Valorificarea patrimoniului industrial fluvial factor al dezv oltării orașelor inteligente [606166]

1 
Valorificarea patrimoniului industrial fluvial ‐ factor al dezv oltării orașelor inteligente   
Valorificarea  patrimoniului  indus trial  fluvial  ‐  factor  al  dezv oltării  orașelor 
inteligente  
 
Capitolul I. Introducere 
1.1. Contextul și problematica lucrării: 
 
1.1.1. Orașe inteligente ( smart cities ) 
Schimbările rapide și fundamentale în modul de dezvoltare al or așelor, dar și schimbarea rolului pe 
care  îl  joacă  acestea  la  nivel  național  sau  regional,  au  determ inat  modificări  în  structura 
competitivității urbane și a impus noi standarde în ceea ce pri vește performanța urbană. Orașele 
sunt dinamice, iar pentru a fi atractive și competitive au nevo ie să mobilizeze toate resursele 
disponibile și mai ales să le utilizeze în mod eficient și efic ace. Totodată, orașele trebuie să fie 
inovative și să utilizeze cele m ai noi tehnologii în dezvoltare a lor viitoare.   
 Astfel, pe fundalul inovațiilor tehnologice, conceptul  orașelor smart (orașe inteligente ‐ diferit de 
conceptul de  intelligent cities ) s‐a dezvoltat mult față de conceptul inițial, apărut în anii 19 80, ca 
răspuns la expansiunea urbană. Un oraș poate fi definit drept i nteligent atunci când investițiile în 
capitalul uman și social și infr astructura tradițională și mode rnă (ICT) de transport și mobilitate 
alimentează  dezvoltarea  economic ă  ș i  d u c  l a  o  c r e ș t e r e  a  c a l i t ă ții  vieții,  printr‐o  gestionare 
rațională a resurselor naturale,  prin acțiuni participative și  implicarea atât a autorităților locale, cât 
și a comunității (Caragliu colab . 2009). Pentru Gildo Seisdedos , conceptul de oraș inteligent, în 
esență, înseamnă eficiență. Dar eficiență bazată pe un manageme nt inteligent, prin rețele de 
comunicare și transport integrate, și, mai ales, participarea a ctivă a cetățenilor la nivelul deciziilor 
care îi vizează. Apoi, implică și un nou tip de guvernare, prin  implicarea cetățenilor într‐un mod 
autentic în dezvoltare a politicilor publice.  
 
Orașele inteligente pot fi identificate (și clasate) după șase  dimensiuni: (1) economie inteligentă; 
(2) mobilitate inteligentă; (3) mediu inteligent; (4) capital u man inteligent ; (5) mod de viață 
inteligentă și (6) guvernare int eligentă (Giffinger și colab.,  2007). Aceste șase di mensiuni ale unui 
oraș  inteligent  se  conectează  cu  teoriile  tradiționale  privind  dezvoltarea  regională  și  cu  cele 
neoclasice privind creșterea și dezvoltarea urbană. În particul ar,  indicatorii se bazează pe teoriile

2 
draft structura de cercetare A. China  
 privind competitivitatea regiona lă, transporturi integrate și e conomie, resurse naturale, capital 
uman și social, calitatea vieții,  precum și participarea cetățe nilor la guvernarea orașelor. 
 
Se insistă pe definirea orașelor  inteligente ca fiind inovatoar e, dar și pe capacitatea lor de a rezolva 
problemele și a utiliza soluții  integrate, pentru a îmbunătăți  această capacitate. Inteligența constă 
în capacitatea de a rezolva problemele comunităților și este le gată de transferul de tehnologie 
atunci când o problemă este rezolvată. În acest sens, inteligen ța este o calitate interioară a unui 
teritoriu, a unui loc, a unui oraș sau a unei regiuni, în care  procesele de inovare sunt facilitate de 
tehnologiile  informaționale  și  de  comunicațiile  integrate.  Ceea   ce  variază,  este  gradul  de 
inteligență, in funcție de capitalul uman, de sistemul de coope rare, precum și de infrastructura 
digitală și instrumentele pe car e o comunitate le oferă locuito rilor săi (Komninos 2002). 
 
In România, deși relativ nou, conceptul este folosit atât de te oreticieni, cât și de specialiștii din 
administrația publică, devenind odată cu elaborarea documentelo r necesare accesării fondurilor 
europene, o componentă tangențiala a strategiilor de dezvoltare  urbană pentru orizontul de timp 
2023 – 2030. La nivel de obiective, aceasta componentă se tradu ce prin creșterea accesibilității și 
mobilității în orașe (inclusiv la nivel TIC), la îmbunătățirea  calității mediului urban, la valorificarea 
inteligentă a patrimoniului  construit existent etc.   
 
1.1.2. Patrimoniul industrial Carta Patrimoniului  Industrial,  așa cum a fost elaborată de TICCIH
1, definește încă din 2003 
patrimoniul industrial  ca fiind constituit din mărturiile culturii industriale care a u semnificație 
istorică, tehnologică, socială, arhitecturală și științifică. A ceste mărturii pot fi clădiri, mașini și 
instalații, laboratoare, mori și fabrici, mine și situri pentru  procesare și rafinare, depozite, locuri în 
care energia este generată, transmisă și folosită, structuri și  infrastructuri de transport, precum și 
locuri folosite pentru activități sociale legate de industrie c um ar fi locuințe, lăcașuri de cult, clădiri 
pentru educație. 
 
In România, patrimoniul industrial, bogat atât prin întindere p e axa temporală, cât și ca expresie a 
evoluției industriale, este foarte puțin exploatat, valorificat  sau reabilitat. Din cauza schimbărilor 
de‐a lungul timpului, atât la nivel economic, cât și la nivel t ehnologic, acesta se prezintă de obicei 
                                                            
1 consultantul de specialitate al  ICOMOS privind patrimoniul ind ustrial

3 
draft structura de cercetare A. China  
 într‐o stare de degradare avansa tă, și deși, în general, patrim oniul industrial este bine amplasat in 
oras, noile dezvoltări imobiliare  preferă terenurile libere de  construcții.  
 
În momentul de față, protecția l egală a patrimoniului industria l este asigurată, în principal, prin 
Legea 422/2001 privind protejarea m onumentelor istorice și Lege a 182/2000 privind protejarea 
patrimoniului cultural mobil. Le gea 422/2001 permite clasarea î n regim de urgență a unui sit, 
indiferent de regimul de proprie tate, prevede obligații, dar dă  și posibilitatea creării de facilități 
pentru proprietarii de monumente. Ministerul Culturii și Cultel or (2008) a elaborat un proiect de 
Lege a patrimoniului industrial (fapt inedit în Europa), menit  să acompanieze metodologic sau să 
întărească unele prevederi ale legislației actuale din domeniul  patrimoniului imobil și mobil2. 
 
Corelat  cu  lipsa  unei  inventarieri  clare  a  acestui  patrimoniu  i ndustrial  la  nivel  național,  cu 
probleme ce decurg din ambiguitatea regimului juridic al propri etății, se prezintă oportunitatea 
îmbunătățirii cadrului legislativ  și crearea unui cadru de regl ementări, care să permită recuperarea 
spațiilor abandonate în țesutul ur ban și valorificarea economic ă a acestora, prin măsuri durabile și 
sustenabile. Mai mult de atât, necesitatea reciclării fondului  construit și reducerea impactului pe 
care  clădirile  le  au  asupra  mediului,  fac  ca  abordarea  cea  mai  corectă  asupra  problematicii 
reabilitării patrimoniului indus trial să fie făcută prin prisma  reducerii emisiilor de carbon.  
Dată fiind complexitatea tipologică a patrimoniului industrial  (clasificat în capitolul II), cercetarea 
abordează problematica patrimoniului industrial și se concentre ază pe problemativa patrimonului 
constituit în relație cu portur ile fluviale, în baza următoarel or argumente:  
a. Patrimoniul fluvial (incluzând clădirile activităților economic e ce s‐au dezvoltat istoric în 
relație cu porturile fluviale) este semnificativ ca număr de cl ădiri și suprafață utilă și se află 
în stare de degradare. In România, există 3 porturi maritimo‐fl uviale și 13 porturi fluviale, 
care au suprafete cuprin se intre 100 mp și 850 mp3. 
b. O parte semnificativă din acest patrimoniu este reprezentat de  clădiri monument istoric, a 
căror reabilitare necesită măsur i speciale de intervenție. 
c. Amplasamentul acestui patrimoniu (în relație directă cu portul  și cu apa) îl face valoros atât 
din punct de vedere al accesibilității, cât și al folosirii de  energii alternative și al valorii 
peisajului.  
 
                                                            
2 http://www.cimec.ro/patrimoniuindustrial/ProtectiaPIN/0%20arhe ologia%20industriala.htm 
3 http://ria.org.ro/ria/images/platina/porturi%20fluviale%20duna re%20‐%20romania.pdf

4 
draft structura de cercetare A. China  
 1.2. Semnificația științifică și aspectele inovatoare 
 
Problematica regenerării patrimoniului industrial, în general,  și a al celui aferent zonelor portuare 
a suscitat interesul specialiștilor, în ultimii ani, mai ales p rin oportunitățile pe care acesta le oferă, 
având un potențial de atragere a investițiilor și de posibilă c ontribuție la stoparea declinului urban 
și economic. Multe din operațiunile de regenerare urbană includ  crearea unor spații atractive și 
pline de viață care să susțină un mix de activități. In plus, p resiunea crescută la nivel imobiliar a 
condus la redescoperirea potenți alului oferit de spațiile și cl ădirile ce aparțin zonelor industriale. 
Redezvoltarea  acestor  zone  și  va lorificarea  patrimoniului,  prin tr‐o  abordare  integrată  și 
pluridisciplinară privind reabi litarea / conservarea, eficiența  energetică etc., a devenit un punct 
central în viziunile de dezvolta re ale orașelor cu deschidere l a apă (fie ele fluvi ale, fie maritime). 
 
Pe fundalul operațiunilor de recuperare a patrimoniului industr ial în compoziția urbană, se poate 
spune  că  s‐a  creat  scena  potrivit ă  pentru  experimente  în  arhite ctură,  inginerie  și  tehnologii 
inovative, planificare și guvernare urbană, deoarece patrimoniu l portuar are potențialul de a 
reafirma identitatea orașului, în mecanismul complex de dezvolt are economică. In acest context, 
reabilitarea  patrimoniului  industrial  portuar,  devine  o  provoca re  prin  prisma,  metodelor  și 
tehnologiilor folosite (prezervarea caracterului istoric și a e steticii prin utilizarea unor tehnologii 
inovative care să permită clădir ilor să devină auto‐suficiente  din punct de vedere energetic și cu 
emisii de carbon cât mai scăzute), a oportunităților de exploat are pe care acesta le poate oferi 
(prin introducerea unor noi funcțiuni urbane în spații atipice  și care să funcționeze ca un magnet 
pentru atragerea populației, tur iștilor, dar și a investitorilo r). 
 
Practicile de succes semnalate în ultimii 10 ani in Uniunea Eur opeană prezintă diverse exemple de 
valorificare  a  patrimoniului  in dustrial  fluvial  –  prin  renovare ‐refuncționalizare  etc.,  folosind 
instrumente de planificare strategică și tehnologii moderne de  construcție. In egală măsură, sunt 
promovate proiecte de succes legate de dezvoltarea Orașelor Int eligente (SMART) în țările UE.  Cu 
toate  acestea,  nu  există,  sau  nu   sunt  suficient  documentate,  ca zuri  in  care  revitalizarea 
patrimoniului industrial (portuar) porneste de la obiectivele S MART și urmărește atingerea unor 
indicatori ce ar dovedi îndeplinirea acestor obiective.

5 
draft structura de cercetare A. China  
 Pe fondul unei literaturi destul de vaste și a unor modele deja  implementate (prezentate ca parte 
a studiilor de caz în capitolele 2‐3 și 4) lucrarea abordează p osibilitatea corelării problematicii 
reabilitării patrimoniului industrial portuar, în contextul ora șelor inteligente ( smart), ca potențial 
motor al unei creșteri / dezvoltări urbane sustenabile. Astfel  că, în încercarea definirii unui concept 
de reabilitare inteligentă ( smart), lucrarea nu se va limita doar la ceea ce presupune introduce rea 
tehnologiilor IT în managementul eficient al clădirilor, ci va  încerca să înglobeze și principii din 
domeniul  eficienței  energetice  ș i  al  arhitecturii  cu  zero  emisi i  de  carbon,  de  exemplu. 
Complexitatea factorilor care intervin în procesul de regenerar e urbană, impune ca perspectiva să 
fie una multidisciplinară, integrată, în care să fie evaluate o portunitățile, atât din punct de vedere 
urbanistic, cât și economic, a rhitectural și tehnologic.   
 
In consecință, lucrarea abordeaz ă conceptele de (1) orașe intel igente și (2) patrimoniu industrial 
fluvial, pentru a dezvolta în continuare o teorie a reabilitări i inteligente a patrimoniului industrial 
fluvial,  din  perspectiva  abordării  acesteia  (la  nivel  de  planif icare  spațială  și  strategică)  și  din 
perspectiva unei arhitecturi durabile (prin implementarea unor  proiecte ce folosesc tehnologii de 
ultimă generație și asigură consumuri energetice reduse și emis ii minime). 
  
Schema abordării conceptelor în lucrarea de cercetare:  
 
 
1.4. Obiectivul lucrării si întrebarea de cercetare 
 In procesul de dezvoltare a orașelor inteligente si al promovăr ii patrimoniului industrial într‐un 
context tehnologic energetic actual, lucrarea își propune (1) s ă cerceteze oportunitățile pe care le

6 
draft structura de cercetare A. China  
 oferă  patrimoniul  industrial  fluvial,  (2)  să  descopere  aplicabi litatea  in  contextul  românesc  a 
metodelor folosite în alte țări / zone urbane din UE privind re abilitarea sustenabilă și inteligentă a 
obiectelor de patrimoniu industrial, (3) să demonstreze că o re abilitare inteligentă a patrimoniului 
industrial fluvial contribuie la atingerea unor obiective de de zvoltare urbană inteligentă si (4) să 
propună un set de măsuri pentru favorizarea acestor tipuri de i ntervenție în concordanță cu cadrul 
legislativ local. 
 La  nivel  internațional  există  o  serie  de  operațiuni  de  regenera re  urbană  a  frontului  la  apă 
(Docklands  –  Londra  sau  Manchester  fiind  doar  unele  din  cele  ma i  cunoscute  exemple).  De 
asemenea, există și multiple exe mple de reabilitare a patrimoni ului cultural sau industrial, de 
folosire a acestuia prin refuncționalizare și introducerea de n oi funcțiuni urbane. Astfel că, în 
contextul necesității dezvoltări i sustenabile și inteligente a  orașelor, cu tot ceea ce presupune (de 
la  îmbunătățirea  factorilor  de  mediu  și  a  calității  vieții  până   la  folosirea  tehnologiei  IT  în 
managementul integrat al orașelor și clădirilor, până la utiliz area celor mai recent descoperite sau 
reinventate materiale de construcții), este utilă o privire de  ansamblu a ceea înseamna reabilitarea 
sustenabilă a obiectelor de patrimoniu industrial.   
Intrebarea de cercetare: 
Cum  se  poate  valorifica  și  reabilita  patrimoniul  industrial  înt r‐o  manieră  durabilă  și 
inteligentă, care să contribuie  la dezvoltarea unor orașe intel igente?  
 
Sub‐ întrebări de cercetare: 
Care  sunt  oportunitățile  pe  care  patrimoniul  industrial  fluvial   le  oferă  unei  dezvoltări 
inteligente a orașelor? 
Care sunt cele mai adecvate tehni ci și tehnologii contemporane  / inovative / inteligente de 
reabilitare a patrimoniu lui industrial portuar? 
Cum poate fi evaluată contribuția reabilitării inteligente a pa trimoniului industrial portuar la 
obiectivele de dezvoltare inteligentă? 
Ce tipuri de instrumente de planificare urbană (spațială și str ategică) pot fi folosite pentru a 
stimula valorificarea și reabili tarea inteligentă a patrimoniul ui industrial fluvial?

7 
draft structura de cercetare A. China  
 1.5. Metodologia: 
 
In primă parte, lucrarea va aborda, din punct de vedere teoreti c, problematica definită în cadrul 
întrebării  de  cercetare.  În  acest  s c o p ,  v o r  f i  t r e c u t e  î n  r e v i s tă  rezultate  ale  cercetărilor,  din 
literatura de specialitate, și s tudii de caz, relevante pentru  subiect. 
 
Partea a doua va aplica teoria pe un studiu de caz din România:  orașul port la Dunăre ‐ Brăila, 
răspunzând practic la întrebare ș i sub‐întrebările de cercetare . Selectarea studiilor de caz pornește 
de la existența unui patrimoniu industrial portuar într‐un cont ext cultural, care poate susține 
dezvoltarea inteligentă a orașelor selectate.  
 
Etape în structura lucrării: 
 Analiza situației existente și a tendințelor la nivel internați onal și european, în special,  în 
ceea ce privește reabilitarea patrimoniului industrial folosind  tehnologiile cele mai noi, 
inovative, pentru a dezvolta o arhitectură sustenabilă și auto‐ suficentă  (de exemplu, clădiri 
cu zero emisii de carbon). 
 Argumentarea  legăturii  între  orașele  și  clădirile  inteligente  ș i  sustenabile  ( smart  & 
sustanaible  cities  /  buildings ),  prin  recuperarea  clădirilor  industriale  de  patrimoniu 
neutilizate și reactivarea lor în țesutul urban cu noi funcțiun i și utilizări, ca măsuri de 
combatere a extinderii urbane nec ontrolate sau de ecologizare a  zonelor urbane.   
 Aplicarea conceptelor pe un studiu de caz din România ‐ identif icarea și deschiderea către 
posibilitatea valorificării și reabilitării patrimoniului indus trial portuar existent în relație cu 
potențialul natural, ecologic și economic oferit de Dunăre. 
 Formularea unui ghid / îndrumar c are să vizeze modalitatea în c are se pot face intervențiile 
asupra obiectelor de patrimoniu industrial portuar în sit, în v ederea susținerii dezvoltării 
orașelor  inteligente.  Selectarea  unui  set  de  tehnologii  contemp orane  adecvate  în 
reabilitarea și modernizarea clădirilor de patrimoniu, metode d e reducere a emisiilor de 
carbon și de îmbunătățire a performanțelor energetice.   
 Schema privind metodologia de cercetare:

8
 
 
1.6. Structura tezei 
 
 Definirea  conceptului  de  patrimoniu  industrial  și  a  documentelo r  care  îl  protejează. 
Metode de revitalizare și dezvoltarea sustenabilă. 
 Definirea conceptului de  smart city  / oraș inteligent – potențial, limite / constrângeri și 
posibile îmbunătățiri ale concep tului. Aplicabilitatea conceptu lui și dezvoltarea sustenabilă.  
 Abordări contemporane în ceea ce  privește tehnologiile inovativ e privind eficientizarea 
energetică și managementului inteligent și eficient al clădiril or. Aplicabilitatea tehnologiilor 
pentru reabilitarea patrimoniului industrial.  
 Susținerea conceptelor teoretice cu exemple și studii de caz si milare, la nivel internațional. 
Concluzii ale studiilor de caz și extragerea unor modele/ instr umente ce pot fi replicate / 
adaptate în alte contexte.

9 
draft structura de cercetare A. China  
  Exemplu de aplicare a instrumentelor de reabilitare inteligentă  pe un studiu din caz din 
Romania  ‐  definirea  contextului  românesc,  prin  descrierea  și  ar gumentarea  alegerii 
studiului de caz pe care vor fi a plicate principiile dezvoltate  în capitolele anterioare.  
 Considerații finale și recomandări pentru crearea unui cadru de  reabilitare a patrimoniului 
industrial fluvial in contextul  dezvoltării orașelor inteligent e. 
 
CUPRINS 
1. I N T R O D U C E R E           
1.1. Contextul și problematica lucrării           
1.2. Semnificația științific ă și aspectele novatoare       
1.3. Obiectivul lucrării              
1.4. Intrebarea de cercetare             
1 . 5 .   M e t o d o l o g i a             
1 . 6 . S t r u c t u r a   t e z e i           
 
2. PATRIMONIUL INDUSTRIAL: O  PERSPECTIVĂ DE ANSAMBLU     
2.1. Patrimoniul industrial – definiții și teorii        
2.2. Evolutia preocupărilor internaționale privind patrimoniul  industrial  
2.3. Abordări ale re‐utilizari i patrimoniului industrial  
2.4. Conversia  / refuncționalizarea patrimoniului (adaptive re use) – de ce este necesară și cum 
trebuie aplicată 
2.5. Concluzii privind protejare a și managementul patrimoniului  industrial și relevanța pentru 
România 
ANEXA 1 ‐ Dezvoltarea sustenabil ă și patrimoniul industrial – t recerea în revistă a celor mai 
importante documente internaționale 
 
3. ORAȘUL INTELIGENT: DE LA CONCEPT LA IMPLEMENTARE   
3.1. Orașul inteligent: definiții și evoluția conceptului        
3.2. Aplicabilitatea conceptului și aspectele inovatoare         
3.3. Factori definitorii ai orașelor inteligente 
3.4. Orașele inteligente și dezvoltarea sustenabilă 
3.5. Potențialul patrimoniului ( industrial) în dezvoltarea oraș elor inteligente durabile

10 
draft structura de cercetare A. China  
 3.6. Concluzii privind orașele i nteligente și relevanța pentru  România   
Anexa 1 ‐ Lista indicatorilor pentru orașele inteligente, dezvo ltare sustenabilă și creșterea calității 
vieții   
   
4. TEHNOLOGII ȘI MATERIALE CONTEMPO RANE UTILIZATE ÎN ARHITECTURĂ I NTELIGENTA    
4.1. De la oraș inteligent  la clădiri inteligente    
Studii de caz :  
Olanda, Anglia și Spania (orașul  inteligent, clădiri inteligent e, patrimoniu inteligent) 
4.2. Materiale inteligente / inovative  
4.3. Concluzii privind tehnologiile inteligente și inovative și  aplicabilitatea acest ora în reabilitarea 
patrimoniului industrial     
   
5. REABILITAREA INTELIGENTA A PATRIM ONIULUI INDUSTRIAL FLUVIAL LA  BRAILA     
5.1. Context legislativ 
5.2. Definirea și argumentarea în alegerea studiului de caz: pa trimoniul industrial din zona 
portuară a municipiului Brăilei  ‐ analiza situației existente 
5.3. Propuneri de intervenție pe ntru reabilitare inteligentă (p lanificare și implementare – soluții de 
arhitectură inteligentă) 
5.4. Evaluare ex‐ante  a contribuției reabilitarii la obiectivel e SMART     
 
6. CONCLUZII SI RECOMANDARI pent ru o politica de reabilitare in teligenta a patrimoniului 
industrial fluvial in Romania           
 
7 .   B I B L I O G R A F I E           
7.1. Referințe în text (în ordine alfabetică)         
7.2. Documentații referitoare la  studiile de caz din România     
 
ANEXE