii și algele (sursă semnificativă de venit în trecut).

Pe lângă importanța biologică și geologică a zonei, se evidențiază și frumusețea peisagistică care oferă o priveliște sălbatică, variată și colorată. De asemenea, întâlnim stânci abrupte, roci întunecate, brăzdate de vânt, insule și golfuri.

Patrimoniul arhitectonic al Capului Creus este de o mare importanță, cel mai notabil exemplu este Mănăstirea Sant Pere de Rodes astăzi sediul parcului natural.

Parcul Natural Cadi – Moixero

Acesta este de neocolit pentru iubitorii de natură și poate fi văzut din oricare parte a districtului cu vârfuri de la 900 m până la 2.648 m în munții Baridana. Suprafața de 41.000 ha distribuite între Bergueda, Alt Urgell și Cerdanya, cuprinde Sierra Cadi, Sierra Moixero, vârful Pedraforca, mare parte a dealului Alp și Puigllancada care ridică o barieră muntoasă de 30 km.

Geografia parcului natural se caracterizează printr-o varietate de peisaje montane, alpine și subalpine, cu o bogată faună și floră. Orientarea est-vest determină diferențe climatice importante între cei doi versanți, în special în ceea ce privește cantitatea de precipitații. (anexa 13)

Vegetația parcului este dominată de pajiști furajere, usturoi în văi, înconjurată de culturi de cartofi și fasole. Pădurile sunt formate din foioase cum ar fi: fagi, stejari, plopi, sălcii.

Animalele care trăiesc în această zonă sunt tipice de munte: ciocănitoarea (simbolul parcului), bufnița, jderul, capra neagră (cu 2.600 exemplare). Acesta este spațial catalan al speciilor protejate și de interes european.

Pe lângă frumusețea naturală, patrimoniul parcului este un punct special de interes turistic. Zidurile medievale și arcadele din Baga sunt două exemple majore ale patrimoniului alături de biserica gotica, turnurile și zidurile Bellver din Catalonia. Arhitectura rurală și pitorească a localităților face ca plimbările prin parcul natural să fie o mare plăcere.

Delta Ebrului

Este unul dintre cele mai bune locuri din Europa pentru observarea păsărilor, una dintre principalele zone umede ale Mediteranei Occidentale, prezentând o mare diversitatea biologică în apele maritime, fluviale și subterane. (anexa 14)

Parcul Natural Delta Ebrului dispune de instalații și servicii potrivite pentru cunoașterea faunei aviare remarcabilă pentru cantitatea și varietatea păsărilor.

Această deltă de 320 km2 unde râul Ebru se ramifică și se varsă în mare este cea mai importantă zonă umedă din Catalonia, totodată una dintre ariile cheie ale Mediteranei.

Zona maritimă este formată din mari mlaștini, lagune, dune de nisip și mici păduri riverane. Pentru pasionații de natură și ornitologie, delta Ebrului este cunoscută și pe plan internațional. Aici întâlnim cele mai mari populații de presură de trestie ale subspeciei mediteraneene Witherbyi sau cea mai mare colonie de flamenco din Peninsula Iberică.

Delta de Llobregat

Rezervațiile Naturale Remolar-Filipine și Ricarda Ca l’Arana au scopul de a proteja zonele umede ale deltei Llobregat. Aici întâlnim majoritatea mlaștinilor, lagunelor, plajelor modernizate pentru observarea păsărilor.

Marele avantaj al acestui loc este că în apropiere se află orașul Barcelona și cel mai important, aeroportul care face parte din deltă în sine. Acest lucru face ca delta să fie o destinație turistică atractivă, atât pentru cei care practică ornitologia, dar și pentru cei care vin să viziteze orașul Barcelona. (anexa 15)

Delta are un relief complet plat, format din livezi, câmpii, păduri de pin de coastă, mlaștini, lacuri, zone de coastă cu plaje care au un substrat erbaceic ce permite cuibărirea speciilor precum prundărușul de sărătură.

Aici întâlnim unele specii rare în Europa cum sunt: bâtlanul mic, cârstei de baltă, pasarea cântătoare cu mustață și altele. Trebuie menționată marea cantitate de specii subpolare sau asiatice observate de personalul care lucrează în rezervațiile naturale pentru a lua în considerare o scurtă vizită

3.2 Potențialul antropic al comunității Catalane

3.2.1 Edificii istorice

Palatul Paeria (anexa 16) este sediul Primăriei din Lerida situat în zona centrală a orașului. Cuvântul “paer” provine din latinul “patiari” care înseamnă om al păcii și provine din privilegiul acordat regelui Jaime I în 1264. Este un edificiu format din două fațade: cea construită în stilul romanic civil cu vedere la Piața Paeria și cealaltă construită în stilul neoclasic. Acest palat este cea mai reprezentativă lucrare din arhitectura civilă romană din Lerida și de asemenea una dintre clădirile cele mai emblematice din Catalonia.

Palatul Guell (anexa 17) de pe Calle Nou de la Rambla este o clădire Gaudi opulentă, construită ca reședință între 1886 și 1888 pentru patronul său cel mai important,  Eusebi Guell. Acest prim proiect pe scară largă va răspândi moștenirea stilului său: serie de coloane, arcuri parabolice, cupole, o abundență de diverse materiale și folosirea de trencadis (bucăți de plăci ceramice) pe hornurile acoperișului. Declarată Patrimoniu Mondial de către UNESCO clădirea este proprietatea deținută public și poate fi vizitată.

Palatul Muzicii Catalane (anexa 18) se află pe lista patrimoniului UNESCO fiind considerat de mulți drept cea mai reprezentativă operă de arhitectură a modernismului catalan. A fost construit între 1905-1908 în aceeași perioadă în care Gaudi construia în Barcelona Casa Batllo, Casa Mila și Parc Guell. La decorarea lui a contribuit toată “floarea” modernismului catalan, mai puțin colaboratorii lui Gaudi. Ca proiect arhitectonic, palatal a adus sau îmbunătățit multe inovații în arhitectura vremii: începuturile peretelui – cortină, structura de rezistență din oțel și spațiul mare, deschis din interior.

Monumentul de Colon (anexa 19) construit în onoarea exploratorului Cristofor Columb este un punct de vedere de 60 metri situat în apropiere de portul din Barcelona. Punctul de vedere este format dintr-o coloană uriașă din corint pe care este așezată statuia lui Columb. În partea de jos a statuii se găsesc mai multe grupuri sculptate legate de descoperirea Americii și figurile de fier a celor 8 lei pe care obișnuiesc să se urce turiștii.

În anul 1881 s-a decis să i se aducă un omagiu lui Cristofor Columb pentru faptul că a ales portul din Barcelona pentru ancorarea după călătoria prin America. După 7 ani de construcție, monumentul a fost inaugurat în 1888 în cadrul ceremoniei “Expoziții Mondiale” care a avut loc în Barcelona.

3.2.2 Edificii culturale

Casa Vinces (anexa 20) aflată pe Calle Carolines numărul 18 în cartierul Garcia, a fost prima lucrare importantă proiectată de Gaudi, construită între 1883 și 1888. Comandată de fabricantul de țiglă Manuel Vicens, stilul său a fost inspirat de arta maură Mudejar și combină artistic piatra, cărămida și plăcile ceramice. Această casă timpurie este în proprietate privată și poate fi admirată doar din exterior.

Ferma Guell (anexa 21) perechea de pavilioane a fermei Guell de pe Avinguda de Pedralbes a fost comandată de către un om de afaceri bogat din clasa de mijloc care va deveni  un bun prieten și binefăcător al lui Gaudi, Eusebi Guell, un nume permanent legat de arhitect. Construite la intrarea în moșie, pavilioanele erau destinate grajdului și corpului de gardă. Ele găzduiesc acum birourile catedrei Gaudi de la Universitatea Politehnică din Catalonia. Impresionanta poartă de fier forjat este deosebit de atractivă, cu dragonul feroce la intrarea în grădina Hesperidelor.

Casa Calvet (anexa 22) pe Strada Casp numărul 48 găsim Casa Calvet terminată în 1899. Deși trebuia să fie construită între blocuri vechi de locuințe, clădirea cea mai convențională a lui Gaudi prezintă  încă elemente de stil tipic gaudiene.

Aflată la 20 de kilometri de Barcelona, este considerată de mulți a fi una dintre cele mai originale lucrări ale lui Gaudi. Deși proiectul a fost început în 1898, activitatea a fost întreruptă în 1917 și doar cripta a fost finalizată. Complexitatea arhitecturală a bolții hiperboloide și coloanele înclinate dau un neașteptat sentiment misterios. Forma și culorile ferestrelor amintesc de aripile fluturilor. Natura a fost întotdeauna o mare sursă de inspirație pentru Gaudi.

Casa Batllo ( anexa 23) face parte din faimosul „bloc al discordiei” din Passeig  de Garcia (denumirea dată din cauza diferențelor între clădiri – „blocul discordiei”), subliniază aspectele sculpturale și decorative ale arhitecturii gaudiene.

Casa Mila (anexa 24) sau La Pedrera se află pe colț pe Passeig de Garcia, ca și cum ar fi o sculptură gigantică în care prevalează curbele. Această clădire rezidențială de apartamente a fost ultima lucrare de arhitectură civilă a lui Gaudi. Construită între 1906 și 1910, a fost comandată de industriașul de textile Pere Mila. Vizitarea ei include uimitorul pod alcătuit din 270 de arce parabolice de cărămidă, incredibilul acoperiș cu multe nivele, cu coșuri ce seamănă cu războinici și ventilatoare dar și unul dintre marile apartamente decorate în stilul începutului de secol al XX-lea. Informativa expoziție din pod transmite înțelegerea și geniul lucrării lui Gaudi. A spune că merită o vizită aici este un adevăr spus pe jumătate.

Muzeul Național de Arheologie – Taragonna (anexa 25) localizat în vechiul cartier al orașului a fost inaugurat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și este cel mai vechi astfel de muzeu din comunitatea autonomă Catalonia, fiind un impresionat testament în ceea ce privește procesul de romanizare asupra Peninsulei Iberice.

Găzduit de o clădire realizată în stil neoclasic în anii 1960, muzeul arheologic este renumit pe bună dreptate pentru comorile sale, unde se remarcă o serie de sculpturi romane.

Muzeul de istorie al evreilor (anexa 26) ilustrează ritualurile, viața de zi cu zi și prezintă rolul acestei comunități în istoria Spaniei, precum și toleranța religioasă care a existat (cea mai mare parte a timpului) până în vremea inchiziției.

3.2.3 Edificii religioase

Catedrala din Tarragona (anexa 27) aceasta biserică romano-catolică se află în Piața Seu pe locul unde odinioară era ridicat un templu roman. În anul 1905 catedrala a fost declarată monument național și poate fi și ea văzută din turnul de piatră Pretori. Are o fațadă neobișnuită ce combină portalurile romane și gotice sub o imensă „fereastră cu trandafir" și cu două clopotnițe neterminate.

Biserica San Feliu – Girona (anexa 28) edificiul realizat în stilul gotic, datează din secolul al XIV-lea și a fost întemeiat peste ruinele unei construcții din secolul al VI-lea. Înconjurată de pereți biserica a fost construită din blocuri de piatră și masonerie, mai multe stiluri arhitecturale fiind grupate în acest sanctuar: nava centrală dispune de coloane realizate în stil romanic, târziu naosul și turnul – clopotnița sunt dominate de stilul gotic, în timp ce fațada și treptele prezintă stilul baroc. Partea vestică a clădirii a fost terminată în secolul al XVII-lea, iar un secol mai târziu a fost finalizată și fațada sa.

Sagrada Familia (anexa 29) a fost incontestabil capodopera lui Gaudi pentru care și-a dedicat  mai mult de patruzeci de ani din viață, din 1883 până la moartea sa prematură în 1926. A început cele patru turnuri  ale fațadei  Nașterii  Domnului o Evanghelie uimitoare din piatră și ceramică, dar a trăit pentru a vedea terminat doar unul dintre ele. Construcția acestui templu monumental și emblematic continuă și în prezent, finanțată exclusiv prin donații anonime și contribuții de la vizitatori. Proiectul final consistă din 8 turnuri, cel mai înalt ajungând la 170 metri. Mărimea veritabilă a proiectului lui Gaudi a făcut Sagrada Familia cea mai faimoasă marcă a orașului. Arhitectul ei se spune că a remarcat: “Barcelona va fi cunoscută datorită acestui templu”.

3.2.4 Edificii sportive

Camp Nou – Muzeul FC Barcelona (anexa 30) Camp Nou este după cum se știe foarte bine stadionul echipei FC Barcelona. Aici și-au disputat meciurile de acasă de la construirea sa în 1957. Stadionul are cinci stele după standardele UEFA și a găzduit o mulțime de meciuri la nivel internațional cum ar fi finale de Liga Campionilor sau meciuri ale naționalei Spaniei. Stadionul are o capacitate de 98.772 de locuri fiind stadionul cel mai mare din Europa și al 11-lea ca mărime din lume. A fost deja inițiat un proiect de modernizare a stadionului. Scopul acestui proiect este să facă din Camp Nou un simbol al Barcelonei mai mult ca niciodată prin asocierea cu stilul lui Antoni Gaudi și desigur modernizarea infrastructurii acestuia prin creșterea numărului de locuri cu aproximativ zece mii și acoperirea tribunelor în proporție de peste 50%. Costurile acestui proiect impresionant se ridică la peste 250 de milioane de euro.

Muzeul clubului FC Barcelona este vizitat în fiecare an de peste un milion de turiști. A fost înființat în anul 1984 și de atunci s-a tot mărit ajungând cel mai important muzeu al unui club de fotbal, fiind un punct de referință pentru alte muzee de acest gen. Vizitarea muzeului FC Barcelona include o prezentare a istoriei impresionante a clubului prin colecții de fotografii, trofee și documente ce ilustrează anii de glorie ai clubului.

3.2.5 Edificii economice cu funcții turistice

Turnul Agbar (anexa 31) simbol arhitectural al orașului Barcelona și unul dintre cele mai frumoase clădiri ale sale, turnul al cărui design a fost inspirat din moștenirea arhitecturală lăsată de Antoni Gaudi și de Muntele Montserrat. Denumirea acestei structuri unice se datorează companiei de apă a municipiului, Agbar Group, al cărui sediu a fost stabilit aici în luna martie a anului 2010, în urma unei negocieri cu fostul proprietar, grupul Azurelau în care acesta a cedat clădirea pentru suma de 165 milioane dolari, achiziționată inițial la mijlocul anului 2007.

Din cele 38 de etaje ale clădirii 34 sunt situate deasupra solului, iar celelalte 4 se găsesc subteran. Două dintre aceste etaje subterane găzduiesc un auditoriu cu o capacitate de 316 persoane, pe lângă aceasta oferind și alte servicii: catering, de depozitare etc., în timp ce celelalte două etaje sunt destinate parcării. În ceea ce privește cele 34 de etaje de deasupra solului, acestea sunt împărțite după cum urmează: 28 sunt rezervate pentru birouri, 3 etaje sunt folosite pentru centralizarea instalațiilor, unul găzduiește cantina, unul este dedicate camerelor multifuncționale, iar ultimul a fost transformat într-o platformă pentru priveliști panoramice, chiar în partea de sus a turnului. Pe lângă acestea, clădirea beneficiază și de 8 lifturi, încă două pentru etajele subterane și unul pentru servicii, dar și de un hol de intrare principal destul de vast.

Aeroportul International El Prat (anexa 32) face parte din rețeaua de aeroporturi spaniole AENA. Barcelona Internațional Airport este situat la 3 km de portul din Barcelona, 12 km Sud – Vest de capitala catalană și de-a lungul coastei, în orașul El Prat de Lobregat, la o înălțime de 4 metri deasupra nivelului mediu al mării. Acesta este cel mai mare aeroport ca dimensiune și trafic din Catalonia și al doilea din Spania, după aeroportul din Madrid – Barajas. Aeroportul are 3 piste de aterizare și decolare. Două în paralel, numită 07L/25R, 07R/25L și una care le întâlnește pe cele două numită 02/20. Terminalele au un total de 268 de case de facturare și 64 de pasarele de îmbarcare.

Numărul de terminale 4: T1, T2A, T2B și T2C, acestea sunt conectate prin intermediul pasarelelor pietonale și printr-un autobuz gratuit care unește T1 cu T2.

Portul Vell (anexa 33) un port ce fusese scos din uz, era doar o zonă aflată în paragină cu depozite goale, clădiri industriale, gropi de deșeuri și linii de cale ferată abandonate. În cadrul unuia dintre cele mai drastice programe de reamenajare urbană, zona fost transformată într-un port pentru yachturi și zonă de recreere, oferind orașului ieșire la mare. O șosea care trecea pe malul marii a fost mutată pe sub pământ pentru a face loc zonei pietonale care se întinde acum de la Monumentul lui Columb până în cartierul Barceloneta.

Un pod pietonal din lemn, Rambla de Mar, a fost construit pentru a face legătura între La Rambla și Maremagnum, un complex cu magazine, cinematografe, baruri și restaurante. În spatele complexului Maremagnum se găsește un cinematograf IMAX și Barcelona Aquarium.

3.2.6 Activități umane cu funcții turistice

O dată pe an fiecare oraș din Catalonia își sărbătorește ziua Marelui Festival. Străzile se umplu de lume căci catalanii sunt prea veseli ca să-i lase pe străini să stea deoparte. Mulți dintre ei își păstrează pentru aceste zile costumele tradiționale. În zona Tarragona poți admira agilitatea și robustețea „castelanilor” care construiesc turnuri „umane” din trupuri, iar dacă te simți destul de puternic pentru a fi „vânat” de dragoni, vulturi, uriași și demoni, atunci te poți duce la Berga, pentru fiesta Corpus Christi, din iunie; acest festival unic, care combină tradițiile păgâne cu cele de origine creștină se sărbătorește din generație în generație din timpuri foarte vechi.

Spre deosebire de acesta festivalul numit „Dansul Morții” cu rădăcini doar în practicile vechi creștine, comemorează teribilele plăgi ale Inchiziției din Evul Mediu și se celebrează pe străzile din Verges, în Joia Mare. În ajunul sărbătorii Sfântului Ion (24 iunie) sunt aprinse focuri mari pe străzi și în piețe, iar solstițiul de vară este celebrat până târziu în noapte, cu focuri de artificii și coca (niște dulciuri tradiționale).

La marile festivaluri și fieste, mai poți vedea parade de „păpuși” uriașe, ce dansează jovial printre pitici. O altă cale de a-ți exprima bucuria și prietenia la serbările populare este să dansezi sardana, dansul național catalan, care se execută în acompaniament de cobla (niște instrumente care imită zgomotul făcut de vânt însoțit de cel produs de contrabas); dansatorii își țin mâinile ridicate, unite într-un fel de horă, pășind destul de calm spre dreapta și spre stânga.

Evenimente / festivaluri

1 Ianuarie – Ano Nuevo / Anul Nou

5 Ianuarie – Epifanía

19 Martie – Sf. Iosif

La sfârșitul lunii Martie sau la începutul lunii Aprilie – Jueves Santo (Joia Mare)

La sfârșitul lunii Martie sau la începutul lunii Aprilie – Viernes Santo (Vinerea bună)

1 Mai – Ziua Muncii

15 August – La Asuncion (Sărbătoarea supoziției)

12 Octombrie – Ziua Națională

1 Noiembrie – Ziua tuturor sfinților

6 Decembrie – Ziua Constituției

25 Decembrie – Crăciun

Tradiții

Sardana: la multe festivaluri veți vedea oameni dansând sardana, dansul național din Catalonia, unul care nu seamănă cu nici un alt dans spaniol. Originile dansului sunt în Grecia Antică, datând tocmai din timpul în care grecii aveau în zona Barcelonei un punct de comerț.

Castellers: o dată pe an fiecare oraș din Catalonia își sărbătorește Marele Festival. În Barcelona, castelanii construiesc spectaculoase turnuri umane.

6 ianuarie – ziua sosirii celor 3 Crai de la Răsărit; atât copiii cât și adulții primesc cadouri jucării

Sfârșitul lui Februarie – carnavalurile ținute in februarie, devin din ce în ce mai populare după ce au fost interzise în epoca dictatorială și Ziua Sfântului Valentin câștiga an de an popularitate.

Matie – săptămâna sfântă începe cu târgul de flori care este ținut în Duminica Floriilor. Ea continuă cu festivitățile religioase tipice, terminându-se a doua zi de Paște.

23 Aprilie – festivități în onoarea Sf. Gheorghe (Sant Jordi), patronul sfânt al Cataloniei; coincide de asemenea cu festivaluri de carte și trandafiri

24 Iunie – ajunul sfântului Ion (St. John); se sărbătorește atât în casele oamenilor cât și în locurile publice

24 Septembrie – festivități pentru La Merce, patronul sfânt al Barcelonei au loc parade, evenimente sportive, religioase etc.

12 Octombrie – sărbătoarea hispanității.

CAPITOLUL 4. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL COMUNITĂȚII CATALONIA

În acest capitol voi expune toate tipurile de structuri turistice, circulația turistică și anume turiștii interni și internaționali pe anul 2011-2013, turiștii interni și internaționali pe luni 2011 – 2013, numărul înnoptărilor din Catalonia 2011-2013, dar și formele de turism practicate în comunitatea Catalonia.

4.1 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare

Tabel nr. IV-1 Structuri de primire turistice

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=541&lang=es (accesat pe 06/06/2014)

Conform datelor statistice, numărul hotelurilor de 5 stele a scăzul în anul 2012 față de 2011. Cauza acestei scăderi o reprezintă pierderea calificativului de 5 stele în urmă evaluărilor efectuate de HOTREC ( European Hotelstars Union. De asemenea se remarcă o scădere cu circa 4% a numărului de Hosteluri și Pensiuni în regiunea Catalonia din diverse cauze printre care și criza economică.

Fig. IV-1 Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=541&lang=es (accesat pe 06/06/2014)

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație

Tabel nr. IV-2 Structuri de primire turistice

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=582&lang=es&t=2011&x=10&y=4 (accesat pe 06/06/2014)

Fig. IV-2 Structuri de alimentație publică

Sursa: http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=582&lang=es&t=2011&x=10&y=4 (accesat pe 06/06/2014)

4.3 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de agrement

Tabel nr. IV-3 Structuri de primire turistice în Catalonia

Sursa:http://www.idescat.cat/pub/?id=aec&n=578&lang=es&t=2011&x=9&y=8 (accesat pe 06/06/2014)

4.4 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cură/tratament

Tabel nr. IV-4 Structuri de primire turistice în Catalonia anul 2013

Sursa:http://www.nextel.travel/balnearios/Catalonia/Catalonia.html (accesat pe 06/06/2014)

4.5 Circulația turistică

Tabel nr. IV-5 Turiști interni – internaționali anul 2011 – 2013

Sursa:http://www.idescat.cat/economia/inec?tc=3&id=5409&lang=es (accesat pe 06/06/2014)

Se remarcă scaderea numărului de turiști din restul Spaniei între anii 2011-2013, cauzată de scăderea venitului discreționar și de creșterea șomajului. Această scădere a fost compensată de creșterea numărului de turiști internaționali, pe fondul tulburărilor politice provocate de “Primăvara Arabă”, care au alungat turiștii din nordul Africii. Aceștia au ales destinații mai sigure din Europa de Sud, printre care și Catalonia.

Fig. IV-3 Turiști interni și internaționali anul 2011

Sursa: http://www.idescat.cat/economia/inec?tc=3&id=0301&lang=es&dt=201312&x=7&y=9 (accesat pe 06/06/2014)

Fig. IV-4 Turiști interni și internaționali anul 2012

Sursa: http://www.idescat.cat/economia/inec?tc=3&id=0301&lang=es&dt=201312&x=7&y=9 (accesat pe 03/06/2014)

Fig. IV-4 Turiști interni și internaționali anul 2013

Sursa:http://www.idescat.cat/economia/inec?tc=3&id=0301&lang=es&dt=201312&x=7&y=9 (accesat pe 06/06/2014)

Tabel nr. IV-6 Numărul înnoptărilor în Catalonia 2011 – 2013

Sursa: http://www.idescat.cat/economia/inec?tc=3&id=0302&lang=es (accesat pe 06/06/2014)

Scăderea numărului de înnoptări este corelată cu scăderea numărului de turiști din aceeași perioadă.

4.6 Formele de turism practicate în comunitatea Catalonia

Tipurile de turism se diferențiază de la un oraș la altul, asigurând varietatea și prin aceasta, atracția asupra turiștilor străini și autohtoni. Evidențiem 5 forme de turism importante pentru comunitatea Catalonia

Turismul de sejur poate fi:

rezidențial – atunci când se staționează în zonă mai mult de 1 lună;

Exemplu: persoanele care vin aici pentru o vacanță mai lungă sau chiar pentru a munci câteva luni.

de durată medie – când staționarea este mai mică de 30 de zile;

Exemplu: practicat de cei veniți în Catalonia prin intermediul unor agenții de turism profitând de anumite pachete turistice.

scurt – între 1-3 zile;

Exemplu: se poate confunda uneori cu turismul de afaceri, cei mai reprezentativi turiști de sejur scurt fiind oamenii de afaceri.

Turismul cultural – este foarte bine pus în valoare prin atracții turistice precum Sagrada Familia, Casa Mila, Fundația Joan Miro, Casa Batllo și multe alte muzee și centre culturale ce strâng anual peste 10 milioane de turiști din întreaga lume.

Turismul științific – pus în evidență prin participarea unui număr ridicat de participanți, oameni de afaceri din întreaga lume, prezenți la congresele și conferințele ce au loc în Barcelona. La Caixa este principalul sediu al turismului științific.

Turismul de afaceri – datorat în mare parte bogăției de relief, atracțiilor culturale aflate în patrimoniul UNESCO, zone montane, plaje renumite. Se organizează numeroase evenimente precum Formula 1, congrese, simpozioane și programe de team-building.

Turismul de agrement și sportiv – prezent în Barcelona datorită plajelor faimoase, în special plaja Barceloneta, a Campionatului European de Poker din luna septembrie a fiecărui an. O altă alternativă a turismului sportiv ar fi sporturile de aventură precum raftingul și parapanta, practicate în zonele muntoase ale Pirineilor. Totuși, turismul sportiv cel mai evidențiat este fotbalul, clubul FC Barcelona fiind unul dintre cele mai bogate cluburi de fotbal din lume care conduce în ziua de azi la numărul de fani din întreaga lume.

CAPITOLUL 5. TURISMUL CULTURAL ÎN COMUNITATEA

CATALONIA

CIRCUIT CATALONIA

(Barcelona – Tarragona – Lerida – Girona – Barcelona)

***Perioada 15.09.2014 – 22.09.2014***

Agenția Travel Wise

Obiective turistice vizitate pe parcursul sejurului

În Barcelona: (Bulevardul La Rambla, Piața España, Sagrada Familia, Stadionul Camp Nou, Parcul Tibidabo, Grădina Zoologică, L’aquarium, Parcul Guell, Basilica Santa Maria del Mar, Portul Vell )

În Tarragona: (Muzeul de Arheologie, Catedrala, Muzeul de Istorie, Amfiteatrul Roaman)

În Lerida: (Palatul Paeria, Muzeul de Artă Jaume Morena)

În Girona: (Biserica San Feliu, Băile Arabe, Mănăstirea San Pere de Gallaigants)

***Excursia trebuie achitată integral cu cel puțin 21 zile înaintea plecării***

Prețul include: servicii ghid român, tranport avion București – Barcelona – București, 7 cazări cu mic dejun în Hosteluri, transport autocar doua stele cu aer condiționat, 1 bagaj în cala avionului de maxim 32 kg și 1 bagaj de mână de maxim 7 kg, biletele de intrare pentru vizitarea obiectivelor turistice

Ziua I

Luni 15.09.2014 ora 13:50 întâlnire cu ghidul la Aeroportul Henri Coandă check in Blue Air destinația Barcelona, Decolare OTP 15:50 – BCN 18:10, Plimbare pe Bulevardul La Rambla, Vizitare Piața España, Cazare în orașul Barcelona – Hostel Urquinaona (27 euro)

Barcelona este capitala Cataloniei, una din cele 17 comunități autonome ale Spaniei. Barcelona este cel de-al doilea oraș ca mărime (1.510.000 locuitori, crescand până la peste 4.000.000 dacă includem și zonele periferice) din Spania după Madrid. Orașul se află în nord-estul peninsulei Iberice pe coasta Mediteranei, la 160 km sud de lanțul muntos Pirinei, care reprezintă granița cu Franța. În Barcelona se vorbesc două limbi oficiale: catalana, vorbită în general pe întreg teritoriul Cataloniei, și spaniola castiliană.

Las Rambla este una dintre atracțiile Barcelonei. Este o stradă și dacă vă întrebați contrariați ce poate fi așa special la o simplă stradă, aflați ca este cea mai veche stradă a Bercelonei, împânzită de vânzători ambulanți. Acolo gasești orice, de la superbe flori, la păsări și obiecte decorative vechi. Fig. V-1 Bulevardul La Rambla

Sursa: www.turistasenviaje.com (accesat pe 14/06/2014)

Piața España este o piata aglomerata situata la poalele dealului Montjuic. Piata al caruit trafic este demn de luat in seama este inconjurata de o multime de atractii deosebite cum ar fi Arenas sau Parcul Joan.

Fig. V-2 Piața España

Sursa: www.conocerbarcelona.com (accesat pe 14/06/2014)

Ziua II

Mic dejun la Hostel Urquinaona, Vizitare Sagrada Familia, Vizitare Stadion Camp Nou, Transfer în orașul Tarragona, Vizitare Muzeul de Arheologie, Catedrala din Tarragona, Cazare în Tarragona la Hostel Catalunya Express

Sagrada Familia fost incotestabil  capodopera lui Gaudi pentru care și-a dedicat  mai mult de patruzeci de ani din viață, din 1883 până la moartea sa prematură în 1926. A început cele patru turnuri  ale fațadei  Nașterii  Domnului, o Evanghelie uimitoare din piatră și ceramică, dar a trăit pentru a vedea terminat  doar unul dintre ele. Construcția acestui templu monumental și emblematic continuă și în prezent, finanțată exclusiv prin donații anonime și contribuții de la vizitatori. Proiectul final consistă din 8 turnuri, cel mai înalt ajungând la 170 metri.

Fig. V-3 Sagrada Familia

Sursa: blog.urbancheck.com (accesat pe 14/06/2014)

Stadionul Camp Nou este după cum se știe foarte bine stadionul echipei FC Barcelona. Aici și-au disputat meciurile de acasă de la construirea sa în 1957. Stadionul are cinci stele după standardele UEFA și a găzduit o mulțime de meciuri la nivel internațional cum ar fi finale de Liga Campionilor sau meciuri ale naționalei Spaniei. Stadionul are o capacitate de 98.772 de locuri fiind stadionul cel mai mare din Europa și al 11-lea ca mărime din lume.

Fig. V-4 Stadionul Camp Nou

Sursa: www.ofsaid.ro (accesat pe 14/06/2014)

Muzeul de Arheologie din Tarragona localizat în vechiul cartier al orașului a fost inaugurat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și este cel mai vechi astfel de muzeu din comunitatea autonomă Catalonia, fiind un impresionat testament în ceea ce privește procesul de romanizare asupra Peninsulei Iberice.

Fig. V-5 Muzeul de Arheologie

Sursa: : jaquintal.blogspot.com (accesat pe 14/06/2014)

Catedrala din Tarragona această biserică romano-catolică se află în Piața Seu pe locul unde odinioară era ridicat un templu roman. În anul 1905 catedrala a fost declarată monument național și poate fi și ea văzută din turnul de piatră Pretori.

Fig. V-6 Catedrala din Taragona

Sursa: radio.spaniaromaneasca.com (accesat pe 16/06/2014)

Ziua III

Mic dejun la Hostel Catalunya Express, Vizitare Muzeul de Istorie din Tarragona, Vizitare Amfiteatrului, transfer în orașul Lerida, Vizitare Palatul Paeria.

Muzeul de Istorie inaugurat la data de 22 noiembrie 1977 acest muzeu face parte din Departamentul Patrimoniului Consiliului Orașului Tarragona și are sediul central în Casa Castellarnau. Această clădire a fost construită la începutul secolului XV-lea și a aparținut uneia dinte cele mai influențe familii ale orașului, până în secolul al XIX-lea.

Fig. V-7 Muzeul de Istorie

Sursa: www.doatrip.com (accesat pe 16/06/2014)

Amfiteatrul din Tarragona are forma unei elipse, a fost construit in secolul al II-lea, are vedere la mare și o capacitate de 14.000 de spectatori. Standurile acestei structuri ovale au fost sculptate direct in roca aflata la baza constructiei. Amfiteatrul are 109,5 metri lungime, 86.5 metri latime si a fost scena unor lupte intre gladiatori si de animale salbatice, dar si locul unde erau puse in practica executiile publice.

Fig. V-8 Amfiteatrul din Tarragona

Sursa: www.rentautobus.com (accesat pe 16/06/2014)

Palatul Paeria este sediul Primăriei din Lerida situat în zona centrală a orașului. Cuvântul “paer” provine din latinul “patiari” care înseamnă om al păcii și provine din privilegiul acordat regelui Jaime I în 1264. Este un edificiu format din două fațade: cea construită în stilul romanic civil cu vedere la Piața Paeria și cealaltă construită în stilul neoclasic.

Fig. V-9 Palatul Paeria

Sursa: www.geocaching.com (accesat pe 16/06/2014)

Ziua IV

Mic dejun la Hostel l’Hostelet, Vizitare Muzeul de Arta Jaume Morena, Transfer în orașul Girona, Vizitare Biserica San Feliu, Vizitarea Băilor Arabe, Vizitare Mănăstirea Sant Pere de Galligants, Cazare în Girona la Hostel Alhambra

Muzeul de Arta Jaume Morena este punctul de referință în viața artistică și culturală din Lerida. A fost creat în anul 1914 din donații ale pictorului Jaume Morena Galicia. Este deschis din anul 1917 iar dintre colecțiile găsite în muzeu întâlnim și opera lui Leandro Cristofol.

Fig. V-10 Muzeul de Arta Jaume Morena

Sursa: www.olemiarte.com (accesat pe 20/06/2014)

Biserica San Feliu este un edificiu realizat în stil gotic care datează din secolul al XIV-lea și a fost întemeiat peste ruinele unei construcții din secolul al VI-lea.

Fig. V-11 Biserica San Feliu

Sursa: www.turismodigital.com (accesat pe 20/06/2014)

Băile Arabe reprezintă o imitație a băilor medieval musulmane, care conform unor documente au fost înființate în secolul al XII-lea. Băile Arabe se află în Patrimoniul Regatului Spaniei, acestea au o valoare istorică deosebită, fiind un punct turistic foarte important al orașului Girona.

Fig. V-12 Băile Arabe

Sursa: www.girona.cat (accesat pe 20/06/2014)

Mănăstirea Sant Pere de Galligants clădirea actuală a fost contruită în anul 1130 și prezintă trei nave. Galeria din partea nordică a fost construită în anul 1154, iar celelalte in anul 1190. Poarta bisericii, destul de veche este dominate de un vitraliu cu un diametru de 3,5 metri. Turnul edificiului a fost realizat în plan octagonal și dispune de două sectoare, cel superior prezentând doua etaje cu arcade duble, împărțite în coloane.

Fig. V-13 Mănăstirea Sant Pere de Galligants

Sursa: http://lamagiadelaspiedras.blogspot.ro (accesat pe 20/06/2014)

Ziua V

Mic dejun la Hostel Alhambra, Întoarcere în Barcelona vizitare Parcul Tibidabo, Cazare Hostel Urquinaona (27 euro)

Parcul Tibidabo este cel mai înalt vârf din Sierra de Collserola, cu 512 de metri înălțime de asemenea este cunoscut si sub numele de Muntele Magic unul dintre cele mai bune puncte de observație pentru oraș. Parcul de distracție Tibidabo deschis în 1899, este cel mai vechi din Spania și unul dintre primele parcuri care urmau să fie construite în Europa. Fig. V-14 Parcul Tibidabo

Sursa: www.shbarcelona.es (accesat pe 20/06/2014)

Fig. V-15 Hartă reprezentativă Parcului Tibidabo

Sursa: www.snp.hu (accesat pe 21/06/2014)

Ziua VI

Mic dejun la Hostel Urquinaona, Vizitare Grădina Zoologică, Vizitare L’Aquarium, Plimbare în Parcul Guell, Cazare la Hostel Urquinaona (27 euro)

Grădina Zooglică este parte din Parc de la Ciutadella si gazduieste peste 7000 de animale din aproximativ 500 de specii. Vizitatorii gradinii zoologice din Barcelona se pot bucura de un spectacol acvatic cu delfini sau cu balene ucigase. Desi este o gradina zoologica destul de mica si din aceasta cauza oarecum controversata de cei care militeaza pentru drepturile animalelor, Zoo Barcelona este un loc foarte bine intretinut iar animalele sunt foarte bine ingrijite.

Fig. V-16 Grădina Zoologică

Susa: www.turistasenviaje.com (accesat pe 21/06/2014)

L’Aquarium din Barcelona este al doilea obiectiv turistic ca numar anual de vizitatori. Se afla in zona moll d'Espanya del Port Vell, pe malul Marii Mediterane. Format din 35 de bazine care adapostesc peste 11.000 de animale marine si 450 de specii diferite reprezentative pentru Mediterana. Aquarium-ul din Barcelona este considerat una dintre cele mai importante expozitii de animale marine din Europa din cauza colectiei impresionante.

Fig. V-17 L’Aquarium

Sursa: www.ciutatdebarcelona.com (accesat pe 21/06/2014)

Parc Guell este opera lui Antoni Gaudi, cel ce si-a lasat amprenta intr-un mod remarcabil asupra orasului Barcelona. Parcul Guell este la fel de deosebit si special ca si celelalte opere ale lui Gaudi. Amenajarea parcului a fost incredintata lui Gaudi de catre Eusebi Guell care a dorit crearea unui parc plin de stil pentru aristocratia Barcelonei. Parcul contine structuri de piatra uimitoare si cladiri fascinante.

Fig. V-18 Parcul Guell

Sursa: www.conocerbarcelona.com (accesat pe 21/06/2014)

Ziua VII

Mic dejun la Hostel Urquinaona, Vizitare Basilica Santa Maria del Mar, Restul zilei timp liber cu posibilitate de plaja si baie in mare (Costa Brava), Cazare la Hostel Urquinaona (27euro)

Bazilica Santa Maria del Mar construită în secolul al XIV-lea este o bijuterie a goticului catalan. Construcția bazilicii a început în anul 1330 sub direcția arhitectului Berenguer de Montagut și a fost terminată 50 de ani mai târziu. Această bazilică este supranumită Catedrala din Ribera sau Biserica Poporului, o mulțime de tineri alegând să-și unească aici destinele. Biserica este așezată într-un loc destul de strâmt în cartierul Ribera cu straduțele sale înguste.

Fig. V-19 Bazilica Santa Maria del Mar

Sursa: arte.laguia2000.com (accesat pe 23/06/2014)

Ziua VIII

Mic dejun la Hostel Urquinaona, Plimbare în Portul Vell pentru recreere, Transfer în aeroportul El Prat ora 17:30, Decolare din Barcelona BNC 19:05 – 23:15 OTP

Portul Vell un port ce fusese scos din uz, era doar o zonă aflată în paragină cu depozite goale, clădiri industriale, gropi de deșeuri și linii de cale ferată abandonate. În cadrul unuia dintre cele mai drastice programe de reamenajare urbană, zona fost transformată într-un port pentru yachturi și zonă de recreere, oferind orașului ieșire la mare.

Fig. V-20 Portul Vell

Sursa: es.wikipedia.org (accesat pe 23/06/2014)

Analiza de preț

BIBLIOGRAFIE

Cărți

Dirección General de Turismo de la Generalitat de Catalonia 2010

Esteban A. Lopez F. (2005), Impactos sobre el sector turístico en España – Madrid ISSN 653 – 690

Garay L. Canovas G. (2009), El desarrollo turistico en Catalunya en los dos ultimos siglos

Llurdes J.C. (2009), Estrategia per al desenvolupament sostenible de Cataluña. Informe des sector turistic

Lopez F. (2009), Atles del turismo a Catalunya, Generalitat de Catalunya

Priestley G.K. (2007), Sostenablidad, ciclo de vida y desarrollo de los destinos turísticos.

Urry J. (2002) The tourist gaze, Londra 2002

Referințe Internet

*** Aeroportul El Prat, http://www.aeropuertobarcelona-elprat.com/(accesat la 03/06/2014)

*** Amfiteatrul din Tarragona, http://www.tarragonaturisme.cat/es/museos-y-monumentos/122/anfiteatro-romano-mht (accesat la 16/06/2014)

*** Băile Arabe, http://www.minube.com/rincon/banos-arabes-a7391 (accesat la 20/06/2014)

*** Barcelona, http://es.wikipedia.org/wiki/Barcelon (accesat la 14/06/2014)

*** Bazilica Santa Maria del Mar, http://www.infotour.ro/ghid-turistic/catedrale-si-biserici/bazilica-santa-maria-del-mar-din-barcelona-5924 (accesat la 23/06/2014)

*** Biserica San Pedro de Galligants, http://www.infotour.ro/ghid-turistic/catedrale-si-biserici/biserica-san-pedro-de-galligants-din-girona-3103 (accesat la 20/06/2014)

*** Biserica Sant Feliu, http://www.minube.com/rincon/iglesia-de-sant-feliu-a111920 (accesat la 03/06/2014)

*** Casa Batllo, http://www.conocerbarcelona.com/casa-batllo (accesat la 03/06/2014)

*** Casa Mila, http://www.conocerbarcelona.com/la-pedrera (accesat la 03/06/2014)

*** Casa Vicens, http://www.minube.com/rincon/casa-vicens-a120295 (accesat la 03/06/2014)

*** Costa Brava, http://es.costabrava.org/disfruta/costa-brava-pirineo-de-girona (accesat la 28/05/2014)

*** Costa Dorada, http://www.costadaurada.org/costa-dorada/ (accesat la 28/05/2014)

*** Delta Ebrului, http://www.Catalonia.com/delta-del-ebro-17-17004-1 (accesat la 02/06/2014)

*** Delta Llobregat, http://www.Catalonia.com/delta-del-llobregat-17-17004-11 (accesat la 02/06/2014)

*** El Rincon del Vago, http://html.rincondelvago.com/cataluna_1.html , (accesat pe 28/05/2014)

*** Grădina Zoologică, http://www.tvl.ro/barcelona/obiective-turistice/barcelona-zoo.html (accesat la 21/06/2014)

*** Hidrografia Cataloniei, http://www.slideshare.net/geografs/hidrografia-de-cat (accesat la 31/05/2014)

*** L’Aquarium, http://www.tvl.ro/barcelona/obiective-turistice/aquarium.html (accesat la 21/06/2014)

*** La Rambla, http://www.laramblabcn.com/ (accesat la 14/06/2014)

*** Monumentul lui Columb, http://www.conocerbarcelona.com/mirador-colon (accesat la 02/06/2014)

*** Muzeul de Artă Jaume Morena, http://www.minube.com/rincon/museo-de-arte-jaume-morera-a114195 (accesat la 20/06/2014)

*** Muzeul de Istorie din Tarragona, http://www.guiadelocio.com/tarragona/arte/tarragona/museo-de-historia-de-tarragona-casa-museo-castellarnau (accesat la 16/06/2014)

*** Muzeul Național de Arheologie, http://www.minube.com/rincon/museo-nacional-de-arqueologia-a94027 (accesat la 03/06/2014)

*** Palatul Guelll, http://www.conocerbarcelona.com/palacio-guell (accesat la 02/06/2014)

*** Palatul Muzicii Catalane, http://www.conocerbarcelona.com/palacio-musica-catalana (accesat la 02/06/2014)

*** Palatul Paeria, http://www.minube.com/rincon/palacio-de-la-paeria-_-ayuntamiento-a2184653 (accesat la 02/06/2014)

*** Parcul Guell, http://www.tvl.ro/barcelona/obiective-turistice/parc-guell.html (accesat la 21/06/2014)

*** Parcul Natural Aiguestortes, http://www.Catalonia.com/parque-nacional-de-aiguestortes-i-estany-de-sant-maurici-17-17002-6 (accesat la 31/05/2014)

*** Parcul Natural Cadi-Moixero, http://www.Catalonia.com/parc-natural-del-cadi-moixero-17-17002-13 (accesat la 31/05/2014)

*** Parcul Natural Cap de Creus, http://www.Catalonia.com/parc-natural-del-cap-de-creus-17-17002-14 (accesat la 31/05/2014)

*** Parcul Natural l’Alt Pirineu, http://www.Catalonia.com/parc-natural-de-lalt-pirineu-17-17002-10 (accesat la 31/05/2014)

*** Parcul Tibidabo, http://www.conocerbarcelona.com/tibidabo (accesat la 20/06/2014)

*** Piața España, http://www.tvl.ro/barcelona/obiective-turistice/placa-d-espanya.html (accesat la 14/06/2014)

*** Portul Vell, http://www.tvl.ro/barcelona/obiective-turistice/port-vell.html (accesat la 03/06/2014)

*** Sagrada Familia, http://www.conocerbarcelona.com/sagrada-familia (accesat la 03/06/2014)

*** Stadionul Camp Nou, http://www.tvl.ro/barcelona/obiective-turistice/stadionul-camp-nou.html (accesat la 03/06/2014)

*** Tipuri de Turism, http://gaudipolitics.blogspot.ro/2012/11/tipos-de-turismo.html (accesat la 08/06/2014)

*** Turismul în Catalonia, http://www20.gencat.cat/docs/empresaiocupacio/20%20-%20Turisme/Observatori%20turisme/Recerca%20i%20estudis/Documents/Arxius/pla_cas.pdf (accesat la 31/05/2014)

*** Turnul Agbar, http://www.conocerbarcelona.com/torre-agbar (accesat la 03/06/2014)