Valorificarea Potentialului Turistic AL Ansamblului Valea Calugareasca Urlati DIN Perspectiva Culturilor DE Vita DE Vie

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL ANSAMBLULUI VALEA CĂLUGĂREASCĂ-URLAȚI DIN PERSPECTIVA CULTURILOR DE VIȚĂ-DE-VIE

CUPRINS

Introducere

Istoricul cercetărilor în domeniu și metodologia utilizată

Cap.2 Contextul fizico-geografic al ansamblului Valea Călugărească-Urlați

Așezare geografică

Scurt istoric al localităților

Geologia

Relieful

Clima

Hidrografia

Solurile

Vegetația și fauna

Cap.3 Potențialul viti-vinicol al ansamblului Valea Călugărească-Urlați

Tradiția viticulturii. Scurt istoric.

Valea Călugărească

Urlați

Modul de prelucrare al strugurilor și tipurile de utilaje folosite în proces.

Elemente de favorabilitate în dezvoltarea culturilor de viță-de-vie

Păstrarea tradițiilor și transmiterea acestora în prezent

Evenimente cu specific local viti-vinicol în ansamblul Valea Călugărească-Urlați

Activitatea online privind promovarea potențialului turistic și viti-vinicol în ansamblul Valea Călugărească-Urlați

Principalele crame din ansamblu.

Revigorarea cramelor în vederea dezvoltării turistice

Crama Halewood-Conacul Urlățeanu

Crama Basilescu

Crama Domeniile Dealu Mare

Crama Conacul dintre Vii

Crama Pensiunii Feteasca Neagră

Crama 1777

Vizibilitatea cramelor în mediul online

Evaluarea potențialului turistic antropic

Includerea cramelor și a obiectivelor turistice în circuite turistice

Cap.4 Valorificarea potențialului turistic

Circulația turistică în ansamblul Valea Caălugărească-Urlați

Evoluția indicatorilor

Baza tehnico-materială

Posibilități și direcții de dezvoltare a turismului în ansamblul Valea Călugărească-Urlați

Potențialele segmente de piață în vederea dezvoltării turismului

Turiștii iubitori de activități sportive

Turiștii atrași de evenimentele cu specific

Turismul de afaceri

Pachete și trasee turistice

Alegerea tehnicilor de promovare turistică

Cap.5 Analiza S.W.O.T a ansamblului Valea Călugărească-Urlați

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Tema prezentei lucrări „Valorificarea potențialului turistic al ansamblului Valea Călugărească- Urlați din perspectiva culturii de viță-de-vie” reprezintă un domeniu de interes pe baza aptitudinilor și cunoștințelor pe care le-am dobândit în urma celor 3 ani de studii de licență în cadrul specializării Geografia Turismului, din cadrul Facultății de Geografie, Universitatea din București. Principalul obiectiv al acestei lucrări de licență îl constituie cunoașterea și valorificarea patrimoniului turistic al acestui ansamblu, patrimoniu turistic bogat de altfel, însă nevalorificat la adevărata sa valoare.

Motivul principal al alegerii acestui areal pentru realizarea lucrării de licență îl constituie interesul ridicat pentru aceste localități, pentru viticultură implicit dar mai ales pentru faptul că localitățile Valea Călugărească și Urlați sunt zonele pe care le-am frecventat foarte des în ultimii 3 ani, grație locului de muncă pe care îl deține tatăl meu și mai ales datorită faptului că am putut observa cu ochiul liber că aceste localități se bucură de un potențial natural și antropic destul de ridicat dar care nu este pus în valoare.

La alegerea acestui areal de studiu a contribuit interesul crescut pentru viticultură și pentru tradițiile și evenimentele cu specific din aceste două localități, evenimente la care am avut plăcerea de a participa și de a intra în contact cu localnicii bucuroși să vorbească despre tradiția culturilor de viță-de-vie pe care au moștenit-o de la strămoși și pe care o transmit cu dragoste, din generație în generație.

În primul rând, ansamblul Valea Călugărească-Urlați se constituie într-o zonă atractivă din punct de vedere al viticulturii, fiind inclus și acesta printre cele 14 localități de pe renumitul Drum al Vinului din județul Prahova. Această lucrare de licență a necesitat o perioadă lungă de informare, în care am intrat în contact cu localnicii acestor două localități, am contactat administrațiile locale pentru a afla situația curentă în acest areal de studiu, pentru a înțelege evenimentele ce au avut loc sau pentru a cunoaște evenimentele ce urmează să se desfășoare în acest areal.

Tradiția culturilor de viță-de-vie din Valea Călugăreasca și Urlați se constituie a fi una extrem de interesantă, fiind printre cele mai vechi tradiții din zona Dealu Mare, caracteristică localităților situate acolo și care de-a lungul anilor a fost sursă de existență pentru cei ce locuiau în aceste zone.

În momentul în care am ales acest areal de studiu pentru realizarea lucrării de licență, am considerat că este necesară atât o abordare strategică cât și una problematică, ținând cont de faptul că este necesară implementarea unei puternice strategii de promovare și de valorificare a patrimoniului turistic din acest areal, pentru dezvoltarea turismului dar și pentru o mai bună vizibilitate a celor două localități pe piața turistică, fiind vizibile ca și destinații turistice.

În prezenta lucrare se vor regăsi informații generale și statistice despre cele două localități, precum și strategii de dezvoltare a turismului în acest areal. Lucrarea de licență, pe parcursul ei, va scoate în evidență faptul că aceste două localități dispun de un bogat patrimoniu turistic, caracterizat în special de potențialul viticol și de puternica tradiție în ceea ce privește acest potențial. Desigur că localitățile se bucură și de un potențial antropic ce poate fi pus în valoare alături de cel natural, pentru o mai bună dezvoltare turistică atât la nivel regional cât și local.

În cadrul lucrării am surprins toate aceste elemente de favorabilitate, fie ele de relief sau antropice, ce au condus sau care ar putea conduce la dezvoltarea anumitor tipuri de turism pe teritoriul localităților Valea Călugărească și Urlați. Pentru a înțelege situația actuală a turismului în acest areal, vom regăsi pe parcursul lucrării și o serie de indicatori privind acesta (fluxul de turiști, sosiri, înnoptări, etc) dar și pentru a alege cele mai bune strategii de dezvoltare pentru a le implementa în vederea creșterii numărului de turiști pornind de la informații concrete.

Lucrarea de licență este structurată în cinci părți, respectiv cinci capitole. Primul capitol este reprezentat de” Istoricul cercetărilor în domeniu și metodologia utilizată” pentru realizarea lucrării de diplomă, capitol în care am prezentat metodele pe care le-am întreprins în studiul efectuat asupra ansamblului Valea Călugărească-Urlați, precum și lucrările bibliografice principale pe care le-am folosit și de pe care m-am documentat în vederea realizării lucrări finale, lucrări bibliografice ce le putem găsi și în bibliografia finală.

Cel de-al doilea capitol al lucrării de licență este reprezentat de” Contextul fizico-geografic al ansamblului Valea Călugărească-Urlați”, capitol prin care am încercat crearea unei imagini de ansamblu asupra acestui ansamblu, prin prezentarea acestuia la nivel local și succint la nivel național.

Capitolul trei constituie unul dintre cele mai importante capitole realizate pentru această lucrare, acesta fiind cel care redă cel mai bine” Potențialul viti-vinicol al ansamblului Valea Călugărească-Urlați”, în acesta regăsindu-se informații generale importante despre tradiția acestor culturi de viță-de-vie, despre elementele de favorabilitate dar și informații despre modul în care se asigură continuitatea acestor tradiții și cel mai important, maniera de a se promova turistic acest ansamblu.

Capitolul patru este unul foarte important pentru a înțelege fenomenul turistic din prezent, dar și trecut al ansamblului, acesta numindu-se” Valorificarea potențialului turistic al ansamblului Valea Călugărească-Urlați”, acesta fiind structurat în mai multe părți care prezintă circulația turistică din ansamblu, baza tehnico-materială, posibilitățile de dezvoltare a turismului în aceste zone, potențiale segmente de piață, fiind realizată și evaluarea potențialului antropic al ansamblului, ce poate fi introdus cu ușurință în pachete și circuite turistice. Este de departe cel mai important capitol al lucrării, sintetizând esența întregii lucrări.

Prin acest capitol se înțelege cum viticultura și tradițiile culturilor de viță-de-vie pot conduce la crearea unui turism de tip viticol, ce poate deveni un factor de atracție pentru potențialii turiști, interesați de tainele vinificației.

Un alt capitol important al lucrării de licență îl constituie capitolul cinci, în care am realizat analiza S.W.O.T pentru ansamblul Valea Călugărească-Urlați, de pe urma cărora am putea alege cele mai potrivite strategii în vederea dezvoltării acestui ansamblu din punct de vedere turistic, fiindu-i analizate punctele tari, punctele slabe, riscurile și oportunitățile.

Ultima parte a lucrării de licență este dedicată concluziilor și cuprinde ideile de bază care au rezultat în urma studiului asupra ansamblului Valea Călugărească-Urlați și evidențiază aprecierile cu privire la fenomenul turistic ce se poate dezvolta în acest areal.

Capitolul II: Contextul fizico-geografic al ansamblului Valea Călugărească-Urlați

2.1.1 Cadrul Natural

Comuna Valea Călugărească este situată în partea de sud a județului Prahova la aproximativ 15 km de reședința județului Prahova, respectiv Ploiești, coordonatele sale matematice rezumându-se la 46,97° latitudine nordică și 26,15° – longitudine estică.

Valea Călugărească este o comună situată în județul Prahova, comună renumită pentru podgoriile sale, și mai ales pentru vinurile sale de o calitate deosebită. Este o comună cu legături directe către marile centre urbane, aflându-se la o distanță de 15 km de reședința de județ, respectiv orașul Ploiești, și la doar 75 km de capitala țării, București. Legăturile sunt strânse și cu alte localități din apropierea comunei, respectiv cu orașul Urlați, Albești-Paleologul sau cu orașul Urziceni.

În ceea ce privește căile majore de circulație din comuna Valea Călugărească, respectiv căile de circulație rutieră și căile de circulație feroviară, această comună este situată pe artera rutieră principală care face legătura între județul Prahova și județul Buzău, adică drumul național DN1B-E577. De asemenea, comuna Valea Călugărească o găsim situată și pe principala arteră feroviară: Culoarul IX paneuropean București-Pașcani-Albița, arteră feroviară ce face legătura între București și Moldova.

2.2.1 Scurt istoric

Fiind o comună foarte mare, cu mulți locuitori, intrând în categoria orașelor de rangul 3, cu numărul populației mult mai ridicat decât al unor orașe cunoscute precum Plopeni, Slănic sau Azuga, Valea Călugărească cuprinde mai multe sate, sate foarte vechi ce sunt atestate documentar de mai multe secole, respectiv din secolul XV, această comună având funcția, statutul de reședință.

În trecut, comuna Valea Călugărească a făcut parte din județul Secuieni, județ ce se situa între județele Prahova și Buzău. Cunoscută și sub numele de podgorie colinară, Valea Călugărească este renumită pentru soiurile sale spectaculoase de struguri și vii, ce și-au pus puternic amprenta asupra comunei, soiuri de vin ce au participat de nenumărate ori de-a lungul anilor la foarte multe expoziții naționale și internaționale la care au câștigat multe premii și distincții pentru calitatea deosebită a acestora.

Figura 1: Încadrarea în teritoriu a comunei Valea Călugărească (context național și județean)

2.1.2 Așezare geografică

Orașul Urlați, din punct de vedere geografic, este situat în partea de sud-est a județului Prahova, Muntenia, în partea sud-estică a țării, coordonatele sale rezumându-se la 44°59’28’’ latitudine nordică și 26°13’50’’ longitudine estică, fiind situat la o distanță de aproximativ 90 km de capitala țării, București și la doar 24 de km de reședința de județ, Ploiești. Orașul Urlați se găsește situat la contactul dintre Câmpia Română și dealurile subcarpatice.

Orașul Urlați îl regăsim situat pe celebrul Drum al Vinului, deoarece acesta face parte din cunoscuta regiune viti-vinicolă Dealu Mare, din care face parte de asemenea și comuna Valea Călugăr IX paneuropean București-Pașcani-Albița, arteră feroviară ce face legătura între București și Moldova.

2.2.1 Scurt istoric

Fiind o comună foarte mare, cu mulți locuitori, intrând în categoria orașelor de rangul 3, cu numărul populației mult mai ridicat decât al unor orașe cunoscute precum Plopeni, Slănic sau Azuga, Valea Călugărească cuprinde mai multe sate, sate foarte vechi ce sunt atestate documentar de mai multe secole, respectiv din secolul XV, această comună având funcția, statutul de reședință.

În trecut, comuna Valea Călugărească a făcut parte din județul Secuieni, județ ce se situa între județele Prahova și Buzău. Cunoscută și sub numele de podgorie colinară, Valea Călugărească este renumită pentru soiurile sale spectaculoase de struguri și vii, ce și-au pus puternic amprenta asupra comunei, soiuri de vin ce au participat de nenumărate ori de-a lungul anilor la foarte multe expoziții naționale și internaționale la care au câștigat multe premii și distincții pentru calitatea deosebită a acestora.

Figura 1: Încadrarea în teritoriu a comunei Valea Călugărească (context național și județean)

2.1.2 Așezare geografică

Orașul Urlați, din punct de vedere geografic, este situat în partea de sud-est a județului Prahova, Muntenia, în partea sud-estică a țării, coordonatele sale rezumându-se la 44°59’28’’ latitudine nordică și 26°13’50’’ longitudine estică, fiind situat la o distanță de aproximativ 90 km de capitala țării, București și la doar 24 de km de reședința de județ, Ploiești. Orașul Urlați se găsește situat la contactul dintre Câmpia Română și dealurile subcarpatice.

Orașul Urlați îl regăsim situat pe celebrul Drum al Vinului, deoarece acesta face parte din cunoscuta regiune viti-vinicolă Dealu Mare, din care face parte de asemenea și comuna Valea Călugărească, cele două zone fiind cunoscute pentru potențialul lor viti-vinicol.

Este o comună care are legături directe atât cu marile centre urbane, București și Ploiești, cât și cu localitățile limitrofe, Albești Paleologu, Ceptura, comunele Valea Călugărească și Plopu.

În ceea ce privește căile majore de circulație rutieră și feroviară din orașul Urlați, cea mai importantă cale de acces în zona o constituie drumul național DN1B, Ploiești-Buzău, dar și situarea la doar 6 km de Gara Cricov, fiind cea care facilitează transportul persoanelor pe calea feroviară.

2.2.2 Scurt istoric

În ceea ce privește istoria orașului Urlați, acesta este atestat documentar din prima jumătate a secolului XVI, acest lucru datorându-se urmelor arheologice ce s-au păstrat încă din epoca bronzului sau din neolitic.

Despre numele orașului Urlați, Dicționarul Terminologic și de Regionalisme (DTSR (1872), susține că, „ĩn vechime se numea Stenota și era cetate veche, unde astăzi se află numai rămășițe. Urlat e cuvânt nemțesc și s-a prefăcut în Urlați și nu închipuiește alta decât un lucru prea vechi și se înțelege că de la goți, care în a treia sută de ani au stăpânit pe aici, a rămas această numire.”

Marele istoric Nicolae Iorga, în volumul său de Documente urlățene, publicat inițial în cadrul Buletinului Comisiei Istorice a României, în 1972, se întreba de unde vine acest nume, pe care-l va cataloga, în altă parte, drept „numele-poreclă indescifrabil”

Figura 2: Încadrarea în teritoriu a orașului Urlați (context național și județean)

2.3 Geologia

Din punct de vedere geologic, comuna Valea Călugărească se caracterizează prin prezența unor dealuri întinse, cu pante relativ moi în partea nordică a comunei, cât și prin existența zonelor de câmpie în partea sudică a acesteia. În intravilan,sunt prezente terenurile plane și orizontale, care au pantele ușor orientate spre direcția NV-SE în zona de câmpie, iar în zona colinară aceste terenuri sunt orientate de la nord la sud, fiind caracterizate de o stabilitate la toate condițiile de tip geologic sau geomorfologic.

Există și zone cu potențial de alunecare, cu pante medii și agresive, atât în urma acțiunii unor factori naturali, dar mai ales în urma amenajărilor necorespunzătoare, a defrișărilor dar și a malurilor unor vaioage adânci, cu debit nepermanent în general, dar și cu un caracter torențial, puternic eroziv. Aceste eroziuni afectează doar în mică măsură zonele construite.

Subteranul zonei este caracterizat de prezența formațiunilor Pliocen Superior- Pleistocen Inferior, reprezentate prin pietrișuri, argile și nisipuri. Deasupra acestor depozite sunt sedimentate lentile argiloase-prăfoase deluviale de pantă, cu grosimi considerabile, de ordinul metrilor.

Nu sunt prezente însă unități stratigrafice de interes pentru exploatările de minerale utile sau săruri solubile în subteran care să poată da naștere unor goluri subterane cu potențial de prăbușire.

În ceea ce privește geologia orașului Urlați, acesta se află situat la limita dintre dealurile subcarpatice și Câmpia Română. În zona de terasă, care se înalță cu 6-12 m față de nivelul albiei râului Cricovului Sărat și se orientează spre râu de la nord la est spre sud-vest, terenul fiind caracterizat de o puternică stabilitate și de un relief lipsit de denivelări.

Zona de luncă, de pe partea stângă a râului Cricovul Sărat este caracterizată de inundabilitate și de părți reduse, mlăștinoase. Zona de versant ce delimitează teritoriul orașului Urlați la nord-est, est și nord-vest, vest este recunoscută sub numle de Dealurile Urlaților, fiind caracterizată prin înălțimile de aproximativ 400 m, ce au o fragmentare accentuată de văile profund adânci și relativ înguste.

2.4 Caracteristicile reliefului

Comuna Valea Călugărească, din județul Prahova, o găsim situată la contactul dintre dealurile pericarpatice prahovene și Câmpia Română. Altitudinile medii din comuna Valea Călugărească se încadrează între 100 și 375 metri, altitudinea maximă din această zonă fiind regăsită în Dealul Arinoaiei. Întreaga comună Valea Călugărească este întretăiată de numeroase văi orientate spre direcția nord-sud, cu o altitudine medie de 150 m.

Din punct de vedere al reliefului, orașul Urlați este caracterizat de un relief reprezentat prin prezența dealurilor, datorită faptului că face parte din regiunea numita Dealu Mare. Acest oraș este caracterizat de înalțimi cuprinse între 400 și 700 m. Relieful orașului Urlați este predominant un relief de deal, ce a permis desfășurarea și dezvoltarea diferitelor culturi pe teritoriul acestuia.

2.5 Clima

Din punct de vedere climatic, comuna Valea Călugărească este caracterizată de climatul temperat-continental de câmpie, acest lucru datorându-se așezării geografice și a influențelor climatice primite pe teritoriul acestei comune. Întregul județ Prahova se încadrează în tipul climatului temperat continental specific întregului teritoriu al României.

Teritoriul comunei Valea Călugărească este caracterizat de o serie de valori ( după Monografia Geografică a României) după cum urmează în regimul temperaturilor și precipitațiilor din comuna Valea Călugărească:

Temperatura medie anuală- 10,5°C

Temperatura medie în luna ianuarie- -2,0°C

Temperatura medie ân luna iulie- 22,0°C

Cantitatea medie de precipitații multianuale, măsurate pentru o perioadă de 10 ani- 603 mm

Din punct de vedere climatic, orașul Urlați este caracterizat de climatul continental moderat, reprezentat de ierni moderate, de veri călduroase, cu temperaturi ridicate. Temperaturile înregistrate în orașul Urlați în ultimii ani, au fost extrem de ridicate, iar iernile au fost secetoase și călduroase.

Așezarea geografică a orașului Urlați reprezintă un atu și are efecte pozitive asupra climei acestui oraș, datorită faptului că dealurile care înconjoară acest oraș formează o barieră de protecție împotriva intemperiilor ce se abat asupra orașului.

Potrivit Strategiei de dezvoltare a orașului Urlați,regimul temperaturilor și al precipitațiilor din Urlați sunt reprezentate de următoarele valori:

temperatura medie anuală a orașului Urlați este de 10 °C

temperatura minimă absolută este de -29 °C

temperatura maximă absolută este de 39,4 °C

cantitatea medie anuală de precipitații este cuprinsă între 700 și 900 mm

2.6 Hidrografie

Din punct de vedere hidrografic, comuna Valea Călugărească prezintă pe teritoriul său administrativ, două cursuri de apă care îi străbat teritoriul, și anume Râul Teleajen, care este cel mai important pentru această comună, iar în plan secundar regăsim pârâul Vâtnău care se găsește în apropiere de satul Radila. Râul Teleajen este foarte important pentru comuna Valea Călugărească deoarece aceasta este situată pe malul stâng al acestuia, mai exact în zona cursului inferior al râului Teleajen.

Din punct de vedere hidrografic, orașul Urlați prezintă pe teritoriul său administrativ un curs principal de apă, de mare importanță, și anume râul Cricovului Sărat. Potrivit Strategiei de dezvoltare a orașului Urlați, amenajarea bazinului râului Cricovul Sărat a implicat realizarea unor lucrări hidrotehnice ce au avut ca scop principal regularizarea cursului de apă și pentru a consolida și apăra malurile, pentru a se apăra împotriva inundațiilor.

2.7 Soluri

Comuna Valea Călugărească este caracterizată de prezența pe teritoriul său a mai multor tipuri de soluri ce au un grad ridicat de favorabilitate în dezvoltarea diferitelor culturi. Cele mai reprezentative tipuri de soluri pentru această comună sunt următoarele: soluri brun roșcate-luvice, soluri brun-roșcate, lăcoviști, cernoziomuri cambice și cernoziomuri.

Orașul Urlați este caracterizat de prezența pe teritoriul său a numeroase tipuri de sol ce au permis dezvoltarea diferitelor culturi în această zonă. Principale tipuri de sol existente în orașul Urlați sunt specifice renumitei zone a Dealului Mare, și anume soluri argiloase, favorabile dezvoltării culturilor de viță-de-vie și cernoziomuri.

2.8 Vegetație și faună

În ceea ce privește vegetația comunei Valea Călugărească, aceasta este specifică suprafețelor care sunt destinate producțiilor agricole din gospodăriile populației, fie specifică loturilor care se află în proprietățile private, fie culturilor de cereale, fructe, legume, sau pădurilor care sunt exploatate de Ocolul Silvic, dominate în special de foioase.

În ceea ce privește vegetația orașului Urlați, aceasta este variată, fiind reprezentată de existența livezilor, a pășunilor, a pădurilor de foioase, a suprafețelor relativ reduse cu mure și zmeur, dar mai ales de existența culturilor de viță-de-vie ce acoperă cea mai mare parte a orașului. În ceea ce privește fauna, ca și în cazul comunei Valea Călugărească, aceasta este relativ săracă, reprezentată de animalele de curte, iepuri, fazani, mistreți.etc.

Capitolul III: Potențialul viti-vinicol al ansamblui Valea Călugărească-Urlați

3.1 Tradiția viti-vinicolă. Scurt istoric

Valea Călugărească și Urlați sunt două localități extrem de importante pentru județul Prahova, datorită potențialului său turistic ridicat, dar mai ales din prisma potențialului natural, care a făcut din cele două zone, unele demne de statutul de zone viticole. Recunoscute pentru podgoriile sale, pentru numeroasele soiuri de struguri dar mai ales pentru calitatea deosebită a vinurilor produse acolo, cele două localități au contribuit puternic la dezvoltarea economică încă din timpuri străvechi.

Figura

Tradiția culesului viei în Podgoria Dealu Mare

Suesă: www.ziarullumina.ro

Pentru locuitorii celor două localități, cultura viței-de-vie a reprezentat dintotdeauna o sursă de existență, de asigurarare a veniturilor medii pentru satisfacerea nevoilor personale. Agricultura, și în special viticultura, plantarea viței-de-vie și producerea soiurilor de vin de cea mai bună calitate, au reprezentat pentru Valea Călugărească și Urlați principalele activități economice.

Tradiția culturilor de viță-de-vie reprezintă pentru aceste două localități, una dintre cele mai vechi tradiții din zona Dealului Mare și o tradiție care se încearcă a fi păstrată și în prezent, prin organizarea diferitelor evenimente și festivaluri cu specific local, viti-vinicol, evenimente despre care am discutat în capitolul realizat special pentru acestea.

Prin păstrarea tradițiilor locale și prin transmiterea acestora din generație în generație, se asigură o continuitate a acestora și se păstrează moștenirea străveche, contribuind , de asemenea, la dezvoltarea economică și turistică a localităților, acolo unde, pe lângă potențialul turistic natural, localitățile se bucură și de existența unui fond turistic antropic.

Cu toate că aceste tradiții ale culturilor viței-de-vie există încă din timpuri foarte vechi, acestea nu mai au aceeași intensitate ca atunci, promovarea și transmiterea lor din generație în generație nefiind făcută într-un mod continuu, pentru a asigura dezvoltarea localităților.

După cum am afirmat, atât Valea Călugărească, cât și Urlați reprezintă două zone ce dețin un puternic potențial viti-vinicol de care au beneficiat încă din trecut și de care se utilizează și în prezent. Acestea sunt renumite pentru istoria și tradiția lor viticolă bogată, pentru viile care își au originile încă de pe vremea dacilor și pentru podgoriile care, deși pierdute cu mult timp în urmă, se încearcă recuperarea acestora de către oamenii care sunt pasionați de vinificație, care nu vor să renunțe și care incearcă păstrarea tuturor tradițiilor zonei.

De asemenea, o altă tradiție importantă în ceea ce privește cultivarea viței-de-vie, este aceea a vinului cultic, pe teritoriul comunei Valea Călugărească cultivându-se încă din timpuri străvechi, viță-de-vie pentru bisericile și mănăstirile din apropiere. De cele mai multe ori, vinul se producea de pe urma recoltelor de struguri din anul respectiv, struguri cultivați în cea mai mare parte pe terenurile agricole pe care aceste edificii religioase le dețineau.

Vinurile produse de pe urma recoltelor, din Valea Călugărească și Urlați, erau și sunt în continuare utilizate pentru săvârșirea tainelor bisericești, pentru taina împărtășaniei și a cununiei. Toate aceste informații privind producerea vinului cultic în aceste două regiuni din zona estică Dealu Mare provin din izvoare istorice și de localnicii care povestesc cu multă bucurie aceste vechi tradiții ale zonei.

Multe dintre mănăstirile și bisericile din Valea Călugărească și Urlați dețineau domenii viticole, de suprafețe foarte mari, ce permiteau cultivarea în proporții foarte mari a viței-de-vie și producerea ulterioară a vinului cultic, utilizat la slujbele bisericești. Valea Călugărească și Urlați făceau parte din zona cu dealuri cultivate cu viță-de-vie, numită Cernățești, fiind una dintre cele mai productive zone viticole din Dealu Mare. În fiecare an, se produceau cantități foarte mari de struguri,cantități utilizate ulterior la producerea vinului cultic și a vinurilor de calitate ce au contribuit la crearea acestei puternice tradiții a culturilor viței-de-vie.

Faptul că în Valea Călugărească și în Urlați se practica acest ritual, de producere a vinurilor pentru slujbele bisericești și pentru sfintele taine, duce la concluzia că acest ritual reprezintă o adevărată tradiție de producere a vinurilor cultice, practică ce se realizează și în momentul actual, atât în cele două localități de studiu cât și pe teritoriul țării noastre, în multe alte localități cu un potential viti-vinicol ridicat.

3.1.1 Modul de prelucrare al strugurilor și tipuri de utilaje folosite în proces

Modul de prelucrare al strugurilor și modul de producere al vinurilor nu diferă cu mult față de modurile în care se făceau cu ani în urmă. Tradiția veche s-a păstrat și s-a transmis din generație în generație, fiecare viticultor care se respectă având un calendar al său pe care îl urmărește pas cu pas, calendar numit “al viticultorului”, mai ales în luna octombrie.

Octombrie, reprezintă pentru viticultori, cea mai importantă luna a anului, luna care se finalizează cu strângerea recoltelor de struguri de masă și de vin și luna în care se văd concret efectele muncii depuse anterior. După recoltarea propriu-zisă a diferitelor soiuri de struguri, fiecare viticultor își pregătește terenul pentru următoarea recoltă, strângând coardele de struguri de pe fiecare arac, strânge aracii și îi stivează în glugi.

Figura

Culesul strugurilor în comuna Valea Călugărească

(sursa: Primăria Valea Călugărească)

Terenului i se administrează îngrășăminte solubile, după care este arat în adâncime, se desfundă terenul pentru plantarea unor noi plantații de viță de vie roditoare, pentru anul ce urmează să vină, și se modernizează parcelele de viță-de-vie, acolo unde este cazul, unde recoltele nu au fost atât de bogate, pe seama așteptărilor viticultorilor.

Acest ritual de recoltare și de prelucrare al strugurilor se realizează în fiecare dintre localitățile studiate, respectiv Valea Călugărească și Urlați, ambele fiind zone viticole, unde viticultorii urmăresc cu sfințenie toți acești pași în realizarea vinurilor de calitate și în vânzarea diferitelor soiuri de struguri de masă.

Cultura viței de vie reprezintă una dintre culturile cu cel mai lung ciclu de viață, dacă stăm să luăm în considerare toate etapele prin care cultivatorii de viță de vie și producătorii de vin trebuie să treacă în realizarea vinurilor de o bună calitate și în producerea celor mai bune soiuri de struguri. În viticultură, lucrul la vie începe devreme, respectiv primăvara și se termină târziu, toamna, atunci când se culeg roadele muncii de atâta timp. Pentru a obține roadele mult așteptate, fiecare viticultor trebuie să treacă prin toate aceste etape esențiale, căci de acestea depinde rezultatul final și implicit soarta producțiilor de struguri din fiecare an. Vița-de-vie trebuie întreținută, trebuie crescută și trebuie valorificată așa cum trebuie la finalul recoltelor, producând vinuri de bună calitate care ulterior vor fi scoase pe piață.

Procesul de vinificare nu diferă absolut nimic față de cel care se realiza cu mulți ani în urmă. Etapele pregătirii vinurilor de calitate sunt aceleași, mică diferență fiind făcută de utilajele cu mult mai modernizate decât cele utilizate în trecut. Prima etapă o constituie cea a plantării viței-de-vie, urmată de etapa în care strugurii urmează procesul de coacere, urmând ca aceștia să fie culeși, zdrobiți, să se facă must din aceștia ca mai apoi să fermenteze și să devină un adevărat vin, de o foarte bună calitate, specifică zonelor Valea Călugărească și Urlați.

Practic, tradiția culturilor de viță de vie se constituie într-o adevărată moștenire primită de la strămoșii noștri pe care trebuie să o păstrăm cât mai bine și pe care să o transmitem și următoarelor generații. Culturile de viță de vie nu ar fi putut rezista și nu ar fi putut fi cultivate pe terenurile aferente acestor localități, fără existența elementelor de favorabilitate existente aici.

Culturile de viță de vie au fost și sunt în continuare, reprezentative pentru localitățile din zona Dealu Mare, adică pentru Valea Călugărească și Urlați. Aceste culturi sunt cele care au dus la conturarea unei imagini generale asupra acestor localități și la promovarea acestora în anumite condiții. Deși gradul de promovare al acestor localități nu a fost unul ridicat în ultima perioadă, imaginile create asupra acestora nu s-au schimbat.

Figura

Podgoria Dealu Mare

Sursă: Arhivă personală

De fiecare dată când ne gândim la vreuna dintre aceste localități, prima imagine care ne vine în minte este aceea a unei zone viticole, caracterizată prin numărul mare al podgoriilor, prin cantitățile ridicate de struguri produse acolo și prin vinurile produse care sunt de o calitate foarte bună.

Pentru locuitorii din Valea Călugărească și din Urlați, tradiția culturilor de viță de vie și implicit aceste culturi reprezentau o sursă de existentă, fiind cele care asigurau veniturile necesare pentru satisfacerea nevoilor personale, constituindu-se în activități economice extrem de importante ce asigurau un număr ridicat de locuri de muncă pentru locuitorii localităților dar și pentru localnicii ce veneau din satele învecinate. Culturile de viță de vie au o mare importanță pentru atât pentru localnici cât și pentru localitățile despre care discutăm, ele reprezentând principalele activități economice și implicit agricole ce s-au desfășurat pe teritoriul acestora.

Noțiunea de zone viticole atribuite acestor două localități nu s-au degradat în timp, acest lucru datorându-se potențialului viticol care încă se menține în aceste zone deși promovarea turistică nu se dovedește a fi una dintre strategiile localității și nicidecum una eficientă, lucru rezultat din fluxul extrem de redus al turiștilor care vin pe teritoriul localității Valea Călugărească și Urlați.

3.2 Tradiția culturilor de viță-de-vie în comuna Valea Călugărească

O altă localitate din zona Dealul Mare, respectiv din cadrul județului Prahova, cu o puternică tradiție a culturilor de viță-de-vie o constituie Valea Călugărească. Valea Călugărească este una dintre cele mai renumite zone viticole din acest județ, pentru care viticultura a reprezentat întotdeauna, nu numai o sursă de existență, ci și un mod de petrecere a timpului.

Figura

Culturile de viță-de-vie din comuna Valea Călugărească

Sursă: Arhivă personală

Podgoriile, viile și vinurile sunt elementele specifice ale localității Valea Călugărească care au dus la conturarea unei imagini puternice a acesteia, de localitate cu un puternic potențial viti-vinicol și cu o puternică tradiție în ceea ce privește culturile de viță-de-vie. Culturile de viță de vie sunt prezente pe teritoriul acestei localități încă din timpuri străvechi și se cultivă și în prezent, ceea ce a condus la conturarea unor tradiții cu specific local viticol. Date concrete de când s-a început cultivarea viței-de-vie nu există, acest lucru datorându-se lipsei datelor istorice din această zonă, estimându-se că aceste plantații de viță-de-vie au apărut în urmă cu peste 3500 ani.

Valea Călugărească a avut și are în continuare soiuri de struguri și vii ce s-au adaptat perfect condițiilor pe care aceasta le presupune, condițiilor climatice sau condițiilor de sol, plantele rezistând în fața condițiilor agresive, în momentul apariției acestora.

Cu mulți ani în urmă, localitatea Valea Călugărească, și mai exact viile de pe teritoriul acesteia au fost lovite de o puternică boală numită Filoxera, care a dus la degradarea viilor în întregime, ceea ce a condus și la scăderea bruscă a productivității și calității vinurilor produse în zonă. Valea Călugărească nu a fost singura zonă viticolă afectată de boala filoxerei, aceasta fiind a boală a viilor ce s-a activat la nivelul întregii țări, inclusiv asupra localităților din zona Dealu Mare, implicit și asupra orașului Urlați.

Cu toate aceste probleme cu care s-a confruntat în trecut Valea Călugărească, aceasta a încercat păstrarea tradițiilor privind culturile de viță-de-vie de-a lungul vremii, prin intermediul localnicilor și cu ajutorul satelor învecinate, și ele afectate de filoxeră. Pentru a-și păstra intacte tradițiile locale cu specific viti-vinicol, cei din Valea Călugărească organizau bâlciuri, denumite popular, sau mici festivități în care avea loc deschiderea vinului nou, produs în anul respectiv, după ce își adunau recoltele proprii, fie ele bogate, în urma condițiilor prielnice de producere, fie ele sărace, profund afectate de renumita boala filoxera. Popular, aceste bâlciuri organizate în Valea Călugărească pentru păstrarea tradițiilor și evenimentelor legate de culturile de viță-de-vie mai erau denumite popular și tunuri sau obor de săptămână.

Toate aceste festivități ce se desfășurau în Valea Călugărească atrăgeau curiozitatea unui număr mare de participanți, unui număr mare de turiști ce veneau special în zonă pentru a participa la deschiderea vinurilor noi, participanți din diferite clase sociale, cu venituri diferite, al căror scop principal era acela de sărbătorire a recoltelor anuale.

Ceea ce a dus la conturarea tradiției culturilor de viță-de-vie în localitatea Valea Călugărească este faptul că aceasta s-a remarcat cu foarte mulți ani în urmă prin participarea la numeroase concursuri cu specific viti-vinicol, obținând premii deosebite și merite pentru calitatea deosebită a vinurilor pe care le produce, acestea fiind ulterior vândute pe piața locală sau regională. Concursurile și evenimentele la care Valea Călugărească a participat, au fost atât pe plan național cât și internațional și i-au atras numeroși curioși în a descoperi tainele producerii vinurilor dar și numeroși turiști care voiau să viziteze renumitele podgorii.

O altă tradiție în ceea ce privește culturile de viță-de-vie o constituie utilizarea acestora după momentul recoltării, prin tăierea corzilor de viță-de-vie care rămân uscate în urma recoltării, acestea fiind utilizate ulterior iarna, la menținerea focului și pentru încălzirea locuințelor. Fiind îndeletnicirea de bază a localnicilor din Valea Călugărească, tradiția culturilor de viță-de-vie a asigurat de-a lungul anilor pentru aceștia, nevoile materiale și spirituale ale localnicilor, nevoi de regulă foarte mari, căci zona Văii Călugărești nu era foarte dezvoltată din punct de vedere economic.

Valea Călugărească s-a bucurat și încă se bucură de existența a numeroase festivaluri și evenimente ce fac trimitere la culturile de viță-de-vie, evenimente ce conduc la păstrarea tradiției strămoșești și la transmiterea acesteia din generație în generație. Una dintre cele mai puternice tradiții în ceea ce privește culturile de viță-de-vie o constituie Sărbătoarea Vinului, tradiție specifică nu numai Văii Călugărești, ci și celorlalte localități din zona Dealu Mare. O adevărată tradiție viti-vinicolă, respectată încă din vremuri străvechi și care se menține și în prezent.

3.3 Tradiția culturilor de viță-de-vie în orașul Urlați

Fiecare oraș sau localitate care dispune de un potențial natural și antropic deosebit, păstrează și transmit din generație în generație, anumite tradiții și obiceiuri. În ceea ce privește tradiția orașului Urlați, acesta este recunoscut pentru vechea sa tradiție agricolă, mai ales în ceea ce privește tradiția culturilor de viță-de-vie, fiind printre cele mai cunoscute localități în producerea vinurilor de o calitate deosebită.

Figura

Culturile de viță-de-vie în orașul Urlați

Sursă: Arhivă personală

Tradițiile și obiceiurile pentru care orașul Urlați este recunoscut și pus în valoare față de celelalte localități cu specific din zona Dealu Mare, se păstrează în continuare și se încearcă valorificarea acestora din punct de vedere turistic. Încercarea păstrării acestor tradiții cu specific, din zona orașului Urlați, a dus și la revigorarea economică a acestuia, căci orașul s-a confruntat cu un puternic declin economic in jurul anilor 1990. Înainte de anii 1990, orașul Urlați era faimos pentru modul de prelucrare al strugurilor, pentru modul de realizare al unor soiuri de vinuri foarte bune, care erau recunscute cu ușurință pe piață datorită calității sale ridicate.

Ca și comuna Valea Călugărească, și orașul Urlați este unul dintre cele 14 localități incluse pe renumitul Drum al Vinului din județul Prahova.

În ultima perioadă, datorită dezvoltării socio-economice pe care orașul Urlați a suferit-o, orașul a devenit principala localitate de-a lungul râului Cricovul Sărat, în ultimii ani implementându-se o serie de proiecte ce aveau și au drept scop principal dezvoltarea localității din punct de vedere economic și turistic.

În orașul Urlați există foarte multe familii care încearcă să reînvie tradițiile strămoșești pe care le-au moștenit de la familiile lor, familii care încearcă să scoată cele mai bune roade de pe hectarele cultivate cu viță-de-vie, de pe urma cărora obțin anual recolte foarte bune, și cantități ridicate de struguri din soiuri diferite.

Exemplele privind aceste familii care vor să reinventeze culturile de viță-de-vie și să le perfecționeze urmând exemplele marilor producători de vinuri din afară sunt nenumărate. Aceștia încearcă să ducă tradițiile mai departe, devenind adevărate modele pentru societatea în care trăiesc, tot mai multe familii urmându-le exemplu și contribuind în acest fel la păstrarea vechilor tradiții ce caracterizează orașul Urlați, și la crrearea unui renume printre celelalte localități viticole din județul Prahova.

Dacă aceste familii care își doresc să recupereze și să reînvie tradițiile pe care le-au pierdut cu trecerea timpului, reușesc să stârnească dorința tuturor posesorilor de terenuri agricole pe care se cultivă vița-de-vie pentru a o reinventa, în scurt timp orașul Urlați se va bucura de o puternica ascensiune economică și totodată turistică, prin prisma promovării întregului potențial turistic de care acesta dispune.

Tradiția viti-vinicolă, alături de poziția geografică a orașului și de resursele naturale și antropice pe care le deține orașul Urlați, au contribuit puternic la dezvoltarea socio-economică a acestui oras, reușind să își pună puternic amprenta asupra celor care locuiesc în această zonă. Oamenii care trăiesc în acest oraș sunt specializați în activități agricole și în special în activitățile ce țin de viticultură, aceștia fiind o categorie de oameni foarte bine specializați și pregătiți profesional.

Din moment de vorbim despre tradiția culturii de viță-de-vie, este clar că nu decât oamenii bine pregătiți din acest punct de vedere se pot ocupa de cultivarea acestor vițe-de-vie, ci de cele mai multe ori, adevărații specialiști în domeniu îi constituie bătrânii ce trăiesc pe meleagurile acestui oraș și care le transmit familiilor sale adevăratele tradiții, spre a le păstra și spre a le valorifica în adevăratul sens al cuvântului.

Tradiția orașului Urlați privind culturile de viță-de-vie poate reprezenta principala soluție de revigorare economică, prin introducerea evenimentelor și festivalurilor cu specific local în anumite circuite turistice ce pot atrage un număr foarte mare de turiști. Susțin acest lucru deoarece fondul terenurilor agricole este mult mai redus ca suprafață decât fondul terenurilor pe care se cultivă vița-de-vie, așadar resurse naturale există într-un număr mare pentru a asigura transmiterea și menținerea tradițiilor privind cultura viței-de-vie.

3.4 Elemente de favorabilitate în dezvoltarea culturilor de viță-de-vie în Valea Călugărească și în Urlați

Așa cum am precizat încă de la începutul studiului asupra celor două zone din județul Prahova, respectiv Valea Călugărească și Urlați, acestea sunt recunoscute și denumite ca fiind adevărate zone viticole, renumite pentru podgoriile sale întinse, pentru diferitele soiuri de struguri și pentru calitatea deosebită a vinurilor produse aici, dar și în cramele de pe teritoriul acestor zone.

Figura

Culturile de viță-de-vie din comuna Valea Călugărească

Sursă: Arhivă personală

Cele două localități sunt situate în partea de est a regiunii Dealu Mare, pe o pantă ușoară, în cadrul podgoriei mari dintre localitățile Urlați-Ceptura. Cel mai mare avantaj pe care aceste două zone îl prezintă este acela că se bucură de o expunere totală către sud, favorizând plantarea culturilor de viță-de-vie. Faptul că aceste localități prezintă o astfel de expunere, conduce și la asigurarea unei insolații de regulă maximă de-a lungul întregii perioade de vegetație a culturilor de viță-de-vie.

Valea Călugărească și Urlați s-au bucurat de existența unor vii care se bucurau de o rezistență puternică împotriva agenților externi, acest lucru datorandu-se modului în care au fost cultivate, grație faptului că diferitele soiuri de viță-de-vie s-au adaptat într-un mod perfect condițiilor climatice și de sol ale localităților, culturile de viță-de-vie rezistând în fața condițiilor agresive rare și putând să se apere cu ușurință contra atacurilor.

Cultura viței-de-vie a fost favorizantă și datorită faptului că s-a permis cultivarea acesteia pe acele terenuri ce erau greu de valorificat din punctul de vedere al culturilor cerealiere, pentru că plantarea acestora era aproape imposibilă, iar producțiile de pe urma acestora ar fi fost foarte scăzute. De aceea, în situații excepționale s-a luat hotărârea de a înlocui culturile cerealiere de pe terenurile ce nu puteau fi valorificate cu acele culturi de viță-de-vie, despre care se considera că ar putea duce la creșterea veniturilor și implicit la dezvoltarea economică.

Figura

Culturile de viță-de-vie din comuna Valea Călugărească

Sursă: Arhivă personală

Un alt element de favorabilitate care a contribuit la apariția și dezvoltarea culturilor de viță-de-vie îl constituie forța de muncă umană, căci pentru localnicii din Valea Călugărească și Urlați, această activitate a reprezentat dintotdeauna una de bază, care le asigura necesarul de venituri și de produse de pe urmă cărora își puteau satisface nevoile proprii, de pe urma vânzării produselor obținute din vinuri și din vânzarea terenurilor agricole. În trecut, cele două localități din județul Prahova, nefiind foarte dezvoltate din punct de vedere economic, avea câteva activități, câteva îndeletniciri de bază pe care localnicii le făceau și care le asigurau nevoile materiale care sunt de regulă foarte mari.

Un alt factor care a contribuit puternic la dezvoltarea culturilor de viță-de-vie pe teritoriul localităților Valea Călugărească și Urlați este reprezentat de rețeaua de comunicații, ce a avut un impact puternic asupra repartiției acestor mari culturi de viță-de-vie. Culturile de viță-de-vie au fost puternic impactate de către rețelele de comunicații pentru că acestea facilitau accesibilitatea marilor producători de vinuri și implicit accesibilitatea produselor lor către marile centre urbane sau către marile centre rurale, respectiv către consumatorii propriu-ziși.

Marile centre urbane din apropierea localităților Valea Călugărească și Urlați, respectiv capitala țării, București, și Ploiești, reședința județului Prahova, au constituit pentru acestea adevărate piețe de desfacere a produselor obținute de pe urma recoltelor de struguri anuale. Acest lucru se întâmplă și în prezent, ca o continuare a activităților trecute, prin care negustorii își vindeau produsele locale marilor centre urbane și rurale.

Rețeaua de comunicații accesibilă, pe lângă accesul pe care-l aveau negustorii spre marile centre, unde își vindeau produsele, a dus și la crearea și la includerea celor două localități pe renumitul Drum al vinului. Pe lângă rețeaua de comunicații, cea mai mare importanță au avut-o viile întinse de pe teritoril localităților, podgorii pentru care au și devenit vizibile printre alte localități și au câștigat renumele de zone viticole.

”Șoseaua națională a fost ca un fluviu care și-a primit afluenții: către ea veneau căruțele încărcate cu butoaie pline, de pe drumurile care coborau ca niște văi de pe dealuri…Viile întinse au făcut ca prin Valea Călugărească să treacă Drumul Vinului. Marin Popescu-Spineni notează faptul că, în vechime, produsele viilor din Dealul Mare mergeau spre Brașov din Predeal și Buzău.”

3.5 Păstrarea tradițiilor și transmiterea acestora în prezent

3.5.1 Evenimente și festivaluri cu specific local viti-vinicol- Valea Călugărească și Urlați

În Valea Călugărească au loc o serie de evenimente legate de obiceiurile și tradițiile strămoșești privind culturile de viță-de-vie, evenimente ce au ca scop promovarea acestui tip de cultură și reînceperea practicării acestei activități pe teritoriul localității. De cele mai multe ori, aceste evenimente se bucură de atenția unui număr mare de participanți, de regulă viticultorii de meserie din localitatea Valea Călugărească, dar și din împrejurimi, persoane interesate de cultura viței-de-vie și de păstrarea vie a tradițiilor strămoșești.

Un astfel de eveniment are loc în dată de 01.februarie, în fiecare an, la Muzeul “Crama 1777” din localitate, cu ocazia sărbătoririi de către creștini a Sfântului Trifon, sfânt ce este cunoscut ca fiind cel care ocrotea vița-de-vie, plantele, animalele și păsărilor. În trecut, de fiecare dată când era sărbătorit acest sfânt, localnicii rugau preoții să vină la casele și la terenurile lor și să le stropească livezile și viile cu agheazmă, protejându-le în acest fel de lipsa rodului, de secetă și de grindină ce se abăteau în mod frecvent asupra acestei localități.

Din păcate, în prezent nu se mai acordă o asemenea importanță acestui eveniment, atenția fiind centrată către marea sărbătoare a vinului din această localitate. Cu siguranță continuarea celebrării acești eveniment ar putea contribui într-un mod favorabil la dezvoltarea culturilor de viță-de-vie și la păstrarea acestei culturi, putând fi o puternică strategie de dezvoltare la nivel local.

Toate aceste evenimente sunt desfășurate sub atentă supraveghere a primarului localității, care încearcă prin diferite metode să reînceapă practicarea acestei activități într-un mod intens, așa cum se făcea cu ani în urmă. În Valea Călugărească mai sunt organizate și o serie de excursii de scurtă durată, excursii prin care participanți, de regulă tinerii copii din școlile generale sau din licee, pot cunoaște îndeaproape tradiția vinurilor și a modului în care acestea sunt obținute. Aceste excursii au și ele un rol foarte important, și anume acela de a păstra vie această tradiție și de a-i învăța pe doritorii tainele ascunse ale acesteia.

Figura

Excursii la cramele din regiunea Dealu Mare pentru tinerii școlari

Sursa: Facebook Primăria Valea Călugărească

Pe lângă informațiile pe care aceștia le obțin în scurtele vizite la obiectivele turistice din localitate, sau la cele din localitățile aflate și ele pe celebrul “Drum al vinului”, aceștia au oportunitatea de a vedea în direct modul în care faimoasele vinuri din localitate sunt obținute, pornind de la culesul strugurilor până la prelucrarea lor și implicit vinderea acestora pe piața locală.

Valea Călugărească este o localitate ce poate fi considerată o zonă viticolă în adevăratul sens al cuvântului. Aici, în această localitate, tradiția culturii viței-de-vie s-a păstrat vie și s-a transmis cu ușurință de la o generație la alta, fiind în trecut, dar și în prezent o parte a modului de viață a tuturor locuitorilor din Valea Călugărească.

În ultima perioadă, în această localitate au avut loc o serie de evenimente, o serie de colaborări intense cu asociații de viticultori, ce au ca scop principal dezvoltarea activității de producere a vinurilor și formarea viitorilor viticultori. Una dintre cele mai cunoscute colaborări la momentul actual, o constituie colaborarea cu centrul de vinificație din Portugalia, colaborare ce promite să asigure un stadiu de formare pentru 21 de elevi interesați de această activitatea a culturii viței-de-vie.

Un alt eveniment cu mare amploare în localitatea Valea Călugăreasca îl constituie “Festivitatea de premiere a celor mai bune vinuri” pentru producătorii de vin din localitate. În anul 2014, la ediția care a avut loc pe data de 27 septembrie, la Muzeul localității, “Crama 1777” s-au acordat chiar 13 medalii de aur producătorilor de vin de calitate, 28 de medalii de argint, 14 de bronz și 6 de onoare. Acest eveniment reprezintă un prilej pentru producătorii de vin de a-și face cunoscute vinurile pe care le-au produs și de asemenea prilej să le introducă pe piață.

Muzeul “Crama 1777” este clădirea ce găzduiește concursul de vinuri de pe durata Sărbătorii Vinului din Valea Călugărească. Este un concurs la care se pot înscrie toți producătorii particulari de vinuri din Valea Călugărească sau din întreaga zonă Dealu Mare. Prin prisma acestui concurs, producătorii își demonstrează calitățile în producerea vinurilor din soiuri diferite și de o bună calitate, putând fi bucuroșii câștigători ale unor medalii și distincții.

Figura

Festivitatea de premiere a celor mai bune vinuri. Muzeul Crama 1777

Sursă: Facebook Primăria Valea Călugărească

Prin desfășurarea în fiecare an a acestui eveniment, localnicii și administrația locală își propun să atragă un număr cât mai mare de producători de vinuri, care să se înscrie în acest concurs, crescând în acest fel numărul turiștilor care ar participa alături de aceștia la eveniment.

Dat fiind faptul că localitatea Valea Călugărească dispune de o puternică tradiție în cultivarea viței-de-vie și în producerea vinurilor de calitate, se remarcă efortul deosebit depus în ultima perioadă pentru promovarea acestui potențial de către administrația localității. Pentru a promova cât mai puternic această localitate dar și pentru promovarea renumitului Drum al Vinului, primarul localității a organizat în luna septembrie a anului trecut o degustare a vinurilor produse în localitate, eveniment la care au fost invitați ambasadori și consuli, personalități ce au degustat sortimente diferite de vinuri produse de podgoriile comunei și au confirmat bună calitate a acestora.

Cel mai cunoscut eveniment ce se desfășoară în localitatea Valea Călugărească și care promite o dezvoltare puternică a turismului viticol din localitate și implicit a culturilor de vită de vie, este Sărbătoarea Vinului, sărbătoare ce se petrece timp de 3 zile calendaristice. Această “Sărbătoare a Vinului” atrage anual sute de participanți, sute de curioși în ceea ce privește această cultură a viței de vie, fie din zonă, fie din comunele sau orașele mari din apropierea localității Valea Călugărească. Această sărbătoare a devenit o tradiție pentru localitate, dar nu numai, fiind o tradiție veche și în celelalte localități incluse pe Drumul Vinului și din întreaga zonă Dealu Mare.

Figura

Sărbătoarea Vinului în Valea Călugărească

Sursă: Facebook Primăria Valea Călugărească

Sărbătoarea debutează în dată de 26 septembrie și durează 3 zile, perioadă în care au loc o serie de mici evenimente ce fac trimitere la modul de cultivare al strugurilor, de procesare al acestora și de producere a vinurilor de calitate pentru care această zonă este cunoscută. În cadrul evenimentului, producătorii de vinuri din regiune își instalează propriile standuri, la care își pot expune produsele specifice localității, de regulă fiind expuse soiuri diferite de struguri, vinuri diferite și produse agricole.

Sărbătoarea Vinului reprezintă pentru locuitorii localității un prilej special pentru că aceștia să își poată expune toată munca pe care au depus-o toamna, pentru crearea tuturor tipurilor de vin, muncă ce necesită cunoștințe bogate și multă muncă fizică.

În urma amenajării standurilor cu produsele pe care localnicii le-au creat, acestea sunt vizitate de către oficialități și de către degustători, urmând ca aceștia să stabilească gradul de calitate pe care acestea le dețin. Această sărbătoare reprezintă cea mai bună modalitate de dezvoltare a turismului viticol în această zonă, datorită faptului că atrage un număr foarte mare de participanți și turiști interesați de culturile de viță-de-vie și de tradițiile specifice localității Valea Călugărească.

Pentru locuitorii din Valea Călugărească, acest eveniment reprezintă un bun prilej de a-și scoate în evidență localitatea și potențialul de care aceasta dispune pentru crearea unui turism de tip viticol, dar și pentru a-și putea aduce la standurile festivalului, produsele spre desfacere și să petreacă, sărbătorind rezultatele recoltelor pe care le-au obținut în decursul anului respectiv.

Pentru o dezvoltare mai puternică și mult mai rapidă a culturilor de vită de vie, frecvența acestor festivaluri și evenimente ce fac trimitere la potențialul viticol al zonei Valea Călugărească ar trebui să fie mai ridicată, fiind singura posibilitate de a atrage turiști în această zonă și să contribuie la dezvoltarea zonei.

3.5.2 Activitatea online privind promovarea potențialului turistic din ansamblul Valea Călugărească-Urlați

În ceea ce privește promovarea acestor tradiții și valori legate de culturile de viță-de-vie din Valea Călugărească și Urlați, am observat o slabă implicare a autorităților privind acest aspect, promovarea făcându-se într-un ritm foarte lent, de cele mai multe ori, multe dintre aceste informații fiind împărtășite publicului online doar la ocazii speciale, respectiv în preajma festivalurilor și sărbătorilor vinului din localități.

Aceste sărbători ale vinului și ale tradițiilor privind vechea cultură a viței de vie au loc în anotimpul toamna, respectiv la sfârșitul lunii septembrie și de-a lungul întregii luni octombrie. În această perioadă, activitatea online este una destul de intensă, pe paginile de Facebook ale localităților sau ale producătorilor de vin din aceste localități fiind postate în mod frecvent, chiar și zilnic, informații despre evoluția culturilor de vită de vie, un scurt istoric al acestora, informații despre situația actuală și informații despre puținele programe de îmbunătățire a acestor culturi de vită de vie.

O activitate mult mai intensă a blog -urilor sau paginilor de Facebook ale localităților privind tradițiile strămoșești ale culturilor de vită de vie și situațiile actuale ale acestora, ar duce la crearea unei imagini mult mai bogate și mai concrete asupra acestor localități, fiind considerate adevărate zone viticole, cu potențial ridicat, putând să se bucure in același timp și de un real succes atât online cât și în plan local, prin primirea unui număr mai mare de turiști, sau de persoane interesate de viticultură și de tradițiile acesteia, și totodată pentru vizitarea numeroaselor obiective turistice, de asemenea și ele nepromovate, de pe teritoriul Văii Călugărești sau de pe teritoriul orașului Urlați.

Dat fiind faptul că activitatea pe aceste pagini de Facebook sau pe blog-urile localităților Valea Călugărească și Urlați este una extrem de redusă, de aici se înțelege de ce există și un număr redus al vizualizărilor acestor pagini. De exemplu, pagina localității Valea Călugăreasca dispune de un număr de 532 de like-uri, și implicit tot atâtea vizualizări, în comparație cu localitatea Urlați care are un număr mult mai mare de like-uri, ridicându-se la nr de 1.512, dar și o activitate pe pagina mai ridicată spre deosebire de Valea Călugărească.

Deși numărul accesărilor acestor pagini este unul destul de mic, curiozitatea celor care accesează paginile este destul de ridicată, existând în mod frecvent comentarii în care aceștia întreabă despre anumite aspecte legate de localități și despre culturile de vită de vie, constatând și ei slabă promovare a localităților în mediul online, deși potențialul de care dispun le-ar putea permite o mai bună promovare și o atragere mult mai rapidă a celor interesați de culturile de vitță-de-vie și de îmbunătățirea acestora, cel puțin în plan local.

3.6 Principalele crame din ansamblu și revigorarea acestora

3.6.1 Revigorarea turistică a cramelor

Apartenența celor două localități la proiectul de revigorare turistică Drumul Vinului din județul Prahova constituie cel mai mare avantaj al acestora în vederea dezvoltării din prisma turismului viticol. Acest proiect are ca scop principal atragerea unui flux mai mare de turiști care să vină în zonele viticole și să viziteze podgoriile întinse de-a lungul sutelor de ha și totodată să le cumpere produsele de calitate și cu specific realizate acolo.

Pentru a-și atinge scopurile, administrațiile locale ale celor două localități au convenit că este imperios necesară revigorarea edificiilor tradiționale în care se produceau și se depozitau vinurile produse cu mulți ani în urmă. Aceste crame românești, din Valea Călugărească și Urlați ne ajută să redescoperim podgoriile românești, pas cu pas, și să înțelegem modul în eforturile depuse pentru a se cultiva și a se recolta strugurii, se concretizează în produse finale, vinuri de o foarte bună calitate și care sunt recunoscute atât în plan local cât și în plan regional.

Crama Halewood- Crama din Conacul Urlățeanu este o casă boierească, construită în mod impresionant în stil brâncovenesc, care cuprinde o pivniță în trepte, în care sunt depozitate vinurile produse de pe urma fiecărei recolte, la sfârșitul toamnei. În vederea readucerii pe piață a aurului lichid, așa cum numesc viticultorii vinurile, cramele Halewood au luat decizia de a renova și de a restaura conacul Urlațeanu și pivnița acestuia, edificii ce au fost construite în anul 1922. În acest fel, cramele de la Halewood s-au dovedit primele care au reușit să ofere ocazia celor pasionași de vinuri și de viticultură să viziteze cramele funcționale din zona Dealului Mare.

Figura

Cramele Halewood – Crama din Conacul Urlățeanu

Sursă: Arhivă personală

În cadrul Cramei din interiorul Conacului Urlățeanu, vizitatorii și cei care sunt pasionați de turismul viti vinicol, au ocazia de a o vizita și de a afla informațiile generale privind procesele tehnologice de vinificație. Celor care vin să viziteze crama, le sunt puse la dispoziție o serie de servicii pe durata șederii acestora în cadrul cramei. Aceștia pot degusta vinurile produse în localitate, într-o sală special amenajată, pot vizita pivnița și pot vedea și degusta vinuri foarte vechi, pot servi masa într-un loc special amenajat, își pot achiziționa suveniruri și vinuri la prețuri accesibile, la terminarea vizitării cramei.

Faptul că edificiul conacului Urlățeanu a fost preluat de firma Halewood, producătoare de vinuri, reprezintă pentru localitatea Urlați un avantaj, datorită faptului că prin restaurarea și prin promovarea cramei și implicit a localității în mediul online pentru potențialul său viticol, localitatea se poate bucura de o dezvoltare a turismului viti vinicol și de o dezvoltare din punct de vedere economic, de pe urma celor ce vin pe teritoriul localității pentru a lua parte la evenimentele desfășurate în zonă sau pentru a vizita cramele.

Firma Halewood a început să restaureze conacul începând cu sfârșitul anului 1999 și se folosește astăzi de conacul Urlățeanu doar în scop turistic, pentru a-i crește vizibilitatea pe piața turistică dar și pentru a crește veniturile de pe urma vizitării acestuia. Cei de la firma Halewood au reușit să introducă acest conac în anumite circuite turistice viti vinicole, cu desfășurare de evenimente de regulă private. Sloganul pe care conacul îl promovează este următorul “La Crama Urlateanu, drumețul devine boier”

Figura

Conacul Urlățeanu

Sursă: Arhivă personală

În prezent, după restaurarea conacului și a pivniței ce servește drept cramă a acestuia, în incinta edificiului se pot găzdui diverse evenimente, dar care nu depășesc o zi, pentru că nu au fost amenajate încă spații de cazare pentru turiștii ce ar dori să rămână peste noapte în conacul Urlățeanu.

Pentru a putea vizita crama din interiorul Conacului Urlățeanu, este necesară crearea unui grup de minimum 6 persoane dar și de o rezervare în prealabil, pentru a putea pregăti sala în care urmează să aibă loc evenimentele de degustare și de servire a mesei de către turiști.

Crama Basilescu reprezintă un alt edificiu important pentru localitatea Urlați, în care se încearcă de ani buni păstrarea și transmiterea din generație în generație a tradiției culturii viței de vie. Crama Basilescu funcționează din anul 2003, după ce a absentat mai bine de 63 ani din această ramură a viticultorilor și a producerii vinurilor de calitate. În perioada comunistă, această cramă nu a funcționat, fiind în totalitate închisă turiștilor sau celor interesați de turismul vini viticol.

Figura

Crama Basilescu Sursă:

Arhivă personală

Începând cu anii 2003-2008, moștenitorii cramei Basilescu au reușit să își recupereze podgoriile expropriate de-a lungul perioadei comuniste, au restaurat crama prin investiții importante, au încercat revitalizarea plantațiilor de viță de vie pentru reîntoarcerea în circuitele turistice ale turismului vini viticol. Aceștia au încercat să creeze un centru modern de vinificație care să răspundă cererilor celor care erau interesați, fie de cunoașterea modului de producere a vinurilor și de degustarea acestora, fie de aflarea informațiilor privind etapele ce sunt urmărite în vederea obținerii recoltelor anuale.

Odată cu restaurarea cramei Basilescu, se constată și o creștere a activităților viticole în zone, dar mai ales se observă creșterea interesului producătorilor de vinuri pentru soiurile de struguri și de vinuri produse în Urlați. S-a reușit introducerea vinurilor produse la crama Basilescu la diferite evenimente, fiindu-le apreciat atât gustul cât și calitatea acestora.

În prezent, multe dintre vinurile produse la Crama Basilescu din localitatea Urlați sunt așezate pe mesele diferitelor restaurante de pe teritoriul țării noastre, și de asemenea le mai regăsim la diferiți producători de vinuri care au constat calitatea vinurilor produse și au decis să le comercializeze spre obținerea unor venituri de pe urma acestora.

O altă cramă de o mare importanță pentru localitatea Urlați o constituie Crama Domeniile Dealu Mare, cramă situată în mijlocul podgoriei din Urlați, fiind una dintre cele mai importante dintre cramele situate aici, acest lucru datorându-se capacității sale de stocare, de peste 1000 000 l/recoltă, dar și aparaturii modernizate și a personalului calificat în domeniul vinificației.

Figura

Crama ”Domeniile Dealu Mare Urlați”

Sursă: Arhivă personală

Această cramă, sau mai bine spus, acest centru de vinificație a fost construit cu ajutorul unor fonduri europene foarte mari, în anul 2007. De atunci s-a constatat pentru localitatea Urlați, o creștere a veniturilor obținute de pe urma vânzării produselor obținute din recoltele de struguri, s-a revigorat economia localității și au mai apărut și noi locuri de muncă pentru localnici sau pentru cei din zonele învecinate.

Pentru localitatea Urlați, înființarea acestui centru de vinificație, chiar în centrul podgoriilor specifice, a reprezentat la acea vreme una dintre cele mai mari investiții făcute într-o astfel de zonă viticolă, cu speranța revigorării economice și a obținerii unor profituri din ce în ce mai ridicate pentru localitate. Din păcate, investiția inițială nu a fost un real succes, pentru că acest centru de vinificație nu a fost vizibil foarte mult în peisajul localității Urlați. Deși înființată în anul 2007, abia din anul 2011 crama a început să dea semne de bună funcționare, acest lucru datorându-se schimbării celor de la conducere și în special a managerului companiei.

Figura

Domeniile Dealu Mare Urlați

Sursă: Arhivă personală

Din momentul în care s-au realizat schimbări în cadrul companiei, au apărut noi produse pe piață, s-au format niște branduri speciale și au încercat să își revină din punct de vedere economic după așa numita perioadă moartă a cramei.

În prezent, crama și-a stabilit anumite obiective pentru bună sa funcționare. În primul rând o mai bună calitate a produselor pe care își doresc să le scoată pe piață, un raport cât mai conform cu realitatea privind calitatea și prețul acestor produse, luând în considerare și prețurile producătorilor mai vechi în acest domeniu.

Deși se investește într-o mai bună calitate a produselor și a forței de muncă, din punct de vedere al promovării turistice, crama nu se bucură de un real succes în domeniul mass-media, veniturile obținute de pe urma produselor fiind investite în mod continuu în bună producere și vânzare a acestor produse locale.

Crama Conacul dintre vii face parte dintre cele 4 crame cu specific de pe teritoriul localității Urlați, având o capacitate de 80 locuri și fiind una foarte apreciată de către trecători sau de către turiștii care îi calcă pragul. În trecut, crama Conacul dintre Vii a fost o casă boierească, ce a fost privatizată și reamenajată începând cu anul 2006.

Figura

Crama Conacul dintre vii

Sursă: Arhivă personală

Principal scop pentru care această cramă a fost reamenajată și revalorificată, este acela de a fi introdusă într-un circuit turistic viti vinicol, pentru a se putea exploata zona Urlațiului din punct de vedere turistic și mai ales datorită potențialul vitivinicol, respectiv exploatarea aurului lichid, și anume vinul de care această localitate dispune, alături de toate celelalte localități de pe Drumul Vinului.

Ca și la celelalte crame din Urlați, pentru a le putea vizita și pentru a putea petrece mai mult timp în cadrul acestora, li la Crama Conacul dintre Vii este nevoie de o rezervare prealabilă, pentru un număr minim de 10 persoane, pentru a se putea face dinainte toate pregătirile necesare primirii turiștilor. La cramă se pot realiza degustări ale vinurilor produse de pe urma recoltei anuale, fie vinuri foarte vechi specifice locului, cu sommelieri care sunt aduși și pregătiți în capitala țării. Crama este situată în structura de cazare turistică, în principiu această unitate servind drept spațiu de cazare și mai puțin destinată degustării vinurilor.

Crama Pensiunii Feteasca Neagră este una dintre cramele situate pe teritoriul localității Valea Călugărească și este încorporată într-o structură de cazare turistică, în Pensiunea Fetească Neagră. Această cramă nu este atât de cunoscută ca și Crama 1777, devenită de curând muzeu, însă este extrem de apreciată pentru sortimentele de vinuri pe care le deține și pe care le oferă spre degustare, pentru păstrarea vechilor tradiții privind cultura viței de vie dar și pentru mediul ambiant în care îți poți petrece o bună perioadă din timp, înconjurat fiind de elemente de tradiție și liniște. La această cramă au acces toți cei care sosesc în Valea Călugărească, fie ei turiști sau pur și simplu în tranzit, fie și locuitorii localității.

Figura

Crama Pensiunii Feteasca Neagră

Sursă: Arhivă personală

Figura

Vinoteca din Crama Pensiunii Feteasca Neagră

Sursă: Arhivă personală

3.6.2 Vizibilitatea cramelor în mediul online

Vizibilitatea cramelor în mediul on-line este asigurată de site-urile de specialitate ale cramelor din comună Valea Călugărească și din orașul Urlați care urmăresc să promoveze din punct de vedere turistic potențialul viti vinicol al acestor două zone. Această vizibilitate, consider eu, este una destul de ridicată, atât la nivel comunei Valea Călugărească, cât și la nivel orașului Urlați, pentru că aproape toate cramele se bucură de existența unui astfel de site online, pentru fiecare cramă în parte sau pagini de Facebook administrate de populația locală prin care sunt informați vizitatorii on-line de toate noutățile ce țin de crama respectivă.

În ceea ce privește actualizarea informațiilor turistice pe aceste site-uri de specialitate pentru promovarea turistică în cele două zone, este de precizat faptul că se realizează în mod mai des doar pe paginile de Facebook, pagini care transmit săptămânal informații cu privire la crame sau la evenimente cu specific din zonele vizate.

Pentru a se observa mult mai bine vizibilitatea acestor crame în mediul on-line, am realizat o hartă turistică pe care sunt trecute atât cramele vizate, despre care am discutat într-un capitol anterior, cât și obiectivele turistice și unitățile de cazare ce contribuie la dezvoltarea turistică în comună Valea Călugărească dar și în orașul Urlați.

Pe această hartă turistică, pe lângă poziționarea geografică a tuturor elementelor, vom regăsi și site-urile de specialitate sau paginile de Facebook ale fiecărei crame în parte, lucru ce denotă o bună vizibilitate în mediul on-line. Din cauza faptului că în ultimii ani s-a intensificat concurența în ceea ce privește potențialul viti-vinicol și în ceea ce privește producerea unor vinuri de o bună calitate, promovarea cramelor în mediul on-line și implicit a produselor locale realizate, reprezintă cea mai bună strategie de promovare turistică și de atragere a potențialilor cumpărători.

Pe lângă site-urile proprii create de administrația locală sau de către proprietarii de crame/centre de vinificație, sau pe lângă paginile de Facebook administrate de localnici, cele mai multe dintre cramele din Valea Călugărească sau din Urlați le putem găsi pe portaluri specializate la nivel național, al căror scop principal este acela de a promova absolut toate cramele de vinuri din România, acele crame care își merită promovarea grație produselor de calitate pentru care sunt recunoscute pe plan național dar și internațional.

Aceste portaluri specializate la nivel național, asigură cramelor despre care discutăm, o mai bună vizibilitate și poziționare în întreg mediul on-line, facilitând legăturile dintre cei pasionați de vinificație și cramele propriu-zise, datorită prezentărilor generale făcute în cadrul portalului.

Un exemplu de portal specializat la nivel național, care promovează o singură cramă din fiecare oraș, pentru a se asigura că scoate în evidență și promovează pe piața turistică doar cramele și vinurile de o bună calitate, este portalul www.cramavinuri.ro. În ceea ce privește cramele din Valea Călugărească și Urlați, pe acest portal regăsim o singură cramă, și anume Crama Basilescu din Urlați, care este prezentată în detaliu și despre care regăsim informații cu privire la istoria culturilor de viță-de-vie dar și la modul în care este deservită în prezent această cramă.

Figura

Portal specializat pentru promovarea cramelor la nivel național

Sursă: www.cramavinuri.ro

Aceste portaluri specializate la nivel național, oferă posibilitatea celor care dețin cramele sau centrele de vinificație să își facă vizibile în mediul on-line aceste edificii, pentru creșterea atracției turistice la nivel locale. La fel ca și pe site-urile specializate, și portalurile oferă posibilitatea de a-și exprima datele de contact, adresele la care găsim cramele, precum și informații suplimentare despre prețurile produse pe care le găsim în crame, cât și imagini reprezentative ale acestora pentru a putea fi vizualizate înainte de vizitare.

3.6.2 Includerea cramelor și a obiectivelor turistice în circuite turistice

Aceasta reprezintă o modalitate de utilizare a potențialului turistic, natural sau antropic de pe teritoriul celor două zone de studiu, Valea Călugărească și Urlați. Este o metodă care se utilizează în ultimii ani, prin crearea unor pachete turistice ce includ circuite turistice de durată scurtă la cramele de pe teritoriul Dealului Mare.

În urma prezentării cramelor de pe teritoriul localităților Valea Călugărească și Urlați, am ajuns la concluzia că acestea sunt cele care încă mai susțin turismul vini viticol în aceste zone, iar scopul principal al înființării acestora a fost acela de a le introduce ulterior în anumite pachete turistice din cadrul unor circuite turistice, capabile să conducă la dezvoltarea acestui tip de turism în zonă. Faptul că aceste crame și centre de vinificație au fost reamenajate în ultimii ani, dovedește interesul crescut al specialiștilor în domeniu de a readuce pe piața turistică aceste zone, care dispun de un potențial ridicat ce merită valorificat.

Toate aceste crame sunt deschise și sunt puse la dispoziția tuturor celor interesați să afle informații despre tradiția viti vinicolă din Valea Călugărească și din Urlați, în special în timpul săptămânii, și mai puțin pe durata weekend-ului, când la aceste crame nu se găsește personalul necesar să fie pus la dispoziția turiștilor.

Din ce în ce mai multe crame dintre cele prezentate mai sus, au fost incluse în circuite turistice de câte două-trei zile pentru cei care doresc, pe lângă vizitarea obiectivelor turistice din zonele Valea Călugărească și din Urlați, să viziteze și edificii special construite pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor privind cultura viței de vie. Cramele pe care le-am prezentat, pe lângă faptul că își doresc o promovare mult mai intensă a potențialului viti vinicol de care zonele sale dispun, își doresc și obținerea unor venituri mai mari din vânzarea produselor locale, produse de calitate, venituri pe care să le investească ulterior în promovarea turistică a acestor zone.

Prețurile pachetelor turistice în care sunt incluse și cramele din Valea Călugărească și Urlați sunt destul de ridicate și includ, pe lângă vizitarea acestor crame cu specific local, și cazarea în cadrul acestora, pentru că cele mai multe dintre ele sunt încorporate în unitățile de cazare de pe teritoriul celor două localități.

Cele mai multe oferte pentru vizitarea cramelor și implicit vizitarea localităților în care acestea se află, propun durate de deplasare cuprinse între o jumătate de zi și până la două zile. Pentru ofertele turistice, cu deplasare de o jumătate de zi, se propune vizitarea cramelor dintr-o singură localitate, precum și vizitarea obiectivelor turistice din acea localitate. În serviciile incluse intră transportul turiștilor, vizitele cu degustări ale sortimentelor de vin expuse în cramă, accesul la obiectivele turistice pe care urmează să le viziteze și în mod obligatoriu, pe traseu va exista un însoțitor de grup, care este foarte bine informat și care răspunde tuturor întrebărilor pe care turiștii le au.

Figura

Ofertă turistică pentru cramele din podgoria Dealu Mare

Sursă: www.asociațiaturismprahova.ro

Pentru ofertele turistice cu deplasare de o zi, serviciile oferite sunt mai multe, cuprind vizitarea mai multor crame din zona Dealului Mare, se asigură atât transportul, masa (mic dejun și prânz), cât și accesul la numeroasele obiectivele turistice pe care urmează ca turiștii să le viziteze. Desigur că tarifele sunt mult mai ridicate decât cele în care oferta turistică propune o deplasare de numai o jumătate de zi. Pentru a se organizare aceste circuite turistice în localitățile renumite pentru potențialul lor viticol, sunt necesare niște rezervări în prealabil, pentru că cele mai multe dintre aceste crame se deschid doar în cazurile în care sunt vizitate de un număr minimum de 10 turiști.

De asemenea, turiștii pot opta pentru oferta pe care o doresc, fiind împărțite în oferte pentru mai mult de 15 persoane, care sunt cele mai ieftine, fie pot opta pentru oferta turistică cu maximum 8 persoane, dar care este mult mai scumpă. Există și oferte intermediare, numărul turiștilor care pot opta pentru aceste oferte fiind cuprins între 9 și 14 persoane.

Cea mai scumpă ofertă turistică în care se propune vizitarea cramelor din zona Dealului Mare este aceea care propune deplasarea din locul de reședință pentru o durată de cel puțin două zile, fiind cea mai apreciată de către turiști, pentru că au ocazia să intre în contact mult mai bine cu tradițiile și obiceiurile legate de culturile viței de vie și de asemenea se pot interesa direct, de la localnicii care încă din timpuri foarte vechi se ocupă de această activitate. Ca și celelalte oferte, mai sus prezentate, această ofertă, pe lângă asigurarea transportului și a meselor turiștilor, vizitarea obiectivelor turistice, aceasta oferă și cazarea pentru o noapte în cadrul cramelor pe care urmează să le viziteze, acolo unde sunt amenajate spații speciale pentru cazarea turiștilor, fie în unitățile de cazare reprezentative pentru fiecare localitate.

3.6.3 Evaluarea potențialului turistic antropic

Ca orice alte localități de pe teritoriul țării noastre, atât comună Valea Călugărească cât și orașul Urlați, pe lângă potențialul turistic natural pe care-l dețin, prin prisma caracteristicilor geografice (de relief, climatice și hidrografice), acestea dețin și un potențial turistic antropic, reprezentat de prezența unor obiective turistice pe aceste teritorii.

Prin potențial turistic antropic fac referire la obiectivele turistice care sunt prezente pe teritoriul acestor două zone și care pot contribui la dezvoltarea turismului în aceste zone, fiind obiective pretabile pentru vizitare. Este de menționat faptul că acestea sunt obiective turistice foarte importante pentru Valea Călugărească și Urlați tocmai din motivul că ele datează în aceste teritorii încă de foarte multe secole, vechimea acestora fiind unul dintre cele mai importante motive pentru care acestea sunt propuse spre vizitare.

Este adevărat că cele mai multe dintre aceste obiective turistice datează de foarte multe secole, dar de asemenea, cele mai multe dintre ele au fost supuse unor ample acțiuni de reamenajare, tocmai pentru a putea fi incluse în anumite circuite turistice și pentru a strânge anumite venituri considerabile.

Faptul că aceste două localități, pe lângă potențialul turistic natural de care dispun, beneficiază și de prezența acestor obiective turistice, reprezintă cea mai bună modalitate de promova turistic aceste zone și de a conduce la apariția unui turism mult mai bine dezvoltat, turismul de tip viti vinicol, dar care să includă și vizitarea tuturor obiectivelor din zonă.

Într-unul dintre capitolele abordate în această lucrare, am discutat despre revigorarea cramelor și introducerea acestora în scurte circuite turistice. Acest lucru se practică și în prezent, dar la o intensitate mult mai redusă decât ar trebui să se realizeze în mod normal. Circuitele turistice care se realizează în prezent, propun vizitarea unor crame din anumite localități de pe renumitul Drum al Vinului și foarte puțin propun vizitarea obiectivelor turistice din aceste regiuni.

În comună Valea Călugărească, avem posibilitatea, pe lângă vizitarea Cramelor 1777 și Crama Pensiunii Feteasca Neagră, de a vizita anumite obiective turistice, care se remarcă prin vechime dar și prin modul de construcție, prin arhitectură și prin istoria pe care o au.

Cele mai importante obiective turistice din comună Valea Călugărească, care pot contribui puternic la dezvoltarea oricărui tip de turism în această zonă sunt Muzeul Crama 1777, Biserica Izvorul Tămăduirii și a Sfântului Gheorghe și situl arheologic din livada Grupului Școlar Agricol.

Figura

Biserica cu hramul Izvorul Tămăduirii din Valea Călugărească

Sursă: Arhivă personală

Figura

Muzeul ”Crama 1777” din comuna Valea Călugărească

Sursă: Arhivă personală

Pentru orașul Urlați, pe lângă cele 4 crame importante de pe teritoriul acestui oraș, importante obiective turistice, pretabile pentru vizitare și pentru dezvoltarea turismului în această zonă, sunt următoarele: Complexul Conac Bellu, Mănăstirea Jercălăi, Monumentul Eroilor și Conacul dintre Vii.

Figura

Monumentul Eroilor din centrul orașului Urlați

Sursă: Arhivă personală

Includerea în circuitele turistice care presupun vizitarea cramelor din comună Valea Călugărească și din Urlați a acestor obiective turistice, reprezintă una dintre cele mai bune modalități de valorificare turistică și de încercare a dezvoltării unui turism de tip viticol și de punere în valoarea a podgoriilor și produselor locale cu specific pentru care cele două zone sunt atât de cunoscute.

Figura

Muzeul ”Conacul Bellu” din orașul Urlați

Sursă: Arhivă personală

Figura

Crama din interiorul Conacului Bellu

Sursă: Arhivă personală

Figura

Mănăstirea Jercălăi din orașul Urlați

Sursă: Arhivă personală

CAPITOLUL IV: Valorificarea potențialului turistic

4.1 Circulația turistică în ansamblul Valea Călugărească-Urlați

Circulația turistică reprezintă elementul definitoriu al fenomenului turistic, circulația turistică fiind cea care antrenează în mod frecvent segmente diferite ale populației, ce se deplasează din locul de reședință către spații pe care nu le-a mai văzut niciodată sau pe care le frecventează datorită potențialului natural și antropic pe care-l regăsește în acele zone.

Pe lângă circulația turistică, care antrenează diferitele segmente de populație, care sunt de vârste și categorii sociale diferite, mai găsim și baza tehnico materială, adică structurile de primire turistică (de cazare sau de alimentație publică), având și acestea un rol extrem de important în realizarea unui turism performant și în atragerea unui flux cât mai mare de turiști, de aici realizând și care este gradul de valorificare al patrimoniului turistic din zonele propuse spre vizitare.

Cu cât fluxul de turiști antrenați în vizitarea diferitelor zone turistice este mai mare, cu atât gradul de dezvoltare turistică și de valorificare al potențialului acestor zone este mai mare.

4.2 Evoluția principalilor indicatori ai circulației turistice

Fenomenul turistic din Valea Călugărească și Urlați nu poate fi înțeles fără exemplificarea și argumentarea principalilor indicatori ai circulației turistice, și mai precis, numărul sosirilor și numărul înnoptărilor.

În ceea ce privește localitățile Valea Călugărească și Urlați, pentru a putea preciza cu exactitate care este mărimea circulației turistice și mai exact, pentru a vedea care este numărul de turiști care au ajuns pe teritoriul acestora, principala cale de verificare o constituie realizarea unor grafice privind numărul turiștilor ce au sosit în aceste localități într-o perioadă dată, grafice privind numărul sosirilor dar și grafice privind numărul înnoptărilor în unitățile de cazare existente aici.

Realizarea acestor grafice arată în mod real care este numărul celor care au ajuns în Valea Călugărească și Urlați, pentru că în momentul în care turiștii ajung pe teritoriul acestor localități și se cazează în structurile de primire, aceștia sunt înregistrați în baza de date a acestora, turiștii fiind obligați să ofere și anumite date minim obligatorii privind numele, prenumele, cetățenia, data nașterii, și implicit prezentarea actului de identitate.

Toate aceste date rămân în baza de date a unităților de cazare și astfel se pot realiza statistici privind circulația turistică dintr-o anumită perioadă, pentru o anumită zonă turistică.

Cu siguranță, această metodă bine cunoscută a înregistrării la unitățile de cazare nu este una extrem de eficientă, ținând cont de faptul că nu toți cei care vizitează localitățile Valea Călugărească și Urlați se cazează la diferitele hoteluri sau pensiuni, ci mai sunt și persoane care vin de pe teritoriul altor localități sau orașe și se cazează fie la rude, fie la prieteni, fie unitățile de cazare mai mici nu folosesc această metodă de înregistrare a celor ce se cazează în unitățile de cazare.

Activitatea turistică nu poate fi caracterizată sau înțeleasă printr-un singur indicator, ci mai mulți indicatori contribuie la caracterizarea acesteia și la înțelegerea fenomenului turistic, respectiv un sistem de indicatori ce au un conținut complex și care contribuie puternic la formarea unei realități complexe asupra acestui fenomen.

În perioada anilor 1990-2014, circulația turistică din Valea Călugărească a suferit fluctuații, determinate fie de criză economică cu care țara noastră s-a confruntat, fie datorită politicii speciale pe care țara a traversat-o, dar mai ales fluctuații din prisma fenomenului turistic în general.

Principalii indicatori ai circulației turistice au fost calculați doar pentru comună Valea Călugărească, din lipsa datelor statistice de pe Institutul Național de Statistică. Pentru orașul Urlați nu am putut calcula acești indicatori ai circulației turistice, neputând preciza cu exactitate care a fost fluxul turistic între anii 1990 și 2014.

De asemenea, pe baza informațiilor statistice preluate de pe Institutul Național de Statistică privind numărul turiștilor, numărul înnoptărilor și al sosirilor, am calculat de asemenea și rata de ocupare a unităților de cazare de pe teritoriul Văii Călugărești, precum și durata medie a șederii turiștilor în aceste zone.

Atât rata de ocupare cât și durata medie a șederii le-am obținut prin raportarea numărului de înnoptări la capacitatea de cazare și prin raportarea la numărul de sosiri.

Realizarea unor grafice și a unor tabele privind fluxul turistic dintr-un ansamblu, reprezintă cea mai bună modalitate de a înțelege circulația turistică și de a contribui la dezvoltarea turismului în arealul în cauză, prin implementarea unor strategii puternice.

Tabel 1

Prelucrare date după Institutul Național de Statistică

Figura

Capacitatea de cazare turistică în comuna Valea Călugărească

Prelucrare date după Institutul Național de Statistică

Pentru a demonstra capacitatea de cazare turistică existentă în comună Valea Călugărească, am ales realizarea unui grafic pentru anii 1990, 2000, 2005, 2010 și 2014. Acest grafic arată și evoluția structurilor de primire turistică în acest interval de timp, fiind vizibilă creșterea numărului de locuri de cazare din anii 1990 până în anul 2014. În ceea ce privește anul 2015, numărul structurilor de cazare se menține la 40, reprezentative fiind unitățile de cazare Pensiunea Fetească Neagră și Hotelul Colina Grande.

Din tabelul de mai sus, în care regăsim numărul locurilor de cazare în structurile de primire turistică din Valea Călugărească și din graficul realizat mai sus, se va observa corelarea firească cu numărul unităților de cazare. Capacitatea de cazare a suferit fluctuații importante, acestea fiind datorate închiderii pentru acțiuni de renovare sau de reamenajare a unităților de cazare, fluxul ascendent observându-se cu ușurință între anii 2010 și 2014.

Tabel 2

Prelucrare date după Institutul Național de Statistică

Figura

Numărul înnoptărilor turistice în comuna Valea Călugărească

Prelucrare date după Institutul Național de Statistică

Pentru a demonstra care este capacitatea turistică în comună Valea Călugărească, am realizat un grafic care să reflecte numărul înnoptărilor turistice din această zonă, în unitățile de cazare existente pe teritoriul comunei. După cum se poate observa în graficul de mai sus, în anii 2005 și 2010 se constată un număr al înnoptărilor turistice ce depășește 1700, respectiv 1730 în anul 2005 și 1821 în anul 2014.

Numărul înnoptărilor totale din comună Valea Călugărească, de regulă, sunt în strânsă legătură cu numărul sosirilor și este și corelat cu acestea. Se constată că în anul 2001, numărul înnoptărilor este extrem de mic, nedepășind 500 de înnoptări, urmând ca în anul 2005 creșterea numărului de înnoptări să crească brusc, depășind numărul de 1700.

Tabel 3

Prelucrare date după Institutul Național de Statistică

Figura

Numărul sosirilor turistice în comuna Valea Călugărească

Prelucrare date după Institutul Național de Statistică

Pentru a demonstra care a fost numărul sosirilor turistice în comuna Valea Călugărească în ultimii ani, am ales perioada anilor 2001-2014, pentru a reflecta cât mai bine această realitate. După cum se poate observa în figura numărul 7, numărul sosirilor turistice din această zonă a scăzut de la 478 la 96 în anul 2010, acest lucru datorând-se crizei economice, urmând ca după depășirea acestei perioade, numărul sosirilor să crească puternic la 379.

În ceea ce privește perioada anilor 2001 și 2005, se observă cu ușurință faptul că numărul sosirilor turistice din această zonă se menține la 478, acest lucru fiind susținut de lipsa crizei economice ce avea să fie în anul 2010 dar și de promovarea turistică din acea perioada, care era mult mai intensă.

4.3 Baza tehnico-materială

Baza tehnico-materială (structura de primire) cuprinde o mare diversitate de dotări pentru cazare, alimentație, pentru recreere și tratament sau distracții și sport, care reprezintă o premisă a realizării circulației turistice. (Cândea, Simon, Bogan, 2012)

Structura de primire turistică reprezintă orice construcție și/sau amenajare destinată sau folosită pentru cazarea turiștilor, servirii mesei pentru turiști, agrementului, transportului special destinat turiștilor, tratamentului balnear și de recuperare pentru turiști, organizării de conferințe și alte evenimente speciale, împreună cu serviciile aferente.

Notă de subsol – Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 440 din 26 iunie 2009

Ca orice alte localități de pe teritoriul României care sunt recunoscute pentru patrimoniul turistic și în care se dezvoltă orice formă de turism și care dețin structuri de primire turistică, și localitățile Valea Călugărească și Urlați sunt foarte cunoscute în principal pentru potențialul turistic și dețin astfel de structuri de primire.

Pentru localitatea Valea Călugărească, reprezentative sunt două unități de cazare, respectiv un hotel, Hotel Colina Grande, situat chiar pe artera principală de transport rutier și Pensiunea Fetească Neagră și aceasta fiind situată pe aceeași arteră, E577. În ceea ce privește numărul unităților de alimentație publică și acestea se găsesc în Valea Călugărească într-un număr destul de scăzut, acestea fiind situate în incinta unităților de cazare.

Figura

Pensiunea Feteasca Neagră- Valea Călugărească

Sursă: Arhivă proprie

Figura

Hotel Colina Grande

Sursă: www.booking.com

Dacă în localitatea Valea Călugărească avem două unități de cazare și de alimentație publică, în Urlați avem două structuri de primire turistică și anume Conacul dintre Vii, și Casa Colinelor, unități de cazare ce cuprind, pe lângă spațiile de cazare și de alimentație publică, o cramă cu specific local.

Figura

Conacul dintre Vii

Sursă: Arhivă personală

Figura

Casa Colinelor Urlați

Sursă: Arhivă personală

4.4 Posibilități și direcții de dezvoltare a turismului în ansamblul Valea Călugărească-Urlați

Valorificarea potențialului turistic al diferitelor zone de pe teritoriul României a devenit în ultimul timp un obiectiv strategic al acestei țări în vederea dezvoltării economice, pentru obținerea unor venituri și pentru creșterea vizibilității pe piața turistică.

Turismul reprezintă cea mai importantă ramură a economiei, fiind cel care aduce încasări incredibile, de cele mai multe ori peste încasările din industria petroliferă. Turismul este cel care conduce la creșterea și dezvoltarea economică a zonelor care dispun de un potențial turistic pretabil pentru valorificare, determinând strângerea unor venituri considerabile prin care se îmbunătățesc și se valorifică în continuare fiecare resursă a zonei în cauză.

Dezvoltarea turismului în cele două zone de studiu, respectiv în comună Valea Călugărească și în orașul Urlați ar trebui să reprezinte obiectivul principal al acestor zone, pentru dezvoltarea socio-economică și pentru atragerea unui număr ridicat de investitori.

Datorită așezării geografice, atât comună Valea Călugărească cât și orașul Urlați beneficiază de caracteristicile unor zone turistice, cu un potențial natural și antropic ridicat, prin prezența edificiilor istorice și culturale din aceste zone, toate acestea creează adevărate premise pentru dezvoltarea turismului viti vinicol datorită podgoriilor întinse și a puternicei tradiție în cultura viței-de-vie dar și pentru dezvoltarea unui turism de odihnă, de relaxare, sau un turism de tip sportiv, ceea ce s-a încercat în ultimii ani.

Turismul reprezintă una dintre cele mai importante activități economice care se poate dezvolta în zona localităților Valea Călugărească și Urlați, numai prin exploatarea eficientă și de durată a potențialului turistic de care acestea dispun. În aceste două zone viti vinicole, activitățile de marketing și promovarea turistică fiind foarte slab dezvoltate, aceste două zone nu sunt puse în valoare la întregul lor potențial, activitățile organizate în prezent fiind realizate într-o manieră învechită și neatractivă pentru pasionații de vinificație sau de amatorii unui turism de odihnă.

În urma consultării strategiilor de dezvoltare durabilă și a planurilor urbanistice generale, atât pentru comună Valea Călugărească, cât și pentru orașul Urlați, am constatat că există numeroase strategii turistice ce urmează să fie implementate sau care au fost deja implementate în aceste două zone de studiu, în vederea dezvoltării turistice și economice.

Din punct de vedere turistic, orașul Urlați dispune de un potențial turistic ridicat, atât de un potențial turistic natural prin caracteristicile reliefului și prin dealuri care sunt presărate cu plantații de viță-de-vie, dar și de un potențial antropic destul de ridicat, prin existența edificiilor de cult religios, monumentelor de tip istoric, cramelor cu specific ce susțin și transmit tradiția culturilor de viță-de-vie. În ceea ce privește oferta culturală a orașului Urlați, aceasta este una extrem de săracă, activitățile fiind destul de reduse la număr, cu excepția Muzeului Conacului Bellu care este un edificiu de cult și care este reprezentativ pentru orașul Urlați. (Strategia de dezvoltare a orașului Urlați pentru anii 2007-2013, Primăria orașului Urlați)

Pentru valorificarea mai eficientă din punct de vedere turistic dar și pentru îmbogățirea patrimoniului turistic al orașului Urlați, cea mai bună soluție ar fi crearea unei identități culturală și turistică proprie pe care acest oraș să o promoveze mult mai intens, imagine capabilă să îl diferențieze de celelalte orașe cu un potențial turistic ridicat.

Potrivit Strategiei și a Planului de Dezvoltare a orașului Urlațipentru anii 2007-2013, există anumite obiective pe care acest oraș și le-a propus, datorită faptului că aceștia au anumite așteptări și vor să ajungă la aceste rezultate prin implementarea unor acțiuni puternice.

Obiective:

1. Valorificarea patrimoniului cultural existent;

2. Asigurarea accesului la cultură a unor largi categorii socio-umane;

3. Îmbunătățirea activității Casei de Cultură din oraș.

Rezultate așteptate:

1. Revigorarea și diversificarea ofertei culturale;

2. Promovarea respectului pentru patrimoniul cultural a tinerei generații.

Acțiuni:

1. Promovarea manifestărilor culturale ce se vor derula în oraș;

2. Includerea principalelor monumente istorice într-un circuit turistic (Muzeul Conacul Bellu, Mănăstirea Jercălăi);

3. Colaborarea cu alte muzee și case de cultură din județ, în vederea organizării unor expoziții de pictură, artă, spectacole;

4. Înființarea unor echipe de teatru, la nivel de școli și nu numai, care să prezinte periodic spectacole pentru cetățenii orașului și care să participe la concursuri județene și pe țară;

5. Îmbunătățirea organizării sărbătorii orașului – „Zilele Toamnei la Urlați”, în vederea creșterii amplorii acestei sărbători;

6. Organizarea unor spectacole și concursuri de folclor zonal (ca de exemplu, un Festival de folclor al Văii Cricovului Sărat), cu participarea unor formații și artiști din zonă;

7. Reînființarea echipei de fotbal a orașului;

8. Schimburi interculturale cu alte orașe din alte țări (pe baza unor legături stabilite de foști cetățeni ai orașului care s-au stabilit în aceste localități).

9. Dotarea Bibliotecii Orășenești cu un nou și bogat fond de carte; informatizarea acesteia și crearea unei conexiuni de tip Internet, pentru creșterea accesului tuturor categoriilor de cetățeni la diverse informații.

10. Reabilitarea monumentelor istorice de pe raza orașului

Turismul a fost întotdeauna o prioritate pentru orașul Urlați, acest lucru datorându-se potențialului turistic de care acesta dispune și care poate fi valorificat în întregime. Am menționat faptul că potențialul turistic se împarte în potențial turistic natural și potențial turistic antropic. Potențialul turistic natural din orașul Urlați este reprezentat de caracteristicile reliefului și caracteristicile climei care au permis dezvoltarea culturilor de viță-de-vie, grație cărora orașul Urlați este cunoscut ca fiind o adevărată zonă viticolă, cunoscut de asemenea și sub numele de Orașul dintre Vii.

Odată cu dezvoltarea culturilor de viță-de-vie s-au dezvoltat și tradițiile cu privire la această cultură, tradiții moștenite și pe care localnicii orașului încearcă să le transmită din generație în generație. Valorificarea acestui potențial turistic natural, în special a culturilor de viță-de-vie a reprezentat pentru orașul Urlați una dintre cele mai importante acțiuni strategice în vederea dezvoltării economice și turistice. (Strategia de dezvoltare a orașului Urlați pentru anii 2007-2013, Primăria orașului Urlați)

În Strategia și Planul de Dezvoltare al orașului Urlați dintre anii 2007-2013 este abordat subiectul privind dezvoltarea turismului în cadrul orașului, în acesta fiind stabilite o serie de direcții strategice în vederea atingerii rezultatelor așteptate. Conform Strategiei și Planului de dezvoltare al orașului Urlați, direcțiile strategice urmărite în dezvoltarea turismului din orașul Urlați pentru perioada 2007-2013 sunt următoarele:

– Creșterea importanței turismului în economia locală;

– Înscrierea obiectivelor orașului într-un circuit turistic;

– Valorificarea avantajelor situării pe Drumul Vinului;

– Conservarea identității locale a orașului (arhitectură, mod de viață local și produse tradiționale, etc)

Pe lângă aceste direcții strategice foarte bine stabilite în Strategia de dezvoltare a orașului, aceasta mai presupune și obiective generale propuse pentru dezvoltarea turismului

 repertorierea și analiza permanentă a potențialului turistic;

 reabilitarea, conservarea și valorizarea resurselor cu importanță turistică;

 creșterea competitivității și promovarea imaginii turistice a orașului la nivel județean și național;

 înființarea unor pensiuni agro-turistice;

Toate aceste direcții strategice și obiective generale propuse pentru dezvoltarea turismului în orașul Urlați, din județul Prahova, au fost stabilite pentru a avea anumite rezultate într-un timp relativ scurt.

De aici și rezultatele așteptate de către administrația locală a orașului și de către toți cei care au gândit Strategia de Dezvoltare a orașului Urlați.

Rezultatele așteptate în anul 2013:

– Patrimoniul cultural, istoric și tradițional reabilitat, conservat și valorizat din punct de vedere turistic;

– Recunoașterea orașului ca destinație turistică competitivă, pentru început, la nivelul județului;

Într-adevăr, turismul a reprezentat și încă reprezintă o prioritate pentru locuitorii orașului Urlați dar mai ales pentru administrația locală care încearcă transformarea orașului într-o adevărată destinație turistică pentru pasionații de viticultură sau evenimente sportive, generate de elementele de favorabilitate care duc la bună desfășurare a acestora, dar mai ales datorită potențialului turistic de care Urlați dispune.

La promovarea și dezvoltarea turismului în această zonă mai contribuie și alți factori foarte importanți, pe lângă potențialul turistic. Turismul este o ramură foarte importanță a economiei, și dezvoltarea acestuia într-un areal poate conduce la crearea unui adevărat spațiu turistic, generator de profituri și venituri pentru cei angrenați în această ramură.

În prezent, promovarea turistică a orașului Urlați este realizată prin intermediul evenimentelor și festivalurilor cu specific local, prin intermediul tradițiilor strămoșești cu privire la culturile de viță-de-vie, dar și prin intermediul cramelor renovate și modernizate în ultimii ani care valorifică adevăratul potențial turistic al acestui oraș, și anume cel viti vinicol. (Strategia de dezvoltare a orașului Urlați pentru anii 2007-2013, Primăria orașului Urlați)

Promovarea turistică a orașului Urlați ar putea fi realizată într-un mod mult mai eficient prin realizarea anumitor evenimente care să transmită și să îndemne turiștii la vizitarea acestuia pentru a observa potențialul turistic, prin realizarea unui brand local, prin participarea orașului la evenimente de promovare, în cadrul concursurilor naționale sau internaționale pentru stabilirea celor mai bune vinuri, ținând cont de faptul că Urlați se bucură de soiuri de struguri foarte bune, dar și de vinuri de o calitate excepțională.

De departe, cea mai importantă promovare turistică o constituie promovarea în mediul online, datorită mediului în care trăim astăzi și în care mai bine de jumătate din populația României are acces la internet și la diversele site-uri de specialitate unde sunt promovate turistic zone ale României ca și destinații turistice.

Promovarea orașului este de fapt, una din activitățile de care administrația publică locală a ținut cont, înțelegând că, în final, publicul țintă este reprezentat de potențialii investitori, dar și de turiști.Mesajul care se vrea a fi transmis este acela că: „Trebuie să investiți în localitatea noastră, pentru că vă oferim un climat optim de afaceri în cadrul regiunii Dealu Mare, pe celebrul Drum al Vinului! Poposiți în paradisul verde al Conacului Bellu pentru destindere și recreare! Vizitați monumentele istorice ale orașului și bucurați-vă de ospitalitatea localnicilor, ciocnind cu ei un pahar din licoarea rubinie a podgoriilor urlățene!”. (Strategia de dezvoltare a orașului Urlați pentru anii 2007-2013, Primăria orașului Urlați

În vederea promovării cât mai intense a orașului Urlați, din punct de vedere turistic, s-au luat o serie de măsuri și s-au implementat o serie de acțiuni, despre care am discutat anterior și care au avut drept scop final relansarea acestui oraș pe piața turistică și considerarea acestuia ca și o destinație turistică.

Pentru a se promova într-un mod corect localitatea ca și destinație turistică și pentru a-i scoate în evidență potențialul turistic de care dispune, s-a luat decizia construirii unui portal, unui site on-line al orașului Urlați în urmă cu 10 ani, (Strategia de dezvoltare a orașului Urlați pentru anii 2007-2013, Primăria orașului Urlați ), respectiv în anul 2005, prin intermediul căruia se ofereau toate informațiile necesare locuitorilor orașului, fotografii, informații de interes public, care sunt actualizate în mod frecvent. Site-ul prin care se promovează și prin care se distribuie în mod gratuit informații tuturor celor interesați de orașul Urlați este următorul: www.urlați.ro

În ceea ce privește Valea Călugărească, această comună și-a stabilit o serie de strategii, o serie de programe operaționale regionale, prin intermediul cărora să promoveze specificul viti-vinicol al acestei comune. (Programul Operațional Regional, Primăria Comunei Valea Călugărească)

Obiectivul principal al acestor programe operaționale și al acestor strategii este acela de a promova și de a pune în valoare specificul local, viti-vinicol și potențialul turistic, patrimoniul cultural și istoric al comunei, pentru a crește vizibilitatea acesteia și mai ales pentru a spori gradul de atractivitate al comunei în rândul celor interesați de vinificație, în acest fel crescând și fluxul turistic pentru întregul județ Prahova.

De asemenea, comuna Valea Călugărească, pe lângă celelalte localități incluse și ele pe renumitul Drum al Vinului din județul Prahova, este introdusă în foarte multe proiecte de dezvoltare durabilă, în proiecte de dezvoltare a turismului și a economiei în aceste zone.

Prin proiectele de dezvoltare turistică care includ aceste două zone viticole, se dorește promovarea produselor locale turistice, a potențialului natural și antropic, prin popasurile care urmează să fie realizate la toate obiectivele turistice din aceste regiuni, la mănăstirile și bisericile din zonă, fie la conacele sau casele boierești care se mai păstrează și în momentul de față, prin străbaterea podgoriilor renumite din Valea Călugărească, podgorii pentru care această comună este cunoscută printre multe alte localități de pe teritoriul României.

Obiectivul general al proiectului propus constă în dezvoltarea turismului în Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia în scopul creșterii atractivității județului Prahova ca destinație turistică.

Proiectul propus contribuie la realizarea obiectivelor specifice ale Axei Prioritare 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului prin creșterea vizibilității potențialului viti vinicol al localităților Filipeștii de Pădure, Florești, Băicoi, Plopeni, Zamfira, Boldești-Scăieni, Bucov, Vărbila, Valea Călugărească, Jercălăi, Urlați, Ceptura, Tohani, Mizil. Rezonanța numelui acestor localități se datorează nu doar potențialului turistic și patrimoniului natural și cultural specific, cât și renumitelor podgorii aflate pe teritoriul lor. (Programul Operațional Regional. Primăria Comunei Valea Călugărească. Incursiune în istorie pe Drumul Vinului din Județul Prahova).

Astfel, pe lângă obiectivele istorice, naturale și de cult, turiștii pot vizita zonele viticole din Tohani, Urlați și Valea Călugărească datorită cărora județul a primit denumirea de „patria vinului roșu”. Pe „Drumul Vinului” turiștii pot vizita câteva crame unde pot degusta vinuri și spumante renumite, fiind inițiați în tradițiile legate de producerea vinului. (Programul Operațional Regional. Primăria Comunei Valea Călugărească. Incursiune în istorie pe Drumul Vinului din Județul Prahova).

Prin creșterea gradului de informare turistică, prin informarea acestora cu privire la obiectivele turistice, fie ele naturale sau antropice pe care le pot vizita, se ating obiectivele principale ale proiectelor și strategiilor regionale privind dezvoltarea turistică. Prin activitățile de marketing care se desfășoară în cadrul proiectelor de dezvoltare turistică, se pun în valoare toate aceste zone viti-vincole, care se evidențiază față de alte localități prin patrimoniul turistic, istoric și cultural de care dispun, și care datează de foarte multe secole, acesta fiind principalul motiv pentru care se doresc a fi puse în valoare.

Un alt obiectiv important al acestor proiecte îl constituie creșterea numărului de turiști ce vin în județul Prahova, contribuind în principal la dezvoltarea economică a acestuia. Prin creșterea atractivității acestor zone viticole, precum Valea Călugărească și Urlați, despre care am realizat studiul până în prezent, se va obține creșterea vizibilității acestora pe piața turistică și implicit atragerea unui număr mai mare de turiști, a unor persoane interesate de eonoturism, sau mai bine spus, de turismul viticol.

Prin creșterea numărului de turiști care vor alege să viziteze aceste zone viticole, implicit vor crește și dorințele investitorilor de a investi în aceste zone viticole cu un potențial turistic, de pe urma cărora vor obține și aceștia venituri considerabile. Prin apariția investitorilor în aceste zone cu potențial viticol se vor genera și mai multe locuri de muncă pentru cei specializați în domeniu, fie pentru localnicii de pe teritoriul acestora.

4.5 Potențialele segmente de piață în vederea dezvoltării turismului

Grație potențialului turistic, fie el potențial natural, fie el potențial antropic de care dispun cele două localități de studiu din județul Prahova, turismul care se pretează cel mai bine pentru a fi dezvoltat în acest ansamblu este reprezentat de turismul viticol, cele două zone fiind foarte bine recunoscute datorită podgoriilor sale care se întind pe multe hectare și datorită soiurilor diferite de struguri și vinurilor de o calitate remarcabilă.

Pe lângă turismul viticol care ar putea fi implementat în Valea Călugărească și în Urlați, mai există și alte tipuri specifice de turism ce s-ar preta unor astfel de localități, despre care am spus că au un potențial turistic ridicat. În ultimii ani s-a încercat revigorarea tot mai intensă a cramelor și a centrelor de vinificație din cele două zone de studiu, pentru a încerca dezvoltarea și implementarea unor pachete turistice cu specific local și care să includă circuite turistice la cramele din regiune.

De cele mai multe ori, prin circuitele turistice în care sunt incluse și cramele din Valea Călugărească și Urlați, se promovează turismul de afaceri, pentru că aceste crame sunt deschise spre vizitare și spre înnoptare unor grupuri mari de oameni, de peste 10 persoane, care nu vin la crame decât cu scopul de a le vizita ci și pentru a-și îndeplini anumite obiective, pentru a rezolva anumite probleme sau afaceri.

În ultimii ani s-a încercat dezvoltarea unui nou tip de turism pentru aceste localități din Valea Călugărească și Urlați, și anume turismul sportiv, turism preferat de regulă de către tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 35 ani, pentru care sportul este un mod util și plăcut de petrecere a timpului liber, sau o pasiune. În Urlați au avut, și au loc anual o serie de evenimente cu tematică sportivă, evenimente ce ajută la mobilizarea populației dar mai ales ajută la conștientizarea potențialului natural pe care îl dețin. Cross-ul Cramelor sau Maratonul Vinului sunt două evenimente extrem de importante din Urlați, de pe urma cărora autoritățile locale și localnicii se bucură nu numai de un număr mare de participanți, ci și de venituri considerabile ce contribuie la dezvoltarea economică.

Figura

Maratonul Vinului Urlați

Sursă: Pagina de Facebook a orașului Urlați

După cum bine se observă, numele pe care cele două evenimente le poartă au o mare legătură cu tradiția culturilor de viță-de-vie din Urlați și prin acestea se dorește promovarea cât mai intensă a cramelor și podgoriilor pe care le găsim pe teritoriul orașului Urlați, acestea fiind foarte numeroase. Evenimentele sportive se bucură de o intensă promovare atât la nivelul localității, cât și în mediul online, căci acestea au pagini create special pentru eveniment, pagini de facebook sau pagini web, unde cititorii și pasionații de evenimente sportive au șansa să citească informații despre tradițiile culturilor de viță-de-vie și au șansa să se înscrie pentru a participa la unul dintre evenimente.

Pe întreaga durată a acestor evenimente, atât cramele cât și obiectivele turistice din Urlați sunt deschise vizitatorilor, spre a putea fi vizitate și apreciate de către aceștia, urmând ca promovarea turistică să fie mult mai intensă și să atragă în urma acestor evenimente și mai mulți turiști sau pasionați de tainele viticulturii.

Aceste evenimente sportive, care pe lângă antrenarea unui număr mare de pasionați de sport, antrenează și atrag și un număr mare de oameni pasionați de vinificație, reprezintă cea mai bună modalitate de promovare turistică a unei zone cu un asemenea potențial viti vinicol. Pe lângă promovarea turistică pe care zonele viticole o obțin, considerabile sunt și veniturile obținute de pe urma acestora, care contribuie la dezvoltarea socio-economică a orașului.

Figura

Crosul Cramelor

Sursă: www.crosulcramelor.ro

Aceste evenimente sportive contribuie atât la crearea unui nou tip de turism în zonele viticole, la crearea turismului sportiv, dar totodată cresc și vizibilitatea zonelor viticole în plan regional și național, promovând într-o manieră intensă atuurile localităților. Un alt avantaj al turismului sportiv în zonele viticole îl constituie și implicarea cetățenilor, localnicilor din aceste zone pentru asigurarea bunei desfășurări a evenimentelor, aceștia obținând pe lângă experiență și pe lângă contribuția pe care o au la dezvoltarea zonelor din care provin și venituri pentru a-și satisface nevoile proprii.

Dacă în Urlați s-a pus accentul pe evenimentele cu tematică sportivă, care implică un număr mare de participanți, și în Valea călugărească există evenimente sportive, ce poartă numele de Drumul Vinului, la care localnicii și nu numai, ci și doritorii de sport, sunt invitați să ia parte la o ciclopromenadă prin una dintre localitățile viticole incluse pe renumitul Drum al Vinului. Acest lucru este deosebit de important, căci prin intermediul acestui tur cu bicicletele, participanți au ocazia să constate bogățiile localității și să contribuie într-un mod util la dezvoltarea acesteia. Cei din Valea Călugărească privesc turismul sportiv ca pe o formă de recreere activă, prin intermediul căreia pot participa la promovarea turistică a potențialului turistic, natural și antropic de care această localitate dispune și totodată pot evada din mediul stresant, de după orele de muncă.

4.7 Alegerea tehnicilor de promovare turistică

Promovarea turistică a unor zone care dispun de un potențial turistic natural și antropic nu se poate realiza fără alegerea unor tehnici de promovare turistică potrivite. Aceste tehnici de promovare turistică, în cazul în care sunt foarte bine alese, conduc la dezvoltarea turistică și la atragerea unui număr mare de turiști în aceste zone, ceea ce conduce la conturarea unor tipuri de turism ce pot dezvolta din punct de vedere economic aceste zone, într-un timp foarte scurt, prin valorificarea tuturor resurselor turistice de care acestea dispun.

Acțiunile care se desfășoară în domeniul turismului au scopul principal de obține potențiali noi clienți pentru produsele turistice din zonele de studiu, dar mai ales de a-i păstra pe cei care utilizează de mult timp aceste produse, încă de dinainte să se realizeze promovarea turistică.

În mod concret, activitatea de promovare a produselor turistice din zonele de studiu este o” formă specifică de comunicare, care constă în transmiterea pe diferite căi de mesaje și informații menite să-i informeze pe operatorii de turism și pe turiștii potențiali asupra caracteristicilor produsului turistic și asupra elementelor componente ale serviciilor turistice oferite, să le dezvolte o atitudine pozitivă față de firmele prestatoare de servicii turistice. (O. Snak, P. Baron, N. Neacșu – 2008)

În ceea ce privește promovarea turistică, principalele forme ale acesteia sunt următoarele: publicitatea, care este de departe cea mai importantă în vederea creșterii vizibilității unei zone ca și destinație turistică, evenimentele de marketing, sau relațiile publice. (O. Snak, P. Baron, N. Neacșu – 2008)

Publicitatea poate urmări familiarizarea turiștilor cu firme sau destinații turistice, prelungirea activității turistice în extrasezon, pătrunderea pe o nouă piață turistică, introducerea și lansarea pe piață a unui nou produs turistic, promovarea unei imagini favorabile a ofertei proprii, etc. (I. Nită, Ctin. Niță, 2008).

Publicitatea, reprezintă în cazul celor două zone de studiu, Valea Călugărească și Urlați, una dintre cele mai bune modalități de a promova pe piața turistică potențialul acestora și mai ales o bună modalitate de a-l valorifica. În prezent, atât Valea Călugărească, cât și Urlați se bucură de o promovare turistică, însă nu la un nivel foarte ridicat, de aici și lipsa dezvltării turismului în aceste zone.

Publicitatea, în cazul celor două zone se poate realiza prin:

– Crearea unor anunțuri locale prin care să se scoată în evidență potențialul turistic al zonelor

– Realizarea de scurte filme/prezentări ale zonei din punct de vedere al culturilor de viță-de-vie

– Realizarea unor pliante spre a fi distribuite localnicilor sau turiștilor ce vin în aceste zone

– Realizarea unor afișe tematice ce pot fi amplasate la intrarea în aceste localități sau ce pot fi amplasate prin diferite zone din județul Prahova

– Publicitatea în mediul online, prin actualizarea informațiilor de pe paginile zonelor de studiu în mod constant

Toate aceste modalități de publicitate se pot face fie prin intermediul presei, al radioului, prin intermediul televiziunii sau prin intermediul administrațiilor locale pentru a fi vizualizate de către potențialii turiști ce ar alege aceste două zone ca și destinații turistice pentru a-și petrece timpul liber, la distanță de zona de reședință.

Promovarea turistică a acestui ansamblu va deveni mult mai eficientă prin actualizarea în mod constant a tehnicilor de promovare, prin raportarea la cerințele turiștilor, prin utilizarea unor tehnici promoționale noi, reprezentate în ultima perioadă de promovarea în mediul online, prin site-uri și portaluri de specialitate în domeniul vinificației, prin organizarea unor evenimente cu specific local, prin participarea la târguri și la expoziții de vinuri.

Dacă stăm să ne aducem aminte de motivele pentru care cele două zone viticole sunt atât de cunoscute, ne putem aduce aminte cu ușurință de participările acestor zone la numeroase concursuri naționale și internaționale de vinuri, încă de acum foarte mulți ani, prin intermediul cărora s-au remarcat datorită produselor turistice pe care le oferă, datorită diferitelor soiuri de struguri și vinurilor de o calitate deosebită.

Așadar, publicitatea făcută acestor zone viticole prin intermediul participării la diferite evenimente cu tematică nu trebuie să pună o problemă administrațiilor locale. Este cea mai bună modalitate de a crește vizibilitatea zonelor ce pot deveni astfel destinații turistice, alese de către turiștii pasionați de vinificație, dornici să afle tainele ascunse ale practicării acestor culturi.

Prin alegerea tehnicilor de promovare turistică potrivite, cele două zone de studiu pot fi foarte ușor promovate ca viitoare destinații turistice, pentru cei pasionați de tainele vinificației și pentru cei care își doresc evadarea din mediul urban și retragerea către o zonă liniștită, care încântă prin caracteristicile reliefului, prin caracteristicile climatice, hidrografice și prin obiectivele turistice pe care le găsim situate pe teritoriile celor două zone de studiu.

Capitolul V: Analiza S.W.O.T a ansamblului Valea Călugărească-Urlați

În urma realizării unui studiu asupra ansamblului Valea Călugărească-Urlați din punct de vedere al culturilor de viță-de-vie, din perspectiva tradițiilor și a promovării turistice, am ales realizarea și unei strategii S.W.O.T, în care să prezint pentru cele două localități, punctele tari, punctele slabe, riscurile și oportunitățile reprezentative în vederea dezvoltării cât mai rapide a unui turism de tip viticol.